STATUIA LUI ZEUS DIN OLIMPIAÎn anul 433 î.H. sculptorul Fidias a definitivat incredibila statuiea lui Zeus, zeul zeilor greci. Amplasat� într-un templu construitspecial la Olimpia, în sudul Greciei, gigantica statuie avea o înãlþimede 13 m. Era mai înaltã decât o casã cu patru etaje din zilele noastre.Statuia a costat o avere întrucât era fãcutã din multe materialepreþioase, inclusiv o tonã de fildeº ºi mult aur.

Dimensiunea statuii ºi meticulozitatea creatorului ei i-au surprinspe vizitatori. Se spune cã arãta mai curând ca o bijuterie decât cao sculpturã. Fidias l-a înfãþiºat pe Zeus aºezat pe tron. Trupul sãu

pãrea atât de natural încât mulþi credeau cã-l vãd aievea pe Zeus. Statuia a rãmas în templusecole de-a rândul, dar a fost datã uitãrii în perioada romanã. Se spune cã unele fragmenteale statuii au fost salvate în anul 394 ºi duse la Constantinopol (actualmente Istanbul)în Turcia, unde au fost distruse într-un incendiu.

SECÞIUNE TRANSVERSALÃTemplul lui Zeus a fost construit prin anii466-456 î.H. Avea 13 coloane de-a lungulfiecãrei pãrþi ºi ºase la capete. Arhitectula folosit calcar din partea locului, pe carel-a acoperit cu tencuialã, ºi plãcuþe demarmurã pentru acoperiº.

Cele trei graþii erauzeiþe surori, desprecare se spune cãdãdeau frumuseþe ºifarmec muritorilornorocoºi. Fiice alelui Zeus ºi ale zeiþeiEurinome, ele senumeau Aglaia,Talia ºi Eufrosinia.

Un vultur splendidfãcut din aur stãteaîn vârful sceptrului luiZeus. Era un semn alputerii zeului.

Vizitatorii importanþiputeau sã vadã înprim-plan capulstatuii urcând pe oscarã în spiralã pânãla o galerie, careprobabil se afla aici.

Sceptrul din mânastângã a lui Zeusera bãtut în metalepreþioase, fiind probabilconfecþionat din lemnplacat cu aur.

Fidias a început lucrul asuprastatuii construind un cadru delemn, pe care l-a acoperit cupanouri de fildeº pentru corpºi panouri de aur pentru haine.Apoi l-a împodobit cu email,sticlã ºi pietre preþioase. Statuilefãcute din aceste materialeau fost cunoscute sub numelede statui criselefantine.

Veºmântul lui Zeus erafãcut din plãcuþe de aur,modelate pe corp prinºtemuire. În atelierul luiFidias arheologii au gãsito colecþie de forme de lutcare s-ar putea sã fi fostfolosite pentru a da conturunor pãrþi din straielelui Zeus.

Zeus apare ca purtândsandale de aur. Potrivitcronicarului Pausanias,sub sandale erau înscrisecuvintele: „M-a fãcutatenianul Fidias, fiullui Carmides“.

Numai preoþii din templu aveaudreptul sã se apropie de statuiasacrã. Vizitatorii obişnui�iputeau sã o priveascã de ladistanþã, când vreun preottrãgea o draperie.

Cununa din ramuri demãslin fãcutã din aurde pe capul lui Zeusdovedea legãturaacestuia cu atleþiiolimpieni. Câºtigãtoriijocurilor erau deasemenea încoronaþicu asemenea cununidin ramuri de mãslin.

Sfinxul era unmonstru legendar,femeie în partea desus ºi leu în cea dejos. Mai avea coadãde ºarpe ºi aripi depasãre.

Tronul gigantic erafãcut din lemn decedru ºi împodobit cuaur, pietre preþioase,abanos ºi fildeº.

Modele florale cu criniîmpodobeau tronulpe care se afla statuialui Zeus.

Câte un leu sculptat„pãzea“ fiecarelaturã a tronuluipe care ºedea Zeus.

Atleþii lãsau daruri pe altarpentru a-ºi asigura victoriala jocuri. Legenda spune cãurna de bronz în care atleþiidepuneau ofrandele eraaºezatã în locul pe careZeus l-a lovit cu un fulgerpentru a-i arãta lui Fidiascã statuia i-a plãcut.

În mitologia greacã,Nike, zeiþa înaripatãa victoriei, aparedrept însoþitoareapermanentã a luiZeus. În imagineeste înfãþiºatã cao statuetã de aurºi fildeº care stãpe mâna dreaptãa lui Zeus.

M A R E A M E D I T E R A N Ã

AtenaOLIMPIA

GRECIA

• Lui Fidias i-au trebuit optani pentru a termina statuia.• Istoricul Strabon acalculat cã, dacã Zeus s-arfi sculat în picioare, ar fistrãpuns cu capul tavanultemplului!• Fildeºul folosit la statuieprovenea din colþi deelefant ºi dinþi dehipopotam. Era uns pentrua fi protejat de umezealãsau de arºiþa verii.• La preþurile actualeaurul folosit la decorareastatuii ar fi costat peste10 milioane de euro.• Împãratul roman Caligulaa încercat sã fure statuia,dar oamenii sãi au fugitîngroziþi când, dupã cumspune legenda, figura s-afãcut a râde spre ei iarschelele s-au prãbuºit.

FAPTE UIMITOARE

Se zice cã ochii dinsticlã coloratã ai luiZeus str�luceau ca vii.

COMBINÂND O SUPERBÃ ARHITECTURÃ cu o sculpturã la fel defrumoasã, Mausoleul din Halicarnas trebuie sã fi oferit cândvao priveliºte extraordinarã. A fost proiectat în secolul al IV-lea î.H.pentru a-i servi drept mormânt lui Mausol, cel mai importantconducãtor din sud-vestul Turciei. Construcþia Mausoleului aînceput probabil încã în timpul vieþii regelui. Mausol i-a angajatpe cei mai mari sculptori ai timpului ºi monumentul creat deaceºtia a cunoscut o faimã ce a dãinuit secole.

