Anul VIII, Nr. 451, 11 - 17 noiembrie 2013, Preţ: 0,99 RON

Punctulwww.punctul.ro

www.punctul.ro

www.punctul.ro

www.punctul.ro

06 07 11

05

REGHINEAN PREMIAT LA GALA ECOMMERCE

O NOUĂ GRĂDINIŢĂ

INVESTITORI CHINEZI, LA TÂRNĂVENI

MAI TRANSPARENŢI

Un subiect mult-disputat şi discutat de fiecare guvernare care s-a perindat de peste 20 de ani la conducerea ţării este descentralizarea. Şi iată că după 20 de ani, cu tot efortul de a se ajunge la o descentralizare reală, suntem în acelaşi impas. Niciodată două guverne succesive nu au abordat descentralizarea, ca şi proces, într-o viziune unitară, astfel încât să înregistrăm progrese reale în reforma administraţiei publice locale.

Preşedintele Asociaţiei Secretarilor Unităţilor Administrativ - Teritoriale din Judeţul Mureş, juristul Iulian BADEA, a realizat o analiză despre ceea ce se întâmplă la ora actuală în ţară şi a adus propuneri concrete pentru ceea ce înseamnă descentralizare sau reforma administraţiei publice locale.

Care sunt principiile pe baza cărora ar trebui să se desfăşoare procesul descentralizării, ce putere ar trebui să aibă factorul politic în gestionarea resurselor umane, cum să nu mai ,,îngropăm” banii comunitari, de ce toată lumea comandă şi nimeni nu plăteşte sunt câteva dintre punctele fierbinţi pe care juristul Iulian BADEA le-a analizat …

S@pt@mânal de Mure} }i Harghita

EDITORIALAutostrăzile de dincolo de noi

Îmi amintesc că, pe vremuri, mă uitam la Dosarele X şi tot încercam să înţeleg ce vor să spună realizatorii serialului cu „Adevărul e dincolo de noi”, propoziţia de încheiere a fiecărui episod. Mi-am amintit de aceste câteva cuvinte încercând să pricep povestea aceasta atât de discret mediatizată a autostră-zilor din România. Mai ales acum în contextul întocmirii proiectului de buget pe anul viitor.

Astfel, din ce am citit până acum, în primul rând aş remarca faptul că miniştrii români ce se ocupă de infrastruc-tură sunt puşi din nou pe improvizaţii, abătându-se de la ceea ce Uniunea Europeană a stabilit deja, şi anume cum a trasat coridorul patru pan-european prin ţara noastră. Astfel, Dan Şova, ministrul Marilor Proiecte, propune acum ca autostrada ce vine de la Nădlac pe la Sibiu să nu coboare pe la Piteşti, ci să meargă spre Braşov şi de acolo spre Constanţa.

De asemenea, a fost reactivat proiectul autostrăzii Braşov – Comarnic, ce urmează a fi realizat din fonduri private – în special –, proiect pentru care se duelează trei ofertanţi chiar în această lună.

Despre jumătate din biata Moldova nu se suflă nicio vor-buliţă că ar putea să fie vreodată traversată de vreo autostradă. Doar ministrul Transporturilor, Ramona Mănescu, a dat puţin cu subsemnata la câţiva politicieni moldoveni nemulţu-miţi că proiectul de autostradă Ungheni – Iaşi – Tîrgu-Mureş nu e prea clar ce se va întâmpla cu el. Mănescu a scăldat-o elegant susţinând că studiul de fezabilitate nu era tocmai în regulă pentru că costurile per kilometru erau uriaşe – vreo 30 de milioane de euro, dacă ţin bine minte. Altfel spus, trebuie întocmit altul, în funcţie de acesta se va stabili dacă autostrada e rentabilă şi oportună, iar şansele ca în acest ciclu parlamen-tar să înceapă construcţia se aproprie de zero. Mai ales că pe traseul respectiv, Comisia Europeană a inclus în TEN-T o cale

ferată ca fiind prioritară. Nici Transilvania nu este mai favorizată. Intenţiile gu-

vernamentale sunt de a finanţa tronsonul Borş – Suplacu de Barcău, adică aproape 70 de km, care să nu prea ducă nicăieri. Poate pe bihoreni şi sătmăreni spre Ungaria. Anunţul că acest tronson ar putea fi finanţat a venit după ce s-au învolburat spiritele preşedinţilor de consilii judeţene şi ale parlamentarilor din Regiunea Nord-Vest pentru că altfel, probabil, Ponta ne mai sărea un an din buget. În ritmul acesta de finanţare, spe-ranţele că Autostrada Transilvania va fi gata în următorii cinci ani se apropie, de asemenea, de zero.

În aceste condiţii mă tot întreb de ce om tot finanţa un guvern, un parlament, nişte ministere ce îşi asigură deplasarea cât mai uşoară la staţiunile de pe Valea Prahovei şi de ce nu protestăm printr-o grevă fiscală împotriva acestor politicieni care ne cheltuiesc banii după bunul plac?

Ligia VORO

Descentralizarea în România, între concept și realitate

ADMINISTRAŢIE

Privită cu ochii profesionistului, înțelegând prin aceasta funcționarul de ca-rieră şi nu funcționarul public de ocupație, descentralizarea ca proces, parafrazând un confrate, se vede „ca o mai des centralizare”.

Fac această aserțiune având la bază atât elemente de ordin politico-juridice, cât şi elemente economico-financiare. Niciodată şi nicăieri în lume nu se poate concepe ca un serviciu prestat pentru cetățean să nu fie executat de către persoane fizice sau juridice având o anumită calificare şi o legitimitate dobândită în urma unui proces democratic sau a unei selecții riguroase, fără să aibă la bază asigurate resursele financiare.

De asemenea, sunt stabilite o serie în-treagă de reguli generale: etapele transferu-lui de competență, cadrul instituțional al procesului de descentralizare. După opinia mea, principiile pe baza cărora ar trebui să se desfăşoare procesul descentralizării, pe care am să le enumăr aleatoriu, sunt:

- principiul asigurării resurselor, care trebuie să se situeze la concurența competențelor transferate;

- principiul responsabilității administrației publice locale în raport cu competențele ce le revin şi care impune obligativitatea standardelor de calitate în furnizarea serviciilor publice;

- principiul subsidiarității, care presu-pune exercitarea competențelor de autori-tatea administrației publice locale situată la nivelul administrativ cel mai apropiat de cetățean;

- principiul asigurării unui proces de descentralizare stabil, predictibil, bazat pe criterii şi reguli obiective care să nu con-strângă autoritatea administrației publice locale şi să limiteze autonomia financiară locală;

- principiul legalității care trebuie să se situeze şi să se manifeste ca un corolar al tu-turor principiilor enumerate anterior.

ÎNCERCĂRI

Este bine cunoscut faptul că în pro-gramul de guvernare al fiecărui guvern care s-a succedat după anul 1990 încoace, un capitol distinct l-a constituit „Reforma administrației publice locale”. Tot la fel de

cunoscut este şi faptul că fiecare guvern a abordat o anumită paradigmă a descen-tralizării, unele eludând altele, adăugând metode şi procedee, care să conducă la o descentralizare reală. Această paradigmă consider că a fost rezultatul viziunii politice elaborată de fiecare cabinet în parte referitor la descentralizare. Niciodată două guverne succesive nu au abordat descentralizarea, ca şi proces, într-o viziune unitară, astfel în-cât să înregistrăm progrese reale în reforma administrației publice locale.

Fiecare, ca rezultat al viziunii sale, a adăugat „o valoare” la cea existentă, dar nu să contribuie concret la accelerarea procesu-lui de reformă ci, uneori, înregistrându-se un recul în materia descentralizării.

O ALTĂ CAUZĂ …

… care după opinia mea, contribu-ie la stagnarea procesului de reformă în administrație este şi modalitatea reală de gestionare a resurselor umane pe anumite niveluri. Consider că în gestionarea resur-selor umane, factorul politic ar trebui să se limiteze la stabilirea politicilor publice în acest domeniu şi nicidecum la recrutarea, promovarea şi avansarea în cariera profesi-onală a funcționarilor publici după criterii

politice, indiferent la ce nivel se situează funcția respectivă.

Capacitatea administrativă a unei unități administrativ-teritoriale, indiferent de mărimea acesteia, trebuie să aibă la bază şi componenta resursei umane, respectiv profesionalismul corpului funcționarilor publici existent la un moment dat.

Această capacitate tehnică, care cu-prinde şi managementul resurselor umane, se regăseşte, în mod inevitabil, în calitatea serviciilor publice prestate către cetățean şi în nivelul de satisfacere a interesului gene-ral al cetățeanului. Într-un proces de refor-mă, cu semnificații profunde în domeniul schimbării, atât de ordin instituțional, cât şi funcțional, după opinia mea, este nevoie de un corp de funcționari publici de cari-eră şi nicidecum de funcționari numiți pe aşa-zisul concept spoill system, în care fi-ecare guvernare, până la un anumit nivel, îşi aduce şi îşi numeşte funcționarii de care are nevoie şi de care-i leagă anumite datorii post-electorale.

SUNT ADEPTUL FUNCŢIONARULUI DE CARIERĂ…

… şi datorită faptului că în administrația publică locală sunt probleme

diverse care necesită o aplecare totală din partea funcționarului public asupra acestora şi care incumbă responsabilități şi anumite restricții din partea titularului funcției. Nu în ultimul rând, rezistența la reformă şi la descentralizarea serviciilor publice poate să fie rezultatul unei injuste motivări a sec-toarelor publice, astfel încât alternativa şi atractivitatea sectorului privat să conducă la diminuarea numărului de profesionişti din administrația publică locală.

Există pericolul ca în iureşul actual manifestat în rândul majorității unităților administrativ-teritoriale de a accesa fonduri structurale, să se adâncească disparitățile ac-tuale existente din cauza strategiilor greşit întocmite şi aprobate de către autoritățile publice locale.

Explicația acestui fenomen constă în faptul că nu există corelare între diagnoza comunității şi strategia de dezvoltare pentru perioada 2007 - 2013.

Toate inițiativele de accesare de fonduri europene trebuie să aibă la bază o analiză a nevoilor care să fie în concordanță cu aşteptările cetățenilor şi care să nu conducă la o acumulare de servicii pe stoc, fără să contribuie la dezvoltarea economico-socială a comunității. În acest caz, printr-o însuma-re aritmetică a indicatorilor, unitatea admi-nistrativ-teritorială, teoretic, are capacitate administrativă, iar când această capacitate administrativă va trebui să probeze şi să pună în practică portofoliul de servicii pu-blice existente să avem surpriza să înregis-trăm un fiasco în diferite domenii.

Exemple în acest sens avem destule în care au fost „îngropați” bani comu-nitari fără ca investiția, odată finalizată, să conducă la realizarea de profit, în cazul administrației publice locale profitul nu-mindu-se realizarea interesului public.

Privită din altă perspectivă, capacitatea administrativă, definită ca fiind ansamblul resurselor materiale, instituționale şi uma-ne de care dispune o unitate administra-tiv-teritorială, precum şi acțiunile pe care le desfăşoară aceasta pentru exercitarea competențelor stabilite prin lege, împarte unitățile administrativ-teritoriale în două categorii. O primă categorie este cea consti-tuită din unitățile administrativ-teritoriale care pot să îşi exercite pe deplin şi eficient

02

FILM ALCOOL

Se acordă organizatorilor Festivalului Internaţional de Film de Scurt-metraj Alter-Native care reușesc, an de an, să stabilească la Tîrgu-Mureș capitala filmului de scurt-metraj.

Se acordă persoanelor care, aflate în stare de ebrietate,

disturbă liniștea publică pe timpul nopții și,

adeseori, sparg sticle de băutură prin parcuri.

Descentralizarea în România, între concept și realitate

ADMINISTRAŢIE

ww

w.p

un

ctu

l.ro

03

şi imediat competențele transferate şi, pe de altă parte, o altă categorie care nu dispune de o capacitate administrativă care să se situeze la concurența competențelor trans-ferate. Aici includem şi categoria unităților administrativ-teritoriale a căror „capacitate administrativă se afla pe stoc”.

FĂCÂND O DIAGNOZĂ A ADMINISTRAŢIEI…

…publice locale actuale, mai rezultă o cauză care conduce la incoerența procesului de reformă în administrația publică şi anu-me rezistența autorităților centrale la ideea de a transfera delegarea de autoritate şi de materii către autoritățile publice locale.

Deşi la ora actuală autoritățile publice locale nu duc lipsă de atribuții (delegare de materii), nu acelaşi lucru se poate spu-ne când intrăm în sfera decizională şi ob-servăm că sfera discreționară a autorităților publice locale se îngustează.

Cu alte cuvinte, asistăm la un paradox în administrația publică locală în sensul că în loc ca delegarea de materii să se facă în stricta concordanța cu delegarea de autoritate, cum este de altfel şi firesc, în administrația publi-că românească actuala delegarea de autorita-te are un sens invers față de delegarea de ma-terii. În acest caz, autoritățile publice locale sunt sufocate de atribuții şi responsabilități, exclusive, partajate sau delegate, fără ca toate acestea să se afle şi să se situeze în sfera ex-clusivă decizională a acestora. Există un soi de codecizie, o suprapunere nejustificată de autoritate, un control de multe ori ofensiv asupra autorităților publice locale de către instituțiile deconcentrate care de multe ori abuzează în relația cu autoritățile publice lo-cale etc. Sintetizând, putem spune că …

…TOATĂ LUMEA COMANDĂ ŞI NIMENI NU PLĂTEŞTE…

De multe ori suntem puşi în situația de

a fi derutați în actul de decizie din cauza inconsecvenței programelor de guverna-re referitoare la reforma în administrația publică locală, pe de o parte, şi pe de altă parte, datorită competențelor eteroge-ne exclusive, partajate şi delegate ce le au autoritățile publice locale. Acest lucru ne conduce la ideea că permanent în România vor fi motive ca total sau parțial, în funcție de diferite aprecieri sau interese, către unele unități administrativ-teritoriale se vor des-centraliza o serie de activități şi către altele nu.

