Anul VIII, Nr. 441, 2 - 8 septembrie 2013, Preţ: 0,99 RON

Punctulwww.punctul.ro

www.punctul.ro

www.punctul.ro

www.punctul.ro

www.punctul.ro

08 09 10

11

02-03

SIGHIŞOARA, LA FILM

INVESTIŢII ÎN CARTIERELE LUDUŞULUI

POVESTEA A 4 ANI DE DAReghin TV

MII DE OAMENI ÎN STRADĂ

EDITORIAL

ZBOR ,,ÎN CEAȚĂ” (D)INSPRE MUREȘ

Aeroportul „Transilvania” este un subiect controversat. Unii îl critică, spunând că nu face faţă concurenţei celorlalte aero-porturi din Transilvania, alţii îl apără, spunând că este vital pentru judeţul Mureş şi pentru unele judeţe învecinate, fiind un punct strategic în centrul ţării.

De curând, Aeroportul a câş-tigat o luptă: Curtea de Apel Piteşti a hotărât că taxele aero-portuare aprobate de Consiliul Judeţean Mureş prin hotărâ-rea 83 din 2012 sunt legale. În plus, numărul de pasageri continuă să crească dar…

Odată cu iarna, de pe Aeropor-tul Transilvania, nu se vor mai efectua câtva curse, cum ar fi: Tîrgu-Mureş - Bucureşti şi retur (Tarom), Barcelona şi Bolog-na (Wizz Air), Pisa (Ryanair)

Am încercat să aflăm care este situaţia Aeroportului Tîrgu-Mureş, într-o perioadă în care concurenţa cu Aeroportul Cluj Napoca este tot mai acerbă…

EPISOADE REALE ÎN TÎRGU-MUREŞ, LUATE CA DIN FILME

În Tîrgu-Mureș există un autobuz pe care nu se plătește bilet sau mai bine-zis, foarte puțini oameni plătesc bilet … Paradoxal, autobuzul este adeseori extrem de plin, mai ales la orele de vârf, dar nu numai. Uneori, destul de rar, își fac apariția și controlorii. Atunci, o mare parte din călători sunt dați afară. Urmează o scenă ieșită parcă din filmele de comedie. Toți cei coborâți cu forța o iau la goa-nă spre următoarea stație, cu speranța ca autobuzul să stea destul de mult oprit de controlori pentru ca ei să ajungă în următoarea stație și să urce din nou, tot fără bilet, sau cu speranța ca șoferul să-i ia de la jumătatea drumului.

E cel mai pitoresc autobuz, cu siguranță. Adeseori, sea-ra, poți asculta muzică live la muzicuță și la voce. Desigur, nu la boxele autobuzului, ci din „bunăvoința” unora dintre

călători. Dar, cel mai important și distinctiv aspect este „mireasma” unică din autobuz care-ți pune stomacul la încercare de fiecare dată. Pe lângă aceasta, mai amintesc și de faptul că după ce cobori este bine să te dezinfectezi pe mâini, căci mulți dintre călători se hotărăsc să se plimbe cu autobuzul între două scotociri în gunoaie …

Interesant e faptul că nu se sesizează nimeni să întețească controalele în ceea ce ar trebui să fie unul dintre cele mai profitabile autobuze, dacă ne gândim la numărul mare de călători.

Dar pe lângă toate aceste aspecte, care demonstrează cum încălcarea legii, fără ca autoritățile să ia măsuri, este un lucru care creează mari disconforturi cetățeanului cin-stit, merită amintită discuția a doi călători, care a avut loc într-un din zilele trecută.

Unul dintre ei avea la activ 14 ani de închisoare. Celă-

lalt, aproximativ jumătate. Primul spunea: „Eu, în închi-soare, am muncit doar o zi. Nu mi-a plăcut și am renunțat, chiar dacă știam că munca îmi va reduce numărul zilelor în care stăteam închis. Dacă nu ești obișnuit cu munca, nu-ți vine să lucrezi deloc!” Al doilea îl aproba, recunos-când la rândul său că nu a acceptat să muncească în în-chisoare.

Discuția e halucinantă! Astfel de oameni primesc aju-toare financiare din partea statului, din partea noastră! Ei trăiesc de pe o zi pe alta, așa negri cum sunt, murdari, împuțiți, leneși …

Unde-i legea care să-i integreze? Legile care există astăzi nu-i integrează, ci îi face mai leneși, mai periculoși… Ar trebui legi dure, care să-i constrângă… Dar cine să le facă? Politicienii capabili sunt o specie pe cale de dispariție…

Titi DÃLÃLÃU

ANALIZĂ

Aeroportul „Transilvania” este un subi-ect controversat. Unii îl critică, spunând că nu face faţă concurenţei celorlalte aero-porturi din Transilvania, alţii îl apără, spunând că este vital pentru judeţul Mureş şi pentru unele judeţe învecinate, fiind un punct strategic în centrul ţării. De curând, Aeroportul a câştigat o luptă: Curtea de Apel Piteşti a hotărât că taxele aeroportu-are aprobate de Consiliul Judeţean Mureş prin hotărârea 83 din 2012 sunt legale. În plus, numărul de pasageri continuă să crească... Care este situaţia Aeroportu-lui Tîrgu-Mureş, într-o perioadă în care concurenţa cu Aeroportul Cluj Napoca este tot mai acerbă, citiţi în rândurile care urmează…

„PERMANENTĂ DEZVOLTARE”...

Pentru a afla câteva date despre situaţia actuală a Aeroportului, am ad-resat întrebări conducerii acestuia. Vă prezentăm în continuare, întrebările, cu răspunsurile date săptămânalului Punctul, de Vladimir Vasilescu, Preşedintele Con-siliului de Administraţie al Aeroportului, într-un document întocmit de Monica Hărmănescu, referent Relații Publice.

Reporter: Sunt prevăzute noi investiţii în viitorul apropiat, la Aeroport?

Vladimir Vasilescu: Aeroportul „Trans-ilvania” se află în permanentă dezvoltare pentru asigurarea unor servicii aeropor-tuare de calitate în condiţii de maximă siguranţă, în prezent fiind în curs de ex-ecutare lucrările de extindere și copertare a fațadei sudice a Aerogării, iar pe par-cursul acestui an se vor realiza investiţiile prevăzute în Bugetul de Venituri şi Chel-tuieli, aprobat de Consiliul Judeţean Mureş, prin Hotărârea 44, din 28 martie 2013.

...38 MILIOANE DE EURO…

Rep.: Anul acesta Aeroportul

Internaţional „Transilvania” Tîrgu-Mureş a depus o cerere de finanţare în cadrul Programului Operaţional Sectorial „Trans-port” 2007-2013 Axa Prioritară 2 – Mod-ernizarea și dezvoltarea infrastructurii naţionale de transport în scopul creării unui sistem naţional de transport durabil, pe domeniul major de intervenţie. Care este stadiul acestui proiect, care vizează ex-tinderea pistei?

V.V.: Cererea de finanţare în cadrul Programului Operaţional Sectorial ,,Transport" 2007-2013, Axa Prioritară 2 - Modernizarea şi dezvoltarea infra-structurii naţionale de transport în afara axelor prioritare TEN-T, în scopul creării unui sistem naţional de transport durabil, pe domeniul major de intervenţie - 2.4 - Modernizarea și dezvoltarea infrastructu-rii de transport aerian, care se adresează tuturor administraţiilor aeroporturilor de categoria D, din România, respectiv aero-porturile cu un trafic anual sub 1 milion de pasageri înregistrat în ultimii 2 ani, a fost depusă de Aeroportul Internaţional „Transilvania” Tîrgu-Mureş în septembrie 2011. Proiectul cu finanţare europeană, în valoare de peste 38 de milioane de euro se află în faza finală de evaluare şi vizează extinderea pistei de decolare-aterizare şi a

platformei de operare pentru aeronave, in-clusiv instalaţiile aferente şi modernizarea instalaţiilor de balizaj. Proiectul urmărește modernizarea Aeroportului „Transilvania” Tîrgu-Mureş, în vederea promovării unui transport durabil, în condiţii de siguranţă şi eficienţă, pentru persoane şi mărfuri, servicii la standarde europene (mai exact, conform informaţiilor obţinute de ziarul Punctul în trecut, se doreşte extinderea pistei de decolare-aterizare la 3.600 de me-tri, unică de acest fel în Transilvania n.r.).

PROGRAMUL DE IARNĂ A TĂIAT CÂTEVA ZBORURI

Rep.: Anul acesta au fost sau vor fi retrase curse aeriene? Daca da, pentru ce

motiv?V.V.: Anul acesta, la Aeroportul

Internaţional „Transilvania” Tîrgu-Mureş au fost introduse destinaţii internaţionale noi, către München, Frankfurt şi Bologna operate de compania aeriană Wizz Air, respectiv Bruxelles şi Pisa, odată cu dema-rarea colaborării cu operatorul aerian ir-landez Ryanair. În mod obişnuit, odată cu trecerea la programul de iarnă companiile aeriene decid în funcţie de politica proprie de management să renunţe la câteva zboru-ri sau să reducă frecvenţa săptămânală de operare. În cazul Aeroportului din Tîrgu-Mureş operatorul aerian Tarom, care în prezent efectuează cursa aeriana internă Tîrgu Mureş - Bucureşti şi retur, cu o frecvenţă de trei zboruri săptămânale a înştiinţat conducerea Aeroportului „Trans-ilvania” că odată cu introducerea program-ului de iarnă va renunţa să mai opereze această destinaţie, din motive comerciale.