Mausol era conducãtorul regatului Cariei, parte a ImperiuluiPersan, dar, din 377 pânã în 353 î.H., existând aproape ºi ca

stat independent. Ambiþioasele sale proiecte de construcþie au fãcut din Halicarnas un oraºimportant la Marea Egee. Proiectarea mausoleului este atribuitã unui mare arhitect grec,pe nume Pytheos, iar dupã moartea lui Mausol, în anul353 î.H., construcþia Mausoleului a fost supravegheatãde Artemisia, soþia ºi succesoarea sa la putere.Artemisia a murit ºi ea înainte ca monumentulmemorial sã fi fost terminat, dar muncitorii erauhotãrâþi sã-l definitiveze pentru înveºnicireaextraordinarei lor mãiestrii. Deºi mai târziua fost distrus, arheologii au dezlegat multedintre misterele Mausoleului. Halicarnasula primit un nume nou, Bodrum, ºi muzeullocal adãposteºte acum unele vestigii alemormântului.

MAUSOLEUL DIN HALICARNAS

PLANUL HALICARNASULUIHalicarnas a fost un oraº magnific,înconjurat de un zid de 7 km, cuporþi. Printre punctele de reper aleoraºului se numãrau Templul luiMarte, un amfiteatru folosit pentrureprezentaþii publice, foartepopulare, ºi un palat în care locuiaregele cu familia ºi curtenii sãi.Mausoleul era construit pe stradaprincipalã a oraºului, lângã piaþã,ºi scotea în evidenþã importanþalui Mausol ca întemeietor alHalicarnasului.

Acoperiºul în trepte, înalt de 7 m, era clãditdin marmurã albã ºi imita forma unei

piramide. Arheologii au calculatcã fiecare dintre aceste trepte

avea 30 cm înãlþime.

Leii de marmurã de jur împrejurulbazei acoperiºului erau probabilîncolonaþi ca soldaþii. E posibilsã fi fost puºi acolo ca strãjeripentru a þine piept spiritelor rele.

Cazarma Palatul Mausoleul Amfiteatrul

Zidul oraºului

La baza acoperiºului o frizãreprezenta o cursã de care.Probabil cã avea vreo legãturãcu întrecerile de care cu patrucai organizate la înmormântarealui Mausol.

Acoperiºul era susþinut decoloane de marmurã, înaltede 12 m. Ornamente în formã despiralã, denumite volute, decoraupartea de sus a acestor coloane,construite în stil ionic.

Între coloane erau dispuse statuilemembrilor familiei lui Mausol. Douãstatui gigantice reprezentând un bãrbatºi o femeie s-au pãstrat ºi sunt acum laMuzeul Britanic din Londra. Unii credcã aceste douã statui îi reprezintã peMausol ºi Artemisia.

O frizã reprezentând greci ºiamazoane înconjura partea desus a podiumului (elementul deconstrucþie care sprijinã coloanele).Amazoanele erau un popor miticde femei rãzboinice.

Statuile îi înfãþiºau pe grecila vânãtoare de pantere,mistreþi ºi cerbi. Suliþelevânãtorilor ºi cãpestrelecailor erau fãcute din bronz.

Aceste statui reprezentaupersonalitãþi reale îmbrãcatedupã moda greceascã. Eraude 1,5 ori mai mari decâtstatura unui om.

Templul lui Marte

O cvadrigã înaltã de 6 m încununa vârfulacoperiºului. Depãºind de douã ori mãrimeanaturalã, era sculptatã în marmurã, iar caiiaveau zãbale de bronz ºi cãpestre placate

cu aur. Cvadriga era „condusã“de statuia lui Mausol.

De jur împrejurul postamentuluipe care se afla cvadriga, o bandã

decorativã, denumitã frizã,înfãþiºa o luptã dintre greci

ºi centauri, care erauparte oameni ºi

parte cai.

CAMERA MORTUARÃMausol a fost incinerat iar cenuºasa a fost depusã într-un mormântsubteran, dupã care intrarea a fostblocatã cu o piatrã masivã, tãiatã înaºa fel încât sã nu poatã fi miºcatã.Apoi aceasta a fost acoperitã cupãmânt. Totuºi, hoþii au reuºitpânã la urmã sã sape un tunel ºisã pãtrundã în camera mortuarã,pe care au jefuit-o. De curândarheologii au dezgropat câtevaobiecte de valoare care s-aupãstrat, cum ar fi accesoriide aur pentru îmbrãcãminte.

Aceastã bãtãliedintre greci ºi

duºmanii lor de larãsãrit înfãþiºa rãzboinici

cãlare în mãrime naturalã.

• Mausoleul a avut o viaþã mai lungã decât celelalte minuniale lumii antice, exceptând Marea Piramidã.• Un cutremur a avariat Mausoleul ºi cavalerii cruciaþi l-audemolat în cele din urmã în 1522, folosind materialele extrasepentru a-ºi întãri fortãreaþa împotriva atacurilor turcilor.• Câteva statui de pe partea de nord s-au pãstrat fiind acoperitecu pãmânt dupã prãbuºirea clãdirii. O frizã servind pentruscurgerea apei a rãmas nedescoperitã ani în ºir.• Cuvântul „mausoleu“, care vine de la numele lui Mausol, esteacum folosit pentru a desemna orice mormânt de mari dimensiuni.