Dincolo de subiectivismul aprecierilor, aceasta este însă o dovadă că ne este teamă sau nu vrem, pur şi simplu, să încredințăm anumite atribuțiuni, mai multă responsa-bilitate şi, în final, mai multă putere către administrația publică locală. Se poate pune, evident, şi întrebarea: cum se poate gesti-ona o administrație cu mai multe „viteze“ știut fiind diversitatea și gradul diferit de ex-pertiză în domeniul administrației publice în cele peste 3000 de unități administrativ-teri-

toriale? Răspunsul meu la această întrebare care constituie o acumulare de experiență în domeniu este acesta: „nu trebuie să aștepți să-ți dea cineva, ci trebuie să-ți iei”.

În acest sens este bine cunoscut faptul că la umbra competențelor stau funcțiile, iar la umbra funcțiilor stau funcționarii care, în funcție de nivelul la care se situ-ează, unii dintre ei, contribuie „la mărirea rezistenței la schimbare și la împiedicarea implicită a implementării managementul schimbării în reforma administrativă”. Ori-ce reformă, indiferent în ce domeniu are loc, nu se poate face cu funcționari sau oa-meni politici care se consideră proprietari ai funcțiilor, ci cu profesionişti a căror putere utilitară sau bazată pe principii se află în congruență cu ştiința administrației şi cu aspirațiile cetățenilor în slujba cărora se află.

jr. Iulian BADEA,Președintele Asociației Secretarilor

Unităților Administrativ-Teritoriale din Județul Mureș.

Descentralizarea în România, între concept și realitate

Peste 1.000 de femei sunt ținta egalității de șanse Confederaţia Naţională a Sindicatelor

Libere din România-Frăţia, în parteneriat cu alte sindicate din ţară, a implementat, în-cepând din 2011, un proiect de promovare a principiului egalității de şanse, proiect care se află aproape la final şi care şi-a prezentat concluziile în cadrul Conferinţei Naţionale „Egalitatea de şanse: Percepţii, Provocări şi Perspective”, care a avut loc săptămâna trecută, la Tîrgu-Mureş, unde au partici-pat peste 200 de persoane, un grup ţintă reprezentat de manageri ai autorităţilor pub-lice locale şi centrale, personal, organizaţii nonguvernamentale, parteneri sociali, pa-tronate, sindicate şi mass-media.

Această conferință este o componentă a proiectului „Promovarea principiului egalității de șanse și de gen la nivel național în cadrul societății civile și administrației publice locale și centrale” POSDRU/97/6.3/63007, un proiect menit să promoveze princi-piul egalității de şanse şi de gen în cadrul societății civile şi centrale.

Scopul său este de a elimina practi-cile discriminatorii pe criterii de gen şi a inegalităților structurale dintre femei şi bărbați, precum şi sprijinirea femeilor pentru creşterea nivelului abilităților şi calificărilor, acces egal la ocuparea şi la construirea unei cariere profesionale. „Egalitatea de şanse este un principiu al democraţiei şi unul al dreptu-rilor omului şi noi, ca organizaţii sindicale, ţinem cont de acest lucru. Egalitatea de şanse este un drept de care trebuie să beneficiem cu toţii, iar în cadrul acestui proiect am căutat să abordăm, în mod deosebit, egalitatea de şanse între femei şi bărbaţi. Evenimentul găzduit de oraşul Tîrgu-Mureş este o conferinţă naţională care încununează un număr de 16 conferinţe regionale pe care noi le-am desfăşurat în cadrul acestui proiect”, a precizat Florentina

Enache, managerul proiectului.Proiectul are o acoperire națională şi

multisectorială, vizând în special sectoarele: administrația financiară, educație, comerț, chimie şi petrochimie.

REZULTATELE

Rezultatele concrete ale proiectului, de care au beneficiat şi 20 de femei din județul Mureş, au fost prezentate de Florentina Enache: „Grupul ţintă, indicatorii pe care noi va trebui să-i realizăm până la sfârşit, sunt 800 de femei formate în competenţe generale, respectiv management, comunicare, comunicare în limbi străine şi IT. Toate aceste cursuri se vor definitiva cu acordarea unui certificat recunoscut de Agenţia Naţională de Competenţe şi, de asemenea, încă 300 de femei recalificate. Până acum putem să spu-nem că am format 600 de femei pe competenţe generale şi 200 calificate şi recalificate. Avem de organizat 86 de evenimente dintre care 70 s-au finalizat deja, am elaborat o serie de ma-teriale de promovare a principiului egalităţii de şanse, broşuri, pliante şi toate prezenţele

reprezentanţilor mass-media sunt de mare folos pentru că în acest fel suntem conştienţi că vom sensibiliza tot ceea ce înseamnă opinia publică”.

Preşedintele CNSLR Frăţia Mureş, Călin Cociş, a arătat că, pe lângă conferinţe regionale, proiectul a inclus şi sesiuni de pregătire pentru reprezentanţi din grupurile sociale defavorizate.

La rândul său, secretarul CNSLR Frăţia Mureş, Maria Dăndărău, a sublin-iat importanţa conferinţelor în dezvoltarea personală a celor implicaţi.

MUREŞENCE DE SUCCES

În cadrul conferinţei naţionale „Egali-tatea de şanse: percepţii, provocări şi perspec-tive”, trei femei de succes din judeţul Mureş şi-au spus povestea pentru a demonstra că anumite funcţii de conducere nu sunt desti-nate doar bărbaţilor.

Astfel, Gabriela Koss, subprefect al județului Mureş, a spus că succesul dânsei se datorează caracterului, corectitudinii şi şansei: „Eu sunt de profesie jurist. […] Din

luna aprilie 2009 am ocupat funcţia publică de secretar al municipiului Reghin, iar în 25 octombrie 2012 am primit cu onoare propu-nerea de a ocupa funcţia publică de subprefect al judeţului Mureş. […] Nu există o reţetă a succesului. Există tărie de caracter, încredere, principii şi corectitudine. Şi mai este şansa, încrederea pe care ţi-o acordă cineva la un moment dat, iar eu am avut această şansă”.

OPORTUNITĂŢI, NOROC, PERSEVERENŢĂ ŞI SERIOZITATE

„Succesul stă în voinţa de a învinge, că prima condiţie a victoriei este sacrificiul, iar pentru recunoaştere şi succes trebuie să ne străduim şi să stăruim. […] Succesul este le-gat de oportunităţi şi noroc. Dacă am realizat ceva în viaţă, dacă am o recunoaştere socială, este datorită perseverenţei şi seriozităţii”, a povestit Eugenia Neagoe, director executiv la Casa Judeţeană de Pensii.

„Am terminat Facultatea de Drept din Sibiu. Întâmplător, am intrat în politică […]. Pentru că vorbim despre egalitate de şanse, acolo am constatat faptul că femeile au loc, au fost promovate şi pot face echipă bună cu bărbaţii. Am reuşit să înfiinţez o mulţime de organizaţii de femei cu rolul de a pro-mova femeia. Am promovat femeile pe listele de candidaţi şi de la un mandat la altul, la nivelul judeţului Mureş, numărul femeilor a crescut. De asemenea, s-au promovat fe-mei în funcţii de conducere în administraţia publică locală şi centrală. Femeia a avut şi are succes în judeţul Mureş”, a povestit Mar-cela Achim, comisar şef adjunct în cadrul Comisariatului Judeţean pentru Protecţia Consumatorului.

Vasile DANCEA

Consilierii și proiectele lorÎncepând cu acest număr,

săptămânalul Punctul doreşte să facă o prezentare a proiectelor şi realizărilor consilierilor locali târgumureşeni. Astfel, în fiecare număr, veți putea citi despre plan-urile câte unui consilier local şi de-spre proiectele importante inițiate de acesta. Precizăm că vom urmări, îndeosebi tânăra generație de con-silieri, cea care poate aduce un suflu nou în Consiliul Local, cu efecte benefice asupra dezvoltării municipi-ului Tîrgu-Mureş. Desigur, nu doar că vom prezenta proiectele consilier-ilor, ci vom urmări dacă, în timp, aceştia le duc la bun sfârşit, iar re-zultatele activității lor vor fi analizate după ce respectivele proiecte au fost sau nu concretizate.

ÎNCEPEM CU PETI ANDRÁS

Viceprimarul Peti a preci-zat că, de curând, în cadrul unei şedințe de Consiliu Local, au fost votate trei proiecte de hotărâre semnificative, propuse de dânsul.

Unul dintre aceste proiecte se referea la acei solicitanți de ajutor de urgență pentru montarea unei centrale termice proprii, care din motive obiective nu şi-au depus so-licitările la termen. „Vorbim despre aproximativ 40 - 50 de familii care sunt într-o situație materială foarte gravă, în sensul că de 2 - 3 ani nu au rezolvat problema încălzirii și a apei calde. Noi am prelungit termenul de depunere a solicitărilor până în 31 decembrie 2013, urmând ca până în 31 martie 2014 să evaluăm și să ana-lizăm toate aceste solicitări, iar anul viitor să includem suma necesară în bugetul orașului. Este, după părerea mea, un ajutor foarte important, dat unei pături sociale foarte expuse și sen-sibile, dar trebuie ținut cont că este un termen final. Solicităm tuturor celor care se încadrează în această categorie să-și depună dosarele și să nu rateze, din nou, acest termen final de depu-

nere”, a declarat Peti András.

SIGURANŢĂ ÎN TRAFIC ŞI PISTE DE BICICLETE

Al doilea proiect propus de Peti András şi votat de curând în CL a vizat investiții cu privire la fluidiza-rea traficului şi creşterea siguranței în trafic. „Acest proiect se referă la identificarea punctelor sensibile, unde se întâmplă cele mai multe ac-cidente rutiere, cu implicații asupra vieții oamenilor, dar se referă şi la supraînălțarea trecerilor de pietoni, la semaforizarea intersecțiilor, pre-cum şi la crearea de rute alternative sau folosirea de mijloace alternative de transport, cum ar fi bicicleta.

Avem o strategie cu o rețea de piste de biciclete în oraş. De curând am suplimentat fondurile necesare amenajării acestor piste de biciclete, urmând să se facă, anul acesta, legă-tura între Cocoşul de Aur şi Com-plexul de Agrement Weekend”, a precizat viceprimarul Peti.

Într-un final, rețeaua de piste pentru biciclete ar trebui să lege toate părțile oraşului, fiind prevăzute, în acest sens, două direcții principale: o pistă principală va lega strada Live-zeni de Weekend, trecând prin Cen-tru, iar a doua va lega Combinatul de Spitalul Nou.

AMFITEATRU ÎN CENTRU

Apoi, viceprimarul Peti ne-a vorbit despre un alt proiect propus de dânsul şi aprobat de CL: con-struirea unui amfiteatru permanent în Piața Teatrului, între Hotel Con-tinental şi Teatrul Național: „Acolo am prevăzut un amfiteatru și, în plus, dorim să amplasăm mai multe statui ale personalităților care au adus un aport considerabil renumelui Tîrgu-Mureșului prin creația lor artistică. Momentan, se face un studiu de am-plasament în Piața Teatrului”, a de-

clarat Peti András.

PROMOVAREA LECTURII

Un alt proiect important al vi-ceprimarului Peti, dar care încă nu a fost propus în CL, se referă la încura-jarea cumpărării de cărți de către ele-vii târgumureşeni, cu scopul principal de a ridica nivelul cultural al tinerei generații. „Aş veni cu o propunere, ştiind că ne confruntăm cu o lipsă acu-tă a dorinței elevilor de a citi. Pentru a asigura condițiile financiare, ne-am gândit să alocăm o sumă pentru fieca-re elev târgumureşean. Astfel, elevii ar primi un voucher sau tichet de valoare care s-ar putea utiliza exclusiv în libră-riile din Tîrgu-Mureş.

Avem trei obiective: 1 – să încu-rajăm elevii să citească mai mult şi să stea mai puțin în fața calculatoare-lor şi televizoarelor, prin acest lucru asigurându-şi o cultură generală, o deschidere mai mare către cultură; 2 – susținem şi societățile comerciale care au ca domeniu de activitatea cultura; 3 – prin faptul că ajutăm elevii din Tîrgu-Mureş să cumpere cărți cu bani de la bugetul local, acei bani se reîntorc în bugetul local prin formă de cotă re-partizată din TVA, cotă repartizată din impozitul pe profit şi cotă repartizată din impozitul pe salariile din cadrul librăriilor. Este un circuit închis din care târgumureşenii câştigă cu toții”, a detaliat Peti András.

ATRAGEREA INVESTITORILOR

Un alt proiect important gândit de viceprimarul Peti András se referă

la atragerea investitorilor în Tîrgu-Mureş, aceasta însemnând crearea de locuri de muncă şi venituri supli-mentare la bugetul local. Mai multe detalii am aflat tot de la Peti András: „Este un proiect promovat şi pregătit de către mine cu privire la atragerea de investiții noi în oraş. Este vorba des-pre o schemă de ajutor de minimis, o finanțare nerambursabilă acordată în forma unei reduceri la plata impozitu-lui pe teren şi clădire.