În acelaşi timp, tot din motive comer-ciale, operatorul aerian Wizz Air renunţă să opereze pe durata programului de iarnă destinaţiile Barcelona şi Bologna, care în prezent sunt efectuate cu o frecvenţă de două zboruri săptămânale. Ryanair ne-a înştiinţat că pe perioada programu-lui de iarnă Bruxelles rămâne singura sa destinaţie operaţională şi deocamdată nu se va mai efectua zborul către Pisa, op-erat în prezent de două ori pe săptămână. Precizăm că, aceste modificări nu sunt per-manente şi se fac eforturi din partea Con-ducerii Aeroportului „Transilvania” pentru introducerea de noi destinaţii, astfel încât să avem o ofertă cât mai variată pentru pas-agerii zonei deservite de aeroportul nostru.

AUTOBUZE ŞI PASAGERI

Rep.: Se preconizează contractarea de noi curse aeriene?

V.V.: În permanenţă factorii de decizie ai Aeroportului „Transilvania” Tîrgu-Mureş poartă discuţii atât cu actualii parteneri (Wizz Air şi Ryanair) pentru dezvoltarea

02

LIMBA CJ

Se acordă instituțiilor care au organizat în județul Mureș manifestări cu ocazia Zilei Limbii Române.

Se acordă Consiliului Județean Mureș pentru că

nu a răspuns, timp de două săptămâni, unor întrebări

simple solicitate de reporteri ai Săptămânalului Punctul,

legate de investițiile de la Aeroportul Transilvania.

Zbor ,,în ceață” (d)inspre Mureș

Vladimir Vasilescu, preşedintele Consiliului de Administraţie al Aeroportului, este op-timist în ceea ce priveşte viitorul Aeroportului

ANALIZĂ

ww

w.p

un

ctu

l.ro

03de rute noi, cât şi cu alte companii aeriene pentru a creşte numărul destinaţiilor şi implicit numărul de pasageri deserviţi. În acelaşi timp, pentru a facilita transportul pasagerilor noştri către Aeroportul „Trans-ilvania” conducerea regiei face demersuri pentru introducerea unor autobuze de transport public în comun, care să asigure periodic o legătură eficientă între Aeroport şi municipiul Tîrgu-Mureş.

Rep.: A crescut numărul de pasageri în perioada ianuarie - iulie 2013 față de aceeași perioadă a anului trecut?

V.V.: Având câteva destinaţii noi, a cres-cut, faţă de anul trecut, în mod evident şi numărul pasagerilor deserviţi. Astfel, până la data de 20 august 2013 Aeroportul din Tîrgu-Mureş a deservit 226.364 pasageri (şi 4356 infanţi, copii cu vârsta de până la 2 ani), faţă de doar 197.864 pasageri (3698 infanţi) deserviţi în aceeaşi perioadă a anu-lui trecut.

TÎRGU-MUREŞ VS CLUJ NAPOCA

Rep.: Cum vedeți viitorul Aeroportu-lui Transilvania, în condițiile rivalității cu Aeroportul Cluj-Napoca și a dificultăților economice actuale?

V.V.: Aeroportul Internaţional „Transilvania” Tîrgu-Mureş nu are altă alternativă decât să se dezvolte, să crească gradual numărul pasagerilor deserviţi, să dezvolte destinaţii noi de zbor şi să îşi îmbunătăţească dotările şi infrastructura. Nu aş cataloga ca şi rivalitate relaţia din-tre noi şi celelalte două aeroporturi din apropierea noastră, cel din Cluj-Napoca şi Sibiu, ci mai degrabă o competiţie care ne ajută pe toţi să ne dezvoltăm, să ne îmbunătăţim oferta. După cum ştiţi, cea mai mare creştere a numărului de pasageri deserviţi de Aeroportul nostru a avut loc în cursul anului 2011, când s-au înregis-trat 257.403 pasageri, faţă de 2010 când au fost doar 74.362 pasageri, în cursul acestui

an până în data de 20 august 2013 avem deja 226.364 pasageri deserviţi. Cifrele vorbesc de la sine, suntem în permanentă dezvoltare, suntem un aeroport care ne-am consacrat pentru serviciile noastre oferite în conformitate cu standardele europene în domeniu, la preţuri mici, astfel încât să fim atractivi şi pentru companiile aeriene şi să venim şi în întâmpinarea nevoilor pasagerilor noştri din regiunea deservită, un areal geografic de 24.750 km, cu o populaţie de aproximativ 2,6 milioane de locuitori, o zonă în care pe lângă judeţul Mureş intră şi judeţul Harghita şi o par-te din judeţele Covasna, Braşov, Alba şi Bistriţa, care nu au aeroporturi în zona lor administrativă.

PROIECT DE CERCETARE CU FINANŢARE EUROPEANĂ

O altă dovadă a implicării conduce-rii Aeroportului în dezvoltarea acestuia este faptul că, de anul acesta, Aeroportul Internaţional ,,Transilvania” Tîrgu-Mureş, alături de renumitul Aeroport Schiphol din Amsterdam, face parte dintr-un proi-ect de cercetare finanţat de către Comisia Europeană în cadrul PC7 – Program - Cadru pentru cercetare al Uniunii Euro-

pene, împreună cu aeroporturile din Ma-drid şi Viena, al cărui buget total este de 2,6 milioane de euro, durata de realizare a cercetării fiind de 36 de luni.

Proiectul îşi propune reducerea duratei călătoriei aeriene ,,din ușă în ușă" din orice colţ al continentului european în cealaltă parte a acestuia, la mai puţin de patru ore, până în 2050. Conceptul de călătorie ,,din ușă în ușă" se referă la timpul necesar pentru a ajunge din orice colţ al Europei, ieșind de pe ușa casei, în cealaltă parte a bătrânului continent, până la uşa hotelului, de exemplu. Studiul de cercetare elaborat în cadrul proiectului îşi propune identificarea tuturor măsurilor necesare, pentru ca du-rata unei astfel de călătorii să fie redusă la mai puţin de patru ore, până în anul 2050. Pe lângă reducerea timpului de deservire al pasagerilor şi aeronavelor, un obiectiv important al proiectului de cercetare este reducerea costurilor de operare al aeropor-turilor, până la 90%, faţă de nivelul actual.

TAXE LEGALE

Precum am amintit şi la începutul ar-ticolului, taxele aeroportuare aprobate de Consiliul Judeţean Mureş prin hotărârea 83 din 2012 sunt legale, lucru decis de curând,

de Curtea de Apel Piteşti prin decizie irevocabilă. Instanţa din Argeş a respins re-cursul formulat de Consiliul Judeţean Cluj în privinţa finanţării din bugetul judeţului Mureş a zborurilor aeronavelor scutite de la plata tarifelor aeroportuare de pe Aerogara „Transilvania” din Tîrgu-Mureş. În reclamaţia depusă de CJ Cluj, se cerea instanţei suspendarea executării Hotărârii nr. 83/2012 a Consiliului Judeţean Mureş privind aprobarea unor măsuri de operare pe „Aeroportul Transilvania”, mai exact de suportare a unor taxe aeroportuare de la buget.

„Prin această decizie s-a respins ca irevocabilă cererea de suspendare a executării HCJ Mureş nr. 83/2012 şi are ca efect pe lângă confirmarea legalităţii taxelor aeroportuare aprobate de către Consiliul Judeţean Mureş şi posibili-tatea funcţionării în condiţii adecvate a activităţii Regiei Autonome „Aeroportul Transilvania” Tîrgu-Mureş. Iniţial, cauza privind suspendarea executării HCJM nr. 83/2012 privind aprobarea unor măsuri de operare pe R.A. „Aeroportul Transilvania” Târgu-Mureş (taxe aeroportuare) a fost înregistrată la Tribunalul Cluj”, se arată într-un comunicat de presă al CJ Mureş.

Însă nu am putut afla şi părerea preşedintelui Consiliului Judeţean Mureş, Ciprian Dobre, referitoare la subiectul Aeroportul „Transilvania”, nici prin in-termediul e-mailului, nici prin telefon, fiindcă nu am primit niciun răspuns până la închiderea ediţiei. Aceasta, în condiţiile în care am obţinut răspuns inclusiv şi de la Bucureşti, de la Armand Petrescu, di-rectorul general al Autorităţii Aeronautice Civile Române. Acesta nu a comentat rivalitatea dintre Aeroportul „Transilva-nia” şi alte Aeroporturi din Ardeal, însă a precizat că „în prezent, Aeroportul Tîrgu-Mureş este autorizat în conformitate cu reglementările aeronautice civile în vi-goare”.

Vasile DANCEA

SNGN Romgaz Mediaş, cu sediul în Mediaş, Str. Gării, nr. 5, jud. Sibiu,

organizează în anul 2013 săptămânal Licitație Publică în zilele de miercuri şi joi, la ora 11, pentru următoarele mijloace fixe şi materiale:

• Barăci • Tehnică de calcul şi birotică • Material tubular uzat provenit din recuperări • Diverse materiale şi piese de schimb provenite din recuperări • Alte mijloace fixe

Persoanele interesate pot obţine informaţii suplimentare la tel. 0269/201149, 0749/331149, la serviciul mecano-energetic al Sucursalei Mediaş, zilnic între orele 730 şi 1530.

Potrivit legii nr. 53/2013, în data de 31 august se celebrează Ziua Limbii Române, această sărbătoare fiind marcată în Mol-dova începând cu anul 1990 până în prezent. Potrivit actului norma-tiv, Ziua Limbii Române poate fi marcată de autoritățile și instituțiile publice, inclusiv de reprezentantele diplomatice și institutele culturale ale României, precum și de alte instituții romanești din străinătate, prin organizarea unor programe și manifestări cultural-educative, cu caracter evocator sau științific.

Astfel, data de 31 august a fost zi de sărbătoare pentru românii nu numai din orașele românești, dar și din Bruxelles, Budapesta, Chișinău, Istanbul, Madrid, New York, Paris, Praga, Tel Aviv, Varșovia, Liban, Serbia, Mol-dova, Ucraina, unde autoritățile românești au organizat diferite activități pentru a pune în valoare importanța limbii și a poporului român.