FAPTE UIMITOARE

MAREAMEDITERANÃ

Ankara

HALICARNAS

MAREANEAGRÃ

T U R C I A

• Înainte ca acest cuvânt sã fi desemnat anume acestmonument, „colos“ însemna orice statuie. De atunciîncoace a ajuns sã denumeascã o statuie care estemult mai mare decât în realitate.• Potrivit legendei, Colosul avea peste 32 mînãlþime. Aceasta înseamnã cã aproximativ 2,75 mdin statuie se construiau în fiecare din cei 12 anicât a durat în�l�area ei.• Geograful ºi istoricul Strabon spune cã, laconstrucþia statuii, au fost folosiþi 500 de talanþide bronz ºi 300 de talanþi de fier (echivalândcu 12,9 ºi 7,7 tone).• Colosul a fost considerat o minune a lumiideºi nu mai era în picioare la întocmirea listei.• Conform legendei, când i s-a arãtat un micdefect al statuii, sculptorul Chares s-a sinucis.• Mulþi pictori au reprezentat Colosulavând portul în deschiderea picioarelor,dar o asemenea statuie ar fi fost imposibilde realizat.

COLOSUL DIN RODOSÎN ANUL 304 Î.H., LOCUITORII RODOSULUI s-au salvat de la un asediu îngrozitor. A fost unbun motiv pentru sãrbãtoare deoarece în numai 30 de ani acesta era al treilea asediu careameninþase insula. Or�şenii erau atât de recunoscãtori încât au hotãrât sã facã o statuieimensã în cinstea lui Helios, zeul Soarelui, protectorul insulei lor. Fondurile pentru statuieau fost obþinute din vânzarea echipamentului militar abandonat de Demetrius Poliorcetes,care, cu o armatã de 40 000 de oameni, dezlãnþuise un atac hotãrât ºi de duratã împotrivacapitalei.

Construcþia statuii de bronz înaltã de 32 m, care a devenit cunoscutã sub numele de Colosuldin Rodos, a început în 292 î.H. ºi a durat 12 ani. Statuia se ridica pe un postament de marmurãlângã port ºi era fãcutã din folii de bronz ºi bucãþi de bronz modelate pe un cadru de fier.În ciuda eforturilor deosebite fãcute de sculptorul Chares din Lindos, Colosul din Rodos a rãmas

în picioare mai puþin de 60 de ani. Astfel, între cele ºapteminuni, acesta a fost monumentul cu cea mai scurtã

viaþã. Din nefericire, el a fost distrus de uncutremur dezastruos în anul 226 î.H., când i-au

cedat genunchii ºi întreaga statuie s-a prãbuºitla pãmânt, sfãrâmându-se în bucãþi. Resturilezdrobite au rãmas acolo unde au cãzut pânãîn anul 654 d.H., când arabii, care invadaserãRodosul, au vândut bucãþile de bronz unuinegustor din Siria, care le-a transportatcu 900 de cãmile. Actualmente nu existãnici o singurã urmã a Colosului.

Un pelerin italian din secolul al XIV-lea,pe nume Martoni, a lansat ideea cãstatuia Colosului þinea în mânã o torþãaprinsã care cãlãuzea corãbiile.

Unele reprezentãriale Colosului cares-au pãstrat îlaratã nud, altelecu o fâºie de pânzãîn jurul ºoldurilorsau cu o mantie.

HARTA RODOSULUIRodos este cea mai mare dintre insulele greceºtiale arhipelagului Sporadelor de Sud ºi se aflã laaproximativ 19 km de ��rmul Asiei Mici. Se credecã portul capitalei, care se numeºte tot Rodos,a adãpostit Colosul, dar nimeni nu ºtie cusiguranþã unde s-a aflat acesta. În harta de maisus se pot vedea cele trei oraºe principale aleinsulei în vremea când a fost construit Colosul.

FAPTE UIMITOARE

Istoricii cred cã sculptorulChares a modelat capulColosului dupã cel al luiAlexandru cel Mare,care era reprezentatca un erou puternic,asemãnãtor unui zeu.

Considerat cândva unuldintre cele mai frumoaseoraºe din lume, Rodosulera un centru comercialimportant cu un port înplinã activitate.

Un zid puternic de 15 kmapãra oraºul. Era înconjuratde un ºanþ, aºa încât asediatoriitrebuiau sã foloseascã turnuride asediu pentru a-l escalada.

Acest templu eradedicat zeuluiHelios. Unii credcã, de fapt, Colosulera situat aici, nulângã mare.

Lisip, mentorul luiChares, îºi încurajadiscipolii sã adopteun stil veridic însculpturile lor caretrebuiau s� redeavigoare şi energie.

M A R E A M E D I T E R A N Ã

Atena

ORAªULRODOS

GRECIA

Se spune cã fiecaredeget era atât demare încât un omnu putea sã-lcuprindã cu braþele.

ORAªULRODOS

KAMIROS

LINDOS

Probabil cã statuiadedicatã zeului Soareluiavea pe cap o coroanãreprezentând soarelecu razele-i arzãtoare.

STATUIA LIBERTÃÞIIAceastã statuie splendidã a fost un dar pentrupoporul Statelor Unite ale Americii din parteapoporului Franþei. A devenit un simbol alLibertãþii recunoscut peste tot în lume. StatuiaLibertãþii a fost proiectatã de sculptorul francezFrédéric-Auguste Bartholdi, care a folosit-o pemama sa ca model, mãrind-o treptat pe bazaunor cópii mai mici. Este fãcutã din 91 tone de

folii de cupru prinse de un cadru de fier.Ridicatã pentru prima datã la Paris în

1884, statuia a fost apoi transportatãla New York desf�cut� în 350 debucãþi. În anul 1886 a fost în sfârºitasamblatã ºi dezvelitã pentru catoatã lumea sã o poatã admira.

Se pot urca 354 de trepte pânã lacoroana statuii, care este cel mai înaltnivel deschis vizitatorilor. Cele ºapteraze ale coroanei reprezintã celeºapte continente ale lumii.