Investiție nouă înseamnă investiție realizată şi pusă în funcțiune după aprobarea schemei de ajutor. Dacă vine un investitor în Tîrgu-Mureş, achiziționează un teren, construieşte o fabrică şi pune în funcțiune această fa-brică, şi dacă valoarea acestei investiții

este mai mare de 1 milion de euro şi creează locuri de muncă într-un nu-măr definit în funcție de categoria în-treprinderii (micro, mică sau mijlocie), poate beneficia de această reducere la impozitul pe clădire sau pe teren, timp de 3 ani, în valoare maximă de 200.000 de euro. Astfel, aducem investiții noi în Tîrgu-Mureş, creăm noi locuri de muncă şi o bază de im-pozitare pe termen lung, care va aduce venituri suplimentare, prin impozit, la bugetul local. De ce? O investiție de 1 milion de euro, cu un impozit de 1,7 % pe clădire şi pe teren înseamnă undeva la 17.000 de euro. Deci, noi dăm o reducere de 17.000 de euro la o investiție de 1 milion de euro şi cre-area de 30 de locuri de muncă însă, în schimb, firma investeşte aici, îşi în-registrează sediul aici, beneficiem din repartizarea din cota TVA şi impozit pe profit şi pe salarii, angajații plătesc impozitul pe salariu şi o cotă revine Tîrgu-Mureşului. După expirarea celor 3 ani, acel investitor rămâne aici şi plăteşte integral suma. Pe termen lung, avem un avantaj. Este pentru prima dată când creăm cadru pentru a sprijini şi a atrage investiții noi şi pen-tru a crea locuri de muncă în Tîrgu-Mureş.

În octombrie am aprobat dema-rarea procedurilor, am creionat regu-lamentul şi țin legătura cu Consiliul Concurenței şi cu un grup de lucru din cadrul Ministerului Economiei, departamentul pentru întreprinderi mici şi mijlocii. Sper să finalizez regu-lamentul implicând toate observațiile primite de la aceste două foruri şi cadrul de finanțare să fie adoptat la următoarea şedință ordinară de CL”.

Vasile DANCEA

SOCIAL

Editat de S.C. MACROMEDIA S.R.L.Str. Horea, nr. 11Tîrgu-Mureş, cod 540502Tel: 0371 496 125Fax: 0265 22 00 44ISSN: 1841 - 0699

Responsabilitatea juridică pentru conţinutul articolelor aparţine autorilor. În cazul preluării unor articole, citarea declaraţiilor unor surse oficiale, responsabilitatea aparţine sursei citate.Informaţii abonamente la telefon 0265 22 00 44, la sediul redacţiei, la chioşcurile Rodipet şi la toate oficiile poştale.

Punctulwww.punctul.ro

Cristian TEODORESCU Marius LIBEG

Tipărit la SC BAP AGENCY S.R.L.

Redactori: Ligia VORO Cătălin HEGHEŞ Cristina VANCEA Ioan A. BORGOVAN Mircea BARBU

Editor: LIBEG ZsuzsannaSecretaiat: Mihaela KOZAKIT/DTP: Ovidiu MORAR

Premiul Dumitru Tinu 2007

04

Viceprimarul Peti András susţine proiecte importante din punct de vedere urbanistic, economic, social şi cultural

ADMINISTRAŢIE

ww

w.p

un

ctu

l.ro

05

Mai transparenți O idee, apoi o iniţiativă, care

s-a materializat într-o propunere legislativă şi de câteva zile într-o lege: după 10 ani de aplicare şchioapă a Legii privind transpa-renţa decizională, aceasta a fost modificată. Sperăm că în mai bine, deşi problema sancţiunilor aplicabile persoanei responsabi-le de nerespectarea legii a rămas, în continuare, în suspensie. Cât de repede se vor conforma auto-rităţile publice locale şi centrale rămâne de văzut. Cert este că so-cietatea civilă mai are o „armă” prin care poate presa legal asupra reprezentanţilor autorităţilor pu-blice atunci când acestea din urmă uită să acţioneze la lumină, adică transparent.

INIŢIATIVĂ AMBIŢIOASĂ

La începutul anului 2012 de-mara în România una dintre cele mai aventuroase şi ambiţioase ini-ţiative, ce viza amendarea Legii nr. 52, din 2003, privind transparenţa decizională în administraţia publi-că. Coaliţia 52, după denumirea legii ce se dorea modificată, al-cătuită din organizaţii neguver-namentale, asociaţii profesionale, sindicate, patronate şi cetăţeni, îşi propunea următoarele: mări-rea termenului în care cetăţenii şi ONG-urile pot face sugestii sau depune amendamente la un proiect de lege lansat în dezbatere publică; impunerea de sancţiuni administrative aplicabile deci-dentului politic dintr-o instituţie publică; nulitatea oricărui act legislativ adoptat fără respectarea procesului de dezbatere publică; impunerea, prin lege, a unui set de reguli minimale privind procedu-ra de consultare publică.

Demersul a pornit de la o serie de studii care au arătat că autorită-ţile publice mimează transparenţa decizională care presupune consul-tarea cetăţenilor asupra proiectelor de acte normative. Astfel, Acade-mia de Advocacy din Timişoara, iniţiatorul de facto al Coaliţiei 52, a arătat într-un studiu că: „Niciun minister din cele 15 care compun guvernul nu a furnizat Academiei de Advocacy lista cu actele norma-tive în pregătire, în baza primei solicitări. Doar 3 consilii judeţene au răspuns cererii iniţiale, în timp ce alte 5 sunt încă în termenul le-gal al procedurii. Din cele 55 de primării incluse în studiu, doar una a răspuns cererii iniţiale, iar o a doua este încă în termenul le-

gal al procedurii“. După ce a făcut plângere prealabilă, situaţia nu s-a îmbunătăţit prea mult deoarece 12 ministere, 19 consilii judeţene şi 34 de primării au continuat să ignore cererea Academiei de Advo-cacy.

De asemenea, studiul ONG-ului timişorean a mai arătat că peste 90% din autorităţile publice amintite mai sus nu asigură un acces facil al cetăţenilor la infor-maţiile de interes public, aşa cum prevede Legea nr. 544 din 2001.

De la acel moment au avut loc mai multe mese rotunde, la care au fost invitaţi parlamentarii din fiecare judeţ, cărora li s-a prezen-tat iniţiativa legislativă şi li s-a so-licitat sprijinul pentru amendarea legii transparenţei decizionale.

UN PRIM SUCCES

După aproape doi ani de zile, parlamentarii s-au aplecat asupra acestui proiect de lege şi au modi-ficat legea transparenţei deciziona-le. Noua Lege nr. 281 din 31. 10. 2013 pentru modificarea şi com-pletarea Legii nr. 52/2003 privind transparenţa decizională în admi-nistraţia publică a fost publicată în 5 noiembrie, în Monitorul Oficial nr. 679.

„Modificările aduse vechii legi modernizează accesul cetăţenilor, inclusiv al jurnaliștilor, la decizii-le publice, mai ales că s-a introdus obligativitatea, inclusiv la nivel lo-cal și judeţean, ca studiile de impact și/sau fezabilitate să devină obliga-torii ca documente publice anexe ale proiectului de act normativ propus.

Decidenţii nu vor mai putea deci acţiona discreţionar”, se arată într-un comunicat al Coaliţiei 52.

CE S-A MODIFICAT CONCRET?

Noua lege vine cu cel puţin zece modificări. Prima ar fi ex-tinderea perioadei de consultare publică la 30 de zile lucrătoare şi nu calendaristice cum era până acum. A doua vizează derularea procesului de consultare publică până la începerea dezbaterilor în cadrul autorităţilor publice, nu până la finalizarea lor. Apoi, au-torităţile publice sunt obligate să publice modalitatea de colectare a recomandărilor de la cetăţeni, respectiv modalitatea de înscriere şi luare a cuvântului, timpul alo-cat luării de cuvânt şi orice alte detalii de desfăşurare a dezbaterii publice. De asemenea, autoritatea publică trebuie să publice pe site-ul propriu şi să afişeze la sediul său: minuta dezbaterii publice, re-comandările scrise colectate, versi-unile îmbunătăţite ale proiectului de act normativ în diverse etape ale elaborării, rapoartele de aviza-re, versiunea finală adoptată a ac-tului normativ. Instituţiile publice vor fi obligate să ţină un registru al opiniilor şi propunerilor colec-tate, pentru ca acestea să rămână consemnate, iar decidenţii să nu poată minţi opinia publică asupra inexistenţei lor. O altă modificare vizează introducerea, inclusiv la nivel local şi judeţean, a studiilor de impact şi/sau fezabilitate ca documente publice anexe proiec-tului de act normativ propus. În

final, s-a introdus obligativitatea participării la dezbaterile publice cu cetăţenii a iniţiatorilor, exper-ţilor şi/sau specialiştilor implicaţi, din partea autorităţii publice care, de regulă, chiuleau de la astfel de evenimente.

ÎN SUSPENSIE

Ceea ce nu clarifică însă noua lege este partea referitoare la sancțiuni. Astfel, prin noua lege, se modifică neesenţial alineatul 1 al articolului 13. Practic, se înlo-cuieşte o lege care nu mai este în vigoare – 29 din 1990, vechea lege

a contenciosului administrativ, cu noua lege, ceea ce era firesc. Ast-fel, noul articol, la alineatul 1 va cuprinde următoarele: „Orice per-soană care se consideră vătămată în drepturile sale, prevăzute de prezen-ta lege, poate face plângere potrivit dispoziţiilor Legii contenciosului administrativ nr. 554/2004, cu mo-dificările și completările ulterioare”. Alineatul al doilea va rămâne ne-schimbat.

Faţă de proiectul ambiţios iniţial prin care se urmărea in-troducerea unor sancţiuni care să fie suportate de către decident, în mod personal – primar, preşedin-te de consiliu judeţean, consilieri, parlamentari, miniştri etc. – şi nu instituţional, rezolvarea din actua-la lege este una palidă. Astfel, po-vara de a suporta ineficienţa, lipsa de transparenţă, incompetenţa etc. autorităţilor publice locale va reve-ni tot contribuabilului – persoană fizică şi juridică, care va plăti, prin taxele şi impozitele achitate, even-tualele daune ce vor fi stabilite în procesele pe care autorităţile publi-ce locale şi centrale să presupunem că le vor pierde. Cu toate că legis-laţia prevede ca instituţia publică bună de plată se poate întoarce îm-potriva funcţionarului responsabil, în realitate, aceste cazuri sunt ,,rara avis”.

În concluzie, e de salutat mo-dificarea Legii 52 din 2003, dar poate se impune introducerea unor sancţiuni concrete, astfel încât le-gea să îşi atingă cu adevărat scopul.

Ligia VORO

E de salutat modificarea Legii 52 din 2003, dar se impune introducerea unor sancţiuni concrete, astfel încât legea să îşi atingă scopul… Povara de a suporta ineficienţa, lipsa de transparenţă, incompetenţa etc. autorităţilor publice locale va reveni tot contribuabilului.

REGHIN 06

Un reghinean, premiat la Gala Premiilor eCommerce

Săptămâna trecută, un reghinean de 28 de ani a fost premiat la cea de-a VIII-a ediție a celui mai important eveniment din comerțul on-line.

CEL MAI BUN MAGAZIN ONLINE PE FASHION

Bogdan Uța şi-a adjudecat locul I la categoria „Cel mai bun magazin on-line pe fashion”, acesta fiind unul dintre cele mai râvnite premii din cadrul Galei Premiilor eCommerce. Trofeul GpeC, o plachetă pe care, sub titulatura Romanian eCommer-ce Awards Gala, stă scris şi numele câştigătorului, nu este prima distincție pen-tru compania la care tânărul reghinean este partener şi web-developer în acelaşi timp. La ultimele două ediții, firma respectivă a fost pe podium prin două dintre magazinele sale, câştigând distincția User’s Choice, atât în 2011 cât şi în 2012, Users’ Choice fiind sigurul premiu acordat pe baza voturilor pu-blicului.

MULTĂ MUNCĂ

În cadrul aceleiaşi gale, proiectul lui Bogdan (realizat pentru un brand renumit de încălțăminte) a obținut şi locul III la ca-tegoria „Best Experienced”.

„E un premiu pe care îl așteptam de ceva vreme, a declarat Bogdan Uța. Investim în fi-ecare dintre proiectele noastre în mod egal. În anii trecuți am fost câștigători prin cele două magazine. Anul acesta ne-am înscris doar cu un proiect la gală și focusul nostru a fost pe el. S-a lucrat extraordinar de mult la partea din spate, la funcționalități și la noul design. Pot să vă spun că vacanța mea de vară a însemnat doar rebranding-ul pentru magazinul acesta, însă nu îmi pare rău. Se vede clar acum că a dat rezultate”.

GALA PREMIILOR ECOMMERCE

Gala este considerat cel mai important eveniment referitor la comerțul electronic din România şi îşi desemnează câştigătorii anual. Competiţia se împarte pe trei categorii: Pre-miile proprietare Gala Premiilor eCommerce - acordate prin consultarea magazinelor on-line; Premiile magazinelor online, în funcţie de votul juriului pe Categoriile de Produse/Servicii Comercializate; Premiile băncilor.

O POVESTE DE SUCCES

Bogdan Uța a absolvit în urmă cu 10 ani Liceul „Petru Maior” din Reghin şi tot de atunci lucreză în domeniu, deşi în paralel a studiat automatizări la o facultate din Tîrgu-Mureş. La început a făcut site-uri doar ca să învețe, apoi au început să vină şi banii.

S-a mutat mutat la Bucureşti în anul 2009, când criza economică lovea tot mai multe companii. Împreună cu alți patru pri-eteni, Bogdan a lansat singura companie din țară specializată pe externalizarea serviciilor de e-commerce, printr-o platformă custo-mizată şi servicii integrate de promovare şi vânzări. Au urmat multă muncă şi multe sa-crificii. Primul proiect a fost un mall online. Magazinul aduna furnizori din fashion, IT, electrocasnice, accesorii.

După 2 ani, compania s-a extins con-centrându-se pe magazinele monobrand, iar acum, după patru ani de zile, firma a ajuns la o cifră de afaceri impresionantă.

