453

Anul VIII, Nr. 453, 25 noiembrie - 2 decembrie 2013, Preţ: 0,99 RON

Punctulwww.punctul.ro

www.punctul.ro

www.punctul.ro

www.punctul.ro

06 07 11

03

FABRICA DE CLEI, DIN NOU PE MASĂ

SPITALUL SE INFORMATIZEAZĂ

UN NOU POST DE RADIO

CONSILIERII ŞI PROIECTELE LOR II

Sunt apreciaţi sau, din contră, invidiaţi sau chiar urâţi. Unii dintre ei sunt persoane publice, care îşi fac apariţia des la televizor, alţii sunt discreţi şi lasă să „transpire” foarte puţin din viaţa lor privată în public. Sunt cei mai bogaţi români, pe care revista Capital i-a reunit din nou săptămâna trecută în a treisprezecea ediţie a Topului 300 Cei mai bogaţi români.

În 2013 se regăsesc opt mureşeni, cu averile lor impresionante.

Cea mai mare avere cumulată acum în judeţul Mureş este cea a fraţilor Orlando şi Roland Szász; apoi familia Benţa cu o avere cumulată în judeţul Mureş, estimată la 28-30 de milioane de euro; Virgil Mailat, care a reuşit să cumuleze o avere estimată la 20-21 de milioane de euro; proprietarul IRUM, Mircea Oltean; Gheorghe Grec proprietar al unui hotel de patru stele la Geoagiu Băi; Claudiu Ugran al cărui nume se leagă în special de Three Pharm, importator şi distribuitor de produse medicale; Ioan Pastor – Anvergo şi Florin Vlas deţinătorul Hotelurilor Plaza, Business şi Voiajor, dar nu numai …

S@pt@mânal de Mure} }i Harghita

EDITORIALPolitică

Cuvântul politică își are originile în cuvântul grec polis, care înseamnă oraș. Politique în franceză, policy în engleză, politica în italiană și spaniolă, politik în germană și tot așa. În toate limbile înțelesul e același – arta de a gu-verna, de a conduce o societate. Interesant este că a pornit de la oraș, forma de bază a organizării societății moderne și e cu atât mai interesant cu cât, în prezent, o temă extrem de generoasă de dezbatere în societatea românească (cel puțin așa ar trebui să fie), este cea a descentralizării. Care-vasăzică, de întoarcere de la păgubosul sistem centralizat, unde decizia de bunăstare a plătitorului de taxe din Tîrgu-Mureș, e luată dintr-un birou de la București, la guverna-rea locală. S-au prins și ei într-un final, politicienii, adică cei care se presupune că stăpânesc arta politicii, iar dacă tot folosesc familia cuvântului politică, o fac gândindu-mă la

oraș, la comunitate locală.Săptămâna trecută am aflat de la primarul Dorin

Florea că adversarii săi politici (cu care până mai ieri era la guvernare în cabinetul Boc) au tăiat de pe lista des-centralizatelor Sala polivalentă și patinoarul care se tot construiește de vreun cincinal încoace de politicienii de la București și tot nu e gata. Oricât de mari adversari politici ar fi, nici Florea, nici Bórbély nu sunt puși în funcțiile lor pe viață. Deci interesul orașului ar fi fost să capete niște bunuri din buricul lor, pentru că asta ar fi fost politica nor-mală de guvernare – aduci decizia privind gestiunea acelor bunuri mai aproape de cetățean. Cu siguranță, primarul orașului, oricine ar fi el, știe mai bine cum să folosească Sala polivalentă în interesul orașului, decât un funcționar de la București. Sper că aici nu mă contrazice nimeni.

Mai departe pe firul războiului politic, a venit și reacția politică a celuilalt politician (abuzez de cuvântul politică,

repet, cu intenția de a avea în minte idea de oraș, comu-nitate și gestiune a lui/ei) – Dorin Florea s-a apucat să pună bannere prin oraș cu care își anunță concetățenii că locuiesc într-un oraș pedepsit. Așa a înțeles dumnealui că se face politică. Așa îmi reprezintă mie și dumneavoastră interesele. Așa guvernează, cum ar veni. În loc să pună mâna pe telefon și să-și pună în funcțiune lobby-ul pe care îl mai are în UDMR, care poate ar fi putut să producă re-zultate, ca o coțofană, s-a pus pe informat cetățeanul cum că șade într-un oraș pedepsit. De parcă asta n-am ști-o, iar cu afișatul bannerului s-ar fi întâmplat ceva.

Așa au înțeles Bórbély și Florea să facă politică. Și tot așa o vor face în continuare până nu vor avea o concurență serioasă. Iar concurență serioasă, mi-e temă că în actuala situație n-o să aibă prea curând. Dar despre asta, cu altă ocazie.

Cãtãlin HEGHEŞ

Milionarii județului

04-05

ADMINISTRAŢIE 02

1 DECEMBRIE PSEUDONEVOIAŞI

1 DecembSe acordă tuturor mureșenilor cu ocazia Zilei Naționale a României, 1 Decembrie. La mulți ani!

Se acordă mureșenilor care se pretind a fi nevoiași și au venit în curtea societăţii Dafcochim, acolo

unde se împărțeau ajutoarele alimentare de la UE, cu taxiul,

astfel încât, zilnic începând cu data de 18.11.2013, zona

Budiului a fost blocata de taxiuri.

Liderii maghiari au trasat problemele UDMR, în CRU

La sfârșitul săptămânii trecute, sâmbătă, s-a desfășurat, la Tîrgu-Mureș, ședinţa Consiliului Reprezentanţilor Teri-toriali. Cu această ocazie, liderii UDMT au discutat câteva chestiuni stringente în ceea ce privește organizația și comu-nitatea pe care le păstoresc.

KELEMEN HUNOR: ,,NU ACUZ JUSTIŢIA”

Președintele UDMR, Kelemen Hunor, a declarat că nu dorește să acuze justiţia în ansamblul ei și că afirmaţiile făcu-te de el privind poliţia politică din prezent la adresa unor li-deri ai maghiarilor nu reprezintă un atac la adresa justiţiei, ci doar o constatare. ,,În ceea ce privește justiţia: sunt câteva decizii, unele definitive, altele nu, care pun sub semnul în-trebării prin tot ce am făcut în 22 de ani în politică. Vorbesc de retrocedări, bunurile confiscate de comuniști, vorbesc de drepturile lingvistice, de folosirea simbolurilor comunităţii. Din acest punct de vedere, nu cred că suntem pe un drum bun și eu nu am acuzat și nu acuz justiţia în ansamblul ei, că nu se poate și nu ar fi corect”, a susţinut liderul UDMR. El a susţinut că dacă drepturile obţinute de maghiari nu se re-vocă, UDMR nu ar trebui să se teamă, însă permanent se in-ventează ceva nou și se încearcă reorganizări care pot însemna o schimbare de situaţie într-o direcţie nedorită.

PROCESUL MINORITY SAFEPACK POATE FI CÂŞTIGAT

De asemenea, el a adăugat că Uniunea și Federaţia Eu-ropeană a Minorităţilor Naţionale (FUEN) pot câștiga la Curtea Europeană de Justiţie de la Luxembourg pro-cesul împotriva deciziei Comisiei Europene, care a res-pins înregistrarea iniţiativei cetăţenești Minority SafePack. Reacţia lui Kelemen Hunor a venit pe fondul declaraţii-lor avocatului Gyorgy Frunda, făcute de la tribuna Consi-liului Reprezentanţilor Teritoriali (CRU), care susţinea că UDMR și FUEN nu vor avea șanse de reușită la Curtea Europeană de Justiţie, întrucât cele prevăzute în iniţiati-va cetăţenească nu sunt de competenţa Comisiei Europene. Vicepreședintele politic al UDMR, Borbély László, a arătat la rândul său că într-adevăr, conform Tratatului de la Lisabona, cele prevăzute în Minority SafePack ,,sunt în atribuţia naţio-nală a fiecărei ţări”, nu a Comisiei Europene. ,,Noi de aceea am înaintat această cerinţă și chiar dacă a fost refuzată, e foarte importantă voinţa populară. Și atunci analizăm posibilitatea că - chiar dacă nu va fi refuzat sau dacă va fi refuzat, pentru că până în martie vom ști - să pornim totuși o strângere de sem-

nături să demonstrăm că voinţa nu a maghiarilor, ci a foarte multor minorităţi din UE e ca această problemă să se discute. Și atunci punem pe masa UE aceste semnături și probabil va fi obligată cumva să discute cumva, să rediscute chiar și Tratatul de la Lisabona în ceea ce privește drepturile minorităţilor”, a mai afirmat Borbély László.

CARTA LIMBILOR REGIONALE ŞI MINORITARE – MUNCĂ ÎN PARALEL

Borbély László a mai adăugat că UDMR lucrează la un raport paralel celui elaborat de Guvernul României referitor la respectarea prevederilor Cartei Limbilor Regionale și Minoritare în România. ,,Nu cunoaștem varianta finală a Guvernului. Noi am atras atenţia în această perioadă că sunt foarte multe instituţii ale sta-tului care nu aplică Carta Limbilor Regionale și Minoritare așa cum a fost acceptată de România la acele standarde, așteptăm evident raportul Guvernului. Avem deja conturat un raport, care dacă va coincide cu cel al Guvernului, nu e niciun fel de problemă, nu avem ce să înaintăm. Dar din informaţiile pe care le avem în urma unui proces mai lung pornind de Departa-mentul Relaţiilor Interetnice și a celor implicaţi, e o constatare bazată pe fapte că e o instituţie care nu aplică ceea ce a declarat România și a acceptat”.

CANDIDAŢII UDMR LA PE, FĂRĂ TŐKÉS LÁSZLÓ ŞI PCM

În ceea ce privește candidații la Parlamentul European, secretarul general al UDMR, Peter Kovács, a declarat că la începutul lunii martie Uniunea va avea lista finală și că ori-ce candidatură se va face doar sub culorile formaţiunii, fi-

ind exclusă în acest moment o susţinere a lui Tőkés László. ,,Foarte multe elemente din Regulamentul pentru desemnarea candidaţilor la PE au fost preluate de la alegerile precedente, de-sigur, elementele care sunt incluse și în legea din România care se referă la alegerile europarlamentare. Decizia privind ordinea pe lista electorală va fi luată în primul pas de către Consiliul Perma-nent, iar decizia finală aparţine CRU, asta însemnând că la înce-putul lunii martie vom avea lista finalizată”, a declarat Kovács. În privinţa altor partide maghiare care ar dori să susţină UDMR în alegerile europarlamentare, Peter Kovács a arătat că vor exista discuţii cu Partidul Civic Maghiar, că UDMR va avea listă pro-prie la aceste alegeri și că cine dorește să candideze o poate face doar devenind membru ale acestei organizaţii.

TŐKÉS LÁSZLÓ - TRĂDARE

Acesta a precizat că în 2009 UDMR a colaborat cu eu-roparlamentarul Tőkés László, care a fost primul pe lista UDMR și care ,,în prima zi după alegeri a întors spatele UDMR, asta înseamnă de fapt trădare, la asta s-a referit domnul președinte Kelemen Hunor”. ,,În momentul de faţă, exclud varianta ca Tőkés László să fie pe lista UDMR, chiar și dânsul a afirmat că nu crede în acest lucru”, a mai susţinut secretarul general al UDMR

UNGARIA ŞI UDMR

Secretarul general al UDMR, Péter Kovács, a de-clarat subliniat că Uniunea nu se va implica activ în alegerile generale care vor avea loc în Ungaria anul vi-itor, însă va oferi consiliere persoanelor cu dublă ce-tăţenie pentru a se înscrie pe listele electorale ungare. ,,Persoanele cu dublă cetăţenie au drept de vot de anul aces-ta și în cazul alegerilor din Ungaria. Pentru asta, trebuie să se înregistreze la autorităţile din Ungaria și UDMR ajută toţi cetăţenii care vin la noi, la birourile, sediile noastre - pu-tem să-i ajutăm să completeze aceste formulare, prin asta nu spunem că susţinem un partid sau pe celălalt, ci susţinem că dreptul la vot este un drept care trebuie exercitat. Este exclus să avem un parteneriat, noi am spus de fiecare dată că trebuie să avem cu oricare guvern din Ungaria relaţii de parteneriat, relaţii de muncă de zi cu zi, dar nu facem di-ferenţă între un partid și celălalt, noi trebuie să colaborăm cu partidul care este la guvernare, oricare ar fi el (...) Nu ne implicăm activ”, a arătat Péter Kovács.