PATRIA-MAMÃPrecum Colosul din Rodos,Patria-mamã a fost construitãpentru a comemora o victoriemilitarã. Este cea mai înaltãstatuie solitarã din lume ºio reprezintã pe Rusia-mamã,care le cere fiilor sãi sã-ºi apereþara. De la baza piedestaluluipe care stã pânã în vârful sabieiPatria-mamã mãsoarã 82 m.Proiectatã de Evghenii Vucetici,aceastã statuie din beton ºi oþelse aflã la Volgograd (Rusia)ºi a fost terminatã în 1967în amintirea victoriei armateisovietice în bãtãlia de laStalingrad din 1942-1943.

Torþa arzând�a fost restauratãîn 1986 ºi acumeste îmbrãcatãîn folie de aur.Noaptea esteiluminatã dereflectoare.

COLUMNA LUI TRAIANAceastã coloanã de marmurã de la Roma(Italia) a fost creatã în anul 113 d.H.ºi celebreazã victoriile militare aleîmpãratului Traian. O serie de scenedetaliate care spun povesteacampaniilor împãratului în Dacia(acum România) înconjoarã în spiralãaceastã construcþie înaltã de 38 m.O bandã continuã latã de 1,2 m,asemenea unei benzi desenate, seîntinde de-a lungul a 224 m. Cândvao scarã în interiorul monumentului îiducea pe vizitatori pânã în vârf, acolounde acum se aflã o statuie a Sf. Petru.

Detalii de sculpturãAcest fragment din parteacea mai de jos a Columneine aratã grupuri de soldaþicare construiesc un fort ºiun pod. Sculpturile oferãimagini vii de rãzboi ºi scenedin viaþa romanilor.

STATUILE DIN INSULA PAªTELUIAceste statui bizare se aflã pe Insula Paºtelui din Oceanul Pacific ºi par sãpãzeascã peisajul arid. Îndepãrtata insulã, care se aflã la 3700 km vest de Chile,a fost numitã aºa deoarece primii europeni au debarcat acolo în duminicaPaºtelui, în anul 1722. Aceastã impresionantã armatã de statui, numite moai,a fost ridicatã de locuitorii din Insula Paºtelui în memoria conducãtorilorlor decedaþi. Capetele au fost sculptate din rocã vulcanicã ºi poate cãau fost aduse din cariere pe sãnii sau pe rulouri din lemn. S-a stabilitcã au fost sculptate aproximativ în anii 1000–1600 d.H., dar,în ciuda multor cercetãri, rãmân învãluite în mister.

MUNTELE RUSHMOREAcest monument de pe Black Hills dinDakota de Sud (SUA) a fost cândva ceamai mare sculpturã de portrete din lume.Monumentul Comemorativ Naþional depe muntele Rushmore constã din patrucapete uriaºe ale preºedinþilor SUAGeorge Washington, Thomas Jefferson,Theodore Roosevelt ºi AbrahamLincoln, fiecare având aproximativ 18 mînãlþime. Proiectul a început în 1927când niºte lucrãtori, conduºi desculptorul Gutzon Borglum, au folositdinamitã pentru a disloca o stâncã degranit. Muntele Rushmore a devenitun punct de atracþie turisticã cunoscutîn întreaga lume. Este vizitat anualde peste douã milioane de turiºti.

STATUIA LUI CRAZY HORSEÎn 1939, sculptorul american KorczakZiolkowski a fost invitat de populaþia

sioux sã facã un monument în memoriaconducãtorului acesteia, Crazy Horse.

Ziolkowski a început sã lucreze în BlackHills din Dakota de Sud în 1948,

dislocând tone de rocã pentru a faceo statuie ecvestrã a conducãtorului.Acest uimitor monument are 172 m

înãlþime ºi 195 m lungime. Din cauzadimensiunilor sale uriaºe, a fost

folosit un teleferic pentru a aduceuneltele necesare sculptãrii capului.

Dup� moartea sculptoruluiîn 1982, familia sa acontinuat sã lucreze

la statuie, a cãreifinalizare va fi

posibilã doar pestemulþi ani.

STÂLPUL TOTEMICFiind o formã de artãtradiþionalã de pe coastanord-vesticã a Americii deNord, mulþi stâlpi totemicisunt niºte construcþiimasive. Periclitaþi deintemperii, unii stâlpi sepãstreazã acum în muzee.Reprezintã istoria ºirealizãrile familiilorbãºtinaºe, din moºi-strãmoºi,ºi conþin figuri de oameniintraþi în legendã, dar ºianimale, ºi pãsãri. Contrarcredinþei populare, stâlpiitotemici nu au fost

niciodatã folosiþipentru alungareaspiritelor rele. Aceststâlp, care are în

vârf o pasãre a tunetului, se aflã înStanley Park din Vancouver (Canada).În 1889, aici s-a inaugurat o colecþiede stâlpi totemici, iar parcul este vizitatanual de 8 milioane de turiºti.

DIN VECHIME oamenii au ridicat monumente pentru a aduce unomagiu semenilor lor sau virtuþilor pe care le-au admirat cel maimult, adesea creând statui pline de dramatism, mai mari decât înrealitate, cum este Colosul din Rodos. Monumentele lumii anticesunt deosebit de impresionante din cauza dificultãþilor tehnice cãroraadesea au trebuit sã le facã faþã creatorii lor, dar în timpurile de azinoile tehnologii ºi materiale de construcþie, printre care folosireaexplozibilelor, a bormaºinilor ºi a macaralelor de mare capacitate,au dat posibilitate sculptorilor sã facã statui ºi mai extraordinare.Iatã câteva exemple remarcabile, unele datând din vremea romanilor,altele create în zilele noastre. Printre acestea se numãrã cele maimari sculpturi fãcute vreodatã ºi lucrãri de geniu ce exprimão putere de voinþã fãrã egal, fiind printre cele mai uimitoareºi mai faimoase opere de artã din întreaga lume.

