449

Anul VIII, Nr. 449, 28 octombrie - 3 noiembrie 2013, Preţ: 0,99 RON

Punctulwww.punctul.ro

www.punctul.ro

www.punctul.ro

www.punctul.ro

06 07 11

04

02-03

ALEXANDRU MATEI, SĂRBĂTORIT LA REGHIN

ALEGERI LA PDL LUDUŞ

FIRME DE GAZ ŢEPUITOARE!

PERSOANELE CU DIZABILI-TĂŢI, LĂSATE ÎN OFF-SIDE

Judeţul Mureş urma să fie un nod important de autostrăzi. Ne-au tot asigurat de acest lucru atât miniştrii vremelnici ai Transporturilor, cât şi reprezentanţii administraţiei publice judeţene şi locale (printre care Dorin Florea şi Ciprian Dobre). Însă cea mai mare parte a Transilvaniei va fi văduvită de autostrăzi în perioada 2014 - 2020, potrivit deciziei Comisiei Europene, care a anunţat noua politică în domeniul infrastructurii de transport.

Înseamnă că atât proiectul Autostrăzii Transilvania, cât şi cel al Autostrăzii Tîrgu-Mureş – Iaşi au fost abandonate şi politicienii de la Bucureşti şi europarlamentarii români nu au militat pentru acestea la Bruxelles.

Astfel, singurele variante de a finanţa realizarea autostrăzilor Borş – Braşov şi Iaşi – Tîrgu-Mureş ar fi concesionarea acestora către investitori privaţi sau construcţia lor în parteneriat public-privat. Ceea ce este aproape imposibil de realizat…

S@pt@mânal de Mure} }i Harghita

EDITORIALUn judeţ la marginea lumii

Judeţul Mureş nu doar că nu va fi nu ştiu ce nod mirific de autostrăzi, dar nici măcar nu va fi străbătut de vreuna, potrivit noii politici europene în domeniul infras-tructurii de transport.

Ce ne spune această decizie la nivel european? Mai multe. Primul lucru ar fi că politicienilor de la Bucureşti nu le pasă de zona aceasta, mai sus de Braşov, dacă vorbim strict de Transilvania. Al doilea ar fi că lobby-ul politicieni-lor transilvăneni la Bucureşti este egal cu zero. Al treilea că lobby-ul politicienilor de la Bucureşti la Bruxelles pentru Transilvania şi Moldova a fost inexistent adică, mai pe şleau, nici măcar nu i-a interesat să susţină vreun proiect în aceste zone. Al patrulea ar fi că zona Transilvaniei asigură o parte importantă din PIB şi primeşte în schimb aproape nimic, povestea cu autostrăzile confirmând că suntem buni să muncim ca proştii pentru a susţine, în principal, un Guvern corupt şi incapabil, care gestionează fondurile după bunul plac, pentru a alimenta găuri negre şi grupu-rile de interese ilegale, transpartinice. Al cincilea ar fi că, probabil, interesul din partea aceloraşi politicieni de la Bu-cureşti este ca această parte a României să nu se dezvolte şi să crească dependenţa de o gaşcă de incompetenţi, puşi doar pe căpătuială, care nu sunt consecvenţi nici de la lună

la lună, darmite să elaboreze o strategie pe termen lung, gen 2014 – 2020.

Revenind în plan local, nu pot să nu remarc politi-ca struţului care l-a cuprins pe preşedintele Consiliului Judeţean Mureş, Ciprian Dobre, care se bătea cu cărămida în piept să ne spună că a emis un amărât de certificat de urbanism pentru Autostrada Tîrgu-Mureş – Iaşi – Un-gheni, şi care îl susţinea pe fostul ministru al Transpor-turilor, Relu Fenechiu, în declaraţii atunci când acesta vorbea despre acelaşi proiect, dar care brusc nu mai poate să comenteze pe marginea acestui subiect după ce Comisia Europeană a şters proiectul de pe harta TEN-T pentru că nu este de competenţa sa. Poate ne răspunde la o altă întrebare: care este de competenţa sa? Cum se va dezvol-ta platforma multimodală şi alte şi alte mari proiecte de dezvoltare ale judeţului dacă cea mai apropiată autostradă va fi la vreo 100 de km cel puţin şi până acolo vei fi şi nu prea interconectat?

Primarul municipiului, Dorin Florea, defila şi el în campania electorală din 2012 cu un plan al său de macro-infrastructură, din care nu lipseau autostrăzile şi nu ştiu ce inele şi alte bazaconii legate de infrastructură. Acesta ne spunea mândru de Autostrada Transilvania şi Autostra-da Tîrgu-Mureş şi Iaşi, care vor fi finanţate de Uniunea

Europeană şi Guvernul României. Să nu uităm de cele două inele de la Tîrgu-Mureş. Din toate acestea se va alege praful dar, cum ne-a obişnuit, vinovaţii vor fi în altă parte pentru că, nu-i aşa, el nu a fost niciodată la guvernare şi nici politician nu este. În loc să tot fi dat din gură degeaba şi să se tot fi luptat cu duşmani vizibili şi invizibili şi dacă tot era aşa de priceput în ale proiectelor judeţului, mai bine şi-ar fi canalizat energia pentru a lupta pentru acest judeţ după exemplul George Scripcaru. Poate ne răspunde primarul de ce ar veni investitorii în oraşul digital dacă nu le sunt asigurate minimele condiţii de a ajunge aici?

De asemenea, am văzut cum au reacţionat repede toţi parlamentarii mureşeni la acest anunţ din partea Comi-siei Europene… E o glumă, pentru că aceştia au fost prea ocupaţi cu retragerea distincţiei lui Tőkés László, cu auto-nomia Ţinutului Secuiesc, cu tot felul de alte subiecte de suprafaţă, bune pentru electoratul îndopat cu festivaluri, mici, bere şi muzică pe gratis.

Singura amară consolare din toată această poveste este că, dacă vor fi realizate regiunile, aceşti lideri locali ce se consideră atotputernici nu vor rămâne decât nişte provinciali neimportanţi, neinvitaţi la masa celor puternici. Din păcate, oamenii acestui judeţ vor avea de suferit cel mai mult.

Ligia VORO

ANALIZĂ

Cea mai mare parte a Transilvaniei va fi văduvită de autostrăzi în perioada 2014 - 2020, potrivit deciziei Comisiei Europene, care a anunţat noua politică în domeniul infrastructurii de transport. Singurele vari-ante de a finanţa realizarea Autostrăzii Borş – Braşov şi Iaşi – Tîrgu-Mureş ar fi conce-sionarea acestora către investitori privaţi sau construcţia lor în parteneriat public-privat. Ceea ce este aproape imposibil de realizat…

O NOUĂ POLITICĂ DE TRANSPORT

În ziua de 17 octombrie, anul curent, Comisia Europeană a dat publicităţii noua politică a Uniunii Europene în domeniul infrastructurii de transport. Comisia a pu-blicat hărţile cu cele nouă coridoare prin-cipale care să asigure, inclusiv din punct de vedere al interconectării, transformarea Uniunii Europene într-o singură piaţă şi să revoluţioneze conexiunile Vestului cu Estul Europei. Pentru a atinge acest obiectiv cura-jos şi ambiţios, Uniunea Europeană a anun-ţat triplarea sumelor alocate infrastructurii de transport pentru perioada 2014 – 2020, şi anume va asigura, din bugetul european, 26 de miliarde de euro. Prin această nouă politică în domeniul infrastructurii, dru-murile, căile ferate, aeroporturile şi cana-lele navale europene existente deja vor fi transformate într-o reţea trans-europeană de transport (Trans-European Transport Network – TEN-T).

TRANSILVANIA, NEGLIJATĂ DE POLITICIENI

În ceea ce ne priveşte, analizând hărţile publicate pe site-ul Uniunii Europene, ob-servăm că atât cea mai mare parte a Tran-silvaniei, cât şi a Moldovei, vor fi văduvite de autostrăzi, cel puţin din bani europeni. Astfel, Uniunea Europeană este interesată de finalizarea Coridorului IV de la Arad până la Braşov şi mai departe spre Bucureşti şi Constanţa, apoi, în paralel, de o altă co-nexiune care să lege Timişoara de Craiova şi apoi din nou Bucureşti şi Constanţa. Din acestea două ar urma să fie realizat un nod de autostradă care să asigure interconectarea

cu gurile Dunării pe la Sulina. Şi cam asta e tot. Niciun coridor mai sus de Braşov şi niciun coridor mai sus de Buzău – Galaţi.

Ce înseamnă această decizie pentru Transilvania? Înseamnă că atât proiectul Autostrăzii Transilvania, cât şi cel al Auto-străzii Tîrgu-Mureş – Iaşi au fost abando-nate şi politicienii de la Bucureşti şi euro-parlamentarii români nu au militat pentru acestea la Bruxelles. Mai înseamnă că mai devreme de 2020, dacă nu vor fi identificate surse de finanţare din alte părţi, Transilva-nia se va opri pe ruta Arad – Hunedoara – Sibiu – Braşov la nivel de autostrăzi.

PROIECTUL AUTOSTRĂZII TRANSILVANIA

Autostrada Bucureşti – Borş sau Auto-strada Bechtel, cum a fost denumită după numele constructorului care a câştigat con-tractul de lucrări în 2003 (în timpul guver-nării Năstase), urma să aibă 584 de km. Din această lungime s-a realizat 19 %, adică 110 km, fiind operaţionale două tronsoane Bu-cureşti - Ploieşti (cu excepţia a 6,5 km aflaţi încă în lucru) şi Câmpia Turzii - Gilău.

Particular, în ceea ce priveşte judeţul Mureş, urmau să se realizeze tronsonul Gi-lău – Tîrgu-Mureş, unde ne interesa secţiu-

nea 2A Tîrgu-Mureş (Ogra) - Câmpia Tur-zii, de 36 de kilometri. Apoi era tronsonul Braşov – Tîrgu-Mureş unde pe teritoriul judeţului urmau să fie construite două sec-ţiuni: secţiunea 1B Făgăraş - Sighişoara de 52 km şi secțiunea 1C Sighişoara - Tîrgu- Mureş (Ogra) de 56 km.

Aceste secțiuni mai au de aşteptat mult şi bine pentru că a fost reziliat contractul cu compania americană Bechtel şi de atunci nu a fost contractat vreun alt constructor dintr-un motiv simplu: nu sunt bani în bugetul de stat pentru susţinerea acestor lucrări. Iar, după cum am arătat mai sus, nu vor fi nici bani europeni pentru acest proiect.

INCONSECVENŢA POLITICIENILOR

Dan Şova, ministrul Marilor Proiecte, a susţinut în repetate rânduri că Autostrada Borş – Bucureşti va fi realizată în conce-siune, printr-un parteneriat public-privat. Cum în România ultimilor aproape 24 de ani nu am văzut vreun parteneriat public-privat legat de construcţia vreunui drum, daţi-ne voie să fim sceptici că acest partene-riat va fi încheiat în viitorul apropiat.

În plan politic, autorităţile de la Bucu-reşti au dat dovadă de foarte multă incon-secvenţă în legătură cu acest proiect. Astfel,

la începutul acestui an, Guvernul condus de premierul Victor Ponta anunţa că proiectul Autostrăzii Transilvania este prioritar, aşa cum îşi asumase în programul de guverna-re cu care a câştigat alegerile în noiembrie 2012, şi că vor fi alocaţi din bugetul de stat 180 de milioane de lei pentru acest proiect. De fapt, banii erau destinaţi acoperirii dato-riilor către Bechtel – circa 130 de milioane de lei, iar restul fondurilor au fost alocate pazei şantierelor, „o risipă de bani”, ca să îl cităm pe deputatul Kelemen Atilla, care a atras atenţia la începutul anului asupra aces-tui proiect.

PROIECTUL AUTOSTRĂZII IAŞI – TÎRGU-MUREŞ

Nici proiectul Autostrăzii Iaşi - Tîrgu-Mureş nu pare să aibă o soartă mai bună. Acest proiect a fost anunţat pompos de mai mulți miniştri ai Transporturilor: Radu Berceanu anunţa în 2009 realizarea stu-diului de fezabilitate, ca apoi acesta să fie îmbrăţişat şi de miniştrii următori – Anca Boagiu sau Relu Fenechiu. Această autostra-dă cuprindea, în proiect, trei tronsoane: Tîr-gu-Mureş – Ditrău, cu o lungime de 92,126 km; Ditrău – Târgu-Neamţ, cu o lungime de 118,8 km; Târgu Neamţ – Iaşi, cu o lun-

02

RAMPE ÎN AFARA TEN-T

Se acordă instituțiilor publice, și nu numai, care asigură rampe de acces și celelalte facilități pentru persoanele cu dizabilități, în ciuda faptului că majoritatea instituțiilor ignoră aceste prevederi legale.

