Cuvantul care vindeca

- Iubitorii de poezie din Romania vor fi mirati sa afle ca un poet rasfatat, candva, de revistele literare a devenit, cu vremea, “vindecator”. Desigur, nu e vorba de un tamaduitor oarecare, ce vinde apa cu zahar pe post de elixir al vietii, ci de un intelectual cu diploma de profesor, pe care lipsa

vederii l-a ajutat sa-si dezvolte o perceptie senzoriala cu totul aparte, care ii permite sa ghiceasca si chiar sa tamaduiasca suferintele omenesti. Grigore

Albu Gral vindeca prin cuvant -

Un ghicitor in vorbe

Profesorul Albu Gral si-a botezat metoda de vindecare sermoterapie. Vorbirea poate fi un medicament puternic. Pare o joaca, dar nu e. In zece ani de cand raspunde in direct ascultatorilor posturilor de radio “Euronova” si “Radio Total”, a rezolvat peste 8000 de cazuri, unele dintre ele aflate la limita disperarii. Acolo unde tomograful sau rezonanta magnetica ezita, sermoterapia ramane ultima sansa. Cuvantul are virtuti miraculoase. Cu o vorba, poti distruge sau poti vindeca. Taine ale rostirii. Ca orice nevazator, Grigore Albu Gral te intampina in prag cu un zambet bland si usor mirat - blandete de pustnic adancit in ganduri si meditatie, departe de zarva si uratul acestei lumi. Fara sa spuna vreun cuvant, te conduce tacut prin incaperile casei, lasandu-te rabdator sa vorbesti, sa-ti ceri scuze pentru deranj, pentru insistenta si alte maruntisuri de circumstanta. Habar n-ai ca esti in plin examen. Grigore Albu Gral deja te-a citit: esti inalt, esti grabit, ai ceva probleme cu rinichii si cu ficatul, dar nu e grav. Vocea si intonatia, succesiunea anumitor vocale sau respiratia spun multe despre tine. Nu e ghicitura si nici parapsihologie. E o intreaga stiinta, pe care Grigore Albu Gral crede ca a descoperit-o: sermoterapia sau vindecarea prin cuvant. Un intreg sistem, simplu si complicat in acelasi timp, plin de ciudatenii si de adevaruri la indemana oricui.

Cei care nu credeau ca acest lucru e posibil au ramas cu gura cascata, privind demonstratia profesorului Gral, in cadrul emisiunii lui Cristian Tabara, la PRO TV. (Unui telespectator i s-a pus precis diagnosticul, prin simpla ascultare a felului in care vorbea.) Oamenii obisnuiti cred ce vad. Nevazatorii sunt constransi sa creada ce simt si, de multe ori, ei simt bine. Vederea interioara? Al treilea ochi? Glanda pineala despre care vorbeau profesorii Parhon si Milcu, dar si inteleptii calugari tibetani? Grigore Albu Gral refuza drastic toate aceste explicatii, desi o legatura trebuie sa existe. Lipsa vederii dezvolta alte simturi. Compenseaza.