Cristina VANCEA

ADMINISTRAŢIE

ww

w.p

un

ctu

l.ro

03

Consilierii și proiectele lor IIÎn urmă cu două săptămâni, săptămâ-

nalul Punctul a început o serie de articole cu scopul de a prezenta proiectele și realizările consilierilor locali târgumureșeni. Astfel, în ziarul nostru veți putea citi despre pla-nurile consilierilor locali și despre proiectele importante inițiate de aceștia. Precizăm că vom urmări, îndeosebi tânăra generație de consilieri, cea care poate aduce un suflu nou în Consiliul Local, cu efecte benefice asu-pra dezvoltării municipiului Tîrgu-Mureș. Desigur, nu doar că vom prezenta proiectele consilierilor, ci vom urmări dacă, în timp, aceștia le duc la bun sfârșit, iar rezultatele activității lor vor fi analizate după ce respec-tivele proiecte au fost sau nu concretizate.

Dacă primul „episod” al acestei serii de articole l-a avut în prim plan pe viceprima-rul Peti Andras, în prezentul număr al zia-rului vom continua cu…

EPISODUL 2: DR. OLIMPIU A. SABĂU POP

Dr. Sabău Pop Aurelian Olimpiu a devenit consilier local, din partea USL, în Consiliul local municipal Tîrgu-Mureș, în 22 iunie 2012. „Prin Hotărârea de Consiliul local nr. 8 din 2 iulie 2012 am fost validat membru al Comisiei de activităţi ştiinţifice, învăţământ, sănătate, cultură, sport, agre-ment şi integrare europeană. În cursul primei şedinţe de comisie am fost ales secretarul comi-siei. În prezent, activez în Comisia juridică”, a declarat Olimpiu A. Sabău Pop.

În plus, dânsul a fost numit prin decizii ale CL și în alte comisii de lucru.

APARTAMENTE SCUMPE

Un prim proiect de hotărâre iniţiat de Olimpiu A. Sabău Pop, alături de consilierii locali PSD, s-a referit la stoparea cumpărării de către Primărie a unor apartamente foarte scumpe, destinate a fi locuințe sociale: „Pri-mul proiect (…) viza oprirea achiziţionării, de către municipiul Tîrgu-Mureş Primărie, de apartamente la un preţ nejustificat de ri-dicat (800 de euro+TVA / mp). Contextul economic actual a impus o reducere a cheltu-ielilor de acest gen, chiar şi Guvernul a de-cis reducerea cheltuielilor publice iniţial prin O.U.G. 55/2010, iar mai apoi prin OUG nr. 26/2012 - unele măsuri de reducere a cheltu-ielilor publice şi întărirea disciplinei financi-are şi de modificare şi completare a unor acte normative”, a declarat Sabău.

BICICLETE PRIN CENTRU

Un al doilea proiect inițiat de Olimpiu Sabău Pop, aprobat de CL acum aproxima-tiv un an, se referea la ridicarea interdicţiei mopedelor - biciclete și motociclete - de a trece prin centrul municipiului Tîrgu-Mureș: „Această interdicţie am considerat că este una discriminatorie faţă de posesorii mo-

tocicletelor şi a mopedelor”, a precizat Olim-piu Sabău Pop. Astfel, în acest moment in-terdicţia este ridicată.

BIBLIOTECI MAI DOTATE

Alt proiect adoptat de Consiliul Local Municipal Tîrgu-Mureș urmărea acordarea anuală a sumei de 100.000 de lei Bibliote-cii Judeţene Mureș, începând cu anul 2013, pentru achiziţionarea de fond de carte des-tinat Colecţiilor uzuale destinate împrumu-tului la domiciliul utilizatorilor, care se află la secţia de împrumut carte pentru adulţi, secţia cartea tehnică, biblioteca copiilor, secţia de artă și filialele de cartier ale biblio-tecii. „Dezideratul proiectului a fost de a res-pecta Accesul la bibliotecă – un drept funda-mental în societatea informaţiei”, a completat Olimpiu Sabău Pop.

REFERENDUM ŞI COMISIE DE VERIFICARE

Amintim, de asemenea, un proiect propus de consilierul Sabău, care vizează consultarea, prin referendum local, a cetă-ţenilor municipiului, în vederea readucerii la Consiliul Local municipal a două servicii publice esenţiale, respectiv salubritatea și parcările publice.

„În prezent la nivelul oraşului Tîrgu-Mureş salubrizarea se află în „gestiunea” unei societăţi, cetăţenii orașului plătind costuri uriașe din banii publici în conturile aces-tei societăţi. Noi, în calitate de iniţiatori ai acestui demers, ne propunem să readucem serviciul de salubrizare în cadrul comuni-tăţii locale, sens în care dorim înfiinţarea unui serviciu în subordinea Consiliului Lo-cal. […]

În ceea ce privește serviciul de parcări publice din oraș se remarcă aceeași conclu-zie. Serviciul este gestionat de o societate care „înghite” bani publici, deși la nivel naţi-onal există iniţiative legislative care interzic ca firme private să solicite sau să încaseze

bani ca urmare a prestării unor servicii în materie de parcări publice” – se arată în ex-punerea de motive a proiectului.

Acest proiect a fost amânat în cadrul unei ședințe de CL. În schimb, a fost înființată o comisie de verificare, coordona-tă de Sabău, care a avut ca scop analiza și verificarea contractelor încheiate de muni-cipiul Tîrgu-Mureș în domeniul transpor-tului local, salubrității și parcărilor publice. Comisia și-a desfășurat activitatea în peri-oada 10. 02 – 26. 03. 2013 și a identificat o serie de nereguli și ilegalități referitoare la contractele Primăriei cu firmele care gestio-nează cele trei domenii anterior menționate. Raportul acestei comisii a fost adresat auto-rităţilor administrative care au competenţe în soluţionarea situaţiei, inclusiv Corpului de Control al primului ministru.

AJUTOR PENTRU CULTURĂ

Unul dintre ultimele proiecte propuse de Sabău și aprobate de CL Tîrgu-Mureș se referă la prelungirea, pe o perioadă de 5 ani, a contractului de închiriere nr. 1955B/24.08.2009 încheiat între munici-piul Tîrgu-Mureș, în calitate de proprietar, și Casa de Cultură a Studenţilor Tîrgu- Mureș asupra spaţiului situat în str. Nicolae Grigorescu, nr. 19. Astfel, până de curând contractul se prelungea o dată la 6 luni, fapt care ducea la lipsa posibilității Ministerul Tineretului și Sportului de a investi în reno-varea Casei de Cultură (instituție aflată în subordinea acestui Minister). Iar Ministerul și-a arătat până acum disponibilitatea de a aloca suma de 50.000 de lei, în cursul anu-lui 2013, în vederea reparării parchetului, sălii de dans, de a asigura igienizarea spaţiu-lui și dotarea acestuia în vederea desfășură-rii activităţilor de tineret…

REGULAMENT ȘI PARCURI PENTRU CÂINI

Un ultim proiect pe care îl aducem în discuție, aprobat în CL, face referire la sta-

bilirea regimului de deţinere a câinilor de companie și accesul acestora pe unele zone publice (parcuri special amenajate).

Concret, CL a hotărât: Art. 1. Se aprobă amenajarea unor spaţii îngrădite situate pe raza municipiului Tîrgu-Mureș destinate plimbării animalelor de companie (parcuri câini). Locurile vor fi amenajate (se vor crea spaţii de depozitare mănuși, pungi, lopăţi-că, mătură, coșuri de gunoi, mobilier urban destinat câinilor și confortului cetăţenilor) prin grija Direcţiei Tehnice din cadrul Pri-măriei Tîrgu-Mureș și vor fi delimitate cu garduri.

Art. 2. De la data amenajării parcurilor, proprietarii sau deţinătorii animalelor sunt obligaţi să colecteze și să cureţe dejecţiile animalelor din locurile publice prevăzute de art. 1.

Art. 3. Eliberarea animalelor din lesă este permisă numai în spaţiul special ame-najat și inscripţionat („parc pentru câini”).

PRACTICĂ PENTRU TINERI

La final, prezentăm un proiect de viitor, care încă nu a fost supus votului Consiliului Local. Este vorba despre a da posibilitatea tinerilor absolvenți de facultate de a dobân-di o oarecare experiență în muncă, în cadrul unui program de voluntariat în realizat în cadrul Primăriei Tîrgu-Mureș, ceea ce ar trebui să crească șansele acestor tineri de a se angaja. Acest lucru este important, deoarece foarte mulți angajatori cer experiență, ceea ce la lipsește tinerilor absolvenți. În conce-perea acestui proiect, consilierul local Sa-bău Pop Aurelian Olimpiu s-a inspirat din experiența dobândită în Italia, unde a locuit trei luni, cu o bursă de studii: „Am mers şi am învățat cum funcționează administrația publică locală din Italia. În Lecce, în sudul Italiei, erau trei persoane în primărie care fă-ceau stagiu de practică de o jumătate de an şi la finalul acelui stagiu primăria îi dădea o adeverință care certifica faptul că a stat în sta-giu 6 luni la primărie şi în momentul în care mergea să se angajeze, unii angajatori conside-rau practica experiență în câmpul muncii…”.

Cea mai mare avere cumulată acum în județul Mureș este cea a fraților Orlando și Roland Szász

A doua cea mai mare avere cu-mulată în județul Mureș, estima-tă la 28-30 de milioane de euro, aparține familiei Bența

Virgil Mailat continuă să-și sporească averea după ce și-a vândut în 2008 partea de acțiuni deținută la Bere Mureș grupului Heineken. S-a reorientat atunci și a pornit pe calea afacerilor în do-meniul medical.

IRUM Reghin este recunoscut la nivel național ca cel mai mare producător de utilaje pentru in-dustria forestieră

Hotelurile Plaza, Business și Voiajor sunt principalele afaceri deținute de Florin Vlas, la care se mai adaugă o firmă de transport de călători și una de retail în do-meniul industriei alimentare, ceva mai puțin cunoscuta Lido Expres

CEI MAI BOGAŢI MUREŞENI

Sunt apreciați sau, din contră, invidiați sau chiar urâți. Unii din-tre ei sunt persoane publice, care își fac apariția des la televizor, alții sunt discreți și lasă să „transpire” foarte

puțin din viața lor privată în public. Sunt cei mai bogați români, pe care revista Capital i-a reunit din nou săptămâna trecută în a treisprezecea ediție a Topului 300 Cei mai bogați români.

Între aceștia, și în 2013 se regă-sesc opt mureșeni, cu averile lor im-presionante.

Înainte de prezentarea mureșenilor din top, mai trebuie spus că în realizarea topului, redac-torii Capital precizează că „s-a ţinut cont atât de valoarea participaţiilor în companii, cât şi de valoarea bunurilor mobile şi imobile. Pentru evaluarea afacerilor s-au folosit multiplicatori de EBITDA - utilizați de companiile de audit şi de consultanță pe piața de fuziuni şi achiziții - diferiţi pentru fie-care industrie, actualizaţi în funcţie de potenţialul de creştere/scădere al sectoa-relor respective sau de valorile de piaţă confirmate în cazul realizării unor tranzacţii recente în domeniile re-spective. Pentru averea personală s-au luat în calcul (acolo unde milionarii au colaborat cu redactorii Capital şi unde s-au putut verifica informaţiile) şi bunurile imobile (terenuri, clădiri) deţinute de milionari şi de familiile acestora, alte bunuri personale de va-loare, precum şi conturile bancare. S-a ţinut cont şi de valoarea datoriilor”.

CEA MAI MARE AVERE DIN JUDEŢUL MUREŞ

Potrivit acestui clasament cea mai mare avere cumulată acum în județul Mureș este cea a fraților Orlando și Roland Szász. Cei doi se află însă abia pe poziția 160 în top, adică mai jos de jumătate. Averea lor a fost estimată la 32-33 de milioane de euro. Pentru comparație, pe prima poziție în topul celor mai bogați români se află Ioan Niculae, care controlea-ză grupul Interagro și a cărui avere a fost estimată la 1,7 miliarde de euro, având afaceri în agricultură, industria chimică, energie, turism și fotbal. Pe locul doi în top se plasează familia Adamescu, având o avere de 900 milioane euro, cu afaceri în asigurări, imobiliare, construcții, energie și media. În fine, topul 3 al celor mai bogați români este completat de cunos-cutul tenisman Ion Țiriac, acesta ajungând să dețină o avere estima-tă între 800 și 850 de milioane de euro. Țiriac derulează afaceri în domeniile auto, bănci, asigurări, imobiliare și petrol.

