4.1 Cunoaşterea Copilului Preşcolar

8/18/2019 4.1 Cunoaşterea Copilului Preşcolar

1/18

1. Cunoaşterea copilului preşcolar

Domeniile dezvoltării

Posibilitatea cunoaşterii pentru educaţie şi stimularea dezvoltării

Metode de cunoaştere

Mediul educaţional

Organizarea mediului la copilul mic

Abordarea educaţiei prin mesajele mediului

Arii de stimulare

Grădiniţa este principala verigă dintre familie şi şcoală, prima treaptă a

nvăţăm!ntului formal" #eea ce denumim n mod obişnuit pedagogie

preşcolară se referă la acest tip de educaţie şi de instituţie" Pedagogia

preşcoalră este parte a pedagogiei timpurii şi speci$cul ei constă n aceea că

antrenează actorii educaţiei pe un teritoriu comun" %ducatoarele devin, n

acest conte&t, principalii adulţi n procesul de formarea a copilului" %le nu pot

avea succes nsă fără o colaborare str!nsă cu familiile"

Dacă programele de intervenţie timpurie desc'id uşa unor acţiuni care

să mpletească intervenţia oganizată de grădiniţă cu cea nonformală din

familie şi cu implicarea comunităţii, devine necesar să subliniem care este

demersul necesar pentru ca programul de educaţie timpurie să devină, de lao propunere generală la nivel social, o propunere directă şi individualizată

care să răspundă personalităţi $ecăriu copil" Am analizat n capitolul anterior

principiile care guvernează dezvoltarea copilului" Apare necesar să facem

acum legătura cu acţiunea directă( cum de$nim şi abordăm parametrii

dezvoltării copilului preşcolar, prin ce metode cunoaştem individualitatea

$ecăruia şi ce strategi vom adopta pentru a acţiona e$cient" )om analiza

dezvoltarea preşcolarului, cunoaşterea acesteia prin metodele cele mai

rapide şi necesare n abordarea educaţională şi respectiv individualizarea ca

strategie necesară n programele educative pentu v!rstele mici"

a. Dezvoltarea copilului - dimensiunile proceselor de educaţie

timpurie în favoarea dezvoltării

Instrumentele cunoaşterii preşcolarului în grădiniţă

*


2/18

Modele teoretice ale dezvoltării copilului preşcolar

Coordonatele fundamentale ale dezvoltării

Dimensiunile personalităţii copilului preşcolar

Cunoaşterea copilului si individualizarea programului adecvat

dezvoltării copilului. Argumente. Criterii de apreciere a dezvoltării

preşcolarului. Instrumentele cunoaşterii preşcolarului în grădiniţă.

+unt propuse ca cele mai adecvate instrumente pe care le putem folosi

n grădiniţă, cu scopul cunoaşterii personalităţii copilului preşcolar,

următoarele(

Observaţia asupra comportamentelor şi atitudinilor-

.estele, probele şi scalele de dezvoltare aplicate asupra diferitelor

componente ale persoanalităţii şi asupra proceselor psi'ice"

Modele teoretice ale dezvoltării copilului preşcolar şi programul

timpuriu de educaţie

Modelul dezvoltării psiice a copilului formulat de !. "iaget #1$%&'

oferă o perspectivă dinamică şi comple&ă" Dezvoltarea psi'ică este un

proces dinamic de formare şi reconstrucţie continuuă prin nvăţare a unor

structuri cognitivoperaţionale" /n determinarea dezvoltării psi'ice, rolul

fundamental revine raportului dintre condiţiile interne şi condiţiile e&terne"0eferinduse la apariţia şi dezvoltarea capacităţilor cognitive la copil, 1" Piaget

descrie inteligenţa practică, senzoriomotorie care stă la baza acestora"

2nteligenţa este o formă de adaptare, o relaţie a copilului cu realitatea, o

ec'ilibrare progresivă la aceasta" 2nteligenţa este e&plicată prin trei noţiuni

c'eie( acţiunea, imaginile şi limbajul" Dezvoltarea cuprinde la el trei

componente( e&perienţa, nvăţarea şi maturizarea"

