40469_bm i Hidromineral

SC ECO GREEN CONSULTING SRL J36/436/2007 CUI 22244774 Tulcea, str. Luminitei nr. 1Bis

tel/fax :0340-104067 ; e-mail : [email protected]

Bilant de mediu nivel 1 – SC HIDROMINERAL SA GRECI 1

RAPORT cu privire la bilantul de mediu nivel I

Pentru investitia

CARIERA IZVOARLE MACIN-VII

TITULAR : SC HIDROMINERAL SA Greci

ELABORATOR : SC ECO GREEN CONSULTING SRL

Iulie 2011

Proprietate intelectuala – acest material nu poate fi reprodus fara acordul scris al autorului.




CUPRINS:

1. Introducere.............................................................................................................................4

2. Identificarea amplasamentului si localizarea.........................................................................4

2.1 Localizare si topografie......................................................................................................4

2.2 Geologie si hidrogeologie..................................................................................................6

3. Istoricul amplasamentului si dezvoltari viitoare....................................................................14

3.1 Istoricul amplasamentului.................................................................................................14

3.2 Dezvoltari viitoare.............................................................................................................15

4. Activitati desfasurate în cadrul obiectivului...........................................................................17

4.1 Generalitati - angajati/schimb; procese tehnologice.........................................................21

4.2 Materiale de constructii.....................................................................................................23

4.3 Stocarea materialelor - depozite de materii prime, rezervoare subterane........................23

4.4 Emisii în atmosfera - emisii din procese tehnologice, alte emisii în atmosfera................24

4.5 Alimentarea cu apa, efluenti tehnologici si menajeri, sistemul de canalizare al apelor pluviale......................................................................................................................................26

4.6 Producerea si eliminarea deseurilor..................................................................................27

4.7 Alimentarea cu energie electrica.......................................................................................28

4.8 Protectia si igiena muncii...................................................................................................28

4.9 Prevenirea si stingerea incendiilor....................................................................................29

4.10 Zgomotul si vibratiile.......................................................................................................30

4.11 Securitatea zonei............................................................................................................34

4.12 Administratie...................................................................................................................35




5. Calitatea solului....................................................................................................................36

5.1 Efecte potentiale ale activitatii de pe amplasamentul analizat..........................................36

5.2 Efecte potentiale ale activitatilor învecinate......................................................................37

6. Impactul activitatii asupra ariilor naturale protejate ..............................................................39

6.1. Arii protejate existente pe amplasament si in vecinatatea carierei ...................................39

6.2. Parcul National Muntii Macin ............................................................................................39

6.3. Monitorizarea biodiversitatii in zona perimetrului si vecinatati .........................................59

6.4. Istoricul impactului asupra ariilor protejate ......................................................................74

6.5. Masuri de diminuare a impactului asupra ariilor protejate.................................................76

7. Concluzii si recomandari......................................................................................................78

7.1 Rezumatul aspectelor de neconformare si cuantificarea acestora, dupa caz, în propuneri pentru obiective de mediu minim acceptate sau programe de conformare..............................78

7.2 Rezumatul obligatiilor necuantificabile si/sau al obligatiilor conditionate de un eveniment viitor si incert; în cazul privatizarii, se include si lista obligatiilor de mediu de tip B identificate.................................................................................................................................78

7.3 Recomandari pentru studii urmatoare privind responsabilitatile necuantificabile si conditionate de un eveniment viitor si incert (daca este necesar).............................................79

Concluzii finale .........................................................................................................................80

Bibliografie ................................................................................................................................81

Anexe........................................................................................................................................82




1. INTRODUCERE

Bilantul de mediu nivel I reprezinta procedura de a obtine informatii asupra cauzelor si consecintelor efectelor negative, anterioare, asupra mediului si consta în identificarea surselor de informatii, culegerea, analizarea si interpretarea prin studii teoretice a informatiilor disponibile si elaborarea raportului la bilantul de mediu nivel I. Avand in vedere solicitarea Agentiei pentru Protectia Mediului Tulcea , transmisa prin adresa nr. 6079/29.06.2011 , titularul activitatii , SC HIDROMINARERAL SA , prin SC ECO GREEN CONSULTING SRL ( societate inscrisa in Registrul National al elaboratorilor de studii pentru protectia mediului –RM,RIM,BM,RA,RS,EA – pozitia 34 ) a intocmit prezentul Bilant de mediu nivel I .

2. IDENTIFICAREA AMPLASAMENTULUI SI LOCALIZAREA

2.1 Localizare si topografie

Cariera Izvoarele Macin –Vii este amplasata in extravilanul orasului Macin, judetul Tulcea, la aproximativ 3,5 km de acesta, in masivul Culmea Pricopanului. Accesul in zona

Accesul la obiectiv este asigurat de catre drumul de tarla amenajat – 264, acesta facand legatura intre drumurile tehnologice de incinta ale carierei si D.N. 22D Macin – Tulcea. Morfologia suprafetei Relieful accidentat din aceasta zona prezinta o singura forma mai importanta si anume Culmea Pricopanului, care in sectorul mentionat domina zona, avand cota maxima + 292,90 m.

Fig. 1 - Harta geomorfologica – zona Izvoarele Macin - Vii, jud. Tulcea




Fig.2 - Harta fizica – zona Izvoarele Macin - Vii, jud. Tulcea

Statutul cadastral al zonei este acela de teren extravilan, aflat in administratia primariei orasului Macin. Cariera se invecineaza la nord cu paraul “Fantana cu leac” si teren agricol, la sud cu cariera apartinand S.C. ECO S.A. Braila, la est cu Parcul Naţional “Muntii Macinului” si la vest cu teren agricol. Suprafata perimetrului de exploatare a fost concesionata prin contractul de concesiune nr. 3361/16.04.2003 intre Primaria orasului Macin, str. Florilor nr. 1 si S.C. HIDROMINERAL S.A. Greci jud. Tulcea pe toata durata de valabilitate a licentei, respectiv pana la data de 20.12.2019. Suprafata terenului concesionat de la Primaria Macin este de 65,54 ha. Suprafata perimetrului de exploatare cu numar top 5105-10, aprobata prin Licenta de concesiune nr. 445/1999 este de 65,54 ha. Conform contractului de concesionare, dupa finalizarea lucrarilor de exploatare, terenul va fi redat Primariei orasului Macin, liber de orice sarcina.

Treptele situate in terenurile din care s-a extras granit vor fi aduse cu taluzele la un unghi de stabilitate de lunga durata iar bermele finale vor fi acopertate cu sol vegetal.




2.2 Geologie si hidrogeologie

a. Istoricul cercetarilor Aspectul desemnat, lipsa de vegetatie si varfurile ascutite au atras atentia cercetatorilor,

primele observatii geologice fiind efectuate de K. Peters (1867), L. Mrazec si R. Pascu(1896), D. M. Cadere (1911), D. Cadere si I. Simionescu (1907). Prima sinteza asupra geologiei Dobrogei este realizata de G. Murgoci(1914), iar prin lucrarile de detaliu realizata de Stefan Cantuniari (1914) si D. Rotman (1917) se ajunge la cunoasterea masivelor eruptive de la Iacobdeal-Piatra Rosie, respectiv masivul Greci(467) si ulterior a porfirelor de la Camena, D. Cadere (1924), a granitelor din Culmea Pricopanu (410), Dan Giusca (1934).

Dupa anul 1950 se mentioneaza studiul de detaliu asupra: eruptivului de la Greci realizat de Remus Stefan (1954-1958), Radu Dumitrescu (1959) asupra eruptivului de la Carjelari, Elena si O. Mirauta (1959-1966) asupra depozitelor paleozoice.

Alti cercetatori au abordat triasicul din zona Tulcea sau cretacicul din zona Babadag, ori depresiunea predobrogeana constituita din depozite jurasice si cunoscuta doar prin foraje.

b. Stratigrafia regiunii si a zacamantului

Depozitele paleozoice apartinand devonianului si Silurianului apar in Muntii Macinului admitandu-se prezenta Ordovicianului si Cambrianului sub depozitele Silurianului.

Fig.3 - Harta geologica – zona Izvoarele Macin - Vii, jud. Tulcea




c. Petrografia regiunii

Formatiunile amintite sunt strabatute de numeroase masive eruptive de diorite..granodiorite si mai ales granite, grupate dupa varsta punerii in loc ante si post-carapelitice.

1. Granite ante carapelitice sunt de doua tipuri: granite gnaisice si granite masive. - Granite gnaisice apar pe un aliniament vestic, incepand de la Dunare in punctele

Garvan-Vacareni, Pricopan, Carcaliu, Megina, Ischia-Kulak, Mircea-Voda si Jaila. - Granite gnaisice din aliniamentul estic apar la Chitlau, Pietrosul (dealul Gogoucea),

Hamcearca (Dealul Stiubeilor, Negoiul, Dealul David, Piatra Mare, Sarakulak) si Balabancea (dealul Carapcea).

- Granitele masive apar in estul zonei Macin in iviri de mici dimensiuni intre Luncavita si Cetatuia (Movila Mare, dealul Pietrei, Galma Mare, Galmele insirate, Valea Glontului) si dealul Coslugea.

Aceste granite rosii, cu mult feldspat potasic au o structura micropegmatitica sau porfirica.

2. Granitele postcarpatice se identifica prin corneifica la contact cu formatiunea de Carapelit strabatuta si sunt tot de 2 tipuri:

- Granitele amfibolice apar la Greci cu diferentiate mai bazice (diorite cuartifere, gabbrouri, granodiorite si tonalite).

- Granite alcaline ce apar la Turcoaia, Iacobdeal, Piatra Rosie si Sacar Bair sunt granite cu riebeckit si egiriu si cu egiriu.

Varsta primelor stabilita prin metoda K-Ar este de 320 mil ani si 290 mil ani a celor alcaline.

d. Petrografia zacamantului Zacamantul Macin-Vii Izvoarele, mentionat mai inainte ca garnit de Pricopanu, este un granit cu biotit, cu structura holocristalina de culoare cenusiu-albastrue, uneori cu tente roz, date de feldspatul potasic microclin-ortoza, dar si de depunerile de oxizi de fier depuse pe fisurile existente in zacamant. Textura granitului este in general masiva pana la usor orientata. Compozitia mineralogica procentuala a granitului este:

- Cuart cca. 30%; in parte sfaramat si recristalizat; - Feldspat potasic cca. 39%, reprezentat prin microclin sau oroza; - Feldspatul plagioclaz cca. 17%, reprezentat prin albit, substituit adesea de sericit si

zoizit; - Biotitul cca. 8% partial cloritizat cu incluziuni de apatit si zircon; - Epidotul cca. 5%, apare ca granule rotunjite sau neregulate ce formeaza cuiburi

impreuna cu biotitul si zoizitul sau incluziuni in feldspatul potasic, ortoza; - Minerale accesorii, cca. 1% sunt reprezentate de apatit, zircon, titanit. Granitul de Pricopan a fost intens metamorfozat de solutii pneumatolice hidrotermal

bogate in potasiu, ce au transformat feldspatul potasic in albit, biotitul in clorit asociat cu epidotul, fenomen realizat prin prezenta zonelor de culoare alba a granitului.




In cuprinsul corpului granitic au fost intalnite filoane de aspit si diabaz cu grosimi de 1,5 m in zona forajelor F5 si F103 si de 18 m in zona de amonte de forajul F110. -Aplitul are aspectul unui granit albitizat cu pseudomorfoze dupa feldspatii potasici. -Diabazul cu aspect de roca corneeana apare ca filoane de dimensiuni reduse constituit din feldspati, clorit, titanit si epidot. e. Tectonica regiunii si a zacamantului 1. Orogenul nord dobrogean este caracterizat prin formatiuni geosinclinale paleozoice, partial metamorfozate si strabatute de numeroase intruziuni granitice hercinice. Structurile paleozoice din muntii Macin sunt orientate NV-SE prezentand o afundare axiala spre SE, cutele fiind stranse, redresate sau usor deversate spre est, complicate de falii directionale si uneori decrosari oblice. Tectonica actuala a Paleozoicului din muntii Macin se datoreste atat orogenezei hercinice cat si orogenezei climerice vechi, care a regenerat structurile hercinice. 2. Corpul granitic din culmea Pricopanul este fisurat dupa trei sisteme principale:

- unul orientat NV-SE cel mai important, preponderent; - al doilea orientat NE-SV (fracturi de sprijin) ce intretaie pe primul si au inclinari aproape verticale catre NE respectiv SV; - al treilea sistem de fisuratie aproximativ orizontal, le intretaie pe celelalte doua.

Pe toate sistemele de fisuri au avut loc depuneri de hidroxizi de fier. La suprafata corpului granitic apar o serie de excrescente columnare, ce dau

crestelor aspectul unor dinti de fierastrau si se datoresc alteratiei produse pe cele doua sisteme de fisuratie.

In alte cazuri, actiunea factorilor exogeni duce la rotunjirea acestor forme prismatice. Zacamantul a fost incadrat in grupa a II-a de complexitate a conditiilor geologice, pe baza factorilor naturali si a gradului de cunoastere geologica realizat, ceea ce presupune conditii de zacamant si forma complicata, cu aparitia unor zone sterile (necorespunzatoare calitativ) grosificari sau alterari accentuate a granitului pe zonele fisurate sau faliate.

f. Hidrogeologia zacamantului Zacamantul de granit Macin-Vii Izvoarele, constituit din roca masiva, permite infiltratia apelor meteorice doar pe fracturi, fisuri si diaclaze care prin sistemul lor reticular, permit drenarea apei spre sistemul cu deschiderea si inchiderea cea mai mare. Avand in vedere ca volumul de precipitatii anuale < 350 mm/coloana de apa este inferior evapo-transpiratiei pe aceeasi perioada, pantele pronuntate ale reliefului, grosimea redusa a paturii acoperitoare a masivului de granite, e de asteptat ca infiltratiile ce ar apare la nivelul de baza + 70 m al masivului sa fie cu debit redus. Deci din punct de vedere hidrogeologic, zacamantul de granit din perimetrul Macin Vii Izvoarele nu ridica nici o problema, izvoarele de la baza carerelor Vii sau Derea au debit redus si nu perturba procesul de exploatare si nici incadrarea rezervelor in bilant.




g. Situatia resurselor/rezervelor - Incheierea de omologare nr. 82 - 99/04.06.1999 Situatia rezervelor la 01.01.2011 este urmatoarea (conform clasificarii in vigoare la data aparitiei Legii minelor 61/1998 - 85/2003 – republicata) Rezerve geologice Rezerve de bilant Categ. B = 804 mii tone Rezerve in afara de bilant Categ. B = 22.547 mii tone

Categoria C1 = 24.483 mii tone

Caracteristicile petrografice si mineralogice ale substantei minerale utile Analizele mineralogice si petrografice au stabilit ca zacamantul Macin-Vii Izvoarele este constituit din granit cu biotit gnaisic, cunoscut in literature de specialitate sub numele de “Granit de Pricopanu”- ce are o structura holocristalina, textura masiva pana la usor orientata de culoare cenusiu-albastrue, uneori cu tente roz. Pe baza analizelor s-a atabilit urmatoarea compozitie mineralogica medie:

Mineral Cuart Feldspat potasic

Feldspat plagioclaz

Biotit Epidot Mineral Accesoric

Procent % 30 39 17 8 5 1

Cuartul in parte sfaramat si recristalizat. Feldspatul potasic este reprezentat prin microclin sau ortoza. Microclinul se prezinta in cristale larg dezvoltate. Ortoza cu continuturi hipidiomorfe, observandu-se uneori in masa ei incluziuni de cristale mici de feldspat plagioclaz si cuart. Feldspatul plagioclaz, reprezentat de albit, substituit in multe situatii de sericit sau zoizit. Biotit de culoare brun – cafenie sau brun-verzue este partial clorizat, continand incluziuni de apatit sau zircon. Prin cloritizarea biotitului rezulta hidroxizi de fier care marcheaza liniile de chivaj ale rocii. Epidotul apare ca granule rotunjite sau neregulate, ce formeaza cuiburi impreuna cu biotitul, sau incluziuni in ortoza. Minerale accesorii: zoizit, apatit, zircon, titanit, etc. Prezenta preponderenta procentual a feldspatiilor cu duritate (Mohs-6) medie , da un prim indiciu calitativ asupra rocii.

* * *

Ca urmare a restrictiilor impuse prin: - Hotararea Guvernului Romaniei nr. 1529/01.11.2006, publicata in Monitorul Oficial al Romaniei nr. 926/15.11.2006, pentru modificarea anexei nr. 1 la HG nr. 230/2003 privind




delimitarea rezervatiilor biosferei, parcurilor nationale si parcurilor naturale si constituirea administratiilor acestora, prin care a fost stabila curba de nivel de +200 m in zona Culmii Pricopanului, ca limita vestica a Parcului National, - adresa nr. 25/31.01.2007 transmisa de Administratia Parcului National Muntii Macinului, privind acordul pentru desfasurarea activitatii de exploatare, pana la cota maxima de +200, - Autorizatia de mediu nr. 2796/29.08.2006, revizuita in 02.02.2007, eliberata de Agentia de Protectia Mediului Tulcea, rezervele omologate prin Incheierea nr. 82-99, necesita o reactualizare.

Calculul volumului de granit s-a realizat prin metoda sectiunilor verticale ce delimiteaza blocurile geologice. La baza calculului au stat 12 sectiuni geologice , realizate prin zacamant.

Datele de baza utilizate au fost : - Cota superioara a primei trepte de exploatare: +190 m - Cota de baza a ultimei trepte de exploatare: +80 m - Distanta dintre sectiunile geologice: 100 m - Inaltimea treptei superioare (+170 m): 20 m - Inaltimea medie a treptelor de exploatare: 15 m - Numarul sectiunilor geologice: 12 - Unitate de calcul: bloc geologic marginit de sectiuni geologice verticale. In cadrul conturului resurselor au fost stabilite 11 blocuri geologic delimitate de cele 12 sectiuni verticale. Evaluarea resurselor pe aceste unitati de calcul s-a facut cu ajutorul urmatorilor parametri: •Suprafata (mp) sectiunilor ce delimiteaza blocurile geologice, determinata prin planimetrie, cu ajutorul Programului MICROSTATION. • Distanta (m) dintre doua sectiuni successive a fost stabilita prin masuratori, cu ajutorul Programului MICROSTATION.

Volumul blocului determinat prin relaţia:

dSSVB

2

21

unde: VB = volum bloc (m3)

S1, S2 = suprafaţa secţiunilor ce delimitează blocul (m2)

d = distanţa dintre secţiuni (m)

Când unitatea de calcul a fost delimitata de o singură secţiune, s-a folosit relaţia:

dSVB /2

unde: d = lungimea până la limita exterioară (m)

Volumul total a fost determinat prin relaţia:




1

nBVV

unde: n = numărul de blocuri

Pentru a putea stabili pozitia fronturilor carierei de granit la data exiparii Licentei de concesiune nr. 445/1999, respectiv data de 20.12.2019 si avand in vedere consumul de rezerve preliminat in perioada 2011 - 2019, respectiv 400.000 tone /an (cu exceptia anulu 2011 unde a fost aprobat un nivel de productie de 750.000 tone), s-au calculat volumele de rezerve ce pot fi extrase, din fiecare treapta de cariera, respectand limita superioara impusa de autoritatile de mediu, respectiv cota +190.