MUREŞ

Manifestările dedicate lim-bii române au început în Tîrgu-Mureș, la sfârșitul săptămânii trecute, sâmbătă,  de la ora 11, la Centrul Cultural ,,Mihai Emi-nescu”. Sub genericul „Patria mea e limba română", manifestarea organizată de Direcţia Judeţeană pentru Cultură, Culte şi Patrimo-niu Naţional a adus în faţa publicu-lui peste zece autori mureşeni care au recitat poezii din cei mai mari poeţi români. De asemenea, a fost

lansat volumul al doilea al antolo-giei de poezie târgumureşeană şi a fost omagiat poetul Grigore Vieru.

La Biblioteca din Sărmaşu s-a organizat un concurs de recitări la care au participat elevii din locali-tate. Tot aici a fost lansat un volum de poezii și a fost adus un omagiu poetului Grigore Vieru, iar vizita-torii au putut admira lucrările pic-torului mureşean Marcel Naste.

CLUJ

Ziua de sâmbătă a fost sărbătorită și în Cluj-Napoca prin două evenimente, desfășurate la Centrul de Cultură Urbană Casino din Parcul Central, la inițiativa Asociației ,,Inima Ardealului”, în colaborare cu Primăria Cluj-Nap-oca.

Vineri, s-a desfășurat o dezbat-ere culturală la care au participat ÎPS Andrei Andreicuț, Mitropolit al Clujului, Maramureșului și Sălajului, Arhiepiscopul Vadu-lui, Feleacului și Clujului, Iri-na Petraș, Președintele Filialei Cluj a Uniunii Scriitorilor din România și prof. univ. Ilie Rad, conducătorul Școlii Doctorale de Științe ale Comunicării, din cadrul Universității Babeș-Bolyai.

COVASNA

În Covasna o suită de manifestări, organizate sub egida Muzeului Național al Carpaților Răsăriteni (MNCR) din Sfântu Gheorghe, a marcat Ziua limbii

române. Evenimentul, coordo-nat de prof. dr. Luminița Cornea s-a desfășurat la Casa Memorială „Romulus Cioflec“, din localitatea Araci. În cadrul momentului liric „Poeții aduc laudă limbii române“, autorii de poezie Mihaela Aio-nesei și Izzet Baubec, ambii din Târgu-Secuiesc, au citit, din pro-pria creație, versuri care le-au adus consacrarea prin premiile obținute. Momente speciale au fost și cele în care profesori din județul Covasna au prezentat comunicări: „Sim-plitatea și corectitudinea limbii române la Nicolae Colan“ - prof. dr. Alex. Surdu, „Limba română și limba latină“ - prof. Maria Stoica, „Dăinuire întru Limba Română“ - Luminița Cornea. Finalul eveni-mentului dedicat Limbii Române a fost marcat de lansarea volumului „Întru lumina munților. Fragmente de spiritualitate românească“, de Luminița Cornea. Evenimentul a fost organizat în colaborare cu So-cietatea de Științe Filologice - Fili-ala Covasna, Despărțământul AS-TRA Covasna-Harghita și revista „Vatra veche“, Tîrgu-Mureș.

HARGHITA

Consiliul Județean Harghita a organizat, la Miercurea Ciuc, mai multe activități dedicate în special elevilor. La parterul instituției au fost programate activitățile cul-tural-educative în limba română, destinate școlarilor din clasele I-VIII. Grupul țintă au fost copiii angajaților Consiliului Județean, majoritatea de etnie maghiară, dar și elevii din clasele I-VIII din oraș si din localitățile județului.

MOLDOVA

Institutul cultural Român „Mihai Eminescu“ de la Chișinău a organizat o serie de evenimente prilejuite de Ziua Limbii Române. Vă prezentăm în continuare doar câteva dintre momentele care marchează sau au marcat această zi. La biblioteca Raională Leova a realizat expoziția „Sufletul satului românesc“, unde au fost expuse 42 de fotografii ale artiștilor orădeni

Constantin Dancoglu și Gheor-ghe Petrilă, realizate în câteva zone etno-folclorice ale Transilvaniei, cu precădere în Bihor, Maramureș și Bistrița-Năsăud.

De asemenea, a fost organizată expoziția „Mihai Eminescu“ la Strășeni, în data de 27 august 2013. La Palatul Culturii din orașul Hâncești se desfășoară expoziția „Grigore Gafencu“, în perioada 30 august – 30 septembrie 2013, eveniment organizat în colaborare cu Consiliul Raional Hâncești. Expoziția foto-document include peste 30 de panouri foto, realizate de Unitatea Arhive Diplomatice a Ministerului Afacerilor Externe. Sunt prezentate aspecte inedite din activitatea diplomatului și omului politic român Grigore Gafencu.

Expoziția „Gavriil Bănulescu-Bodoni – un ierarh ortodox pro-motor al românismului“ de la Edinet este deschisă în perioada 25 august – 25 septembrie 2013. De asemenea, ICR „Mihai Emi-nescu“ de la Chișinău a organizat, în colaborare cu Muzeul Național de Istorie al României, expoziția itinerantă „Basarabia 1812-1947.

Limba română este celebrată și prin două spectacole susținute de Ansamblul Academic Național de Dansuri Populare „Joc“ din Republica Moldova, la Leova și Hâncești.

La Galeria de la Rond din Chișinău, în perioada 29 august – 7 septembrie 2013, se desfășoară expoziția „Alexei Mateevici – Odă limbii române“. Evenimentul este dedicat aniversarii a 125 de ani de la nașterea poetului Alexei Mateevici și cuprinde manu-scrise, fotografii, poezii, mărturii ale cronicarilor, scriitorilor clasici și contemporani despre limba română și poezia dedicată limbii române. Proiectul este realizat în colaborare cu Primăria Munici-piului Chișinău, Clubul Național de Artă „Minerva“ și Casa-Muzeu „Alexie Mateevici“ din satul Zaim.

ÎN LUME

Conform tradiției, Insti-tutul Cultural Român (ICR) organizează anual în comunități

românești din statele vecine, și nu numai, manifestări culturale prile-juite de Ziua Limbii Române, la care participă personalități ale vieții culturale și artistice românești.

ICR Budapesta celebrează Ziua Limbii Române, azi, 2 septembrie 2013, la Micherechi, cu specta-colul-interactiv Magia cuvântu-lui, conceput de Georgiana Elena Popan. Acest eveniment dedicat zilei de 31 august a fost programat pentru a coincide cu prima zi de școală în Ungaria și este dedicat copiilor români dornici să păstreze viu tezaurul lingvistic moștenit de la strămoșii lor. Elevi ai Școlii Generale românești din Micher-echi vor asculta povești tradiționale românești și universale, pline de umor, și vor lua parte la un pro-gram care include jocuri și cântece.

ICR „Dimitrie Cantemir“ de la Istanbul a realizat proiectul „Ziua Limbii Române sărbătorită la Is-tanbul: Emil Boroghina – Recital de poezie populară românească“, în data de 29 august 2013, la sediul institutului.

ICR Madrid realizează proiect-ul on-line „Ziua limbii române în Spania“, în perioada 31 august – 10 septembrie 2013. Astfel, ICR Ma-drid propune o campanie on-line de promovare a limbii și a literaturii române traduse în spaniolă.

ICR New York a organizat pa-tru recitaluri de poezie românească în interpretarea lui Constantin Chiriac, la biserica Sfânta Maria din Queens, pe 31 august la Sala mare a Centrului Comunitar din Cote-des-Neiges, Canada, apoi la Val David, în cadrul Festivalului Maria Tănase, și pe 1 septembrie, la biserica Sfântul Ilie din Mon-treal, Canada.

ICR Paris a celebrat Ziua Lim-bii Române la Paris prin organiza-rea recitalului ,,Sunt un orb”, în interpretarea maestrului Horațiu Mălăele, la Sala bizantină a Palatu-lui de Béhague.

De asemenea, alte manifestări culturale dedicate Zilei Limbii române au fost organizate și în Praga, Tel Aviv sau Beirut unde românii plecați peste hotare, și nu numai, să prindă drag de limba română.

Cristina VANCEA

EVENIMENT

Editat de S.C. MACROMEDIA S.R.L.Str. Horea, nr. 11Tîrgu-Mureş, cod 540502Tel: 0371 496 125Fax: 0265 22 00 44ISSN: 1841 - 0699

Responsabilitatea juridică pentru conţinutul articolelor aparţine autorilor. În cazul preluării unor articole, citarea declaraţiilor unor surse oficiale, responsabilitatea aparţine sursei citate.Informaţii abonamente la telefon 0265 22 00 44, la sediul redacţiei, la chioşcurile Rodipet şi la toate oficiile poştale.

Punctulwww.punctul.ro

Cristian TEODORESCU Marius LIBEG

Tipărit la SC BAP AGENCY S.R.L.

Redactori: Ligia VORO Cătălin HEGHEŞ Cristina VANCEA Ioan A. BORGOVAN Mircea BARBU

Editor: LIBEG ZsuzsannaSecretaiat: Mihaela KOZAKIT/DTP: Ovidiu MORAR

Premiul Dumitru Tinu 2007

04

Ziua limbii române a răsunat în toată lumea

ADMINISTRAŢIE

ww

w.p

un

ctu

l.ro

05

La CJ, vacanţa s-a sfârşit Vara a cam trecut şi după o

vacanţă mai mult sau mai puţin meritată, aleşii sunt chemaţi la şedinţe. Cea a Consiliului Judeţean este programată pentru 5 septembrie, când consilierii vor avea de dezbătut 17 proiecte de hotărâre, printre care rectificări de buget, parteneriate, validarea unui nou consilier…

CEL MAI IMPORTANT PUNCT…

… de pe Ordinea de zi, în opinia noastră, este proiectul pri-vind rectificarea bugetului Consi-liului Judeţean pentru anul 2013. Mai precis, veniturile CJ Mureş cresc cu 349.000 de lei, o sumă ce nu schimbă foarte mult bugetul judeţean la acest capitol, care creşte de la 418,826 de milioane de lei la 419,175 de milioane de lei. Marea parte a banilor vine din subvenţii de la bugetul de stat – 299.000 de lei şi sunt destinaţi ca-merelor agricole judeţene, în timp ce diferenţa o reprezintă venituri proprii ale CJ Mureş. La cheltuie-li însă sunt mai multe modificări.