REVENIND LA BOGAŢII JUDEŢULUI,...

...respectiv la frații Szasz, aceștia sunt proprietarii grupului Renania, cunoscut ca unul din ce mai mari producători, importatori și distribuitori de produse și echi-pamente pentru siguranța muncii. Cei doi au pus bazele firmei încă din anii ’90, iar afacerea a crescut

constant de atunci încoace. Cei doi declarau pentru Capital că anul 2012 nu a fost unul senzațional, ci mai degrabă au păstrat ritmul din 2011. Anul trecut, Renania a avut o cifră de afaceri de 21 de miliarde de euro, din care a rezultat un pro-fit de 3 milioane de euro.

A DOUA CEA MAI MARE AVERE…

…cumulată în județul Mureș, estimată la 28-30 de milioane de euro, aparține familiei Bența, care se plasează pe locul 181 în topul celor mai bogați români. Pe lân-gă foarte cunoscutele afaceri din domeniul construcțiilor și imobi-liarelor sau cele din industria chi-mică, unde numele DAW Bența nu mai are nevoie de nicio prezen-tare, familia derulează afaceri și în turism, agricultură și industria mobilei. Spre deosebire de frații Szasz, familia Bența a avut un an 2012 mai bun decât cel prece-dent. Mai toate afacerile au mers bine sau foarte bine, înregistrând creșteri, un randament surprin-zător de bun având firma „La prințesa”, care oferă consultanță și management în agricultură. La un rulaj de 1,3 milioane de euro, firma a înregistrat un profit de 800.000 de euro.

LOCUL TREI ÎN TOPUL AVERILOR MUREŞENE...

...îi revine fostului acționar de la Bere Mureș, Virgil Mailat, care a reușit să cumuleze o avere esti-

mată la 20-21 de milioane de euro. Cunoscut și prin implicarea lui în politica locală, Mailat continuă să-și sporească averea după ce și-a vândut în 2008 partea de acțiuni deținută la Bere Mureș grupului Heineken. Atunci, Heineken a plătit pentru fabrica de la Ungheni 150 de milioane de euro, iar asta i-a propulsat pe trei din cei cinci acționari care dețineau fabrica în topul celor mai bogați români. Mailat s-a reorientat atunci și a pornit pe calea afacerilor în dome-niul medical. Cea mai cunoscută investiție este Spitalul Nova Vita, care are 150 de paturi și care în 2012 a înregistrat o cifră de afa-ceri de 3,9 milioane de euro. Vir-gil Mailat a investit de asemenea în domeniul energiei, deținând în prezent un parc fotovoltaic în co-muna Râciu.

PROPRIETARUL IRUM, LOCUL PATRU

Numele lui Mircea Oltean nu e la fel de cunoscut ca cel al lui Vir-gil Mailat, poate și pentru că aces-ta stă mai mult la București, însă IRUM Reghin este recunoscut la nivel național ca cel mai mare pro-ducător de utilaje pentru industria forestieră. Oltean și-a propus de mai mulți ani să producă un trac-tor proiectat exclusiv în România, iar acum se apropie cu pași hotărâți de obiectiv, pentru că în 2014 fi-nalizează investiția într-un nou centru de cercetare și dezvoltare pentru utilaje destinate agricultu-rii și industriei forestiere. De ase-menea, continuă investițiile și pe

ADMINISTRAŢIE

Editat de S.C. MACROMEDIA S.R.L.Str. Horea, nr. 11Tîrgu-Mureş, cod 540502Tel: 0371 496 125Fax: 0265 22 00 44ISSN: 1841 - 0699

Responsabilitatea juridică pentru conţinutul articolelor aparţine autorilor. În cazul preluării unor articole, citarea declaraţiilor unor surse oficiale, responsabilitatea aparţine sursei citate.Informaţii abonamente la telefon 0265 22 00 44, la sediul redacţiei, la chioşcurile Rodipet şi la toate oficiile poştale.

Punctulwww.punctul.ro

Cristian TEODORESCU Marius LIBEG

Tipărit la SC BAP AGENCY S.R.L.

Redactori: Ligia VORO Cătălin HEGHEŞ Cristina VANCEA Ioan A. BORGOVAN Mircea BARBU

Editor: LIBEG ZsuzsannaSecretaiat: Mihaela KOZAKIT/DTP: Ovidiu MORAR

Premiul Dumitru Tinu 2007

04

Hotelurile Plaza, Business şi Voiajor sunt principalele afaceri deţinute de Florin Vlas, la care se mai adaugă o firmă de transport de călători şi una de retail în domeniul industriei alimentare, ceva mai puţin cunoscuta Lido Expres

Cei mai bogați mureșeni

Virgil Mailat continuă să-şi sporească averea după ce şi-a vândut în 2008 partea de acţiuni deţinută la Bere Mureş grupului Heineken. S-a reorientat atunci şi a pornit pe calea afacerilor în domeniul medical.

ECONOMIC

ww

w.p

un

ctu

l.ro

05

partea comercială, unde anul viitor se preconizează deschiderea unor noi spații de prezentare la Piatra Neamț și Reșița. Numai cele două spații achiziționate anul acesta au costat 1 milion de euro. Averea lui Mircea Oltean se menține totuși la 18-20 de milioane de euro.

CEL DE-AL DOILEA BERAR...

...ajuns în topul celor mai bogați români în 2008, după vân-zarea Bere Mureș, este Gheorghe Grec. Cu o avere estimată la 15-16 milioane de euro și afaceri în domeniile turism, energie, comerț și textile, Grec se plasează pe locul 266 în topul celor mai bogați ro-mâni. Cu banii obținuți de la Hei-neken, Gheorghe Grec a cumpărat un hotel de patru stele la Geoagiu Băi, care în 2012 i-a adus un profit dublu față de 2011, de aproximativ 17.000 de euro, la o cifră de afaceri de 1,37 milioane euro. Pe lângă hotel, Grec mai deține împreună cu fosta sa soție o firmă care se ocupă cu comerțul de textile, însă despărțirea în 2009 de aceasta, i-a diminuat averea cu aproximativ 12 milioane de euro.

ANVERGO ŞI URMĂTOARELE DOUĂ AVERI

Pe locul 271 în topul celor mai bogați români se situează Claudiu Ugran, un nume extrem de rar po-menit în media. Discretul om de afaceri mureșean a strâns o avere de 15-16 milioane de euro, cea mai cunoscută din activități este cea de la Three Pharm (pe care o deține), importator și distribuitor de produse medicale, care anul viitor sărbătorește 20 de ani de la înființare. Pe lângă importul și distribuția de produse medi-

cale, compania a făcut o mișcare surprinzătoare și a intrat pe piața energiei, anul acesta achiziționând o parte din hidrocentralele scoa-se la vânzare de Hidroelectrica în vară. O altă afacere de succes este Anvergo, companie care oferă servicii anexe extracției de petrol și gaze naturale, afacere pe care o împarte cu Ioan Pastor. În fine, omul de afaceri deține și 33% din pachetul de acțiuni de la Triplast.

PROFIT BUN, ÎNSĂ MULT MAI MIC

Revenind la Anvergo, tot de numele aceste companii se lea-gă și următorul cel mai bogat mureșean, Ioan Pastor, pe care-l aminteam mai sus. Cu o avere es-timată la 13-14 milioane de euro, Pastor se plasează pe locul 283 în topul celor mai bogați români. Redactorii Capital remarcă fap-tul că profitul și cifra de afaceri au scăzut uimitor de la maximul atins în 2009 (profit de 8 milioane de euro), însă chiar și așa, în 2012 Anvergo a adus celor doi parteneri un profit de 3,7 milioane de euro.

MARGINALIZAT ÎN POLITICĂ, DAR ÎN TOPUL AVERILOR...

... este fostul consilier local și lider PSD Tîrgu-Mureș Florin Vlas. Exclus din PSD, Vlas și-a vă-zut în continuare de afacerile din turism, transporturi și industria alimentară. Hotelurile Plaza, Bu-siness și Voiajor sunt principalele afaceri deținute de Vlas, la care se mai adaugă o firmă de transport de călători și una de retail în do-meniul industriei alimentare, ceva mai puțin cunoscuta Lido Expres. Averea lui Florin Vlas este esti-mată la 11-12 milioane de euro și

îl plasează pe locul 290 în topul celor mai bogați români, fiind în același timp a opta și ultima avere mureșeană cuprinsă anul acesta în Top 300 Cei mai Bogați Români.

LIPSESC CÂTEVA NUME GRELE...

...din acest top, cu averi totuși impresionante. Dacă ne uităm în ediția din 2004 a aceluiași top, vom vedea că situația era total alta. În primul rând, frații Orlan-do și Roland Szasz, acum cei mai bogați mureșeni, nici măcar nu se aflau în top. Pe primul loc se situa atunci Familia Bența, care deținea la acea vreme o avere estimată la 22-24 de milioane de dolari. El se clasa atunci pe locul 106 în topul celor mai bogați români, însă iată că după 9 ani, chiar dacă și-a spo-rit averea, n-a ținut ritmul cu cei mai avuți români. Pe următoare-le două locuri în topul celor mai bogați mureșeni erau atunci Ghe-orghe Grec și Virgil Mailat, ambii acționari de la Bere Mureș pe vre-mea aceea aveau averile estimate la între 12 și 13 milioane dolari. Cu o avere estimată tot între aceste valori, un al treilea acționar de la Bere Mureș se clasa în topul celor mai bogați români. Emil Morariu, căci despre el este vorba, era atunci

pe locul 188 în topul averilor din România, însă iată că el nu se mai regăsește în top.

NU E SINGURUL CARE A IEŞIT DIN TOP,...

...ba din contră, nici ceilalți trei mureșeni care se numărau la acea vreme printre cei mai bogați 300 de români nu mai sunt azi în top. Ne referim aici în primul rând la Vasile Gliga, cunoscutul lutier reghinean, care a început aface-rile vânzând o vioară fabricată în debaraua apartamentului său și ajungea în 2004 la o avere estima-tă între 11 și 12 milioane de dolari.

Mai apoi, un alt nume im-portant din mediul de afaceri mureșean, tot de la Reghin, Ioan Lazăr. În 2004 averea lui era esti-mată la 10-11 milioane de dolari, iar acum nu se mai regăsește în top. În fine, topul celor mai bogați mureșeni era încheiat atunci de Mircea Musgociu, care deținea atunci o avere de 7 milioane de dolari. În ciuda extinderii puterni-ce în domeniul imobiliar, Musgo-ciu a ieșit acum din top.

Observăm de asemenea că pe lângă averile care n-au ținut pasul cu topul și au ieșit, avem și nume care atunci nu se regăseau între bogații României, dar în 2013

iată ca nume ca Florin Vlas, Cla-udiu Ugran sau Ioan Pastor par a fi prezențe firești în aceste clasa-mente.

INTERESANT DE OBSERVAT...

...este faptul că unele nume rămân constant, în fiecare an în topul celor mai bogați români. Nume ca Bența, Mailat, Grec și în ultimii ani frații Szasz nu mai surprind pe nimeni. Semn că afa-cerile pe care le conduc sunt stabile sau, atunci când fac schimbări, se dovedesc a fi inspirate. Pe de altă parte, iată că deși nu neapărat înre-gistrează regrese, alții nu reușesc să acumuleze și să-și sporească averile în același ritm. De pildă nu se mai regăsesc în top numele ca Ioan La-zăr, Vasile Aron sau Vasile Gliga.

Sigur, nu putem spune că au sărăcit, ci doar că n-au ținut pasul cu plutonul.

La fel de adevărat este că ni-ciunul din numele grele din me-diul de afaceri mureșean, care au adunat la un moment dat averi fabuloase pentru un om de rând, intrând astfel în topul celor mai bogați mureșeni, nu putem spune că a sărăcit. Iar ascensiunea fru-moasă a fraților Szasz e dovada că încă se poate.

Cãtãlin HEGHEŞ

A doua cea mai mare avere cumulată în judeţul Mureş, estimată la 28-30 de milioane de euro, aparţine familiei Benţa

Cei mai bogați mureșeni

Cea mai mare avere cumulată acum în judeţul Mureş este cea a fraţilor Orlando şi Roland Szász

REGHIN 06

Fabrica de clei, din nou pe masăSubiectul „fabrica de clei” re-

vine din nou în atenția opiniei publice reghinene. Primăria mu-nicipiului Reghin a anunțat or-ganizarea unei dezbateri publice pentru miercuri 27 noiembrie, de la ora 16, în Sala de ședințe a Casei Municipale de Cultură dr. Eugen Nicoară.