Calcul volume de granit - treapa nr. 1 dintre cotele +170 si +190

Suprafata sectiunii Suprafata medie Distanta dintre sectiuni

Volum rezerve

Cantitate rezerve

m2 m2 m2 m m3 tone

0,00 1,00 0,00 0,50 100,00 50 131,1

569,00 1,00 285,00 100,00 28500 74727 431,00 569,00 500,00 100,00 50000 131100 250,00 431,00 340,50 100,00 34050 89279,1 421,00 250,00 335,50 100,00 33550 87968,1 172,00 421,00 296,50 100,00 29650 77742,3 345,00 172,00 258,50 100,00 25850 67778,7 361,00 345,00 353,00 100,00 35300 92556,6 309,00 361,00 335,00 100,00 33500 87837 274,00 309,00 291,50 100,00 29150 76431,3 0,00 274,00 137,00 100,00 13700 35921,4

0,00 TOTAL 313300 821473



Volum rezerve

Cantitate rezerve

m2 m2 m2 m m3 tone 0,00

124,00 0,00 62,00 100,00 6200 16256,4 882,00 124,00 503,00 100,00 50300 131886,6 619,00 882,00 750,50 100,00 75050 196781,1 343,00 619,00 481,00 100,00 48100 126118,2 490,00 343,00 416,50 100,00 41650 109206,3 217,00 490,00 353,50 100,00 35350 92687,7 468,00 217,00 342,50 100,00 34250 89803,5




474,00 468,00 471,00 100,00 47100 123496,2 251,00 474,00 362,50 100,00 36250 95047,5 251,00 251,00 251,00 100,00 25100 65812,2 402,00 251,00 326,50 100,00 32650 85608,3

402,00 TOTAL 432000 1132704



Volum rezerve

Cantitate rezerve

m2 m2 m2 m m3 tone 0,00

124,00 0,00 62,00 100,00 6200 16256,4 1020,00 124,00 572,00 100,00 57200 149978,4 828,00 1020,00 924,00 100,00 92400 242272,8

1306,00 828,00 1067,00 100,00 106700 279767,4 569,00 1306,00 937,50 100,00 93750 245812,5 224,00 569,00 396,50 100,00 39650 103962,3 638,00 224,00 431,00 100,00 43100 113008,2 712,00 638,00 675,00 100,00 67500 176985 187,00 712,00 449,50 100,00 44950 117858,9 170,00 187,00 178,50 100,00 17850 46802,7

1010,00 170,00 590,00 100,00 59000 154698 1010,00

TOTAL 628300 1647403

Calcul volume de granit - treapa nr. 4 dintre cotele + 125 si +140


Volum rezerve

Cantitate rezerve

m2 m2 m2 m m3 tone 0,00

524,00 0,00 262,00 100,00 26200 68696,4 1178,00 524,00 851,00 100,00 85100 223132,2 1103,00 1178,00 1140,50 100,00 114050 299039,1 2188,00 1103,00 1645,50 100,00 164550 431450,1 836,00 2188,00 1512,00 100,00 151200 396446,4 257,00 836,00 546,50 100,00 54650 143292,3 871,00 257,00 564,00 100,00 56400 147880,8

1011,00 871,00 941,00 100,00 94100 246730,2 635,00 1011,00 823,00 100,00 82300 215790,6 89,00 635,00 362,00 100,00 36200 94916,4 728,00 89,00 408,50 100,00 40850 107108,7

728,00 TOTAL 905600 2374483






Volum rezerve

Cantitate rezerve

m2 m2 m2 m m3 tone 0,00

1186,00 0,00 593,00 100,00 59300 155484,6 1329,00 1186,00 1257,50 100,00 125750 329716,5 1298,00 1329,00 1313,50 100,00 131350 344399,7 1250,00 1298,00 1274,00 100,00 127400 334042,8 684,00 1250,00 967,00 100,00 96700 253547,4 280,00 684,00 482,00 100,00 48200 126380,4

1066,00 280,00 673,00 100,00 67300 176460,6 1297,00 1066,00 1181,50 100,00 118150 309789,3 777,00 1297,00 1037,00 100,00 103700 271901,4 30,00 777,00 403,50 100,00 40350 105797,7 426,00 30,00 228,00 100,00 22800 59781,6

426,00 TOTAL 941000 2467302



Volum rezerve

Cantitate rezerve

m2 m2 m2 m m3 tone 0,00

1836,00 0,00 918,00 100,00 91800 240699,6 1436,00 1836,00 1636,00 100,00 163600 428959,2 1574,00 1436,00 1505,00 100,00 150500 394611 895,00 1574,00 1234,50 100,00 123450 323685,9 441,00 895,00 668,00 100,00 66800 175149,6 251,00 441,00 346,00 100,00 34600 90721,2

1310,00 251,00 780,50 100,00 78050 204647,1 1422,00 1310,00 1366,00 100,00 136600 358165,2 927,00 1422,00 1174,50 100,00 117450 307953,9 575,00 927,00 751,00 100,00 75100 196912,2 0,00 575,00 287,50 100,00 28750 75382,5

0,00 TOTAL 1066700 2796887




3. ISTORICUL AMPLASAMENTULUI SI DEZVOLTARI VIITOARE

3.1 Istoricul amplasamentului

Perimetrul Macin Izvoarele Vii a fost acordat in baza Legii Minelor nr. 61/1998 ( 85/2003 republicata ) SC Hidrotehnica SA Galati , unitatea obtinand Licenta de exploatare nr. 445/1999 aprobata prin HG nr. 1023/1999 ( publicata in MO nr. 621/1999 ) si include perimetrul minier in suprafata de 30,02 ha , aflat pe versantul vestic al masivului Culmea Pricopanului . Prin Ordinul nr. 163/2001 a presedintelui Agentiei Nationale pentru Resurse Minerale are loc transferul licentei de concesionare pentru exploatarea granitului din perimetrul “ Izvoarele –Macin Vii “ incheiata intre ANRM si SC Hidrotehnica SA Galati catre SC Hidromineral SA Greci , judetul Tulcea. Perimterul concesionat al carierei Izvoarele Macin Vii este de 65,54 ha. Din punct cadastral terenul se incadreaza la categoria : neproductiv, necultivabil, neutilizabil pentru pasunat . Aspectul desemnat al Culmii Pricopanului , varfurile ascutite si lipsa de vegetatie au atras atentia geologilor . Primele observatii geologice au fost facute de K. Peters ( 1867), L. Mrazec ( 1896 ), D.M. Cadere ( 1911) si I. Simionescu ( 1907 ) . Prima sinteza a geologiei Dobrogei este realizata de G. Murgoci ( 1914) , iar prin lucrarile de detaliu realizate de St. Cantuniani ( 1914 ) si D. Rotman ( 1917 ) se ajunge la cunoasterea masivelor eruptive de la Iacobdeal-Piatra Rosie , respectiv masivul Greci ( cota 467 m ) – ulterior a porfirelor de Camena si a granitelor din Culmea Pricopanu ( cota 410 m ), Dan Giusca ( 1934 ) .

Dupa anul 1950 Remus Stefan ( 1954-1958 ) realizeaza studiul de detaliu asupra eruptivului de la Greci , Radu Dumitrescu ( 1959 ) asupra eruptivului de la Carjelari si O. Mireuta ( 1959-1966 ) asupra depozitelor paleozoice. La zacamântul Măcin Vii Izvoarele lucrările de deschidere iniţiate au fost hotărâte în urma unei analize tehnico – economice, efectuate în anul 1982 de către Centrala de Construcţii Căi Ferate (CCCF) având la bază „ Sistematizarea exploatării Carierei Măcin Vii Izvoarele” ce prevede exploatarea zăcământului la zi.

Zăcământul de Măcin Vii Izvoarele beneficiază de o serie de factori naturali ce influenţează favorabil lucrările de deschidere, pregătire şi exploatare ce se traduc, în avantaje economice destul de consistente. Factorii naturali respectiv sunt:

a) Forma de relief – culme alungită cu diferenţă de peste 200m între culme şi zonele plane;

b) Lipsa unei pături acoperite ce ar necesita eforturi fizice şi financiare pentru descopertare;

c) Simplificarea lucrarilor de deschidere ce se reduc în cazul de faţă la bretele de acces la treapta din calea de transport carieră – instalaţia de preparare;

d) Imobilizări de rezerve în taluzul treptelor doar spre nord est la treptele superioare, cu extindere treptata spre est coborand spre treptele inferioare;




e) Lipsa infiltraţiei de ape meteorice; f) Rezerve mari ale zăcământului;

Fig. 4 – imagini din cariera

Zăcământul a fost împărţit initial în 7 trepte din 30 în 30m (+110; +140; +170; +200; +230; +260m). Avand in vedere vecinatatea carierei cu Parcul National Muntii Macin in partea de Est incepand cu anul 2005 s-a trecut la metoda de exploatare cadru ( in trepte descendente +170 , +155 , +140 , +125, +110 , +95 , + 80 ) . Ulterior , in anul 2007 , urmare HG nr. 1529/2006 a fost stabilita curba de nivel la + 200 m in zona Culmii Pricopanului , ca limita Vestica a Parcului National .

3.2 Dezvoltari viitoare

Conform prevederilor Autorizatiei de mediu nr. 7296/2006 revizuita in 02.02.2007 activitatea in cariera se poate desfasura numai cu respectarea recomandarilor grupului de lucru din cadrul MMGA organizat in baza Notei nr. 2755/SB/22.05.2006 si a adresei ANPM nr. 411486/29.11.2006 pentru activitatea de derocare in vederea schimbarii inclinarii peretilor carierei si realizarea treptelor descendente ,conform proiectului tehnic de refacere a mediului si transformarea carierei in forma finala pentru inchidere .

Lucrarile miniere programate in intervalul 2011 – 2019, a se executa in cariera de granit Izvoarele Macin – Vii, constau din:

Lucrari de deschidere, prin amenajarea drumurilor de acces, intre incinta tehnologica (statia de concasare) si fronturile carierei. Drumurile vor avea o latime care sa permite deplasarea autobasculantelor in conditii optime, pe doua sensuri, iar diferenta de nivel dintre cotele punctelor situate pe traseu sa fie minima. In partile laterale, se vor amenaja santuri de




captare si scurgere a apelor pluviale. In zonele periculoase, se vor aseza gabariti pe marginea drumului, pentru protectia utilajelor si mijloacelor auto.

Nu sunt necesare alte lucrari miniere de deschidere. Lucrari de exploatare :

Lucrarile de exploatare se vor desfasura conform Avizului ANRM nr. S4/919/28.05.2004 prin care a fost aprobata metoda de exploatare cu trepte descendente si derocare cu explozivi amplasati in gauri de foreza. Metoda de derocare cu camere de puscare se poate utiliza numai acolo unde situatia nu permite accesul instalatiilor de foraj. Inaltimea treptelor de lucru va fi de 15 m (cu exceptia treptei nr. 1 situata la cota +170), latimea bermei de siguranta de 12 m, iar latimea platformei de lucru de minim 33 m. Prin exploatare se va realizeaza un unghi de inclinare al taluzului treptelor de 700. Lucrarile de exploatare preliminate in perioada 2011 – 2019 vor fi esalonate anual in programele anuale de exploatare si vor fi avizate de Compartimentul de Inspectie Teritoriala pentru Resurse Minerale Constanta. Esalonare exploatare pe trepte, in intervalul 2011 – 2019:

2011 750.000 tone Conform preliminar aprobat

2012 400.000 tone Treapta nr. 1


2014 400.000 tone Treapta nr. 1 si Treapta nr. 2






TOTAL 3.950.000 tone

Suprafata de teren propusa pentru exploatare este accidentata. Activitatea se va

desfasura numai in cadrul unor trepte cu inaltimi de 15 m. (exceptie treapta nr. 1 care va avea o inaltime de 20 m) Nu sunt probleme cu stabilirea acestor suprafete deoarece se vor pastra berma de siguranta de 12 m, fata de treapta urmatoare. Taluzele treptelor de cariera ce vor rezulta in urma extractiei , vor avea o inclinare de 70º . Elementele geometrice ale carierei au fost determinate in Proiectul cadru al metodei de exploatare, avizat de Agentia Nationala pentru Resurse Minerale.




4. Activitati desfasurate în cadrul obiectivului

Documentatii tehnice, avize si autorizatii principale in baza carora se desfasoara activitatile miniere in cariera de granit Izvoarele Macin - Vii: - Licenta de concesiune pentru exploatare nr. 445/1999, aprobata cu H.G. nr. 1023/09.12.1999, intrata in vigoare cu data de 20.12.1999, odata cu aparitia in M.O. nr. 621/20.12.1999. Perioada de valabilitate a licentei este de 20 ani contractuali. Termenul de expirare al licentei este data de 20.12.2019. - Ordinul nr. 163/11.10.2001 al Pesedintelui Agentiei Nationale pentru Resurse Minerale, prin care s-a aprobat transferul Licentei de concesiune pentru exploatare nr. 445/1999, de la SC HIDROTEHNICA SA Galati, la SC HIDROMINERAL SA Greci. - Planul de dezvoltare al exploatarii, intocmit de S.C.”STUDIGEO-90” S.R.L. Bucuresti in anul 1999. - Studiul de fezabilitate elabaorat de S.C.”STUDIGEO-90” S.R.L. Bucuresti in anul 1999. - Documentatia tehnico economica pentru metoda cadru de exploatare la cariera Macin Vii Izvoarele, intocmita de de SC STUDIGEO 90 SRL Bucuresti in anul 2003; - Avizul nr. S4/919/28.05.2004 eliberat de Agentia Nationala pentru resurse Minerale Bucuresti la metoda cadru de exploatare. - Proiectul tehnic de refacere a mediului – Reactualizare costuri de refacere a mediului in perioada 2007 – 2011, elaborat de SC STUDIGEO 90 SRL Bucuresti in anul 2006. - Programul anual de exploatare din anul 2011, avizat de CIT Constanta. - Hotararea Guvernului Romaniei nr. 1529/01.11.2006, publicata in Monitorul Oficial al Romaniei nr. 926/15.11.2006, pentru modificarea anexei nr. 1 la HG nr. 230/2003 privind delimitarea rezervatiilor biosferei, parcurilor nationale si parcurilor naturale si constituirea administratiilor acestora, prin care a fost stabila curba de nivel de +200 m in zona Culmii Pricopanului, ca limita vestica a Parcului National. - Adresa nr. 25/31.01.2007 transmisa de Administratia Parcului National Muntii Macinului, privind acordul pentru desfasurarea activitatii de exploatare, pana la cota maxima de +200. - Autorizatia de mediu nr. 2796/29.08.2006, revizuita in data de 02.02.2007, eliberata de Agentia de Protectia Mediului Tulcea, valabila pana la data de 29.08.2011. - Contract de concesiune nr. 3361/16.04.2003 incheiat cu Primaria orasului Macin, pentru ocuparea unei suprafete de 65,54 ha, in scopul desfsurarii lucrarilor de exploatare. - Planul initial de incetare al activitatii la cariera de granit Izvoarele Macin – Vii, elaborat de S.C.”STUDIGEO-90” S.R.L. Bucuresti.




Din documentatiile si autorizatiile mentionate mai sus, au fost preluate urmatoarele date, care au stat la baza elaborarii prezentei documentatii: - limita perimetrului de exploatare Izvoarele Macin – Vii, preluata din fisa perimetrului de exploatare aprobat de ANRM.; - conturul blocurilor geologice cu rezerve de granit omologate; - limita superioara a carierei stabilita la cota de +190 m, conform Autorizatiei de mediu nr. 2796/29.08.2006. - elementele geometrice ale treptelor de cariera aprobate de ANRM prin Avizul nr. S4/919/28.05.2004 si Avizele la programele anuale de exploatare. - inaltime treapta superioara (+170 m) = 20 m - inaltime treapta = 15 m - berma treapta in lucru = minim 33 m - berma treapta de control si siguranta = 12 m - unghiul de inclinare al treptelor de lucru = 700

In vederea reactualizarii costurilor de refacere a mediului pentru perioada 2011 – 2019, tinand cont de: - metoda de exploatare aplicata in prezent, respectiv cu trepte de cariera orizontale descendente si puscare in gauri de sonda, - limita superioara a carierei, - elementele geometrice ale treptelor de cariera, a fost necesara stabilirea pozitiei spatiale a treptelor de cariera, la sfarsitul anului 2019 si implicit recalcularea rezervelor de granit, care pot fi extrase in acest interval. Recalcularea rezervelor de granit s-a facut prin metoda blocurilor delimitate de sectiuni verticale. Din cele prezentate mai sus, rezulta 2 aspecte importante: Schimbarea metodei cadru de exploatare, din trepte ascendente si puscare in camere, in trepte descendente cu puscare in gauri de foreza, se implementaza foarte greu datorita terenului accidentat care nu a permis accesul la partea superioara a zacamantului. Deasemenea unele prevederi din metoda cadru nu pot fi aplicate (exemplu: exploatarea sa inceapa la cota +280 m), deoarece limita superiara a carierei stabilita initial a fost modificata. Mare parte din rezervele omologate nu pot fi exploatate ca urmare a stabilirii limitei superioare a carierei la cota +190 m.

Stadiul actual al lucrarilor miniere : Lucrari de deschidere Zacamantul Izvoarele Macin-Vii este deschis in totalitate.




Zacamantul beneficiaza de o serie de factori naturali ce influenteaza lucrarile de deschidere, pregatire si exploatare ce se traduc, in avantaje economice destul de consistente. Factorii naturali sunt :

- forma de relief – culme alungita cu diferente de peste 200 m intre culme si zonele plane; - lipsa unei paturi acoperitoare ce ar necesita eforturi fizice si financiare pentru descopertare; - lipsa infiltratiilor de ape meteorice.

Conditiile naturale enumerate, au redus lucrarile de deschidere, doar la amenajarea cailor de acces, si in principal la calea de circulatie principala ce duce la statia de concasare-sortare. Lucrari de pregatire In conditiile zacamantului de granit Izvoarele Macin-Vii, cu pante ale versantilor de peste 300, acoperite cu blocuri de mai multe tone si un nisip grosier ce nu acopera peste tot granitul alterat, nu au fost necesare lucrari de descopertare. Grosimea a ceea ce se considera steril la suprafata este in unele suprafete de cca. 0,15 – 0,30 m. Acest material, se extrage odata cu zacamantul si se separa la presortare, fiind utilizat in diverse lucrari de compactare a platformelor si drumurilor. Lucrari de exploatare Pana in anul 2005, in perimetrul Izvoarele Macin – Vii s-a utilizat metoda cu trepte ascendente, cu camere de minare. Acest fapt a condus la aparitia unor taluze cu inaltimi mari (de pana la 50 m), care nu respecta proiectul metodei cadru aprobat in prezent. Prin Avizul nr. S4/919/28.05.2004 eliberat de Agentia Nationala pentru Resurse Minerale Bucuresti a fost aprobata metoda de exploatare cu trepte descendente si derocare cu explozivi amplasati in gauri de foreza. Metoda de derocare cu camere de puscare se poate utiliza numai acolo unde situatia nu permite accesul instalatiilor de foraj. Exploatarea treptei se face prin impuscarea in gaurile de foraj adanci de 15 – 20 m amplasate la distante de 3 m una de alta pe rand si la distanta de 3 m intre randuri. Primul rand de gauri este amplasat la 3 m de partea superioara a treptei, cate 10 gauri pe rand si 3 randuri de gauri la impuscarea unui monobloc la treapta, prin initiere cu capse nonelectrice tip Nonel sau capse MS. Incarcarea materialului ce se derocheaza se realizeaza cu excavator tip EKG si excavatoare termice. Transportul materialului derocat la instalatiile de concasare-sortare unde este prelucrat, se face cu autobasculante Dumper. Exista si alte activitati complementare in cariera (intretinere drumuri, stropiri pentru praf, alimentare cu combustibil, transport si incarcat exploziv, pentru care se mai folosesc o serie de utilaje ca: buldozere S 1500, incarcatoare L34, macara RDK-12,5t, etc. Pentru executarea treptelor, se folosesc:

- perforatoare P90 - ciocan abataj CA14 - compresor tip ATLAS COPCO.




- Foreza In perimetrul Izvoarele Macin – Vii exista in prezent 3 fronturi principale de lucru

deschise : FRONTUL CALITOI FRONTUL VII FRONTUL DEREA

Frontul Caliţoi

Executarea unui drum de acces la treapta cota + 110 m în lungime de 100 m cu o lăţime de 10 m şi o pantă de 10 %. Acest drum se va executa începând de la cota de bază de calcul a rezervelor cota + 80 m. Materialul derocat în urma împuşcării va fi evacuat cu excavator termic(electric) în autobasculante şi transportat în dană pentru livrare. Frontul Vii Pentru deschiderea treptei la cota + 170 m se va prelungi drumul de acces executat până la cota + 160 m cu cca 50 m, rectificarea lăţimii şi a pantei. După ajungerea cu drumul la cota + 170 m se va începe lărgirea platformei de lucru la acest nivel prin forare, împuşcare. Materialul rezultat din operaţiile de forare, împuşcare va fi încărcat cu excavator cu motor termic în raba de 16 tone şi va fi basculat pe treapta de + 90 m. se va amenaja în zona de basculare, o platformă asigurată pentru a nu exista pericol de cădere a autobasculantei în gol. Din partea a 2-a a anului 2011, respectiv luna iunie, se vor continua lucrarile de deschidere si pregatire din partea S-V a frontului de lucru, incepand cu drumul la cota + 170m ce trebuie continuat pana intalneste directia N a zacamantului. Acest drum se va realiza numai prin lucrari de forare derocare cu gauri de foreza – ajungand in punctul de referinta B.

Din acest punct, tinand cont de configuratia terenului, se va cobora prin accese in serpentine cu panta de max. 180 si racorduri de min. 12 ml pana in zona C, respectiv cota de 138m. Din acest punct se va incepe configurarea treptelor la cotele + 125; + 145; + 155;+170m, prin executia de gauri de foreza verticale si evacuarea materialului de baza la cota + 90m. Legatura in frontul existent (EKG) se va face la cotele respective la punctul (D) si (E) – iar prin exploatarea acestei zone, zacamntul pana la cota + 145m va fi atins pe toata lungimea de front deschis.

Se v-a începe executarea drum acces treaptă cota+190 m Front Vii.

Front Derea Se va executa drumul de acces la treapta de cotă + 170 m în lungime de 60 m, lăţime de 10m cu pantă de 10 %.




4.1 Generalitati - angajati/schimb; procese tehnologice

Regimul de lucru in Cariera Izvoarele Macin Vii este de 10 ore/zi , 6 zile/saptamana, 312 zile/an . Acest program este influentat de conditiile de clima si diverse situatii comjucturale.

Resurse umane, utilaje si materiale

Resurse umane

Nr. crit.