Sabia de oþel estelungã de 29 m ºicântãreºte 14 tone.

Sunt peste 600 de moai, unelecu o înãlþime de peste 10 m ºi cuo greutate de cel puþin 90 de tone.Locuitorii Insulei Paºtelui ausculptat multe statui cu capetealungite ºi cu braþele strânsepe lângã corp.

Pasãrea miticã a tunetuluieste de obicei pusã în vârfulstâlpului. Consideratã mareastãpânã a împãrãþiei cerului,se spune despre ea cã þinefulgerul în frâu.

MONUMENTE IMPRESIONANTE

Vizitatorii intrau în Alexandria prinPoarta Soarelui, care ducea spre niºtestrãzi largi, foarte frumoase, încadratede coloane. Împãrþitã în cartiere,partea regalã a oraºului, lasud de port, era lãcaºul celormai frumoase opere dearhitecturã din oraº.

O REALIZARE EPOCALÃRIDICÂNDU-SE LA O ÎNÃLÞIME de circa 124 m, Farul din Alexandriai-a cãlãuzit pe marinari vreme de secole cãtre locuri sigure printrestâncile ameninþãtoare. Deºi pare de necrezut, Farul la care nereferim era mai înalt decât cel mai înalt far din lume la ora actualã:o clãdire de 106 m din Yokohama (Japonia). Farul din Alexandriaa devenit model pentru farurile construite mai târziu peste totîn lume ºi a fost, fãrã îndoialã, una dintre cele mai marirealizãri tehnice din Antichitate.

Pe edificiu se putea citi urmãtoarea inscripþie: „Sostrates,fiul lui Dexiphanes din Cnidos, a închinat aceastã construcþiezeilor salvatori în numele celor care cutreierã mãrile“. Farula devenit subiectul a numeroase legende. Potrivit unei surse,oglinda din vârf era folositã pentru a îndrepta lumina soareluispre galerele inamice ca acestea sã ia foc. Informaþiile despreapariþia lui provin dintr-o mulþime de surse diferite, de lareprezentãri de pe monede ºi mozaicuri, studii efectuateasupra unor construcþii similare care au supravieþuittimpului ºi pânã la relatãrile lãsate de cãlãtori. Una dintreaceste m�rturii a fost scrisã de Ibn al Shaikh, un arab carea vizitat Alexandria în 1165–1166. Acesta a mãsuratcu atenþie nemaipomenitul far folosind o sfoarã.

CAMERA DE ARDEREReprezentãri ale altor faruri din acea vreme aratã flãcãri careieºeau din partea cea mai de sus. Camera de ardere nu avea pereþiexteriori, ceea ce permitea aerului sã circule ºi þinea torþele aprinse.Pentru a întreþine focul era nevoie de o mare cantitate de lemn.Lemnul se gãsea cu greu la Alexandria, aºa cã se importau ramuride pin, aduse cu corabia. Se crede cã, în timpul lungii saleexistenþe, în Far a fost ars lemnul a peste un milion de copaci.

Istoricul evreu Josephus(cca 37–100 d.H.) acalculat cã lumina eravãzutã de la o distanþãde 300 de stadii, adicã56 km.

Oglinda pentrusemnalizare e posibilsã fi fost proiectatãde învãþatul Arhimede(cca 287–212 î.H.),fiind fãcutã dinbronz foartebine lustruit.

E posibil ca oglinda sã fi fostfolositã ca heliograf, un dispozitivde semnalizare care reflectãrazele soarelui. Probabil cãtrimitea mesaje la Alexandriadespre corãbiile care se apropiau.

ANIMALE DE POVARÃFarul era prevãzut cu grajduri pentru cai ºi catâri.Animalele duceau sus combustibilul trebuinciospentru a þine focul aprins toatã noaptea ºi cãraucenuºa a doua zi. Era o muncã foarte grea �inândcont şi de cãldura din oraº, aºa cã, probabil,foarte multe animale erau folosite cu schimbul.

Alexandria era construitã pe un sistemrectangular de strãzi. Cândva a fost celmai mare ºi cel mai bogat oraº din Egiptºi a devenit într-o vreme al doilea oraºca mãrime din lume dupã Roma, cu opopulaþie de peste un milion de locuitori.

Etajul cel mai de susera probabil cilindric,cu o înãlþime de 21 m.

În locul scãrilorerau folosite rampepentru ca animalelesã poatã urca.

Etajul de la mijlocera probabiloctogonal (cu optlaturi), ridicându-sepânã la 30 m.

Statui de tritoni, zeigreci ai mãrii, stãteaude pazã veghind asupraportului.

Sute de ferestre permiteau celor care lucrau lafar sã urmãreascã ce se petrece pe mare. Potrivitunui vizitator din Evul Mediu, 67 de camerecomunicante duceau direct la rampa centralã.

Etajul inferior eradreptunghiular,mãsurând 61 mîn înãlþime.

Alexandria era bine cunoscutã pentru cã aveacâteva dintre cele mai mãreþe clãdiri din lume,printre care o bibliotecã cu pânã la 700 000 desuluri (primele cãrþi scrise pe rulouri de hârtie).În 391 d.H. biblioteca a luat foc ºi aproape toatesulurile au fost distruse, ceea ce a însemnato pierdere irecuperabilã pentru culturã.

Farul era atât de important încât, deteamã cã ar putea fi atacat, soldaþii

erau încartiruiþi în garnizoana dinpostamentul lui. Nu existã nicio

dovadã cã vreun posibilasediator ar fi reuºit sã

pãtrundã în interior.