0evenind la programul educativ din grădiniţă, accentuăm importanţa

pe care trebuie să o acordăm acţiunii independente a copilului" Aceasta va

duce la construirea e&perienţei personale prin nvăţare" 3a r!ndul său,

nvăţarea este n str!nsă dependenţă cu acele condiţii oferite de joc la

v!rstele timpurii şi grija faţă de procesul biologic al maturizării $reşti a

copilului" Dacă dezvoltarea depinde de acţiune şi inteligenţa senzorio

4


3/18

motorie, programul educativ trebuie să ofere copilului e&perienţe de

e&plorare şi analiză a obiectelor şi fenomenelor din realitate" %&istă trei

dimensiuni fundamentale ale construcţiei e&perienţei de viaţă la copilul din

grădiniţă(

0elaţiile sale cu obiectele din jurul său-

0elaţiile sale cu semenii-

0elaţiile sale cu e&perienţa deja acumulata şi care constituie nucleul său de

personalitate, unicitatea sa"

Modelul dezvoltării copilului lui (. (ri)son dezvaluie alte aspecte, de

ordin socio5afectiv(

• cum apare şi creşte sinele copilului-• cautarea identităţii proprii şi relaţia cu ceilalţi"

/ntre 6 şi * an el identi$că la copil posibilitatea unei crize ntre ncredere şi

nencredere" /ntre * şi 7 ani criza de adaptare socioafectivă se manifestă

ntre autonomie şi ndoială5dependenţă" /ntre 7 şi 8 ani, n perioada copilariei

timpurii, criza este ntre intiativă şi vinovăţie" 0ezolvarea pozitivă prin

programe educative adecvate, a crizelor menţionate, poate duce la

construcţia unei personalităţi caracterizate de ncredere, autonomie şi

initiativă" 0ezolvarea negativă, prin măsuri pedagogice necorespunzatoare,duce la personalitatea şovăielnică, dependenţă şi cu sentimentul vinovăţiei"

/n grădiniţă, imaginea copilului este comple&ă şi dinamică" 9iecare masură

pedagogică are rezonanţe ad!nci n dezvoltarea componenelor personalităţii,

n raport cu identitatea $ecarui copil" Depinde de educatoare să realizeze că

nvăţarea şi formarea copilului este o activitate permanentă, continuuă,

legată de tot ceea ce constituie mediul, acţiunile şi resursele grădiniţei"

.rebuie subliniată ideea că nu e&istă un copil :etalon: faţă de care să

realizam o clasi$care a copiilor la un moment dat n grupă" 9iecare copil este

unic, cu nevoile sale şi cu caracteristicile sale" Diferenţele individuale sunt

e&trem de variabile la v!rstele mici" Asemanarea dintre copii e&istă

dependent de v!rstele cronologice, de mediul de viaţă şi de e&perienţele

care sunt uni$cate n grădiniţă" +tudiul ştiinti$c al dezvoltării copilului ne

7


4/18

oferă posibilitatea identi$cării sc'imbărilor cantitativre şi calitative care

intevin n construcţia personalităţii acestuia" +c'imbările cantitative se referă

la aspectele $zice ;greutate, nălţime, v!rstă etc"


5/18

#omponenta cognitiva sau componenta intelectuală se referă la construirea

sc'emelor de cunoaştere, a capacitaţilor mentale, psi'ice cum ar $ (

structurile de nvăţare, limbajul, memoria, g!ndirea, judecăţile" 3a acest

domeniu se referă toate e&plorările prin care copilul reţine date din realitate

şi şi construieste propria imagine despre lume" Memorează, transformă n

imagini proprii şi foloseşte datele obţinute" #omponenta socioafectivă se

referă la reacţia unică a $ecăruia n faţa stimulilor realităţii" #opilul are emoţii

n relaţiile sale cu ceilalţi şi aceasta in=uenţează at!t cunoaşterea c!t şi

dezvoltarea sa" 3a v!rstele mici, emoţiile şi stările afective sunt esenţiale

pentru devenirea ulterioară a copilului" %moţiile pot $ pozitive sau negative"

#opilul are nevoie de !ntărire pozitivă a actelor sale pentru a $ tentat să

e&ploreze şi să acţioneze n continuare" Puiul de om nu poate supravieţui fără

grijă şi ngrijire atentă n primii ani de viaţă, iar trăirile afective la aceste

v!rste sunt esen!iale pentru viitor" #omponenta motorie sau domeniul $zic

al personalităţii se referă la toate acele capacităţi construite pe mişcare şi

efort $zic" /n primul r!nd, urmărim aspectele legate de $zic, şi anume

sc'imbările corporale, greutate, nălţime, maturizarea organica a creierului şi

a corpului n general, etc" Apoi este vorba de dezvoltarea activităţii motorii

; de mişcare


6/18

vine n grădiniţă, copilul este deja purtătorul unor deprinderi şi a unor

e&perienţe care trebiue cunoscute n scopul construirii unui program

educativ e$cient"