Personal Sediu Cariera Dana Naval

1. Cercetare geologica Nu se executa lucrari de cercetare geologica 2. Dezvoltare:

-CVpresortare şi TB:sort 150-300mm - mecanic - lacatus mecanic - sudor - macaragiu - strungar

1 2 1 1 1

3. Exploatare - mineri

-

4. Preparare - lac. mecanic - sudor - electrician - mec utilaj - laboranta

3 2 2 3 2

5. Tesa cariera 2 6. Tesa sediu 2 7. Activitati conexe

-paznici - cond. auto - muncitor necalificat

3 1 3

3

TOTAL 2 27 3

Dotari : birouri , laborator,strungarie si atelier mecanic cu S= 296 mp ; magazie pentru materiale cu S= 242 mp ; magazie pentru materiale cu S= 134 mp ; post trafo cu S= 214 mp ; statie prelucrare ,concasare ( primara si secundara ) si sortare ; instalatii de umectare pe fluxul tehnologic – rezervoare 2 x 10 mc , conducte de distributie pe fiecare treapta de prelucrare ;




compresor tip Atlas Copco = 1 buc ; incarcatoare tip wola L 34 = 2 buc ; excavatoare = 1 buc ; buldozer S 1500 = 1 buc ; autobasculante ; bazin betonat vidanjabil pentru evacuarea apelor uzate menajere , cu capacitatea de 48 mc platforma tehnologica pentru utilaje cu S= 1723 mp ; platforma statie de concasare cu S= 2240 mp ; depozit temporar de produse concasate cu S= 4678 mp ; drumuri de acces si drumuri de exploatare ; alimentarea cu apa in regim propriu apa potabila imbuteliata ;

alimentarea cu apa tehnologica captarea se face din izvor de suprafata printr-o aductie de cca 400 m inmagazinarea facandu-se intr-un bazin de 4 mc ; Procesul tehnologic de concasare si sortare a materialului derocat cuprinde urmatoarele etape: 1. Concasare primara Materialul derocat 0- 700 mm din front se transporta cu auto la statia de concasare unde se descarca in buncarul alimentator. Din buncar, materialul este concasat cu un concasor C12090 rezultand sortul 0-250mm care este sortat cu ciurul presortator CV1 – 10m2 in sortul 0-25mm si transportat in depozit si sortul 25-250mm din care rezulta sorturile:150-250mm (obtinundu-se sortul final 10-50Kg,acesta fiind transportat in depozit) şi 25-150mm-se transporta in depozitul . 2. Concasare secundara Din depozitul D1 prin tunelul 1 si cu ajurotul unui vibrator alimentator, materialul 25- 250mm se transporta la calibrator C – CH1300 tip A de unde rezulta sortul 0-110mm, care se sorteaza cu ajutorul ciurului vibrator CV2 in urmatoarele sorturi: - sortul 25-63 mm – se transporta in depozitul final - sortul 0-4 mm – se transporta in depozitul final - sortul 4- 25 + sortul mai mare de 63 mm se transporta in depozitul intermediar D2 3. Concasare tertiara si sortare finala Din depozitul D2, materialul este transportat la calibrator C2 –CH1300 tip C de unde rezulta sortul 0/40mm. Cu ajutorul ciurului vibrator CV3, sortul 0- 40mm se sorteaza in sortul 0- 4mm care este transportat in depozitul final 0-4mm. Sortul > 25mm se transporta pe TB11 retur in calibrator unde este reconcasat. Sortul 4- 25mm este transportat la CV4 de unde rezulta sorturile 16- 25mm care este transportat in depozitul final si sortul 8-16mm care este de asemenea transportat in depozitul final. Sortul 4-8mm se transporta cu TB17 la CV5 unde se executa o reciuruire a acestuia pentru a elimina eventualele fractiuni de 0-4mm din acesta si a asigura calitatea sortului 4-




8mm. De la CV5 rezulta sorturile 0- 4mm ce se transporta in depozitul final si sortul 4-8mm ce se transporta de asemenea in depozitul final 4-8mm. O parte din produsul rezidual denumit „steril” se valorifica prin folosire la diverse lucrari. Operatiunile descrise mai sus nu aduc nici o imbunatatire calitativa extrasului minier ce rezulta din cariera, separand prin sfaramare si ciuruire mai multe clase granulometrice solicitate de utilizatori. Produsele finite obtinute prin prelucrarea mecanica sunt:

- piatra sparta sort 25-63 mm si 63-100mm; - cribluri sort 4-8mm, 8-16mm si 16-25mm; - nisip de concasaj sort 0-4mm. Criblurile mai sus mentionate, eventual si piatra sparta se transporta în dana Măcin în

vederea livrării pe naval sau se vor livra cu auto direct din carieră. Pierderile de prelucrare (steril 0 - 25mm) sunt constituite din material (granit) alterat, incluziuni de argila in zacamant, pamant rezultat din coperta si se estimeaza la cca. 10% .

4.2 Materiale de constructii

Tipul de activitate desfăşurat pe acest amplasament nu necesită materiale de construcţii.

Suprafata de 296 mp alocata pentru birouri , laborator,strungarie si atelier mecanic este construita din zidarie de piatra , acoperita cu beton armat protejat cu materiale hidroizolante .

In cadrul monitorizarilor efectuate in perimetrul carierei nu a fost identificata prezenta azbestului pe amplasament .

4.3 Stocarea materialelor - depozite de materii prime, rezervoare subterane

Platformele de depozitare temporara a produselor concasate sunt in numar de trei si au suprafata de : S1=1411 mp ( Nord -Vest ), S2=4678 mp ( Sud-Vest ) , S3 = 22.400 mp ( la Vest de statia de concasare ) .

In incinta carierei NU sunt amplasate rezervoare subterane .

Alimentarea cu combustibil se realizeaza printr-o ministatie de carburanti autorizata,alcatuita din doua rezervoare in care se stocheaza combustibilul ( aproximativ 8 tone : de 2 to si 6 ton

e ) amplasata la aproximativ 30 m de atelierul mecanic ( strungarie ) .




4.4 Emisii în atmosfera - emisii din procese tehnologice, alte emisii în atmosfera

Prin natura activitatii desfasurate in Cariera Izvoarele – Macin Vii ( derocare cu explozivi, prelucrarea masei de roca sfarmata prin concasare si transport ) aerul este factorul de mediu cu cel mai mare potential de poluare . Principalii poluanti emisi in perimetrul carierei sunt :

pulberi in suspensie si pulberi sedimentabile de la statia de concasare si transport ;

gazele de ardere evacuate de utilajele utilizate in procesul de productie ; gaze si pulberi rezultate in urma exploziilor de derocare .

Activitatea de transport are doua componente, respectiv tehnologic si auxiliar. Transportul tehnologic – adica transportul rocii incarcate in fronturile de lucru la statia de concasare-sortare, se realizeaza cu autobasculante DUMPER . Schemele de transport sunt simple si constau in:

- deplasarea de la frontul de incarcare pe trepte la statia de concasare-sortare, cu mijloacele de transport a rocii de granit cu biotit;

- deplasarea de la statia de concasare-sortare a sortului0-25mm la depozitul temporar;

- deplasarea de la statia de concasare-sortare la dana cu mijloacele de transport a produselor necesare de livrat.

Transportul auxiliar - privind materialele, piesele, carburantii, apa, explozivii, etc, se realizeaza cu parc inchiriat, cu mentiunea obligativitatii respectarii pentru fiecare fel de material transportat a normelor specifice de manipulare, incarcare, transport si depozitare.

Cea mai importantă sursă de poluare a atmosferei o reprezintă procesele de ardere a

carburanţilor la motoarele cu ardere internă. Toate utilajele (utilajele pentru excavat, utilajele terasiere, autocamioanele) utilizează drept carburant motorina, prin arderea căreia rezultă următorii efluenţi: CO, oxizi de azot (NOx), SO2, hidrocarburi arse incomplet (COV) particule solide.

Consumul anual de motorina este 112.000 to/an ( 132.54 x 106 litri/an). Pentru prognozarea impactului asupra factorului de mediu aer se vor calcula cantitatile

de poluanti emisi de sursele mobile. Conform Metodologiei Corinaire cantitatile de poluanti emisi in atmosfera de la surse mobile se calculeaza dupa urmatoarea formula:

Q = f x V,unde: Q - cantitatea de poluant emisa in atmosfera, pe tip de poluant, exprimata in kilograme; f - factorul de emisie pentru fiecare tip de poluant in functie de tipul de combustibil si de

tipul de sursa mobila, exprimat in kg/litru de combustibil; V - cantitatea de combustibil, exprimata in litri. Factorii de emisie "f" utilizati pentru calcularea cantitatilor de poluanti emise in

atmosfera de la sursele mobile sunt urmatorii: 1. pentru surse mobile care utilizeaza motorina:




a) autoturisme, alte autovehicule cu masa totala maxima autorizata mai mica sau egala cu 3,5 t (inclusiv tractoare, masini autopropulsate pentru lucrari si masini mobile nerutiere) - (non Euro):

f = 0,0132 kg NOx/litru motorina; f = 0,0006 kg SO2/litru motorina; f = 0,0063 kg pulberi/litru motorina; f = 0,0000028 kg poluanti organici persistenti/litru motorina; f = 0,000000008 kg cadmiu/litru motorina; b) autoturisme, alte autovehicule cu masa totala maxima autorizata mai mica sau egala

cu 3,5 t (inclusiv tractoare, masini autopropulsate pentru lucrari si masini mobile nerutiere) - (Euro):

f = 0,0115 kg NOx/litru motorina; f = 0,0006 kg SO2/litru motorina; f = 0,0011 kg pulberi/litru motorina; f = 0,0000028 kg poluanti organici persistenti/litru motorina; f = 0,000000008 kg cadmiu/litru motorina; Consumul mediu de motorina pentru utilajele care vor fi utilizate in cariera este 1513l/h.

Utilizand formula de calcul mentionata anterior se obtin : 152.42 – 174.95 µg Nox , 79.5 µg SO2 , 145.79 - 835 µg pulberi , 0,371 µg poluanti organici persistenti si 0,00106 µg cadmiu .

Conform Ordinului MAPM nr. 592/2002 pentru aprobarea Normativului privind stabilirea

valorilor limita, a valorilor de prag si a criteriilor si metodelor de evaluare a dioxidului de sulf, oxizilor de azot , monoxidului de carbon, pulberilor in suspensie, plumbului,benzenului si ozonului in aerul inconjurator), valorile limita sunt :

- pentru dioxid de sulf : - Valoarea limita orara pentru protectia sanatatii umane : 350 µg/m3

- Valoarea limita zilnica pentru protectia sanatatii umane : 125 µg/m3 - Valoarea limita pentru protectia ecosistemelor ( an calendaristic si iarna) : 20 µg/m3 - pentru dioxid de azot si oxizi de azot : - Valoarea limita orara pentru protectia sanatatii umane : 200 µg/m3

- Valoarea limita zilnica pentru protectia sanatatii umane : 40 µg/m3 - Valoarea limita pentru protectia ecosistemelor ( an calendaristic si iarna) : 30 µg/m3 - pentru pulberi in suspensie PM10: - Valoarea limita orara pentru protectia sanatatii umane : 50 µg/m3

- Valoarea limita zilnica pentru protectia sanatatii umane : 40 µg/m3 - pentru monoxid de carbon : - Valoarea limita pentru protectia sanatatii umane : 10 mg/ m3 - pentru benzen : - Valoarea limita pentru protectia sanatatii umane : 5 µg/ m3




- pentru plumb : - Valoarea limita pentru protectia sanatatii umane : 0,5 µg/ m3

Prin compararea valorilor obtinute cu concentratiile maxim admise se poate concluziona

ca impactul gazelor de ardere de la motoarele utilajelor utilizate in cariera vor fi nesemnificative. De asemenea, trebuie mentionat ca acest impact este diminuat de caracteristicile zonei (topografie, anotimp, vant etc.), de distanta fata de sursa (la aproximativ 100 m concentratiile de poluanti scad la 10%) si de faptul ca utilajele nu functioneaza simultan.

Evaluarea concentraţiilor estimate privind imisiile datorate arderii carburanţilor relevă faptul că impactul asupra atmosferei, produs de emisiile rezultate din arderea carburanţilor, este nesemnificativ, valorile imisiilor calculate au valori mult sub valorile maxime admise prin STAS 12574/87.

Un alt factor care poate conduce la modificarea calităţii aerului este dat de degajarea gazelor ( CO, NOx, COV, H2S etc. ) la exploziile de derocare programate pentru dislocarea rocilor . Aceste surse de poluare sunt fixe, punctuale, iar cantitatile de emisii anuale sunt conditionate de cantitatea totala de material exploziv utilizat .

Exploziile sunt programate a fi executate la intervale rare de timp, la maxim 2 luni, volumul de gaze degajat la fiecare explozie urmând a se dispersa foarte rapid, la dispersia gazelor contribuind atât efectul generat de explozie cât şi circulaţia curenţilor de aer.

Debitul masic de pulberi emise este mai mic decât prevederile Ordinului MAPPM nr. 462/93 (0,5 kg/h), iar imisiile se încadrează în prevederile STAS 12574/87 (0,5mg/m3).

Buletinele de analiza ( anexate ) efectuate un anul 2010 de catre Institutul National de Cercetare- Dezvoltare pentru Protectia Mediului – Bucuresti au determinat o concentratie in emisie pentru pulberi de 8,34 – 12,47 mg/mc/h , ceea ce se incadreaza sub limita concentratiei maxim admise ( 50 mg/mc , conform STAS 9096/1998 ) .

4.5 Alimentarea cu apa, efluenti tehnologici si menajeri, sistemul de canalizare al apelor pluviale

Conform Anexei la Notificarea nr.12/16.06.2011 privind functionarea obiectivului Cariera Izvoarele - Macin Vii emisa de Sistemul de Gospopdarire a Apelor Tulcea , alimentarea cu apa se realizeaza din subteran – un izvor natural situat in perimetrul de exploatare al carierei .

Exista o retea de aductiune ( conducta PVC cu Dn = 50 mm si L = 200m ) care dirijeaza apa captata intr-un camin betonat ( 1,2 x 1,2 x 2 ) mc acoperit cu placa de beton , o retea de distributie – stut din OL ( Dn = 30 mm ) si un rezervor din beton cu V=48 mc ( pentru inmagazinare apa ) .

Cerinta de apa : Qs zi med = 3,46 mc/zi Qs zi max = 4,5 mc/zi Vanual = 0,858 mii mc/an Evacuare apelor uzate se efectueaza intr-un bazin betonat vidanjabil , printr-o retea de

canalizare alcatuita din conducta OL cu Dn=110 mm si L=50 m .




Volume si debite evacuate – menajere : Q zi med = 2,76 mc/zi Q zi max = 3,6 mc/zi Van = 0,684 mii mc/an

Indictorii de calitate ai apelor uzate evacuate impusi prin Notificarea nr.12/2011 sunt : pH = 6,5 – 8,5 MTS = 350 mg/l CBO5 = 300 mg/l Reziduu fix = 2000 mg/l Detergenti = 25 mg/l SET = 30 mg/l

Pentru limitarea emisiilor de pulberi pe fluxul tehnologic exista pe fiecare treapta de prelucrare amplasate rezervoare cu apa ( 2 x 10 mc ) si conducte de distributie .

4.6 Producerea si eliminarea deseurilor

Deşeurile rezultate din procesul de producţie a unităţiilor de extracţie a agregatelor prin lucrări minere la zi – se încadrează în categoria deşeurilor inerte – nepericuloase. Obiectivul general al strategiei naţionale de gestionare a deşeurilor este dezvoltarea unui sistem intregrat de gestionare a deşeurilor eficient din punct de vedere economic şi care să garanteze protecţia sănătăţii populaţiei şi mediului. Gestionarea deşeurilor cuprinde toate activităţiile de colectare, transport, tratare, valorificare şi eliminare a deşeurilor. Responsabilitatea pentru activităţile de gestionare a deşeurilor revine generatorilor acestuia, în conformitate cu principiul ”responsabilitatea producătorului”. Un alt principiu de bază privind activităţiile de gestionare a deşeurilor este principiul ”prevenirii” care stabileşte ierarhizarea activităţilor de gestionare în ordine descrescătoare a importanţei care trebuie acordată:

– prevenirea apariţiei; – minimalizarea cantităţilor; – tratarea în scopul recuperării (valorificare prin refolosire, reciclare materială şi recuperarea energiei); – tratarea şi eliminarea în condiţii de siguranţă pentru om şi mediul înconjurător până la valorificarea lor, fie direct, fie prin intermediul unor firme specializate.

Sursele de deseuri, tipuri, compozitie si cantitati de deseuri rezultate : – steril de la statiile de preparare ( 10 % ) din materialul prelucrat – 52.000 t/an

depozitat in platforma temporara pana la valorificare ; – deseuri metalice si piese de schimb , anvelope , uleiuri uzate si acumulatori – in

functie de modul de realizare a reparatiilor si lucrarilor de intretinere – se predau unitatilor de profil ( Contract nr. 4618/31.05.2011 incheiat cu SC VOLYMAR BENZ SRL – pentru uleiuri uzate , Contract nr. 2104/2009 incheiat cu SC REMAT TULCEA SA pentru preluarea deseurilor metalice , anvelope, acumulatori , hartie ) .




– deseuri menajere – spatiu special amenajat si recipienti in care se realizeaz colectarea selectiva a deseurilor – cca 2,5 mc/ trimestru – Contract nr. 350/2008 incheiat cu Serviciul Public de Gospodarire Comunala Macin , pentru preluare deseuri menajere )

Gestiunea substantelor si preparatelor periculoase – Substantele si preparatele periculoase utilizate/detinute : motorina si lubrefianti

pentru utilaje – Modul de gospodarire, masurile, dotarile si amenajarile pentru protectia mediului:

motorina este depozitata intr-o ministatie de carburanti specializata, iar lubrefiantii – butoaie metalice amplasate intr-o magazie .

4.7 Alimentarea cu energie electrica

Alimentarea cu energie electrica se realizeaza printr-o retea aeriana de 20 kV care alimenteaza statia de transformare actuala dotata cu un post trafo de 630 KVA, 20/6/0,5 KV de la care sunt alimentati consumatorii de energie electrica din cariera. Pe amplasament nu exista cabluri de inalta tensiune ( 110 kV, 400 kV, 750 kV ) care sa determine aparitia de tulburari fiziologice la personalul care lucreaza in cariera .

4.8 Protectia si igiena muncii

In ceea ce priveste protectia muncii, in cadrul societatii S.C. Hidromineral S.A. Greci, intreaga activitate se desfasoara cu obligativitatea respectarii legislatiei in vigoare, emisa de Ministerul Muncii Solidaritatii Sociale si Familiei si Inspectoratul de Stat Teritorial si Protectia Muncii al jud. Tulcea si Ministerul de Interne, Inspectoratul de Politie al jud. Tulcea, autorizatia inregistrata cu nr. 37/27.09.2001 respectiv 1283586/28.09.2001, privind producerea, prepararea, detinerea, transportul si folosirea materiilor explozive care se vizeaza anual.

1. Legea securitatii si sanatatii in munca nr. 319/2006 2. H.G. 1425/2006 pentru aprobarea Normelor Metodologice de Aplicare a Prevederilor

Legii Securitatii si Sanatatii in Munca nr. 319/2006; 3. Norme specifice de Protectie a Muncii pentru exploatarea substantelor minerale in

cariere, prin derocare cu explozivi, editura 1999- elaborate si editate de INSEMEX Petrosani.

4. Norme specifice de Protectie a Muncii pentru extragerea substantelor minerale utile in cariere, cu mijloace mecanice – Partea III-a – nisip, pietris, balast, editura 2002.

5. Legea nr. 126/1995 cu modificarile ulterioare , privind regimul materiilor explozive. 6. Norme specifice de protectie a muncii pentru depozitarea, transportul si folosirea

materiilor explozive – Prescriptii tehnice anexe la norme-editura 1997, avizate de M.M.P.S.

7. Metode de evaluare a riscurilor profesionale 8. Hotarari de Guvern armonizate cu legislatia europeana.




7. Norme specifice de Protectie a Muncii pentru transportul si distribuirea energiei electrice- editura 2001 si avizate de M.M.P.S.

8. Instructiuni proprii de protectia muncii. Responsabilitatea in domeniu este asigurata conform legislatiei in vigoare de un

„Compartiment de protectie a muncii”, care are rolul de a instrui personalul angajat si de a urmari respectarea normelor in domeniu. Atat personalul tehnic, cat si pentru celelalte categorii de angajati, se efectueaza periodic instructaje insotite de testari ale cunostintelor privind normativele in vigoare. La instructajul periodic de protectie a muncii care se efectueaza lunar, se va insista in mod deosebit asupra urmatoarelor aspecte:

- respectarea regulamentului de ordine interioara; - folosirea corespunzatoare a echipamentului de protectie si de lucru; - anuntarea de indata a tuturor pericolelor ivite, a defectiunilor intervenite cat si a

accidentelor produse;

- interzicerea manipularii materialelor explozive de catre persoane neautorizate in acest sens;

- executarea cu mare atentie a lucrarilor periculoase: ranguiri, perforarea pe timp de iarna, incarcarea cu explozivi, impuscari;

- respectarea semnalelor de avertizare ce se dau cu ocazia lucrarilor de impuscare; - solicitarea de lamuriri de la personalul tehnic in cazuri deosebite; - incetarea operatiunilor de incarcare cu explozivi sau ranguire pe timp de furtuna cu

descarcari electrice; - consemnarea eventualelor rateuri in registrul de rateuri si respectarea intocmai a

instructiunilor pentru lichidarea lor; In ceea ce priveste igiena muncii, este necesar sa se urmareasca mentinerea microclimatului si a valorii noxelor in limitele admisibile mentionate in autorizatia sanitara de functionare. Prin masuratori periodice, se va asigura nominalizarea noxelor, zgomotului, etc. Salariatilor din unitati li se asigura in mod gratuit echipament individual de protectie, echipament de lucru, alimentatie suplimentara (celor care beneficiaza prin norme) si materiale igienico-sanitare.

4.9 Prevenirea si stingerea incendiilor

Activitatea desfasurata in cariera presupune acordarea unei atentii deosebite in privinta pazei impotriva incendiilor la o serie de dotari cum ar fi : depozit de carburanti si lubrifianti, birouri, laborator, atelier mecanic , vestiare , masini si utilaje .

In cadrul carierei Izvoarele – Macin Vii se vor respecta prevederile următoarelor norme P.S.I.: - Norme generale de prevenire şi de stingere a incendiilor, aprobate cu Ordinul Ministerului de Interne Nr. 775/1998; - Hotărârea nr. 678/1998 privind stabilirea şi sancţionarea contravenţiilor la normele de P.S.I;




- Norme tehnice de proiectare şi realizare a construcţiilor, protecţia la acţiunea focului, Indicativ P 118/1999. In conformitate cu aceste prevederi au fost amenajate pichete de stingere a incendiilor , in cazul utilajelor alimentate cu energie electrica se folosesc stingatoare cu praf . La locurile de munca , birouri, vestiare , atelier mecanic sunt afisate planurile de evacuare in caz de incendiu, cu specificarea cailor de acces si evacuare , precum si personalul special instruit in vederea actionarii in caz de incendii . Toate masurile privind paza impotriva incendiilor fac parte integranta din Planul Operativ de Prevenire si Lichidare a Avariilor ( anexat ).

Responsabilul cu protecţia muncii se va ocupa de organizarea şi instruirea personalului muncitor, precum şi de sarcinile personalului de conducere pentru prevenirea şi lichidarea avariilor, precum şi pentru prevenirea şi stingerea incendiilor.