O primă modificare ar fi că o sumă de 736 de mii de lei este tăiată de la cheltuieli curente şi alte 76.000 de lei din fondul de rezervă bugetară, în schimb creşte cu 856.000 de lei capitolul de bunuri şi servicii, cu 830 de mii lei secţiunea transporturi – mai precis transport aerian adică RA Aeroportul Transilvania, cu 530 de mii de lei cheltuielile pentru asistenţa socială pentru familie şi copii, cu 330.000 de lei secţiunea dezvoltare, cu 356.000 cheltui-elile social-culturale şi cu 256.000 de lei cele din domeniul sanitar.

O tăiere drastică de fonduri se operează şi la transferuri între unităţi administrative – aproape 1,1 milioane de lei, la servicii şi dezvoltare publică, locuinţe, mediu şi apă, tot în jur de 1,1 milioane de lei, asistenţa în caz de boli şi invalidităţi – 530.000 de lei, cheltuieli curente de funcţionare – altele decât aparatul propriu – 330.000 de lei, asociaţii şi fundaţii – 30.000, ajuto-are sociale în natură – 12.500, finanţarea naţională şi externă nerambursabilă cu aproape 260 de mii de lei.

Trăgând linie, Consiliul Judeţean va avea venituri ceva mai mari, dar cheltuielile vor fi pe

măsură, iar diferenţa între venitu-ri şi cheltuieli rămâne tot de vreo 50 de milioane de lei. Cu minus sau în minus.

TARIFE MAI MARI PENTRU CULTURĂ

După ce a fost lansat în dezbatere publică în luna iulie, Proiectul de Hotărâre privind modificarea taxelor şi tarifelor la instituţiile de cultură pentru anul 2014 ajunge în şedinţa plenului CJ. Astfel, la Ansamblul Pro-fesionist «Mureşul  », propunerea este ca preţul biletelor să rămână la acelaşi nivel ca în 2013, la fel şi tariful de închiriere a sălii de spectacole din cartierul Dâmbu Pietros. Singura cerere a conduce-rii Ansamblului este ca persoanele cu dizabilităţi să beneficieze de gratuitate. La fel şi la Teatrul pen-tru Copii şi Tineret «Ariel », taxe-le şi tarifele propuse ar rămâne nemodificate şi în 2014.

La Muzeul Judeţean însă apar primele salturi de tarife. Astfel pentru închirierea Sălii Mari de spectacole din cadrul Palatului Culturii, tariful propus este de 1.000 de lei pe oră faţă de 700 de lei cât este în prezent, pentru chiria holului Palatului Culturii 650 de lei dacă se doreşte închi-rierea pe mai mult de 4 ore, dacă nu 400 de lei, sumă care rămâne ca în 2013.

În plus, «pentru anul 2014, Muzeul Judeţean propune eli-minarea tarifului perceput pen-tru închirierea sălii de oglinzi, deoarece spaţiul respectiv intră în circuitul de vizitare a muzeelor». Astfel, dacă până acum, Sala de Oglinzi putea fi închiriată pen-tru 400 de lei – până la 4 ore pe zi, respectiv 600 de lei – peste 4 ore, din 2014 ar fi gratuită închi-rierea sa. În schimb, preţul unui bilet pentru vizitarea Sălii de Og-linzi, Secţiei de Artă, Secţiei de Istorie - Arheologie din clădirea Palatului Culturii va fi de 5 lei pentru copii, elevi, studenţi. Vi-zitarea expoziţiei de bază din cadrul secţiilor: Ştiinţele Natu-rii, Etnografie şi Artă Populară, expoziţia de arheologie din Ce-tatea Medievală va costa cu un leu mai mult pentru adulţi, de la 5 la 6 lei, dacă aleşii judeţeni vor aproba această modificare. În-chirierea Sălii de Conferinţe din

Cetatea Medievală va costa cu 50 de lei mai mult, iar la Filarmonica de Stat, taxele şi tarifele urmează să crească. Astfel, preţurile bi-letelor vor creşte cu 5 lei pentru adulţi şi cu 3 lei pentru elevi, studenţi, pensionari la concertele simfonice, cu un leu la recitaluri şi doar pentru adulţi, cu 10 lei pentru adulţi şi 5 lei pentru elevi, studenţi, pensionari la concertele extraordinare, cu 30 de lei pen-tru adulţi şi 10 lei pentru elevi, studenţi, pensionari preţul unui abonament până la 370 de lei, re-spectiv 160 de lei. De asemenea, la Filarmonică, va fi mai scumpă iniţierea în muzică şi coregrafie pentru preşcolari, dans de soci-etate şi bune maniere, artizanat şi taxele de examinare, restanţe etc.

Uşoare creşteri de tarife se vor înregistra şi la Centrul judeţean pentru Cultură Tradiţională şi Educaţie Artistică pentru cursuri-le pe care le propune şi anul viitor Şcoala Populară de Arte, cum este mai cunoscută.

APROAPE 50 DE MODIFICĂRI LA SALUBRIZARE

Consilierii judeţeni sunt chemaţi să îl mandateze pe Cipri-an Dobre, preşedintele Consiliu-lui Judeţean, să voteze în Adun-area Generală a Acţionarilor ADI Ecolect Regulamentul de Orga-nizare şi Funcţionare a Serviciului Public de Salubrizare al judeţului Mureş, aprobat prin HCJM nr.67/25.04.2013, cu modificările cuprinse în anexa care face parte integrantă din prezenta hotărâre. Mai precis, la regulament sunt aduse nu mai puţin de 46 de modificări.

Aleşii judeţeni vor avea de

votat şi Proiectul de Hotărâre pri-vind desemnarea reprezentanţilor Consiliului Judeţean Mureş în Consiliul Etic şi în Consiliul de Administraţie al Institutului de Urgenţă pentru Boli Cardio-vasculare şi Transplant Tîrgu-Mureş. Propunerile Executivului CJ sunt următoarele: Adriana Farkas – jurist, Şef serviciu la Ser-viciul juridic şi contencios, pentru Consiliul Etic, Florentina Tanţoş – economist, consilier la Serviciul buget, respectiv Kakasi András – jurist, consilier juridic la Serviciul juridic şi contencios, pentru Con-siliul de Administraţie.

De asemenea, aleşii vor mai avea de votat modificarea Anexei 2 la Hotărârea Consiliului Judeţean Mureş, nr. 133, din data de 27 octombrie 2005 privind înfiinţarea Comisiei de Evaluare a Persoanelor Adulte cu Handicap Mureş, aprobarea componenţei acesteia şi a Regulamentului de organizare şi funcţionare, ra-

portul de analiză a capacităţii de apărare împotriva incendiilor în judeţul Mureş pe anul 2012 şi sta-bilirea măsurilor de optimizare, actualizarea Planului de analiză şi acoperire a riscurilor al judeţului Mureş, Regulamentul pentru efectuarea serviciului de transport public de persoane prin curse re-gulate în judeţul Mureş, precum şi acordarea a 12 trasee.

Reprezentanţii în CJ Mureş vor analiza şi noua organigramă a RA Aeroportul Tîrgu-Mureş, potrivit căreia sunt prevăzute 139 de posturi.

ÎN MATERIE DE COLABORĂRI, PARTENERIATE…

…. Consiliul Judeţean va fi chemat să voteze colabor-area cu S.C. „Adbrain Partners” S.R.L. Bucureşti în vederea organizării, în judeţul Mureş, a Festivalului „The Most Beautiful Truck&Chopper Festival 2013”, susţinerea cu 150.000 de lei a Festivalului AlterNative şi coop-erarea cu Asociaţia „Împreună pentru Copiii cu Cancer”, prin punerea la dispoziţie a Sălii Mari a Palatului Culturii fără a percepe vreun ban în vederea organizării de către ONG-ul mureşean a unei manifestări socio-culturale, din care nu vor lipsi demonstraţiile de arte marţiale, precum şi prezen-tarea unor momente de tradiţie, artă şi cultură japoneză. Eveni-mentul ar urma să aibă loc în 25 septembrie, între orele 19 şi 21.

Ligia VORO

Consilierii judeţeni au de analizat 17 proiecte de hotărâre ,,grase”

NOU!!!!!!Societate de formare profesională, autorizată în condițiile legii,

ORGANIZEAZĂ CURSURI DE:1. Tehnician pentru sisteme de detecție, supraveghere video, con-

trol acces COR 3621302. Manager de securitate COR 1213063. Dispecer centru de alarmă COR 541408

Informații: tel. 0265221052, 0744505712, ilnebogroup@yahoo.com

10% discount pentru prima serie!!!

UNPR pierde, PDL câştigă Renunţarea la mandatul de consilier judeţean al lui Cristian

Radu Georgescu, din partea UNPR, va fi de bun augur pentru PDL. Astfel, cel care îi va lua locul, dacă va fi validat de către viitorii săi colegi, este Dan Dorul Rus, cel care a ocupat pentru o perioadă funcţia de şef al Oficiului Prefectural Reghin, iar apoi pe cea de director al Aquaserv Reghin. Acesta va face parte din comisia de servicii publice.