/mpărţirea personalităţii n aceste componente se face doar cu un scop

didactic" %a este realizată numai pentru a recunoaşte importanţa acelor

elemente de personalitate care pot $ stimulate şi sprijinite n programul

educativ" /n realitatea comple&ă a personalităţii copilului nu se poate face o

departajare clară ntre acţiunile şi comportamentele care caracterizează un

domeniu şi altul" De e&emplu, folosirea vorbirii n propoziţii este un

comportament care ţine şi de cognitiv şi de limbaj" De asemenea, desenul

este şi cognitiv şi motricitate şi socioafectiv" #reativitatea şi e&presia

artistică se nt!lnesc n toate componentele" 9iecare activitate desfaşurată n

grădiniţă ţi propune să se adreseze tuturor acestor componente pentru

dezvoltarea armonioasă a personalităţii" /n fapt, se urmăreşte dezvoltarea

creativitţăii şi unicităţii $ecarui copil n acelasi timp cu formarea structurilor

de bază n cunoaştere, comunicare şi e&primare" Grija numai pentru

dezvoltarea intelectuală a copiilor şi stimularea structurilor de cunoaştere şi

de memorare, este limitată şi ine$cientă pentru copil" +ăi nvăţăm pe copii

poezii şi c!ntece, este doar un aspect al educaţiei personalităţii lor" >u estede ajuns să recunoască animalele, fructele şi legumele" #opiii trebuie să

dezvolte şi comportamente sociale de colaborare, cooperare, negociere,

rezolvare de probleme şi rezolvare a con=ictelor n moduri pozitive" A nvăţa

să comunice cu ceilalti şi a comunica cu lumea este o alta latură necesară a

educaţiei timpurii de azi" Azi, un copil sănătos este un copil care are

deprinderile socioafective de bază, nu numai care ştie multe" >u ne mai

putem permite să consideram copiii ca un grup omogen ci trebuie să vedem

individualitatea şi identitatea $ecăruia" /n acest sens, sensibilitatea afectivă

şi reacţiile emoţionale ale copiilor trebuie cunoscute şi educate

corespunzator"

b" #unoaşterea copilului n grădiniţă" #e trebuie să cunoaştem despre

copil" #um poate cunoaşte educatoarea copilul preşcolar" Observarea curentă

8


7/18

a copilului( #ondiţiile necesare" Obiectivele observării curente" 9ormele

observării" Observarea indirectă" #ondiţiile unei bune observări" #ondiţiile

pregătirii şi desfăşurării observării" #erinţe pentru alcătuirea unei grile

personale a educatoarei" #e trebuie să cunoaştem despre copil"

Pentru e$cienţa programului educativ timpuriu, informaţiile despre

copil trebuie să evidenţieze(

identitatea psi'o$zică a acestuia( aceasta nseamnă că trebuie să adunăm

acele informaţii care ne spun #M %+.% #OP233" Avem n vedere

evidenţierea particularităţilor individuale, particularităţile determinate de

v!rsta cronologică, aptitudunile copilului, ritmul său de activitate şi nvăţare,

stilul predilect n acţiune şi nvăţare, capacitatea sa de concentrare asupra

activităţilor, di$cultăţile de adaptare şi de nvăţare, etc"

Acţiunile copilului- este necesar să facem un tablou al modului #M

A#B2O>%AC #OP233 cu obiectele şi fenomenele din jur şi cu semenii săi" /n

acest tablou suntem interesaţi de o serie de acţiuni de bază care constituie

suportul dezvoltării( manipularea obiectelor, identi$carea elementelor

componente, recunoaşterea particularităţilor, modul de acţionare predilect,

tipurile de activităţi şi condiţiile n care aceste activităţi au loc, etc"

0elaţiile psi'osociale ale copilului- este necesar să situam copilul ninteriorul grupului social şi să identi$cam #M 2>.%00%3AB2O>%AC el cu

ceilalţi copii, cu adulţii din grădiniţă dar şi cu cei de acasă, cu educatoarea şi

cu orice persoană cu care vine n contact"