Se acordă politicienilor mureșeni care nu au militat îndeajuns pentru ca județul

Mureș să fie cuprins în rețeaua TEN-T.

Tîrgu-Mureșul, ocolit de autostrăzi

ANALIZĂ

ww

w.p

un

ctu

l.ro

03

gime de 78 km. Proiectul celor 289 de km de autostra-

dă, cu un cost estimativ de 9 miliarde de euro, a fost anunţat de către Relu Fenechiu ca realizabil printr-un parteneriat public-privat, fonduri europene şi mixte, cu toate că declaraţia sa se bătea cap în cap cu cele susţinute de Dan Şova, ministrul Marilor Proiecte, care susţinea că nu sunt bani pen-tru acest proiect şi că nu există finanţare eu-ropeană pentru el.

În august 2012, într-un comunicat de presă, Ciprian Dobre, preşedintele Con-siliului Judeţean Mureş, anunţa că a emis certificatul de urbanism pentru construirea Autostrăzii Tîrgu-Mureş - Ditrău. În ace-laşi comunicat se mai precizau următoarele: „pe termen mediu şi lung, Autostrada Tîrgu-Mureş – Ditrău – Iaşi va facilita traficul internaţional de tranzit, aceasta urmând să realizeze o legătură rapidă şi sigură între Autostrada Transilvania A3 (Braşov – Borş) şi autostrada Bucureşti – Focşani – Albiţa, înlesnind traficul auto pe direcţia est-vest, între Transilvania şi Moldova. Pe teritoriul judeţului Mureş, viitoarea autostradă va fi prevăzută cu 3 noduri rutiere la Tîrgu-Mureş, Acăţari şi Sovata, 1 nod de perspectivă la Miercurea Nirajului, 2 tuneluri, 20 de poduri peste ape, 13 pasaje de drumuri peste autostradă, 10 viaducte şi 1 pasaj peste cale ferată. Totodată, în cadrul proiectului sunt prevăzute parcări de scurtă durată şi spaţii pentru servicii de tip S1 şi S3”.

Localităţile mureşene care se aflau pe traseul proiectului de autostradă erau urmă-toarele: Miercurea Nirajului, Sovata, Ghe-orghe Doja, Crăciuneşti, Acăţari, Păsăreni, Găleşti, Măgherani, Sărăţeni, Chibed şi Bereni.

NODUL CARE NU VA MAI FI…

Judeţul Mureş urma să fie un nod im-portant de autostrăzi. Ne-au tot asigurat de acest lucru atât miniştrii vremelnici ai

Transporturilor – de la Radu Berceanu în-coace, trecând pe la Anca Boagiu şi oprin-du-ne la Relu Fenechiu, cât şi reprezentanţii administraţiei publice judeţene şi locale.

Preşedintele Consiliului Judeţean Mureş, Ciprian Dobre, a anunţat în pri-ma jumătate a acestui an că intersecţia autostrăzilor Braşov – Oradea şi Tur-da – Iaşi – Ungheni va rămâne pe acelaşi amplasament stabilit iniţial, cu intersec-ţia în judeţul Mureş, în comuna Ghe-orghe Doja, în zona satului Leordeni. Ciprian Dobre spunea la vremea respec-tivă că: „Ministrul Transporturilor, Relu Fenechiu, a construit o schemă pentru real-izarea unui parteneriat public-privat în ve-derea construirii segmentului de autostradă

Turda – Tîrgu-Mureş – Iaşi – Ungheni. Schema pentru realizarea parteneriatului public – privat este alcătuită, proiectul legat de această autostradă a fost transferat de la Ministerul Marilor Proiecte către Ministerul Transporturilor. Decizia politică a fost luată, lucrul cel mai important din punctul meu de vedere, şi păstrarea nodului de autostradă, singurul din Transilvania, în judeţul Mureş. Aceasta este decizia politică şi avan-tajul care, în anumite condiţii, se va trans-forma în argument pentru judeţul Mureş”. Un mare susţinător al acestui proiect a fost şi primarul municipiului Tîrgu-Mureş, Dorin Florea, care l-a inclus în planul său electoral cu care a candidat la alegerile din iunie 2012. În cele 10 minute dedicate ma-

croinfrastructurii, Dorin Florea le-a vorbit electorilor despre inelele ce urmau să lege Tîrgu-Mureşul de cele două autostrăzi.

ÎN LOC DE CONCLUZIE…

Ciprian Dobre, preşedintele Consi-liului Judeţean Mureş, deşi a amintit de proiectele de autostradă când a candidat în 2012, acum nu mai comentează despre acest subiect. „Municipiul Tîrgu-Mureş va deveni cel mai mare nod de autostrăzi din judeţul Mureş şi cel mai important din Ar-deal. Capitala judeţului va fi înconjurată de un sistem de centuri exterioare legate la aceste autostrăzi!”, se arăta în scrisoarea acestuia către mureşeni.

Dorin Florea nu a ratat nici el ocazia să includă tema autostrăzilor, a centurilor oco-litoare în planul său cu care a mai câştigat anul trecut un mandat de primar. Acum se comportă de parcă nici nu ar fi pome-nit despre aceste lucruri. „N-au decât marii entuziaşti care au fost şi care au crezut în promisiunile deşarte să îşi exprime un punct de vedere. Eu cred că trebuie să ne luptăm ca autostrăzile să treacă amândouă. Eu am scris o scrisoare comisarului european pe transport pentru că vreau să am o certitudine”, a spus primarul. Florea a mai susţinut că, dacă to-tuşi autostrada Iaşi – Tîrgu-Mureş rămâne în afara TEN-T, trebuie găsite soluţii de construcţie a unor şosele care să interconec-teze Tîrgu-Mureşul de marile oraşe.

Iar aici se încheie, pe moment, poves-tea autostrăzilor şi a marelui nod rutier care urma să fie undeva pe la Tîrgu-Mureş. Dacă a existat vreodată vreun lobby, altul decât în declaraţiile publice ale politicienilor mu-reşeni (indiferent de culoare lor politică), acesta a dat greş. Tîrgu-Mureş, cum se vede astăzi, este sortit să fie un municipiu de du-zină al României şi nicidecum unul impor-tant, în ciuda discursurilor politicianiste.

Ligia VORO

SNGN Romgaz Mediaş, cu sediul în Mediaş, Str. Gării, nr. 5, jud. Sibiu,

organizează în anul 2013 săptămânal Licitaţie Publică în zilele de miercuri şi joi, la ora 11, pentru următoarele mijloace fixe şi materiale:

• Barăci • Tehnică de calcul şi birotică • Material tubular uzat provenit din recuperări • Diverse materiale şi piese de schimb provenite din recuperări • Alte mijloace fixe

Persoanele interesate pot obţine informaţii suplimentare la tel. 0269/201149, 0749/331149, la serviciul mecano-energetic al Sucursalei Mediaş, zilnic între orele 730 şi 1530.

Tîrgu-Mureșul, ocolit de autostrăzi

Persoanele cu dizabilităţi, lăsate în off-side în Mureș

Ați încercat vreodată să vă imaginați cum ar decurge o zi din viața dumneavoastră dacă ați fi imobilizat într-un scaun cu rotile din cauza unui handicap de natu-ră fizică? Probabil că nu. Periodic, diferite ONG-uri fac rapoarte pe această temă, presa relatează des-pre situația acestei categorii sociale într-un colț de pagină, prin vreun reportaj sau la coada unui jurnal de ştiri, administrația publică si-mulează, mai mult sau mai puțin, că e interesată de problemă, tim-pul trece şi mai nimic nu se rezol-vă…

Săptămâna trecută, Institu-tul pentru Politici Publice (IPP) a dat publicității un studiu mai amplu realizat la nivel național, care vine să reitereze problema, indicând nişte date absolut des-curajante. Mai exact, au fost lu-ate în vizor 41 de primării ale municipiilor reşedință de județ, 6 primării de sector ale capitalei la care se adaugă Primăria Generală a Capitalei, 41 de direcții generale ale finanțelor publice din țară, 6 administrații ale finanțelor publi-ce de sector din Bucureşti, 42 de tribunale, 10 universități din ma-rile oraşe centre universitare ale țării, 42 de spitale municipale, 47 de direcții generale de asistență so-cială şi protecția copilului din țară şi din Bucureşti şi 16 ministere ale actualului Guvern.

PRIMELE CONCLUZII...

...care reies din acest studiu cu siguranță v-ar înnegri şi mai tare imaginea unei zile petrecute în pie-lea unei persoane cu dizabilități. De pildă, precizează comunica-tul emis de IPP, „din totalul de

622.892 persoane cu dizabilităţi neinstituţionalizate care trăiesc în România, numai 4,6% au un loc de muncă, cu o medie de 1% persoane cu dizabilităţi angajate în cadrul instituţiilor publice”. Sumbra con-cluzie trasă din datele prelucra-te la nivel național e încă şi mai întunecată dacă s-ar personaliza doar la nivelul județului Mureş. Şi spunem asta luând în calcul că instituțiile publice din județ au ieşit de regulă la coada sau cel mult pe la mijlocul clasamentelor făcute la nivel național pe diferiți indicatori. Dar...

...SĂ LUĂM INDICATORII PE RÂND.

Unul din aceşti indicatori este procentul de persoane cu dizabilități angajate raportat la nu-mărul total al angajaților din pri-măriile municipiilor reşedință de județ. La Primăria Tîrgu-Mureş acest procent este de 0,32%, în timp ce în fruntea clasamentului, cu cel mai ridicat procent se află Primăria Focşani – 4,21%, iar la coada clasamentului se regă-sesc primăriile Alexandria, Sfân-tu Gheorghe, Satu Mare, Piatra Neamț şi Călăraşi unde nu există niciun angajat din rândul persoa-nelor cu dizabilități.

Te ia un râs amar şi mai adânc dacă studiezi procentul persoa-nelor cu dizabilități angajate din total angajați la nivelul direcțiilor generale de asistență socială şi protecția copilului din țară. Aici, DGASPC Mureş ocupă un dez-onorant penultim loc, cu un procent de 0,23%, după Mureş situându-se doar DGASPC Bră-ila, unde procentul este de 0%. Pe primul loc în acest top se află DGASPC Mehedinți cu 5,78%.

Altă statistică s-a făcut după numărarea rampelor de acces în clădirile direcțiilor generale de finanțe publice din țară. Aici Mureşul a ieşit şi mai „șifonat”, clasându-se pe ultimul loc, alături de Suceava şi Vaslui, pentru că nu are nici măcar o rampă de acces. Mai trebuie spus că majoritatea direcțiilor de finanțe din țară luate în studiu au cel puțin 1-2 rampe de acces, iar pe primul loc în acest top se află Finanțele din Constanța, unde clădirea are nu mai puțin de 11 rampe. Cam aceeaşi poveste se reia şi la numărătoarea rampelor de acces în clădirile tribunalelor, Mureşul neavând niciuna, în timp ce majoritatea tribunalelor din țară au 1-2 rampe, iar pe primul loc sunt tribunalele din Bucureşti, Buzău, Călăraşi şi Constanța, cu câte 4 rampe de acces.

Ceva mai bine stăm la rampele de acces în clădirea Spitalului Cli-nic Județean Mureş, unde există 5 rampe de acces, ceea ce ne plasea-ză undeva pe la mijlocul topului.

EXISTĂ ŞI CÂTEVA PLUSURI...

...cu care diferite instituții

publice din județul Mureş mai reuşesc să spele ruşinea. De pildă, studiul făcut de IPP aminteşte de grupurile sanitare speciale des-tinate persoanelor cu handicap, care sunt instalate în clădirea Primăriei Tîrgu-Mureş, precum şi angajarea unor persoane speci-al pregătite pentru interacțiunea cu persoane cu dizabilități (interpreți).