SPORT 06

Echipa feminină de popice Electro-mureș Romgaz Tîrgu-Mureș se pregătește pentru o nouă ediţie a campionatului cu același staff tehnic, Seres Sándor și Orosz István, dar cu un lot care a suferit câteva modificări. Au plecat Aneta Ifrim și Adela Iulia Ban, ambele la formaţia germană KV Liedolsheim, ocupanta locului IV în cam-pionatul intern și câștigătoarea Cupei Ger-maniei. A revenit în schimb din Franţa, unde a activat din anul 2000, sora Doinei Baciu, Rodica Bornert. Celor două surori li se adaugă alte patru senioare: Duka Til-da, Gyéresi (Horváth) Anna, Fülöp Erika și Alina Suciu. Lotul va fi completat cu junioarele din lot, campioane în ultimii

doi ani. Noua ediţie va alinia la start pa-tru formaţii. Alături de mureșence, vor fi

prezente echipele Corona Brașov, revenită după un an de pauză, Rapid București și

campioana în exerciţiu, Conpet Petrolul Ploiești. Ediţia va cuprinde două tururi în această toamnă, două retururi și un turneu final, care se va disputa după încheierea ce-lor patru tururi.

Pe lângă competiţia internă, la care se adaugă Cupa României la individual, care-și va disputa primul tur în 28, la Târgu-Mureș, mureșencele vor susţine și jocurile din Cupa Europei. Această competiţie se va desfășura în Germania, la Augsburg, în pe-rioada 1-5 octombrie, unde vor fi prezente echipe din 10 ţări. Finala Campionatului Naţional la individual a senioarelor va avea loc între 15 și 17 noiembrie, la Ploiești.

www.punctul.ro

ANGAJĂM PERSONAL

Hotel Privo Târgu Mureş, str. Gh. Doja, nr.27Domeniul:turism/restaurante/hotel staff

Pentru cel mai nou hotel de 4* din Tg. Mureş cu deschidere în luna Septembrie 2013,angajăm următoarele categorii de personal:

DIRECTOR CAZARE RECEPŢIONERI / FIDELIO

PERSONAL CURĂŢENIE SPAŢII PUBLICE / CAMERISTEPERSONAL SPĂLĂTORIE

DIRECTOR ALIMENTAŢIE PUBLICĂTEHNOLOG ALIMENTAR / SISTEM MICROSORGANIZATOR EVENIMENTEŞEF SALĂ RESTAURANT / OSPĂTARI / AJUTORI OSPĂTARIBARMANIHOSTESSBUCĂTARI / AJUTOR BUCĂTARIVESELAR ( STEWARD)

DIRECTOR VÂNZĂRI-MARKETING ŞI RELAŢII PUBLICEREPREZENTANT VÂNZĂRISPECIALIST MARKETING / PR

FINANCIAR CONTABILITATECONTABILCOORDONATOR APROVIZIONAREGESTIONAR / RECEPŢIE MARFĂ

TEHNIC (ÎNTREŢINERE)PERSONAL ÎNTREŢINEREŞOFER

CONDIŢII:

Studii de specialitate conform cerinţei postului, experienţă pe poziţii similare, cunoştinte limbi străine(scris şi vorbit), perezenţă fizică.

Vă rugăm să trimiteţi CV şi scrisoarea de intenţie cu datele de contact la adresa: adina.plopeanu@gmail.com

sau se pot depune la secretariat pe str. Insulei, nr. 1, Tg. Mureş

Notă: doar pesoanele selectate vor fi contactate.

Popicarele încep galopul pentru titlu

In culoarea metalizată Vipergreen, cu un look offroad autentic, Cross Caddy atrage privirile prin componente cu un design pregnant: scut cu elemente argintii în faţă, în spate și lateral, completat de ornamente de protecţie negre, de jur imprejurul mașinii. Iar pentru că autovehiculul spune multe despre personalitatea posesorului: Imaginea sportivă este accentuată de barele longitudinale argintii și de geamurile fumurii din spaţiul pasagerilor. Exteriorul puternic individualizat este completat la interior de elemente de siguranţă și confort: Dotările funcţionale precum hillholderassist, tempomat, proiectoare de ceaţă, culminează cu tracţiunea 4MOTION. Totul pentru o experienţă inedită, în care se îmbină robusteţea și extravaganţa. Vă așteptăm la Distribuitorii Volkswagen Autovehicule Comerciale!

Imaginea este cu titlu de prezentare. Detalii despre configuraţii, dotări și preţuri la Distribuitorii Volkswagen Autovehicule Comerciale.

Noul Cross Caddy

Robust, extravagant, puternic individualizat

www.vw-vehicule-comerciale.ro

Tyronn Mitchell a semnat cu BC Mureş! BC Mureș a semnat acordul cu Tyronn

Mitchell. Jucătorul american în vârstă de 32 de ani, având 185 cm şi 84 kg, a evoluat ulti-ma oară tot în România, la Farul Constanţa. De fapt, Mitchell a evoluat în cariera lui profesionistă doar în România, începând cu CSM Oradea, trecând pe la SCM U Craiova şi Gaz Metan Mediaş. A absolvit Universita-tea Northwestern State în 2006.

Tyronn Mitchell a revenit în România după turul ediţiei trecute, jucând pentru Fa-rul în 21 de partide. Fundaşul american a

avut medii de 9,7 puncte, 4,1 recuperări, 3,7 pase decisive şi 10,1 la eficienţă în 33:46 de minute pe meci.

La aruncările de două puncte are un procentaj de 41,3%, iar la cele de trei punc-te de 30,1%. El are exact 100 de meciuri disputate pe prima scenă a baschetului din România. A mai bifat două prezenţe în Cupa României pe vremea când a evoluat pentru Craiova și are la activ o prezenţă în meciul All Star din ţara noastră în anul 2011. totalbaschet.ro

AUTO

ww

w.p

un

ctu

l.ro

07

Euroins România nu va mai încheia pentru o perioadă contracte de asigurare RCA, potrivit unei decizii a Autorităţii de Supraveghere Financiară, care l-a sancţi-onat cu 50.000 lei pe directorul general, Mihnea Tobescu, și i-a retras avizul șefului departamentului de daune pentru această funcţie, conform unei știri publicate de Ziarul Financiar. ,,Interzicerea practică-rii de către societate a asigurării RCA este în vigoare până la implementarea de către compania Euroins a unui set de măsuri sta-bilit de către Autoritatea de Supraveghere Financiară (ASF). Măsurile se referă, prin-tre altele, la revizuirea de către Euroins a instrucţiunilor, procedurilor sau normelor de constatare și lichidare a daunelor, sta-bilirea corespunzătoare a cuantumului des-păgubirilor în conformitate cu reglemen-tările în vigoare, respectarea termenelor de plată a dosarelor de daună, informarea sau notificarea asiguraţilor cu privire la respin-gerea pretenţiilor de despăgubire", se arată într-un comunicat al autorităţii.

Autoritatea obligă Euroins ca, în ter-men de 24 de ore de la primirea deciziei de sancţionare, să comunice intermediari-lor de asigurări interdicţia de a mai încheia contracte de asigurare RCA în numele și pe seama societăţii. Potrivit ASF, reluarea ac-tivităţii de oferire, negociere sau încheiere a poliţelor RCA se dispune, la fel ca și în ca-zul interzicerii, prin decizie motivată, după verificarea îndeplinirii măsurilor stabili-te. Instituţia precizează că în perioada în care Euroins are interdicţia să vândă poliţe RCA, societatea are în continuare obligaţia soluţionării dosarelor de daună.

,,Deciziile au fost luate în urma con-trolului inopinat desfășurat la Euroins în lunile mai-iunie 2013. Controlul a vizat verificarea modului de instrumentare și

finalizare a dosarelor de daună și a modu-lui de respectare a prevederilor Ordinului 11/2012 pentru punerea în aplicare a nor-melor privind procedura de soluţionare a petiţiilor referitoare la activitatea asigură-torilor și intermediarilor în asigurări", se arată în comunicatul ASF.

În urma controlului, ASF a constat că reglementările și instrucţiunile de consta-tare și lichidare a daunelor nu sunt adec-vate, a fost diminuat în mod nejustificat cuantumul despăgubirii faţă de valoarea rezultată din documentele existente la une-le dosare de daună, plata unor dosare de daună către păgubiţi s-a făcut cu întârziere faţă de termenele prevăzute de normele le-gale și au fost identificate dosare de daună în care partea prejudiciată nu a fost noti-ficată cu privire la respingerea pretenţiilor de despăgubire și la motivaţia respingerii. În 12 august ASF a anunţat că l-a amen-dat cu 50.000 lei pe șeful departamentu-lui de daune al Euroins, Stamov Bozhidar Stoyanov, și i-a retras avizul pentru această funcţie.

De asemenea, în urma controlului, au-toritatea de supraveghere a stabilit în sar-cina societăţii mai multe obligaţii, printre care revizuirea tuturor dosarelor de daună

respinse de societate pentru care termenul de prescripţie nu a intervenit și gestionarea acestora în conformitate cu prevederile în vigoare. ,,ASF a constatat unele neclarităţi în ceea ce privește modul de gestionare de către Euroins a dosarelor de daună RCA și a solicitat companiei clarificări. Numărul mare de dosare de daună eliminate din re-zerva de daună, apreciat drept «semnifica-tiv» de către controlul ASF, a creat premi-sele unor verificări suplimentare", se arată

într-o informare publicată la acea dată de ASF.

Instituţia menţiona atunci că prin son-daj Corpul de control al ASF a verificat 22 dintre dosarele de daună respinse (dintr-un total de 12.626 dosare respinse în 2012) și a constatat că în niciunul dintre dosarele verificate prin sondaj nu există o justificare legală și temeinică pentru neincluderea în rezerva de daună a sumelor aferente.

La sfârșitul primului semestru, Euroins Asigurare-Reasigurare avea un volum de prime brute subscrise pe segmentul RCA de 258,74 milioane lei și deţinea o cotă de piaţă pe acest segment de 21%. Indemniza-ţiile brute plătite de societate, pe segmentul RCA, în perioada menţionată au însumat 157,78 milioane lei.