4.10 Zgomotul si vibratiile

În cadrul activităţii de extracţie, zgomotul grupează un ansamblu de emisii acustice de origini diferite, fie fixe, fie mobile, corespunzător instalaţiilor tehnologice, precum şi utilajelor de exploatare, manevră şi transport, folosite în procesul de exploatare a resurselor minerale. Din punct de vedere al amplasării lor, sursele de zgomot pot fi clasificate în:

surse de zgomot fixe (exploziile de derocare din carieră, utilajele de excavare şi încărcare); surse de zgomot mobile (mijloacele de transport auto).

Principala sursă generatoare de vibraţii o constituie exploziile de derocare, care concomitent cu derocarea masei miniere, induc în masivul geologic oscilaţii seismice având mărimi şi intensităţi funcţie de cantitatea de exploziv utilizată şi de dispunerea acestuia în găurile de foreza.

Zgomotul generat de exploziile de derocare se va resimţi cu o intensitate mare, pe un interval scurt de timp, sub 1 sec, în imediata apropiere a perimetrului şi se estimează că va fi de intensitate foarte redusă la limita localităţii Macin ( aproximativ 3 km ) . Alte surse de zgomot sunt:

zgomotele şi vibraţiile produse în timpul funcţionării utilajelor specifice activităţii, care nu pot produce un impact negativ asupra angajaţilor şi nici a aşezărilor umane, cea mai apropiată localitate situându-se la cca. 3,0 km- orasul Macin ; zgomotele şi vibraţiile produse de mijloacele de transport şi încărcare auto.

Zgomotele şi vibraţiile produse în timpul funcţionării utilajelor pot produce un impact negativ redus (senzaţie de disconfort) asupra angajaţilor. De asemenea, sursele de zgomot pot avea acelaşi impact negativ nesemnificativ asupra avifaunei care se învecinează perimetrul de exploatare Izvoarele Macin – Vii . Principalele surse generatoare de zgomot folosite in cariera sunt :

- 1 concasor cu capacitatea de 300 tone/ora ;




- 2 calibratoare CH 1300 ; - 5 benzi transportoare cu lungimi de 15-20 m ; - 5 ciururi ; - 3 basculante de 16 tone ; - 2 vole pentru incarcare ; - 3 excavatoare ; - 1 foreza cu compresor ; - 1 compresor . Pentru stabilirea nivelului de zgomot in Cariera Izvoarele –Macin Vii , titularul activitatii ,

SC Hidromineral SA Greci a comandat la Institutul National de Cercetare –Dezvoltare pentru Protectia Mediului Bucuresti in anii 2010 – 2011 un studiu privind stabilirea nivelului de zgomot.

Masuratorile nivelului de zgomot au fost executate in cariera in momentul in care aceasta functiona la maxim, in 12 puncte . Punctele 1-10 se afla la limita incintei , punctele 11-12 sunt situate in interiorul carierei , pe drumul pe care trec utilajele folosite in exploatere . Punctul 13 este situat la limita orasului Macin , la cca 3 km de locul exploaziei, la marginea drumului de acces in cariera ( considerata strada de categoria tehnica IV , conform STAS 10009-88 ).

Nivelurile de zgomot masurate s-au incadrat intre 56,2 – 64 dB . Conform STAS 10009/88 cu privire la valorile maxime admise ale zgomotului limita admisibila este de 65 dB(A).




Pentru diminuarea efectelor negative determinate de zgomote şi vibraţii se vor lua o serie de măsuri cum ar fi:

lucrările miniere de exploatare se vor realiza numai în perimetrul minier aprobat de către A.N.R.M.;

reducerea poluării fonice prin măsuri tehnico-organizatorice (orientarea fronturilor de lucru, etc.);

se vor folosi numai utilaje în stare bună, cu respectarea graficului de reparaţii şi revizii tehnice;

menţinerea în bună stare a drumurilor de acces; va fi aplicată o tehnologie de derocare utilizând pentru detonarea încărcăturii

capse milisecundă, pentru diminuarea şocului seismic indus de exploziile de derocare

folosirea utilajelor în limita timpilor de funcţionare necesari pentru activitatea proiectată;

Faţă de obiectivul analizat cele mai apropiate localităţi sunt orasul Macin la cca. 3,0 km, distanţa la care activitatea de exploatare nu va avea un impact negativ asupra localităţii sau a locuitorilor acesteia .

4.11 Securitatea zonei

În cadrul carierei s-au luat o serie de măsuri, precum: – instruirea personalului muncitor (după specificul profesiunii) asupra normelor de

protecţia muncii privind lucrările ce trebuiesc executate în obiectiv; – asigurarea unui serviciu de monitorizare permanent; – montarea balustradelor în locuri periculoase de cădere în gol în zona de circulaţie şi

marcarea acestora cu indicatoare de protecţie; – montarea de dispozitive de protecţie la organele de maşini în mişcare; – montarea de plăci avertizoare de prevenire, interdicţie după necesităţi, în zonele cu

pericol; – vopsirea tuturor dispozitivelor de protecţie în culori de securitate, conform

standardelor în vigoare; – afişarea de panouri, afişe, instrucţiuni de protecţie a muncii la fiecare utilaj, loc de

muncă; – iluminat pe timp de noapte; – paza continuă, inclusiv pe timp de noapte, pentru preîntâmpinarea unor acte de

vandalism. Se face instruirea in domeniul situatiilor de urgenta dupa urmatoarele acte normative : 1. Legea nr. 307/2006 privind apararea impotriva incendiilor. 2. Legea nr. 481/2004 privind protectia civila. 3. O.U. nr. 21/2004 privind Sistemul National de Management al Situatiilor de Urgenta

aprobata prin Legea nr. 15/2005.




4. H.G. 222/1997 privind organizarea si conducerea activitatilor de evacuarea in cadrul protectiei civile.

5. Ordin nr. 775/1998 al ministrului de interne pentru aprobarea Normelor generale de prevenire si stingerea incendiilor.

6. Ordin nr. 712/2005 al ministrului Administratiei si Internelor pentru aprobarea Dispozitiilor generale privind instruirea salariatilor in domeniul situatiilor d eurgenta completat cu Ordinul nr. 786/2005 al ministrului Administratiei si Internelor pentru modificarea si Completarea Ordinului nr. 712/2005.

7. H.G. nr. 678/1998 privind stabilirea si sanctionarea contaventiilor la normele de prevenire si stingere a incendiilor, completata cu H.G. nr. 786/2002.

8. H.G. nr. 1491/2004 pentru aprobarea Regulamentului cadru privind structura organizatorica, atributiile, functionarea si dotarea comitetelor si centrelor operative pentru situatii de urgenta

4.12 Administratie

Titularul activităţii de exploatare este S.C. HIDROMINERAL S.R.L., cu sediul în localitatea Greci, judeţul Tulcea, telefon:0722-344.352.

Pentru buna funcţionare a procesului tehnologic de excavare, administraţia exploatării a revenit şefului punctului de lucru.

Responsabilitatea organizării activităţii de extracţie a avut-o directorul societăţii care a avut următoarele obligaţii:

să instruiască periodic (la 6 luni) personalul de deservire a zonei de extracţie în conformitate cu regulamentul de exploatare, prescripţiile de protecţia muncii şi de igiena muncii;

să planifice munca, materialele, utilajele şi instalaţiile necesare exploatării; să verifice aplicarea regulamentului de exploatare; să supravegheze păstrarea curăţeniei şi ordinei în zona de extracţie; să propună eventualele modificări ale regulamentului de exploatare în

conformitate cu experienţa proprie din activitatea curentă de extracţie; să controleze înregistrările de exploatare, atât cele periodice cât şi cele

accidentale; să păstreze la zi planurile zonei de exploatare, precum şi toate înregistrările, etc.; să urmărească procesele de producţie pentru a putea face eventualele propuneri

de ameliorare a calităţii fluxului tehnologic; să întocmească planul de reparaţii curente şi să urmărească realizarea lui; să întocmească planul de măsuri pentru exploatarea în timp de iarnă dacă este

cazul.




5. Calitatea solului

5.1 Efecte potentiale ale activitatii de pe amplasamentul analizat

Sursele posibile de poluare a solului, rezultate ca urmare a desfăşurării activităţii de exploatare a zăcământului de granit sunt în principal următoarele:

scurgeri de combustibili şi lubrefianţi, datorate manipulării necorespunzătoare la alimentarea cu carburanţi sau uleiuri, a instalaţiilor şi utilajelor; scurgeri accidentale, pe sol, a produselor petroliere, rezultate în timpul funcţionării utilajelor; depuneri de pulberi ca urmare a activitatii de concasare-sortare si a traficului ; depozitarile necontrolate a deşeurilor (deşeuri menajere, piese uzate, etc.); infiltrarea apelor reziduale din reteaua de canalizare si evacuare a apelor menajere ; infiltrarea apelor pluviale potential incarcate cu particule solide , reziduuri de combustibili , deseuri etc.

De regula, efectele asupra calitatii solului si subsolului se manifesta in situatii de

functionare anormala ( situatii accidentalr sau deficiente de exploatare si intretinere ) , cu urmatoarele cauze posibile :

- uzura ( coroziunea ) materialelor; - manevre incorecte sau interventii neconforme ; - lucrari de intretinere si reparatii inadecvate sau neritmice ; - managementul neconform al deseurilor tehnologice ; - fenomene naturale ( cutremure , alunecari de teren etc. ) . Conform informatiilor furnizate de beneficiar , in ultimii 10 ani nu au fost inregistrate

accidente/incidente care sa fi avut ca efect contaminarea solului si subsolului . Exploatarea la zi în carieră, va conduce la modificarea peisajului şi a topografiei zonei.

Impactul negativ al activităţii este dat de lucrările de excavaţii din carieră. În cariera Izvoarele Macin – Vii zăcământul util ( granitul ) apare ca afloriment gen

stâncărie, nefiind necesare lucrari de decopertare . Acest impact, cu implicaţii în principal asupra solului, este inevitabil avându-se în

vedere specificul activităţii, exploatarea zăcămintelor de substanţe minerale utile, impactul asupra mediului fiind semnificativ diminuat prin măsurile de refacere ecologica .




5.2 Efecte potentiale ale activitatilor învecinate

In vecinatatea carierei Izvoarele Macin –Vii , in partea de Sud , mai functioneaza o cariera apartinanad SC ECO SA Braila . In partea de Est cariera se invecineaza cu Parcul National Muntii Macinului , in partea de Vest este amplasata o stana , iar in partea de Nord-Vest a fost construita Manastirea Izvorul Tamaduirii .

Fig. 5 - Imagine de ansamblu exploatari de piatra Culmea Pricopanului

Fig.6 - Imagini cariera SC ECO SA Braila

Activitatea carierelor SC Hidromineral SA Greci si SC Eco SA Braila se desfasoara conform prevederilor Autorizatiilor de mediu si a Avizelor emise de APNMM . Astfel, s-a impus pentru limitarea impactului asupra zonei de protectie integrala Culmea Pricopanului ca frontul




de exploatare sa nu depaseasca limita superioara +190.00 m , iar activitatile de derocare/dinamitare sa se realizeze dupa un program care sa elimine factorul de stres-zgomot. Limitarile impuse se refera la perioadele de sensibilitate maxima din timpul reproducerii si doar la speciile cu statul de protectie ( vulnerabile, periclitate, rare si pe cale de disparitie ). Referitor la efectele potentiale determinate de infiintarea, intretinerea si recoltarea culturilor agricole ( din partea de Vest a carierei ) , acestea nu sunt de natura sa contribuie la aparitia unui efect cumulat , datorita suprafetelor mici pe care se desfasoara acestea , numarului redus de utilaje agricole , implementarii celor mai bune practici agricole in vederea obtinerii unor produse ecologice . Prezenta Manastirii Izvorul Tamaduirii nu este de natura sa afecteze in vreun fel activitatea desfasurata in cariera .

Fig. 7 - Manastirea Izvorul Tamaduirii

Fig. 8 - Terenuri agricole cultivate cu cereale si floarea-soarelui




6. Impactul activitatii asupra ariilor naturale protejate

Perimetrul Carierei Izvoarele Măcin – Vii se află în imediata vecinătate a Parcului Naţional Munţii Măcinului – arie naturală protejaţă de interes naţional, respectiv categoria II IUCN, precum şi în perimetrul a două arii naturale protejate de interes comunitar – siturile Natura 2000: ROSCI0123 Munţii Măcinului şi ROSPA0073 Măcin – Niculiţel.

6.1. Arii protejate existente pe amplasament si in vecinatatea carierei

Perimetrul Carierei Izvoarele Măcin – Vii se află în imediata vecinătate a Parcului Naţional Munţii Măcinului – arie naturală protejaţă de interes naţional cu o suprafaţă de 11151,82 hectare, respectiv categoria II IUCN declarată prin Legea 5 din 2000. Precum şi în perimetrul a două arii naturale protejate de interes comunitar – siturile Natura 2000: ROSCI0123 Munţii Măcinului cu o suprafaţă de 18546 hectare declarat prin Ordinul Ministerului Mediului şi Dezvoltării Durabile nr. 1964/2007, şi ROSPA0073 Măcin – Niculiţel cu o suprafaţă de 67316 hectare declarat prin Hotărârea de Guvern nr.1284/2007.

6.2. Parcul National Muntii Macin

6.2.1. Impactul investiţiei asupra Parcului Naţional Munţii Măcinului”.

Perimetrul carierei „Izvoarele Măcin - Vii” se află la o distanţă medie de 250 metri de limita vestică a Culmii Pricopanului componentă a Parcului Naţional Munţii Măcinului (fig. nr. 9).




Fig. 9. Poziţionarea perimetrului Carierei „Izvoarele Măcin - Vii” faţă perimetrul Parcului Naţional Munţii Măcinului




Biodiversitatea Parcului Naţional Munţii Măcinului. Flora şi vegetaţia Sinteza datelor bibliografice din perioada 1952-1972, referitoare la cormofitele din

Munţii Măcin scoate în evidenţă existenţa unei diversităţi ridicate a acestora, comparativ cu semnalările din România.

Marea bogăţie de floră şi vegetaţie a Munţilor Măcin este ilustrată de peste 1.770 specii de plante, reprezentând aproximativ 50 % din flora României ce vegetează pe 1 % din suprafaţa ţării, din care 72 specii de plante sunt protejate ca specii rare sau vulnerabile şi 27 specii sunt endemice pentru regiune.

Studiile de specialitate efectuate pe Culmea Pricopanului - una din zonele reprezentative ale parcului naţional în ceea ce priveşte prezenţa xerofitelor - au identificat 14 asociaţii floristice ierboase şi 562 specii de plante superioare, încadrate în 70 familii, din care 72 taxoni ameninţaţi cu dispariţia (5 % din speciile ameninţate şi înscrise în "Lista roşie a plantelor superioare din România").

Importanţa fitotaxonilor din Dobrogea, în comparaţie cu alte plante rare din România, constă în compoziţia acestora, în care domină speciile pontico-balcanice (26,4 %) şi pontice (16,7 %), la care se adaugă speciile de provenienţă euroasiatică (12,5 %), balcanică (11,1 %), mediteraneeană (8,3 %), mediteraneeană-pontică (6,9 %), precum şi alte 18,1 % specii caucaziene, asiatice, africane şi cosmopolite.

Importanţa internaţională a acestor taxoni rari, este conferită de prezenţa taxonului vulnerabil Campanula romanica - endemism dobrogean, a trei taxoni europeni rari Dianthus nardiformis (pontic), Centaurea tenuiflora (pontic, balcanic) şi Centaurea gracilenta (balcanic) şi a 5 taxoni subendemici Corydalis solida (balcanic), Euphorbia nicaensis ssp. cadrilateri (mediteraneean-pontic), Moehringia grisebachii (pontic-balcanic), Moehringia jankae (pontic) şi Silene cserei (pontic), din care primii 4 (patru) taxoni sunt nominalizaţi în "Lista roşie europeană" ca specii vulnerabile sau rare. Din cei 72 taxoni amenintaţi, 18 sunt rari pentru Dobrogea, 5 sunt rari pentru nordul Dobrogei şi un taxon - Cachrys alpina (pontic-balcanic) este considerat ca dispărut din Munţii Măcinului.

Munţii Măcinului sunt consideraţi un important centru de speciaţie, datorită diversităţii intraspecifice, concretizaţi prin prezenţa doar în această zonă a 11 intrataxoni locali, identificaţi până în prezent în România. De asemenea, Munţii Măcinului constituie centrul genetic pentru Euphorbia măcinensis, Corydalis dobrogensis şi Herniaria glabra var. dobrogensis.

Munţii Măcinului reprezintă limita nordică a zonei submediteraneene a Peninsulei Balcanice şi constituie o unitate distinctă a provinciei floristice macedo-tracice. Importanţa biogeografică a Munţilor Măcin este conferită şi de interferenţa în această arie protejată a limitelor de vegetaţie ale unor specii originare din diferite areale geografice. În această zonă se înregistrează limita sudică a speciilor central-europene şi caucaziene (Scutellaria orientalis, Stipa ucrainica etc.), limita nordică a speciilor mediteraneene, balcanice şi pontice (Silene compacta) şi limita vestică a speciei euroasiatice Potentilla bifurca, specii rare şi ameninţate cu dispariţia. De asemenea Munţii Măcinului reprezintă unicul teritoriu din lume unde se găsesc şi este protejată asociaţia vegetală Gymnospermio altaicae -




Celtetum glabratae, cu specia Celtis glabrata ameninţată cu dispariţia, una din speciile cele mai rare de arbori din România.

În urmă cu circa 200 de ani, nordul Dobrogei era acoperit cu păduri seculare de stejar de înaltă productivitate, a căror vigoare de creştere nu scădea decât pe terenurile pietroase de pe culmile din nord şi în brâul din apropierea stepei din centrul Dobrogei. Pădurile Dobrogei au suferit modificări structurale majore, atât înainte de 1878, în timpul ocupaţiei otomane, când s-au exploatat păduri valoroase de stejar, cât şi după 1878 (anul revenirii Dobrogei la România), când s-au aplicat două reforme agrare, prin care multe suprafeţe păduroase s-au transformat în terenuri agricole şi islazuri comunale, iar cele rămase au fost afectate de activitatea umană (păşunatul în pădure, aplicarea repetată a regimului de crâng, cu regenerarea din lăstari sau drajoni, incendieri, etc.). Urmare acestor factori negativi, în perioada 1850-1930 pădurile Dobrogei s-au diminuat cu circa 63.000 ha (circa 40.000 ha în judeţul Tulcea), ajungându-se în prezent la o pondere a pădurilor de numai 12 % din suprafaţa totală a judeţului Tulcea. După 1930 se produce cotitura în gestionarea pădurilor Dobrogei, concretizată prin adoptarea regimului de codru (regenerarea din sămânţă a pădurilor), interzicerea păşunatului în pădure şi a tăierilor în delict, reconstrucţia ecologică a arboretelor degradate cu specii autohtone valoroase etc. Drept urmare, între anii 1950 - 1990 s-au executat lucrări de reconstrucţie ecologică pe circa 1.380 ha în Parcul Naţional Munţii Măcinului şi lucrări de ameliorare a terenurilor degradate improprii pentru alte folosinţe pe suprafete extinse, diminuându-se astfel suprafaţa multor terenuri deteriorate şi cu aspect selenar.

Caracteristic pentru Parcul Naţional este predominanţa ecosistemelor forestiere, care asigură stabilitatea ecologică şi habitatul optim pentru speciile erbacee deosebite din acest teritoriu. În zonă se regaseşte o biodiversitate bogată şi unică în lume, în care se includ ecosisteme complexe forestiere, de stepă şi de silvostepă. Pădurile din Parcul Naţional Munţii Măcinului sunt constituite majoritar din arborete de foioase în amestec, în care specia de bază este gorunul, în nordul ariei protejate şi stejarul brumăriu sau stejarul pufos, în sudul parcului. În Parcul Naţional Munţii Măcinului s-au identificat 30 tipuri de pădure, instalate pe 15 staţiuni forestiere cu bonităţi variate (72,% de productivitate mijlocie, 21,% de productivitate superioară şi 7% de productivitate inferioară), evidenţiindu-se o mare variabilitate a condiţiilor de vegetaţie, fapt care permite prezenţa unui număr foarte ridicat de specii şi de ecosisteme tipice. Caracteristic pentru Parcul Naţional Munţii Măcinului este existenţa unor tipuri de pădure întâlnite numai în această zonă, din care nominalizăm: şleaul de deal dobrogean, stejareto-şleau dobrogean cu stejar brumăriu, şleau de silvostepă cu gorun, stejar brumăriu pur pe cernoziom degradat, stejar pufos pur, stejar pufos cu cărpiniţă, gorunet cu scumpie şi gorunet normal cu cărpiniţă, făgeto-cărpinet dobrogean cu Carex pilosa etc. În Munţii Măcinului întâlnim următoarele zone şi etaje de vegetaţie: zona stepei de tip pontico-balcanic marginal, etajul silvostepei cu păduri submediteraneene, etajul cu păduri xeroterme submediteraneene şi etajul cu păduri mezofile de foioase balcanice.

În acest teritoriu au fost identificate 6 asociaţii floristice forestiere rare la nivel naţional (4,% din tipurile de ecosisteme forestiere ale României, Doniţă, 1970, 1990). Cea mai frecventă asociaţie forestieră - Tilio tomentosae - Carpinetum betuli, răspândită în




România pe 65.000 ha (circa 1 % din suprafaţa fondului forestier) este reprezentativă pentru parc, iar cea mai rară şi totodată unică în România este asociaţia reprezentată de tipul de pădure făgeto-carpinet dobrogean cu Carex pilosa (Valea Fagilor - Luncaviţa). Asociaţia Tilio tomentosae - Carpinetum betuli, împreună cu asociaţiile Nectaroscordo - Tiletum tomentosae şi Galantho plicatae - Tiletum tomentosae - răspândite numai în Dobrogea de Nord şi Fraxino orni - Quercetum dalechampii - specifică pentru Dobrogea şi Banat - nu s-au mai identificat în ţările vecine europene şi pot fi considerate endemice pentru România.