Geograful ºi istoricul grec Strabon(cca 64 î.H. – 21 d.H.) descria Farulca fiind „un turn admirabil cu multeetaje construit din marmurã albã“.De fapt era fãcut probabil din blocuride granit acoperite cu marmurã.

Astronomii studiaucerul nocturn dintr-unobservator aflat îninteriorul Farului,urmãrind comete ºialte semne „cereºti“.

Pentru a ridicalemnul de focpânã în camerade ardere, erafolosit un sistemde frânghii ºiscripeþi.

S-a crezut odatã cã aceastã statuieînaltã de 6 m îl reprezenta pe Poseidon,zeul mãrii. Acum se crede cã era vorbade Zeus Soter („soter“ înseamnã

„salvatorul“). Potrivit geografuluiºi istoricului Strabon, degetul

statuii arãta într-un fel spresoare, urmându-l când

rãsare ºi lãsându-seîn jos când apune.

Focul de semnalizarePrimele faruri erau simplefocuri de lemne sau demangal, care ardeauprobabil în coºuri demetal în vârful stâncilor.

Farul279 î.H.: a fost terminatFarul din Alexandria. Fiindcel mai mare ºi cel maifaimos dintre toate farurile, afuncþionat peste 1400 de ani.

Lumânãrile1540: farurile de laNorth Shields (MareaBritanie) foloseaulumânãri mari deseu pentru iluminat.

Turba1600: farurile irlandezefoloseau turba, acesta fiindcombustibilul cel mai accesibil.Dãdea o luminã bunã dacãera ars� corespunzãtor.

Cãrbunele1690: farul de la OldHead of Kinsale (Irlanda)a fost printre primele carea folosit cãrbunele casursã de luminã.

Petrolul1784: invenþiaelveþianului AiméArgand a dus ladezvoltarea puterni-celor lãmpi cu petrol.

Gazul lampant1818: farul de laSalvore, lângã Trieste(Italia), a devenit primulcare a fost iluminat cugaz lampant.

Electricitatea1870: farul Wolf Trapde la Chesapeake Bay(SUA) a folosit electri-citatea. În 1971, farula fost automatizat.

Farul era destul de încãpãtorpentru a oferi adãpost muncitorilor,soldaþilor ºi gr�jdarilor, care aveauca sarcinã sã hrãneascã ºi sã adapeanimalele.

Într-un rezervor situat subfar se pãstra apa proaspãtãadusã de pe insulã de-alungul unui pod delegãturã.

Podul eraprevãzut cu uncanal prin careapa potabilãajungea la far.

Caii, care trãgeau cãruþeîncãrcate cu defoc pentru far,înaintau de-a lungul unei rampeuriaºe ce ducea la o poartã maresituatã pe o ridicãturã.

Un dig fãcea legãturaîntre far ºi insulaPharos. Acest dig erafolosit pentru a aduceprovizii la far.

CRONOLOGIA FARURILOR

Postamentul avea6 m înãlþimepentru a apãraFarul de mareaagitatã.

La 28 iunie 1945,un avion debombardament B-25a lovit clãdireaîntre etajele 78ºi 79, omorând14 oameni.

TINZÂND SPRE CERPIRAMIDELE DIN EGIPTUL ANTIC, mãreþele biserici din Europa EvuluiMediu, pagodele impunãtoare din Asia ºi, bineînþeles, Farul dinAlexandria sunt dovezi ale dorinþei oamenilor de a construi clãdiridin ce în ce mai înalte. Totuºi, pânã acum 100 de ani, metodeletehnice ºi materialele fãceau aproape imposibilã construirea declãdiri înalte în care oamenii sã poatã locui. Inventarea clãdirilorcu structurã de oþel ºi a lifturilor electrice a fãcut ca zgârie-norii sãdevinã pentru prima datã realitate. Chicago ºi apoi New Yorkul aufost la început oraşele în care arhitec�ii au aspirat spre înãlþimi tot

mai mari. Idei fanteziste referitoare laclãdiri înalte de peste un kilometru mai

au de aºteptat pânã o sã fie puse înpracticã, dar noile clãdiri cu birouriºi turnuri de telecomunicaþii ducmai departe aspiraþia spre titlul de„cea mai înaltã clãdire din lume“.

PAGODA DE PORÞELANNanking (acum Nanjing) de pe malul sudical fluviului Yangtse Kiang a fost cândvacapitala Chinei. Aproximativ prin anul1412 împãratul Yung-lo a construit acoloPagoda de Porþelan în memoria tatãluisãu, împãratul Hung-wu. Avea formãoctogonalã (cu opt laturi) ºi o înãlþimede 79 m, cu nouã etaje. Vizitatorii erauuimiþi la vederea acestei pagode ºi urcauîn ea pentru a admira panorama oraºului.A fost de multe ori inclusã în numãrulminunilor din Evul Mediu.

EMPIRE STATE BUILDINGPentru a construi Empire State Building aufost necesare 410 zile ºi peste 48 de milioanede dolari. Inauguratã în 1931, a rãmas cea maiînaltã clãdire din lume timp de peste 40 de ani,pânã la definitivarea turnurilor gemene de laWorld Trade Center, de asemenea în New York(SUA), prin 1970. Rãmâne una dintre cele maifaimoase clãdiri din lume, fiind vizitatã anualde circa 2,5 milioane de turiºti, care urcã pânãla observatoarele publice de la etajele 86 ºi 102.Apare în filme precum King Kong (1931), în care

uriaºa goril� urcã pânã învârful turnului. Pânã acumcl�direa a servit drept locde ac�iune pentru alte100 de filme.

Turnul din vârful clãdiriia fost proiectat dreptcatarg de aterizarepentru dirijabile.

Turnul de televiziune,care a fost adãugatmai târziu, a fãcutca înãlþimea totalãa clãdirii sã se ridicela 443 m. Paratrãsnetula fost lovit de 68 deori în primii 10 anide existenþã a clãdirii.