Acţionarii companiei sunt Euroins In-surance Group PLC (Bulgaria) - 92,3% și mai multe persoane fizice și juridice, care împreună controlează titluri reprezentând 7,7% din capitalul social.

www.punctul.ro

Lovitură pe piaţa asigurărilor RCA

SIGHIŞOARA 08

În acest sfârșit de săptămână, în perioada 5 – 7 septembrie, sighișorenii sunt așteptați în Cetatea Medievală la Festivalul „Sighişoara Film Festival. Organizatorii evenimentului sunt Primăria municipiului Sighişoara şi Fundaţia Română pentru Educaţie şi Educatori Bucureşti.

Programul evenimentului este foarte atractiv:

JOI, 5 SEPTEMBRIE 2013

• ora 20.00 – Piaţa Cetăţii– deschi-derea oficială

• ora 20.30, Piaţa Cetăţii– in memo-riam Liviu Ciulei/Irina Petrescu,

proiecţie Valurile Dunării, regia Liviu Ciulei (durata 92')

• ora 22.00, Piaţa Cetăţii– proiecţie scurt metraj Superman, Spiderman şi Bat-man, regia Tudor Giurgiu (durata 11')

• ora 22.15, Piaţa Cetăţii– proiecţie lung metraj Despre oameni şi melci, regia Tudor Giurgiu (durata 93')

• Ora 23.45, Piaţa Cetăţii– proiecţie lung metraj Killing time, regia Florin Pier-sic jr. (durata 100')

VINERI, 6 SEPTEMBRIE 2013

• ora 12.00-14.00, Club Aristocrat - PRim (film) ContACT – întâlnire producători film - masteranzi UNATC, moderată de Sorin Botoşeneanu şi Doru Nişescu

• ora 19.30, Piaţa Cetăţii – impro-show trupa ,,Backstage Boys”

• ora 20.30, Piaţa Cetăţii – proiecție scurt metraj Vaca finlandeză, regia

Gheorghe Preda (durata 20')• ora 21.00, Piaţa Cetăţii - proiecţie scurt

- metraj ,,Tatăl meu e cel mai tare”, regia Radu Potcoavă (durata 29')

• Ora 21.30, Piaţa Cetăţii - proiecție lung metraj ,,Şi caii sunt verzi pe pereţi”, regia Dan Chişu (durata 104')

• Ora 23.15, Piaţa Cetăţii– proiecție ,,Şapte opere de milostenie”, regia Gianluca De Serio, Massimiliano De Serio (durata 103')

SÂMBĂTĂ, 7 SEPTEMBRIE 2013

• ora 12.00-14.00, Club Aristocrat - PRim (film) ContACT – întâlnire

Massimiliano Narduli (de cautat pe

Google; jurat la premiile Cesar) cutineri absolvenţi, proaspeţi creatori de

film, despre participarea lafestivaluri importante• Ora 19.30-20.30, Piaţa Cetăţii– im-

pro-show trupa ,,Backstage Boys”• Ora 20.30, Piaţa Cetăţii–încheiere

SFF ediţia a V-a• Ora 21.00, Piaţa Cetăţii - proiecţie

lung metraj Undeva la Pailula, regiaSilviu Purcărete (durata 145')• Ora 23.30, - proiecţie lung metraj

După dealuri, regia Cristian Mungiu(durata 150')

Sighișoara, la film

DATA ORA FARMACIA TELEFON ADRESA7 septembrie(sâmbătă) 20 - 08 RUBIN 0265-771902 Str. Gării nr.78 septembrie(duminică) 20 - 08 RUBIN 0265-771902 Str. Gării nr.714 septembrie(sâmbătă) 20 - 08 ALOE 0265-771826 Str. Octavian Goga nr.1115 septembrie(duminică) 20 - 08 ALOE 0265-771826 Str. Octavian Goga nr.11

DATA ORA FARMACIA TELEFON ADRESA21 septembrie(sâmbătă) 20 - 08

CATENA HY-GEIA 0265-773916 Str. Mihai Viteazu nr.10

22 septembrie(duminică) 20 - 08

CATENA HY-GEIA 0265-773916 Str. Mihai Viteazu nr.10

28 septembrie(sâmbătă) 20 - 08 CLEMATIS 0265-774499

Str. 1 Decembrie 1918 nr.42

29 septembrie(duminică) 20 - 08 CLEMATIS 0265-774499

Str. 1 Decembrie 1918 nr.42

Programul farmaciilor, garda de noapte, septembrie 2013

Punc

tul p

e i

Eveniment. La sfârșitul acestei săptămâni, sâmbătă la ora 17, se desfășoară, la Casa de Cultură „Pompeiu Hărășteanu” Luduș lansarea cărţii „Viaţa ca un vis”, de Ioana Giurgiu, pseudonim al Lucreţiei Giurgea Alexandru. Autoarea și-a petrecut copilăria și prima tinereţe în Luduș, oraș pe care îl prezintă cu duioșie și nostalgie. Primul volum din cele două care cuprind 1.000 de pagini ne proiectează pe ecranul imaginaţiei oameni și locuri din micul târg care a fost Ludușul anilor ’50-’70 ai secolului XX. Festivitatea literară se bucură de prezenţa foștilor colegi de școală, promoţiile 1960 și 1962 ai Școlii Medii Mixte Luduș și de primarul Cristian Moldovan și consilieri locali care au atribuit Lucreţiei Alexandru, în prezent locu-itoare în New York, onorantul Titlu de „Excelenţă” conform HCL nr. 154/20 august 2013. Despre cărţi și autoare vor vorbi profesorii Mircea Gheborean și Grigore Bota, precum și Dorin Grama și Mitru Cir-hagău.

„Nuntă de aur”. Conform unei frumoase tradiţii, Primăria orașului Luduș, Consiliul Local și Sindicatul pensionarilor organizează în ziua de 1 octombrie 2013 sărbătorirea cuplurilor care convieţu-iesc de o jumătate de secol. Președintele sindicatului, Traian Dancu anunţă pe cei interesaţi că înscrierile se fac până în ziua de 13 septembrie 2013 la sediul sindicatului pe baza unei copii după certificatul de căsătorie și copii după actele de identitate.

Propunere aprobată. Proiectul de hotărâre prin care s-a modificat componenţa Comisiei de vân-zare a terenurilor din domeniul privat al orașului Lu-duș a fost aprobat de Consiliul Local. În noua comi-sie au fost desemnaţi consilierii locali Cornel Boitoș, Daniel Totu, Pap Andrei și Adrian Deteșan - membri titulari și Vitalie Suruceanu - membru supleant.

Alocare. Luând în discuţie referatul întocmit de directorul Școlii Gimnaziale Nr. 1, Cristina Cârcoa-nă, Consiliul Local a decis alocarea sumei de 15.000 de lei pentru investiţia „Reabilitarea gardului Școlii Gimnaziale Nr. 1”. Pentru realizarea investiţiei se diminuează cu 7.000 de lei suma de la „Materiale și prestări servicii cu caracter funcţional, „Alte bunuri și servicii” cu 3.000 de lei și „Alte obiecte de inventar” cu 5.000 de lei.

Mandatare. Pentru a reprezenta interesele orașului Luduș în Adunarea Generală a Acţionarilor ADI Ecolect Mureș, primarul Cristian Moldovan a propus și Consiliul Local a aprobat, mandatarea ad-ministratorului public al orașului, Sorinel Tripon de a participa și de a vota Regulamentul de Organizare și Funcţionare a Serviciului Public de Salubrizare a judeţului Mureș.

Investiţii în toate cartierele Ludușului

Pentru dezvoltarea în mod armo-nios și judicios a activităţii economico-sociale din orașul Luduș, administraţia locală a întocmit o listă cu obiectivele de investiţii necesare în anul 2013 cu finanţare parţială sau integrală de la bugetul local. Daniel Șofron, director ADP și APL în Primăria Luduș spune că pentru acest an suma alocată pentru lucrările de investiţii este de 2,2 mili-oane de lei.

IMPORTANŢA PUG-ULUI

Pentru realizarea programului de investiţii, reactualizarea Programului de Urbanism General are o importanţă deosebită fiind un punct forte în stra-tegia de dezvoltare locală a orașului. Combinat cu implementarea și cer-tificarea sistemului de management, PUG-ul judicios întocmit va crea premise favorabile pentru atragerea fondurilor europene în perioada 2014-2020.

Daniel Șofron spune că „am ajuns la nivelul în care s-a finalizat certifica-rea auditului, documentaţia este trimi-să în Anglia și până la sfârșitul anului vom avea certificatele de conformita-te”. De ce în Anglia, întrebăm? Pentru că sistemul URS britanic este cel mai

important.

INVESTIŢIILE

Cele mai importante obiective de investiţii, având în vedere creșterea ca-lităţii serviciilor oferite comunităţii ar fi în cartierul Gheja, unde este prevă-zută repararea podului care face legă-tura între sat și Castel și cimitir. Apoi construcţia a două capele mortuare în Avrămești și Gheja va fi începută în acest an și se va încheia în anul 2014.

În centrul vechi al orașului se află în lucru reabilitarea covorului asfaltic și a trotuarelor pe străzile Cinema, Amurgului și Lămâiţei. Lucrarea este

finanţată parţial de EON Gaz care a efectuat lucrări de schimbare a con-ductelor de gaze naturale.

În fază finală este și lucrarea com-plexă de pe strada Primăverii, acolo unde s-a realizat canalizarea apelor menajere și pluviale.

O lucrare mult așteptată de partici-panţii la traficul rutier este amenajarea sensului giratoriu de pe strada bariţiu, intersecţia cu Vânătorilor. Acolo se va lărgi calea rutieră, se mută câţiva stâlpi și se redesenează trotuarele.

Sunt doar câteva obiective de pe lista de investiţii care sunt prevăzute pentru acest an și care se va realiza în funcţie de fondurile disponibile.

