42.Importanta fiziologica si igienica a CO2Bioxidul de carbon(0.03-0.04%)este un gaz incolor,fara miros,nu irita mucoasele,nu se simtefiind chiar in concentratii foarte mari.CO2 este de 1.5 ori mai greu decit aerul,se concentreaza in spatiul de jos al incaperilor inchise,anume aceasta proprietate putind cauza intoxicarea organismului.Aerul atmosferic curat contine 0.03-0.04%CO2,in centrele industriale acest procent creste pina la 0.06,iar,in apropierea intreprinderilor metalurgice pina la 1%.Concentratia sporita de CO2 in aerul inspirat provoaca acidoza,anoxie tisulara,inhibarea metabolismului,dilatarea vaselor sanguine periferice,intetirea respiratiei si tahicardia.Pe cale experimentala a fost determinata influenta diferitor concentratii de CO2 asupra organismului.La concentratia de 0.1% se observa o dilatare usoara a vaselor sanguine periferice.La 0.5% reactiile fiziologice sint mai exprimate-se observa modificari ale encefalogramei,respiratia devine mai profunda,capacitatea de munca intelectuala sau fizica neschimbindu-se.La marirea conc de CO2 pina la 1% capacitatea de munca nu se schimba,dar se determina o acidoza initiala.Concentratia de 1-2% duce la o intoxicatie vadita.Concentratia de 10-12% provoaca pierderea constiintei si moartea.41.De determinat cantitatea de pulberi in proba de aer recoltata.Caracterizarea cantitativa de poluare a aerului se efectueaza prin determinarea cantitatii de praf intr-ounitate de volum de aer,mg/m3,sau nr de fire de praf care se afla intr-o unitate de volum de aer in corespundere cu aceasta metodele de cercetare a poluarii aerului se impart in gravimetrica si de numarare.Determinarea poluarii aerului cu praf prin metoda gravimetrica:Aceasta metoda este bazata pe retinerea prafului in filtru prin care este aspirat aerul cercetat.Stiind cantitatea aerului aspirat,greutatea filtrului pina si dupa recoltarea probelor,poate fi calculata cantitatea de praf la 1m3.Recoltarea probelor de aer.Pt aspirarea aerului se foloseste aspiratorul electric sau alt aspirator.ca materie de filtrare pot servi tesaturile,bumbacul,hirtia de filtru.Fiecare filtru este plasat intr-un pachet de hirtie de calc.Efectuarea analizei.Inainte de filtrare filtrul se cintareste.Filtrul cintarit este fixat intr-un manson special care se monteaza la aspirator.Durata de recoltare a probelor de aer depinde de concentratia prafului si variaza de la 3-5 pina la 30 min la viteza de aspiratie de 20l/min.Volumul aerului recoltat se calculeaza prin inmultirea vitezei de aspiratie la timpul recoltarii aerului.Dupa aceasta diferenta de greutate a filtrului se imparte la volumul de aer recoltat exprimat in litri.Pentru recalcularea cantitatii de praf la 1m3,citul de la impartire se inmulteste la 1000.Determinarea poluarii aerului cu praf prin metoda de sedimentare.Aceasta metoda se aplica pt aprecierea gradului de poluare a aerului atmosferic la studierea raspindirii impuritatilor de aerosol de la intreorinderile industriale si alte surse.Praful care se depune din aerula atmosferic se stringe in vase cilindrice speciale din sticla,masa plastica sau faianta cu inaltimea de 20-30 cm si diametrul de 15-25 cm.43.De recoltat o proba de aer pentru determinarea CO2Metodele de recoltare a probelor de aer pot fi divizate in 2 grupe principale:de aspiratie si sedimentare.La metoda de aspiratie aerul este aspirat prin mediiul de absorbtie,care retine anumite substante.Absorbantii pot fi lichizi.Metoda de aspiratie da posibilitatea de a concentra in filtru o cantitate de substanta care este accesibila determinarii.44.Determinarea Co2 dupa metoda VinocurovMetoda se bazeaza pe absorbirea CO2 de o baza in urma careia titrul ei se micsoreaza.Scaderea titrului carbonatului de natriu se determina prin titrare cu acidul clorhidric de 1/500N.Reactia are loc dupa formula:Na2CO3+HCl=NaHCO3+Na ClProba de aer se recolteaza intr-o retorta inchisa cu un dop cu 2 