Va fi supus dezbaterii proiectul de hotărâre propus administrației locale de către Inițiativa Civică Reghin, ONG constituit recent, care și-a declarat ca scop principal „protejarea dreptului oricărei ființe de a trăi într-un mediu curat”.

PROPUNEREA

„Proiectul de hotărâre pri-vind regulamentul de eliberare a Certificatelor de Urbanism şi autorizațiilor de construcție pentru activitățile industriale, aşa cum sunt definite şi specificate în Anexa 1 a Legii 86/2000, pe raza munici-piului Reghin”, a fost înaintat Pri-măriei printr-o adresă înregistrată la data de 10 octombrie, sub nr. 17.369, documentul fiind însoțit de o listă cu peste 1.640 de sem-nături din partea susținătorilor și de textul Legii 86/2000 din 10 mai 2000, pentru ratificarea Con-venţiei privind accesul la infor-maţie, participarea publicului la luarea deciziei și accesul la justiţie în probleme de mediu, semnată la Aarhus la 25 iunie 1998.

Propunerea ONG-ului reghi-nean , redactată sub forma unui proiect de hotărâre care să fie supus atenției Consiliului Local, include 3 articole referitoare la modalitatea de autorizare pe teri-toriul municipiului Reghin a unor

activități industriale.

CONCRET

Conform documentului pro-pus, 50%+ 1 dintre locuitorii cu drept de vot ar trebui să își ex-prime acordul pentru eliberarea de avize, certificate de urbanism sau de construcție atunci când vine vorba de amplasarea unor construcții destinate producției industriale considerate ca fiind poluante. Primăria ar iniția proce-durile de vot, iar cheltuielile afe-rente ar fi suportate de beneficiar, care, în plus, ar trebui să prezinte populației, prin surse media, pe durata a 30 de zile calendaristice, intențiile sale cu privire la activita-tea viitoare .

RAPORTUL DE SPECIALITATE

Pentru desfășurarea dezbate-rilor de miercuri în cunoștință de

cauză, Primăria a pus la dispoziția celor interesați materialele in-formative necesare, care se pot studia fie la avizierele din holul instituției fie pe site-ul www.pri-mariareghin.ro.

Materialele respective includ atât proiectul Inițiativei Civice Reghin, cât și un raport de spe-cialitate semnat de unul dintre angajații Compartimentului ju-ridic al Primăriei Municipiului Reghin.

Conform acestui raport, deci-zia de a aviza favorabil sau nu o activitate cu posibil impact sem-nificativ asupra mediului aparține strict Agenției Naționale pentru Protecția Mediului și nu autorității deliberative locale, cu atât mai puțin primarului. Autoritățile pu-blice locale pot exercita doar acele competențe care le sunt atribuite prin lege, în consecință, depășirea lor ar atrage nulitatea absolută a oricăror decizii, care ar fi conside-rate ilegale.

Raportul precizează faptul că

Agenția Națională de Protecția Mediului este instituția publică cu competențe în implementarea po-liticilor, strategiilor și legislației din domeniul protecției mediului. Ast-fel, printr-o hotărâre a Consiliului Local nu pot fi introduse condiții suplimentare pentru autorizarea altor tipuri de activități decât cele stabilite prin acte normative cu forță juridică superioară . Altfel spus, hotărârile Consiliului Local nu pot ieși din cadrul creat de lege, în virtutea respectării principiului ierarhiei actelor normative.

Documentul emis de Com-partimentului juridic face referire și la certificatele de urbanism și autorizațiile de construcție, preci-zând faptul că eliberarea acestora este obligatorie pentru autoritatea publică locală.

În cazul unui refuz, solicitan-tul se poate adresa justiției deoa-rece i-a fost încălcat un drept su-biectiv, iar instanțele pot obliga administrația locală să emită un act administrativ, un alt înscris sau

să efectueze o anumită operațiune administrativă.

ÎN CONCLUZIE…

… raportul de specialitate consideră că proiectul de hotărâre înaintat Primăriei de către ONG-ul reghinean contravine legilor în vigoare deoarece încalcă dispozițiile a 6 acte normative: Constituția României, Legea 215/2001 pri-vind administrația publică locală, Legea 3/2000 privind organizarea și desfășurarea referendumului, Legea 50/1991 privind autorizarea executării lucrărilor de construcții, Legea 24/2000 privind normele de tehnică legislativă, HG. nr 1000 din 2012 privind reorganizarea și funcționarea Agenției Naționale pentru Protecția Mediului și a instituțiilor publice aflate în subor-dinea acesteia, Ordinul 839/2009, pentru aprobarea normelor metodo-logice pentru aplicarea legii 50/1991.

Emeşe ARDELEAN

Crăciun ca în Austria Opera din Viena va poposi în luna decembrie și

la Reghin. Pe lângă Pitești, Mioveni, Vâlcea, Sibiu, Mediaș, Hunedoara, Deva, Alba, Tîrgu-Mureș, Cluj și Oradea, Vienna Opera Company, va sustine și la Reghin, în cadrul turneului din România prilejuit de sărbătorile de iarnă, un concert de excepție. Vor concerta în fața reghinenilor unii dintre cei mai mari interpreţi de operă ai momentului, precum: Catarina Lal din Viena, Iva Mrvos și Nicola Zaric din Serbia. Invitatul special al evenimentului va fi basul de re-nume internaţional Theodore Coresi.

În cadrul spectacolului vor fi colinde și cântece de Crăciun din repertoriul internaţional, muzică vie-neză din creaţia lui Johann Strauss și Robert Tolz, romanţe și șlagăre nemuritoare.

Concertul va avea loc în data de 20 decembrie 2013, la Casa Municipală de Cultură „Eugen Nicoa-ră” din Reghin. Biletele au fost puse deja în vânzare, preţul unui bilet fiind de 60 de lei.

LUDUŞ07

Punc

tul p

e i

Spectacol festiv. Cu ocazia celei de-a 95-a ani-versări a Zilei Naţionale a României, Primăria orașului Luduș și Casa de Cultură „Pompeiu Hărăşteanu” orga-nizează spectacolul omagial „România în sărbătoare”. Pe scena Casei de Cultură evoluează Ansamblurile folclori-ce Ardealul și Transilvania Luduș și Ansamblul folcloric profesionist „Mureşul” din Tîrgu-Mureș. Cântă soliștii Raluca Mureșan, Mariana Mărginean, Cristina Cră-ciunescu, Iulia Szep, Paula Stînă, Monica Pîrlea, Delia Molnar, Ovidiu Nechita, Roxana și Septimiu Pop de la Luduș și soliști de la Ansamblul „Mureşul”. În recitaluri extraordinare Mariana Deac și Nicolae Furdui Iancu. Spectacolul prezentat de Mihai Nașca are loc duminică, 1 decembrie de la ora 17, la Casa de Cultură „Pompeiu Hărăşteanu” Luduș.

Experiment muzical. Asociaţia cultrală „Pro Arta”, Fundaţia culturală „Remember Enescu” și Casa de Cultură „Pompeiu Hărăşteanu” organizează la Luduș un concert de pian în care va evolua pianistul Kovacs Levente într-un concert bazat pe inspiraţia de moment a solistului. Evenimentul sprijinit de Primăria orașului Luduș are loc în ziua de 29 noiembrie, ora 19 la Casa de Cultură „Pompeiu Hărăşteanu” Luduș. În deschiderea concertului, de la ora 17, elevii profesorului Călin Zboro-vschi, Andreea Pal, Ruxandra Boca și Andreea Bologa de la Școala Gimnazială „Ioan Vlăduţiu” și Minodora Buha, Fulop Andreea și Adrian Sălăgean de la Liceul Luduș vor pune în scenă o parte din isprăvile cocoșatului Rigoletto, bufonul Ducelui de Mantova din cunoscuta operă a lui Giuseppe Verdi.

Licitație de artă. Evenimentul „Artă pentru stele ” a fost organizat de „SARM” (Societatea Astronomică Româ-nă de Meteori), ESO (European Southern Observatory), Astroclubul Mureș și Asociația Culturală ”Pro arta” fiind sprijinită de Primăria Luduș. Licitația de obiecte de artă este menită să ajute la demararea proiectului „Observator astro-nomic Luduş” și s-a desfășurat joi, 21 noiembrie de la ora 18 în Sala de conferințe a Hotelului Sabis Luduș. Operele de artă licitate: sculpturi, picturi, grafică, obiecte decorative, design și bijuterii aparțin artiștilor din Tîrgu Mureș, Cluj-Napoca, București și Luduș. Prezentatoarea evenimentului a fost Maria Diana Man, elevă la Liceul Tehnologic Luduș. Mai multe amănunte, într-un număr viitor.

Alocare bugetară. În luna octombrie, Consiliul Local Luduș a luat în discuție o rectificare bugetară în cadrul căreia era cuprins și un referat întocmit de Sori-nel Tripon, administratorul public al orașului. Având în vedere lucrările care vor fi contractate în perioada ur-mătoare, legislativul local a aprobat următoarele sume necesare pentru achiziționarea serviciilor de dirigenție de șantier pentru următoarele obiective: Canalizarea menajeră din strada Primăverii și racordurile cu străzile adiacente (2.000 de lei); Reabilitare intersecții (3.000 de lei); Amenajarea de parcări (8.000 de lei); Construcția Capelei mortuare din cartierul Roșiori (2.500 de lei) și Construcția Capelei mortuare din cartierul Gheja (2.500 de lei).

„Darul vieții” a fost la LuduşCu ocazia intrării în Postul

Nașterii Domnului și printr-o con-junctură fericită, parohul bisericii din Luduș a reușit să aducă în oraș, cu ajutorul Asociaţiei ,,Darul Vieții”, icoana Sfintei Maria din Guadelupe. Monseniorul Ioan Chișărău, preșe-dintele Asociaţiei a oficiat Liturghia la biserica greco-catolică „Sfântul Apos-tol Petru” la invitaţia preotului paroh dr. Sorin Valer Russu cu o pledoarie pentru viaţa de familie și pentru ocro-tirea mamelor și a copiilor.

ICOANA…

… provine din orașul mexican Guadelupe situat în Nord Estul ţării, în centrul statului Nuevo Leon și este cunoscută din secolul XVI. Părintele Russu ne-a relatat că în acele timpuri, băștinașii descoperiţi de spanioli de ceva vreme practicau sacrificiile de copii în cadrul ritualurilor păgâne. Și atunci, pentru încreștinare și aban-donarea acelui obicei barbar, Sfânta Fecioară Maria s-a arătat în Guade-lupe unui păstor pe mantia căruia s-a imprimat imaginea Sfintei. În urma acestei revelaţii a lui Dumnezeu prin Sfânta Fecioară Maria, o parte

a poporului aztec a renunţat la acele practici barbare. De atunci, mantia cu chipul Sfintei a devenit o icoană venerată a Bisericii Catolice și se păs-trează în Bazilica din Guadelupe, al doilea loc de pelerinaj din lume după Ţara Sfântă.

Părintele Russu menţionează că această icoană nu se adresează doar credincioșilor greco-catolici, ci tutu-ror celor care respectă cultul Fecioarei Maria. În cele două zile cât icoana a fost găzduită de biserica din Luduș, credincioși din toate religiile s-au ru-gat Fecioarei, o unică ocazie de a fi în apropierea unui simbol sacru al creș-tinătăţii, un beneficiu spiritual care

decurge din pelerinajul și devoţiunea la Sfânta Fecioara Maria. În mod spe-cial, devoţiunile sunt datorate de fe-meile care nu pot avea copii, pentru cele care îi doresc și pentru cele care au făcut avorturi. Pentru acestea din urmă intervine conștiinţa fiecăreia și în funcţie de ea, urmează iertarea.

Ioan A. BORGOVAN

ww

w.p

un

ctu

l.ro

Spitalul se informatizeazăDoctorul Hadrian Olteanu, ma-

nager general al Spitalului orășenesc „Dr. Valer Russu”, din Luduș, este într-o permanentă mișcare fizică și spirituală pentru eficientizarea actu-lui medical pe care personalul Spita-lului trebuie să îl acorde cetăţenilor din oraș și din împrejurimi. Deși este de relativ puţină vreme în actualul post, dr. Olteanu a marcat în acti-vitatea sa câteva realizări dintre care amintim doar succesul Laboratorului de analize medicale, dar despre care vom scrie, probabil, cu altă ocazie.

CHEIA SUCCESULUI – INFORMATIZAREA

Acum, amintim doar de pro-cesul de informatizare a Spitalului care a început luna trecută când managerul Olteanu a considerat că este mai bine să informatizeze tot spitalul odată, nu numai laborato-rul, așa cum era o propunere.