La ora actuală, compania la care este acționar Bogdan Uța desfăşoară patru mari proiecte. Compania a ajuns un furnizor complex al tuturor resurselor necesare pen-tru un magazin online de succes şi oferă ser-vicii de comerț electronic pentru partenerii săi, prin dezvoltarea de platforme personali-zate, susținute în paralel de servicii de pro-movare şi vânzări online.

Bogdan Uţa şi-a adjudecat locul I la categoria „Cel mai bun magazin online pe fashion”

ANUNŢprivind atribuirea autorizaţiilor de taximetrie conform H.C.L. nr.10/31.01.2008 – privind

transportul în regim de taxi pe raza municipiului Reghin cu modificările şi completările ulterioarePrimăria Municipiului Reghin aduce la cunoştinţa celor interesaţi iniţierea procedurii de atribuire a

unui număr de 81 autorizaţii taxi după cum urmează: - 73 autorizaţii pentru transport persoane ;- 8 autorizaţii pentru transport marfă . CALENDAR:07.11.2013 – 05.01.2014 - depunerea cererilor de înscriere şi a documentaţiei obligatorii;06.01.2014 - 15.01.2014 - procedura de atribuire a autorizaţiilor;18.01.2014 - afişarea rezultatului atribuirii;18.01.2014 – 01.02.2014 - depunerea de contestaţii la rezultatul atribuirii;11.02.2014 – soluţionarea contestaţiilor şi comunicarea acestora;20.02.2014 – eliberarea autorizaţiilor taxi.Documentele necesare pentru autorizaţia taxi:a) – autorizaţia de transport;b) – certificatul de înmatriculare şi cartea de identitate a autovehiculului din care să rezulte că acesta

este deţinut de către transportatorul autorizat respectiv în proprietate sau în temeiul unui contract de leasing;c) – certificatul de agreare pentru autovehicule;d) – declaraţia pe propria răspundere privind criteriile de departajare prevăzute la art.14.2, alin.6

din Legea 38/2003, modificată şi completată prin Legea 265/2007, pe care autovehiculul respectiv le îndeplineşte;

e) – declaraţie pe propria răspundere privind modul în care este asigurată dispecerizarea şi la ce dis-pecerat taxi este arondat transportatorul autorizat;

f) – adeverinţă de îndeplinire a obligaţiilor de plată a impozitelor, eliberată de AF Reghin;g) – adeverinţă de îndeplinire a obligaţiilor de plată către bugetul local, eliberată de către Serviciul Taxe

şi Impozite din cadrul Primăriei Municipiului Reghin. Documentele se depun la Compartimentul Administratie Publică Locală, camera 37, între orele 09:00-

14:00. Data de 05.01.2014 este termen de decădere, după această dată nu se mai acceptă nici o solicitare, respectiv nici un dosar.

Criteriile de departajare:

Nr.crt.

PUNCTAJ TOTAL (P)

PUNCTAJ MAXIM 250 p1. Plata la termen a obligaţiilor faţă de bugetul local ( pe ultimii 2 ani) 20 p

2.Vechimea în ani de când transportatorul desfăşoară autorizat activitate de transport în regim de taxi

2 p x nr. ani(max. 10 ani)

3. Forma de deţinere: - proprietate - leasing

20 p10 p

4.

Vechimea autovehiculului: < 1 an 1 – 2 ani 2 – 3 ani 3 – 4 ani 4 – 5 ani

70 p40 p30 p20 p10 p

5.

Clasificare autovehiculului conform normelor de poluare Euro: - Euro 5 - Euro 4 - Euro 3

30 p20 p10 p

6.

Grad de confort, siguranţă: - airbag pasager faţă - airbag pasageri spate - ABS - aer condiţionat – cu reglare automată - cu reglare manuală

20 p20 p20 p10 p5 p

7.Dotări suplimentare ale autovehiculului: - dispozitiv GPS de monitorizare - dispozitiv de plată prin cardul bancar

10 p10 p

]Biroul de presă al Primăriei Municipiului Reghin

LUDUŞ07

Punc

tul p

e i Act adiţional. Contractul nr. 1865/2012, prin care SC Zahărul TEREOS Luduş sponsorizează Primăria oraşului Luduş cu suma de 150.000 de lei pentru achiziţionarea unei autoutilitare pentru stingerea incendiilor (80.000 de lei) şi extinderea sediului PSI (70.000 de lei), a fost completat de un act adiţional semnat de cele două părţi: Ioan Ar-menean şi Muzsi Andraş (Tereos) şi Cristian Mol-dovan şi Maria Suciu (Primăria). Prin acest act se menţine suma de 80.000 de lei pentru autospeciala de stins incendii, dar cei 70.000 de lei prevăzuţi pentru sediul PSI primesc o altă destinaţie. Re-feratul prezentat Consiliului Local de Daniel Şofron menţionează că, după o analiză a priorităţile acestui sfârşit de an, este oportună achiziţionarea unor utilaje pentru Biroul „Drumuri, Interven-ţii și Transport” după cum urmează: lamă pentru deszăpezire – 23.000 de lei; utilaj pentru împrăştiat material antiderapant – 37.000 de lei; placă vibra-toare – 4.000 de lei; utilaj pentru tăiat beton şi asfalt – 6.000 de lei. „Cu aceste utilaje în dotarea proprie vom scădea cheltuielile lucrărilor pe care le realizăm în regie proprie”, a spus Sorinel Tripon. Consilierii locali au aprobat actul adiţional prezen-tat de Executivul Primăriei.

Cupa „Piticilor”. La Sala de sport a oraşului Luduş s-a desfăşurat o competiţie de mini fotbal la care au participat opt echipe din trei judeţe. Echipele au fost formate din copii născuţi în anul 2004 şi mai tineri. Meciurile s-au disputat în cadrul a două grupe după care, în finală, Viitorul Luduş a învins cu 2 - 0 echipa Infinity Tîrnăveni, iar pentru locul III, LPS Bistriţa a întrecut Arsenal Bistriţa cu scorul de 2 - 1. În continuare, s-au clasat CS Mureşul Luduş, Academia „Gh. Bătrâneanu” Cîmpia Turzii şi CS Viitorul Tîrgu-Mureş. Meciu-rile au fost arbitrate cu competenţă de Dorel Raţiu. Cel mai bun jucător al turneului a fost declarat Bartoş Erik de la Vitorul Luduş. Oranizatorul Cu-pei, Ciprian Cipăian, mulţumeşte sponsorului ing. Ioan Armenean de la SC Zahărul TEREOS şi co-laboratorului său, Cosmin Botezan.

Concert. Primăria oraşului Luduş, Casa de Cultură „Pompeiu Hărășteanu” şi cercul de canto „Bella Musica” prezintă spectacolul „Când vine toamna...”. În recital: Timea Fekete, Bianca Boar, Adela Ciocan. Participă Alexandra Ploscar, Ramo-na Tritean, Edy Vlad, Mara Hădărig, Bukoşi Rob-ert, Laszlo Noemi, Mate Adel, Alessandra Zaha-ria, Laurenţiu Florea, Alexandra Lakatoş, Patricia Pruneanu, Ioana Iurian, Andrada Okroş, Milena Bandits, Adriana Boca, Bianca Giurgiu, Radica Stamenovski, Daria Vereş, Mădălina Savu, Ralu-ca Olaru, Bianca Bologa, Roxana Blaga, Denisa Baghiu. Realizator: Cornel Pop; prezintă: Ariadna Pop; lumini şi sunet: Cornel Sabău. Concertul are loc în 17 noiembrie, pe scena Casei de Cultură „Pompeiu Hărășteanu”.

Ajutor nesperat pentru biserica Adventistă

Biserica Creştină Adventistă de limba maghiară a trimis o cerere prin care a solicitat acordarea unui sprijin financiar, în cadrul şedinţei ordinare a Consiliului Local Luduş din luna octombrie. Pastorul Halmagyi Zs. At-tila cunoaşte prevederile OG 82/2001 privind stabilirea unor forme de sprijin financiar pentru unităţile aparţinând cultelor religioase recunoscute în Ro-mânia şi a uzat de prevederile art. 4, 5 şi 18 din Normele Metodologice din anul 2002.

A PRIMIT DUBLU

În cererea sa, pastorul a solicitat sprijinul pentru „terminarea lucrărilor ce se efectuează la clădirea casei de rugă-ciune a cultului nostru (adresa: B-dul 1 Decembrie). Asemenea solicitări au mai ajuns la Consiliul Local și au fost rezol-vate favorabil în limita fondurilor dispo-nibile, dar este pentru prima oară când consilierii aprobă dublarea sumei solici-tate. Proiectul de hotărâre a fost întocmit cu suma de 1.000 lei, suma cerută de pastor, dar viceprimarul Kis Iștvan a fost nemulţumit. De ce pentru biserica Ma-ranata a fost aprobată suma de 2.000 de lei și pentru Adventiștii maghiari doar 1.000 de lei? Un răspuns simplu ar fi

fost că proiectul de hotărâre a prevăzut suma cerută. În situaţia în care Kis a ce-rut dublarea sumei, au apărut două pro-puneri. La vot, pentru alocarea sumei de 1.000 de lei au fost 5 voturi pentru, 9 împotrivă și 3 abţineri, propunere căzu-tă. Pentru suma de 2.000 de lei au votat 12 consilieri „pentru”, doi împotrivă şi doi s-au abţinut.

COMENTARII

Evident, au fost şi discuţii la acest

punct de pe ordinea de zi. Gelu Puia s-a arătat contrariat de modul de rezol-vare: „Cum se poate, cer 1.000 de lei și noi aprobăm 2.000 de lei?” La rândul său, Ioan Rad a afirmat: „Pentru anul 2014 să ne gândim mai mult la aseme-nea solicitări și să nu mai fim mărini-moși”. De asemenea, Ciprian Turdean a spus: „Din luna decembrie sperăm să avem criterii precise pentru acordarea unor asemenea ajutoare financiare și să prevedem bani în bugetul local”.

Ioan A. BORGOVAN

Clădirea a fost renovată recent

ww

w.p

un

ctu

l.ro

Promisiuni pentru o nouă grădinițăConform unor studii şi a unor pro-

gnoze emise în ultimii ani, natalitatea la români este pe un trend descendent, iar populaţia României scade în mod accen-tuat. Nu ştim cât de realiste sunt aceste previziuni, dar în ceea ce priveşte viitorul oraşului Luduş se pare că nu este chiar aşa. Cei care spun că numărul locuito-rilor a scăzut au dreptate, multe persoa-ne în vârstă plecând în satele de origine. Însă, la fel de adevărat este că numărul copiilor preşcolari este în creştere.

ÎN 2014?

Primăria ştie că numărul locurilor din grădiniţele existente este insuficient, dar mai ştie că în centrul vechi al oraşu-lui, grădiniţele îşi desfăşoară activitatea în clădiri vechi şi, în plus, pentru loca-lul din strada Vânătorilor, chiria plătită unor cetăţeni străini cărora li s-a retro-cedat imobilul este exagerată. Iată de ce, Administraţia publică a realizat un pro-iect pentru construirea unei grădiniţe

noi, cu 10 săli. Terenul există, la Şcoala Gimnazială nr. 1, cofinanţarea este asi-gurată, trebuie doar să apară finanţarea Ministerului Educaţiei Naţionale.

„Am făcut nenumărate demersuri la Minister pentru demararea acestui pro-iect atât de necesar, dar până acum nu am primit undă verde”, a spus directo-rul ADP şi APL, Daniel Şofron, într-o informare prezentată la şedinţa extraor-dinară a Consiliului Local din 5 noiem-brie, când a prezentat şi adresa primită

de la MEN, în care se scrie: „Grădiniţa cu program prelungit cu 10 săli de clasă din Luduș este inclusă în Proiectul pri-vind Reforma Educaţiei Timpurii din România (PRET), dar nu vă putem spune cu exactitate momentul începerii lucrărilor la acest obiectiv. În funcţie de alocările bugetare pentru anul 2014 se va avea în vedere posibilitatea scoaterii la licitaţie și finanţării tuturor obiectivelor rămase de executat”.

Ioan A. BORGOVAN

Consiliera Luminiţa Boca (dreapta) depune jurământul

08

Mondo Trade, partener francizat al Goodyear încă din 2010, şi-a extins activitățile operaționale în lanțul de franci-ză Premio din România, deschizând un nou centru de profil în Tîrgu-Mureş.

GOODYEAR ŞI MONDO TRADE

Goodyear Dunlop Tires România şi par-tenerul său francizat Mondo Trade au des-chis oficial cel de-al doilea centru Premio din Tîrgu-Mureş. Acest al doilea centru de service şi retail cu anvelope, deținut în sistem franciză de partenerul târgumureşean al Goodyear, cer-tifică succesul pe piață al programului propus de Goodyear în 2009 clienților săi şi extinde gama de servicii către noi categorii de utiliza-tori şi beneficiari din oraşul Tîrgu-Mureş şi zonele limitrofe ale acestuia.

Cunoscută pe piața locală ca reprezentanță Hyundai, şi recent ca noul concesionar Ci-troen şi Peugeot din Tîrgu-Mureş, precum şi prin activitățile pe care le desfăşoară în do-menii precum vânzarea de lubrifianți şi anve-lope, vânzarea de maşini noi şi second-hand, service, construcții, amenajări, ş.a., compania târgumureşeană MONDO TRADE SRL re-

vine acum pe piața locală a service-ului şi re-tail-ului cu anvelope cu un nou centru Premio deschis cu franciză de la Goodyear.

PREMIO 2

Premio 2 Mondo Trade este situat pe strada Depozitelor, la numărul 26, în Tîrgu-Mureş, şi are o suprafață totală de 1.280 de metri pătrați. Ca suprafață de service, cel de-al doilea centru Premio târgumureşean dispune de 4 hale ce însumează o suprafață de 280 de metri pătrați. În noua locație Premio, operațiunile de service se desfăşoară în 4 rampe de lucru, în care se execută lucrări de montat şi demontat anvelope turisme, schimbul de ulei şi mecanică uşoară, montat şi demontat anvelope camion şi utilaje grele, geometrie roți turisme, autoutilitare, ca-mioane şi autobuze.