O altă fitocenoză forestieră rară, existentă în România pe suprafeţe restrânse în Dobrogea şi Dealurile Buzăului, este reprezentată de asociaţia Tilio tomentosae - Quercetum pedunculiflorae (Doniţă, 1970, 1990, citat de Petrescu, 1997). Asociaţia arbustivă dominată de specia ameninţată Spiraea crenata este considerată o altă raritate naţională. Cele mai răspândite fitocenoze forestiere sunt ale pădurilor vest-pontice de stejar pufos (Quercus pubescens), cărpiniţă (Carpinus orientalis) şi mojdrean (Fraxinus ornus), cu Paeonia peregrina, Asparagus verticillatus şi Pyrus elaeagrifolia, urmate de pădurile moesic-vest pontice de gorun (Quercus polycarpa, Q. dalechampii, Q. petraea), carpen (Carpinus betulus), tei argintiu (Tilia tomentosa), cu Fraxinus coriariaefolia, Nectaroscordum silicum ssp. bulgaricum, în complex cu păduri de gorun, cărpiniţă, tei argintiu şi alte păduri xeroterme. Pădurile de stejar pufos, cărpiniţă şi mojdrean, care constituiau în trecut etajul de vegetaţie al pădurilor submediteraneene sunt instalate pe colinele joase (150 - 250 m altitudine), constituite din platouri, coame rotunjite, văi largi şi versanţi de la slab la mediu înclinaţi. Arboretele de pe culmi şi versanţi sunt constituite predominant din stejar pufos, iar cele de pe văi din stejar brumăriu. Arboretele sunt constituite din mai multe etaje de vegetaţie: etajul superior, format majoritar din Quescus pubescens şi diseminat din Q. polycarpa, Q. pedunculiflora, Q. virgiliana; etajul mijlociu, constituit din Carpinus orientalis şi Fraxinus ornus, cu exemplare izolate de Acer campestre, Sorbus torminalis şi Pyrus pyraster şi etajul inferior al arbuştilor, bine reprezentat de Cornus mas, Crataegus monogyna, Ligustrum vulgare, Cotinus coggygria etc. Pătura erbacee este reprezentată de specii sudice (Mercurialis ovata, Lithospernum purpureo-caeruleum, Carex hallerana, Paeonia peregrina etc.), în asociaţie cu graminee de pădure (Brachypodium sylvaticum, Dactylis poligama, Melica uniflora etc.).

Pădurile moesic-vest pontice de gorun, carpen şi tei argintiu se întâlnesc la altitudinile cele mai înalte din Dobrogea de nord (peste 250 m), pe relief colinar, cu coame largi, platouri sau versanţi înalţi ori văi înguste sau relief cu aspect montan, cu creste şi versanţi putemic înclinaţi sau pe văi înguste. Arboretele, care apaţin asociaţiei majoritare Tilio tomentosae-Carpinetum betulis, sunt instalate pe văi şi pe versanţii nordici, mai rar pe platouri sau culmi, pe soluri cenuşii de pădure sau brune, mijlociu profunde sau profunde. Partea superioară a stratului arborilor este dominată de gorun (Quercus petraea ssp. dalechampii, ssp. petraea şi ssp. polycarpa), tei argintiu (Tilia tomentosa), frasin (Fraxinus excelsior, F. coriarirefolia), ulm (Ulmus glabra) etc., iar partea inferioară este reprezentată de carpen (Carpinus betulus), tei (Tilia cordata, T. platyphillos), mojdrean (Fraxinus ornus), jugastru (Acer campestre) etc. Stratul arbuştilor este constituit din corn (Cornus mas), alun (Corylus avellana), păducel (Crataegus monogyna, C. pentagyna), salbă moale




(Evonymus verrucosa). Pătura erbacee, slab dezvoltată, este reprezentată de Brachypodium sylvaticum, Dactylis polygama, Geum urbanum, Polygonatum latifolium, Lathyrus niger, Viola hirta etc., în asociaţie cu specii mediu-europene (Cardomine bulbifera, Galium odoratum, Carex digitata, Anemone ranunculoides, Hedera helix, Mercurialis perennis etc.).

În habitatele cu soluri scheletice, puţin profunde şi în cele mai uscate dinspre silvostepă, se întâlnesc fitocenoze vegetale din asociaţia Nectaroscordo-Tilio tomentosae, în care gorunul se asociază cu tei, mojdrean, cărpiniţă (Carpinus orientalis) şi frasin (Fraxinus excelsior, Fraxinus coriarirefolia) etc. Arbuştii sunt reprezentaţi de corn, păducel şi lemn câinesc, iar pătura ierbacee este dominată de speciile sudice (Nectaroscerdum silicum ssp. bulgaricum, Lychnis coronaria, Arabis turrita, Lythosmermum purpureo-coeruleum, Mercurialis ovata etc.).

În vecinătatea silvostepei, pe soluri mai profunde, gorunul este înlocuit de stejarul brumăriu, în cadrul asociaţiei floristice Tilio tomentosae - Quercetum pedunculiflorae). Arboretele din Parcul Naţional Munţii Măcinului se evidenţiază prin următoarele caracteristici:

- marea diversitate biologică a celor 67 specii lemnoase, din care cităm genurile: Quercus (7 specii), Tilia (3 specii), Acer (3 specii), Ulmus (3 specii), Carpinus (2 specii), Fraxinus (3 specii), Fagus (2 specii), Malus, Celtis, Juglans, Prunus, Sorbus etc., precum şi numeroasele specii arbustive (Corylus, Rosa, Lygustrum, Cornus, Sambucus, Lonicera, Cotinus, Paliurus, Crataegus, Viburnum, Spiraea etc.);

- caracterul natural al ecosistemelor forestiere pe o suprafaţă extinsă (42 % arborete naturale fundamentale), iar cele parţial derivate (18 %) şi total derivate (29 %) păstrează în compoziţie speciile autohtone locale, fapt care asigură conservarea celei mai întinse vegetaţii saxicole din ţară, în care se regăsesc majoritatea speciilor ameninţate cu dispariţia, o raritate la nivel naţional;

- participarea ridicată a teiului (36 %), carpenului (12 %) şi cărpiniţei (7 %) în compoziţia generală a pădurilor, în detrimentul speciilor principale de bază - goruni şi stejari, care au fost recoltate prioritar şi selectiv în trecut, aspect care impune reconstrucţia ecologică a tuturor arboretelor derivate, degradate şi slab productive; - dezechilibrul claselor de vârstă ale arboretelor, cu predominanţa arboretelor tinere şi mijlocii şi deficitul arboretelor mature - preexploatabile şi exploatabile;

- consistenţa ridicată a arboretelor (90 % din suprafaţa arboretelor cu consistenţa normală sau plină), fapt care garantează protecţia terenurilor şi a solului împotriva eroziunii şi - implicit - a florei şi faunei specifice;

- productivitatea scăzută a arboretelor, în comparaţie cu bonitatea medie a staţiunilor forestiere, explicabilă datorită recoltării selective şi repetate a speciilor valoroase din punct de vedere economic (gorun, stejar, frasin), precum şi a exploatării în crâng a pădurilor, cu regenerarea vegetativă a acestora, fapt care a contribuit la invadarea arboretelor de tei, carpen şi cărpiniţă şi la deteriorarea compoziţiei ecosistemelor forestiere etc.

Se menţionează că, deşi o parte din păduri au compoziţia şi structura normală modificate, acestea conservă speciile erbacee locale, reprezentative pentru stepa pontică a Dobrogei, care în România nu se mai regaseşte decât pe suprafeţe mici şi dispersate.




Lista speciilor de plante protejate din PNMM

Nr. crt Denumirea ştiinţifică Denumirea populară DEC No

46/ 91 Conventia

CITES LRPSR

1. Achillea leptophylla Bieb. Coada soricelului R 2. Achillea ochroleuca Ehrh. Codiţa şoricelului V 3. Agrimonia pilosa Ledeb. R 4. Allium flavum ssp tauricum (Besser ex

Reichenb.) Stearn Usturoi galben R

5. Allium guttatum Steven R 6. Allium moschatum L. R 7. Allium saxatile Bieb. R 8. Alyssum linifolium Stephan ex Willd Ciucusoara R 9. Alyssum minutum Schlecht ex DC. Barbisoara R 10. Ammygdalus nana Migdal pitic V 11. Arenaria rigida Bieb. Studenita R 12. Astragalus ponticus Pallas Unghia gaii V / R 13. Cachrys alpina Bieb. Ex 14. Campanula romanica Savul. Clopotel dobrogean V A V/R 15. Celtis glabrata Steven ex Planchon R 16. Centaurea gracilenta Velen Scai B R 17. Centaurea napulifera Rochel. Pesma R 18. Centaurea salonitana Vis. Spin R 19. Centaurea tenuiflora DC. Matura B R 20. Cerastium gracile Dufour. R 21. Cheilanthes marantae (L.) Domin R 22. Colutea arborescens L. Basicoasa R 23. Coronilla scorpioides (L.) Koch. R 24. Corydalis solida (L.) Swartz ssp

slivenensis (Velen.) Hayek Brebenel b R

25.

Crocus chrysanthus Herbert Brandusa aurie

V/R

26. Dianthus nardiformis Janka Garofita V B V/R 27. Dianthus pseudarmeria Bieb. R 28. Ephedra distachya L. Carcel de nisip R 29. Euphorbia nicaeensis All ssp

cadrilateri (Prodan) Kuzmanov Laptele cainelui * b R

30. Festuca callieri (Hackel ex St. Yves) Markgraf R

31. Gagea szovitzii (A.F.Lang) Besser Ceapa cuiorii R 32. Galanthus elwesii Hooker fil. Ghiocel R 33. Galanthus plicatus Bieb Ghiocelul cu frunze

indoite R

34. Gymnospermium altaicum (Pallas) Spach Talpa leului R

35. Heliotropium supinum L. V/R




Nr. crt Denumirea ştiinţifică Denumirea populară DEC No

46/ 91 Conventia

CITES LRPSR

36. Iris sintenisii Janka Stanjenel de stanca R 37. Koeleria lobata (Bieb.) Roemer

&Schultes R

38. Lactuca viminea (L.) J&Presl Susai V/R 39. Lythrum thymifolia L. R 40. Mercurialis ovata Sternb.&Hoppe Brei R 41. Minuartia adenotricha Schischkin R 42. Moehringia grisebachii Janka Merinană V b R 43. Moehringia jankae Griseb. ex Janka Merinană V b R 44. Myrrhoides nodosa (L.) Cannon R 45. Nectaroscordum siculum (Ucria)

Lindley ssp bulgaricum (Janka) Stearn R

46. Onobrychis gracilis Besser Sparcetă R 47. Ononis pussila L. Osul iepurelui V/R 48. Orchis morio L. ssp picta (Lois.) Arc. Untul vacii * R 49. Orchis simia Lam. * R 50. Ornithogalum fimbriatum Willd R 51. Paeonia peregrina Miller Bujorul românesc V/R 52. Paeonia tenuifolia L. Bujor V/R 53. Paliurus spina-christi Miller Spinul lui Cristos V/R 54. Poa versicolor Besser Firuta R 55. Potentilla bifurca L. Cinci degete R 56. Prunus tenella Batsch V 57. Rosa turcica Rouy Maces R 58. Rumex tuberosus L. Stevie R 59. Samolus valerandi L. R 60. Scorzonera mollis Bieb. R 61. Scutellaria orientalis L. R 62. Sempervivum ruthenicum

Snittspahn&Lemann Urechiusa R

63. Seseli tortuosum L. R 64. Silene compacta Fischer R 65. Silene cserei Baumg. b R 66. Silene supina Bieb. R 67. Smyrnium perfoliatum L. R 68. Stachys angustifolia Bieb. R 69. Stipa ucrainica P.Smirnov Colilie R 70. Spiraea crenata L Cununita de stanca R 71. Symphytum tauricum Willd. Tataneasa R 72. Thymus zygioides Griseb. Cimbrisor R 73. Valerianella coronata (L.)DC. R




Semnificaţia simbolurilor : 1. Categoriile IUCN pentru taxonii ameninţaţi: Ex - dispărut, V - vulnerabil, V/R - vulnerabil şi rar, R

- rar. 2. Codul de endemism WCMC : A - endemic, b - subendemic, B - taxon european. Fauna

Fauna Munţilor Măcin, mai puţin studiată, se caracterizează printr-o mare diversitate şi o importanţă deosebită, datorită prezenţei unor specii rare şi protejate, prin reglementările internaţionale.

Studiile şi cercetările efectuate în decursul anilor au identificat:

o insecte: 1436 specii; o amfibieni: 7 specii; o reptile: 11 specii; o păsări: 181 specii; o mamifere: 47 specii.

Din numărul total de specii de păsări întâlnite în PNMM, 37 specii sunt strict

protejate pe plan internaţional, acestea fiind menţionate în Directiva Păsări şi în Convenţia de la Berna, motiv pentru care Munţii Măcinului au fost incluşi în "Lista zonelor importante pentru păsări din Europa". Dintre speciile rare şi protejate pe plan naţional sau mondial, enumerăm: lepidopterele - Polia cherrug (endemism descris numai în această zonă), Chersotis laeta măcini şi Chersotis fibriola niculescui, reptilele - broasca ţestoasă de uscat (Testudo graeca ibera), balaurul dobrogean (Elaphe quatorlineata), vipera cu corn (Vipera ammodytes montadoni), păsările - şoimul dunărean (Falco cherrug), şorecarul mare (Buteo rufinis), pietrarul (Oenanthe isabelina), existent la limita vestică a arealului mondial, mierla de piatră (Monticola saxatilis), prigoria (Merops apiaster), piţigoiul de livadă (Parus lugubris) etc. Dintre speciile de mamifere se pot enumera: cerbul carpatin (Cervus elaphus), prezent în Dobrogea numai în Munţii Măcinului, căpriorul (Capreolus capreolus), mistreţul (Sus scrofa), iepurele (Lepus europaeus), vulpea (Vulpes vulpes), pisica sălbatică (Felis silvestris), râsul (Lynx lynx) - semnalat în zona Hamcearca şi prezenţă incertă în areal, dihorul pătat (Vormela peregusna), jderul de piatră (Martes foina), etc. În ultimii ani a apărut şi s-a înmulţit exploziv şacalul (Canis aureus), principalul prădător al mamiferelor din Parcul Naţional.

Importanţa deosebită pentru ştiinţă şi pentru biodiversitatea Munţilor Măcin o

reprezintă speciile rare şi pe cale de dispariţie, din care enumerăm: broasca ţestoasă (Testudo graeca ibera) - monument al naturii, balaurul dobrogean (Elaphe quatorlineata), cel mai mare şi mai rar şarpe din ţară, dihorul de stepă (Mustella eversmani), vipera cu corn (Vipera ammodytes montadoni), vulturul pleşuv brun (Aegypus monachus), ciocănitoarea neagră (Dryocopus martius), dumbrăveanca (Coracias garrulus).




Lista speciilor de animale protejate din PNMM Nr. crt. Denumirea ştiinţifică Denumirea populară Directiva

Habitate Convenţia Berna

INSECTE 1. Apatura metis Anexa IV 2. Callimorpha quadripunctaria Anexa II Rezoluţia 06 3. Cerambyx cerdo Anexa II Rezoluţia 06 4. Hyles hippophaes Anexa IV 5. Lycaena dispar Anexa II Rezoluţia 06 6. Morimus funereus Croitor Anexa II Rezoluţia 06 7. Panassius mnemosyne Anexa IV 8. Rosalia alpina Anexa II Rezoluţia 06 9. Saga pedo Anexa IV

AMFIBIENI 10. Bombina bombina Buhai de baltă Anexa II Rezoluţia 06 11. Pelobates fuscus insubricus Broasca de pământ Anexa II Rezoluţia 06 12. Bufo bufo Broasca râioasă brună Rezoluţia 06 13. Bufo virdis Broasca râioasă verde Rezoluţia 06 14. Hyla arborea Brotăcel Rezoluţia 06 15. Rana ridibunda Broasca de lac Anexa V Rezoluţia 06 16. Rana dalmatina Broasca roşie de pădure Rezoluţia 06

REPTILE 17. Testuto graeca ibera Ţestoasa dobrogeană Anexa II Rezoluţia 06 18. Podarcis taurica Şopârla dobrogeană Anexa IV 19. Lacerta trilineata Guşterul vărgat Anexa IV 20. Lacerta viridis Guşterul Anexa IV 21. Coronella austriaca Şarpele de alun Anexa IV 22. Coluber caspius Şarpele rău Anexa IV 23. Elaphe quatorlineata Balaurul dobrogean Anexa II Rezoluţia 06 24. Elaphe longissima Şarpele lui Esculap Anexa IV 25. Natrix natrix Şarpele de casă Anexa II 26. Vipera ammodytes Vipera cu corn Anexa IV

MAMIFERE 27. Spermophilus citellus Rezoluţia 06 28. Mustela lutreola Rezoluţia 06 29. Mesocricetus newtoni Rezoluţia 06 30. Mustela eversmannii Anexa II 31. Sicista subtilis Anexa II 32. Felis sylvestris Anexa IV 33. Martes martes Jderul de copac Anexa V 34. Meles meles Viezure Anexa III 35. Mustela erminea Hermelina Anexa III 36. Mustella nivalis Nevastuica Anexa V 37. Dama dama Lopătar Anexa III




Nr. crt. Denumirea ştiinţifică Denumirea populară Directiva

Habitate Convenţia Berna

38. Cervus elaphus Cerb carpatin Anexa III 39. Capreolus capreolus Căprior Anexa III

Nr. crt Denumire ştiinţifică Denumire populară Conv.

Berna Conv. Bonn

DirectivaPăsări

Conv. Washington.

PĂSĂRI 1. Pelecanus onocrotalus Pelican comun II II I 2. Ciconia ciconia Barza alba II II I 3. Ciconia nigra Barza neagra II II I X 4. Platalea leucorodia Lopatar II II I X 5. Aquila clanga Acvila ţipătoare mare II II I 6. Aquila heilaca Acvila de camp II II I 7. Aquila pomarina Acvila tipatoare mica II II I 8. Circaetus gallicus Serpar II II I 9. Milvus migrans Gaie neagra II II I 10. Circus aeruginosus Erete de stuf II I 11. Circus cyaneus Erete vanat II II I 12. Circus macrourus Erete II II I 13. Circus pygargus Erete II II I 14. Buteo rufinus Sorecar mare II II 15. Pernis apivorus Viespar II II I 16. Accipiter brevipes Uliu II I 17. Accipiter nisus Uliu pasarar II I 18. Accipiter gentiles Uliul porumbar II 19. Falco tinnunculus Vanturel rosu II II X 20. Falco naumanni Vanturel mic II II I X 21. Falco vespertinus Vanturel de seara II II X 22. Falco subbuteo Soimul randunelelor II II X 23. Larus minutus Pescarus mic II 24. Larus canus Pescarus sur II II 25. Larus cachinnans Pescarus argintiu III 26. Chlydonias nigra Chirighita neagra II II I 27. Columba oenas Porumbel de scorbura III II 28. Streptopelia turtur Turturica III II 29. Cuculus canorus Cuc III 30. Athene noctua Cucuvea II 31. Strix aluco Huhurez mic II X 32. Asio otus Ciuf de padure II X 33. Caprimulgus aeuropaeus Caprimulg II 34. Apus apus Drepnea negra III II 35. Falco peregrinus Soim calator II II I X 36. Falco cherrung Soim dunarean II II X





Berna Conv. Bonn

DirectivaPăsări

Conv. Washington.

37. Falco columbarius Soim de iarna II II I X 38. Pandion haliaetus Uligan pescar II II 39. Perdix perdix Potarniche III II I 40. Coturnix coturnix Prepelita III II 41. Grus grus Cocor II I 42. Burhinus oedicnmus Pasarea ogorului II II I 43. Scolopax rusticola Sitar de padure III II II 44. Alcedo atthis Pescaras albastru II I 45. Merops apiaster Prigorie II II 46. Coracias garrulous Dumbraveanca II II I 47. Upupa epops Pupaza II 48. Picus canus Ghionoaie sura II I 49. Dryocopus martius Ciocanitoare neagra II I 50. Dendrobates major Ciocanitoare pestrita

mare II I

51. Dendrobates syriacus Ciocanitoare de gradini II I 52. Dendrobates leucotos Cicanitorae cu spate

alb

53. Dendrocops minor Ciocanitoare pestrita mica

II

54. Melanocorypha calandra Ciocarlie de baragan II I 55. Calandrella brachydactyla Ciocarlie de stol II I 56. Lullula arborea Ciocarlie de padure II I 57. Alauda arvensis Ciocarlie de camp II 58. Anthus pratensis Fasa de lunca II 59. Anthus campestris Fasa de camp II I 60. Cercotrichas galactotes Macaleandru roscat II II 61. Erithacus rubecula Macaleandru II 62. Luscinia megarhynchos Privighetoare roscata II 63. Phoenicus ochruros Codros de munte II 64. Phoenicurus phoenicurus Codros de padure II 65. Saxicola torquata Maracinar negru II 66. Oenanthe isabellina Pietrar rasaritean II II 67. Oenanthe oenanthe Pietrar sur II 68. Oenanthe pleschanca Pietrar II 69. Oenanthe hispanica Pietrar II II 70. Monticola saxatilis Mierla de piatra II II 71. Turdus merula Mierla III 72. Locustella luscinioides Grelusel de stuf II I 73. Hippolais pallida Frunzarita cenusie II 74. Sylvia melanocephala Silvie mediteraneana II I 75. Sylvia borin Silvie de zavoi II 76. Muscicapa striata Muscar sur II





Berna Conv. Bonn

DirectivaPăsări

Conv. Washington.