În fine, am reuşit să dăm şi de o eroare în acest studiu. De pildă, s-a făcut o analiză asupra procentului de treceri de pietoni accesibilizate pentru persoanele cu dizabilități la nivelul municipiilor reşedință de județ, iar Tîrgu-Mureş a fost tre-cut la coada clasamentului cu un procent de 0%, deşi de mai mulți ani încoace la noi există mai multe treceri de pietoni în oraş unde tro-tuarul a fost adaptat pentru a pu-tea fi accesat şi cu scaune cu rotile, iar semnalele luminoase au fost însoțite la unele treceri de pietoni semaforizate şi de semnale acusti-ce. Toate acestea nu sunt amintite nicăieri în acest studiu, fie pen-tru că Primăria n-a trimis aceste informații, fie pentru că ele au fost dintr-un motiv sau altul omise din concluziile raportului.

AMENZI ŞI NU PREA

La finalul raportului apare şi o situație a sancțiunilor aplica-te de Agenția Națională de Plăți şi Inspecție Socială în perioada 2011 ‐ 2012, însă aici nu apare ni-cio referință la entități din județul Mureş. Totuşi, vă putem spune că la nivel național s-au aplicat, în perioada 2011 – 2012, un nu-măr de 167 de amenzi în valoare totală de aproximativ 240.000 de euro, atât instituțiilor publice cât şi entităților private care oferă ser-vicii cu publicul (farmacii, bănci, hoteluri etc.) din cauza probleme-lor de accesibilitate constatate. Pe lângă amenzi, s-au mai dat şi 515 avertismente.

Una peste alta, cifrele arată o situație tristă, în care persoanele cu dizabilități sunt defavoriza-te crunt, fiind condamnate ca, atunci când au o problemă de rezolvat la diferite instituții pu-blice, să nu se poate descurca fără ajutor.

Cãtãlin HEGHEŞ

SOCIAL

Editat de S.C. MACROMEDIA S.R.L.Str. Horea, nr. 11Tîrgu-Mureş, cod 540502Tel: 0371 496 125Fax: 0265 22 00 44ISSN: 1841 - 0699

Responsabilitatea juridică pentru conţinutul articolelor aparţine autorilor. În cazul preluării unor articole, citarea declaraţiilor unor surse oficiale, responsabilitatea aparţine sursei citate.Informaţii abonamente la telefon 0265 22 00 44, la sediul redacţiei, la chioşcurile Rodipet şi la toate oficiile poştale.

Punctulwww.punctul.ro

Cristian TEODORESCU Marius LIBEG

Tipărit la SC BAP AGENCY S.R.L.

Redactori: Ligia VORO Cătălin HEGHEŞ Cristina VANCEA Ioan A. BORGOVAN Mircea BARBU

Editor: LIBEG ZsuzsannaSecretaiat: Mihaela KOZAKIT/DTP: Ovidiu MORAR

Premiul Dumitru Tinu 2007

04

Dificultăţile persoanelor cu dizabilităţi sunt amplificate şi de penuria rampelor de acces de la instituţiile mureşene

PUBLICITATE

ww

w.p

un

ctu

l.ro

05

„Descentralizarea”, un termen compromis

Pregătirile pentru cea de a XIII-a ediţie a Sărbătorii Vinu-lui şi Artei Meşteşugăreşti sunt finalizate, producătorii au dat curs invitaţiei municipalităţii de a-şi expune şi comercializa produsele, a anunţat primarul municipiului, Dorin Florea, în cadrul conferinţei de presă de marţi, 22 octombrie. În con-secinţă, târgumureşenii au fost invitaţi, la sfârşitul săptămâni trecute, să viziteze standurile din Piaţa Trandafirilor şi să se apro-vizioneze cu fructe, vin, must, zacuscă, gem, dulceaţă etc. În paralel, meşteri populari veniţi din întreaga ţară vor expune şi comercializa obiecte de profil. Tot atunci va demara şi Campa-nia Mărului, care va dura până la căderea primei zăpezi. Con-certul extraordinar susţinut de celebrul Julio Iglesias, luni, 28 octombrie, va constitui punctul culminant al ediţiei din acest an a sărbătorii toamnei mureşene.

În altă ordine de idei, prima-rul Dorin Florea şi-a manifestat îngrijorarea legată de unele in-formaţii potrivit cărora s-ar fi renunţat la proiectul prin care

Tîrgu-Mureşul a fost inclus în reţeaua TEN-T de transport european rutier şi feroviar (pe baza aprobării C.E. din 22 mar-tie 2012), anunţându-şi intenţia de a-i scrie Comisarului pentru Transporturi din cadrul Comisi-ei Europene, pentru clarificarea acestei situaţii. Dacă informaţia se adevereşte, alternativa propu-să de edilul-şef este realizarea unei super-străzi Tîrgu-Mureş - Braşov.

Răspunzând unei întrebări

privind procesul descentraliză-rii, primarul Dorin Florea şi-a reiterat opinia potrivit căreia, în formula gândită de actua-lii guvernanţi, descentralizarea este „un cadou de Crăciun făcut preşedinţilor de consilii judeţene”, întărind dependenţa autorităţilor publice locale de respectivii pre-şedinţi. Definirea unităţii admi-nistrative rentabile, consultarea opoziţiei, depolitizarea structu-rilor administrative, renunţarea la a le conduce „din cabinetele

de partid”, limitarea competen-ţelor consiliilor judeţene strict la atribuţii de coordonare, control şi sprijin al autorităţilor publice locale sunt doar câteva elemente de bază ale unei descentralizări autentice, în lipsa cărora terme-nul însuşi este unul compromis, demonetizat.

Reamintim că, recent, pri-marul Dorin Florea a renunţat la funcţia de vicepreşedinte al Asociaţiei Municipiilor din Ro-mânia, motivându-şi gestul prin

aceea că, deşi primarii sunt cei care cunosc cel mai bine proble-mele şi realităţile zonei pe care o administrează, vocile lor nu sunt ascultate, cea mai recentă dova-dă fiind tocmai mimarea proce-sului de regionalizare şi descen-tralizare, în urma căruia, în loc ca decizia administrativă să fie adusă la nivelul municipiului, ea va aparţine în mod discreţionar preşedinţilor consiliilor judeţene.

Biroul de presă al primăriei

Ambasadorul Bosniei şi Herţegovinei, la Tîrgu-Mureş

„Sunt impresionat de curăţenia oraşului, de frumuseţea şi arhitectura clădirilor”, a afirmat Ambasadorul Extraordinar şi Plenipoten-ţiar al Bosniei şi Herţegovinei, Excelenţa Sa Dusko Kovacevic, în cadrul întrevederii avute cu primarul municipiului, dr. Dorin Florea, marţi, 22 octombrie 2013. Vizita înaltului oficial a avut ca scop identificarea unor mo-dalităţi de întărire a relaţiilor dintre cele două ţări – pe care le apreciază drept „excelente” - prin crearea de parteneriate şi colaborări eco-nomice la nivel local, inclusiv prin relaţii de înfrăţire între oraşe din România şi Bosnia-Herţegovina. În actualul context european, marcat de criză, asemenea abordări sunt de natură a contribui la dezvoltarea mediului de afaceri şi la crearea de locuri de muncă, în

beneficiul comunităţilor locale, este de părere Excelenţa Sa Dusko Kovacevic.

Primarul Dorin Florea i-a prezentat oas-petelui potenţialul economic al oraşului şi al zonei, proiectele de anvergură ale municipa-lităţii, inclusiv pe cele regionale (amenajarea hidroenergetică Răstoliţa, Consorţiul univer-sitar mixt, Centrul de informatică medicală etc.), exprimându-şi deschiderea şi disponi-bilitatea de a susţine proiecte în domenii de interes comun, inclusiv în sfera culturală şi în cea turistică. Excelenţa Sa a acceptat cu plă-cere invitaţia de a participa la ediţia din 2014 a Sărbătorii Vinului şi Artei Meşteşugăreşti, stabilindu-se astfel premisele unor viitoare cooperări.

Biroul de presă al primăriei

P

P

REGHIN 06

Istoricul Alexandru Matei, sărbătorit la Reghin

Sala festivă a Bibliotecii Mu-nicipale „Petru Maior” din Reghin a găzduit joi, 24 octombrie, un eveniment dedicat lui Alexandru Matei, cunoscut istoric, cercetător-arhivist şi publicist care s-a născut la Reghin în urmă cu 80 de ani. Fos-tul director la Arhivelor Statului, profesor asociat la Facultatea de Is-torie a Universităţii „Babeş-Bolyai” şi al Institutului Politehnic din Cluj-Napoca a fost sărbătorit de oa-menii de cultură din Reghin printr-o lansare de carte. Este vorba despre „Arhive şi istorie în Clujul academic şi universitar. Alexandru Matei la 80 de ani”, volum de peste 650 de pa-gini, apărut în condiţii deosebite la Editura Napoca Star din Cluj-Na-poca, îngrijit de istoricii Laurenţiu Mera şi Vasile Lechinţan.

„CARTE CU COLEGI”

Manifestarea a fost organi-zată de primăria Reghin, Bibli-

oteca „Petru Maior” şi ASTRA Despărțământul Reghin, fiind moderată de directorul Bibliotecii, Sorina Bloj. Prezentarea cărții a fost făcută de preşedintele ASTRA Despărțământul Reghin - Marin Şara, preşedintele Fundației Cul-turale „Vasile Netea” - Dimitrie Poptămaş şi de profesorii reghineni Ilie Şandru şi Vasile Conțiu. Pre-zent la Reghin, istoricul Alexandru Matei a primit din partea prima-rului Maria Precup o Diplomă de

Excelență. Publicul prezent a putut răsfoi

şi volumul „Carte cu colegi”, semnat de istoricul şi universitarul reghi-nean Alexandru Matei, carte apă-rută în toamna lui 2012, la 60 de ani de la absolvire a promoţiei 1952 a Şcolii Pedagogice din Reghin. Este vorba despre o carte docu-ment, un album cu amintiri, un fel de testament pentru urmaşi şi pen-tru cercetătorii interesaţi de evolu-ţia unei instituţii de învățământ, o

carte deosebit de prețioasă pentru istoria culturală a Reghinului.

O CARTE CÂT O VIAŢĂ

Lucrarea „Arhive şi istorie în Clujul academic şi universitar. Alex-andru Matei la 80 de ani”, care a fost numită de vorbitori „o carte cât o viaţă”, se deschide cu un inter-viu luat sărbătoritului de istoricul Vasile Lechinţan, în care profesorul

Alexandru Matei povesteşte despre construcţia noii clădiri a Arhivelor clujene, despre relaţiile cu alte insti-tuţii şi cercetători din țară sau străi-nătate, despre preluări şi achiziţii de documente cu episoadele pitoreşti şi momentele grele aferente. Urmează apoi câteva sute de pagini cu mesaje de felicitare venite din partea unor istorici, cercetători, scriitori, artişti plastici, ziarişti, prieteni. Alte pes-te 200 de pagini ale cărții cuprind comunicări şi eseuri de specialitate, articole, imagini şi facsimile. Volu-mul cuprinde şi un capitol cu 330 de dedicaţii, autografe şi apreci-eri din partea unor personalități culturale. Printre acestea se află şi una semnată de un om foarte drag reghinenilor - cardinalul Al. To-dea: „Domnului profesor Alexandru Matei, fost strălucit elev al meu la Li-ceul „Petru Maior” din Reghin, cu urarea de a fi mereu binecuvântat de Dumnezeu în munca pe care o deprinde. Blaj, 4.X.’91”.

Emeşe ARDELEAN

Competiţia tinerilor iubitori de naturăÎn perioada 10 - 11 octom-

brie 2013, la Fâncel – Lăpuşna, a avut loc Concursul de Orientare Turistică, în parteneriat cu Pri-măria Ibăneşti. La acest eveni-ment au participat un număr de 50 de studenţi şi 26 de elevi de la Şcoala Gimnazială Ibăneşti, tineri pasionaţi de natură. Acţiunea şi-a propus mobilizarea studenţilor pentru a participa la activităţi tu-ristice, educative şi sportive, încu-rajarea petrecerii timpului în aer liber, transmiterea tehnicilor de supraviețuire în natură, socializa-

rea studenților şi munca în echipă. Concursul din cadrul acestui eve-niment a constat în parcurgerea traseului de pe hartă şi identifica-

rea punctelor de control amplasa-te de organizatori în diferite locuri ascunse. Concursul s-a desfăşurat pe două trasee: traseul A, dedica-

te studenţilor şi traseul B, dedicat elevilor.