#um poate cunoaşte educatoarea copilul preşcolar

#ăile prin care putem cunoaşte copilul sunt(

a" #unoaştere directă prin folosirea unor instrumente ştiinţi$ce etalonate

;testele, probele şi scalele de dezvoltare< sau prin folosirea observaţiei-

b" #unoaşterea indirectă prin discuţiile cu cei care l cunosc pe copil ;părinţii,

fraţii, ceilalţi copii din gupa<

#um scopul educatoarei este consturirea unui program individualizat,

ea poate folosi probe, teste, dar cel mai util şi e$cient este să foloseasca

observarea" /n nici un caz educatoarea nu face e&aminare psi'ologică pentru

E


8/18

a diagnostica sau pentru a face o clasi$care, ierar'izare a copiilor n grupă"

%a are nevoie de o serie de teste şi probe simple cu care poate evalua nivelul

de dezvoltare dintro componentă sau alta a personalităţii, şi pe care le va

folosi dacă va considera că are nevoie de mai multe informaţii despre copil,

la un moment dat, n alcătuirea proiectului educativ individualizat" De

e&emplu, observă că un copil este stangaci fără a folosi proba de lateralitate,

dar poate folosi un test de atenţie pentru a evalua daca acel copil are nevoie

de mai mult sprijin n concentrarea atenţiei" %a poate folosi de asemenea

probe de evaluare a vorbirii5rostirii corecte, iar la varsta de 85E ani poate

folosi pentru evaluarea creativităţii lingvistice şi formarea noţiunilor, proba

de completare a lacunelor"

Observarea curentă a copilului

9olosirea observării curente ;directe< a copiilor se constituie ca o

metoda uşoară şi e$cientă" %a se foloseşte n scopul colectării datelor pentru

alcătuirea progamului educativ, pentru consemnarea progreselor şi nevoii de

sc'imbare a unor te'nici sau metode didactice" /n acelaşi timp, observarea

ndreaptă atenţia educatoarei spre procesul dezvoltării şi spre posibilităţile

de intervenţie" /n educaţie, observarea este o metoda de cunoaştere dar şi o

te'nică de lucru" Adunarea datelor despre copil, consemnarea lor sistematică n mod obiectiv, pe domeniile propuse atenţiei, cognitiv, psi'omotor, socio

afectiv, de limbaj şi de autoservire, ne oferă o adevarată 'artă a evoluţiei

copilului şi deci putem face recti$cările necesare n program la timpul

potrivit" Observarea ajută la deciziile corecte n program"

*" #ondiţiile necesare observării pentru a sprijini programul timpuriu"

Pentru a alcătui un program c!t mai potrivit nevoilor copiilor preşcolari

observaţia trebuie(

pregatită cu grijă-

să $e utilzată n cadrul unor situaţii problemă pentru copil-

să aibă precizat cu claritate scopul-

să e&iste criterii de observare bine $&ate-

să $e stabilit un plan de observare-

F


9/18

să se structureze pe un interval de timp anumit-

să consemneze clar, precis, obiectiv, datele-

să $e motivată de dorinţa de a sprijini dezvoltarea copilului"

7" Obiectivele observaţiei curente(

*" #olectarea informaţiilor se referă la culegerea datelor despre copil( ceea

ce se poate vedea, auzi şi nota"

4" 2nterpretarea datelor de$neşte semni$caţia pe care educatoarea o dă

datelor culese referitoare la copii"

7" Modelarea comportamentelor educative pe baza a ceea ce se ştie despre

copil5copii" Observarea este considerată o activitate de cunoaştere voluntară

şi structurată cu scopul unor acţiuni viitoare" /n cazul nostru, ea serveşte

acţiunii de predarenvăţare directă şi indirectă desfaşurată n grupa de

preşcolari"

?"9ormele observaţiei"

a" Observaţia directă

Observarea directă este calea principală de obţinere a unor informaţii asupra

comportamentelor copiilor" 2ată de ce prin observaţie noi urmărim

comportamentele şi le notăm ca atare" %ducatoarea trebuie să privească, să

auda, să analizeze, să surprindă detaliile şi să noteze clar" >u putem neglijaaspectul subiectivitaţii n notare dar, av!nd n vedere scopul acţional

educativ al observaţiei, este $resc să sesizam nota personală a celui ce va

nota" Dacă se integrează n grupul de joceducaţie al copiilor, provoacă

situaţii de nvăţare5dezvoltare prin mijloace indirecte ;cum ar $ amenajarea

spaţiului educativ şi sc'imbarea materialelor didactice


10/18

Observarea participativă, educatoarea provoacă şi participă la activităţi şi

situaţii problematizate pentru a putea dezvaălui detalii asupra personalităţii

copilului"

