43. Vinovatia ca element al laturii subiective.

-prezenta elementului subiectiv in savarsirea faptei care constituie elementul material al infractiunii marcheaza prezenta vinovatiei in forma ceruta de lege.

44.Mobilul ca element al laturii subiective.

-este impulsul intern al faptuitorului la savarsirea infractiunii, acea dorinta, tendinta ce a facut sa se nasca in mintea lui idea savarsirii unei anumite activitati.

-este denumit si cauza interna a actului de conduita.

45. Actele pregatitoare (preparatorii).

-reprezinta prima faza a perioadei externe a activitatii infractionale.

46.Modalitatile actelor pregatitoare.

-pot fi acte, activitati de procurare de date si informatii ce vor fi folosite la comiterea infractiunilor.

47. Conditiile actelor pregatitoare.

-trebuie sa aiba o existenta obiectiva;

-un caracter neechivoc;

-sa fie intentionate

-activitatea efectuata san u faca parte din continutul elementului material al laturii obiective, san u faca parte din actele de executare.

48. Caracteristicile actelor pregatitoare.

Dupa natural or si continutul lor, sunt

a. acte de pregatire materiala (pregatirea materiala pt. savarsirea infractiunii ex: procurarea de instrumente, obiecte etc).

b. acte de pregatire morala(culegerea de date, informatii cu privire la locul si timpul in care urmeaza sa se savarseasca infractiunea, precum si atragarea complicilor).

49. Incriminarea actelor pregatitoare.

-inseamna aducerea de argumente cu privire la pericolul social al unor acte pregatitoare

-este necesara pt. a opri de la inceput activitatea infractionala.

50. Tentativa - notiune si conditii.

Tentativa - punerea n executare a hotrrii de a svri infraciunea, executare care a fost ns ntrerupt sau nu i-a produs efectul

Condiii:

- S existe intenia de a svri infraciunea pentru c tentativa const n punerea n executare a hotrrii;

- nceperea executrii hotrrii infracionale;

- ntreruperea aciunii de svrire a faptei sau neproducerea rezultatului.

51. Conditiile preexistente ale tentativei.

La fel ca la intrebarea 50.

52. Continutul constitutiv al tentativei.

-totalitatea conditiilor cerute de lege pentru ca o fapta sa constituie tentativa, conditii ce se degaja din reglementarea prevazuta in partea generala privind tentative si din dispozitiile partii speciale care prevad sanctionarea tentativei la acele infractiuni.

-este examinat, in doctrina penala, ca orice continut de infractiune, sub raportul conditiilor preexistente si al continutului constitutive.

53. Infractiunile la care tentativa nu este posibila.

-la infractiunile ce se savarsesc din culpa, nici la cele praeterintentionate;

-la o infractiune de inactiune

-infractiunile savarsite oral, prin cuvinte(insulta, calomnia, marturia mincinoasa)

-infractiunile continui care presupun prelungirea actiunii in timp pentru consumarea infractiunii.

54.Modalitatile tentativei reglementate de Codul Penal.

Tentativa se poate realiza in maimulte modalitati. Acestea sunt:

- tentativa neterminata sau imperfecta( intrerupta) se realizeaza in situatia incare executareafaptei careconstituieelementul material alinfractiuniia fost oprita si impiedicata sase desfasoare pana la capat.(deexempluinfractorul agresor este impiedicat de o alta persoana sa descarce arma sau saloveasca victima ).

-

-tentativa terminata sau perfecta (fara efect) se realizeaza atunci cand actiunea tipica a fost executata in intregime darrezultatul caracteristic pentru infractiunea tip nu s-a produs. Caracteristica acestei modalitati a tentative este deci imprejurarea ca faptuitorul a facu tot ce i-a stat in putinta pentrurealizareahotarariiinfractionale,aexecutatinintregime,farasafieimpiedicat, fapta ce constituie elemental material al infractiunii, insa dincause diferite, a caror natura ori sursa nu intereseaza nici in acest caz,rezultatul urmarit de el nu s-a produs ( de exemplu, infractorul descarcaarma asupra victimei, insa nu nimereste tinta sau nu reuseste sa savarseascadecat o vatamare corporala.