„Am realizat aici o nouă investiție și ne-am extins aria de operare pentru service-ul și distribuția de anvelope într-o nouă locație Pre-mio. Investițiile noastre nu se vor opri însă aici. Preconizăm să ne extindem pe plan local cu sedii noi, să angajăm cei mai specializați oameni în domeniile în care activăm, să dezvoltăm menta-litatea consumatorilor noștri și să fim tot timpul

A patra victorie pentru BC Mureș

Echipa de baschet BC Mureş a câştigat partida disputată pe teren propriu împotriva bucureştenilor de la Steaua CSM, scor 92 – 89. Acest rezultat reprezintă al patrulea suc-ces stagional pentru târgumureşeni.

Cel mai bun jucător de pe teren a fost

Aleksandar Mladenovic, de la BC Mureş, care a reuşit să înscrie 32 de puncte şi să re-cupereze cinci mingi.

Cel mai bun jucător de la Steaua a fost Virgil Stănescu, care a marcat 18 puncte, a reuşit 4 recuperări şi 3 pase decisive.

SPORT

Nou centru Premio, marca Mondo Trade

AUTO

ww

w.p

un

ctu

l.ro

09

In culoarea metalizată Vipergreen, cu un look offroad autentic, Cross Caddy atrage privirile prin componente cu un design pregnant: scut cu elemente argintii în faţă, în spate și lateral, completat de ornamente de protecţie negre, de jur imprejurul mașinii. Iar pentru că autovehiculul spune multe despre personalitatea posesorului: Imaginea sportivă este accentuată de barele longitudinale argintii și de geamurile fumurii din spaţiul pasagerilor. Exteriorul puternic individualizat este completat la interior de elemente de siguranţă și confort: Dotările funcţionale precum hillholderassist, tempomat, proiectoare de ceaţă, culminează cu tracţiunea 4MOTION. Totul pentru o experienţă inedită, în care se îmbină robusteţea și extravaganţa. Vă așteptăm la Distribuitorii Volkswagen Autovehicule Comerciale!

Imaginea este cu titlu de prezentare. Detalii despre configuraţii, dotări și preţuri la Distribuitorii Volkswagen Autovehicule Comerciale.

Noul Cross Caddy

Robust, extravagant, puternic individualizat

www.vw-vehicule-comerciale.ro

cu un pas înaintea nevoilor lor”, a declarat Cris-tian Tiberiu, director general al Mondo Trade.

„Suntem deschiși la tot ceea ce este nou și dorim să modernizăm și să creștem valoarea spațiilor noastre de lucru și de prezentare cu apa-rate noi și cu un confort sporit, pentru a putea ast-fel oferi clienților noștri condiții cât mai de cali-tate. În spațiul din locația Premio Mondo Trade din strada Depozitelor, vom amenaja, în curtea firmei, un loc de așteptare destinat clienților, pe toată perioada verii”, a completat Cristian Ti-beriu.

RELAŢIE DE 8 ANI

Partener al Goodyear Dunlop Tires Ro-mânia de 8 ani de zile, societatea comerci-ală târgumureşeană MONDO TRADE a deschis primul centru Premio cu franciză de la Goodyear în 2010. După aproape 3 ani de zile de activitate ca partener retailer

al Goodyear, Mondo Trade revine pe piața locală, prin Premio 2 Mondo Trade, cu o investiție inițială nouă de 100.000 de euro.

Primul centru Premio deținut de Mon-do Trade în Tîrgu-Mureş se află situat pe

strada Gheorghe Doja, la numărul 225. La nivel național, Premio 2 Mondo Tra-

de este cel de-al 41-lea centru de profil din lanțul de franciză de la Goodyear, alte 40 de

magazine-service Premio deservind zonele: Sibiu, Sebeş, Vaslui, Brăila, Bistriţa-Năsăud, Constanţa, Teleorman, Târgu Jiu, Tulcea, Alba, Focşani, Iaşi cu două centre, Deva, Ploieşti, Piteşti, Râmnicu Vâlcea, Timişoa-ra, Bacău, Galaţi (cu două centre), Arad, Suceava, Botoşani, Cluj-Napoca, Baia Mare (cu două centre), Satu Mare, Tîrgu-Mureş, Craiova, Braşov (cu două centre), Oradea, Buzău, Afumaţi, Voluntari - cartier Pipera şi Bucureşti (sectoarele 2, 4, 5 şi 6).

Programul european de franciză Premio de la Goodyear a fost introdus pe piaţa lo-cală în cel de-al doilea trimestru al anului 2009, pe un fond descendent al interesului pentru investiţii pe piaţa internă de profil. Până în prezent, reţeaua locală de franciză Premio de la Goodyear înregistrează o va-loare a investiţiei iniţiale cumulate de peste 13.850.000 de euro şi continuă să se extindă cu noi centre de profil peste tot în ţară.

Nou centru Premio, marca Mondo Trade

CULTURĂ 10

Capitala scurt-metrajelor, pentru o săptămână

Timp de aproape o săptămână, Tîrgu-Mureş devine, în fiecare, an capitala filmului de scurt-metraj. Festivalul Alter-Native, a ajuns anul acesta la ediția cu numărul 21, una specială şi pentru faptul că a fost inclusă în programul cente-narului Palatului Culturii. O altă premieră a fost faptul că proiecțiile s-au desfăşurat pentru prima dată integral în format HD.

717 SCURTMETRAJE, 53 DE ŢĂRI

„La start” s-au aliniat nu mai puțin de 717 producții, dintre care, după preselecție, 60 dintre acestea au ajuns în concurs. Despre ele, direc-torul festivalului, Sipos Levente, spu-nea: „Anul acesta 60 de scurtmetraje vor concura pentru marele premiu al festivalului. În total au fost înscrise în concurs 874 de pelicule - provenind din 53 de ţări - din care 717 au ajuns la sediul organizatorului UDTM. Din acestea au fost selectate pentru progra-mul de concurs 60 de scurt-metraje, cu o durată totală de 11 ore. Trebuie remarcată calitatea filmelor de anima-ţie înscrise: din numai 101 animaţii ajunse în faţa juriului de preselecţie 27 au fost admise în concurs, lângă cele 23 de filme de ficţiune, 5 documentare și 5 filme experimentale”.

JURIUL...

...care a trebuit să cântăreas-că producțiile şi să decidă care sunt premianții a fost format din personalități de primă mână din țară, dar şi din străinătate: Halil Efrat (Is-rael) - regizor de film, editor de ima-gine, lector la Universitatea de Film şi Televiziune Sam Spiegel Jerusalim, Gergely Zsuzsa (România) - ziarist,

redactor cultural la Radio Cluj-Na-poca, Mihai Mardare - teatrolog-fil-molog, Miklauzic Bence (Ungaria) - regizor de fim, lector la Universita-tea de Teatru şi Film din Budapesta, Paul Negoescu - regizor de film, pro-ducător, asistent universitar la Uni-versitatea Naţională de Artă Teatrală şi Cinematografică „I.L. Caragiale”, membru al Academiei Europene de Film, membru fondator al Festivalu-lui de Film Timishort, Papp Gábor Zsigmond (Ungaria) - regizor de film, distins cu premiul Balázs Béla, Chaim Sharir (Israel) - producător, membru al Academiei Europene de Film, lector la Universitatea de Film şi Televiziune Sam Spiegel Jerusalim, Radovan Sibrt (Cehia) - regizor de film, producător.

ÎN URMA DELIBERĂRILOR, CÂŞTIGĂTORII...

...au fost premiați în cadrul unei gale care, tradițional, e orga-nizată sâmbăta seara. Anul acesta s-au oferit cinci premii, plus marele

premiu al festivalului. Astfel, Pre-miul oferit de Consulatul General al Ungariei din Miercurea Ciuc a fost atribuit regizorului Peter Volkart pentru producția „Camera 606” (Elveţia). Premiul Televizi-unii Erdely TV a mers la Felméri Cecília, pentru filmul „Pastila fe-ricirii” (România). Producția „Mi-cul blond cu un miel alb” (Franța), semnat de Eloi Henriod, a primit Premiul In Memoriam Simo San-dor pentru cel mai bun film de debut oferit de UDTM-MADISZ, cu sprijinul Centrului Național al Cinematografiei şi stiloul oferit de Comisionerul Educațional al Un-gariei Aary-Tamas Lajos. Premiul Ministerului Culturii din Româ-nia a fost oferit lui Pablo Munoz Gomez pentru filmul „Welkom” (Belgia), în timp ce Premiul ofe-rit de Municipiul Tîrgu-Mureş a mers la Alessandro Falco, pentru scurt-metrajul „Strada lui Raffael” (Italia).

În fine, cel mai vânat pre-

miu a fost Premiul Festivalului Internațional de Film de Scurt-me-traj Alter-Native 21, oferit de Cen-trul Național al Cinematografiei, care anul acesta a fost adjudecat de Radu Jude, cu producția „O umbră de nor” (România).

PE LÂNGĂ PROGRAMUL DE CONCURS...

...Alter-Native înseamnă, însă, cinci zile de program cultural in-tens. Alături de producțiile de scurt-metraj care au rulat începând de joi, în program şi-au făcut loc proiecții de filme de lung-metraj, proiecții de filme documentare, concerte sau vernisaje de expoziții. De pildă, încă din prima zi, la Sala mare au rulat trei lung metraje întrerupte de un concert, în timp ce în Sala mică au putut fi urmărite cinci documentare şi o selecție de filme Cologne Art & Animation Festival (GER).

Una dintre cele mai aşteptate

proiecții a fost cea a producției româneşti „Poziția copilului”, semnată de regizorul Călin Peter Netzer, care a primit anul acesta premiul Ursul de Aur la Festivalul Internațional de Film de la Berlin, fiind desemnat, de asemenea, să re-prezinte România anul viitor la pre-miile Oscar.

În plus, alte două proiecții în-scrise la premiile Oscar de anul viitor au putut fi văzute la Palatul Culturii. Este vorba despre filmul „Numai vântul”, în regia lui Fliega-uf Benedek, care va reprezenta Un-garia la Oscaruri şi filmul „Cercuri”, în regia lui Srdan Golubovic, care va reprezenta Serbia.

În ciuda biletelor relativ accesibi-le de acces la festival (15 lei/zi sau 40 lei/5 zile), dar şi a programului des-tul de bine închegat, publicul nu s-a înghesuit la proiecții la fel de tare ca în anii trecuți. Sala mare a fost mai mereu plină de locuri libere, chiar şi la cele mai aşteptate proiecții.

Cãtãlin HEGHEŞ

Sala mare a fost mai mereu plină de locuri libere, chiar şi la cele mai aşteptate proiecţii

Gala de premiere

TÂRNĂVENI

ww

w.p

un

ctu

l.ro

11

Valentin Covrig, între primi 8 mecanici din țarăÎn data de 30 octombrie, la Hotelul

Caro din Capitală, a avut loc cea de-a tre-ia ediție a concursului „Mecanicul Anului”, singura competiție dedicată performanței în domeniul mecanicii auto din România. Între primii 100 mecanici au existat şi trei mecanici din Târnăveni, iar printre cei opt semifinalişti s-a clasat Valentin Covrig din Târnăveni. Noutatea absolută a acestei ediții a reprezentat-o faptul că accesul la concurs a fost de tip „open” pentru toți cei care şi-au dorit să ajungă la „Mecanicul Anului 2013”. Astfel că, în urma testelor on-line şi a celor

susținute în cadrul centrelor Şcolii pentru Mecanici Auto AD Auto Total, s-au înscris 585 de candidați.

Prima etapă a concursului a constat într-o probă scrisă, în urma căreia, cei mai bine clasați opt concurenți s-au calificat pentru proba a doua. Această probă a fost concepută pe modelul „Știi și câștigi!”, iar competitorii au avut de răspuns la 50 în-trebări din diverse ramuri ale domeniului mecanicii auto. Prezentatorul concursului a fost Pavel Bartoşi.

Mircea BARBU

Investitori chinezi, la TârnăveniSocietatea Sol Stark Power din Timişoa-

ra, care a concesionat un teren la Târnăveni pentru construirea unui parc fotovoltaic, a solicitat un nou termen pentru plata garan-ţiei. Solicitarea a fost motivată ca fiind ne-cesară pentru ca finanţatorul chinez al pro-iectului, grupul Hebei Anpro New Energy S&T Group Co., să finalizeze procedura de finanţare cu China Development Bank. În data de 23 ianuarie, firma din Timişoara a plătit o garanţie la Primăria Târnăveni, în valoare de 119.923 de euro. Deoarece în baza actului adiţional societatea avea obli-

gaţia să întregească garanţia până în luna septembrie a acestui an, a fost solicitată o amânare pentru finele lui 2013, aceasta fi-ind aprobată de către consilieri. Firma din Timişoara nu se află la prima cerere de amâ-nare a plăţilor, aceste solicitări având loc periodic către administraţia din Târnăveni care, în lipsa altor solicitări, a aprobat mereu amânările cerute, pentru a veni în sprijinul acestui potenţial investitor, ale cărui planuri nu s-au concretizat până acum.

Mircea BARBU

Reparații capitale Marţi, 5 noiembrie, a fost predat am-

plasamentul lucrărilor de investiţii şi repara-ţii care se vor desfăşura în cartierele George Enescu şi Şoimilor din Târnăveni. Construc-torul a preluat, de la reprezentanţii Primăriei, datele necesare pentru a începe lucrările de înlocuire a reţelei de apă, care va fi urmată de

o asfaltare completă. În cartierul Şoimilor se va realiza suplimentar şi o reţea de canalizare pluvială, care nu a existat până în prezent. Pri-marul Sorin Megheşan a declarat că lucrările de reparaţii se vor efectua într-o ordine logică, astfel încât să nu mai fie necesară ulterior de-teriorarea carosabilului pentru alte săpături.