#a metodă de cunoaştere, observarea directă se poate realiza spontan

sau n mod plani$cat, dirijat, organizat, cu scopul sesizării unor aspecte

anumite propuse anterior" %ducatoarea poate realiza, n general, toate

formele de observare ştiinţi$că asupra copiilor" /n funcţie de sarcinile

didactice pe care le urmareşte, ea va acorda atenţie unei forme sau alteia"

a" Observarea indirecta"

Observarea mediată prin care educatoarea culege informaţii de la alţii

şi şi completează imaginea despre copiii din grupă este observarea

indirectă" 9amilia copiilor, ceilalţi adulţi din grădiniţă sau din cartier, copiii din

jur, celelalte educatoare, specialiştii de tipul medicului, logopedului,

psi'ologului, asistentului social, pot da informaţii utile programului

individualizat" Pentru observarea indirectă a copilului şi a progreselor lui, cele

mai bune modalitţăi de culegere a datelor sunt(

#onvorbirile ;cu părinţii, adulţii şi alţi parteneri care cunosc sau ngrijesc

copilul


11/18

personalităţii acestuia" Pe termen mai lung, poate sesiza progresele, factorii

care facilitează dezvoltarea şi obstacolele" .oate acestea o vor ajuta să ia

decizii corecte n programul educaţional individualizat sau personalizat c!nd

este cazul" Observaţia are deci un scop educaţionalformativ şi se realizează

sistematic, pe o anumita perioadă de timp" #ele mai multe informaţii le

putem culege din e&primarea verbală şi gra$că a copilului" #um, c!nd şi cu

cine vorbeşte copilul H #e, cum, c!nd şi cu ce materiale deseneaza copilul H

3a copilul p!nă la 7 ani, aceste comportamente abia apar şi deci informaţiile

despre copil se iau mai greu" 3a v!rsta respectivă, mişcarea şi activităţile

motorii de bază ne ofera informaţiile necesare( cum merge, cum se sprijină la

mers, cum se ridic atunci c!nd cade, reacţia la cădere, comunicarea cu

ceilalţi ;adulţi şi copii


12/18

repede tot ce i convine şi nu dă celorlalţi de langă el" Acest mod de

relaţionare n grup este un semnal pentru educatoare n a observa pe o

durată mai lungă modul cum acest copil se joaca cu alţii, cum mparte

jucăriile şi cum cooperează" Dacă se observă că este un comportment $&at,

de a nu mpărţi cu ceilalţi şi c'iar de a $ reticent la cooperare, este clar că n

programul educativ trebuie să acorde atenţie particulară acestor aspecte n

jocurile lui Petre" Diversitatea observaţiei este n funcţie de(

obiectul observării - comportamentul copilului n anumite situaţii şi

activităţi-

te'nica folosită- cum procesează educatoarea pentru a nregistra datele-

relaţia stabilită ntre cel care observă şi copil- poate $ o relaţie participativă

sau neparticipativă dar neaparat o relaţie de parteneriat şi de colaborare"

8" #ondiţiile pregătirii şi desfaşurării observării

Pentru a deveni un instrument practic al plani$cării, observaţia cuprinde

urmatoarele cerinţe(

a" +tabilirea scopului şi a obiectivelor" %&istă mai multe motive pentru care

copilul5copiii pot $ observaţi" %ducatoarea trebuie să aibă clar stabilite

obiectivele(

a culege informaţii a c!ştiga e&perienţă n observarea copilului5copiilor la v!rste diferite şi n

domenii de dezvoltare diferite-

a sc'imba e$cient modul de activitate al copilului5copiilor-

a alterna e$cient jocurile şi materialele educative folosite, cre!nd noi

situaţii de joc-

a cunoaşte cum reacţioneaza copiii n situaţii diferite şi a nţelege de ce

reacţioneaza astfel-

a evalua progresul după o perioadă anumită de timp sau după un set de

activităţi sau materiale folosite-

a evalua efortul depus de factorii educaţionali, e$cienţa acestora n

desfăşurarea activităţii didactice-

*4


13/18


14/18

Momentul ales pentru observaţie trebuie 'otăr!t clar" Putem să avem n

vedere orice moment al zilei sau al programului educativ, cu condiţia să $e

cunoscută clar succesiunea n timp a activităţilor şi comportamentele avute

n atenţie"

g" #!t timpObservarea se poate eşalona pe cateva minute, ore, o saptamană, o lună, un

an" 2ntervalul de timp depinde de scopul propus şi de alegerea educatoarei"