Informatizarea înseamnă că aproape tot ce înseamnă documente care circulă prin spital vor trebui să treacă printr-un sistem informatic unic. Această modernizare vine în sprijinul managementului spitalu-lui, în sensul că în acest mod se pot

verifica toate cheltuielile, se poate controla în timp real atât f luxul fi-nanciar, cât și cel al pacienţilor.

Un mare avantaj este acela că medicul poate să acceseze ușor fișa bolnavului, af lă tot ce ţine de evo-luţia bolii și tratamentul urmat. În același timp, se fac economii și la transport, dar nu numai aici; este în proces de modernizare și site-ul Spitalului, acesta fiind realizat în decurs de câteva luni.

Instalarea câtorva programe se face ușor, dar personalul trebuie să

se adapteze la un sistem nou, ceea ce este mai greu, dar nu imposibil.

Legat de site, doctorul Olteanu speră ca în momentul în care se va fi realizat în întregime informatiza-rea, pacienţii care apelează la ana-lize în cadrul laboratorului sau cei care sunt trimiși de medicii de fa-milie cu recomandare la laborator, vor putea să-și acceseze analizele pe web-site, adică nu vor mai veni la Policlinică după rezultatele de labo-rator.

Ioan A. BORGOVAN

Asociaţia „Darul vieţii” a fost înfiinţată în anul 2003 la Timişoara cu scopul de a ajuta mamele însărcinate şi familiile cu mulţi copii

08PUBLICITATE

400 de noi parcări acoperiteÎn următoarele 30 de zile, o mare parte

dintre cei care au depus cereri pentru rea-lizarea unor parcări acoperite își vor vedea îndeplinite dorinţele. S-au demarat lucrări-le de ridicare a acestor parcări acoperite pe strada Hunedoara, lucrându-se în paralel și pe alte străzi din toate cartierele mari ale orașului „ Vom ridica aproximativ 400 de noi parcări acoperite pe strada Cisnădie, strada Rodniciei, Piaţa Mărăști, strada Prie-teniei, Aleea Cornișa, strada Petru Dobra ( în Dâmbul Pietros), strada Cutezanţei,

Înfrăţirii, în cartierul Unirii pe străzile

Petru Maior, Ion Mihuţ și Iosif Hodoș, pe Bulevardul 1 Decembrie 1918 și pe Secui-lor Martiri ( în 7 Noiembrie). În legătură cu solicitările de pe strada Godeanu, solicitări despre care am vorbit în emisiunea de la An-tena 1, marţi seara m-am întâlnit cu locui-torii din zonă, cu domnul Antonio Markos și am stabilit unde facem parcările cerute în primăvară. Eu cred că până la Crăciun vom finaliza aceste parcări promise pentru a face o bucurie, un cadou cetăţenilor care le-au solicitat”, a declarat consilierul Clau-diu Maior.

Siguranța copiilor pe primul loc Chiar dacă consilierii locali PNL s-au

opus proiectului de creștere a gradului de siguranţă în trafic, alte patru treceri de pietoni supraînălţate au fost finalizate în aceste zile, pentru protejarea pietonilor, în special a școlarilor. „La cererea părinţilor şi a cadrelor didactice, ce ne-au semnalat peri-colele la care sunt expuşi copiii în trafic, am finalizat patru noi treceri de pietoni supra-înălţate ce forţează conducătorii auto să re-ducă viteza în zonele de lângă şcoli, pentru a proteja copiii. Continuăm acest proiect şi deja avem semnale clare că numărul acci-

dentelor din jurul şcolilor a scăzut. Pentru noi este importantă siguranţa şcolarilor şi vom căuta soluţii cât mai eficiente pentru protejarea lor. Supraînălţarea trecerilor de pietoni va continua”, a declarat consilierul Claudiu Maior. Noile treceri supraînăl-ţate sunt pe strada Crinului lângă Școala Generală Nr.2 Bernády György, la Liceul Tehnologic „Avram Iancu”, fostul liceu MIU – între cele două corpuri, la comple-xul Panoramic din cartierul Libertăţii și pe strada Secerii, lângă complexul comer-cial din zonă.

PUBLICITATE

ww

w.p

un

ctu

l.ro

09

In culoarea metalizată Vipergreen, cu un look offroad autentic, Cross Caddy atrage privirile prin componente cu un design pregnant: scut cu elemente argintii în faţă, în spate și lateral, completat de ornamente de protecţie negre, de jur imprejurul mașinii. Iar pentru că autovehiculul spune multe despre personalitatea posesorului: Imaginea sportivă este accentuată de barele longitudinale argintii și de geamurile fumurii din spaţiul pasagerilor. Exteriorul puternic individualizat este completat la interior de elemente de siguranţă și confort: Dotările funcţionale precum hillholderassist, tempomat, proiectoare de ceaţă, culminează cu tracţiunea 4MOTION. Totul pentru o experienţă inedită, în care se îmbină robusteţea și extravaganţa. Vă așteptăm la Distribuitorii Volkswagen Autovehicule Comerciale!

Imaginea este cu titlu de prezentare. Detalii despre configuraţii, dotări și preţuri la Distribuitorii Volkswagen Autovehicule Comerciale.

Noul Cross Caddy

Robust, extravagant, puternic individualizat

www.vw-vehicule-comerciale.ro

Apel umanitar pentru Filipine – Donații prin sms la 8829Operatorii de telefonie mobilă din

România se alătură Apelului umanitar de urgență pentru Filipine, lansat de Crucea Roșie Română prin punerea la dispoziție, în mod gratuit, a unui număr scurt de sms.

Începând de vineri, 15 noiembrie, Cru-cea Roșie Română extinde posibilitatea de a sprijini Apelul umanitar pentru Filipine, prin contribuții la numărul scurt de sms 8829, unde se pot face donații de 2 euro/sms în toate cele trei linii de telefonie mo-bilă, Cosmote, Orange și Vodafone. Nu se percepe TVA pentru donațiile de pe abona-ment. În rețelele Cosmote și Orange, pentru cartelele preplătite, TVA-ul a fost reținut la achiziționarea creditului. Pentru donațiile de pe cartele preplătite, în rețeaua Vodafone utilizatorii nu plătesc TVA.

Pentru donaţii online se poate accesa si-te-ul www.crucearosie.ro.

Conturile speciale în care pot fi depuse contribuţiile în bani, sunt deschise la BRD, Agenţia Piaţa Română: LEI: RO36BR-

DE410SV29647144100 / EURO: RO33BRDE410SV06871604100Milioane de oameni din Filipine au mare

nevoie de ajutor, după ce țara lor a fost afectată de cel mai puternic taifun care a lovit vreodată pământul. Crucea Roșie Română a lansat un apel umanitar de strângerea de fonduri pentru a contribui la asigurarea accesului la apă po-tabilă, alimente, pachete de igienă și adăpost pentru persoanele afectate de acest dezastru umanitar.

Ultimele cifre raportate de Federația Internațională de Cruce Roșie și Semilună Roșie arată că peste 11,3 milioane de persoa-ne au fost afectate de această furtună, 670.000 de persoane au rămas fără adăpost, iar acum se luptă să supraviețuiască din cauza lipsei de hrană, adăpost și apă potabilă.

În acest moment, voluntarii Crucii Roșii Filipineze ajută miile de victime ale dezastrului, contribuind la căutarea persoanelor dispărute, la asistenta medicală a răniților și furnizând pături, prelate, apă potabilă, articole de igienă

și alte materiale pentru adăposturi. Invităm pe toţi cei care vor să sprijine acest apel umanitar, companii, oameni de afaceri, organizaţii gu-vernamentale și neguvernamentale, să doneze

bani în conturile Crucii Roșii Române. Pentru informaţii suplimentare, vă ru-

găm contactaţi: Nadia Lazăr, Coordonator media, tel: 0748.238.024.

SIGHIŞOARA 10

Programul farmaciilorgarda de noapte, septembrie 2013

SNGN Romgaz Mediaş, cu sediul în Mediaş, Str. Gării, nr. 5, jud. Sibiu,

organizează în anul 2013 săptămânal Licitație Publică în zilele de miercuri şi joi, la ora 11, pentru următoarele mijloace fixe şi materiale:

• Barăci • Tehnică de calcul şi birotică • Material tubular uzat provenit din recuperări • Diverse materiale şi piese de schimb provenite din recuperări • Alte mijloace fixe

Persoanele interesate pot obţine informaţii suplimentare la tel. 0269/201149, 0749/331149, la serviciul mecano-energetic al Sucursalei Mediaş, zilnic între orele 730 şi 1530.

DATA ORA FARMACIA TELEFON ADRESA23 noiembrie(sâmbătă) 20 - 08 ALOE 0265-771826 Str.Octavian Goga nr.1124 noiembrie(duminică) 20 - 08 ALOE 0265-771826 Str. Octavian Goga nr.1130 noiembrie(sâmbătă) 20 - 08 CATENA HYGEIA 0265-773916 Str. Mihai Viteazu nr.101 decembrie(duminică) 20 - 08 CATENA HYGEIA 0265-773916 Str. Mihai Viteazu nr.10

Festivalul Național de Folclor „Datini” ediția a VII-a, 30 noiembrie - 1 decembrie 2013

Asociaţia „L.C.S.- Speranţa” a iniţiat, în anul 2007, o mani-festare culturală care are ca scop principal cultivarea interesului pentru folclorul autentic în rân-dul tinerei generaţii, cultivarea dragostei pentru portul popular, dansul popular și tradiţiile popu-lare românești, precum și impli-carea directă a copiilor și tinerilor în desfășurarea de manifestări culturale în Transilvania.

Acest festival de folclor, consi-derat a fi unul dintre evenimente-le de referinţă în Transilvania, își propune să stimuleze tinerii care promovează folclorul românesc, datinile și obiceiurile populare ro-mânești. Pe scena festivalului au pășit, de-a lungul celor șase ani, peste 1.000 de interpreţi de muzi-că populară și membri ai ansam-blurilor folclorice.

Ediţia din acest an a Festiva-lului Naţional de Folclor „Datini” își propune să contribuie la desco-perirea, promovarea și păstrarea celor mai valoroase obiceiuri și colinde.

Ca și la ediţiile precedente, Festivalul Naţional de Folclor „Datini” se va desfășura pe par-cursul a două zile, sub formă de

concurs, la care participă forma-ţii din toată ţara. În prima zi vor evolua pe scena festivalului câști-gătorii trofeelor ediţiilor anterioa-re și artiști consacraţi, iar în cea de-a doua zi va avea loc concursul propriu-zis.

Și pentru ediţia din acest an Asociaţia „L.C.S.- Speranţa” a solicitat și obţinut sprijinul finan-ciar al Consiliului Local pentru cheltuieli de organizare, respec-tiv punerea la dispoziţie a Sălii de spectacole „Mihai Eminescu”, conform Hotărârii Consiliului Local nr. 151 din 26 septembrie 2013.