-

tentativaproprieisiindreptatesteaceastadenumireatuncicand,subraportulmijloacelorutilizatedefaptuitorsial prezenteiobiectuluimaterial al infractiunii, activitatea de realizare a hotararii infractionale este proprie sau apta sa duca nu numai la efectuarea in intregime a actiuniicareconstituieelementulmaterialalinfractiunii, darsilaproducerea rezultatului urmarit de faptuitor.

-tentativaimpropriesecaracterizeaza,inopozitiecu tentativaproprie,prin caracterul impropriu sau inapt almijloacelor folosite, precum si prin lipsa obiectului material al infractiunii de la loculunde faptuitorul crede caseafla,cauzecareaufacutcaproducerearezultatuluisanufieposibila.

55. Infractiunea fapt consumat.

Infractiuneafaptconsumatesteinfractiuneaalcaruirezulta seproduce odata cu executarea in intregime aelementului material al laturii obiective.Infractiuneaconsumatainglobeazasi tentativaacelei infractiuni. Infunctiederezultatulfapteicarepoatefiovatamare

materiala, ori o stare de pericol, infractiunilese considera consumate dupaexecutarea activitatiiinfractionalesiproducerearezultatuluiin cazul infractiunilorderezultat,iarincazulinfractiunilorde pericol,infractiuneaseconsumadinmomentul executariiinintregimeaactivitatii ce constituie elementul material al laturii obiective.

56. Infractiunea fapt epuizat.

Infractiunea fapt epuizat este o formaatipica de infractiune, mai grava decat cea tipica, deoarece acumularile cantitative( amplificarea urmarii,continuarea activitatii) conduc la salturi calitative pentru infractiunile fapt epuizat antrenand si o raspundere penala mai grea pentru aceasta forma de infractiune Specificulinfractiuniifaptepuizatconstainprelungirea in timp a infractiunii dupa momentul consumarii.Infractiunea fapt epuizat este posibila la infractiunile : continui,continuate, progresive si la cele din obicei sau obisnuinta.

57. Cauzele generale de nepedepsire.

58. Desistarea.

-renuntarea de buna voie la continuarea executarii actiunii ce constituie elemental material al laturii obiective a infractiunii, dinpartea faptuitorului.

59. mpiedicarea producerii rezultatului.

Impiedicarea producerii rezultatului consta in zadarnicirea din partea faptuitorului, de buna voie, a aparitiei rezultatului faptei sale care a fost realizata in intregime Atat desistarea cat si impiedicarea producerii rezultatului sunt cauze de nepedepsire,reprezintaoincurajarea faptuitoruluidearenuntalacontinuareaexecutarii faptei,orilaproducerearezultatuluiimpiedicand aparitia acestuia si drept consecinta rezultatul socialmente periculos nu seproduce.

60. Notiunea de unitate de infractiune.

Prin unitatea de infractiune se desemneaza activitatea infractionala formata dintro singura actiune ori inactiune ce decurge din natura faptei sau din vointa legiuitorului, savarsita de o persoana si in care se identifica continutul unei singure infractiuni.

61. Felurile unitatii de infractiune.

Felurile unitatii de infractiune.Unitatea de infractiune este cunoscuta in doctrina penala si in legislatie sub doua forme: unitatea naturala si unitatea legala.

62. Infractiunea simpla.

Ca forma a unitatii naturale infractiunea simpla se caracterizeaza sub raport obiectiv printr-o singura actiune sau inactiune si printr-un singur rezultat, iar subiectiv printro singura forma de vinovatie. Aceasta forma de infractiune simpla este des intalnita in legislatia penala si in practica judiciara. Infractiunea simpla nu trebuie inteleasa ca fiind rezultatul unei singure actiuni) ea putand ingloba mai multe acte de executare care nu au insa semnificatie proprie, cuprinzanduse in activitatea unica

63. Infractiunea continua.

Ca forma a unitatii naturale, infractiunea continua se caracterizeaza prin prelungirea in chip natural a actiunii sau inactiunii, ce constituie elementul material al laturii obiective, dupa consumare, pana la interventia unei forte contrare.