'" Pe cine observăm

Aceasta presupune alegerea unui anumit copil sau a unui grup"

i" #um se noteaza datele

%ste nevoie de o listă de comportamente, o grilă de observaţie, $şă sau

scală, pe care educatoarea $e că o ia din literatura de specialitate, $e că ostabileşte singură n funcţie de e&perienţa şi de activitatea sa" /n acest

instrument se vor găsi indicatorii comportamentali aleşi n funcţie de

programul educativ"

j" 2nterpretarea faptelor observate

3a baza observării poate sta o teorie sau alta" nul şi acelaşi fapt poate $

interpretat n funcţie de obiectivele programului educativ şi n funcţie de

observator" >oi propunem n interpretare, analiza stadiala a lui 1" Piaget şi

deci, o nţelegere de tip constructivist activ a comportamentelor copilului"

9iecare educatoare are o pregatire profesională psi'opedagogică cei

permite săşi construiască instrumente proprii de observare şi e&perienta la

grupa aduce un plus de nţelegere şi obiectivitate observării"

I" #omportamentul etic şi profesional al observatorului"

%ste cert că n observare nu şi are loc subiectivitatea" %ducatoarea trebuie

să $e egală n comportament cu toţi copiii, să $e obiectivă n nregistarea

datelor observate dar şi n interpretarea şi folosirea lor" 2nformaţiile date

părinţilor, despre copiii lor, trebuie să $e con$denţiale" Modul n care sunt

prezentate părinţilor rezultatele observării trebuie să $e etic şi profesional"

Părinţii au obiceiul săşi compare copiii cu ceilalţi, iar acest lucru nu trebuie

ncurajat" 2nformaţiile pe care le primesc părinţii trebuie să se refere numai la

*?


15/18

propriul copil, şi aceast lucru trebuie făcut cu responsabilitate faţă de

personalitatea copilului şi a familiei lui" At!t părinţii c!t şi copilul trebuie

protejaţi şi respectaţi ca individualităţi" Dacă de e&emplu se povesteşte unei

mame că fetiţa ei nu ştie ncă să măn!nce cu furculitţa corect, acest lucru

trebuie făcut cu profesionalism şi optimism, nu prezentat ca un defect ci ca o

deprindere pe care şio va forma ulterior cu sprijinul familiei şi al

educatoarei" Discuţia trebuie să nceapă cu accentuarea calităţilor copilului,

iar problemele de semnalat sunt prezentate cu tact şi alături de soluţii de

ameliorare"

I" 9actorii care afectează observaţia"

#ulegerea şi nregistrarea datelor este posibil să $e deformată sau

mpiedicată din urmatoarele motive(

factorii legaţi de personalitatea educatoarei care observă ca( sensibilitatea

ei, oboseala, boala, disconfortul n activitate, alte preocupari predilecte,

neconcordanţa ntre personalitatea celei care observă şi acest tip de

cunoaştere, preferinţele pentru un copil sau altul, organizarea incorectă sau

arti$cială a situaţiilor de observare-

factori legaţi de nregistrarea datelor( grila este neconcludentă sau

neimportantă pentru procesul educativ- factori legaţi de conte&tul social( nu sunt create situaţii favorabile

e&primării libere a personalităţii copiilor şi datele sunt parţiale"

m" %rorile observării"