PROGRAMUL FESTIVALULUI:

Sâmbătă, 30 noiembrie 2013, ora 16.30:

Ansamblul folcloric PURTA-TA din MEDIAȘ

Grupul vocal FLORI DE NALBĂ din DANEȘ

Grupul vocal DOINA din ALBEȘTI

Grupul vocal COCONIŢA din BRATEI

Grupul vocal Bărbătesc STE-JARUL din DANEȘ

Grupul vocal FLORI DE PE TÂRNAVE din DUMBRĂVENI

Ansamblul folcloric ROMÂ-NAȘUL din ALBEȘTI (suita de dansuri de pe Târnave)

Microrecital al interpreţilor de

pe Târnave:STEFANIA PÂRLEA, AN-

GELA MUSCA, DOINA PIN-TEA

Orchestra HORA din RE-GHIN

Moment instrumental Bucur Vlad (vioara)

Moment instrumental FLO-RIN CISMAȘ (instrumente de suflat)

Recital: NELU ȘOPTE-REAN

Duminică, 1 decembrie 2013, ora 16,00:

Formaţia de dansuri populare TÂRNAVA VÂNĂTORI

Microrecital interpreţii:EMILIA MUNTEANU,

LIVIU DASCĂL, DANIELA VLAD, LORENA FILIPESCU

FORMAŢIA de dansuri GA-ROFIŢA din DÂRLOS

Microrecital al interpretului NICU PINTEA

Grupul vocal folcloric TÂR-NAVA MARE din ŢOPA

Ansamblul PLAIURI ARDE-LENE din SIGHIȘOARA

Microrecital al interpretei DOINA PINTEA

Grupul vocal NADEȘUL DINTRE TÂRNAVE din NA-DEȘ

NICU POȘTA și Grupul vo-cal TÂRNAVELE

Recital al îndrăgitei interpre-te ANA MUNTEANU din BA-NAT

1 Decembrie – Ziua Națională a RomânieiLa aniversarea a 95 de ani de la Marea

Unire înfăptuită la Alba Iulia, primarul Municipiului Sighișoara, Ioan Dorin Dă-neșan, vă invită să participaţi la manifestă-rile închinate Zilei Naţionale a României, care se vor desfășura după următorul pro-gram:

• ora 1200 Monumentul LatinităţiiCeremonial militarSlujbă religioasă

AlocuţiuniDepunere de coroaneParadă militară • ora 1300 Sala festivă a PrimărieiEvocarea momentelor de la 1918Lansarea Anuarului Muzeului de Isto-

rie „Alt Schaessburg”• ora 1600 Sala „Mihai Eminescu”Festivalul Naţional de Folclor „Datini”

TÂRNĂVENI

ww

w.p

un

ctu

l.ro

11

Moş Nicolae va aprinde iluminatul festivMoș Nicolae va fi așteptat la Tîrnăveni

cu iluminatul festiv de sărbători care va fi aprins oficial în data de 5 decembrie. Tot atunci se va deschide și patinoarul artifici-al care va fi amplasat anul acesta în centrul municipiului, în partea stângă a restauran-tului Târnava. În perioada celor 3 luni de activitate, patinoarul va funcţiona zilnic în-tre orele 10:00 – 22:00, cu o jumătate de oră pauză, la o oră și jumătate de funcţionare. Tarifele de intrare la patinoar vor fi urmă-toarele: • taxă intrare copii – 5 lei/ 1 oră şi jumătate; • taxă intrare adulţi – 7 lei/ 1 oră şi jumătate; • taxă închiriere patine – 5 lei.

Mircea BARBU

Un nou post de radio CNA a scos la concurs o frecvență pen-

tru difuzarea serviciilor de programe de ra-diodifuziune pe cale radio electrică terestră la Târnăveni.

Concursul de licențe s-a încheiat în data de 21 noiembrie. Câștigătorul a fost desem-nat postul Radio Maria, cu profil religios greco-catolic. Postul aparţine societăţii SC RADIO MARIA SRL cu sediul în Oradea. Postul mai deţine licenţe în Oradea, Zalău, Blaj și Baia Mare și se recepţionează și prin cablu tv RCS-DIGI.

În prezent, la Târnăveni dețin licențe audiovizuale două societăți comerciale pen-tru posturile Poliglot FM pe frecvența 107,1

și Radio Son pe frecvența 89,3, care însă nu a emis niciodată aici. Singurul post de radio care a funcționat la Târnăveni este Radio Poliglot FM care funcționează în localitate de aproape 10 ani.

La concurs pentru frecvența 87,7 FM s-au înscris 7 societăți comerciale reprezen-tante ale următoarelor posturi de radio te-matice: Radio Trinitas-religios (București), Tradițional FM-folclor (Cluj), Sport Total FM-sportiv (București), Radio Maria Er-dely-religios (Oradea), Maria Radio-religios (Oradea), Alt FM-religios (Sânleani), Radio Son-socio-ocupațional (Sighișoara).

Mircea BARBU

Nicolae Henț, profesor de în New Delhi

De la jumătatea lunii noiembrie, Nicolae Henţ, până recent profesor la Liceul Teoret-ic ,,Andrei Bârseanu” din Târnăveni, a de-venit cadru didactic (lector) în India, unde predă un curs de civilizaţie românească

Are 34 de ani, iar la Târnăveni era profesor de limbile română şi engleză. În urma unui concurs la care au participat 296 de candidaţi, Nicolae Henţ a fost sin-gurul care s-a calificat pentru un post de lector la Facultatea de Arte, departamentul Limbi romanice şi germanice, din cadrul Universităţii din New Delhi, India.

CUM A AJUNS PROFESOR ÎN INDIA

Concursul a fost organizat de Ministerul Educaţiei din România, Institutul Limbii Române. Postul este vacant un an, cu posibili-tatea de a fi prelungit 4 ani.

În New Delhi, profesorul Henţ susține un curs de cultură şi civilizaţie românească general şi limba română pentru trei grupe de studenţi, începători, avansaţi şi experimentaţi.

Pe toată perioada, profesorul va beneficia de cazare şi acomodare gratuită, iar vacanţele şi transportul sunt suportate de partea indiană, salariul fiind plătit atât de Guvernul României în cuantum de 1.200 de euro, cât şi de cei din India în sumă de 800 de euro.

Mircea BARBU

Ceremonial militar de Ziua Națională

Ziua Naţională a României va fi marca-tă printr-un ceremonial militar la Tîrnăveni. La fel ca și anul trecut, militarii vor defila la Tîrnăveni, în centrul localităţii, omagiind cu acest prilej Ziua Unirii Transilvaniei cu România, înfăptuită în data de 1 Decembrie 1918. Manifestarea va avea loc în cursul di-mineţii de duminică 1 Decembrie 2013.

Sala de sport, gaură în bugetSala de sport situată în incinta Cole-

giului Tehnic din Târnăveni nu este deloc rentabilă.

În anul care trecut, la venituri de 19.910 de lei au existat cheltuieli de 63.100 de lei. Anul acesta situaţia se repetă cam la fel, încasările până la sfârșitul lunii septembrie fiind de 19.640 de lei, iar cheltuielile de 48.793 de lei.

Cheltuielile s-au ,,dus” în cea mai mare parte pe factura de gaz pentru încălzirea sălii, urmate de consumul de energie elec-trică, salarizarea unei îngrijitoare și a admi-nistratorului, facturile de apă și salubritate,

dar și diverse reparaţii. Sala de sport aparţine Primăriei și a fost

dată în administrare Colegiului Tehnic. Primarul Sorin Megheșan a ridicat proble-ma acestei săli de sport cu prilejul ultimei ședinţe a Consiliului Local, spunând că se impune o reorganizare și o modificare a re-gulamentului pentru stoparea pierderilor.

Sala de sport este închiriată tuturor ce-lor care doresc contra cost, însă doar atunci când nu se există ore de curs sau antrena-mente ale Clubului Sportiv Școlar Târnă-veni.

Mircea BARBU

HARGHITA 12

B.E.J. Magyari Szabolcs, cu sediul in Tg-Mures, str. Retezatului nr. 4, judetul Mures, prin executor judecato-resc Magyari Szabolcs, vinde la licitatie publica organizata, la sediul sau, in data de 18 DECEMBRIE 2013 ora 10:00, imobilul situat in Nazna, str. Principala nr. 99, judetul Mures, reprezentand CASA DE LOCUIT (apartament 1 la demisol) si TEREN aferent (548 mp, cota de 1/3 din 1644 mp), intabulat in CF nr. 3299/I, avand numar CAD (1021)-C1-U1, compus din apartament 1 la demisol: 2 camere, hol, casa scarii in suprafata totala de 98,83 mp; si teren in suprafata de 548 mp (cota de 1/3 din totalul de 1644 mp), la pretul de 137.700,00 lei (pret de evaluare).

Sunt somati toti cei care pretind vreun drept asupra imobilului urmarit sa anunte executorul judecatoresc ina-intea datei stabilite pentru vanzare, in termenele si sub sanctiunile prevazute de lege.

Sunt invitati toti cei care doresc sa cumpere imobilul urmarit sa se prezinte la termenul de vanzare, la locul fi-xat in acest scop si pana la acel termen sa prezinte oferte de cumparare. Ofertantii sunt obligati sa depuna, pana la termenul de vanzare, o garantie de 10% din pretul de pornire al licitatiei. Informatii suplimentare pe http://www.registruexecutari.ro/.

Publicatia poarta semnatura si stampila executorului judecatoresc.

B.E.J. Toma Gheorghe Cosmin cu sediul în Târgu Mureş, str. Marton Aron, nr. 25/1, jud. Mureş, prin execu-tor judecătoresc Toma Gheorghe Cosmin, vinde prin licita-ţie publică organizată, la sediul său, în data de 19 DECEM-

BRIE 2013 ora 13,00, imobilul situat în Reghin, Str. Mihai Viteazu nr. 59, ap. 1, Judetul Mures, imobil inscris in C.F. nr. 50723-C3-U1, la A+1 Reghin, nr. CF vechi 784, nr. top. 1111/I, 1114/2/b/1/I, compus din “teren intravilan (supra-fata totala de 792 mp.)- curti constructii, imobil inscris sub B 3.1 si B 3.2. in Cartea Funciara nr. 50723 a mun. Reghin (provenita din conversia de pe hartie a CF nr. 784), cu nr. ord. A+1, nr, cadastral 3583, nr. top. 1111, 1114/2/b/1; imobil grevat de drept de servitute de trecere in favoa-rea apartamentului 2- spatiu comercial prestari servicii, conform inscrierii de carte funciara de sub C1; edificat cu apartament nr. 1, la partea din spate, cu destinatie de locu-inta, se compune din: la subsol: 1 hol+casa scarii, 1 pivnita cu Su=15,66 mp.; la parter: 1 hol+casa scarii, 1 baie, 1 wc, 1 camera de zi+sufragerie, 1 bucatarie, 1 terasa (cu supra-fata de 27,60 mp); la mansarda: 1 hol+casa scarii, 1 baie, 1 wc, 1 hol, 3 dormitoare, 1 balcon cu suprafata de 5,93 mp; suprafata utila a locuintei este de 136,84 mp; are o cota de 78,68/253 mp. Din suprafata construita a constructiei; ra-mane in indiviziune peretele care desparte ap. 1 de spatiul comercial atat la subsol, cat si la parter si mansarda; imobil inscris sub B 2.1 si B 2.2”, la preţul de 199.500 lei. (75% din preţul de evaluare, conf. art. 845 alin. 8 NCPC).

Sunt somaţi toţi cei care pretind vreun drept asupra imobilului urmărit să anunţe executorul judecătoresc îna-intea datei stabilite pentru vânzare, în termenele şi sub sancţiunile prevăzute de lege.

Sunt invitaţi toţi cei care doresc să cumpere imobilul urmărit să se prezinte la termenul de vânzare, la locul fi-xat în acest scop şi până la acel termen să prezinte oferte

de cumpărare. Ofertanţii sunt obligaţi să depună, până la termenul de vânzare, o garanţie de 10% din preţul de pornire al licitaţiei. Informaţii suplimentare pe www.regis-truexecutari.ro.


B.E.J. Giunca Maria-Cristina cu sediul în Târgu Mureş, str. Retezatului, nr. 13, jud. Mureş, prin executor judecăto-resc Giunca Maria-Cristina, vinde prin licitaţie publică organi-zată la sediul său, în data de 12 DECEMBRIE 2013 ora 11,00, imobilul situat în Târgu Mureş, str. George Coşbuc, nr. 5, ap. 1, jud. Mureş, înscris în C.F. nr. 120481-C1-U2 (C.F. vechi nr. 58139) nr. top. 2414/5/4/I - apartament cu 3 camere şi 6 dependinţe, C.F. COL. 58138, proprietatea terţului - garant ipotecar CRIŞAN (fosta VICTOR) ADINA IOANA, cu domiciliul în Târgu Mureş, str. George Coşbuc, nr. 5, ap. 1, jud. Mureş, în cotă actuală de 1/1, bun propriu, la preţul de 198.200 lei.

Sunt somaţi toţi cei care pretind vreun drept asupra imobilului urmărit să anunţe executorul judecătoresc înain-tea datei stabilite pentru vânzare, în termenele şi sub sancţi-unile prevăzute de lege.

Sunt invitaţi toţi cei care doresc să cumpere imobilul urmărit să se prezinte la termenul de vânzare, la locul fixat în acest scop şi până la acel termen să prezinte oferte de cum-părare. Ofertanţii sunt obligaţi să depună, până la termenul de vânzare, o garanţie de 10% din preţul de pornire al lici-taţiei. Informaţii suplimentare pe www.registruexecutari.ro.