Schimb de consilieriConsiliul Local Târnăveni are doi noi

aleşi: Florin Marcu (foto sus), din partea PSD, şi Mircea Vodă (foto jos), din partea PDL. Florin Marcu ocupă postul de con-silier local rămas vacant în urma demisiei lui Mohamed Barmou, care a renunţat la Consiliul Local pentru a ocupa funcţia de director al Spitalului Municipal Târnăveni. În funcţia de consilier, Florin Marcu va face parte din Comisia pentru activităţi social - culturale, culte, învăţământ, sănătate şi fa-milie, tineret şi sport.

Mircea Vodă, ocupă locul de consili-er local rămas vacant în urma demisiei lui Adrian Matei. Mircea Vodă va face parte din Comisia pentru activităţi economico - financiare şi agricultură, turism. Cei doi consilieri au depus jurământul în cadrul şe-dinţei de joi, 31 octombrie.

Patinoar în centruÎn acest an, patinoarul din Târnăveni va fi

amplasat în centrul oraşului, mai exact în partea stângă a Restaurantului Târnava. Achiziţia unui patinoar demontabil de 450 de mp implică cos-turi mari, de circa 100 de mii de euro, fără TVA. Această sumă nu poate fi asigurată din bugetul general al municipiului Târnăveni pe anul 2013 şi cel mai oportun este închirierea unui patinoar care implică costuri mai mici, au considerat re-prezentanţii administraţiei. Valoarea cea mai

mică pentru închiriere şi mentenanţă pentru o perioadă de 3 luni (decembrie, ianuarie şi februa-rie) este de 20.000 de euro fără TVA. În perioada celor trei luni de activitate, patinoarul va funcţio-na zilnic între orele 10:00 – 22:00, cu o jumătate de oră pauză, la o oră şi jumătate de funcţionare. Tarifele de intrare pe patinoar vor fi următoarele: taxă intrare copii – 5 lei / 1 oră şi jumătate; taxă intrare adulţi – 7 lei / 1 oră şi jumătate; taxă în-chiriere patine – 5 lei.

Construirea parcului fotovoltaic de la Târnăveni este incertă

PUBLICITATE 12Depozitul de deşeuri nepericuloase Sighişoara

MUNICIPIUL SIGHIŞOARA, aduce la cunoştinţa publicului interesat, or-ganizarea dezbaterii publice privind solicitarea de revizuire a autorizaţiei integrate de mediu, pentru „Depozitul de deşeuri nepericuloase Sighişoara”, în zona Între Huli, mun. Sighişoara, jud. Mureş.

Activitatea se încadrează în anexa nr. 1 la O.U.G. 152/2005 privind pre-venirea şi controlul integrat al poluării, aprobată cu modificări şi completări prin Legea nr.84/2006, cu modificările şi completările ulterioare, punctul 5.4 „Depozite de deşeuri care primesc mai mult de 10 tone/zi sau având o capa-citate totală mai mare de 25 000 tone deşeuri,cu excepţia depozitelor de de-şeuri inerte”.

Şedinţa de dezbatere publică va avea loc la sediul Primăriei, în Sala mică, în data de 14. 11. 2013, ora 16:00.

Informaţii privind potenţialul im-pact asupra mediului a activităţii de pe amplasament pot fi consultate la se-diul Agenţiei pentru Protecţia Mediului Mureş, loc. Târgu-Mureş, str. Podeni, nr.10 şi la Primăria mun. Sighişoara, loc. Sighişoara, str. Muzeului, nr. 7, jud. Mureş. Observaţiile, sugestiile, propu-nerile publicului formulate în scris se primesc zilnic, de luni până joi, între orele 900-1400 şi vineri, între orele 900-1200, la sediul Agenţiei pentru Protecţia Mediului Mureş, loc. Târgu Mureş, str. Podeni, nr. 10 şi pe adresa de e-mail: office@apmms.anpm.ro, până la data dezbaterii publice.

Dezbatere publică pe tema „CONSTRUIRE PARC SOLAR CU CELULE FOTOVOLTAICE”

Conform prevederilor Legii nr.52/2003 privind transparenţa decizională în administraţia publică, Municipiul Sighişoara organizează în Hetiur, Căminul Cultural, în data de 18 noiembrie 2013, ora 16.00, o dezbatere publică pe tema „CONSTRUIRE PARC SOLAR CU CELULE FOTOVOLTAICE”.

Persoanele interesate, asociaţiile de afaceri, alte asociaţii legal constituite pot transmite propuneri, sugestii sau opinii până la data de 15 noiembrie 2013 la Serviciul Relaţii Publice sau la tel/fax 0265 – 779779, respectiv e-mail: primaria@sighisoara.org.ro.

Proiectul supus dezbaterii este afişat pe site-ul www.sighisoara.org.ro şi pe panoul de afişaj de la sediul Municipiului Sighişoara, putând fi consultat la Serviciul Relaţii Publice, camera 25.

GARDA DE NOAPTE - SIGHIŞOARA - NOIEMBRIE 2013

DATA ORA FARMACIA TELEFON ADRESA16 noiembrie 20 - 08 RUBIN 0265-771902 Str. Gării nr.717 noiembrie 20 - 08 RUBIN 0265-771902 Str. Gării nr.723 noiembrie 20 - 08 ALOE 0265-771826 Str.Octavian Goga nr.1124 noiembrie 20 - 08 ALOE 0265-771826 Str. Octavian Goga nr.1130 noiembrie 20 - 08 CATENA 0265-773916 Str. Mihai Viteazu nr.101 decembrie 20 - 08 CATENA 0265-773916 Str. Mihai Viteazu nr.10

„Medierea - activitate de interes public”Asociaţia Mediatorilor „Ex AEQUO”

Sighişoara, asociaţie profesională înscri-să în Registrul Naţional de Evidenţă a Or-ganizaţiilor în Domeniul Medierii, Secţi-unea I prin Decizia nr. 669/18.06.2013, derulează în luna noiembrie 2013, cu sprijinul Municipiului Sighişoara, o am-plă campanie de conştientizare şi infor-mare a sighişorenilor privind medierea.

În cadrul acestei campanii vor fi dis-tribuite/afişate materiale informative şi tabloul Asociaţiei Mediatorilor „Ex Aequo” Sighişoara în următoarele punc-

te: sediul Primăriei, Serviciul Public de Evidenţa Persoanei, Poliţia Locală şi Bi-blioteca Municipală „Zaharia Boiu”.

În data de 21 noiembrie 2013, la ora 16.30, va avea loc la sediul Primări-ei Dezbaterea „Medierea-activitate de interes public” la care sunt invitaţi să participe toţi sighişorenii interesaţi de informaţii privind această modalitate modernă de soluţionare amiabilă a con-flictelor: cadrul legal, principii, domenii de aplicare, avantaje etc.Asociaţia Mediatorilor „Ex Aequo” Sighişoara

SNGN Romgaz Mediaş, cu sediul în Mediaş, Str. Gării, nr. 5, jud. Sibiu,

organizează în anul 2013 săptămânal Licitație Publică în zilele de miercuri şi joi, la ora 11, pentru următoarele mijloace fixe şi materiale:

• Barăci • Tehnică de calcul şi birotică • Material tubular uzat provenit din recuperări • Diverse materiale şi piese de schimb provenite din recuperări • Alte mijloace fixe

Persoanele interesate pot obţine informaţii suplimentare la tel. 0269/201149, 0749/331149, la serviciul mecano-energetic al Sucursalei Mediaş, zilnic între orele 730 şi 1530.

LA MULŢI ANI!Soborul Sfinţilor arhangheli

Mihail şi Gavriil, prăznuit în data de 8 noiembrie, ne aminteşte an de an de îndatoririle pe care le avem întru săvârşirea lucrului drept. Restabilirea dreptăţii divi-ne, precum şi vestea milei dum-nezeieşti faţă de oameni sunt pilde ce merită urmate.

Tuturor sighişorenilor care purtaţi numele de Mihail şi Ga-vriil, precum şi derivate ale aces-tora, vă transmit sincere urări de sănătate, prosperitate, linişte şi pace alături de familiile dumnea-voastră. La mulţi ani!

Primarul Municipiului Sighişoara,Ioan Dorin DĂNEŞAN

Comunicat de presăUnul dintre obiectivele majore din

totdeauna a fracţiunii UDMR din Con-siliul Local Tîrgu-Mures a fost aceea de a proteja patrimoniul construit, conser-varea şi restaurarea adecvată a monu-mentelor istorice, păstrând imaginea tradiţională a oraşului şi exploatarea sa turistică. Cetatea Medievală din Tîrgu-Mureş şi împrejurimile sale reprezintă o parte integrantă a acestei strategii, prin urmare, toate lucrările în curs, sunt mo-nitorizate şi supravegheate permanent si de catre noi. În timpul săpăturilor ar-heologice din Cetate, specialiştii au des-coperit edificii istorice de valoare de di-ferite construcţii, toate acestea urmand sa fie puse în valoare şi expuse vizitato-rilor. De asemenea, considerăm la fel de importanta amenajarea zonei din ime-diata vecinătate a Bisericii din Cetate, ca

urmare purtăm discuţii permanente cu reprezentaţii Bisericii Reformate.

Inexplicabil insa, în ultima vreme s-au vehiculat mai multe ştiri în presa locală, în legătură cu renovarea Cetăţii, potrivit cărora, pe Bulevardul Cetăţii urmeaza sa fie realizat un nod de circu-laţie şi se va amenaja o parcare auto şi autobuze. În legătură cu ştirile publicate în presă, facem următoarele precizări:

Ideea amenajării Cetăţii din Tîrgu-Mureş şi a împrejurimilor sale au de-marat la sfârşitul anilor ‚90 la iniţiativa primarului UDMR în funcţie şi a fracţiei UDMR din Consiliul Local din aceea vre-me, în scopul de a promova exploatarea culturală şi turistică a acesteia. Lucrările sunt în curs de desfăşurare şi se pre-conizează că vor fi finalizate în a doua jumătate a anului viitor. Marea parte a

resurselor sunt asigurate din fonduri ne-rambursabile de la Uniunea Europeană.

O parte importantă a lucrărilor de pe Bulevardul Cetăţii, pe lângă recon-struirea zidului cetăţii şi a canalului us-cat din jurul cetăţii, este aceea de ame-najare a unei pieţe la intrarea dinspre strada Avram Iancu, precum şi zona centrală a Bulevardului Cetăţii, fără a afecta zona verde actuală (copaci să-nătoşi existenţi). După părerea noastră în acestă parte a pieţei, în vecinătatea terenului de joacă, se vor putea organi-za diferite manifestări temporare în aer liber.

În conformitate cu prevederile le-gale actuale, în zona protejată a Cetăţii, nu se poate amenaja nici o parcare. Acest lucru este confirmat şi de către Direcţia Monumentelor Istorice din

cadrul Ministerului Culturii prin Avizul favorabil cu privire la lucrările de rea-bilitare a Cetatii nr. 564-M-1998.04.22, precum şi prin Adresa de precizare nr. 2238-1998.09.25, ambele adresate Pri-măriei Municipiului Tîrgu–Mureş.

Pe această cale ne exprimăm spe-ranţa, că în urma eforturilor noastre, după finalizarea lucrărilor, Cetatea şi imprejurimile sale vor deveni un centru cultural şi turistic preferat atât de local-nici cât şi de turişti.

Törzsök Sándor – Preşedintele Comisiei

de organizare i dezvoltare urbanistică a Consiliului local

Peti András – Preşedintele Comisiei

de buget-finanţe a Consiliului local

B.E.J. Toma Gheorghe Cosmin cu sediul în Târgu Mureş, str. Marton Aron, nr. 25/1, jud. Mureş, prin executor judecătoresc Toma Gheorghe Cosmin, vinde prin licitaţie publică organizată, la sediul său, în data de 03 DECEMBRIE 2013 ora 10:00, imobilul situat în Targu Mures - 540253, Str. Tisei nr. 38, ap. 2, Judetul Mures, imobil inscris in C.F. nr. 57968/II Targu Mures,

nr. cadastral 98/2/8/II, compus din apartament nr. 2, in suprafata utila de 67 mp, compus din 3 (trei) ca-mere de locuit si 6 (sase) dependinte, precum si cota parte indiviza de 8,90 % aferenta spatiilor comune ale imobilului-bloc, impreuna cu dreptul de folosinta asu-pra terenului aferent locuintei, la preţul de 186.000 lei (preţ de evaluare).

Sunt somaţi toţi cei care pretind vreun drept asu-pra imobilului urmărit să anunţe executorul judecăto-resc înaintea datei stabilite pentru vânzare, în terme-nele şi sub sancţiunile prevăzute de lege.

Sunt invitaţi toţi cei care doresc să cumpere imo-bilul urmărit să se prezinte la termenul de vânzare, la locul fixat în acest scop şi până la acel termen să pre-

zinte oferte de cumpărare. Ofertanţii sunt obligaţi să depună, până la termenul de vânzare, o garanţie de 10% din preţul de pornire al licitaţiei. Informaţii supli-mentare pe www.registruexecutari.ro.

Publicaţia poartă semnătura şi ştampila executoru-lui judecătoresc.