TURNUL NAÞIONAL CANADIANFiind o vreme cea mai înaltã construc�ie dinlume, Turnul Naþional Canadian din Toronto(Canada), mãsoarã 553,3 m pânã în vârfulantenei. Turnul a fost inaugurat în 1976 ºia costat 76 de milioane de dolari. Construitiniþial pentru a îmbunãtãþi transmisiile deteleviziune blocate de alþi zgârie-nori, adevenit acum o mare atracþie turisticã.Aproape douã milioane de oameni viziteazãanual partea de sus, care adãposteºte cel maiînalt observator din lume, la 447 m.

BIG BENCel mai faimos punct de reper al Londrei, Big Ben, este defapt numele unui clopot de 14 tone din turnul St. Stephen,o parte a clãdirii Parlamentului. Cu toate acestea, Big Bena ajuns sã denumeascã turnul însuºi. Început în 1840ºi terminat în 1859, acest turn elegant are96 metri înãlþime. Aicise aflã un ceas cu patrucadrane de 6,8 m îndiametru, care cândvaera cel mai mare dinlume. Minutarele depe fiecare cadranau 4,5 m lungime.

TURNURILE PETRONASTurnurile gemene Petronas din KualaLumpur (Malaysia) au fost inaugurateîn 1996. Au fost proiectate dearhitectul american de origineargentinianã Cesar Pelli ºi ºi-auluat numele dupã o companiepetrolierã. Cu o înãlþime de451,9 m, aceste turnuri audevenit, în mod oficial, ceamai înaltã clãdire din lume,întrecând turnul Sears dinChicago (SUA), de 443 m.Cele douã turnuri circulareau 88 de etaje ºi comunicãîntre ele printr-o „puntecereascã“ aºezatã la 170 mdeasupra solului. În fiecareturn sunt 29 de lifturi ºi65 000 metri pãtraþi de ferestre.

TURNUL EIFFELUnul dintre cele mai bine cunoscute puncte dereper din lume, Turnul Eiffel din Paris (Franþa), afost ridicat ca o construcþie temporarã pentruExpoziþia Universalã din 1889, fiind îns�p�strat. Proiectat de doi ingineri care lucraupentru Gustave Eiffel, a antrenat 300 de oþelaricare au muncit la construcþia lui timp de doiani, douã luni ºi cinci zile. Având o înãlþime de300 m, Turnul Eiffel a r�mas cea mai înaltã

construc�ie din lume pânã în 1930, când a fostîntrecut

de Chrysler Building din New York. Continu�s� atrag� cinci milioane de vizitatori în fiecare an.

De la etajul 102,într-o zi seninã,poþi cuprinde cuprivirea 120 km.

CENTRULFINANCIARINTERNA�IONALDIN SHANGHAIÎnceputã în 1997 ºi iniþial

planificatã pentru finalizareîn 2001, construcþia Centrului

financiar interna�ional dinShanghai a fost amânatã din

motive economice. Trebuia s�fie cea mai înaltã clãdire din lume,

de 460 m înãlþime. Proiectul constãdintr-un turn de beton îmbrãcat în oþelinoxidabil cu o gaurã de 50 m în vârf, carereprezintã Poarta Lunii, un motiv ce segãseºte în grãdinile chinezeºti tradiþionale.

Clãdireacântãreºte331 122 de tone.Are o structurãuriaºã de oþel.Pentru construcþiaei, s-au folosit10 milioane decãrãmizi ºi sute detone de aluminiuºi oþel inoxidabil.

Cl�direa are6500 de ferestre.

Lumini colorate scaldãclãdirea în timpulnopþii. Acestea seschimbã cu ocaziadiverselor sãrbãtori:roºu, alb ºi albastru deZiua Independenþei,verde de Sfântul Patrickºi aºa mai departe.

În vârful construcþieiera o vergea de fierprinsã de cercuri de fierînconjuratã cu un globplacat cu aur în vârf.

Conform tradiþiei,pentru a aducenoroc pagodeleaveau un numãrfãrã soþ de etaje.Pagoda de Porþelanavea nouã etajeºi parter.

Cãrãmizi deporþelan albîmbrãcau pereþiiexteriori.

Þigle verzi smãlþuiteînveleau acoperiºulla fiecare etaj. Eleerau fãcute încuptoarele imperialede la Jungdezhen.

Cl�direa are 73 delifturi.

În clãdire sunt5633 km decablu telefonic.

Persoanele cu unsurplus de energiepot urca cele1860 de trepteale clãdirii.

Ridicându-se pe Fifth Avenue, între33 Street ºi 34 Street, 16,7 m din EmpireState Building se afl� sub pãmânt. Partea dejos are douã etaje de magazine care se ramific�dintr-un hol de intrare ce se întinde pe trei etaje.

O comparaþie întreEmpire State Buildingºi Farul din Alexandriadovedeºte cã acestzgârie-nori modern estede peste trei ori maiînalt decât Farul.

Göreme este parcnaþional ºi atrage numai puþin de 600 000

de vizitatori înfiecare an.

LUMEA ESTE PLINÃ de construcþii minunate fãcute de mânaomului. Unele mari realizãri ale tehnicii sau admirabile modelede arhitecturã sunt considerate minuni, dar ele se deosebescde altele prin caracterul lor ciudat ºi unic. Printre acestea senumãrã o pagodã care se leagãnã periculos pe o stâncã de aur ºiun turn înclinat la fel de fragil, în vreme ce alte clãdiri stranii,cum ar fi o moschee imensã construitã în întregime din pãmântºi o catedralã fantasticã ornamentatã cu forme vegetale,dovedesc bogãþia creativitãþii omeneºti.Poate chiar mai remarcabile sunt unoraº sãpat în rocã vulcanicã, figuriimense care pot fi vãzute numai de laînãlþime ºi cel mai gigantic arc de oþelde pe Pãmânt. Fiecare dintre acesterealizãri sfideazã, într-un fel,simþul ordinii ºi logica,ºi totuºi fiecare estef�r� îndoial�minunatã.