B.E.J. Demeter Tiberiu Claudiu, cu sediul în Târgu Mureş, str. Marton Aron, nr. 2, ap. 2, jud. Mureş, prin executor judecătoresc Demeter Tiberiu Claudiu, vinde prin licitaţie publică organizată la sediul său, în data de 10 DECEMBRIE 2013, ora 10:00, imobilul „teren intra-vilan în suprafaţă de 500 mp, edificat cu casă de locuit în regim de parter + mansardă cu pereţi din caramidă, cu fundaţie de beton, acoperită cu ţiglă, compusă din: - la parter – trei camere, o bucătărie, o cămară şi un hol, - la mansardă – patru camere, o baie, un hol, se-parat în curte clădire compusă din o cameră, o camară, o bucătărie de vară” , situat in Luduş, Str. Frăgarilor, nr. 32, Judeţul Mureş, imobil înscris în C.F. nr. 502/N, lo-calitatea Luduş, nr. cadastral 739, nr. top. 780/2/1, la preţul de 211.736 lei (preţ de evaluare).

Sunt somaţi toţi cei care pretind vreun drept asu-pra imobilului urmărit să anunţe executorul judecăto-resc înaintea datei stabilite pentru vânzare, în terme-nele şi sub sancţiunile prevăzute de lege.

Sunt invitaţi toţi cei care doresc să cumpere imo-bilul urmărit să se prezinte la termenul de vânzare, la locul fixat în acest scop şi până la acel termen să prezinte oferte de cumpărare. Ofertanţii sunt obligaţi să depună, până la termenul de vânzare, o garanţie de 10% din preţul de pornire al licitaţiei. Informaţii suplimentare pe www.registruexecutari.ro sau ne pu-teti contacta la E-mail: [email protected], Tel: 0365-730-044.


Anunțuri executori judecătoreşti - Publicații de vânzare în extras

Peste 350 de asociații cer containere de gunoi subteranePeste 350 de asociaţii de proprietari,

ce reprezintă peste 30.000 de cetăţeni ai municipiului Tîrgu-Mureș, cer Primăriei, printr-o petiţie, montarea containerelor de gunoi subterane, un amplu proiect pe care Primăria l-a propus în data de 11 iulie 2013, în Ședinţa de Consiliu Local, dar care a fost respins de anumiţi consilieri ce au dorit și doresc să blocheze orașul și proiectele ce aduc un beneficiu cetăţenilor. „În parcul din complexul Diamant am văzut cât de efi-cient funcţionează aceste containere subtera-ne. Este curat, este igienic, este civilizat. De aceea, îi invităm pe consilierii locali care au blocat acest proiect important pentru oraş să îşi regândească poziţia şi să asculte vocea celor 30.000 de cetăţeni care doresc montarea aces-tor dispozitive moderne. Vrem un oraş curat şi civilizat. Nu mai vrem containere mizere

şi insalubre”, a declarat Călin Moldovan, președinte de asociaţie de proprietari, în cartierul Mureșeni, un cartier cu mari pro-bleme în jurul containerelor de gunoi. „Eu sper că la viitoarea şedinţă de Consiliu Local toţi consilierii vor vota pentru montarea în oraş a acestor containere ce vor aduce un grad mai mare de curăţenie în cartiere şi pe străzi. S-a văzut utilitatea lor în parcul Diamant. În ţările europene, această soluţie este folosită de foarte mulţi ani. Tîrgu-Mureşul ar fi primul oraş din Transilvania care ar implementa pe scară largă această soluţie. Înţeleg nemulţu-mirea preşedinţilor de asociaţii de locatari, care au văzut blocat acest proiect şi îi asigur că Primăria va întreprinde toate demersurile pentru ca acest hotărârea să fie votată”, a de-clarat consilierul Claudiu Maior, iniţiatorul proiectului.

Primăria Tîrgu-Mureș a început distribuirea ajutoarelor UE

Începând de luni, 18 noiembrie 2013, Primăria Tîrgu-Mureș a început livrarea spre populaţie a ajutoarelor sociale. Astfel, cei 7.600 de tîrgumureșeni aflaţi pe liste își vor putea ridica de la depozitul de pe strada Budiului - depozitul Dafcochim - ajutorul alimentar oferit de Uniunea Europeană.

Fiecare beneficiar înregistrat la Primăria municipiului Tîrgu-Mureș a primit 18 kg de făină de grâu, 10 kg făină de mălai, 0,5 kg paste făinoase, 6 litri de ulei, 0,8 kg roșii în suc propriu, 0,8 kg de zacuscă, 1,2 kg de carne de porc în conservă, 3 kg zahăr.

Din pachet lipsește mierea, deoarece lotul a fost unul neconform, mierea fiind contrafăcută, astfel că autorităţile au respins produsul. „Mă bucur că au ajuns, în sfârşit produsele şi am demarat distribuirea lor. Aces-te produse atât de mult aşteptate trebuie să ajungă la oameni care au mare nevoie. Sper să fie rezolvată în curând şi problema mierii”, a declarat consilierul Claudiu Maior. Potrivit șefului Serviciului Social din cadrul Primă-riei Tîrgu-Mureș, Marta Maior, de aceste ajutoare alimentare beneficiază pensionarii cu venituri sub 400 de lei, șomerii în pla-tă, persoanele cu handicap sever și asistaţii social.

Strada Cantemir, reabilitată!Una dintre cele mai dificile străzi

din Tîrgu-Mureș din punct de vedere al înclinaţiei şi al solului extrem de mobil, stra-da Cantemir, ceea care urcă dinspre cartierul Aleea Cornişa spre Platoul Corneşti, a fost reabilitată. Sunt câteva săptămâni de când acest proiect a demarat, iar zilele acesta a fost verificat personal de către consilierul Claudiu Maior, care a declarat: „Zona aceas-ta, strada Cantemir, este una dintre cele mai

problematice. Aş putea spune cu uşurinţă că e cea mai dificilă, deoarece avem aici cea mai înclinată pantă deschisă traficului din Tîrgu-Mureş. Lucrările au decurs bine, s-a făcut o treabă bună şi sunt mulţumit, aşa cum sper să fie şi cetăţenii care locuiesc în zonă. Am pro-mis această reabilitare de stradă şi, cu toate că mulţi nu credeau, iată că acum este realizată, chiar înainte de venirea sezonului rece.”

HARGHITA

ww

w.p

un

ctu

l.ro

DJ Topliţa – Lunca Cernii, o eroareO şosea care se termină într-o pădure

a costat 23 de milioane de euro. Drumul a fost construit în munţii Poiana Ruscă din Hunedoara şi se opreşte brusc la graniţa cu judeţul Caraş-Severin.

Șoseaua străbate şapte sate din Ţinutul Pădurenilor şi ar fi trebuit să scoată din izolare peste 2.000 de oameni. Numai că şoseaua nu duce nicăieri. Asfaltul se termină brusc la intrarea într-o pădure din Caraş-Severin, la mai puţin de 10 km distanţă de cea mai apropiată localitate.

Lucrările de modernizare au costat 23 de milioane de euro, mare parte, fonduri europene. Drumul judeţean Topliţa – Lun-ca Cernii a fost făcut după toate standardele rutiere.

Şoseaua ar fi trebuit să facă legătura în-tre judeţele Hunedoara şi Caraș Severin prin munţii Poiana Ruscă. Numai că autorităţile din Caraş nu au reuşit să obţină fonduri pentru finalizarea drumului.

Mii de copii din Miercurea Ciuc fac sporturi de masă

Peste două mii de elevi din Miercurea Ciuc participă la cursuri de iniţiere în înot și patinaj orga-nizate de Primăria municipiului și Asociaţia de Sport Ciuc pentru încurajarea practicării sportului de masă.

Viceprimarul municipiului Miercurea Ciuc, Antal Attila, a de-clarat că la cursurile de iniţiere în înot, care se desfășoară la bazinul din oraș, pot participa elevi din cla-sele a III-a și a IV-a, întrucât speci-aliștii spun că cea mai potrivită vâr-stă pentru iniţiere este 10 ani, iar la cursurile de patinaj iau parte elevii din clasele I, a II-a și din grupele pregătitoare.

Antal Attila a explicat că pen-tru programul de iniţiere în patinaj municipalitatea a reușit să convingă mai mulţi patinatori și hocheiști, precum și profesori de educaţie fi-zică să îi înveţe pe copii primii pași în acest sport. De luni până vineri, între orele 7.30 și 9.00, gheaţa Pati-noarului Vakar Lajos din Miercu-rea Ciuc este ocupată de cei mici, pentru care părinţii trebuie să plă-tească o sumă modică, de 1.5 lei pe oră, și să asigure echipamentul.

PROGRAMUL

Pentru programul de iniţiere în înot, care se desfășoară de luni până vineri, de la 8.00 la 13.00, la dispoziţia elevilor se află doi pro-

fesori de înot, dar și profesorii de educaţie fizică din școală, iar la faţa locului sunt prezente și învă-ţătoarele care îi ajută pe copii să se echipeze și îi însoţesc către școală. Preţul pentru cursurile de înot este de 3 lei pe oră.

SUCCES TOTAL

Antal Attila a precizat că peste 2.000 de elevi iau parte la cursu-rile de iniţiere în înot și la cele de patinaj și cel mai probabil progra-mul va continua și în semestrul II, ţinând cont că atât copiii, cât și profesorii și părinţii îl apreciază. Viceprimarul municipiului Mier-curea Ciuc a spus că acest program este binevenit și pentru părinţii

care nu și-ar fi permis să își trimită copiii la cursuri de iniţiere în înot sau patinaj.

„Pot să spun că suntem foarte mulţumiţi, chiar dacă la început au existat anumite reţineri. (...) Acum tot orarul este ocupat, toate şcolile sunt implicate şi există un interes foarte mare, avem sprijinul părinţilor şi al profesorilor. (...) Pot să spun, fără falsă modestie, că acest program face parte din preocupările noastre pe termen lung. Adică nu doar construim baze sportive, ci şi îi îndrumăm pe copii către disciplinele sportive, îi încurajăm să facă sport de masă. Poate nu toţi vor deveni sportivi, dar avem încredere că le va fi de folos, că vor iubi sportul şi că nu îşi vor petrece timpul cu nepăsa-re”, a declarat Antal Attila.

De marți, fără încălzire la Miercurea CiucAproximativ 250 de aparta-

mente din Miercurea Ciuc riscă să fie debranșate de la reţeaua cen-tralizată de încălzire și apă caldă dacă rău platnicii nu-și vor achita restanţele către Societatea de Gos-podărire Comunală GOSCOM.

Purtătorul de cuvânt al GOS-COM, Biro Hajnalka, a declarat că la nouă scări de bloc există restanţe mari la plata întreţinerii, motiv pentru care se vor lua mă-suri pentru sistarea furnizării apei calde și a încălzirii.

DATORII DE 180.000 DE LEI

Potrivit sursei citate, în cele nouă scări de bloc există 51 de apartamente care au datorii mai mari de 1.000 de lei, ceilalţi pro-prietari având restanţe mai mici sau chiar zero la plata cheltuieli-lor comune. Datoria totală către GOSCOM a asociaţiei de propri-etari din care fac parte cele două scări de bloc este de 180.000 de lei.

MARŢI, 26 NOIEMBRIE, ZIUA NEAGRĂ

Rău-platnicii au la dispoziţie cinci zile pentru a achita datoriile, în caz contrar urmând ca în cur-sul zilei de marţi, 26 noiembrie, să se întrerupă furnizarea serviciilor menţionate.

Biro Hajnalka a precizat că vor fi lipite afișe la fiecare scară de bloc în care se va cere scuze per-soanelor care nu au dato-

rii, acestea urmând să fie înștiinţa-te că vor rămâne fără apă caldă și încălzire dacă vecinii lor nu-și vor achita restanţele.

Aceasta a subliniat că se ana-lizează și posibilitatea debranșării individuale, care, însă, nu prea are succes întrucât, de obicei, rău plat-nicii nu permit accesul în aparta-mente și nici nu achită serviciile de debranșare.

„Rău-platnicii au un răgaz de cinci zile pentru a-şi achita datorii, în caz contrar vom sista serviciile de încălzire şi apă caldă fără nicio altă înştiinţare. Ne cerem scuze de la cei buni platnici”, a spus Biro Hajnalka.

GOSCOM Miercurea Ciuc va continua campania de recuperarea a datoriilor, pe lista de debranșări urmând să intre și alte scări de bloc cu restanţe la plata cheltuie-lilor comune.

În Miercurea Ciuc se furnizea-ză încălzire încă de la sfârșitul lu-nii septembrie, din cauza tempera-turilor scăzute înregistrate în zonă.

Pagină realizată cu ajutorul agerpres

13

HARGHITA 14

Campania AJOFM Harghita dă roade

Aproape 1.200 de locuri de muncă au fost declarate de angajatorii harghiteni, în ultima lună, după ce Agenţia Judeţeană pen-tru Ocuparea Forţei de Muncă (AJOFM) a pus la dispoziţia acestora un portal de Inter-net, special conceput în acest sens, și a de-clanșat o campanie de verificare a firmelor care încalcă legea.