/n realizarea observării copiilor pot interveni o serie de erori ca( erori de

omisiune( c!nd nu sunt redate datele importante, ci se notează doar

elemente nesemni$cative, de detalii simple" erori de adăugare, care se

referă la conte&tul n care sunt notate mai multe informaţii dec!t cele care

apar n situaţia reala" O astfel de eroare apare atunci cand se fac notaţii

despre copil deşi el nu a participat la joc5activitate" De asemenea, putem

avea asemenea erori atunci c!nd e&istă puncte de vedere diferite asupra

copilului, dependente de persoana care le face şi de simpatia sau antipatia

*@


16/18

manifestă" /n aceste ultime situaţii se emit opinii şi observaţii asupra

copilului" erori de transmitere" Prin nerespectarea succesiunii n timp a

comportamentelor copilului se pot face greşeli de interpretare sau se

notează greşit timpul petrecut la o activitate sau alta" /n aceste situaţii, deşi

informaţiile sunt corecte, necorelarea lor cu succesiunea şi desfăşurarea n

timp a activităţii le fac să devină nesemni$cative din punctul de vedere al

metodei de cunoaştere"

n" +tilul de observare

Observarea ca metodă de cunoaştere structurată a copilului şi personalităţii

acestuia, determina şi e&istenţa unui stil de observare" Pentru a se realiza

e&act scopul propus, construirea unui program adaptat personalităţii, este

nevoie de un stil de cunoaştere desc'is, rela&at, =e&ibil, prietenos, apropiat

de copil" Atmosfera observării $ind cea a activităţilor obişnuite ale copilului,

atitudinea observatorului nu poate $ autoritară, şi nici restrictivă e&cesiv,

pentru că aceasta ar construi situaţii ne$reşti n grupa de copii" +tilul didactic

autoritar nu poate culege dec!t informaţii de ordin cognitiv şi nici acestea nu

se prezintă n integritatea lor" +tilul didactic permisiv, de asemenea, nu oferă

situaţii reale de activitate n grupa de copii" +e recomandă un stil didactic de

tip democratic care să acorde atenţie personalităţii copilului, n acelaşi timpsă urmărească un parteneriat real cu copilul şi respectarea prin negociere a

regulilor de activitate şi joc" Acest stil permite organizarea situaţiilor

educaţionale n care copilul săşi manifeste iniţiativa şi creativitatea, fără a $

comple&at de o autoritate e&cesiva" /n acelaşi timp, copii cunosc, nţeleg şi

acceptă regulile şi normele la stabilirea cărora participă şi ei" +ituaţiile n care

putem observa copiii sunt toate activităţile n care aceştia trăiesc, se joacă,

nvaţă, comunică şi relaţionează cu ceilalţi" Principalele ocazii de realizare a

observării sunt cele care redau raporturile copilului cu obiectele care l

nconjoară şi cu semenii cu care vine n contact"

G'idul de observare ales de educatoare trebuie să ndeplinească

urmatoarele cerinţe(

să $e decis scopul observării-

*8


17/18

să $e aleasă o observare c!t mai adecvată scopului propus-

să $e prevăzut un timp şi un spaţiu pentru notarea celor observate-

repetarea( pentru a veri$ca lipsa unei deprinderi sau a unui comportament,

trebuie observat de mai multe ori-

să $e notate cu claritate cele observate-

nregistrarea informaţiilor, enunţurilor şi concluziilor are nevoie de

obiectivitate"

Dacă folosim cu pricepere metoda de cunoaştere a copilului prin observaţie,

putem decide n $ecare moment :care:, :cum:, şi :c!t: sunt posibilităţile

acestuia şi la ce nivel să organizam activităţile şi ambientul educaţional

pentru a asigura dezvoltarea şi progresul" Observarea copilului urmareşte n

primul r!nd obţinerea unui tablou cat mai corect al posibilităţilor acţionale

ale copilului şi a direcţiilor n care trebuie sprijinit"

2nterpretarea datelor observării

Am observat ce important este să construim o grila n care să $e redate

elementele importante ale personalităţii pentru programul educativ al

copilului" %ducatoarea poate folosi dosare ale copiilor sau un caiet n care să

noteze" +unt e$ciente şi $sele de grup, pe comportamente principale" De

e&emplu, la identi$carea comportamentelor operaţionale cognitive, se poturmari(

potrivirea culorilor-

asemănările dintre obiectele folosite-

denumirea formelor-

enumerarea obiectelor din anumite categorii-

etc"

Dacă avem o $şă a ntregii grupe, n dreptul copilului pe care l observăm

notăm ceea ce este important pentru programul educativ"

*i+liogra,e(

%riIson, %" ;*@6


18/18

Piaget, 1" ;*E7eJ LorI( Grossman Publis'ers"Piaget, 1" ;*E7

4.1 Cunoaşterea Copilului Preşcolar

Documents

Transcript of 4.1 Cunoaşterea Copilului Preşcolar