MOSCHEEA DE LA DJENNÉMoscheea de la Djenné din Mali, în Africa deVest, este cea mai mare clãdire din lume zidit� dinchirpici. Construitã în 1906–1907, întreaga clãdireeste fãcutã din pãmânt uscat la soare. Moscheeaseamãnã cu un gigantic castel de nisip cu turnuriºi turnuleþe terminate în ouã de struþ, care suntprivite ca simboluri ale fertilitãþii ºi puritãþii.Când râurile se umflã în timpul sezonului ploios,Djenné se transformã într-o insulã ºi o parte dinclãdire este spãlatã de ape. În sezoanele secetoasezidurile moscheii se întãresc prin lucrãri destucaturã ºi susþinere.

POARTA SPRE ARCUL DE VESTFiind cel mai înalt monument din SUA ºi cel mai marearc din lume, Poarta spre Arcul de Vest din St. Louis seridicã la o înãlþime de 192 m. A fost construit pe malulfluviului Mississippi în 1965 pentru a marca rolul jucatde acest oraº în anii de pionierat ai secolului al XIX-lea.Forma de curcubeu a fost obþinutã prin sudarea unorbucãþi triunghiulare de oþel inoxidabil în jurul unuischelet de oþel.Cantitatea totalãde metalfolositã a fostde peste4 000 detone.

SAGRADA FAMILIAConstrucþia acestei catedrale extraordinare, Sagrada Familia(Sfânta familie) din Barcelona (Spania), a început în 1884, darnu a fost încã terminatã. Proiectatã de arhitectul spaniol AntonioGaudí, are trei faþade, fiecare din ele cu turnuri gigantice. Spredeosebire de orice altã bisericã romano-catolicã, piatra din careeste fãcutã seamãnã cu o fiinþã vie care creºte întruna ºi areo ornamentaþie plinã de culoare.

La sfârºitul secoluluial XX-lea turnulse înclinase cu unalarmant unghide 5,5° ºi vârfuldepãºea liniabazei cu 5,2 m.

TURNUL ÎNCLINAT DIN PISAUna dintre cele mai faimoase clãdiri din lume,clopotniþa catedralei din Pisa (Italia), a fostconstruitã în etape între 1173 ºi 1350. Dup� ceau terminat trei din cele opt etaje ale acestui turncare adãpostea clopotul catedralei, constructoriiºi-au dat seama cã acesta se înclina deoarecetemelia lui se cufunda inegal în solul moale.Tentativele de a-l stabiliza au eºuat, specialiºtiiînsã tot mai încearcã sã-i opreascã cãderea.Acum turnul este atâtde înclinat încât atragemii de vizitatori uimiþicã rãmâne încã înpicioare, deºi dãimpresia cã sfideazãforþa de gravitaþie.

Unii cred cã blocul depiatrã placat cu aur

are forma capuluipustnicului care

a întemeiatpagoda.

LINIILE DE LA NAZCADatând din secolul I d.H., Liniile de la Nazca,aflate pe coasta sudicã a statului Peru au fostfãcute în scoarþa Pãmântului prin îndepãrtarearocilor ºi a stratului de pãmânt de deasupra.Reprezintã forme geometrice precum ºi planteºi animale: pãianjenul de mai sus are 50 m îndiametru, iar alte figuri sunt ºi mai mari. Liniilesunt deosebite deoarecefigurile în ansamblu potfi vãzute numai de laînãlþime, ceea ce i-adeterminat pe uniispecialişti sã presupunãcã au fost fãcutede extratereºtri.În ciuda intenselorspeculaþii dinultima vreme,originea lorrãmâne unmister.

PAGODA KYAIK-HTI-YOPe piscul de nord al colinelor Kelasa din regiuneaShwegrin din Birmania se aflã unul dintre celemai sfinte locuri ale acestei þãri. Pagoda Kyaik-Hti-Yo stã coco�at� pe un bloc de piatrãacoperit cu aur care se leagãnã pe marginea uneistânci înalte. Acest bloc de piatrã a fost probabil

adus de vreun gheþar, dar,potrivit legendei, cândvaatârna în aer având sub elun loc în care încãpea o„gãinã care cloceºte“. Sespune cã acum se sprijinã peun singur firde pãr din capul lui Buddha,pus acolo de pustnicul carea creat acest loc sfânt.

Turnul are 16 mîn diametru, cupereþi groºi de2,4 m la bazã.

LOCUIN�ELE RUPESTRE DIN CAPPADOCIAOferind unul dintre cele mai ciudate peisaje de pe Pãmânt,Cappadocia scoate la ivealã niºte case asemenea peºterilor

d�ltuite de oameni în stâncã în dorinþa de a crea un oraºmontan. Aceastã spectaculoasã zonã de formaþiuni geologice

se aflãla Göreme în Anatolia (Turcia). Acum vreo trei milioanede ani, vulcanii de aici au aruncat lavã, care s-a întãritformând adevãrate stânci. De atunci rocile mai moiau fost erodate de vânt ºi apã, lãsându-le pe cele mai tarisã iasã în evidenþã ca niºte vârfuri ºi conuri de stâncã,unele dintre ele fiind de 40 m înãlþime. Ele suntcunoscute sub numele de „hornurile zânelor“.

Turnul atinge 55 mînãlþime.

Turnul esteconstruit dinmarmurã albã.Cântãreºtemai mult de14 000 de toneºi are 294 detrepte.

Pânã la 6 400 deoameni iau„trenul capsulã“în fiecare zipentru a ajungela platforma dinvârful arcului.

MINUNI CIUDATE