gauri,in care sint introduse 2 tuburi de sticla-unul mai lung,care nu ajunge putin la fund,altul scurt,care se termina la marginea de jos a dopului.pe capetele din afara ale tuburilor de sfticla sint imbracate cauciucuri,care se string cu bridele sau se inchid cu betisoare din sticla.preventiv se masoara volumul retortei.proba de aer de la locul indicat se ia prin metoda de scurgere.Dupa aceasta,eliberind brida tevii lungi in retorta,se toarna 10ml de solutie absorbanta si 2 picaturi de fenolftaleina.tubul din nou se inchide.Dupa fiecare 10 min,continutul retortei se agita,pt un contact mai bun al aerului cu solutia absorbanta.peste o ora continutul se titreaza cu 1/500 N HCl pina la o decolorare completa.Titrarea se efectueaza prin tubul scurt.Pt determinarea titrului initial al solutiei absorbante,in retorta prin teava lunga,se toarna din nou 10 ml de Na2CO3 si se titreaza cu HCl de 1/500N sub controlul fenolftaleinei,pina la decolorare.47.Conditionarea unui volum de aer.Pt a compara rezultatele de analiza ale diferitor probe recoltate la diverset-ri,presiuni barometrice si remanente din vase,volumul aerului cercetat se conditioneaza,adica se aduce la 0C si la presiunea atmosferica de 760 mmHg.daca probele de aer sint recoltate prin aspiratie sau prin inlocuire,conditionarea se efectueaza dupa formula:Vo=V1*273B/(273+t)760,undeVo-volumul de aer conditionatV1-vol de aer luat pt cercetareB-presiunea atm in timpul recoltarii273-coeficientul de dilatare a gazelort-t-ra in momentul recoltarii.48.Notiunea de microclimat felurile si caracteristica lor.Microclimat-complexul de factori fizici ai mediului care infl.schimbul de caldura dintre mi/o si med extern.Acestia sint t-ra ,umiditatea,viteza de miscare a aerului si t-ra obiectelor inconjuratoare.Microclimatul incaperilor influenteaza direct termoliza si indirect termogeneza.In functie dde combinarile factorilor fizici care determina microclimatul,se imparte in:*micr cald*micr rece*micrr optimMicroclimatul cald se caracterizeaza prin:*radiatie pozitiva*t-ra aerului si umiditatea crescuteIn aceste conditii din partea organismului se produc asa reactii:-vasodilatare periferica-transpiratie puternica-hipertermieMicroclimatul rece se caract prin:*radiatie negativa*t-ra aerului crescuta*umiditatea si vit de miscare a aerului crescuteReactii in organism:-vasoconstrictie periferica-contractii musculare si tremuraturi-hipotermieMicroclimatul optim:E apreciat acel microclimat la care:-mecanismul de termoreglare e solicitat minim si comfortul termic e asigurat prin reactii fiziologice fara suprasoliciatari functionale.49.Actiunea complexa a factorilor de microclimat asupra organismului,metode de determinare.1.factorii fizici ai mediului actioneaza asupra organismului complex,sumar si acest fapt e confirmat de senzatia termica identica la diferite combinari ale t-rii umiditatii si miscarii aerului2.senzatia termica variaza si in dependenta de alimentatie,imbracam,activitate3.pot fi create astfel de combinari a fact fizici cind actiunea nefavorabila a unuia din factori este neutralizata de actiunea favorabila a altora.4.Stabilirea combinarilor optime pt factorii fizici ai aerului este necesara pt:-prevenirea actiunii negative a microclim de producere asupra organismului-elaborarea recomandarilor pt calire,climatoterapieMetode de apreciere a actiunii complexe a factorilor de microclimat asupra organismului: Metodele fizice:Mai frecvent e folosita catatermometria,cu ajutorul catatermometrului se determina caldura pierduta de acest dispozitiv sau capacitatea de racire a aerului.Se masoara:1milicalorii/cm2/s*4.5-6.5milical/cm2/s-comfort termic*4.5milical/cm2/s-microclimat receAceasta metoda nu poate fi luata la absolut deoarece facem analogie intre corp fizic,catatermometru;organismul are capacit de reglare si acomodare Metodele fiziologice:Ne adresam direct organismului,cercetind diferite reactii ale