77. Ficedula parva Muscar mic II II I 78. Ficedula albicollis Muscar gulerat II II I 79. Ficedula hypoleucos Muscar negru II II 80. Aegithalos caudatus Pitigoi codat 81. Sitta europaea Ticlean II II 82. Oriolus oriolus Grangur II 83. Lanius collurio Sfrancioc rosiatic II I 84. Lanius minor Sfrancioc cu frunte

neagra II I

85. Lanius excubitor Sfrancioc mare II 86. Lanius senator Sfrancioc cu cap rosu II 87. Garrulus glandarius Gaita III II 88. Corvus corax Corb II 89. Coccothraustes coccothraustes Botgros II 90. Emberiza hortulana Presura de gradina III I

Habitate şi ecosisteme

Din cele 8 grupe de ecosisteme identificate în Europa (conform clasificării Corine Biotopes Projet), 6 sunt reprezentate în Munţii Măcinului: păduri, tufărişuri şi pajişti, râuri, mlaştini, stâncării şi grohotişuri, situri arheologice. Cele mai reprezentative şi extinse eco-sisteme forestiere sunt edificate de pădurile moesic-vest pontice de gorun, carpen şi tei argintiu, cu Fraxinus coriarefolia, Nectaroscordum siculum ssp. bulgaricum, în complex cu păduri de gorun, cărpiniţă, tei argintiu şi alte păduri xeroterme (situate la altitudini de peste 250 m) şi de pădurile vest pontice de stejar pufos, carpiniţă şi mojdrean, cu Paeonia peregrina, Asparagus verticillatus şi Pyrus elaeagrifolia (150 - 250 m). În parc există şi habitate fragile de pajişti, fâneţe cu pădure şi stâncării silicioase, caracterizate printr-o mare diversitate de specii rare sau vulnerabile, care vegetează în biotopuri cu condiţii extreme (climatice, edafice etc.) sau situate la limita arealelor naturale de vegetaţie, care se impune a fi conservate prin constituirea de noi arii protejate. Ecosisteme fragile pot fi considerate şi cele forestiere situate la limita de vegetaţie naturală, datorită regenerării naturale dificile a arboretelor, cauzată de condiţiile climatice nefavorabile, paşunat abuziv şi diminuarea continuă a speciilor autohtone valoroase din ecosisteme (goruni, stejari, frasini etc).




Lista habitatelor prioritare din PNMM

Habitat România Nr. Crt Denumire Cod NATURA 2000 Palaearctic Eunis

1. Tufăruşuri de taulă (Spiraea crenata)

3118 - 31.8B14 East Carpathian montane thickets

-

2. Tufărişuri ponto-panonice de porumbar (Prunus spinosa) şi păducel (Crataegus monogyna)

3122 40A0 *Subcontinental peri-Pannonic scrub

31.8B131 Peri-Panonnic hawthorn – blackthorn scrub

F3.241 Central European subcontinental thickets

3. Tufărişuri sud-est carpatice de mojdrean (Fraxinus ornus)

3126 - 31.8B Balkano-Hellenic deciduous thickets

F3.2431 Moesian oriental hornbeam thickets

4. Pajişti ponto-panonice de Festuca rupicola şi Koeleria macrantha

3404 6250 *Pannonic loess steppic grasslands

34.911 Pannonic loess steppes

E1.2C1 Pannonic loess steppes

5. Pajişti ponto-panonice de Festuca valesiaca

3414 6240 *Subpannonic steppic grasslands

34.9211 Western Pontic thyme steppes;

-

6. Pajişti ponto-balcanice de Botriochloa ischaemum şi Festuca valesiaca

3415 - 34.951 Western Anatolian steppes

E1.222 Moesio-Carpathian andropogonid steppes

7. Pajişti balcanice de Festuca callieri, Sedum santorianum ssp. hillebrandii şi Thymus zygoides


-

8. Pajişti balcanice de Thymus zygoides şi Agropyron brandzae


-

9. Pajişti ponto-panonice de Agropyron cristatum şi Kochia prostata

3418 6250 *Panonnic loess steppic grasslands

34.9211 Western Pontic thyme steppes

-

10. Pajişti vest-pontice de Stipa ucrainica şi S. dasyphilla

3419 - 34.9213 Western Pontic feathergrass steppes

-

11. Pajişti vest-pontice de Poa bulbosa, Artemisia austriaca, Cynodon dactylon şi Poa angustifolia

3420 - 34.921 Western Pontic steppes

E1.2D1 Western Pontic steppes

12. Păduri vest-pontice de gorun (Quercus petraea) cu Mercurialis ovata

4134 - 41.76831 Dobrogean Paeonia-sessile oak forest

-

13. Păduri vest-pontice mixte de gorun (Quercus petraea), tei argintiu (Tilia tomentosa) şi carpen (Carpinus betulus) cu Carpesium cernuum

4135 91Z0 Moesian Silver lime woods

41.2C23 Western – Pontic sessile oak – lime – hornbeam – ash forest

-

14. Păduri vest-pontice mixte de gorun (Quercus petraea), tei argintiu (Tilia tomentosa) şi


41.76832 Dobrogean sessile oak – lime oriental

G1.7683 Dobrogean oriental hornbeam




Habitat România Nr. Crt Denumire Cod NATURA 2000 Palaearctic Eunis

cărpiniţă (Carpinus orientalis) cu Nectaroscordum siculum

hornbeam ash forest

– lime – oak forest

15. Păduri vest-pontice de gorun (Quercus petraea) şi tei cu frunza mare (Tilia platyphyllos) cu Galanthus plicatus


41.76834 Western – Pontic sessile oak – lime – oriental hornbeam – Galanthus forest

-

16. Păduri – rarişti danubian – vest-pontice de stejar brumăriu (Quercus pedunculiflora) cu Acer tataricum

4157 91I0 *Euro- Siberian steppic woods with Quercus ssp.

41.76221 Pontic A. tataricum – Q. pedunculiflora steppe woods

G1.7A12 Tartar marple steppe oak woods

17. Păduri danubian – vest-pontice mixte de stejar brumăriu (Quercus pedunculiflora) şi tei argintiu (Tilia tomentosa) cu Viola jordanii

4158 91I0 *Euro- Siberian steppic woods with Quercus sp.

41.76833 Dobrogean Q. pedunculiflora lime – oriental hornbeam forest

-

18. Păduri – rarişti vest-pontice de stejar pufos (Quecus pubescens) cu Galium dasypodium

4161 91AA Eastern white oak woods

41.73724 Moesian Galium dasypodium white oak woods

-

19. Păduri vest-pontice mixte de stejar pufos (Quercus pubescens) cu Paeonia peregrina

4162 91AA Eastern white oak woods

41.73723 Moesian Paeonia peregrina white oak woods

-

20. Pădure de fag (Fagus taurica) din Dobrogea

- - 41.1F Dobrogea beech forests

-

Perimetrul Parcului Naţional Munţii Măcinului (PNMM) nu este afectat direct de

activitatea din perimetrul carierei Izvoarele Măcin - Vii, deoarece frontul de exploatare este situat în spatele unei coline ce se interpune între perimetrul Culmii Pricopan din PNMM şi perimetrul de lucru propriu-zis.




6.2.2. Impactul investiţiei asupra situl Natura 2000

ROSCI0123 ”Munţii Măcinului”.

Perimetrului concesionat pentru cariera „Izvoarele Măcin - Vii” se suprapune cu perimetrul situl Natura 2000 ROSCI0123 „Munţii Măcinului” (fig. 10). Suprafaţa sitului ROSCI0123 „Munţii Măcinului” este de 18546 hectare, acesta fiind declarat prin Ordinul Ministerului Mediului şi Dezvoltării Durabile nr. 1964/2007 .

În conformitate cu Fişa standard, aprobată ca anexă la Ordinul MMDD nr. 1964/2007, în situl SCI „Munţii Măcinului” există următoarele tipuri de habitate naturale de interes conservativ la nivel european:

1. Pajişti şi mlaştini sărăturare panonice şi ponto-sarmatice (1530*); 2. Tufărişuri de foioase ponto-sarmatice (40C0*); 3. Stepe ponto-sarmatice (62C0*); 4. Comunităţi pioniere din Sedo-Scleranthion sau din Sedo albi – Veronicion dillenii pe

stâncării silicioase (8230); 5. Vegetaţie de silvostepă eurosiberiană cu Quercus spp. (91I0*); 6. Păduri dacice de stejar şi carpen (91Y0); 7. VegetaŢie forestieră ponto-sarmatică cu stejar pufos (91AA); 8. Păduri balcano-panonice de cer şi gorun (91M0); 9. Păduri dobrogene de fag (91X0), 10. Peşteri în care accesul publicului este interzis (8310).

Nici unul dintre tipurile de habitate enumerate mai sus ca făcând parte din SCI „Munţii Măcinului” nu au fost identificate în suprafaţa de 35 ha unde se lucrează efectiv, respectiv în aprox. 60% din cele 65 ha ale perimetrul concesionat care este inclus în sit. Suprafaţa perimetrului concesionat care se suprapune cu aria protejată reprezintă 0,00028% din totalul de 18546 ha al acesteia.

Referitor la speciile de plante enumerate în Anexa II a Directivei Habitate menţionăm că în perimetrul carierei nu au fost identificate ca fiind prezente. Excepţie fac câteva exemplare de Campanula romanica se regăsesc în stâncile de deasupra frontului cariere dar care nu vor fi afecatate deoarece în acea zonă nu se vor desfăşira activităţi de nici un fel.




Fig. 10- Amplasarea Carierei „Izvoarele Măcin - Vii” faţă de ROSCI0123 „Munţii Măcinului”.




6.2.3. Impactul investiţiei asupra situl Natura 2000 ROSPA0073 ”Măcin - Niculiţel”

Perimetrului concesionat pentru cariera „Izvoarele Măcin - Vii” este inclus în

perimetrul sitului Natura 2000 ROSPA 0073 „Măcin - Niculiţel”(fig. 3). Suprafaţa sitului ROSPA 0073 „Măcin - Niculiţel” este de 67316 hectare, acesta fiind declarat prin prin Hotărârea de Guvern nr.1284/2007 În conformitate cu Fişa standard, aprobată ca anexă la prin Hotărârea de Guvern nr.1284/2007, în situl SPA „Măcin - Niculiţel” există următoarele specii de păsări de interes conservativ la nivel european, respectiv 54 specii de păsări nominalizate în Anexa 1 a Directivei Consiului European nr. 79/409/CEE:

Nr. crt. Specia

Nr. crt. Specia

1 Accipiter brevipes 28 Emberiza hortulana 2 Anser erythropus 29 Falco cherrug 3 Anthus campestris 30 Falco columbarius 4 Aquila chrysaetos 31 Falco peregrinus 5 Aquila clanga 32 Falco vespertinus 6 Aquila heliaca 33 Ficedula albicollis 7 Aquila pomarina 34 Ficedula parva 8 Ardea purpurea 35 Grus grus 9 Bubo bubo 36 Gyps fulvus

10 Burhinus oedicnemus 37 Haliaeetus albicilla 11 Buteo rufinus 38 Hieraaetus pennatus 12 Calandrella brachydactyla 39 Himantopus himantopus 13 Caprimulgus europaeus 40 Lanius collurio 14 Chlidonias hybridus 41 Lullula arborea 15 Ciconia ciconia 42 Milvus migrans 16 Ciconia nigra 43 Neophron percnopterus 17 Circaetus gallicus 44 Nycticorax nycticorax 18 Circus aeruginosus 45 Oenanthe pleschanka 19 Circus cyaneus 46 Pandion haliaetus 20 Circus macrourus 47 Pelecanus crispus 21 Circus pygargus 48 Pelecanus onocrotalus 22 Coracias garrulus 49 Phalacrocorax pygmeus 23 Dendrocopos leucotos 50 Picus canus 24 Dendrocopos medius 51 Platalea leucorodia 25 Dendrocopos syriacus 52 Recurvirostra avosetta 26 Dryocopus martius 53 Sylvia nisoria 27 Egretta alba 54 Tringa glareola




Fig. 11- Amplasarea Carierei „Izvoarele Măcin - Vii” faţă de ROSPA0073 „Măcin - Niculiţel”.




Perimetrul carierei „Izvoarele Măcin - Vii” (perimetrul concesionat) cu suprafaţa sa de 65,54 ha reprezintă un procent foarte redus din suprafaţa totală a sitului Natura 2000 ROSPA0073 „Măcin - Niculiţel” de 67316 ha, respectiv 0,0118% , iar perimetrul de exploatare reprezintă doar 0,0014%. În perimetrul carierei nu au fost observate cuiburi de păsări, deci nici una dintre speciile protejate în cadrul ROSPA0073 „Măcin - Niculiţel” nu cuibăreşte în perimetrul concesionat. Totuşi în zona studiată a fost observată prezenţa activă a 4 specii de păsări răpitoare care se regăsesc şi în formularul standard Natura 2000 ROSPA0073 „Măcin - Niculiţel”: Aquila pomarina, Buteo rufinus, Circaetus gallicus, Hieraaetus pennatus, aceste specii utilizând zona pentru hrănire şi pasaj între cele două culmi ale Munţilor Măcinului. Extinzând aria observaţiilor şi consultând studiile efectuate în zonă s-a ajuns la concluzia că cele 4 specii cuibăresc în vecinătatea perimetrului carierei respectiv în zona împădurită inclusă în Parcul Naţional Munţii Măcinului, cel mai apropiat cuib fiind de Şorecar mare (Buteo rufinus) la distanţa de aproximativ 1500 de metri de limita perimetrului carierei.

Din punct de vedere al circulaţiei perimetrul studiat este tranzitat frecvent de specii de păsări care se deplasează de la locurile de cuibărit aflate în perimetrul Parcului Naţional Munţii Măcinului spre habitatele de hrănire. Perimetrul carierei nu prezintă interes pentru păsările răpitoare deoarece acestea nu găsesc speciile care constituie hrana acestora decât un slab interes în zona de nord.

Din punct de vedere al migraţiei în perioadele de migraţie zona Culmii Pricopanului este tranzitată de un mare număr de păsări, în special păsări răpitoare, această zonă făcând parte din traseul de migraţie est-elbic. Rezultatele observaţiilor asupra migraţiei efectuate în perioada 2002 – 2006 subliniează faptul că Munţii Măcinului sunt situaţi pe o rută importantă de migraţie, Via Pontica (ruta de migraţie, care ocoleşte Marea Neagră pe malul de V). Munţii Măcinului sunt importanţi pentru migraţia păsărilor cu zbor planat, deoarece dealurile de la poalele munţilor oferă condiţii favorabile pentru formarea curenţilor de aer ascendenţi în zilele însorite iar culmile abrupte ale Pricopanului deviază vântul (în special vântul dinspre NE si NV) creând curenti de aer verticali pe care păsările le utilizează pentru menţinerea altitudinii de zbor.

În pădurile aflate pe versanţii culmii Pricopanului migrează anual zeci de mii de Passeriforme. Aceştia folosesc pădurile pentru a se odihni şi îşi procură hrana, care oferă energia necesară pentru drumul lung străbătut de-alungul migraţiei deci nu pajiştile din perimetrul carierei.




6.3. Monitorizarea biodiversitatii in zona perimetrului si vecinatati

Observaţiile asupra speciilor şi habitatelor din perimetrul carierei „Izvoarele Măcin – Vii” au fost efectuate în perioada martie 2010 – iunie 2011. Perioadele deplasărilor au fost alese astfel încât să fie favorabile pentru efectuarea descrierilor, respectiv să fie parcurse toate sezoanele de vegetaţie şi stadiile de dezvoltare a speciilor de faună. În cazul habitatelor, perioadele favorabile pentru efectuarea descrierior sunt acelea în care tipul de vegetaţie studiat înregistrează cel mai mare număr de specii, complet dezvoltate, adică în acest caz, fiind vorba de pajişti stepizate din zona de deal, observaţiile s-au făcut cu preponderenţă în intervalul martie – iulie. Pentru a determina impactul investiţiei asupra migraţiei păsărilor, au fost efectuate observaţii la punct fix preponderent în perioadele de vârf ale celor două sezoane de migraţie, 15 martie – 15 aprilie, pentru migraţia de primăvară şi 15 septembrie – 15 octombrie, pentru cea de toamnă.

Din punct de vedere climatic, zona studiată se încadrează în climatul de dealuri joase cu influenţă estică, cotinentală, având temperaturi medii anuale în jur de 10,60C şi precipitaţii medii anuale de 480 mm.

Având în vedere că perimetrul investiţiei are o formă neregulată, acesta a fost încadrat într-un dreptunghi rezultând o suprafaţă de studiu de aproximativ 100 hectare, ceea ce reprezintă aproape dublul perimetrului concesionat, care are suprafaţa de 65 hectare. Acestă dimensionare a perimetrului de studiu de 100 ha permite o evaluare obiectivă a impactului activităţilor de exploatare a resurselor minerale asupra biodiversităţii din zonă.

Pentru studiul florei şi vegetaţiei au fost utilizate metodele de studiu clasice, respectiv relevee fitocenotice în pieţe de probă fixe, cu suprafaţa de 200 mp fiecare, în care s-a determinat compoziţia floristică, notându-se pentru fiecare specie abundenţa – dominanţa după scara Braun – Balanquet. Pe lângă relevee, au mai fost utilizate: metoda transectelor şi semnalările accidentale pentru speciile de importanţă conservativă.

Pentru studiul faunei au fost utilizate observaţiile pe transect, parcurgându-se în zig-zag, întreaga suprafaţă de 100 ha luată în studiu, în diferite momente ale zilei.

La efectuarea studiilor şi cercetărilor pentru caracterizarea stării mediului din zona analizată nu au fost întâmpinate dificultăţi mari, iar incertitudinile în acest caz au fost puţine deoarece există studii aprofundate privind mediul şi biodiversitatea, în special, ca urmare a faptului că amplasamentul se află în vecinătatea perimetrului Parcului Naţional Munţii Măcinului. Astfel zona a fost analizată din toate punctele de vedere prin proiectele de cercetare care au fost implementate în zonă, din care amintim două cu finanţare importantă: Proiect Life Natura - LIFE03NAT/RO/000026 "Managementul participativ al Ariei Portejate Munţii Măcinului” implementat de Agenţia pentru Protecţia Mediului Tulcea şi Proiectul GEF / UNDP #47111 “Consolidarea sistemului de arii protejate al României prin demonstrarea celor mai bune practice de administrare a ariilor protejate mici în Parcul Naţional Munţii Măcinului” implementat de Administraţia Parcului Naţional Munţii Măcinului în perioada 2004 – 2009. Studiile efectuate prin proiectele sus amintite nu s-au limitat doar la perimetrul parcului naţional ci şi la zonele învecinate care includ şi amplasamentul propus, în urma acestora a fost clarificată prezenţa şi dispersia speciilor şi habitatelor protejate sau de interes comunitar




concluzia fiind că amplasamentul propus nu prezintă interes conservativ deoarece nu a fost semnalată prezenţa nici unei specii/habitat de interes conservativ sau protejată de legislaţia naţională sau internaţională. Un alt aspect important în evaluarea impactului asupra mediului este faptul că amplasamentul propus este o veche carieră care funcţionează de mai mulţi ani. Biodiversitatea în zona studiată : VEGETAŢIA ŞI FLORA din zona Carierei Izvoarele Măcin – Vii

Observaţiile privind compoziţia floristică au fost efectuate în perimetrul concesionat al carierei şi în vecinătăţi. Zona studiată este situată pe versantul vestic al Dealului Şerparu şi Dealului Vraju, la o altitudine cuprinsă între 50 şi 335 de metri, respectiv pe o formaţiune granitică acoperită cu un strat subţire de sol, din care pe alocuri putem vedea roca mamă.

Din punct de vedere fitocenologic, vegetaţia din zona studiată reuneşte fitocenozele ce aparţin Clasei Festuco – Brometea, o unitate heterogenă, care se caracterizează prin cenoze alcătuite din specii ierboase xerofile şi ultraxerofile, reprezentând vegetaţia caracteristică terenurilor în pantă şi a dealurilor cu rocă ieşită la suprafaţă. Aceasta ocupă teritorii cu terenuri improprii pentru agricultură, fiind semnalată la capetele culturilor agricole, pe izlazurile afectate de suprapăşunat şi pajişti secundare rezultate în urma abandonării terenurilor cultivate, datorită nerentabilităţii din punct de vedere agricol şi economic.

În partea de sus a zonei studiate, respectiv pe majoritatea suprafeţei care nu va fi afectată de exploatare fiind peste curba de nivel de 200 de metri (limita de eploatare) se dezvoltă comunităţi vegetale xerofile, ce pot fi încadrate în asociaţia Botriochloetum (Andropogonetum) ischaemi (Krist.1937) Pop 1977. Local, apar în cadrul acestei asociaţii porţiuni din asociaţiile: Stipetum capillatae, Artemisio – Pöetum bulbosae, Cynodonti – Pöetum angustifoliae, doar pe suprafeţe foarte reduse, neînsemnate pentru dinamica asociaţiilor şi edificarea habitatelor. Prezenţa acestor comunităţi vegetale indică pajişti stepice secundare degradate. Dealul Şerparu şi Dealul Vraju, deasupra carieriei, sunt acoperite de păşuni mai mult sau mai puţin degradate cu asociaţiile: - Artemisio - Pöetum bulbosae

- Botriochloetum ischaemi - Sclerantheto – Teucrietum polii. Pe soluri profunde se mai găsesc porţiuni din asociaţia Stipetum capillatae. Pe stâncăriile granitice sunt prezente: - Diantho – Campanuletum romanicae - Moehringietum grisebachii

Asociaţia de Botriochloa ischaemum este foarte răspândită în special în sudul ţării, în zonele de câmpie şi de deal. În zona studiată este cea mai răspândită asociaţie, realizând fondul vegetaţiei de pe islazul păşunat şi indicând habitatul R3415 - Pajişti ponto-balcanice de Botriochloa ischaemum şi Festuca valesiaca.