CÂŞTIGĂTORII

În urma deliberării juriului, câştigătorii Concursului de Orien-tare Turistică sunt:

Traseu A: Locul I - Nistor Sergiu (timp parcurs: 19 minu-te şi 55 secunde); Locul II - Pop

Sergiu (timp parcurs: 21 minute şi 30 secunde); Locul III - Gliga Cosmin (timp parcurs: 23 minute şi 7 secunde).

Traseu B: Locul I - Gliga Mi-hai (timp parcurs: 14 minute şi 13 secunde); Locul II - Chirteş Clau-diu (timp parcurs: 14 minute şi 15 secunde); Locul III - Matei Marius (timp parcurs: 17 minute şi 22 se-cunde).

Emeşe ARDELEAN

Alexandru Matei

(centru), un istoric

foarte apreciat

Comunicat privind acordarea în municipiul Reghin, în perioada 01 noiembrie 2013 – 31 martie 2014, a ajutoarelor

pentru încălzirea locuinţei cu gaze naturale, energie electrică, lemne, cărbuni, combustibili petrolieri

Începând cu data de 23 octombrie 2013, Serviciul de Asistenţă Socială Reghin preia cererile şi declaraţiile pe proprie răspundere însoţite de actele doveditoare pentru acordarea ajutorului de încălzire a locuinţei cu gaze naturale, combustibili solizi şi petrolieri sau energie electrică, în perioada sezonului rece (noiembrie 2013 – martie 2014).

Pot beneficia de acest drept, familiile sau persoanele singure, care realizează venituri nete lunare pe membru de familie de până la 615 lei inclusiv.

Acesta se acorda numai pentru un singur sistem de încălzire, acesta fiind cel principal utilizat.

Cererile privind acordarea ajutoarelor pentru încălzire cu gaze naturale / energie electrică / lemne, cărbuni, combustibili petrolieri, complet şi corect întocmite, se pot depune la sediul Primăriei Reghin (camera nr. 6), în perioada 23 octombrie 2013 – 15 noiembrie 2013.

Programul pentru ridicarea formularelor de cerere precum şi pentru depunerea acestora este următorul:

- de luni până joi între orele 8,30 – 15,30

- vineri între orele 8,30 – 13,00.

Informaţii detaliate cu privire la documentele care trebuie depuse la dosar, cuantumul ajutorului raportat la limitele de venit, obligaţiile subsecvente ale beneficiarilor ajutorului de încălzire, sancţiunile aferente neîndeplinirii acestor obligaţii precum şi procedura de parcurs, pot fi consultate la www.primariareghin.ro.

Biroul de presă al Primăriei municipiului Reghin.

ComunicatBilanţul programului

„O toamnă curată pentru un mediu curat”

În perioada 14 – 22 octombrie a acestui an s-a desfăşurat campania curăţeniei de toamnă a Primăriei Municipiului Reghin prin programul „O toamnă curată pentru un mediu curat”.

Obiectivele campaniei au fost multiple: asigurarea salubrităţii în toate zonele municipiului, curăţirea oraşului de resturile vegetale acumulate pe perioada verii pentru ca acestea să nu devină un pericol de inundaţii, colectarea deşeurilor voluminoase de la populaţie şi transportarea acestora în condiţii optime, asigurarea esteticii municipiului Reghin, conştientizarea populaţiei cu privire la necesitatea respectării normelor privind salubritatea şi menţinerea esteticii în municipiului Reghin.

În perioada desfăşurării campaniei s-a colectat din toate cartierele Reghinului o cantitate totală de 738 m cubi de deşeuri municipale mixte, respectiv deşeuri urbane, deşeuri grosiere, voluminoase, deşeuri vegetale din gospodăriile reghinenilor. Atribuţiile cu privire la colectarea acestor deşeuri au fost împărţite între primăria municipiului şi R.A.G.C.L., respectiv din totalul de 738 m cubi deşeuri, 192 m cubi au fost colectaţi şi transportaţi de către echipajele primăriei, iar restul de 546 m cubi de către angajaţii R.A.G.C.L.

În cadrul campaniei, s-au curăţat în toate cartierele Reghinului zonele care împrejmuiesc containerele de deşeuri.

Biroul de presă al Primăriei municipiului Reghin.

LUDUŞ07

Punc

tul p

e i Întâlnire cu cetăţenii. În cadrul unor ade-vărate audienţe colective, primarul oraşului Luduş, Cristian Moldovan, a fost prezent miercuri, 2 oc-tombrie, în zona cartierului Dacia, la o întâlnire cu locatarii blocurilor de pe strada Libertăţii. Din partea Executivului şi a Legislativului Local au fost prezenţi: Liviu Botezan, Ovidiu Pop, Gelu Puia, Adrian Deteşan, şeful Poliţiei Locale - Cornel Boi-toş şi Claudiu Anca de la Poliţia oraşului. Cea mai mare nemulţumire a fost exprimată în legătură cu construirea unei clădiri de garaje, apoi s-a pus pro-blema asigurării liniştii la orele înserării. Au fost voci împotriva extinderii barului de la parterul unuia dintre blocuri, iar altele au susținut necesi-tatea construirii unei copertine la o parcare de la blocul nr. 6 sau au vorbit despre o infiltrare de apă la etajul IV al unui bloc recent izolat termic. Cris-tian Moldovan şi-a notat semnalările cetăţenilor şi a dat explicaţiile necesare. Următoarea întâlnire este programată cu cetăţenii din strada Turzii şi din cartierul Cioarga.

Validare de mandat. Consiliul Local Luduş a luat act de comunicarea Organizaţiei Judeţene a Partidului Naţional Liberal prin care deputatul Cristian Chirteş, secretarul coordonator al PNL Mureş, informează Legislativul local că Dana Lu-miniţa Boca face parte din Partidul Naţional Libe-ral şi întruneşte condiţiile prevăzute de lege pentru a deveni consilier local, în urma demisiei din func-ţia de consilier local a membrului USL, Cornel Boitoş. La alegerile locale din anul 2012, Dana Lu-miniţa Boca a candidat din partea Uniunii Social Liberale. Consilierii locali au validat mandatul per-soanei propuse, aceasta fiind inclusă în comisia de specialitate „Juridică. Apărarea drepturilor omului. Ordine publică şi relaţia cu cetăţenii”.

Renunţare la mandat. În şedinţa Consiliu-lui Local Luduş din 15 octombrie 2013 a fost luată în discuţia plenului cererea depusă de consilierul local Cornel Boitoş, candidat pe lista USL la alege-rile locale din 10 iunie 2012, privind renunţarea la mandatul de consilier local pe motiv de incompa-tibilitate. În conformitate cu prevederile Legii nr. 215/2001 a Administraţiei publice locale, Consiliul Local a constatat încetarea de drept a mandatului de consilier local şi a declarat locul vacant.

Amenajări de parcări. În cadrul programu-lui de reparaţii şi reabilitări a infrastructurii oraşu-lui, se lucrează la cele două parcări din apropierea CEC-ului şi strada aferentă. Pentru o utilitate mai mare, se extinde parcarea existentă până la inter-secţia cu strada Independenţei. City managerul Sorinel Tripon spune că în acelaşi proiect este cu-prinsă şi parcarea din strada Garofiţei, precum şi realizarea şi amenajarea de parcări şi trotuare pe strada Pieţei. Valoarea extimată a lucrărilor este de aproximativ 500.000 de lei.

Nou şef la PDL LuduşVineri, 25 octombrie, a avut loc

adunarea de alegeri în organizaţia PDL, filiala Luduş.

Au fost prezenţi un număr de 60 de persoane, delegaţi la această aduna-re. Printre participanți s-a numărat şi deputatul Florin Urcan, fost primar al oraşului în legislatura 2008 - 2012, fost preşedinte a organizaţiei locale şi res-ponsabil din partea Biroului Permanent Judeţean Mureş cu organizarea alegeri-lor în organizaţiile PDL din Colegiul 4.

A fost luată în discuţie o singură candidatură pentru şefia filialei Luduş, a lui Ciprian Turdean, care a fost ales în unanimitate de voturi, după ce şi-a prezentat Programul cu care a candidat: O nouă atitudine – Un nou PDL.

Echipa de conducere este constitui-tă din ing. Florin Ghiuro Varo, dr. Vita-lie Suruceanu, ec. Sorin Hăţăgan, prof. Ioan Pop, prof. Tănasie Bologa, ing. Vasile Trifan, fotograf Marius Popa, educator Paula Stîna, educator Ovidia David, jurist Diana Coman, ing. Călin

Bîrlean. Funcţiile de vicepreşedinţi şi se-cretari executivi vor fi stabilite la prima şedinţă a Biroului Permanent Local.

DESPRE TURDEAN

Juristul Ciprian Turdean s-a năs-cut la Luduş în anul 1977, este căsăto-rit şi are doi copii. Câteva dintre obiec-tivele principale pe care şi le-a propus:

atragerea de noi membrii; strategia de comunicare şi cea privind politicile lo-cale ale partidului; pregătirea pentru alegerile din anul 2014; câştigarea de către PDL a alegerilor locale din anul 2016. Despre acestea, Ciprian Turdean a afirmat: „Candidatul pentru funcţia de primar al oraşului Luduş va fi stabilit la primăvară în urma unui concurs de proiecte la nivel local”.

Ioan A. BORGOVAN

Pentru Ciprian Turdean începe o nouă etapă din viaţă

ww

w.p

un

ctu

l.ro

Ziua Armatei, cinstită la LudușÎn acest an se împlinesc 69 de ani de la eliberarea Ardea-

lului de Nord răpit țării prin Dictatul de la Viena şi totodată eliberarea țării de sub ocupație străină. Se încheia, atunci, o etapă importantă din istoria țării noastre, după ce Armata Ro-mână a pierdut peste 624.000 de militari în campania din Est, desfăşurată alături de Germania hitleristă.

FLORI ŞI RECUNOŞTINÎĂ

Ziua de 25 octombrie este deosebit de importantă în istoria modernă a României prin semnificația profundă a eliberării în-tregului teritoriu al țării. La Luduş, ceremonialul a început cu intonarea Imnului Național al României şi a Imnului Uniunii Europene în prezența notabilităților oraşului, a conducătorilor de unități economice, a consilierilor locali şi, un fapt îmbucură-tor, în prezența unui mare număr de elevi de la unitățile şcolare din oraş. Armata Română a fost reprezentată de coloneii în rezervă Sever Popovici, Mihai Agapi şi Ioan Orban, de lt. col. în rezervă Tănasie Fanea şi de rezervistul Iacob Baghiu. După ce slujba de pomenire a eroilor a fost oficiată de preoții Lucian

Voşloban, Ilie Dăian, Mihai Cercel şi Sorin Valer Russu a în-ceput ceremonialul de depunere a coroanelor la Monumentul Soldatului Român.

Au depus coroane de flori: deputatul Florin Urcan din par-tea Parlamentului României, Primăria oraşului, Ministerul de Interne, Asociația Veteranilor de Război, Poliția Locală, SVSU, unitățile de învățământ, Finanțele Publice, Ocolul Silvic, SC Zahărul TEREOS, Societatea „Unirea” şi filialele locale ale USL, UDMR, PDL şi PRM. Ceremonialul s-a încheiat cu un moment de reculegere în memoria militarilor români căzuți în războaie pentru apărarea patriei şi a bisericii străbune.

Ioan A. BORGOVAN

O luminiţă pentru cei nevoiaşiSăptămâna trecută s-a desfăşurat,

la Luduş, ediţia a doua a unei iniţiative emoţionante, intitulată „Un milion de stele”. Organizată de Asociaţia Caritas Mitropolitan Greco-Catolic Blaj, prin Centrul de îngrijire la domiciliu Luduş, întâlnirea s-a bucurat de prezenţa prima-rului Cristian Moldovan, consiliera lo-cală Claudia Botezan, preşedinta AESA Luduş, Ana Bordan, şi un mare număr de elevi, cadre didactice şi părinţi.

Dr. Sorin Valer Russu, preotul paroh al Bisericii Greco-catolice „Sf. Apostol Pe-tru”, a vorbit despre milostenie şi de creşti-nescul ajutor dat celor nevoiaşi prin aprin-

derea unei luminiţe, „Un milion de stele pentru familiile sărace”, şi despre îndemnul „Vino, aprinde o lumânare şi îndeplineşte o dorinţă”. Donaţiile pentru aceste lumâ-nări aprinse vor fi transformate în pachete de alimente pentru cei mai săraci oameni din oraş. Primarul Cristian Moldovan a apreciat acţiunea de caritate prin care cei nevoiaşi vor primi un ajutor important şi a dat asigurări că administraţia locală va sprijini întotdeauna asemenea iniţiative. Persida Stan, responsabila Centrului de îngrijiri, a amintit de rezultatele primei ediţii a evenimentului şi a mulţumit auto-rităţilor, cadrelor didactice şi elevilor care,

din economiile lor, au contribuit la asi-gurarea unui pachet de alimente, o mică alinare, celor mai necăjiţi concetăţeni. În final, crucea de lumină, formată din can-dele aprinse, a luminat chipurile celor care pot să aducă o bucurie celor săraci.