La inceput a fost cuvantul

Te pofteste sa iei loc in micul sau birou improvizat in bucatarie, in timp ce isi plimba degetele pe intinderea de musama a mesei, in cautarea pachetului de tigari. Cu acelasi gest negrabit, explorator, intretaiat de mici ezitari isi extrage - cand si cand - telefonul mobil, conversand cu o dictie clara, poruncitoare parca, pentru a reveni, apoi, fara nici o abatere, la ideea pe care tocmai o incepuse. Ca orice nevazator, Grigore Albu Gral are o memorie fenomenala. Cunoaste locul fiecarui obiect din casa, asa cum cunoaste toate cotloanele cartierului sau gropile din asfalt. Intrerupandu-se din nou, discuta la telefon cu oameni disperati sau cu simpli curiosi, dornici sa-l cunoasca. Isi da adresa, oferind sumedenie de amanunte vizuale, nume de strazi si de magazine, repere si variante - ce vezi in stanga, ce lasi in dreapta. Pentru Grigore Albu Gral, lumea cu invelisul ei de forme si culori este o poezie pe care a invatat-o pe de rost. In tufisurile intunecate ale memoriei, cateva imagini asteapta uitate de mult, aproape salbaticite: un rasarit de soare, un camp cu flori, casa parinteasca de la Seaca-Olt sau figura mamei. Pana la 7 ani, cand o grenada i-a explodat in fata, Grigore Albu Gral a vazut. Nu vrea sa vorbeasca despre asta. Cu o furie indarjita, refuza sa-i spui ca e orb - cu atat mai putin sa-i plangi de mila. Pentru el, orbirea este un accident; o lipsa si atata tot. De ce s-ar plange si s-ar considera altfel decat ceilalti? A terminat doua facultati: Filosofia si Literele. A fost ani de zile profesor in Vatra Luminoasa si a predat elevilor logica. S-a avantat in studii filologice, adancind taina limbilor vernaculare si elementele lingvistice de substrat. A publicat mai multe volume de poezii si un roman, devenind membru al Uniunii Scriitorilor. S-a casatorit, are doua fetite superbe si

calatoreste enorm, bantuind muntii in cautare de energii primare si de liniste. La sermoterapie (termen latin, care inseamna juramant, rostire) a ajuns muncind pe branci. Nici vorba de revelatii sau soapte venite din eter, desi nici el nu-si explica de ce, invitat fiind la postul de radio “Euronova”, i-a spus unui ascultator, care telefonase in timpul emisiunii, sa anunte pompierii ca pe strada Calarasi nr. 24 e un incendiu - lucru perfect adevarat.

Trebuie sa fii un initiat, ca sa urmaresti intreaga demonstratie a profesorului Grigore Albu Gral. Aparent, ideea e simpla. Oare Biblia nu ne invata ca la originea tuturor lucrurilor a fost cuvantul? Ca, insuflata de Creator, forta lui a fost capabila sa nasca universul si viata? Oamenii au pierdut magia initiala a cuvantului, dar asta nu inseamna ca ea nu exista. (Oare magia populara, descantecele, nu folosesc aceeasi stiinta a rostirii unui anume cuvant, capabil sa produca o schimbare pe plan existential? Sa alunge boala, ploaia, seceta etc.?) Cuvintele au viata si putere. Dezvolta simturi si stereotipii dinamice. Totul sta in comunicare. Misterul legaturii omului cu sine, cu tot ce il inconjoara: mama cu copilul, preotul cu enoriasul, umanitatea cu Dumnezeu. Indiscutabil (crede Grigore Albu Gral), exista o legatura intre nume si persoana, intre numele bolii si numele remediului. Cancerul, de pilda, care contine in nume consoana r, nu poate fi combatut decat cu o planta care sa aiba in ea un opozant lingvistic. Busuiocul, spre exemplu, care contine un b energizant; un b care parca te indeamna la joc, te trezeste la viata. Interzise sunt, in schimb, plantele care contin consoana l (legarea de boala) sau p (plamadirea bolii). Diagnosticarea urmeaza si ea un traseu sonor asemanator. Fara sa ne dam seama, cand vorbim, frecventa unor sunete creste. Grigore Albu Gral stie a le citi. Frecventa sporita a vocalei e dezvaluie probleme sexuale sau genitale. U dezvaluie probleme cu intestinele sau cu pancreasul, i sau i arata un deficit al comandamentului deciziei si unele tulburari de metabolism. Masculine sau feminine, vocalele stabilesc, in frecventa lor, locul unde este suferinta. “Acolo apare o zona de strigat, de tipat. Acolo e boala.”