Botriochloetum (Andropogonetum) ischaemi (Krist. 1937) Pop 1977 Specia Abundenţă - Dominanţă Car. as. Botriochloa ischaemum 4 4 5 5 4 Festucion rupicolae Agropyron cristatum ssp. pectinatum + + - + - Asperula cynanchica + + - - - Haplophyllum suaveolens + + - - - Goniolimon besserianum + + - - - Artemisia scoparia + + + + - Ranunculus illyricus + + + + - Centaurea gracilenta + + + + - Specii într-un releveu: Hypericum elegans +; Cruciata pedemonatana +; Alyssum hirsutum +; Festuca callieri +. Pimpinello – Thymion zygoides Dianthus nardiformis + + - + - Thymus zygoides + - + - + Scleranthus perennis - - + - + Sedum urvillei ssp. hillebrandtii - - + - + Centaurea micranthos - - + - + Rumex tenuifolius - - - + + Festucetalia valesiacae Poa bulbosa +-1 1 +1 + - Minuartia glomerata + + - - - Teucrium polium + + - - + Chondrilla juncea + - - - + Achillea coarctata + + - - + Asperula cynanchica + - - - + Specii într-un releveu: Chrysopogon gryllus +; Hieracium pilosella +; Leontodon crispus +; Convolvulus cantabrica +. Festuco - Brometea Cynodon dactylon 1 1 + 1 - Acinos arvensis + + + + - Plantago lanceolata + + + + - Xeranthemum annuum + + + - - Eryngium campestre + + - - + Linum austriacum + - + + - Sanguisorba minor - - + + - Specii într-un releveu: Euphorbia nicaeensis +; Phlomis pungens +; Alyssum alyssoides +. Însoţitoare; Filago arvensis - + + + - Filago germanica + + + - - Marrubium peregrinum - - + + -




Polygonum patulum - - + + - Nigella arvensis + + - + - Erophila verna + + + + - Specii într-un releveu: Alyssum saxatile +; Senecio vernalis +; Lactuca serriola +.

Specia caracteristică este rezistentă la o tasare moderată a terenului, fapt ce i-a permis menţinerea şi răspândirea pe păşunile intens folosite. Deosebit de abundente mai sunt: Poa bulbosa, Teucrium polium, Cynodon dactylon, Acinos arvensis, Plantago lanceolata, Xeranthemum annuum.

Distribuţia habitatelor identificate în perimetrul studiat este redată în tabelul nr. 1. Tabel nr. 1.

Habitat Suprafaţa aproximativă Folosinţă actuală

Zonă antropizată - carieră 30 ha Fronturi de carieră Pajişte stepică degradată 33 ha Păşunat Tufărişuri 2 ha Păşunat În tufărişurile de Crataegus monogyna se găsesc porţiuni de teren cu asociaţiile:

Kochlerietum macrathae, Stipetum capillatae, Cynodonti - Pöetum angustifoliae. În tabelul de mai jos este redată corespondenţa dintre asociaţiile vegetale identificate ca

definind pajiştea stepică de pe amplasament şi tipurile de habitat în diverse nomenclaturi.

Asociaţia vegetală

Tip habitat România Denumire Cod

EUNIS PALEARCTIC HABITATS

NATURA 2000

Botriochloetum ischaemi

Pajişti ponto-balcanice de Botriochloa ischaemum şi Festuca valesiaca

R3415 E1.222 Moesio-Carpathian andropogonid steppes

34.951 Western Anatolian steppes

-

Festucetum callieri

Pajişti balcanice de Festuca callieri, Sedum sartorianum ssp. hillebrandtii şi Thymus zygoides

R3416 - 34.951 Western Anatolian steppes

-

Agropyro – Thymetum

Pajişti balcanice de Thymus zygoides

R3417 - 34.951 Western Anatolian steppes

-

După cum se poate vedea în tabelul de mai sus, pe amplasamentul carierei Izvoarele

Măcin – Vii nu este prezent nici un tip de habitat de interes conservativ care să fie protejat prin Directiva Habitate în cadrul reţelei Natura 2000.




FAUNA din zona carierei Izvoarele Măcin – Vii

Amfibieni. Datorită faptului că în zona studiată nu există surse de apă şi cursuri de apă permanente sau temporare, precum şi datorită faptului că este o zonă cu ariditate ridicată, în toată perioada observaţiilor nu au fost semnalate specii de amfibieni.

Reptile. În perimetrul studiat au fost semnalate următoarele specii de reptile: - Podarcis taurica (Şopârla de stepă) – mai multe exemplare în partea de nord a

perimetrului de exploatare, pe pajiştea stepică; - Lacerta viridis (Guşter) – 15 exemplare în partea de nord şi nord-vest a perimetrului

concesionat, în zona habitatului cu tufărişuri; - Testudo graeca ibera (Ţestoasa dobrogeană) – 9 exemplare în nordul zonei

studiate, respectiv pe pajiştea situată în partea de nord şi nord-vest a perimetrului concesionat;

- Coluber caspius (Şarpele rău) – 1 exemplar în nord-vestul zonei studiate, respectiv zona cu tufărişuri, spre limita cu parcul naţional.

Păsări. Perimetrul studiat este tranzitat frecvent de specii de păsări răpitoare, care se

deplasează de la locurile de cuibărit aflate în perimetrul Parcului Naţional Munţii Măcinului spre habitatele de hrănire. Perimetrul carierei nu prezintă interes pentru păsările răpitoare, deoarece acestea nu găsesc speciile care ar putea constitui hrana lor.

În perioadele de migraţie, zona Culmii Pricopanului este tranzitată de un mare număr de păsări, în special păsări răpitoare, această zonă făcând parte din traseul de migraţiune est-elbic. În perioada 2002 – 2006, Asociaţia pentru Protecţia Naturii şi a Păsărilor „Grup Milvus” a efectuat observaţii şi inventarul speciilor de păsări care folosesc acest coridor pentru migraţiune. Punctul din care au fost efectuate observaţiile se localizează la 280 11' longitudine estică şi 450 15' latitudine nordică, la o altitudine de 344 m pe vârful Piatra Râiosă, culmea Pricopanului, respectiv la aproximativ 500 metri, în linie dreaptă, de zona studiată.

Numele speciilor 2002 2003 2004 2005 2006 Pernis apivorus - Viespar 1503 2825 2831 1590 1274 Pandion haliaetus - Uligan pescar 9 7 9 18 10 Milvus migrans - Gaie neagră 11 25 40 41 41 Circaetus gallicus - Şerpar 78 60 93 81 81 Haliaetus albicilla - Codalb 8 8 14 12 3 Neophron percnopterus - Hoitar 0 1 0 0 0 Gyps fulvus - Vultur pleşuv 0 3 1 0 0 Accipiter gentilis - Uliu porumbar 23 17 23 8 12 Accipiter nisus - Uliu păsărar 514 477 439 698 532 Accipiter brevipes - Uliu cu picioare scurte 16 52 15 12 65 Accipiter bre/nis 0 1 0 2 0 Circus aeruginosus - Erete de stuf 675 454 600 673 365 Circus cyaneus - Erete vânăt 40 14 28 47 68 Circus macrouros - Erete alb 19 21 24 19 22




Numele speciilor 2002 2003 2004 2005 2006 Circus pygargus - Erete sur 36 275 122 108 134 Circus pyg/mac 7 30 13 17 7 Circus sp 0 11 0 0 3 Buteo buteo - Şorecar comun 651 43 52 32 93 Buteo b. vulpinus - Şorecar comun ssp. estică 5463 3579 7923 6452 8581 Buteo rufinus - Şorecar mare 62 55 21 14 21 Buteo lagopus - Şorecar încălţat 7 0 4 17 5 Buteo sp 2 3 1 19 4 Aquila pomarina - Acilă ţipătoare mică 1239 1414 1719 2264 279 Aquila clanga - Acvilă ţipătoare mare 4 4 8 5 2 Aquila pom/cla 2 5 2 2 7 Aquila nipalensis - Acvilă de stepă 1 1 1 3 1 Aquila nip/pom 0 0 0 0 1 Aquila heliaca - Acvilă de câmp 2 4 6 6 2 Aquila chrysaetos - Acvilă de munte 0 1 0 2 1 Aquila sp 0 1 0 1 1 Hieraetus pennatus - Acvilă mică 45 55 65 61 49 Falco tinnunculus - Vânturel roşul 53 36 29 34 27 Falco vespertinus - Vânturel de seară 22 26 4 179 18 Falco subbuteo - Şoimul rândunelelor 90 139 24 40 39 Falco columbarius - Şoim de iarnă 6 3 5 7 3 Falco cherrug - Şoim dunărean 3 8 2 1 1 Falco peregrinus - Şoim călător 5 16 5 6 9 Falco per/che 0 1 0 0 0 Rapaces sp - specii de răpitoare neidentificate 66 74 34 20 14 Total 10663 9749 14157 12491 11775

Rezultatele observaţiilor asupra migraţiei, efectuate în perioada 2002 – 2006, subliniază

faptul că Munţii Măcinului sunt situaţi pe o rută importantă de migraţie, Via Pontica (ruta de migraţie care ocoleşte Marea Neagră pe malul de V). După cunoştinţa noastră, este singurul loc din ţară unde se poate observa anual în număr mare migraţia păsărilor cu zbor planat, cca 10.000 de păsări răpitoare, şi mai mult de 20.000 de berze. Numărul speciilor de păsări răpitoare migratoare este foarte ridicată, nefiind cunoscut nici un alt punct de observare a migraţiei din Europa, unde se pot observa 29 de specii de păsări răpitoare (Zalles & Bildstein, 2000).

Munţii Măcinului sunt importanţi pentru migraţia păsărilor cu zbor planat, deoarece la

poalele acestora sunt create condiţii favorabile pentru formarea curenţilor de aer ascendenţi în zilele însorite, iar culmile abrupte ale Pricopanului deviază vântul (în special vântul dinspre NE si NV), creând curenţi de aer verticali, pe care păsările le utilizează pentru menţinerea altitudinii de zbor.

Terenurile agricole şi păşunile oferă posibilităţi de hrănire pentru răpitoarele aflate în

migraţie, iar pădurile din Parcul Naţional sunt folosite ca loc de înnoptare.




În pădurile aflate pe versanţii culmii Pricopanului migrează anual zeci de mii de

Passeriforme. Aceştia folosesc pădurile pentru a se odihni şi a-şi procura hrana, care le oferă energia necesară pentru lungul drum pe care-l au de străbătut de-a lungul migraţiei.

Lista speciilor de păsări observate în interiorul şi împrejurimile Parcului

Naţional Munţii Măcinului, observaţii faunistice 1998-2007

Nr. Denumire românească

Denumire ştiinţifică Statut* Cuibăritor

** IUCN WBD 57 / 2007 Bern Bonn

1 Cufundar polar Gavia arctica E LC I III II II

2 Corcodel mic Tachybaptus ruficollis R VP LC IV III

3 Corcodel mare Podiceps cristatus R VP LC IV III

4 Corcodel cu gât negru

Podiceps nigricollis R LC IV II

5 Cormoran mare

Phalacrocorax carbo RC LC IV III

6 Cormoran mic Phalacrocorax pygmeus RC LC III II II

7 Pelican comun Pelecanus onocrotalus RC, P LC I III II I

8 Pelican creţ Pelecanus crispus R VU I III II I

9 Buhai de baltă Botaurus stellaris R VP LC I III II II

10 Stârc pitic Ixobrychus minutus R VP LC I III II II

11 Stârc de noapte

Nycticorax nycticorax RC, P LC I III II

12 Stârc galben Ardeola ralloides R LC I III II

13 Egretă mică Egretta garzetta RC LC I III II 14 Egretă mare Egretta alba RC LC I III II II 15 Stârc cenuşiu Ardea cinerea RC,P LC I III 16 Stârc roşu Ardea purpurea R LC I III II II 17 Barză neagră Ciconia nigra C,P C LC I III II II 18 Barză albă Ciconia ciconia F,P VP LC I III II II

19 Ţigănuş Plegadis falcinellus R LC I II II

20 Lopătar Platalea leucorodia R LC I II II

21 Lebădă de vară Cygnus olor RC VP LC II/2 III III

22 Lebădă de iarnă Cygnus cygnus E LC I III II

23 Gâscă de semănătură Anser fabalis E LC II/1 III







24 Gârliţă mare Anser albifrons P LC II/2 III 25 Gâscă de vară Anser anser P LC II/1 III

26 Gâscă cu gât roşu Branta ruficollis P LC I III II

27 Călifar roşu Tadorna ferruginea R VP LC I III II

28 Călifar alb Tadorna tadorna R VP LC III II

29 Raţă fluierătoare Anas penelope P LC II/1 *III III II

30 Raţă pestriţă Anas strepera P LC II/1 III II 31 Raţă mică Anas crecca P LC II/1 III II

32 Raţă mare Anas platyrhynchos F VP LC II/1 III II

33 Raţă suliţar Anas acuta P LC II/1 III II

34 Raţă cârâitoare

Anas querquedula P LC II/1 III II

35 Raţă lingurar Anas clypeata P LC III/2 III II 36 Raţă cu ciuf Netta rufina P LC II/2 III II

37 Raţă cu cap castaniu Aythya ferina P LC II/1 III II

38 Raţă roşie Aythya nyroca P NT I III II 39 Raţă moţată Aythya fuligula P LC II/1 III II

40 Ferăstraş mare

Mergus merganser P LC II/2 III II

41 Viespar Pernis apivorus RC,P C LC I III II II 42 Gaie neagră Milvus migrans P C? LC I III II II

43 Codalb Haliaeetus albicilla RC VP LC I *III II I

44 Hoitar Neophron percnopterus E LC I III II

45 Vultur sur Gyps fulvus E LC I III II

46 Şerpar Circaetus gallicus RC,P C LC I III II II

47 Erete de stuf Circus aeruginosus RC,P VP LC I III II II

48 Erete vânăt Circus cyaneus P,OI LC I III II II

49 Erete alb Circus macrourus P LC I *III II II

50 Erete sur Circus pygargus P LC I III II II 51 Uliu porumbar Accipiter gentilis R C LC IV II II 52 Uliu păsărar Accipiter nisus P C? LC IV II II

53 Uliu cu picioare scurte

Accipiter brevipes RC C LC I III II II

54 Şorecar comun Buteo buteo F C LC IV II II

55 Şorecar mare Buteo rufinus F C LC I III II II

56 Şorecar încălţat Buteo lagopus P,OI LC IV II II







57 Acvilă ţipătoare mică Aquila pomarina RC,P C LC I III II II

58 Acvilă ţipătoare mare Aquila clanga P VU I *III II II

59 Acfvilă de stepă

Aquila nipalensis P LC I III II II

60 Acvilă de câmp Aquila heliaca R,P VU I *III II II

61 Acvilă de munte

Aquila chrysaetos E LC I III II II

62 Acvilă mică Hieraaetus pennatus RC,P C LC I III II II

63 Uligan pescar Pandion haliaetus P LC I III II II

64 Vânturel mic Falco naumanni E VU I *III II II

65 Vânturel roşu Falco tinnunculus F,P C LC IV II II

66 Vânturel de seară

Falco vespertinus P NT I III II II

67 Şoim de iarnă Falco columbarius P,OI LC I III II II

68 Şoimul rândunelelor Falco subbuteo R,P C LC IV II II

69 Şoim dunărean Falco cherrug R C EN I *III II II

70 Şoim călător Falco peregrinus P LC I III II II

71 Potârniche Perdix perdix R C LC II/1 III

72 Prepeliţă Coturnix coturnix R VP LC II/2 III II

73 Fazan Phasianus colchicus RC C LC II/1 III

74 Cârstel de baltă Rallus aquaticus R VP LC II/2 IV III

75 Cristel de câmp Crex crex R VP NT I III II

76 Găinuşă de baltă

Gallinula chloropus R VP LC II/2 III

77 Lişiţă Fulica atra F VP LC II/1 III II 78 Cocor Grus grus E LC I III II II

79 Scoicar Haematopus ostralegus E LC II/2 IV IIII

80 Piciorong Himantopus himantopus R VP LC I III II II

81 Ciocîntors Recurvirostra avosetta R VP LC I III II II

82 Pasărea ogorului

Burhinus oedicnemus RC VP LC I III II II

83 Prundăraş Charadrius R VP LC IV II II







gulerat mic dubius

84 Prundăraş de sărătură

Charadrius alexandrinus R LC I III II II

85 Prundăraş de munte

Charadrius morinellus E LC I III II II

86 Nagâţ Vanellus vanellus RC VP LC II/2 III

87 Fugaci mic Calidris minuta R LC IV II II

88 Fugaci de ţărm Calidris alpina R LC III II II

89 Bătăuş Philomachus pugnax R LC I III II

90 Becaţină comună

Gallinago gallinago R LC II/1 III II

91 Sitar de pădure

Scolopax rusticola R LC II/1 III II

92 Sitar de mal Limosa limosa RC NT II/2 III III II

93 Culic mare Numenius arquata R LC II/2 III III II

94 Fluierar negru Tringa erythropus RC LC II/2 IV III II

95 Fluierar cu picioare roşii Tringa totanus R LC II/2 IV III II

96 Fluierar de lac Tringa stagnatilis R LC IV II II

97 Fluierar cu picioare verzi Tringa nebularia R LC II/2 IV III II

98 Fluierar de zăvoi Tringa ochropus R LC IV II II

99 Fluierar de mlaştină Tringa glareola RC LC I III II II

100 Fluierar de munte

Actitis hypoleucos R LC IV II II

101 Pescăruş mic Larus minutus E LC I III II

102 Pescăruş râzător Larus ridibundus RC LC II/2 IV III

103 Pescăruş sur Larus canus R LC II/2 IV III

104 Pescăruş negricios Larus fuscus R LC II/2 IV III

105 Pescăruş pontic

Larus cachinnans RC LC IV III

106 Pescăruş mediteran

Larus michahellis RC LC IV III

107 Pescăriţă mare Sterna caspia E LC I III II II

108 Chiră de baltă Sterna hirundo RC LC I III II

109 Chirighiţă cu obraji albi

Chlidonias hybridus F VP LC I III II

110 Chirighiţă Chlidonias niger R LC I III II II







neagră

111 Porumbel de stâncă

Columba livia f. domestica RC C LC III

112 Porumbel de scorbură Columba oenas R,P C LC II/2 III

113 Porumbel gulerat

Columba palumbus F,P C LC II/1

114 Guguştiuc Streptopelia decaocto A C LC II/2 III

115 Turturică Streptopelia turtur F C LC II/2 III

116 Cuc Cuculus canorus A C LC IV III

117 Ciuş Otus scops R C LC IV II 118 Buhă Bubo bubo R C LC I III II 119 Cucuvea Athene noctua RC C LC IV II 120 Huhurez mic Strix aluco F C LC IV II 121 Ciuf de pădure Asio otus RC C LC IV II 122 Ciuf de câmp Asio flammeus E LC I III II

123 Caprimulg Caprimulgus europaeus F C LC I III II

124 Drepnea mare Tachymarptis melba E LC IV II

125 Drepnea neagră Apus apus R,P LC IV III

126 Pescăraş albastru Alcedo atthis R VP LC I III II

127 Prigorie Merops apiaster F,P C LC IV II II

128 Dumbrăveancă

Coracias garrulus RC C NT I III II II

129 Pupăză Upupa epops F C LC II 130 Capîntortură Jynx torquilla RC C LC III II

131 Ghionoaie sură Picus canus RC C LC I III II

132 Ghionoaie verde Picus viridis RC C LC IV II

133 Ciocănitoare neagră

Dryocopus martius RC C LC I III II

134 Ciocănitoare pestriţă mare

Dendrocopos major F C LC IV II

135 Ciocănitoare de grădini

Dendrocopos syriacus RC C LC I III II

136 Ciocănitoare de stejar

Dendrocopos medius F C LC I III II

137 Ciocănitoare cu spate alb

Dendrocopos leucotos R C LC I III II

138 Ciocănitoare pestriţă mică

Dendrocopos minor R C LC IV II

139 Ciocârlie de Melanocorypha R VP LC I III II







bărăgan calandra

140 Ciocârlie de stol

Calandrella brachydactyla RC VP LC I III II

141 Ciocârlan Galerida cristata RC C LC III

142 Ciocârlie de pădure Lullula arborea F,P C LC I III III

143 Ciocârlie de câmp Alauda arvensis F,P C LC II/2 III

144 Lăstun de mal Riparia riparia RC,P VP LC IV II 145 Rândunică Hirundo rustica A,P C LC IV II

146 Rândunică roşcată Hirundo daurica R C LC IV II

147 Lăstun de casă Delichon urbica RC,P C LC IV II

148 Fâsă de câmp Anthus campestris F C LC I III II

149 Fâsă de pădure Anthus trivialis RC C LC IV II

150 Fâsă de luncă Anthus pratensis P LC IV II

151 Fâsă roşiatică Anthus cervinus P LC IV II

152 Fâsă de munte

Anthus spinoletta P LC IV II

153 Codobatură galbenă Motacilla flava F,P C LC IV II

154 Codobatură de munte

Motacilla cinerea E LC IV II

155 Codobatură albă Motacilla alba RC,P C LC IV II

156 Ochiuboului Troglodytes troglodytes F,P C LC IV II

157 Brumăriţă de pădure

Prunella modularis P LC IV II

158 Măcăleandu Erithacus rubecula A,P C LC IV II

159 Privighetoare de zăvoi Luscinia luscinia P LC IV II

160 Privighetoare roşcată

Luscinia megarhynchos F C LC IV II

161 Codroş de munte

Phoenicurus ochruros A,P C LC IV II

162 Codroş de pădure

Phoenicurus phoenicurus P C? LC IV II

163 Mărăcinar mare Saxicola rubetra RC,P C LC IV II

164 Mărăcinar negru

Saxicola torquata R,P C LC IV II

165 Pietrar răsăritean

Oenanthe isabellina A C LC III II







166 Pietrar sur Oenanthe oenanthe A C LC IV II

167 Pietrar negru Oenanthe pleschanka RC C LC I III II

168 Pietrar mediteranean

Oenanthe hispanica R C? LC III II

169 Mierlă de piatră

Monticola saxatilis RC C LC II

170 Mierlă gulerată Turdus torquatus E LC II

171 Mierlă Turdus merula A C LC II/2 III 172 Cocoşar Turdus pilaris OI,P LC II/2 III

173 Sturz cântător Turdus philomelos A,P C LC II/2 III

174 Sturz de vâsc Turdus viscivorus R C LC III

175 Greluşel de zăvoi

Locustella fluviatilis R C LC IV II

176 Greluşel de stuf

Locustella luscinioides R VP LC IV II

177 Lăcar mic Acrocephalus schoenobaenus RC VP LC IV II

178 Lăcar de mlaştină

Acrocephalus palustris RC VP LC IV II

179 Lăcar de stuf Acrocephalus scirpaceus RC VP LC IV II

180 Lăcar mare Acrocephalus arundinaceus F VP LC IV II

181 Frunzăriţă cenuşie Hippolais pallida R C? LC IV II

182 Frunzăriţă galbenă

Hippolais icterina RC C LC IV II

183 Silvie porumbacă Sylvia nisoria RC C LC I III II

184 Silvie mică Sylvia curruca F C LC IV II

185 Silvie de câmp Sylvia communis R C LC IV II

186 Silvie de zăvoi Sylvia borin RC,P C? LC IV II

187 Silvie cu cap negru Sylvia atricapilla A,P C LC IV II

188 Pitulice sfârâitoare

Phylloscopus sibilatrix RC C LC IV II

189 Pitulice mică Phylloscopus collybita A,P C LC IV II

190 Pitulice fluierătoare

Phylloscopus trochilus P LC IV II

191 Auşel cu cap galben Regulus regulus P LC IV II

192 Auşel Regulus P LC IV II







sprâncenat ignicapillus

193 Muscar sur Muscicapa striata RC C LC IV II II

194 Muscar mic Ficedula parva F,P C? LC I III II II

195 Muscar gulerat Ficedula albicollis P LC I III II II

196 Muscar negru Ficedula hypoleuca P LC IV II II

197 Piţigoi de stuf Panurus biarmicus R VP? LC IV II

198 Piţigoi codat Aegithalos caudatus F C LC IV II

199 Piţigoi sur Parus palustris RC C LC IV II

200 Piţigoi de livadă Parus lugubris R C LC IV II

201 Piţigoi de brădet Parus ater P,OI LC IV II

202 Piţigoi albastru Parus caeruleus A,P C LC IV II 203 Piţigoi mare Parus major A C LC IV II 204 Ţiclean Sitta europaea F C LC IV II