Anunțuri executori judecătoreşti - Publicații de vânzare în extras

Biroul executorului judecătoresc

Dosarul execuţional

Locul licitaţieiData şi ora

licitaţieiBunul licitat

Preţ pornire lei RON

Observaţii

Giunca Maria - Cristina 229/E/2013 com. Lupeni, sat Bisericani, nr. 648/A, cam. 1, jud. Harghita

14.11.2013, ora 14,30

autovehicul marca OPEL ASTRA nr. HR 03 TOB an fabricatie 1998 nr. identificare W0L0TFF35W2082603, benzină, culoare rosie, in realitate bordo, nr. km 202638

6.200 lei+TVAPRIMUL TERMEN

DE LICITAŢIE

HARGHITA

ww

w.p

un

ctu

l.ro

Plăcuțele cu denumirile străzilor, neconforme în Miercurea Ciuc

Prefectul judeţului Harghita, Adrian Jean Andrei, a solicitat Primăriei Miercurea Ciuc să respecte legea privind amplasarea plăcuţelor ce conţin denumiri de străzi din municipiu şi să le inscripţioneze mai întâi în limba română şi apoi în limba maghiară.

RECONFECŢIONAREA PLĂCUŢELOR

„Am solicitat să se ia măsuri pentru recon-fecţionarea plăcuţelor, respectiv amplasarea acestora respectând legea privind utilizarea limbii minorităţilor pe teritoriul României, precum și ordinea constituţională de utilizare a limbii minorităţilor în raport cu limba ofi-cială a statului”, a declarat prefectul Adrian Jean Andrei.

Acesta a subliniat că plăcuţele cu denu-mirile de străzi, dar şi cele ce conţin numele localităţilor, trebuie inscripţionate, potrivit legii, mai întâi în limba română, urmată de traducerea textului în limba maghiară.

Termenul până la care Primăria Mier-

curea Ciuc trebuie să se conformeze este 30 noiembrie, ia în cazul în care nu va fi respectat prefectul a precizat că îşi rezervă dreptul de a introduce o acţiune în instanţă, pentru intrarea în legalitate.

Prefectul a mai menţionat că „în acest caz sunt operabile articolul 13 din Constitu-

ţia României, republicată și articolele 1 și 2 din legea 500/2004 privind folosirea limbii române în locuri, relaţii și instituţii publice, coroborate cu articolul 4 din HG 1206/2001, pentru aprobarea normelor de aplicare a dis-poziţiilor privitoare la dreptul cetăţenilor aparţinând unei minorităţi naţionale, de a

folosi limba maternă în administraţia publică locală”.

TRADUCERI IMPOSIBILE?

În replică, purtătorul de cuvânt al Pri-măriei Miercurea Ciuc, viceprimarul Antal Attila, a declarat că există denumiri de străzi care nu au corespondent în limba română şi „este discutabil dacă numele proprii trebu-ie traduse”, el susţinând inclusiv că strada Hunyadi Janos nu poate fi tradusă în limba română, respectiv cu numele românesc al acestui cunoscut personaj istoric - Iancu de Hunedoara.

Viceprimarul a precizat că nu poate să-şi exprime un punct de vedere, dar se va anali-za solicitarea Prefecturii. „Dacă trebuie să ne conformăm, ne vom conforma”, a mai spus el.

Majoritatea denumirilor de străzi din Miercurea Ciuc sunt inscripţionate mai întâi în limba maghiară şi apoi în limba română, iar unele dintre ele sunt exclusiv în maghiară.

Record la Salina Praid

Salina Praid lucrează la ca-pacitate maximă pentru a onora contractele privind livrările de sare pentru deszăpezirea drumurile, în luna octombrie înregistrându-se un record în acest sens.

28.000 DE TONE DE SARE

Directorul Salinei Praid, Se-prodi Zoltan, a declarat că au fost încheiate contracte atât cu parte-neri interni, în special cu Com-pania Naţională de Autostrăzi şi Drumuri Naţionale din România (CNADNR), cât şi cu partenerii tradiţionali din Ungaria, iar li-vrările se fac permanent. Potrivit sursei citate, în luna octombrie, Salina Praid a înregistrat un record de livrări de sare, de aproximativ 28.000 de tone, din care 10.800 de tone au mers către partenerii in-terni şi restul către cei din Ungaria.

Seprodi Zoltan spune că salina are o capacitate maximă de livrare de 20.000 de tone de sare pe lună şi s-a reuşit atingerea acestui record întrucât a existat un stoc de sare realizat în timpul primăverii, când comenzile erau reduse.

CERERE MARE DIN UNGARIA

Directorul Salinei a mai adă-ugat că pentru luna noiembrie se aşteaptă o confirmare de comandă de şase mii de tone de la partene-rii interni, iar restul capacităţii de livrare este destinată partenerilor din Ungaria.

„Acum avem cereri mai mari decât capacitatea de livrare. Dacă facem forţat și lucrăm și sâmbăta și duminica avem o capacitate de 20.000 de tone pe lună. Iar parte-nerii din Ungaria ar vrea numai ei o cantitate lunară de 20.000 de tone.

În plus, nu există suficiente capaci-tăţi de transport către Ungaria, din cauza unor lucrări care se realizează la calea ferată, la ieșirea din ţară”, a explicat Seprodi Zoltan.

Acesta s-a declarat mulţumit de contractele obţinute în acest an şi de profiturile unităţii sale.

„Sunt foarte mulţumit. Și ca venituri și ca profit sau producţie am depășit valorile anului trecut. Cei de la drumuri s-au mobilizat și au lucrat bine și sper că acum nu vor mai spune că nu sunt pregătiţi pentru iarnă”, a conchis directorul Salinei Praid.

SCURT ISTORIC

Începuturile Salinei Praid da-tează încă din epoca romană. În apropierea comunei Praid se află şi „Muntele de Sare”, o rezervaţie ge-ologică inclusă în zonele naturale protejate de interes naţional, care are aproximativ 60 de hectare şi unde cresc plante extrem de rare, unele unice în România.

Specialiştii spun că masivul de sare de la Praid, de forma unei pâini, are circa 3 miliarde de tone, într-o grosime de 1.600 de metri, rezerva salină de aici fiind o rarita-te geologică. Pagină realizată cu ajutorul agerpres

13

Prefectul judeţului Harghita a solicitat Primăriei Miercurea Ciuc să amplaseze plăcuţe cu denumirile străzile, inscripţionate mai întâi în limba română

Dificultăți la obținerea permisului, în Harghita

Procentul de promovabilitate la examenul pentru obţinerea per-misului de conducere este, în Har-ghita, cel mai mic din ţară, unul dintre motive fiind nivelul scăzut de pregătire pe care îl asigură şco-lile de şofer din judeţ, susţine şeful de cabinet al prefectului Harghi-tei, Adrian Pănescu.

Acesta a declarat săptămâna trecută că datele statistice pe pri-mele nouă luni ale anului arată că procentul de promovabilitate este de 22,58 %, cel mai mic înregis-trat la nivel naţional.

Potrivit sursei citate, rezultate-le cele mai slabe se obţin la proba teoretică, iar la cea practică, cei ce doresc să obţină un permis de conducere reuşesc să promoveze într-un număr mai mare.

ŞCOLILE ŞI DEZINTERESUL

Adrian Pănescu a spus că din analizele efectuate, rezultă că motivul pentru care procentul de promovabilitate este atât de redus este legat de nivelul de pregătire precar asigurat de unele şcoli de şoferi, dar şi de dezinteresul unor candidaţi.

„Nivelul de pregătire precar asigurat de către școlile de șoferi a dus la acest procent mic, judeţul Harghita fiind ultimul din ţară, mai ales la proba teoretică. Unii candidaţi care susţin proba teoretică pentru prima dată acumulează de la 5 la 12 puncte, din 22 minim necesare. (...) Unii candidaţi susţin examenul de 4 sau chiar de 5 ori până sunt declaraţi admiși la proba practică. De asemenea, altă cauză este și gradul de dezinteres al unor candidaţi, care nu s-au pregătit in-dividual din legislaţia specifică”, a mai spus Adrian Pănescu.

El a adăugat că sunt candidaţi care se rezumă să completeze doar anumite chestionare apărute pe unele site-uri nespecializate, consi-derând că acest lucru este suficient pentru a trece cu bine examenul pentru obţinerea permisului.

MIERCUREA CIUC 14

ANUNŢPrimăria Tîrgu Mureş continuă campania de curăţenie de

toamnă conform programului stabilit. Pentru săptămâna 11. 11 - 16. 11. 2013 programul va fi următorul:11. 11. 2013 - str. Benefalău, Lacului, Şoimilor, Plopilor, V.Goldiş, V.Lucaciu, Nagy Szabo Ferencz, Constantin Hagi, Serafim Duicu, Apaductului, Violetelor, Sântana, St.Cicio Pop.12. 11. 2013 - str. M. Robu, I. Roman, I. Giurchi, L. Blejnar, D. Rusu, Verde, Florilor, Voinicenilor, Agricultorilor, Ciucului, Mărului, Grigore Ploieşteanu, Pomilor, Hints Otto, Szotyori Iosif.13. 11. 2013 - str. I. Mihuţ, I. Hodoş, Gh. Pop de Băseşti, P.Maior, Bărăganului, De-cebal, Tisei, Mureşului, Podul Nou, Podeni, Apelor, Potopului, Cotului, Remetea Mică, Ioan Vescan, Vasile Săbădean, Eden.14. 11. 2013 - str. Predeal, Lutului, Petrila, Crinului, Păşunii, Măgurei, Parângului, Suceava, Şurianu, I. Buteanu, P. Dobra, Godeanu, Koos Ferencz, Bld.1848 - nr. im-pare.15. 11. 2013 - Bld. 1848 - nr. pare, Ciucaş, Ceahlău, Lămâiţei, C. D. Gherea, Szech-enyi Istvan, Dâmbul Pietros, Ciucului, Turnu Roşu, Slatina, Deva, Cireşului.16. 11. 2013 - str. Artei, Piaţa Unirii - Parc Unirii, Sportivilor, Arinului, Izvorului, Fântânii, Retezatului, Strâmbă, Liceului, Şipotului (Erou Lt. Petre Popescu), Berna-dy Gyorgy, Crizantemelor, Băilor, Târgului, Creangă, Kogălniceanu, Borsos Tamas, C.Avramescu, Padeş, Zefirului, Harghita, Bolyai, Ştefan cel Mare, Marton Aron, Koteles Samuel, Memorandumului, Francz Liszt, Justiţiei. Rugăm proprietarii gospodăriilor individuale şi asociaţiile de proprietari să-şi cureţe imobilele, terenurile şi spaţiile verzi aferente pe care le deţin (greblare), excepţie făcând tăierile şi corecţiile de arbori, arbuşti, gard viu şi să depună deşeurile rezultate la mar-ginea trotuarelor (sub formă de grămezi), cu o zi înainte de programul comunicat. Deşeurile vor fi transportate de către echipele de lucru în ziua în care este programată strada respectivă.

DIRECTOR ADP ŞEF SERVICIU ING. MOLDOVAN FLORIAN ING. KAGAN IL-

C O N V O C A T O RÎn conformitate cu Dispoziţia Primarului nr. 2.898 din data de 6

noiembrie 2013, se convoacă şedinţa extraordinară a Consiliului local municipal Tîrgu Mureş, care va avea loc luni, 11 noiembrie 2013, orele 14ºº, la sediul Municipiului Tîrgu Mureş din Piaţa Victoriei, nr. 3, sala 45, cu următoarea,

O R D I N E D E Z I : 1. Proiect de hotărâre privind desemnarea unui mandatar judiciarîn Dosarul nr.

209.1/43/2010 al Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie.P R I M A R, dr. Dorin Florea

Flori pentru cei care au plecat…Ca în fiecare an, ziua de 8 noiembrie este prilej de aducere aminte a

celor dragi, plecaţi în eternitate. Suntem alături de concitadinii noştri în aceste momente de mare încărcătură spirituală, de reculegere, rugăciune, sobrietate şi meditaţie.

Reamintim că în perioada 30 octombrie – 9 noiembrie, Primăria Municipi-ului Tîrgu Mureş organizează, în Piaţa Trandafirilor, o expoziţie de flori cu vânzare, destinată comemorării celor care nu mai sunt printre noi.

Biroul de presă al primăriei

ANUNŢADMINISTRATOR IMOBILE ŞI PIEŢE

SRL scoate la licitaţie publică cu striga-re, următoarele spaţii comerciale în pie-ţele publice - pentru închiriere:

- 4 (patru) spaţii cu destinaţia birou, identificate în clădirea administrativă – sediu (fostul hotel al pieţei), etaj III, Piaţa Cuza Vodă, corp 5, în suprafaţă de 22 mp. fiecare;- spaţiu comercial cu destinaţie comerţ – îmbrăcăminte, încălţăminte, produse textile, etc. identificat în Piaţa Cuza Vodă, Hala comercială agroalimentară, corp 2, etaj, cu suprafaţă de 44 mp.;- spaţiu comercial cu destinaţia comerţ - produse alimentare şi neali-mentare, identificat în Piaţa Cuza Vodă, corp 1, cu suprafaţă de 12 mp.;- spaţiu comercial cu destinaţia comerţ – produse din peşte, crusta-cee şi moluşte, identificat în Piaţa Cuza Vodă, corp 3, în suprafaţă de 85 mp;- spaţiu comercial cu destinaţia de-pozit, identificat în Piaţa 22 Decem-brie 1989, parter, în suprafaţă de 72 mp;

- chioşc modernizat nr. 1, cu destinaţia comerţ - produse alimen-tare, etc., identificat în Piaţa 22 De-cembrie 1989, în suprafaţă de 18 mp;- chioşc modernizat nr. 6, cu destinaţia comerţ - carne şi produse din carne, identificat în Piaţa 22 De-cembrie 1989, în suprafaţă de 18 mp;- chioşc modernizat nr. 7, cu destinaţia comerţ – carne şi produse din carne, identificat în Piaţa 22 De-cembrie 1989, în suprafaţă de 18 mp.Licitaţia va avea loc în data 26 noi-

embrie 2013, ora 10, la sediul societăţii din municipiul Tîrgu Mureş, str. Cuza Vodă, nr. 89, jud. Mureş.