Optimismul - un leac la indemana tuturor

Oricum, tehnica diagnosticarii este complicata ca o funie rasucita in sac. Totul se cantareste si se judeca in acelasi timp: vocea, frecventa vocalelor, ezitarile si pauzele, stabilirea ingemanarii dintre nume si persoana. La asta se adauga un tabel, in care locul nasterii, luna si ziua deseneaza cifric o harta lamuritoare asupra repartitiei tipurilor de energie - 16, in total. “Fiecare limba” - zice profesorul Gral - “are un cod numeric al ei, asa incat un german nu poate fi tratat aplicandu-i codul fonogenetic al limbii romane; si invers.” Simplificand drastic, sermoterapia vindeca prin pozitivare, prin cuvintele mantra, infuzoare de optimism. Pana si medicina alopata lucreaza intr-un mod asemanator. Nu te vindeci, daca nu crezi in ce spune medicul, daca el nu stie sa-ti vorbeasca. In definitiv, este acelasi mijloc prin care lucreaza si un preot. Si el trudeste prin cuvant. Alt instrument nu are. “Adeseori” - marturiseste profesorul Gral - “le spun celor bolnavi sa astepte. Tacerea e a cerului. Unde te grabesti? Ca sa auzi cuvantul lui Dumnezeu, trebuie sa asculti. Vorbirea ta intrerupe o legatura, o zicere importanta. De multe ori, simtim o teama cumplita de noi insine. Nu prin zgomot o biruim. O putem invinge in tacere, discutand launtric cu gandul, cu ispita. Tot asa fac si pustnicii - in timp ce se roaga, poruncesc gandurilor sa astepte. Lasa-ma sa termin ce am inceput si, dupa aceea, ma ispitesti cat vrei.”

Neplacerile celebritatii

Chiar daca pana acum a vindecat numeroase cazuri, inclusiv un cancer hepatic, spre uimirea totala a medicilor, Grigore Albu Gral e convins ca sermoterapia se adreseaza cel mai bine oamenilor aparent sanatosi, cand boala are anumite semne, dar nu se vede. A preveni e mult mai intelept si mai de pret decat a vindeca. Pentru asta, nu trebuie sa urmezi un tratament anume, ci sa ai o conduita de viata sanatoasa si, mai ales, sa nu dispretuiesti cuvantul. Sa te rogi cu vorbe simple si, pe cat posibil, la aceeasi ora. Sa-ti stapanesti maniile, pornirile, fondul abisal. Sa vorbesti bland si cu dreptate. Sa aplici in toate lectia smereniei. Sa nu barfesti sau sa te enervezi pe celalalt. Deregland pe altul, te dereglezi pe tine. Raul provocat aproapelui se rasfrange si asupra ta. Cuvantul e arma cu doua taisuri. Ucide sau vindeca. Loveste sau alina. Nu intamplator, poate, Grigore Albu Gral refuza sa vorbeasca despre sine. Publicitatea i se pare o mare ispita, o pedeapsa chiar. Ziarele de scandal - de la “Dracula”, pana la “Fenomene paranormale” - nu numai ca l-au prezentat ca pe o ciudatenie a naturii, dar i-au creat o falsa autoritate, pe care profesorul o neaga categoric. Nu vrea nici bani si nici fala desarta. Tine prea mult la linistea sa si a familiei, ca sa fie transformat intr-un numar de circ, bun sa uimeasca lumea. In definitiv, calitatile pe care le are un orb le are toata lumea. Sunt oameni care vad cu degetele, care au clarviziune, care vad aura corpului, precum Valentina de la Iasi. Daca vazatorii nu-si folosesc aceste daruri este pentru ca nu sunt atenti, nu stiu sa se concentreze pe un obiect.

Celebritatea e o haina prea grea pentru profesorul Gral. Nu o data i s-a intamplat sa fie sunat de catre oameni care ii cereau sa le gaseasca cainele pierdut, sa-i ajute a castiga la Robingo ori sa primeasca viza turistica pentru Germania. Chiar daca Grigore Albu Gral nu vede, are deja o imagine concreta despre haosul in care traim, despre starea de tranzitie din mintea si sufletul nostru, despre nerabdarea agresiva a oamenilor de a-si rezolva toate problemele peste noapte. E limpede ca nici o vindecare nu e posibila fara reechilibrarea mentalului. Sermoterapia, finalmente, asta face - educa si pune degetul pe rana. Adevarata vindecare o face Dumnezeu si credinta fiecaruia. Fara aceasta conlucrare, tratamentul s-ar transforma intr-un penibil si steril monolog.