Ioan A. BORGOVAN

In culoarea metalizată Vipergreen, cu un look offroad autentic, Cross Caddy atrage privirile prin componente cu un design pregnant: scut cu elemente argintii în faţă, în spate și lateral, completat de ornamente de protecţie negre, de jur imprejurul mașinii. Iar pentru că autovehiculul spune multe despre personalitatea posesorului: Imaginea sportivă este accentuată de barele longitudinale argintii și de geamurile fumurii din spaţiul pasagerilor. Exteriorul puternic individualizat este completat la interior de elemente de siguranţă și confort: Dotările funcţionale precum hillholderassist, tempomat, proiectoare de ceaţă, culminează cu tracţiunea 4MOTION. Totul pentru o experienţă inedită, în care se îmbină robusteţea și extravaganţa. Vă așteptăm la Distribuitorii Volkswagen Autovehicule Comerciale!

Imaginea este cu titlu de prezentare. Detalii despre configuraţii, dotări și preţuri la Distribuitorii Volkswagen Autovehicule Comerciale.

Noul Cross Caddy

Robust, extravagant, puternic individualizat

www.vw-vehicule-comerciale.ro

ww

w.p

un

ctu

l.ro

SIGHIŞOARA 10

A N U N Ţprivind acordarea ajutoarelor pentru încălzirea

locuinţei cu energie electrică Familiile şi persoanele singure cu

venituri reduse, care utilizează pentru încălzirea locuinţei energie electrică, beneficiază de ajutor lunar pentru încălzirea locuinţei pe perioada sezonului rece noiembrie 2013 – martie 2014, după cum urmează:

a) familiilor şi persoanelor singure al căror venit net mediu lunar pe membru de familie, respectiv al persoanei singure, se situează până la 155 lei li se acordă lunar o sumă de 240 lei;

b) familiilor şi persoanelor singure al căror venit net mediu lunar pe membru de familie, respectiv al persoanei singure, se situează între 155,1 lei şi 210 lei li se acordă lunar o sumă de 216 lei;

c) familiilor şi persoanelor singure al căror venit net mediu lunar pe membru de familie, respectiv al persoanei singure, se situează între 210,1 lei şi 260 lei li se acordă lunar o sumă de 192 lei;

d) familiilor şi persoanelor singure al căror venit net mediu lunar pe membru de familie, respectiv al persoanei singure, se situează între 260,1 lei şi 310 lei li se acordă lunar o sumă de 168 lei;

e) familiilor şi persoanelor singure al căror venit net mediu lunar pe membru de familie, respectiv al persoanei singure, se situează între 310,1 lei şi 355 lei li se acordă lunar o sumă de 144 lei;

f) familiilor şi persoanelor singure al căror venit net mediu lunar pe membru de familie, respectiv al persoanei singure, se situează între 355,1 lei şi 425 lei li se acordă lunar o sumă de 120 lei;

g) familiilor şi persoanelor singure al căror venit net mediu lunar pe membru de familie, respectiv al persoanei singure, se situează între 425,1 lei şi 480 lei li se acordă lunar o sumă de 96 lei;

h) familiilor şi persoanelor singure al căror venit net mediu lunar pe membru de familie, respectiv al persoanei singure, se situează între 480,1 lei şi 540 lei li se acordă lunar o sumă de 72 lei;

i) familiilor şi persoanelor singure al căror venit net mediu lunar pe membru de familie, respectiv al persoanei singure, se situează între 540,1 lei şi 615 lei li se acordă lunar o sumă de 48 lei.

Purtătorul de cuvânt al Municipiului Sighişoara,Alina Aurora ALDEA

A N U N Ţprivind acordarea ajutoarelor pentru încălzirea locuinţei cu

gaze naturale, energie termică furnizată în sistem centralizat, energie electrică şi lemne, cărbuni, combustibili petrolieri

Începând cu data de 22 octombrie 2013, persoanele care utilizează pentru în-călzirea locuinţei gaze naturale, energie ter-mică, energie electrică sau lemne, cărbuni, combustibili petrolieri, vor putea ridica for-mularele de cerere-declaraţie pe propria răs-pundere pentru acordarea ajutorului pentru încălzirea locuinţei, de la sediul Municipiului Sighişoara, cam. 18.

Cererile privind acordarea ajutoarelor pentru încălzire cu gaze naturale/energie termică/energie electrică/lemne, cărbuni, combustibili petrolieri, complet şi corect în-tocmite, se pot depune la sediul Municipiului Sighişoara, cam. 18, în perioada 22 octom-brie 2013 – 12 noiembrie 2013.

Programul pentru ridicarea formula-relor de cerere precum şi pentru depune-rea acestora este următorul:

- de luni până joi între orele 8,30 – 13,00- vineri între orele 8,30 – 12,00La depunerea cererilor pentru acordarea

ajutorului de încălzire, solicitanţii au obli-gaţia să prezinte următoarele documente:

- acte doveditoare, în original şi copie, privind componenţa familiei (acte de identi-tate, certificate de naştere ale copiilor, certifi-cat de căsătorie, hotărâre judecătorească sau după caz hotărârea comisiei pentru protecţia copilului, privind încredinţarea copilului,

instituirea tutelei/curatelei, respectiv măsura plasamentului);

- dovezi de venituri nete din luna ante-rioară depunerii cererii, pentru toţi membrii familiei (persoanele care nu realizează veni-turi vor prezenta adeverinţă eliberată de Ad-ministraţia Finanţelor Publice);

- contractul de închiriere sau de proprie-tate a locuinţei, în original şi copie;

- certificatul de înmatriculare a autoturis-mului sau motocicletei, în copie şi original (dacă este cazul);

- acte doveditoare privind locuinţa sau bunurile deţinute de membrii familiei în alte unităţi administrativ-teritoriale;

- ultima factură de gaz în cazul persoane-lor care utilizează pentru încălzirea locuinţei gaze naturale;

- ultima factură de curent electric în cazul persoanelor care utilizează pentru încălzirea locuinţei energie electrică.

Formularul de cerere pentru acordarea drepturilor de asistenţă socială constând în ajutoare pentru încălzirea locuinţei pot fi descărcate de pe pagina web a Municipiului Sighişoara: www.sighisoara.org.ro/anunt for-mulare.


A N U N Ţprivind acordarea ajutoarelor pentru încălzirea locuinţei cu lemne, cărbuni, combustibili petrolieri

Familiile şi persoanele singure cu venituri reduse, care utilizează pentru încălzirea locuinţei lemne, cărbuni, combustibili petrolieri beneficiază pentru perioada sezonului rece noiembrie 2013 – martie 2014, de ajutor lunar pentru încălzirea locuinţei, după cum urmează:

În funcţie de veniturile medii nete lunare pe membru de familie, compensarea procentuală se acordă după cum urmează:











LA TRAVIATACu ocazia Anului Internaţional Verdi,

Municipiul Sighişoara şi Colegiul Naţional ,,Mircea Eliade” organizează, în data de 5 noiembrie 2013, cu începere de la ora 18.00, spectacolul de operă „LA TRAVIATA”, în regia lui Marcel Stănciucu. Spectacolul va avea loc la Sala Mihai Eminescu.

Îşi dau concursul: soprana Simonida Luţescutenorul Andrei Lazărbaritonul Vasile Chişiusoprana Cristina Eremiaacompaniaţi de Orchestra de Cameră

„Unirea” şi pianista Mădălina Florescu. Biletele se găsesc la Sala Mihai

Eminescu.


A N U N Ţprivind acordarea ajutoarelor pentru încălzirea locuinţei

cu energie termică furnizată în sistem centralizatFamiliile şi persoanele singure cu

venituri reduse, care utilizează pentru încălzirea locuinţei energie termică furnizată în sistem centralizat, beneficiază, pentru perioada sezonului rece noiembrie 2013 – martie 2014, de ajutor lunar pentru încălzirea locuinţei prin compensarea procentuală a valorii efective a facturii la energie termică, denumită în continuare compensare.

În funcţie de veniturile medii nete lunare pe membru de familie, compensarea procentuală se acordă după cum urmează:

a) în proporţie de 90% în situaţia în care venitul mediu net lunar pe membru de familie sau al persoanei singure este de până la 155 lei;

b) în proporţie de 80% în situaţia în care venitul mediu net lunar pe membru de familie sau al persoanei singure este cuprins între 155,1 lei şi 210 lei;

c) în proporţie de 70% în situaţia în care venitul mediu net lunar pe membru de familie sau al persoanei singure este cuprins între 210,1 lei şi 260 lei;

d) în proporţie de 60% în situaţia în care venitul mediu net lunar pe membru de familie sau al persoanei singure este cuprins între 260,1 lei şi 310 lei;

e) în proporţie de 50% în situaţia în care venitul mediu net lunar pe membru de familie sau al persoanei singure este cuprins între 310,1 lei şi 355 lei;

f) în proporţie de 40% în situaţia în care venitul mediu net lunar pe membru de familie sau al persoanei singure este cuprins între 355,1 lei şi 425 lei;

g) în proporţie de 30% în situaţia în care venitul mediu net lunar pe membru de familie sau al persoanei singure este cuprins între 425,1 lei şi 480 lei;

h) în proporţie de 20% în situaţia în care venitul mediu net lunar pe membru de familie sau al persoanei singure este cuprins între 480,1 lei şi 540 lei;

i) în proporţie de 10% în situaţia în care venitul mediu net lunar pe membru de familie sau al persoanei singure este cuprins între 540,1 lei şi 615 lei.

j) în proporţie de 5% în situaţia în care venitul mediu net lunar pe membru de familie sau al persoanei singure este cuprins între 615,1 lei şi 786 lei.

Pentru persoanele singure, compensarea se majorează cu 10%, iar pentru beneficiarii de ajutor social conform Legii Nr. 416/2001, privind venitul minim garantat, compensarea se acordă în proporţie de 100%.

Pentru persoanele singure ale căror venituri se situează între 786,1 şi 1082 lei compensarea procentuală este de 10%.


A N U N Ţprivind acordarea ajutoarelor pentru încălzirea locuinţei cu gaze naturale

Familiile şi persoanele singure cu venituri reduse, care utilizează pentru încălzirea locuinţei gaze naturale, beneficiază de ajutor lunar pentru încălzirea locuinţei pe perioada sezonului rece noiembrie 2013 – martie 2014, după cum urmează:











TÂRNĂVENI

ww

w.p

un

ctu

l.ro

11

Firme de gaz ţepuitoare!Recent, Guvernul a liberali-

zat piaţa verificărilor şi a reviziilor instalaţiilor de gaz metan. Toto-dată, la Târnăveni au apărut mai multe societăţi comerciale autori-zate, care prestează aceste servicii, care până nu demult aparţineau în exclusivitate companiei E.ON Gaz. Verificările la 2 ani făcute de distribuitorul de gaz metan pot fi realizate acum şi de firme private. Ceea ce nu ştiu consumatorii este faptul că aceste firme, având infor-maţii despre perioada de expirare a verificărilor, se prezintă cu câteva luni înainte la cei în cauză pentru a efectua verificarea, anulând în nu-mele consumatorilor contractul de prestării servicii aflat încă în vigoa-re cu E.ON Gaz.

Chiar dacă uneori preţul soli-

citat este mai mic decât cel prac-ticat de E.ON, tocmai lunile până la expirare reprezintă diferenţa de sumă solicitată. Mai mult decât atât, la Târnăveni s-au înregistrat cazuri (şi plângeri la Poliţie) în care în loc de verificarea bianuală, anumite firme au încasat revizia care se efectuează odată la 10 ani, profitând de naivitatea persoanelor în vârstă, cu toate că termenul nu expirase încă (preţul este dublu la revizie).

Alt şiretlic este acela de a păcăli oamenii că instalaţia de utilizare are scăpări de gaz, în scopul de a interveni ei şi de a încasa suplimen-tar costul reparaţiei, ameninţându-i că le demontează contoarele de gaz, persoanele recomandându-se ca şi angajați ai E.ON-ului.