Informaţiile şi detaliile cu privire la condiţiile de depunere a dosarelor de licitaţie, precum şi organizarea şi desfăşurarea acesteia se găsesc la sediul societăţii, persoană de contact – Gligoraş Virgil.

Data limită de depunere a dosarelor este 22 noiembrie 2013, ora 11.00.

Cu respect,

Director, ec. Filimon Vasile

Restanțe la plata navetei pentru elevi, în HarghitaInspectoratul Şcolar Judeţean Harghita

(IŞJ) a reuşit să achite o mare parte din restan-ţa la naveta elevilor pentru anul şcolar trecut, existând intenţia ca aceasta să fie plătită integral până la finalul lui decembrie.

PESTE 2 MILIOANE DE LEI DATORIE

Contabilul şef al IŞJ Harghita, Csukas Le-vente, a declarant că datoria totală reactualizată pentru naveta elevilor din judeţ în anul şcolar trecut a fost de 2.383.000 lei, din care Minis-terul Educaţiei a achitat, în luna mai, suma de 646.000 lei.

Ulterior, în lunile septembrie şi octombrie, Inspectoratul şcolar judeţean a mai reuşit să

plătească, din economiile proprii, 900 de mii lei, urmând ca în cursul zilei de marţi, 5 no-iembrie, să mai achite încă 75.000 lei, tot din bugetul propriu. Csukas Levente a spus că, ast-fel, va mai rămâne doar 30 la sută din restanţa anului şcolar trecut, pe care speră să o poată achita până la sfârşitul lunii decembrie.

El a precizat că Ministerul a mai achitat şi contravaloarea navetei pentru primele două săptămâni din luna septembrie, respectiv 80.000 lei, reprezentând prima tranşă pentru acest an şcolar.

BANI PUŢINI

Potrivit sursei citate, conform noilor dis-

poziţii ale Ministerului Educaţiei, judeţul Harghita are dreptul, lunar, pentru decon-tarea navetei, la 160.000 de lei, în condiţiile în care necesarul real este de circa 350.000 de lei. Csukas Levente a explicat că judeţul nu se poate încadra în acest plafon din cau-za faptului că preţul abonamentelor este mai mare decât cel prevăzut de Minister. În plus, din cauza plafonului impus, Inspectoratul Şcolar Judeţean nu va putea deconta plata navetei, din economiile proprii, aşa cum a făcut până acum.

În Harghita sunt aproximativ 4.000 de şcolari care predau abonamente la Inspec-toratul Şcolar, potrivit noilor reglementări acestea fiind singurele care vor fi decontate în acest an şcolar.

IŞJ intenţionează să plătească integral restanţa la naveta elevilor, până la sfârşitul anului

A N U N ŢPrimăria Municipiului Tîrgu-Mureş anun-

ţă, pentru semestrul I al anului 2014 concurs de proiecte pentru sprijinirea acţiunilor in-stituţiilor de învăţământ.

Obiectivul general al acestui program de finanţare îl constituie dezvoltarea unor parteneriate durabile între instituţii de în-văţământ, precum şi promovarea acţiunilor educative şi extraşcolare ale unităţilor de în-văţământ din municipiul Tîrgu-Mureş.

Ghidul de finanţare şi cererile de finan-ţare se găsesc pe pagina de web: www.tirgu-mures.ro. (Informaţii suplimentare la telefon 0365-882066-persoana de contact: Sztancs Erzsebet)

Termenul limită de depunere a cererilor de finanţare pentru semestrul I (ianuarie – iunie) al anului 2014 este - 30 noiembrie 2013.

PRIMAR, dr. Dorin Florea

A N U N ŢPrimăria Tîrgu Mureş aduce la cunoştinţa

cetăţenilor că, în data de 11.11.2013, începând cu orele 12,00 la Centrul Cultural „Mihai Emi-nescu” – sala mare, va avea loc dezbaterea pu-blică privind programul tăierilor de arbori (do-meniul public, asociaţii de proprietari persoane fizice şi juridice), şi a planurilor de plantare den-drofloricolă pe domeniul public al municipiului.

În acest sens, invităm reprezentanţii instituţiilor de specialitate: Agenţia de Pro-tecţie a Mediului, Garda de Mediu, Direcţia

Silvică, SC Electrica SA, ONG-uri-le care au obiect de activitate în domeniu, precum şi toţi cei interesaţi, cu propuneri şi sugestii privitoare la derularea acestor programe.

Graficul privind tăierile şi plantările poate fi consultat atât la sediul Primăriei, (hol cen-tral), cât şi pe site-ul instituţiei (www.tirgu-mures.ro), începând cu data de 29.10.2013.

Director,Moca Teodoru

MIERCUREA CIUC

ww

w.p

un

ctu

l.ro

Impozite majorate la Miercurea CiucConsiliul Local Miercurea Ciuc a hotă-

rât creşterea, în medie, cu 8% a impozitu-lui pe clădiri şi maşini în anul 2014, decizia fiind luată întrucât în ultimii trei ani nu s-a operat o majorare în acest sens.

Viceprimarul municipiului Miercurea Ciuc, Antal Attila, a declarat săptămâna trecută că decizia a fost luată întrucât era nevoie de o ajustare cu rata inflaţiei şi nu are legătură cu o eventuală decizie a Gu-vernului privind majorarea taxelor şi impo-zitelor locale.

„În ultimii trei nu am majorat impozi-tele și calculând cu rata inflaţiei am decis să indexăm impozitele pe clădiri și pe mașini.

Nu am majorat cu 20%, așa cum ne era permis, ci cu o sumă modică”, a spus Antal Attila.

El a precizat că la acest nivel al impozi-telor „se poate menţine gospodărirea orașului în limite normale”, dar nu a exclus o nouă majorare dacă descentralizarea anunţată de Guvern nu va fi însoţită şi de fonduri su-ficiente.

„Deocamdată nu luăm în calcul o nouă majorare, dar nu se știe ce se va întâmpla cu pachetul de descentralizare. Dacă va trebui să susţinem financiar și alte instituţii și nu vom avea bani nu este exclus să se mai facă anumite ajustări”, a conchis Antal Attila.

Miere mai scumpă în HarghitaProducţia de miere obţinută

de apicultorii harghiteni este mai scăzută decât anul trecut din cau-za vremii care a creat probleme în timpul primăverii şi la începutul verii, iar preţul acestui produs a crescut deja.

SEZON RĂCOROS

Preşedintele Asociaţiei Apicul-torilor din Harghita, Lazar Tibor, a declarat că pentru apicultorii care au rămas în judeţ a fost un an foar-te slab, producţia obţinută fiind de sub 10 kilograme de miere pe fami-lie. Motivul este faptul că în lunile mai şi iunie în zonă a fost foarte frig şi albinele nu au putut ieşi la lucru.

„Când e perioada cea mai bună pentru cules, adică în lunile mai și iunie, a fost frig și a plouat și albinele nu au putut ieși la lucru. Am avut, totuși, noroc că s-a recuperat puţin în iulie și august dar, oricum, pentru cei rămași acasă anul a fost unul foarte

slab”, a declarat Lazar Tibor.Referitor la apicultorii care au

plecat în pastorală, acesta a preci-zat că ei au avut o producţie relativ bună, de 40 kilograme pe familie, similară cu cea obţinută anul tre-cut. Cele mai bune rezultate s-au obţinut la mierea de floarea soare-lui sau tei.

ALBINE DERUTATE

Lazar Tibor a precizat că şi preţul a crescut uşor, cu aproxima-tiv 2 lei pe kilogram şi a ajuns la maxim 24-25 lei, în condiţiile în care anul trecut era de 20 - 22 lei pe kilogram.

Acesta a mai adăugat că vre-mea călduroasă din ultimele săp-tămâni „a derutat” un pic albinele, care îşi trimit zilnic „cercetașii” să vadă dacă pot ieşi la lucru.

„Vremea ideală pentru albine ar fi, în această perioadă, de 7 - 8 grade Celsius, pentru că ele ies din stup dacă temperatura depășește 12 grade Celsius. (...) Din fericire, ele sunt foarte organizate și își trimit zilnic cercetașii să vadă dacă meri-tă efortul și energia să iasă din stup sau nu. Pentru că umblatul acum este inutil și presupune și consum de miere degeaba”, a explicat Lazar Tibor.

În Harghita sunt înregistraţi peste o mie de apicultori.

Cartofi mai scumpi în Harghita

Preţul cartofilor la producă-torii din Harghita s-a dublat faţă de anul trecut şi este cel mai bun (pentru producători) înregistrat în ultimii cinci ani, motivul fiind le-gat de recoltele mai reduse obţinute în ţările din Europa Centrală şi de Est.

Directorul Direcţiei pentru Agricultură şi Dezvoltare Rurală (DADR) Harghita, Torok Jeno, a declarat că preţul unui kilogram de cartofi este cuprins între 1,2 – 1,4 lei, în condiţiile în care anul trecut, în aceeaşi perioadă, era de maxim 0,75 lei.

„Avem cel mai bun preţ la kilo-gramul de cartofi din ultimii cinci ani. Producţia a fost una medie, de 15,6 tone la hectar, dar preţul e foar-te bun, cel mai bun din ultimii cinci ani”, a spus Torok Jeno. El a expli-cat că preţul depinde de producţia obţinută în ţări de Europa Centrală şi de Est, precum Germania, Aus-tria, Slovacia, Ungaria, care a fost mai redusă decât în anii precedenţi.

„De aceea preţul e bun și cartofii noștri sunt și căutaţi”, a afirmat To-rok Jeno, care a adăugat că produ-cătorii din Harghita au relaţii tra-diţionale cu comercianţi din sudul ţării, cum ar fi Bucureşti, Galaţi sau Craiova. În plus, pentru sigu-ranţă, producătorii mari de cartofi din judeţ au încheiat contracte pe termen lung cu fabricile de chip-suri, de unde obţin un preţ mediu.

Torok Jeno a mai precizat că anul trecut, când recolta a fost foarte slabă, au existat producători

care „au ţinut la preţ” şi s-a ajuns la importuri care au dus la scăderea preţului şi nu la creşterea lui.

„Anul trecut am avut produc-ţie redusă, dar și preţ mic. (...) Sunt unii care încearcă să speculeze și ţin la preţ, dar pe termen lung poate ajunge în pierdere. (...) Chiar dacă producţia e mică, e bine să ai o vi-ziune asupra valorificării producţiei și cum va evolua acest aspect”, a spus directorul DADR Harghita.

Potrivit acestuia, se semnalea-ză, în ultima perioadă, o schimbare a comportamentului consuma-torului de cartofi, care este foarte atent la calitate şi nu mai cumpă-ră orice. „Acum zece ani se cereau cartofi albi și cartofi roșii. Acum ni se solicită anumite soiuri de cartofi, cele pe care le preferă consumatorii. (...) Nu se mai cumpără cartofii doar pentru că sunt mari, deoarece consumatorii au constatat că nu au o calitate extraordinară”, a susţinut Torok Jeno.

Cartoful este cultura de bază în Harghita, dar în ultimii ani a înce-put să scadă suprafaţa cultivată, din cauză că producătorii au întâmpi-nat dificultăţi în valorificarea re-coltei. În urmă cu doi ani, în judeţ a fost supraproducţie şi recolta nu a putut fi vândută în totalitate, iar anul trecut producţia a fost una re-dusă, iar piaţa a fost slabă. În acest an, pentru prima dată în istoria ju-deţului, suprafaţa cultivată cu car-tofi a scăzut sub 10.000 de hectare, producătorii orientându-se şi spre culturi alternative.

Pagină realizată cu ajutorul agerpres

15

Viceprimarul Antal Attila nu a exclus o nouă majorare a impozitelor din Miercurea Ciuc dacă descentralizarea anunţată de Guvern nu va fi însoţită şi de fonduri suficiente

Consultații medicale gratuite pentru harghiteniCâteva mii de harghiteni be-

neficiază, anual, de consultaţii me-dicale gratuite printr-un program finanţat de Consiliul Judeţean Harghita.

Preşedintele Consiliului Jude-ţean Harghita, Borboly Csaba, a declarat săptămâna trecută că ideea unui asemenea program i-a venit după ce medici voluntari din jude-ţele înfrăţite din Ungaria au început să vină, în fiecare an, în concediu, pentru a consulta localnici din satele harghitene, care-şi neglijează sănăta-tea şi care nu merg prea des la inves-tigaţii medicale. Întrucât campaniile la care participă medicii din Unga-ria au avut un succes foarte mare în rândul localnicilor, Borboly Csaba a spus că s-a gândit că ele pot fi derula-

te şi pe plan local. Drept urmare, Consiliul Jude-

ţean, în colaborare cu Asociaţia de Întrajutoare Caritas, a demarat pro-gramul de investigaţii paraclinice, la care s-au înscris 25 din cele 67 de primării din judeţ. Medicii specia-

lişti merg în localităţile respective şi îi consultă pe toţi cei interesaţi şi, dacă este cazul, îi trimit la spital pentru investigaţii suplimentare sau pentru tratament.

„De obicei, într-o astfel de zi, în-tre 50 și 500 de oameni participă la program și eu știu că viaţa mai multor oameni a fost salvată, în acești ani. Eu cred că sănătatea ne este cea mai dra-gă și trebuie să fim atenţi”, a declarat Borboly Csaba.

Preşedintele CJ Harghita a spus că, în paralel, continuă şi campaniile medicilor din Ungaria, care de multe ori, atunci când au depistat boli gra-ve, care nu puteau fi tratate în Româ-nia, au luat decizia transportării paci-enţilor în clinici din Ungaria, unde au beneficiat de tratament gratuit.

www.pelikan

.com

/kid

s

www.pelikan.ro

Descoperă-ți viitorul

eessccooppeerrăăăăăăăăăăăăăă țții

Distracție. Culoare. Inspirație.

PUBLICITATE 16