Ioan A. BORGOVAN

LUDUŞ

ww

w.p

un

ctu

l.ro

09

Daniel Şofron priveşte cu optimism programul de investiţii

Tăureni, oameni harnici, tradiţii bogateUnicul studiu monografic de până

acum dedicat localitatății Tăureni, și, mai mult ca sigur, singurul în ur-mătoarele decenii, se datorează pro-fesorului pensionar Grigore Bota, un cunoscut culegător de folclor și cerce-tător al fenomenului cultural născut și perpetuat în lumea satului românesc. Recidivist în materie, profesorul Bota a realizat și monografia localităţii sale natale, Socolul de Câmpie și a publicat culegeri de folclor în antologia „Treci, dorule Mureșul”.

Lucrarea este structurată pe zece capitole care tratează: Cadrul fizico-geografic; File din istoria localităţii; Omagiu eroilor; Populaţia; Organiza-rea administrativ teritorială; Aspecte ale culturii materiale; Din universul spiritual al satului; Școala; Biserica și credincioșii; Literatura populară.

Trecând peste interesul particular

al locuitorilor din Tăureni, capitolul VII, „Din universul spiritual al satu-lui” este de mare importanţă pentru cercetătorii tradiţiilor populare ro-mânești. În pagini pline de har scrii-toricesc sunt prezentate într-un ciclu complet nașterea și botezul, căsătoria și nunta, moartea și înmormântarea. Apoi sunt prezentate credinţe și obice-iuri din timpul sărbătorilor de iarnă, primăvară, vară și toamnă; obiceiuri străvechi de muncă; jocul satului; des-cântece, farmece și vrăji; alte credinţe și practici vechi și particularităţi specifice de limbă.

COLABORATORI

În munca deosebit de laborioasă de strângere a informaţiilor, Grigore Bota s-a sprijinit pe contribuţia a doi fii ai

satului, prof. Vasile Mureșan și ing. Vasile Mănăilă, buni cunoscători ai satului cu oameni și tradiţii și pe spri-jinul material al administraţiei locale condusă de primarul Ovidiu Oltean.

Autorul mulţumește și istoricilor Ioan Ranca și Vasile Lechinţan din Cluj-Napoca precum și editorului Ni-colae Băciuţ.

Localitatea Tăureni este situată în nordul orașului Luduș în plină Câmpie a Transilvaniei, atestată documentar din anul 1454. În pre-zent, localitatea se întinde pe o su-prafaţă de 2076 ha și are o populaţie de aproape o mie de locuitori. Salba de lacuri (tăuri) dintre Sânger și Zau a determinat, cu siguranţă nu-mele localităţii.

Ioan A. BORGOVAN

REGHIN 10

Povestea a patru ani de DAReghin TVSărbătorită discret, aniversarea a

4 ani de emisie la DAReghin Tv a marcat în Orașul viorilor, evoluţia pozitivă a presei locale de calitate.

În urmă cu patru ani, la Reghin, un grup de oameni sufletiști au de-cis să pornească un proiect media îndrăzneţ și inedit pentru un oraș care are sub 40 de mii de locuitori: DAReghin TV.

Cu știri și emisiuni live, axate pe realităţile locale și dedicate diferitelor categorii sociale și de vârstă, postul de televiziune a intrat în casele reghi-nenilor la data de 31 august 2009.

Transmisiunile în direct, ști-rile în timp real și adaptarea grilei de programe în funcţie de sezon au devenit, în timp, cartea de vizită la DAReghin TV, care se vrea televizi-unea de suflet a reghinenilor.

,,Ne mândrim la ora actuală, în primul rând, cu jurnalul de știri care durează 45 de minute și este live. Avem știri de actualitate, reportaje și rubrici care să răspundă nevoii de in-formaţie a telespectatorilor, toate fi-ind rezultatul muncii unei echipe de excepţie. Eu personal sunt onorat să lucrez alături de ei și îi consider ade-văraţi profesioniști”, a declarat direc-torul Ovidiu Ilisan. Acesta consideră că punctul forte al postului pe care îl conduce sunt oamenii și în primul rând producătorul Marius Portik, cel care este motorul și inovatorul grilei de programe, un tânăr exigent cu el și cu cei din jur.

ECHIPA DAREGHIN TV…

… include la ora actuală 25

de persoane, tineri și mai puţin tineri, în marea lor majoritate oa-meni experimentaţi care au fost prezenți de-a lungul timpului nu doar în presa locală.

,,3 emisiuni live pe zi, un jur-nal de știri consistent, o echipă care îmbină perfect experienţa și înţelepciunea anilor cu entuzias-mul tinereţii, dar și cei 20.000 de utilizatori unici care accesează în fiecare lună paginile de internet ale DAReghin Tv sunt atuuri care nu pot fi ignorate ușor”, spu-ne Ghiţă Zileiru cel care produce două emisiuni pentru adolescenţi și realizează emisiunea de sport din acest sezon.

Emisiuni ca Reghin exclusiv, Sport Plus, Șah Mat, Instituţia, Fitze de provincie, School Tv au ajuns în ultimii 4 ani să facă parte din viaţa reghinenilor, iar Jurna-lul de Reghin se bucură astăzi de o audienţă uriașă atât pe micile ecrane, cât și în mediul on-line unde a depășit majoritatea site-urilor de știri din zonă.

PREMII

Ca o încununare a multelor ore de transmisie și a entuziasmu-lui general aniversarea a 4 ani de viaţă a venit la DAReghin TV și cu două premii. Este vorba despre un premiu la secţiunea știri și re-portaje și unul la secţiunea Talk show din cadrul SIMFEST 2013, concursul televiziunilor locale.

Emeşe ARDELEANO echipă de valoare

Zeci de reghineni s-au întrecut la tenis Peste 50 de amatori ai tenisu-

lui de masă, din judeţul Mureş şi judeţele învecinate, adulţi şi copii, au participat, sâmbătă, la cea de-a cincea ediţie a turneului Memori-alul ,, Koós Gyula”, singurul an-trenor de tenis de masă pe care l-a avut Reghinul.

Competiţia s-a desfăşurat în Sala de sport a Şcolii Gimnazia-le ,,Florea Bogdan”, sub egida Amatur. Evenimentul sportiv s-a desfăşurat în sistem open, iar copiii şi persoanele cu dizabilităţi au putut participa gratuit. Astfel, 12 copii cu vârste cuprinse între 7 şi 10 ani şi-au disputat şansele

de a câştiga o cupă alături de jucători experimentați. Cel mai vârstnic participant la turneu a fost un sportiv de 70 de ani.

CONDIŢII EXCELENTE

Organizatorul competiţiei, Kántor Imre Zoltán a declarat că în paralel cu turneul de la Reghin s-au desfăşurat sâmbătă competiţii de ping pong şi în oraşele Victoria, Iaşi, Ploieşti, Constanţa şi Oradea, sistemul de joc open fiind unul apreciat de sportive.

,,Organizarea turneului de la Reghin şi condiţiile de joc au fost, ca de fiecare dată, cele mai

bune, iar nivelul competiţiei unul demn de categoria A”, a declarat Ovidiu Ciurca, unul dintre sport-

ivii târgumureşeni care a iniţiat pentru data de 14 septembrie și un concurs de ping pong de am-ploare, ce va avea loc în capitala de judeţ şi la care s-au înscris deja, până la această oră, 150 de sportivi.

La competiţia de sâmbătă care s-a desfășurat la Reghin a fost prezentă şi soţia celui care a dat numele turneului. Cu lac-rimi în ochi, Koós Magdalena şi-a exprimat aprecierile faţă de felul în care jucătorii de tenis de masă din zonă cinstesc memoria soţului ei.

Emeşe ARDELEAN

Valoarea este răsplătită de premii

Gall Botond, la lucru

Condiţiile de joc au fost foarte bune

Mii de oameni au serbat Zilele municipiuluiLa sfârșitul săptămânii tre-

cute, vineri 23 august, au dema-rat Zilele municipiului Tîrnăveni. Startul sărbătorii s-a dat cu o paradă a tuturor ansamblurilor din Tîrnăveni şi o ,,bătaie” cu flori la şosea. Încă din prima zi a evenimentului, târnăvenenii s-au înghesuit cu mic cu mare la sărbătoare, astfel încât străzile municipiului au fost sufocate de oameni.

La paradă au participat şi delegaţiile străine ale oraşelor înfrăţite din Franţa – Ronchin și Germania. Seara de vineri a fost aglomerată de concerte ale tru-pelor dornice de afirmare: Timea Fekete, Liric Sound, Green Tree, Diana Lukacs, dar nu au lipsit nici artiştii consacraţi precum Ducu Bertzi şi Direcţia 5. Tot vineri după-amiaza s-a desfășurat şi prima ediţie a ,,Balului Primăriei”, desfăşurat la Restau-rantul Târnava.

BISERICI ÎNTRE COPERŢI

Sâmbătă la Casa de Cultură ,,Mihai Eminescu” din Târnăveni s-a desfășurat Simpozionul ,,Tîrnăveni, trecut şi viitor, tradiţie şi noutate”. De asemenea, cuplu-rile care în acest an sărbătoresc 50 de ani de la căsătorie au fost aplaudate la scenă deschisă şi on-orate de către primarul municipi-ului Târnăveni, Sorin Megheşan.

Cu acelaşi prilej, s-a desfășurat și lansarea cărţii artistului plastic, Iuliu Moldovan, care a reuşit să adune între coperţi toate bisericile din Tîrnăveni.

La simpozion a fost proiectat filmul documentar realizat cu acest prilej ,,Cuvinte de onoare”, film în care cei mai reprezentativi oameni ai oraşului au dezvăluit amintiri şi speranţe pentru Târnăveni.

În Casa de Cultură a concer-tat Corala ,,Amicii”, iar Ansam-blul ,,Junii Târnavei” a susţinut un scurt spectacol de dansuri populare.