lui.Din aceasta grupa de metode fac parte:determ t-rii cutanate pe diferite sectoare(miini,frunte)Accesibile sunt:frecv pulsului,PA,elaborarea diferitor metode pt aprecierea procesului sudoral Metode psihologice:-interogarea d/e senzatia subiectiva de caldura la ambianta termica data-determ t-rii efective-determ t-rii rezultanteT-ra efectiva se determina dupa nomograma-reprezentarea grafica a interdependentei t-rii,umiditat si vit de miscare a aeruluiT-ra efectiva-senzatia termica a organismului in diferite conditii de microclimat.T-ra rezultanta-se determ dupanomograme unde este luata in consideratie si t-ra suprafetei inconj.Se determ pt aprecierea actiunii microclimatului de producere asupra organismului.50.De determinat regimul de t-ra in incaperiLa cercetarea t-rii din incaperile inchise se determ regimul de t-ra.Sub acest termen se subinteleg valorile de t-ra a aerului incaperii la diferite niveluri si in diverse directii pe orizontala si pe verticala.Scopul acestei cercetari este evidentierea variatiei de t-ra I diferite planuri,variatie ce depinde de calitatea edificarii constructiilor si particularitatile materialelor de constructie,starea timpului,sistemul si exploatarea incalzirii,ventilarii in incaperea data.in aceste cazuri masurarea se executa in diferite pcte,mai des in 3 pcte aflate pe diagonala,adica la peretele interior(cald),in centrul incaperii si la peretele exterior(rece0,la o distanta de 0.2m de la el.In aceste pcte se instaleaza suporturi,pe fiecare se fixeaza 3 termometre la nivelul de 0.1-1.0 si 1.5m de la podea.Alegerea acestor pcte este conditionata de urmatoarele:t-ra aerului la niv de 10 cm de la podea ne da o impresie despre t-ra aerului de la niv picioarelor,1m corespunde zonei de respiratie a omului pe asezate,1.5m niv de resp a omului in picioare.In saloanele de spital al 2-lea pct e necesar sa corespunda niv patului pecare se afla bolnavul(80-90cm)Pt aprecierea incalzirii se masoara t-ra aerului nu numai pe diagonala incaperii,dar si in apropierea sursei de caldura,la ferestre si in conditiile reci.Se masoara de asemenea si in pctele verticale:ele vor corespunde niv de 10cm de la podea,1.5m de la podea si 0.5m de la pod.Ultimul pct e necesar pt masurarea t-rii aerului sub tavvan si ne da posibilitatea de a aprecia curentii de convectie in incapere si uniformitatea amplasarii maselor calde de aer.45,46.De determinat prin metoda expres continutul de NH3 si de benzenMetodele rapide de determinare a substantelor chimice din aer sint foarte convenabile.Ele,de obicei dau posibilitatea de a semnaliza la timp despre ridicarea concentratiilor de substante toxice din aer.La baza acestor metode stau reactiile colorimetrice care pot fidivizate in 3 grupe:-colorimetria solutiilor dupa scari standarte-colorimetria cu folosirea hirtiei indicatoare-colorimetria coloristico-liniara cu utilizarea tuburilor indicatoare .Prima grupa de metode include metodele colorimetrice vizuale,care prevad aplicarea unor procedee tehnice-utilizarea unui reactiv.Reactivul care contribuie la aparitia sau disparitia culorii se adauga la solutia absorbanta pina la recoltarea probei de aer.La aparitia sau disparitia culorii recoltarea probei de aer se intrerupe.A 2-a grupa de metode expres-determ substantelor nocive din aer cu ajutorul hirtiei indicatoare-este bazata pe schimbarea culorii hirtiei indicatoare sub actiunea substantei care se determina.A 3-a grupa de metode expres reprezinta colorimetria coloristico-liniara si e bazata pe reactiile color la interactiunea substantei ce determina cuabsorbantul solid.La trecerea aerului cercetat prin tub praful indicator se coloreaz pe o lungime anumita tuburile indicatoare se gradeaza,stabilind o dependenta exacta dintre lungimea coloanei colorate si concentratia substantei determinate.Pt aceasta metoda se folosesc aparate speciale:gazoanalizatoare universale,fotocolorimetrice,opticoacustice.