*

De cand a aparut la emisiunea lui Cristian Tabara, unde a uimit pe toata lumea prin exactitatea diagnosticului, telefonul lui Grigore Albu Gral suna intruna: cazuri grave sau doar bolnavi inchipuiti, medici sau oameni simpli, curiosi sa cerceteze fenomenul. Cat poate, ajuta pe toata lumea, fara nici o pretentie. Mai mult chiar, pentru cei interesati preda niste cursuri si deja are un ucenic de nadejde in ale sermoterapiei - o asistenta medicala din Targu-Mures. Asta nu-l impiedica sa curme discutia cu cine nu merita sau sa repete, pana oboseste, ca sermoterapia

nu e panaceu, ca efectul unei sedinte este limitat - intre 3 si maximum 30 de zile, in functie de puterea de sugestionare a bolnavului. “Fara conlucrare si fara interiorizarea semnificatiei, terapia prin cuvant nu e posibila. Fiecare din noi avem o lampa de control interior. Cuvantul este doar un declansator. El pune in miscare comandamentul cerebral. Eu am descoperit principiul. Le ramane altora sa continue, sa verifice, sa perfectioneze.” Desi nu vrea sa o recunoasca, Grigore Albu Gral are o mai veche si sacaitoare nemultumire - nu intelege de ce presa il prezinta ca pe un miracol, cand, in realitate, orice om ar putea, cu exercitii si tenacitate, sa foloseasca binefacerile sermoterapiei. Sa invatam macar a ne apara si a ne pazi de greseli. Traim intr-o lume a zgomotelor si a vorbelor goale. Sa nu credem ca sanatatea noastra nu are de suferit. Cea mai perfida crima este logocidul - moartea prin cuvant. De arma te poti feri - de cuvant nu ai cum. Sa alegem, deci. Adevaratul cuvant e blandete si dragoste. E medicament si viata.

Sfaturi de viata lunga

Chiar daca in sermoterapie nu se pot da sfaturi concrete, vindecarea prin cuvant fiind strict individualizata, cateva indemnuri pot fi utile mai ales celui care doreste sa-si pastreze starea de sanatate. - In primul rand, e bine sa constientizam anumite momente ale zilei. Sa avem clipele noastre de meditatie, sa vedem ce am facut bine si ce am facut rau. - Sa ne schimbam atitudinea fata de vorbire si, implicit, fata de semeni. Cuvintele pot rani, pot provoca raul. - Porunca biblica (sa nu iei in desert numele Domnului) inseamna, printre altele: sa nu pierzi raportul dintre simbol si realitate, dintre nume si persoana. - Invata sa asculti. Nu e doar politete, ci si terapie. - Cultiva-ti momentele de tacere, de singuratate, de meditatie.

- Cand te rogi, nu o fa cu multe cuvinte. - Toate cuvintele pot deveni mantre (cuvant sanscrit care inseamna instrument de gandire. In hinduism si in budism, mantra este o silaba sau o fraza sacra, dotata cu forta spirituala pozitiva). Pot fi vindecatoare. Cele mai utile sunt, insa, urmatoarele expresii: “Am luat aminte” (asta te obliga sa gandesti, sa constientizezi) si “Asa a fost sa fie” - ceea ce inseamna ca stergi raul, il respingi, nu-l mai lasi sa lucreze. - In relatia cu aproapele, nu cuvintele in sine conteaza, cat tonalitatea, intonatia blanda. Nu intamplator, indragostitii isi dau nume, se alinta. Totul tine de fantezia fiecaruia.

*

Luati aminte, deci, la valoarea cuvantului. Cuvantul e inceputul, e si sfarsitul, este chiar esenta existentei noastre.

SORIN PREDA