PROCEDURI

Pentru a face diferenţa între compania E.ON şi firmele private, consumatorii trebuie să ştie câteva aspecte importante:

1. Angajații E.ON distribuie anunţuri cu data efectuării verifi-cării înainte cu cel mult două săp-

tămâni de la data scadenţei.2. Angajaţii care bat la uşă tre-

buie să se legitimeze.3. Angajaţii E.ON nu înca-

sează contravaloarea serviciului pe loc, urmând a trimite prin poştă o factură cu aceste servicii.

Pentru a efectua verificarea cu o altă firmă, urmaţi paşii urmă-tori:

1. Contractul încheiat cu E.ON poate fi modificat doar în scris şi cu acordul părţilor, orice parte putând denunţa unilateral contractul, dar numai cu un prea-viz de 30 de zile lucrătoare.

2. După reziliere, consuma-torul contactează o firmă privată, pentru încheierea unui contract de prestări servicii.

3. Firma trebuie să preia de la operatorul sistemului de distri-buţie copii ale fişelor de evidenţă a lucrărilor de verificare, anterior efectuării verificărilor.

4. Efectuarea verificării de că-tre firmă.

5. Predarea fişei de verificare la operatorul sistemului de distri-buţie.

Mircea BARBU

Sătuli de festivaluri!Localnicii din Târnăveni s-au

cam săturat de festivaluri. Situația reiese dintr-un sondaj realizat online de portalul Tirnaveni.ro, unde 54% dintre respondenţi au declarat că nu îşi mai doresc încă un festival anul acesta. Cei cărora nu le-a pierit cheful de a petrece în centrul oraşului sunt într-un procent de 40%. Există însă şi locuitori din Târnăveni care sunt

total dezinteresaţi dacă va mai exista sau nu un festival în acest an. Ei reprezintă un procent de doar 6%. Majoritatea motivelor de nemulțumire sunt legate de blo-carea circulației rutiere pe strada Republicii, scăderea vânzărilor la magazinele locale şi, nu în ultimul rând, de lipsa de civilizație a unora dintre participanți.

Mircea BARBU

Echipa Infinity, vicecampioană judeţeanăSâmbătă, 19 octombrie, Asoci-

aţia Judeţeană de Fotbal Mureş a organizat, la baza sportivă Week-end din Tîrgu-Mureş, Cupa Pi-ticot. Competiţia a fost rezervată sportivilor de 9 ani la care au par-ticipat cele mai bune 8 echipe din judeţ. Micii fotbalişti de la ACS Infinity Târnăveni, s-au clasat pe locul 2, cu un bilanţ foarte pro-miţător: 5 victorii, un egal şi nicio înfrângere. Mai mult, Lupu Mark a fost desemnat cel mai bun portar

al competiţiei, deoarece nu a pri-mit niciun gol.

Din lotul de fotbalişti de la ACS Infinity au făcut parte: Lupu Mark, Gusoi Ionuţ, Dobrin Ro-bert, Şuşcă Tudor, Moga Sergiu, Dumitru Adrian, Szakacs Bog-dan, Andrei Bogdan, Fekete Zol-tan, Vidam Laurenţiu, Dragomir Dragoş, Petru Dragoş, Tufă Paul. An-trenorul echipei este pro-fesorul Dobrin Flavius.

Pompierii, deranjaţi pentru frunze

Pompierii din Târnăveni au fost solicitați să intervină mier-curi, 23 octombrie, la ora 17:35, pentru stingerea unui incendiu de vegetație uscată pe strada Zefirului. Ceea ce se anunțase la numărul de urgență a fi un incendiu s-a consta-tat la fața locului că era de fapt doar focul provenit de la câteva frunze aprinse. Pompierii avertizează, pe această cale, populația să nu mai apeleze numărul de urgență decât în situații cu adevărat necesare, echipele de intervenție fiind blocate în astfel de situații să mai intervină în cazurile cu adevărat grave.

HARGHITA 12

110 proiecte europene în HarghitaAutorităţile publice locale şi instituţiile

din Harghita derulează, în prezent, 110 pro-iecte europene, în valoare de aproximativ 224 milioane de euro, arată o analiză realizată de Instituţia Prefectului Harghita.

Prefectul Harghitei, Adrian Jean Andrei, a precizat că cele mai multe proiecte sunt derulate în cadrul Programului Naţional de Dezvoltare Rurală, pe locurile următoare si-tuându-se proiectele depuse în cadrul Progra-mului Operaţional Regional, cele de mediu, de dezvoltare a resurselor umane sau proiecte-le finanţate din fonduri nerambursabile.

Datele statistice mai arată că cele mai multe proiecte, respectiv 57, în valoare de peste 61 milioane de euro, sunt implementa-te de 35 de comune harghitene, pe locul doi situându-se Consiliul Judeţean Harghita care are în derulare 32 de proiecte, evaluate la cir-ca 128 milioane de euro.

De la începerea ultimului exerciţiu bu-getar al Uniunii Europene, administraţia lo-

cală a depus 174 de proiecte, valoarea acestora fiind de circa 358 milioane de euro.

Autorităţile publice locale din judeţ au atras fonduri pentru dezvoltarea localităţilor,

de la asfaltarea de străzi, reabilitarea unor pieţe publice, refacerea drumurilor distruse de inundaţiile din 2010, până la reabilitarea unor case de cultură sau construirea unor

centre de informare turistică. De asemenea, au fost câştigate proiecte şi pentru dezvoltarea resurselor umane sau pentru creşterea compe-titivităţii economice.

Bloc incendiat în GheorgheniDouăzeci de persoane din municipiul Gheo-

rgheni au fost evacuate, în noaptea de luni spre marţi, după ce acoperişul blocului în care locuiesc a luat foc, la faţa locului intervenind mai multe echipaje de pompieri militari şi civili.

Purtătorul de cuvânt al Inspectoratului pentru Situaţii de Urgenţă Harghita, Alina Ciubotariu, a declarat că incendiul a cuprins acoperişul unui bloc cu patru etaje din cartierul Bucin, iar pen-tru stingerea lui au acţionat patru echipaje de la Detaşamentul de Intervenţie Gheorgheni, cu trei autospeciale cu apă şi spumă şi o ambulanţă SMURD, precum şi echipajele de pompieri vol-untari din localităţile Joseni şi Lăzarea.

Pompierii au evacuat 20 de locatari ai blocu-lui, dar niciunul dintre ei nu a avut nevoie de ajutor medical.

În incendiu a ars acoperişul blocului, pe o suprafaţă de 120 de metri pătraţi, o centrală termică aflată în podul imobilului, iar apa s-a in-filtrat în tavanul apartamentului aflat sub locul incendiului.

Reprezentanta ISU a precizat că intervenţia a fost dificilă întrucât focul ardea mocnit şi au tre-buit înlăturate toate focarele, pentru a evita riscul reaprinderii.

Incendiul a izbucnit din cauza coşului de fum neprotejat termic al centralei situate în podul blo-cului. Pagubele au fost evaluate la 20.000 de lei.

După ce focul a fost stins, locatarii s-au putut reîntoarce în apartamente.

Proprietarul apartamentului de la a cărui centrală termică a izbucnit incendiul are asigurare pentru recuperarea pagubelor.

358 milioane de euro intră

în Harghita

Pagină realizată cu ajutorul agerpres

Portalul locurilor de muncă din HarghitaAgenţia Judeţeană pentru Ocuparea

Forţei de Muncă (AJOFM) Harghita a lan-sat, săptămâna trecută, un portal de Inter-net prin care angajatorii pot anunţa online locurile de muncă vacante. Demersul are ca scop uşurarea sarcinii angajatorilor care do-resc să respecte obligaţia legală de a anunţa locurile de muncă vacante, în contextul în care o analiză realizată de AJOFM Harghita arată că mulţi dintre ei evită să facă acest lucru.

RATA ŞOMAJULUI - NEREALĂ

Directorul AJOFM Harghita, Tiberiu Pănescu, a declarat că, în primele opt luni ale anului, în judeţ au fost ocupate de că-tre angajatori 16.400 de locuri de muncă şi doar 3.146 au fost declarate la instituţia pe care o conduce. El susţine că, din cauza ofertei reduse, persoanele fără loc de muncă nu se mai înregistrează la AJOFM, ceea ce duce la o rată a şomajului redusă, care nu reflectă realitatea.

„Este imperios necesar să obţinem, prin utilizarea cadrului legal o imagine de ans-amblu a pieţei muncii din judeţ şi prin pub-licitatea asigurată unui număr mai mare de locuri de muncă să atragem persoanele care îşi caută locuri de muncă prin efort propriu să se înregistreze. În acest fel vom putea obţine o imagine mai clară, mai aproape de realitate a şomajului înregistrat, care este în România, dar şi în Harghita, printre cele mai reduse din Europa”, a spus Tiberiu Pănescu.

DUBLAREA JOB-URILOR VACANTE

Portalul de locuri de muncă vacante este disponibil pe site-ul oficial al AJOFM Har-ghita, este uşor de folosit şi poate fi accesat

şi de pe telefonul mobil. Angajatorii care au nevoie de ajutor pentru folosirea portalului pot beneficia de instruiri gratuite.

Directorul AJOFM Harghita a precizat că, în medie, numărul locurilor de muncă aflate în evidenţa instituţiei pe care o con-duce este de 260, iar prin lansarea acestui portal se doreşte o creştere semnificativă.

„Mă aştept ca (...) pentru lunile de iarnă, noiembrie-martie, numărul locurilor de muncă aflate permanent în evidenţă să crească la cel puţin 400, iar în celelalte luni să ajungă la cel puţin 500-550. De aseme-nea, sper ca, prin diversificarea ofertei locuri-lor de muncă gestionate, să atragem spre noi acele persoane care nu se mai află în evidenţa noastră, dar se află în căutarea unui loc de muncă. Pe termen mediu, prin obţinerea unei imagini mai clare asupra pieţei forţei de muncă, ne vom îmbunătăţi capacitatea de prognoză, respectiv de fundamentare a programelor de formare şi ocupare la nivel judeţean şi, împreună cu Inspectoratul Şcolar, de îmbunătăţire a planului de şcolarizare”, a

declarat Tiberiu Pănescu.

AMENZI

Acesta a ţinut să sublinieze că angajato-rii vor avea libertatea de a încadra în mun-că persoanele pe care le doresc, procesul de selecţie nefiind alterat de publicitatea prin intermediul AJOFM Harghita.

Tiberiu Pănescu a mai anunţat că insti-tuţia pe care o conduce începe o campanie de verificare a îndeplinirii obligaţiei legale de a anunţa locurile de muncă vacante de către angajatori, cei care nu respectă legea fiind pasibili de amenzi.

Conform legii, angajatorii au obligaţia să comunice toate locurile de muncă va-cante, în termen de 5 zile lucrătoare de la vacantarea acestora. De asemenea, începând cu 22 octombrie, angajatorii sunt obligaţi să anunţe în termen de o zi ocuparea unui loc de muncă vacant, această obligaţie putând fi îndeplinită tot pe portalul menţionat.

AJOFM Harghita sprijină şomerii

TOPLIŢA

ww

w.p

un

ctu

l.ro

Lipsă de personal la centrul social din Topliţa

Un centru social amenajat la Topli-ţa din fonduri europene, prin Programul Operaţional Regional, nu poate funcţiona întrucât Primăria nu poate face angajări, din cauza restricţiilor impuse de Guvern. Primarul municipiului Topliţa, Stelu Platon, a declarat că centrul social va fi recepţionat de la constructor, dar nu va putea fi dat în funcţiune întrucât nu dispune de personal şi legea nu permite efectuarea de angajări.