64. Infractiunea deviata.

Este o forma a unitatii naturale de infractiune si desemneaza infractiunea savarsita prin devierea actiunii de la obiectul sau persoana impotriva carora era indreptata, datorita greselii faptuitorului, la alt obiect sau persoana pe de o parte, sau prin indreptarea actiunii asupra altei persoane ori altui obiect decat acela pe care vrea faptuitorul sal vatame, pe de alta parte.

65. Infractiunea continuata notiune si conditii de existenta.

Infractiunea continuata este forma unitatii legale de infractiune caracterizata prin savarsirea de catre aceeasi persoana, la intervale de timp diferite, in realizarea aceleiasi hotarari infractionale a unor actiuni sau inactiuni care prezinta fiecare in parte continutul aceleiasi infractiuni.

conditiile de existenta ale acesteia:

a)unitate de subiect,b)pluralitate de acte de executare,c)unitate de hotarare sau rezolutie infractionala si d)unitate de continut al infractiunii (in sensul ca fiecare actiune realizeaza

a) Unitate de subiect activ.O prima conditie de existenta a infractiunii continuate priveste unitatea de subiect activ, adica aceeasi persoana savarseste mai multe actiuni sau inactiuni. Este indeplinita conditia si atunci cand aceeasi persoana savarseste unele acte in calitate de autor, iar altele in calitate de complice.

b) Pluralitatea actelor de executare.A doua conditie priveste pluralitatea de acte de executare (actiuni sau inactiuni) savarsite la intervale de timp. Este indeplinita aceasta conditie cand se savarsesc mai multeacte de executare, ce au forma faptului consumat, iar altele au ramas in faza de tentativa.

c) Unitatea de rezolutie.Este conditia esentiala pentru unirea tuturor actiunilor in cadrul aceleiasi hotarari infractionale, initiale, cu care infractorul savarseste actele de executare.

66. Importanta stabilirii caracterului continuat al unei infractiuni.

67. Tratamentul penal al infractiunii continuate.

68. Infractiunea complexa notiune si forme.

-infractiunea complexa este definita in codul penalca fiind infractiunea ce cuprinde in continutul sau ca element constitutiv sau ca o circumstanta agravata o actiune sau o inactiune care constituie prin ea insasi o fapta prevazuta de legea penala.

69. Formele infractiunii complexe.

Formele infractiunii complexe.Avand in vedere rolul indeplinitde actiunea sau inactiunea ce intra in continutul infractiunii complexe ca element ori ca o circumstanta agravanta, in literatura juridica se face distinctie intre:a)infractiunea complexa forma tip sib)infractiunea complexa ca varianta agravanta.

a) Infractiunea complexa forma tipsau infractiunea complexa propriuzisa se caracterizeaza prin aceea ca in continutul ei intra ca element o actiune sau inactiune ce reprezinta continutul unei alte infractiuni. Deci infractiunea complexa in aceasta forma este formata din reunirea de catre legiuitor a doua infractiuni distincte si crearea unei a treia deosebite de cele inglobate.

b) Infractiunea complexa ca varianta agravanta.Cea de a doua forma a infractiunii complexe este cea care cuprinde in continutul sau, ca pe un element circumstantial agravant o actiune sau inactiune ce reprezinta continutul unei alte infractiuni. Infractiunea complexa este o varianta calificata a unor infractiuni simple, creata prin absorbirea in continutul sau a unor fapte ce reprezinta continutul unor alte infractiuni.

70. Efectele juridice ale infractiunii complexe.

Este posibil ca dupa ce sa aplicat pedeapsa pentru infractiunea complexa, sa se descopere actiuni sau inactiuni, care fac parte din infractiunea complexa. In acest caz condamnatul va fi judecat si pentru acestea iar pedeapsa anterioara se va recalcula in functie de intreaga infractiune complexa. Pedeapsa se poate agrava fata de cea initiala ori poate ramane in aceleasi limite, legea opreste doar aplicarea unei pedepse mai usoare decat cea stabilita anterior.

71. Infractiunea de obicei notiune si consecinte juridice.

Prin infractiune de obicei sau de obisnuinta se intelege infractiunea al carui continut se realizeaza prin repetarea faptei de un numar de ori din care sa rezulte obisnuinta, indeletnicirea faptuitorului.