BC MUREŞ, CU MINGEA PE TÂRNAVE

Show-ul s-a mutat în centru, unde maşinile de intervenţie au re-alizat o paradă, iar baschetbaliştii de la BC Mureș au susţinut o demonstraţie. Pe scena din centru au urcat în recital Etajul 4, Al-exandra Puia, Emanuel Cârstea, dar şi 10 dintre cele mai frumoase fete ale Târnăveniului, la cea de a doua ediţie a concursului ,,Miss Tîrnăveni”. Seara de sâmbătă s-a încheiat cu un recital Anna Lesko şi cu un show de lasere.

CELE MAI FRUMOASE TÂRNĂVENENCE

Cu prilejul Zilelor Târnăveniului, Denisa Plăcintar a fost aleasă Miss Târnăveni 2013. Locul II a fost ocupat Roxana Bădulescu, iar locul al III-lea a fost obţinut de Adelina Gher-man. Miss Popularitate a fost desemnată Karolina Kovács.

TRICOLORUL

Zilele municipiului Tîrnăveni au debutat duminică cu un mo-ment de o deosebită importanţă istorică şi valoare sentimentală peste timp. Un drapel tricolor a fost arborat pe un catarg înalt, amplasat în spatele statuii ,,Lupa Capitolina”. Drapelul a fost sfinţit

la Biserica ,,Sfântul Gheorghe” şi adus pe braţe de poliţiştii locali. După un ceremonial religios, militarii au defilat şi au prezen-tat onorul oficialităţilor locale şi judeţene.

CAPSULA TIMPULUI

Tot duminică, a fost îngropată Capsula Timpului care conţine filmul de prezen-tare a municipiului Târnăveni, desene ale copiilor cu viziunea lor despre Tîrnăveni peste 100 de ani, compunerile elevilor despre Târnăveni în anul 2013, o sticlă de coniac pentru a aminti celor din viitor importanţa viilor de pe Valea Târnavei, cartea artistului

Iuliu Moldovan şi alte obiecte care să reflecte viaţa cotidiană din prezent.

La orele amiezii, au fost premiaţi şi participanţii la competiţiile sportive organi-zate pe parcursul celor 3 zile ale Târnăveniului.

ROCK ŞI FOLCLOR

De la ora 17:00 târnăvenenii au fost invitaţi la Festivalul de folclor ,,Cânt şi joc de pe Târ-nave”. Au urcat pe scenă An-samblurile Junii Târnavei din Târnăveni, Romano, Cununa din Agnita, Iernuţeana din Iernut, Românaşul din Albeşti, Kokenes din Târnăveni, Dor Teiuşan din Teiuş, Junii Blajului, Purtata din Mediaş şi soliştii Nicuşor Balu, Alin Huza, Alina Mailat, Denisa Balu, Adelina Morar, Reta Rus, Marinela Babă, iar în închei-ere Veta Biriș a susţinut un re-cital pentru iubitorii de folclor. Zilele Târnăveniului au fost încu-nunate în acest an de concertul celor de la Cargo.

Întregul spectacol a fost transmis în direct de portalul Tirnaveni.ro, postul de televizi-une TV-AS şi radio Poliglot FM.

Mircea BARBU

TÂRNĂVENI11

ww

w.p

un

ctu

l.ro

Centrul, sufocat de lume

Direcţia 5 a încins spiritele

Denisa Plăcintar cea mai frumoasă târnăveneancă

ȘCO

ALĂ

12

Gripul ideal

•Gripbinedefinit.•Tehnologieinovatoare.•GripuniformaderentpetoatecategoriileGriffix.•DezvoltatdeinstitutulFraunhofer.•Pentrustângacișidreptaci.

Grip confortabil

Învățatul scrisului

Sistematic

Elaboratcuexperți

Mai multe informații:

www.griffix.de

Gripul ideal

NOU NOU

www.griffix.dewww.pelikan.com/kids

Învățatulscrisului,SISTEMATIC.Original Pelikan.

Crei

on ce

rat

Crei

on g

rafit

Rolle

r

Stilo

u

ȘCO

ALĂ

12

Gripul ideal

•Gripbinedefinit.•Tehnologieinovatoare.•GripuniformaderentpetoatecategoriileGriffix.•DezvoltatdeinstitutulFraunhofer.•Pentrustângacișidreptaci.

Grip confortabil

Învățatul scrisului

Sistematic

Elaboratcuexperți

Mai multe informații:

www.griffix.de

Gripul ideal

NOU NOU

www.griffix.dewww.pelikan.com/kids

Învățatulscrisului,SISTEMATIC.Original Pelikan.

Crei

on ce

rat

Crei

on g

rafit

Rolle

r

Stilo

u

ȘCO

ALĂ

12

Gripul ideal

•Gripbinedefinit.•Tehnologieinovatoare.•GripuniformaderentpetoatecategoriileGriffix.•DezvoltatdeinstitutulFraunhofer.•Pentrustângacișidreptaci.

Grip confortabil

Învățatul scrisului

Sistematic

Elaboratcuexperți

Mai multe informații:

www.griffix.de

Gripul ideal

NOU NOU

www.griffix.dewww.pelikan.com/kids

Învățatulscrisului,SISTEMATIC.Original Pelikan.

Crei

on ce

rat

Crei

on g

rafit

Rolle

r

Stilo

u

ȘCO

ALĂ

13

Instrumente de scris Griffix

Patru pași pentru învățarea scrisului:

Pasul 1–Creioncerat:Învățareapozițieicorecteșidecontrolasuprainstrumentului.Pasul 2–Creiongrafit:Învățareascrisuluicorectșistabilireamâiniidominante.Pasul 3 –Roller:Pregătireapentrustilou.Învățareamișcărilorfluente,libere.Pasul 4–Stilou:Ultimulpasînprocesuldeînvățare,învățareascrisuluicaligrafic.

Grip confortabil

Ș COA L Ă Griffix,învățatulscrisului,sistematic

griffix ® a câștigat numeroase premii•Succesul la nivel mondial pentru

inovaregriffix®• Multepremiipentrusistemuldeînvățare a scrisului.• DesignExcelent.

Cod Art EAN 4012700 Simbol Descriere articol UV NK

Pasul 1: Creion Cerat

965 475 965479 W1B CreionceratGriffix,pentrudreptacișistângaci,culoarealbastru,blister,Pelikan 1 BUC 10 BUC

965 509 965509 W1P CreionceratGriffix,pentrudreptacișistângaci,culoareroz,blister,Pelikan 1 BUC 10 BUC

913 731 913739 W1R CreionceratGriffix,pentrudreptacișistângaci,culoareroșu,Pelikan 1 BUC 10 BUC

913 749 913746 W1GR CreionceratGriffix,pentrudreptacișistângaci,culoareverde,blister,Pelikan 1 BUC 10 BUC

Cod Art EAN 4012700 Simbol Descriere articol UV NK

Pasul 2: Creion Grafit

965 186 965189 B2BR CreionGriffix,pentrudreptaci,culoarealbastru,mină2mm,blister,Pelikan 1 BUC 10 BUC

965 145 965141 B2BL CreionGriffix,pentrustângaci,culoarealbastru,mină2mm,blister,Pelikan 1 BUC 10 BUC

965 202 965202 B2PR CreionGriffix,pentrudreptaci,culoareroz,mină2mm,blister,Pelikan 1 BUC 10 BUC

965 160 965165 B2PL CreionGriffix,pentrustângaci,culoareroz,mină2mm,blister,Pelikan 1 BUC 10 BUC

913 327 913326 B1RR CreionGriffix,pentrudreptaci,culoareroșu,mină2mm,blister,Pelikan 1 BUC 10 BUC

913 384 913388 B1RL CreionGriffix,pentrustângaci,culoareroșu,mină2mm,blister,Pelikan 1 BUC 10 BUC

913 319 913319 B1GR CreionGriffix,pentrudreptaci,culoareverde,mină2mm,blister,Pelikan 1 BUC 10 BUC

913 335 913333 B1GL CreionGriffix,pentrustângaci,culoareverde,mină2mm,blister,Pelikan 1 BUC 10 BUC

ȘCO

ALĂ

NOU

NOU

NOU

NOU

NOU

NOU

ȘCO

ALĂ

15

ConceptuldesistemGriffix®afostcreatpebazacelormairecentecercetărialecaligrafiei,în cooperare cu specialişti în acest domeniu, cu profesori şi în cooperare cu Institutul Fraunhofer.

Scopul studiului a fost de a investiga procesul de scriere şi învăţare și de descoperire a problemelor asociate acestuia.Scrisul este o etapă importantă îndezvoltarea intelectuală a copilului. În plus, scrisul este important atunci când vine vorba de asimilarea informației, în special în cazul procesului de memorare.

Toate produsele Griffix obligă prinderea corectă datorită gripului special atașatfiecărui instrument de scris. Sistemul de prindere de tip grip utilizat la instrumentele de scris Griffix este disponibil separat atât pentru dreptaci cât și pentru stângaci.În cazul creionului cerat gripul este universal, deoarece în acel stadiu de dezvoltare

a abilității, copilul nu poate decide care este mâna dominantă.

Este instrumentul de scris perfect pentru preșcolari.Ajută la învățareaelemntelordebazăale scrisului: prinderea corectă a instrumentului șipresiuneaexercitatăasuprasuprafețeidescris.

Acest pas reflectă pregătirea elevului pentru scrisul cu stiloul. Reprezintă trecerea de la scrisul cu creionul la cel cu cerneală. Disponibilatât pentru dreptaci cât și pentru stângaci.

Ultima etapă de învățare a scrisului implică învățarea formelor corecte pentru a dobândi unscris de mână caligrafic cu caracter personal.Disponibilatâtpentrudreptacicâtșipentrustângaci.

Un instrument de scris destinat începătorilor, perfect pentru primul pas în lumea scrisului propriu-zis. De asemenea în această perioadă se face alegerea mâinii dominante (stângaci / dreptaci),astfel instrumentul de scris este dotat cu grip special în acest sens.

Învață să scrii în 4 pași.

Creion cerat Griffix

Stilou Griffix

Roller Griffix

Creion grafit Griffix