TRANSFER DE ANGAJAŢI

Edilul, care este şi preşedintele orga-nizaţiei PNL Harghita, a spus că este nevoie de aprobarea unui memorandum de către Guvern, prin care să se permită încadrarea de personal. „Am cerut opinia Ministeru-lui Muncii şi ni s-a spus că este nevoie de un memorandum pe care să-l aprobe Guvernul, ca să facem angajări. Săptămâna viitoare, pe 30 octombrie, preluăm centrul de la construc-tor cu toate dotările şi utilităţile şi nu putem să-i dăm drumul pentru că nu avem personal. Aceasta este descentralizarea care funcţionează în momentul actual în România”, a afirmat el. Primarul din Topliţa a atras atenţia că problema este una gravă deoarece vor tre-bui returnate fondurile europene folosite, aproximativ un milion de euro, dacă cen-trul nu va începe să funcţioneze până în luna martie, termenul stabilit cu Autori-tatea de management. În această situaţie, edilul nu exclude posibilitatea de a trans-fera la centru angajaţi din primărie, care nu au, însă, nicio pregătire în domeniu. „Atunci vom lua personal de la birouri pe care

îl transformăm în infirmiere, femeie de ser-viciu, bucătari şi o să dăm drumul pentru că Primăria nu are de unde să dea un milion de euro înapoi”, a spus Stelu Platon. Acesta şi-a exprimat, însă, speranţa că până în luna martie se va aproba memorandul pentru în-cadrarea a zece persoane care să lucreze la

centrul social, el punctând că „marea parte a cheltuielilor vor fi suportate de primărie”.

PROBLEME ŞI LA CASA DE CULTURĂ

Centrul social de la Topliţa a fost amenajat într-o fostă centrală termică şi va oferi servicii pentru bătrâni, copii de-favorizaţi sau femei abuzate. Aşezămân-tul va cuprinde un azil de bătrâni, cu 24 de locuri, un centru de zi pentru copii nevoiaşi, dar şi un cabinet de consilie-re psihologică pentru femeile abuzate.

Primarul Stelu Platon a mai adăugat că se confruntă cu problema lipsei de personal şi la Casa de Cultură Municipală, care func-ţionează de doi ani fără niciun angajat. Po-trivit sursei citate, chiar dacă săptămânal au loc evenimente în casa de cultură, aceasta este administrată de directoarea bibliotecii. „La Casa de Cultură nu avem niciun anga-jat, cu toate că permanent avem evenimente. Chiar vineri avem onoarea ca pe scena Casei de Cultură să fie prezentă actriţa Maia Mor-genstern, dar noi funcţionăm fără personal, întrucât nu putem face angajări”, a mai spus edilul.

Fructele din Harghita, preferate de străiniO cantitate de 25 de tone de măceşe a

fost recoltată din pădurile administrate de Direcţia Silvică Harghita şi a ajuns pe pieţe-le din Uniunea Europeană.

Responsabilul de producţie al Direcţiei Silvice Harghita, Miklos Istvan, a declarat că s-a reuşit adunarea întregii cantităţi de măceşe prognozate, fructele fiind ambalate şi sortate în secţia de prelucrare a produselor pădurii de la Gheorgheni. Măceşele au fost apoi congelate rapid şi au fost transporta-te în ţări ale Uniunii Europene, în special Germania, „în cadrul programului de valo-rificare intracomunitară”.

Măceşele au fost adunate de către lo-calnici, au fost predate la punctele deschi-se la nivelul ocoalelor silvice şi trebuiau să îndeplinească anumite condiţii de calitate. În afară de Direcţia Silvică, mai există şi fir-me care colectează fructele de pădure de pe suprafeţele administrate de ocoalele silvice

private sau composesorate.

FRUCTE ECOLOGICE

Străinii preferă fructele de pădure de la noi întrucât sunt recoltate din zone situate la cel puţin 50 de kilometri de unităţi poluante. În plus, specialiştii spun că fructele din pă-durile harghitene sunt naturale şi ecologice şi conţin mai multe substanţe active decât cele cultivate pe plantaţii artificiale.

Măceşele, afinele sau zmeura din pădurile harghitene se folosesc în industria alimentară, pentru obţinerea de gemuri sau sucuri, dar sunt şi procesate pentru obţinerea de arome şi ada-osuri naturale folosite în industria cosmetică sau farmaceutică. În acest an, au luat drumul Uniunii Europene şi 60 de tone de zmeură dar şi 25 de tone de afine, adunate de pe suprafeţele administrate de Direcţia Silvică Harghita. Pagină realizată cu ajutorul agerpres

13

Primarul Stelu Platon nu exclude posibilitatea de a transfera la centru angajaţi din primărie

În acest an, aproximativ 110 tone de fructe de pădure din Harghita au luat drumul Uniunii Europene

MIERCUREA CIUC 14

B.E.J. Vintila Marius- Andrei cu sediul în Târgu Mureş, str. Mihail Kogălniceanu, nr. 5A, ap. 5, jud. Mureş, prin executor judecătoresc Vintila Marius- An-drei, vinde prin licitaţie publică organizată, la sediul său, în data de 25 NOIEMBRIE 2013 ora 09,30, imobi-lul situat în Livezeni, Fosta Fermă Pomicolă, fnr., jude-ţul Mureş, înscris în C.F. nr. 51781, a comunei Livezeni,

nr. topografic 424/2/7/4; 424/2/8/4; 424/2/24/3 nr. cadastral C1 - Clădire administrativă tip P+1E având la parter: 1 atelier, 1 birou, 1 grup sanitar, coridor, casa scării, iar la etaj: 2 Birouri, 1 grup sanitar, coridor, casa scării şi teren aferent în suprfaţă de 576mp, la preţul de 55.000 lei (preţ stabilit de comun acord) în dosarul execuţional nr. 174/E/2013.

Sunt somaţi toţi cei care pretind vreun drept asu-pra imobilului urmărit să anunţe executorul judecăto-resc înaintea datei stabilite pentru vânzare, în terme-nele şi sub sancţiunile prevăzute de lege.

Sunt invitaţi toţi cei care doresc să cumpere imo-bilul urmărit să se prezinte la termenul de vânzare, la locul fixat în acest scop şi până la acel termen să pre-

zinte oferte de cumpărare. Ofertanţii sunt obligaţi să depună, până la termenul de vânzare, o garanţie de 10% din preţul de pornire al licitaţiei. Informaţii supli-mentare pe http://www.registruexecutari.ro/.

Publicația poartă semnătura şi ştampila executoru-lui judecătoresc.

Anunţuri executori judecătoreşti - Publicaţii de vânzare în extras

Nemulţumirile sindicaliștilor din Harghita

O delegaţie a CNS Cartel Alfa a fost primită săptămâna trecută de prefectul Harghitei, Adrian Jean Andrei, căruia i-a fost înmânată o listă cu revendicări, sindica-liştii susţinând că au preferat să recurgă mai întâi la dialog, înainte de a începe mişcările de protest în stradă.

Preşedintele CNS Cartel Alfa, filiala Harghita, Kos Ibolya, a declarat că „dialogul social este mai presus decât protestele în ţară”, reclamând că relaţiile de muncă s-au înrău-tăţit, nu mai există contracte individuale de muncă, iar „oamenii sunt mai degrabă sclavi, decât muncitori”.

NEMULŢUMIRILE

„În judeţul Harghita sunt cele mai mici salarii din ţară, preţurile sunt mari, locuri de muncă puţine, preţul gigacaloriei foarte ridi-cat, iar sezonul rece ţine aproape jumătate de an. Oamenii sunt disperaţi. În aceste condiţii, întrebarea noastră este ce viitor putem asigura copiilor noştri? Care ar fi motivaţia lor de a învăţa? Şi după terminarea studiilor, de a rămâne în ţară? Dacă salariile sunt aşa cum sunt. Avem şi probleme separate, pe fiecare sistem în parte, de aceea am adus adrese sepa-rate: învăţământ, asistenţă socială”, a spus Kos Ibolya.

La rândul său, Emil Cojocaru, preşedin-tele Sindicatului preuniversitar din Harghita, a spus că problemele s-au acutizat în perioada 2009 - 2012, iar modificarea legii educaţiei creează probleme în sistem.

„E vorba de consiliul de administraţie, acor-

darea de 6% din PIB, care nu există în realitate, regulamentul de funcţionare a şcolilor, ocuparea funcțiilor etc. (...) Un alt lucru care ne doare este că, în cinci ani de zile, nu am beneficiat de nicio mărire de salariu. (...) Nemulţumirile sunt multe, sperăm să găsim o soluţie”, a spus Emil Cojocaru.

La discuţie au fost prezenţi şi reprezen-tanţii sindicali ai personalului nedidactic de la Colegiul Naţional Octavian Goga din Mier-curea Ciuc şi de la grădiniţa din Bălan, care au prezentat problemele cu care se confruntă.

„INVESTITORII VOR VENI CÂND VA EXISTA STABILITATE ETNICĂ”

Prefectul Harghitei, Adrian Jean Andrei, le-a mulţumit sindicaliştilor pentru că au ales calea dialogului şi a precizat că multe dintre revendicări sunt cunoscute de Guvern şi se fac eforturi pentru rezolvarea lor, dar în ceea ce priveşte preţul gigacaloriei sau unele solicitări de natură socială, acestea depind de autorită-ţile locale.

Andrei Jean Adrian a mai punctat că pen-tru crearea de locuri de muncă este nevoie de atragerea de investitori, iar în Harghita inves-titorii vor veni când va exista stabilitate etnică.

„În Harghita, investitorii vor veni atunci când (...) va exista o stabilitate etnică. Pentru că în momentul în care încep tot felul de dezbateri cu steagurile, tot felul de dezbateri cine e mai român, cine e mai maghiar (...) eu nu cred că voi cunoaşte un investitor care să vrea neapărat să investească în Harghita”, a conchis prefectul judeţului Harghita.


Prefectul Andrei Jean Adrian a precizat că în Harghita investitorii vor veni când vor dispărea problemele etnice

Exerciţiu militar româno-american, la Miercurea CiucUn exerciţiu de pregătire la care vor

participa militarii Batalionului 24 Vânători de Munte „General Gheorghe Avramescu” Miercurea Ciuc şi un detaşament de mi-litari americani din Corpul de Infanterie Marină se va desfăşura săptămâna viitoare în poligonul şi terenul de instrucţie din gar-nizoana Miercurea Ciuc.

Potrivit Biroului de Presă al unităţii militare, „acţiunea comună a militarilor români, împreună cu militarii Corpului de Infanterie Marină (MARFOREUR) al Sta-telor Unite ale Americii, reprezintă o etapă de instruire planificată în cadrul Exerciţiului

multinaţional „Black Sea Rotational Force 2014.1 (BSRF-14.1)””.

Activităţile de instruire în comun con-tribuie la creşterea nivelului de interoperabi-litate al armatelor statelor participante.

„Prin modul în care este planificat şi executat exerciţiul, se urmăreşte operarea cu proceduri comune şi instruirea într-un mediu apropiat cadrului operaţional multinaţional din teatrul de operaţii din Afganistan”, se arată în comunicatul de presă.

Începerea activităţilor de pregătire din garnizoana Miercurea Ciuc va fi marcată printr-o festivitate militară.

Militarii români vor colabora cu cei americani pentru creşterea nivelului de interoperabilitate al armatelor statelor participante

MIERCUREA CIUC

ww

w.p

un

ctu

l.ro

Revoluţia Ungară, comemorată la Miercurea Ciuc

Aproximativ 300 de etnici maghiari au participat săptămâna trecută, la Miercurea Ciuc, la ma-nifestările de comemorare a Revo-luţiei Ungare din 1956.

Participanţii s-au adunat la statuia Gloria Victis, aflată în faţa Consulatului Republicii Ungare din Miercurea Ciuc, acolo unde husarii au prezentat onorul. Ma-nifestarea a început cu intonarea imnurilor de stat ale României şi Ungariei, după care au fost recita-te poezii patriotice; subsecretarul de stat în Ministerul Economiei din Ungaria, Hidvegi Balazs, a transmis mesajul Guvernului de la Budapesta, iar europarlamentarul UDMR, Sogor Csaba, a rostit un discurs.

AMINTIRI DUREROASE

Printre cei prezenţi s-au aflat şi câteva persoane care au fost con-damnate sau persecutate pentru că s-au solidarizat cu ideile Revoluţiei

din 1956.Szilagy Arpad a fost condam-

nat la 49 de ani de închisoare, pen-tru trădare de patrie şi alte acuzaţii grave, după ce a scris o scrisoare de felicitare pentru cei care au declanşat Revoluţia Ungară din 1956. Scrisoarea nu a ajuns nicio-dată la destinaţie, iar tânărul din Miercurea Ciuc a fost încarcerat şi a executat 7 ani de închisoare. El şi-a amintit de umilinţele la care a fost supus în închisoare şi a de-clarat că doar „credinţa puternică în Dumnezeu şi speranţa” l-au ţinut în viaţă în acei ani. Fostul deţinut a spus că este datoria tuturor să păstreze vie memoria celor care s-au jertfit atunci pentru libertate.