Directorul AJOFM Harghita, Tiberiu Pănescu, a declarat că în perioada 22 octom-brie-20 noiembrie angajatorii au declarat 1.197 de locuri de muncă, de aproape cinci ori mai multe decât în aceeași perioadă a anului trecut, când au fost făcute publice doar 244 de locuri de muncă. Multe dintre aceste locuri de mun-că au fost ocupate, în prezent fiind disponibile în judeţ 350 de locuri de muncă, cu aproxi-mativ 80% mai multe decât anul trecut, când erau vacante doar 198 de locuri de muncă.

Potrivit lui Tiberiu Pănescu, această crește-re a locurilor de muncă declarate se datorează, pe de o parte, campaniei de verificare declanșa-te de AJOFM, în cadrul căreia firmele care nu declară locurile de muncă vor fi amendate, dar și unui portal de Internet prin care angajatorii

pot anunţa on-line locurile de muncă vacante.Datele statistice arată că 60% dintre locu-

rile de muncă au fost anunţate prin interme-

diul portalului pus la dispoziţia angajatorilor, existând intenţia ca rata de utilizare a serviciu-lui online să ajungă la 90%.

VERIFICĂRILE CONTINUĂ

Directorul AJOFM Harghita a precizat că este parţial mulţumit de rezultate, dar se așteaptă ca numărul locuri de muncă să mai crească.

„Rata de conformare a crescut cu 75%, dar un sfert din locurile de muncă încă nu se decla-ră”, a explicat Tiberiu Pănescu .

AJOFM Harghita a declanșat această campanie în contextul în care o analiză rea-lizată arată că mulţi dintre angajatorii din ju-deţ evită să anunţe locurile de muncă vacante. În primele opt luni ale anului, în judeţ au fost ocupate la angajatori 16.400 de locuri de mun-că și doar 3.146 au fost declarate la AJOFM. Tiberiu Pănescu susţine că, din cauza ofertei reduse, persoanele fără loc de muncă nu se mai înregistrează la AJOFM, ceea ce duce la o rată a șomajului redusă, care nu reflectă realitatea.

Potrivit Legii 76/2002, angajatorii sunt obligaţi să declare la AJOFM locurile de mun-că vacante, în caz contrar fiind pasibili de amenzi cuprinse între 3.000 și 5.000 de lei.

Voluntariat impresionant în Tușnadul NouPeste 50 de persoane din satul Tușnadul

Nou au participat săptămâna trecută la o acţiune de muncă voluntară pentru schim-barea acoperișului școlii din localitate care era în pericol de prăbușire.

Acţiunea face parte din programul Con-siliului Judeţean Harghita intitulată „Clacă în folosul copiilor noştri” prin care comuni-tăţile sunt ajutate financiar să achiziţioneze acele materiale pe care nu le pot procura pe plan local, apoi se organizează muncă voluntară pentru efectuarea de reparaţii la unităţile școlare.

AU PARTICIPAT…

La acţiunea de muncă voluntară din satul Tușnadul Nou au participat părinţi ai elevilor care învaţă în clădirea veche a Școlii Generale „Imets Fülóp Jáko”, profesori, con-silieri locali, primarul și viceprimarul din comuna Tușnad-Sat, de care aparţine loca-litatea, precum și iniţiatorul programului, președintele Consiliului Judeţean Harghi-ta, Borboly Csaba, și senatorul UDMR Tánczos Barna.

BANI DE LA BUGET, MUNCĂ VOLUNTARĂ

Borboly Csaba a explicat că din buge-tul autorităţii judeţene s-au alocat fonduri

pentru achiziţionarea de ţiglă, Primăria a asigurat, prin composesoratul local, lemnul pentru grinzi, iar profesorii și părinţii au ve-nit cu forţa proprie pentru a ajuta la această lucrare.

Întrucât este vorba de lucrări care se efectuează la înălţime, sunt programaţi, zil-nic, câte aproximativ 50 de oameni care să participe la această activitate până la sfârși-tul săptămânii și în prealabil s-a efectuat și o instruire de protecţia muncii. În afara de schimbarea grinzilor și a ţiglei, este nevoie și de înlocuirea jgheaburilor de scurgere.

Procesul educativ nu a fost perturbat, întrucât cei aproximativ 100 de elevi care învaţă în unitatea respectivă au fost mutaţi în alte două corpuri de școală.

CLACĂ … DE SUCCES

Borboly Csaba a precizat că programul pe care l-a iniţiat este unul de succes, având în vedere că în foarte multe școli și grădiniţe s-au efectuat, tot cu muncă voluntară, lu-crări de reabilitare a grupurilor sanitare, de înlocuire a ușilor și geamurilor sau de intro-ducere a termoficării.

„Deja am aprobat cereri de finanţare pen-tru peste 100 de clădiri de şcoli şi grădiniţe şi eu sper să ajungem la peste 150 şi să nu mai rămână nicio şcoală şi grădiniţă care să nu ofere acelaşi confort copiilor din satele mici ca şi celor din Miercurea Ciuc, pentru că eu cred

că toţi copiii din Harghita au aceleaşi drep-turi. (...) Aşadar, eu cred că aşa cum strămoşii noştri au construit prin clacă aceste şcoli (...) tot aşa şi noi trebuie să le reparăm, pentru că dacă aşteptăm banii de la Bucureşti şi de la Bruxelles se vor dărâma toate şcolile şi copiii vor trebuie să meargă la distanţă de casă ca să înveţe”, a declarat Borboly Csaba.

Senatorul Tánczos Barna consideră că este nevoie de această formă de întrajutorare și de muncă voluntară, care creează recipro-cităţi și legături puternice în rândul comu-nităţii.

„Sperăm ca din această colaborare dintre

membrii comunităţii să reiasă proiecte fru-moase, să reparăm şcoli, grădiniţe, să reparăm clădiri care sunt în folosul comunităţii. Şi cu ocazia asta să ne aducem aminte cât de impor-tantă a fost claca pentru comunitate, ca formă de colaborare, de întrajutorare şi de liant al comunităţii”, a declarat Tánczos Barna.

Ideea lansării acestui program de către Consiliul Judeţean Harghita a venit în sep-tembrie, imediat după începerea școlii, când s-a constatat că foarte multe școli și grădini-ţe au nevoie de lucrări de reabilitare, care nu necesită fonduri foarte mari, pentru a putea obţine autorizaţiile sanitare de funcţionare.

HARGHITA

ww

w.p

un

ctu

l.ro

Elevii harghiteni se tem de matematicăCei mai mulţi dintre elevii din

clasa a VIII-a din Harghita prefe-ră liceele teoretice pentru conti-nuarea studiilor, arată o anchetă sociologică realizată de Centrul Judeţean de Asistenţă Psihopeda-gogică, la solicitarea Inspectoratu-lui Școlar Judeţean Harghita (IȘJ).

Rezultatele prezentate de in-spectorul școlar general Bartolf Hedvig relevă că din cei 2.880 de elevi care au răspuns la ches-tionare 1.121 au spus că doresc să meargă la liceele teoretice pentru continuarea studiilor, 1.036 prefe-ră liceele tehnologice, 341 pe cele

vocaţionale, iar 362 nu s-au decis încă. Cei mai mulţi dintre elevii care au afirmat că își vor continua studiile la liceele teoretice au ales ca profil știinţele naturii, pe urmă-toarele locuri situându-se filologia și specializarea matematică-infor-matică.

Bartolf Hedvig a explicat că elevii fac aceste alegeri întrucât mulţi se tem de matematică și cred că în acest fel vor reuși să promo-veze mai ușor examenul de baca-laureat.

Conform anchetei sociologice, aproape o jumătate dintre elevii

care aleg liceul cu filieră tehnolo-gică doresc să-și urmeze studiile la profilul tehnic, mai multe de o treime dintre ei vor să înveţe la profilul servicii și un sfert ar alege profilele resurse naturale și protec-ţia mediului.

Elevii harghiteni care doresc să aleagă liceele cu filieră vocaţională ar învăţa, în primul rând, la pro-filul arte, explicaţia fiind aceea că mulţi dintre ei se orientează, ulte-rior, către facultăţi de arhitectură, design sau web design.

LA FEL CA PĂRINŢII

Potrivit inspectorului școlar general, 84% dintre elevii claselor a VIII-a din Harghita au afirmat că și părinţii ar alege pentru ei același liceu în care să-și continue studiile.

Bartolf Hedvig a precizat că această anchetă sociologică se face de mai mulţi ani, în primul semestru al anului școlar, pentru

,,fundamentarea planului de șco-larizare, îndemnarea elevilor la o planificare conștientă a carierei lor

școlare” sau pentru ,,cunoașterea nevoilor elevilor în procesul alege-rii unei profesiuni”.

Pagină realizată cu ajutorul agerpres

15

Investiții în Parcul Național Cheile Bicazului-Hăşmaş

O echipă de cercetători și profesori uni-versitari inventariază și cartează habitatele, flora și fauna din Parcul Naţional Cheile Bicazului-Hășmaș, în cadrul unui proiect european câștigat de Consiliul Judeţean Harghita.

Directorul Administraţiei Parcului Naţional Cheile Bicazului-Hășmaș, Hegyi Barna, a declarat că inventarierea a început în această lună și va dura mai bine de un an, timp în care se va verifica situaţia habita-telor, evaluarea speciilor protejate de interes european, în ce stadii se află acestea, dacă sunt în pericol sau dacă au mai apărut altele noi.

Cercetătorii, sprijiniţi de specialiștii Parcului Naţional, analizează urmele, am-plasează camere cu senzori de mișcare și stabilesc, cu aproximaţie de 70-80 la sută, numărul de exemplare care trăiesc în aria protejată. De asemenea, se realizează hărţi ale habitatelor și de răspândire a speciilor.

DE CE?

Hegyi Barna a precizat că este impor-tant să se stabilească și culoarele de migraţie ale animalelor pentru ca apoi, în zonele re-spective, să se restricţioneze anumite acti-vităţi.

Toate datele colectate în urma activită-ţii știinţifice vor fi introduse într-o bază de date electronică, urmând ca apoi să se reac-tualizeze planul de management al Parcului Naţional, ce urmează să fie aprobat prin hotărâre de Guvern.

TRASEU EDUCATIV

O altă componentă a proiectului este amenajarea unui traseu educativ de 26 de kilometri, între orașul Bălan și staţiunea Lacu Roșu, care va traversa Parcul Naţio-nal, urmând ca pe toată lungimea acestuia să fie amplasate bănci și panouri informa-

tive.Totodată, se vor achiziţiona echipamen-

te pentru angajaţii parcului, cum ar fi o mașină de teren, un ATV, schiuri de tură sau GPS-uri.

,,Cea mai mare problemă cu care ne confruntăm acum este turismul haotic, de vandalism. Chiar dacă este vorba de o arie protejată, sunt oameni care vin cu ATV-uri, cu motociclete enduro, cu mașini de teren și noi nu avem cum să-i urmărim, pentru că nu suntem dotaţi. (...) Avem o colabora-re foarte bună în acest sens cu Jandarmeria Montană și sperăm că situaţia se va schimba după ce vom fi dotaţi și noi cu echipamente corespunzătoare”, a declarat Hegyi Barna.

EDUCAŢIE ECOLOGICĂ

Acesta a mai punctat că tot în cadrul proiectului se vor organiza activităţi de edu-caţie ecologică și de conștientizare în cadrul comunităţilor locale.

Proiectul ‚Parcul Naţional Cheile Bica-zului-Hășmaș - management adecvat prin: plan de management revizuit pe principii Natura 2000 și alte activităţi’ are o valoare de aproximativ 500.000 euro și este finanţat în proporţie de 80% în cadrul POS Mediu și 20% de Guvernul României.

TERMENUL LIMITĂ…

…pentru finalizare este iulie 2015, dată la care trebuie aprobat prin hotărâre de Guvern și planul de management al ariei naturale pro-tejate.

Parcul Naţional Cheile Bicazului-Hășmaș are o suprafaţă de aproximativ 7.000 de hecta-re, din care 48% se află pe raza administrativ-teritorială a Harghitei și 52% în judeţul Neamţ.

Hegyi Barna a precizat că peste Parcul Na-ţional se suprapun două situri Natura 2000, care în viitorul apropiat se vor afla tot în ad-ministrarea acestuia, moment în care suprafaţa totală va fi de aproximativ 8.700 de hectare.

PUBLICITATE 16

453

Documents

Transcript of 453