„Această zi este o comemorare a Revoluţiei din Ungaria, care a fost împotriva terorii şi a acelor persoane care au silit populaţia să trăiască în mizerie şi umilință şi trebuie să păstrăm vie amintirea celor care şi-au jertfit viaţa pentru liber-tate. Deci, ziua de astăzi este ziua libertăţii”, a spus Szilagy Arpad.

„NUMAI ÎN PACE ŞI ÎNŢELEGERE PUTEM RĂZBI”

Fostul deputat UDMR Nagy Benedek a fost întemniţat şi el pentru că a simpatizat cu ideile Revoluţiei Ungare şi spune că cea mai dureroasă amintire a sa din acea vreme este legată de faptul că Securitatea a reuşit să-i dezbine pe studenţii români şi maghiari din Cluj Napoca.

„Noi am vrut să mergem împreună, cei de la Universitatea „Victor Babeş” şi de la Universita-tea „Bolyai”, şi împreună să cerem anumite lucruri - plecarea ruşilor din ţară, recuperarea uraniului românesc, a grâului românesc - şi au reuşit să ne dezbine cu caceal-maua Ardealului, că ungurii vor Ardealul. E o minciună folosită de atunci încoace de foarte multe ori. (...) Şi să fie o învăţătură de min-te pentru toţi care trăiesc astăzi şi care vor trăi mâine să nu creadă această minciună. Că noi numai

împreună putem clădi un viitor în această ţară frumoasă. Numai împreună şi numai în pace şi în-ţelegere putem răzbi, avem multe probleme de rezolvat şi nicidecum prin dezbinare şi asmuţirea unu-ia împotriva celuilalt”, a declarat Nagy Benedek.

COROANE PENTRU VICTIME

Revoluţia Ungară din 1956 împotriva dictaturii bolşevice şi a ocupaţiei sovietice a început în

ziua de 23 octombrie, printr-o de-monstraţie paşnică a studenţilor de la Budapesta, transformată în revoltă populară. S-a sfârşit printr-un masacru comis de trupele so-vietice în zilele de 10 şi 11 noiem-brie. După înăbuşirea în sânge a Revoluţiei din Ungaria, în Româ-nia au fost, de asemenea, arestate mii de persoane, acuzate că s-au solidarizat cu ideile revoluţiei din ţara vecină.

Manifestarea de la Miercurea Ciuc s-a încheiat cu depuneri de coroane.

În Harghita, viteza ucide în weekendCele mai multe accidente ruti-

ere înregistrate în Harghita se pro-duc la sfârşitul săptămânii şi au ca principală cauză viteza excesivă, arată o analiză realizată de Ser-viciul Poliţiei Rutiere, din cadrul Inspectoratului de Poliţie Judeţean (IPJ).

LUNI, ZIUA CEA MAI SIGURĂ

Purtătorul de cuvânt al IPJ Harghita, Gheorghe Filip, a decla-rat că cele mai multe dintre acci-dentele rutiere din judeţ se produc sâmbăta şi duminica şi cele mai puţine în ziua de luni.

„Potrivit analizei Poliţiei Ru-tiere Harghita, de la începutul anu-lui, cele mai multe accidente rutiere, respectiv 35, s-au produs în zilele de sâmbătă şi duminică. Cele mai puţine au avut loc în ziua de luni şi numărul creşte pe măsură ce ne apropiem de sfârşitul săptămânii”, a spus Gheorghe Filip.

Acesta a mai precizat că cel mai mare număr de accidente, respectiv 20, s-au produs, de la începutul anului, pe drumurile comunale şi judeţene, pe locul doi

situându-se DN 13 A, Miercurea Ciuc - Odorheiu Secuiesc. În ceea ce priveşte intervalul orar în care se înregistrează cele mai multe evenimente rutiere, acesta este 14:00 – 18:00.

Gheorghe Filip a subliniat că numărul de accidente rutiere care au avut loc în Harghita, de la în-ceputul anului, este în scădere, fiind înregistrate 711 evenimente de acest gen, faţă de 828 în aceeaşi perioadă a anului trecut.

MAI PUŢINE ACCIDENTE

Datele statistice mai arată că,

de la începutul anului s-au produs 100 de accidente grave, în scădere cu 20 faţă de perioada similară a lui 2012, în care şi-au pierdut viaţa nouă persoane, 115 au fost rănite grave şi 50 au suferit leziuni uşoa-re. Totodată, s-au înregistrat 141 de accidente uşoare, soldate cu 179 de răniţi şi 470 de accidente din care au rezultat doar pagube materiale.

Principalele cauze care au dus la producerea de accidente sunt vi-teza excesivă, depăşirile neregula-mentare, circulaţia pe contrasens, traversarea neregulamentară dar şi încălcarea regulilor de circulaţie de către biciclişti şi căruţaşi.

Mii de fermieri harghiteni, la limităPeste 7.500 de fermieri harghi-

teni care cresc vaci pentru lapte sau carne şi-au înregistrat cererile la Agenţia de Plăţi şi Intervenţie în Agricultură (APIA) pentru acor-darea subvenţiei în sectorul zoo-tehnic, cu o zi înainte de expirarea termenului limită.

Şeful APIA Harghita, Haschi Andras, a declarat că înainte cu o zi de expirarea termenului limită, care este 28 octombrie, numărul de cereri depăşeşte 7.500 şi este mai mare decât anul trecut, când 6.500 de fermieri au cerut ajutor comunitar. Numărul mai mare de cereri se explică prin faptul că tot mai mulţi producători încep să crească animale pentru carne, având în vedere interesul din pia-ţă.

La ghişeele APIA a fost aglo-

meraţie deoarece oamenii încă lasă până pe ultima sută de metri de-punerea dosarelor pentru subven-ţie. „Este aglomeraţie foarte mare, ca întotdeauna oamenii lasă pe ultima sută de metri depunerea cer-erilor şi APIA trebuie să lucreze şi sâmbătă şi duminică ca să facă faţă cererilor”, a spus Haschi Andras.

De asemenea, tot în această perioadă, APIA Harghita efectu-ează plata în avans a 50% din sub-venţia pe suprafaţă pentru cei 32 de mii de fermieri care au depus cereri în acest sens.

Haschi Andras a mai precizat că fermierii din Harghita primesc şi alte subvenţii, cum ar fi aceea pentru zona montană defavorizată sau pachetele de agromediu, din care s-au plătit deja aproximativ 75%.


15

Amintirile revoluţionare au fost depănate în faţa Consulatului Republicii Ungare din Miercurea Ciuc

ȘCO

ALĂ

12

Gripul ideal

•Gripbinedefinit.•Tehnologieinovatoare.•GripuniformaderentpetoatecategoriileGriffix.•DezvoltatdeinstitutulFraunhofer.•Pentrustângacișidreptaci.

Grip confortabil

Învățatul scrisului

Sistematic

Elaboratcuexperți

Mai multe informații:

www.griffix.de

Gripul ideal

NOU NOU

www.griffix.dewww.pelikan.com/kids

Învățatulscrisului,SISTEMATIC.Original Pelikan.

Crei

on ce

rat

Crei

on g

rafit

Rolle

r

Stilo

u

ȘCO

ALĂ

12

Gripul ideal


Grip confortabil


Sistematic

Elaboratcuexperți


www.griffix.de

Gripul ideal

NOU NOU



Crei

on ce

rat

Crei

on g

rafit

Rolle

r

Stilo

u

ȘCO

ALĂ

12

Gripul ideal


Grip confortabil


Sistematic

Elaboratcuexperți


www.griffix.de

Gripul ideal

NOU NOU



Crei

on ce

rat

Crei

on g

rafit

Rolle

r

Stilo

u

ȘCO

ALĂ

13

Instrumente de scris Griffix

Patru pași pentru învățarea scrisului:

Pasul 1–Creioncerat:Învățareapozițieicorecteșidecontrolasuprainstrumentului.Pasul 2–Creiongrafit:Învățareascrisuluicorectșistabilireamâiniidominante.Pasul 3 –Roller:Pregătireapentrustilou.Învățareamișcărilorfluente,libere.Pasul 4–Stilou:Ultimulpasînprocesuldeînvățare,învățareascrisuluicaligrafic.

Grip confortabil

Ș COA L Ă Griffix,învățatulscrisului,sistematic

griffix ® a câștigat numeroase premii•Succesul la nivel mondial pentru

inovaregriffix®• Multepremiipentrusistemuldeînvățare a scrisului.• DesignExcelent.

Cod Art EAN 4012700 Simbol Descriere articol UV NK

Pasul 1: Creion Cerat

965 475 965479 W1B CreionceratGriffix,pentrudreptacișistângaci,culoarealbastru,blister,Pelikan 1 BUC 10 BUC

965 509 965509 W1P CreionceratGriffix,pentrudreptacișistângaci,culoareroz,blister,Pelikan 1 BUC 10 BUC

913 731 913739 W1R CreionceratGriffix,pentrudreptacișistângaci,culoareroșu,Pelikan 1 BUC 10 BUC

913 749 913746 W1GR CreionceratGriffix,pentrudreptacișistângaci,culoareverde,blister,Pelikan 1 BUC 10 BUC

Cod Art EAN 4012700 Simbol Descriere articol UV NK

Pasul 2: Creion Grafit

965 186 965189 B2BR CreionGriffix,pentrudreptaci,culoarealbastru,mină2mm,blister,Pelikan 1 BUC 10 BUC

965 145 965141 B2BL CreionGriffix,pentrustângaci,culoarealbastru,mină2mm,blister,Pelikan 1 BUC 10 BUC

965 202 965202 B2PR CreionGriffix,pentrudreptaci,culoareroz,mină2mm,blister,Pelikan 1 BUC 10 BUC

965 160 965165 B2PL CreionGriffix,pentrustângaci,culoareroz,mină2mm,blister,Pelikan 1 BUC 10 BUC

913 327 913326 B1RR CreionGriffix,pentrudreptaci,culoareroșu,mină2mm,blister,Pelikan 1 BUC 10 BUC

913 384 913388 B1RL CreionGriffix,pentrustângaci,culoareroșu,mină2mm,blister,Pelikan 1 BUC 10 BUC

913 319 913319 B1GR CreionGriffix,pentrudreptaci,culoareverde,mină2mm,blister,Pelikan 1 BUC 10 BUC

913 335 913333 B1GL CreionGriffix,pentrustângaci,culoareverde,mină2mm,blister,Pelikan 1 BUC 10 BUC

ȘCO

ALĂ

NOU

NOU

NOU

NOU

NOU

NOU

ȘCO

ALĂ

15

ConceptuldesistemGriffix®afostcreatpebazacelormairecentecercetărialecaligrafiei,în cooperare cu specialişti în acest domeniu, cu profesori şi în cooperare cu Institutul Fraunhofer.

Scopul studiului a fost de a investiga procesul de scriere şi învăţare și de descoperire a problemelor asociate acestuia.Scrisul este o etapă importantă îndezvoltarea intelectuală a copilului. În plus, scrisul este important atunci când vine vorba de asimilarea informației, în special în cazul procesului de memorare.

Toate produsele Griffix obligă prinderea corectă datorită gripului special atașatfiecărui instrument de scris. Sistemul de prindere de tip grip utilizat la instrumentele de scris Griffix este disponibil separat atât pentru dreptaci cât și pentru stângaci.În cazul creionului cerat gripul este universal, deoarece în acel stadiu de dezvoltare

a abilității, copilul nu poate decide care este mâna dominantă.

Este instrumentul de scris perfect pentru preșcolari.Ajută la învățareaelemntelordebazăale scrisului: prinderea corectă a instrumentului șipresiuneaexercitatăasuprasuprafețeidescris.

Acest pas reflectă pregătirea elevului pentru scrisul cu stiloul. Reprezintă trecerea de la scrisul cu creionul la cel cu cerneală. Disponibilatât pentru dreptaci cât și pentru stângaci.

Ultima etapă de învățare a scrisului implică învățarea formelor corecte pentru a dobândi unscris de mână caligrafic cu caracter personal.Disponibilatâtpentrudreptacicâtșipentrustângaci.

Un instrument de scris destinat începătorilor, perfect pentru primul pas în lumea scrisului propriu-zis. De asemenea în această perioadă se face alegerea mâinii dominante (stângaci / dreptaci),astfel instrumentul de scris este dotat cu grip special în acest sens.

Învață să scrii în 4 pași.

Creion cerat Griffix

Stilou Griffix

Roller Griffix

Creion grafit Griffix

16PUBLICITATE

449

Documents

Transcript of 449