205 Cojoaică de pădure

Certhia familiaris RC C LC IV II

206 Grangur Oriolus oriolus F C LC IV II

207 Sfrâncioc roşiatic Lanius collurio A C LC I III II

208 Sfrâncioc cu frunte neagră Lanius minor F C LC I III II

209 Sfrâncioc mare Lanius excubitor OI LC IV II

210 Sfrâncioc cu cap roşu Lanius senator R C LC IV II

211 Gaiţă Garrulus glandarius F C LC II/2

212 Coţofană Pica pica R C LC II/2

213 Stăncuţă Corvus monedula RC C LC II/2

214 Cioară de semănătură

Corvus frugilegus F VP LC II/2

215 Cioară grivă Corvus cornix RC C LC 216 Corb Corvus corax R C LC IV 217 Graur Sturnus vulgaris F C LC II/2 218 Lăcustar Sturnus roseus R OC LC III III

219 Vrabie de casă

Passer domesticus F C LC

220 Vrabie negricioasă

Passer hispaniolensis RC VP LC IV III

221 Vrabie de câmp

Passer montanus F C LC III







222 Cinteză Fringilla coelebs A C LC IV III

223 Cinteză de iarnă

Fringilla montifringilla P,OI LC IV III

224 Cănăraş Serinus serinus R C LC IV III 225 Florinte Carduelis chloris RC C LC IV III

226 Sticlete Carduelis carduelis F C LC IV II

227 Scatiu Carduelis spinus P,OI LC IV II

228 Cânepar Carduelis cannabina RC C LC IV II

229 Forfecuţă Loxia curvirostra P LC IV II

230 Mugurar Pyrrhula pyrrhula P,OI LC IV III

231 Botgros Coccothraustes coccothraustes F C LC IV III

232 Presură galbenă

Emberiza citrinella RC C LC IV II

233 Presură de munte Emberiza cia R C LC III II

234 Presură de grădină

Emberiza hortulana F C LC I III II

235 Presură de stuf

Emberiza schoeniclus RC VP LC IV II

236 Presură sură Miliaria calandra A C LC IV III Abrevieri:

Statut, Cuibăritor F = Frecvent E = Eratic R = Rar RC = Relativ comun P = Pasaj VP = Vecinătatea Parcului C = Cuibăritor A = Abundent OI = Oaspete de iarnă OC = Ocazional cuibăritor IUCN – International Union for Conservation of Nature, Red List of Threatened Animals EN = Endangered NT = Near Threatened VU = Vulnerable LC = Least concern WBD - "Wild Birds Directive" = 79/409/EEC, EC Directive for the conservation of Wild Birds I = Annex I II = Annex II OUG 57/2007 – Law of Protected Areas III = Anexa III – specii, care necesită desemnarea ariilor speciale de conservare şi a ariilor de protecţie specială avifaunistică







*III = specie prioritară IV = Anexa IV - specii care necesită o protecţie strictă Bern - Bern Convention II = Annex II - specii de fauna strict protejate III = Annex III - specii de fauna protejate BONN – The Bonn Convention I = Annex I II = Annex II

Mamifere. În perimetrul analizat a fost observată prezentă ca specie rezidentă, după

muşuroaiele existente, Cârtiţa (Talpa europaea), în partea de nord-vest, în apropiere de limita cu terenurile agricole. Ca specie prioritară de interes conservativ, a fost identificat Popândăul (Spermophilus citellus), dar nu în perimetrul concesionat, ci în vecinătatea vestică a acestuia, dincolo de drumul de exploatare, având o activitate intensă în zona de pajişte secundară de pe terenurile lăsate pârloagă.

6.4. Istoricul impactului asupra ariilor protejate

Perimetrul Parcului Naţional Munţii Măcinului (PNMM) nu este afectat direct de activitatea din perimetrul carierei Izvoarele Măcin - Vii deoarece fronturile de exploatare sunt situat în spatele unei coline ce se interpune între perimetrul culmii Pricopanului din PNMM şi perimetrul de lucru propriu-zis formând un „paravan” natural care protejază capitalul natural din PNMM faţă de zgomot, noxe şi pulberi solide.

Impactul asupra biodiversităţii din PNMM generat de activitatea de transport este reprezentat de zgomotul, vibraţiile, pulberile solide şi noxele generate de autovehicule. Pentru reducerea la minimum a impactului asupra biodiversităţii din PNMM, administraţia a impus respectarea următoarelor măsuri de reducere a impactului asupra biodiversităţii:

- viteza maximă de deplasare a autovehiculelor să fie de 20 km/oră; - asigurarea umectării căi de transport cu instalaţii corespunzătoare astfel încât

cantitatea de particule să fie în conformitate cu valorile prevăzute în studiul de impact (< 0,6 mg/m3);

- consolidarea cu piatră a drumului de transport începând de la carieră şi până la drumul naţional;

- la utilizarea forezelor hidraulice să se respecte prevederile privind protecţia calităţii aerului din studiul de evaluarea a impactului asupra mediului astfel încât concentraţia de praf silicogen să fie sub 8 mg/m3;

- planificarea derocărilor să se facă după un grafic convenit cu APNMM care să ţină cont de perioadele sensibile pentru păsări (clocit, creşterea puilor); Din punct de vedere peisagistic impactul carierei va fi unul pozitiv deoarece va

renatura şi reintegra în peisaj fronturile de carieră care în momentul de faţă au un impact peisagistic semnificativ negativ asupra vizitatorului Reintegrarea în peisaj a fronturilor se va




face prin diminuarea pantei de exploatarea în trepte descendente, trepte care vor fi renaturate prin instalarea unui strat de sol vegetal şi plantarea de plante (în special arbuşti) autohtone.

După cum se poate vedea în tabelul distribuţiei habitatelor, perimetrul carierei este situat în 2 tipuri de habitate: habitatul antropic şi habitatul seminatural pajişte ponto-balcanică de Botriochloa ischaemum şi Festuca valesiaca. Suprafeţele amenajărilor din perimetrul carierei vor modifica habitatele prezentate mai sus prin decopertări şi tasări, dar aceste efecte negative se vor manifesta cu precădere în actualul perimetrul al exploatării de carieră, dar şi în habitatul seminatural de pajişte stepică într-o mică măsură, acesta fiind situat dincolo de limita de 200 de metri altitudine până la care este permisă exploatarea, mai exact până la 190 de metri deoarece 10 metri sunt obligatorii pentru a asigura siguranţa teraselor de exploatare.

Ca efecte secundare cauzate de efectele primare asupra speciilor şi habitatelor de pe amplasament şi vecinătăţi singurele aspecte care pot fi amintite sunt cele legate de poluarea aerului cu praf şi noxe care se manifestă prin depunerea de pulberi solide pe plante şi inhibă dezvoltarea acestora, precum şi poluarea sonoră (zgomot şi vibraţii) care se manifestă prin deranjul asupra speciilor de faună din zonă. Aceste efecte secundare sunt de intensitate redusă şi pe termen scurt, acestea fiind diminuate prin măsurile de protecţie care se implementeaza: instalaţii de umectare, umectarea căilor de transport, reducerea vitezei de deplasare a autovehiculelor, etc.

Efectele temporare şi pe termen scurt produse în timpul desfăşurării activităţii respectiv în cele 3 faze: de construcţie, funcţionare şi dezafectare, se manifestă în principal asupra speciilor de faună prezente în zonă care vor fi deranjate de zgomotul, noxele şi vibraţiile produse de utilaje, şi prin urmare acestea se vor retrage de pe amplasament spre vecinătăţi pe măsură ce frontul activităţilor înaintează. Retragerea populaţiilor de faună prezente pe amplasament se va manifesta pe toată perioada desfăşurării activităţii, urmând a recoloniza amplasamentul după încetarea activităţii, respectiv implementarea măsurilor de refacere a mediului prevăzute în proiectul de refacere a mediului.

Efectele permanente asupra mediului cauzate de construcţia, funcţionarea şi dezafectarea proiectului, se manifestă în principal asupra speciilor de floră şi habitatelor prezente în zonă a căror dispunere şi structură vor fi modificate radical în perimetrul de exploatere prin decopertări, şi parţial în celelalte suprafeţe din perimetrul carierei prin depunerile de pulberi solide pe corpul plantelor. Refacerea vegetaţiei şi florei, respectiv a habitatelor afectate se va face prin implementarea măsurilor prevăzute în proiectul tehnic de refacere a mediului, iar ulterior (după o perioadă mai lungă de timp prin recolonizare naturală în urma succesiunii ecologice). Un efect permanent este modificarea peisajului prin extragerea de resurse minerale, dar modificarea poate fi una pozitivă dacă prin implementarea optimă a măsurilor din proiectul de refacere a mediului, având în vedere că în prezent peisajul este afectat negativ prin existenţa unui front de carieră care va fi modificat prin tăierea de trepte descendente şi fixarea acestora cu sol vegetal şi vegetaţie autohtonă.




6.5. Masuri de diminuare a impactului asupra ariilor protejate

Se propune ca suprafaţa din perimetrul concesionat pe care nu se desfăşoară activitatea carierei să fie supusă unui regim de interzicere a păşunatului, care în prezent este un factor distructiv al habitatului stepic, realizându-se refacerea unei suprafeţe însemnate în comparaţie cu cea a exploatării, exploatare care va reduce impactul peisagistic existent, creând astfel un mediu propice pentru conservare.

Se recomandă ca reconstrucţia ecologică a zonei să se facă prin amenajarea de terase, pe care să fie pus un strat de sol vegetal şi care să fie însămânţat cu seminţe recoltate de la speciile de plante ierboase din zonă.

Având în vedere că în zonă principalele activităţi care se desfăşoară sunt cele legate de agricultură, respectiv cultivarea terenurilor şi păşunatul, dar la scară redusă şi cu periodicitate, activitatea carierei va produce efect cumulativ asupra biodiversităţii în ceea ce priveşte impactul generat de transport, dar pentru că agricultura se face la scară redusă şi cu mijloace rudimentare impactul produs de acestea este foarte redus şi nesemnificativ pentru a produce efecte negative permanente, sau efecte care să nu poată fi contracarate prin măsurile de protecţie prevăzute a fi implementate. În ceea ce priveste impactul asupra Parcului Naţional Munţii Măcinului acesta va fi minimizat devenind nesemnificativ prin implementarea măsurilor de protecţie impuse de Administraţia Parcului Naţional Munţii Măcinului.

Prin implementarea măsurilor de protecţie a mediului şi a biodiversităţii, în special, se va reduce considerabil impactul activităţii asupra acestora şi putem spune că impactul rezidual va fi nesemnificativ. Totuşi impactul rămas după implementarea măsurilor va fi evaluat în urma implementării planului de monitorizare, iar în cazul în care se va constata că impactul rezidual oarecum vizibil, se vor implementa noi măsuri de protecţie adecvate. Impactul rezidual asupra ariilor protejate din această zonă şi asupra biodiversităţii va fi monitorizat atât de către echipa de specialişti contractată de titularul proiectului, cât şi de administratorii ariilor protejate din această zonă, iar prin colaborare se vor implementa măsurile de protecţie care vor fi necesare pentru reducerea sau eliminarea impactului asupra ariilor protejate din această zonă şi asupra biodiversităţii. În acest sens se vor semna parteneriate de colaborare cu administratorii de arii protejate din zonă, respectiv cu Administraţia Parcului Naţional Munţii Măcinului pentru implementarea corectă a protocoalelor de monitorizare, precum şi pentru prelucrarea şi interpretarea datelor în concordanţă cu obiectivele de protecţie şi conservare a biodiversităţii din zonă.

Planul de monitorizare al biodiversităţii din perimetrul Carierei „Izvoarele

Măcin - Vii”

Specii / habitate ţintă

Atribut măsurat Limite Modul de efectuare a

monitorizării

Perioada

Specii de arbuşti (păducel, măceş)

Distribuţia Densitatea

exemplarelor tinere provenite prin autoînsămânţare

Creşterea numărului de exemplare tinere de arbuşti în comparaţie cu nivelul 2010

Inventarierea exemplarelor de pe pajişti şi terenuri necultivate

Lunar în perioada martie - septembrie




Şopârla de stepă (Podarcis taurica)

Abundenţă rel. Succes de

reproducere – număr de indivizi sub 10 cm.

Creşterea şi menţinerea populaţiei de şopârle la nivelul 2010

Monitorizarea zonelor unde este prezentă specia

Lunar în perioada aprilie - septembrie

Clopoţel dobrogean (Campanula romanica)

Abundenţă rel./densitate

Creşterea şi menţinerea populaţiei de plante la nivelul 2010

Monitorizare pe piete de probă alese

Lunar în perioada mai - octombrie

Popândău (Spermophilus citellus)

prezenţă/absenţă Creşterea şi menţinerea la nivelul 2010

Numărarea în suprafeţe de probă

Lunar în perioada aprilie - octombrie

Raportul dintre habitate asociaţii

Schimbarea aspectului habitatelor

Creşterea şi menţinerea la nivelul 2010

Relevee fitocenotice în pieţe de probă

bianual în luna mai şi în luna - iulie

Vegetaţia – Specii indicatoare

Bogăţia speciilor % acoperire Abundenţă rel.



bianual în luna mai şi în luna - iulie

Entomofauna – lepidoptere, orthoptere etc

Bogăţia speciilor Abundenţă rel



Lunar în perioada aprilie - octombrie

Monitorizarea se va face de către personal specilizat (Biolog) contractat de către

investitor, iar raportarea se va face la sfârşitul fiecărui an calendaristic către Agenţia pentru Protecţia Mediului Tulcea, Administraţia Parcului Naţional Munţii Măcinului, fiind însoţită şi de recomandări sau măsuri de reducere a impactului asupra mediului dacă este cazul.

În cazul în care se constată modificări semnificative ale valorilor prag minime în termen de 5 zile se vor anunţa autorităţile competente (Agenţia pentru Protecţia Mediului Tulcea).




7. Concluzii si recomandari

7.1 Rezumatul aspectelor de neconformare si cuantificarea acestora, dupa caz, în propuneri pentru obiective de mediu minim acceptate sau programe de conformare

Din analiza datelor si informatiilor puse la dispozitie de titular, monitorizarea efectuata de echipa de elaborare a prezentului Bilant de mediu nivel I se poate aprecia ca activitatea desfasurata in cariera Izvoarele Macin- Vii respecta legislatia privind protectia mediului , gospodaririi apelor , utilizarii explozivilor , etc.

Facem precizarea ca SC Hidromineral SA Greci detine Autorizatia de mediu nr. 7296/2006 revizuita in 02.02.2007 , fara program de conformare .

Desi din evaluarea realizata nu rezulta efecte negative semnificative asupra biodiversitatii din zona Parcului National Muntii Macinului , se recomanda respectarea cerintelor explicite impuse de Administratia Parcului National Muntii Macin, precum si respectarea prevederilor legale specifice privind regimul ariilor naturale protejate si conservarea habitatelor . Respectarea acestor cerinte , a Licentei de exploatare si a celor incluse in Planul de refacere a mediului la incetarea activitatii va crea premizele aducerii la o stare cat mai apropiata de situatia initiala a amplasamentului SC Hidromineral SA Greci.

7.2 Rezumatul obligatiilor necuantificabile si/sau al obligatiilor conditionate de un eveniment viitor si incert; în cazul privatizarii, se include si lista obligatiilor de mediu de tip B identificate

Principalele obligatii impuse prin autorizatiile si avizele in baza carora functioneaza SC HIDROMINERAL SA la momentul elaborarii prezentei documentatii sunt :

- respectarea legislatiei privind protectia mediului , regimul ariilor naturale protejate, conservarea habitatelor naturale, a florei si faunei salbatice , gospodaririi apelor ;

- respectarea recomandarilor grupului de lucru din cadrul MMGA organizat in baza Notei nr. 2755/SB/22.05.2006 si a adresei ANPM nr. 411486/29.11.2006 pentru activitatea de derocare in vederea schimbarii inclinarii peretilor carierei si realizarea treptelor descendente ,conform proiectului tehnic de refacere a mediului si transformarea carierei in forma finala pentru inchidere ;

- exploatarea resurselor naturale in limitele perimetrului avizat cu respectarea metodei cadru aprobate de ANRM ;

- instituirea unui sistem de automonitorizare a instalatiilor si proceselor tehnologice prin masuratori periodice si raportarea rezultatelor la APM Tulcea ;

- intretinerea corespunzatoare a drumurilor de acces in cariera si a celor de exploatare . Pe căile de acces, pe unde circulă autocamioanele, se va face realiza ciclic o stropire în vederea reducerii până la anulare, a poluării cu praf a zonei; - întreţinerea utilajelor, reparaţiile acestora se vor face periodic, conform recomandărilor firmelor producătoare pentru evitarea degajării suplimentare de noxe în timpul funcţionării ; se vor folosi în principal utilaje echipate cu motoare cu catalizator;




- va fi aplicată o tehnologie de derocare utilizând pentru detonarea încărcăturii capse milisecundă, pentru diminuarea şocului seismic indus de exploziile de derocare ; - evitarea prezentei fragmentelor de roca in afara perimetrului de exploatare ; - respectarea legislatiei privind utilizarea, manipularea si transportul explozivilor; - refacerea terenurilor afectate de exploatarea miniera astfel incat sa se permita

reluarea functiilor productive, peisagistice si ecologice naturale ; - constituirea garantiilor financiare pentru lucrarile de refacere a mediului afectat de

activitatile miniere si realizarea lucrarilor prevazute in proiectul tehnic de refacere a mediului ;

Pentru protectia speciilor de pasari care cuibaresc in zona de protectie integrala Culmea Pricopanului din Parcul National Muntii Macinului se interzice ( conform adresei nr. 125/30.04.2008 a Administratiei Parcului National Muntii Macinului ) efectuarea de derocari si dinamitari in urmatoarele perioade :

- 10 martie – 10 aprilie pentru protejarea speciilor : sorecarul mare ( Buteo ruffinus), buha ( Bubo bubo ), soim dunarean ( Falco cherrug ) ;

- 25 aprilie – 20 mai pentru protejarea speciilor : acvila tipatoare mica ( Aquila pomarina ) , acvila porumbaca ( Hieraaetus pennatus ), uliu cu picioare scurte ( Accipiter brevipes ) , serpar ( Circaetus gallicus ) ;

- 25 mai – 10 iunie pentru eclozare la diferite specii de pasari rare si periclitate ; 20 iunie-30 iulie pentru eclozare si ridicare a puilor la diferite specii de pasari rare si periclitate .

Limitarile se refera doar la perioadele de sensibilitate maxima din timpul reproducerii si doar la speciile de pasari cu statut de proterctie ( vulnerabile, periclitate , rare si pe cale de disparitie). 7.3 Recomandari pentru studii urmatoare privind responsabilitatile necuantificabile si conditionate de un eveniment viitor si incert (daca este necesar).

Pentru diminuarea impactului negativ asupra solului este necesar sa se respecte

proiectul tehnic de refacere a mediului si transformarea carierei in forma finala pentru inchidere.

Se recomanda continuarea monitorizarii biodiversitatii pe toata perioada de functionare a carierei .




CONCLUZII FINALE :

Aspectul de mediu semnificativ legat de activitatea desfasurata de SC HIDROMINERAL SA este determinat de faptul ca perimetrul Carierei Izvoarele Măcin – Vii se află în imediata vecinătate a Parcului Naţional Munţii Măcinului – arie naturală protejaţă de interes naţional declarată prin Legea 5 din 2000 , precum şi în perimetrul a două arii naturale protejate de interes comunitar – siturile Natura 2000: ROSCI0123 Munţii Măcinului , declarat prin Ordinul Ministerului Mediului şi Dezvoltării Durabile nr. 1964/2007, şi ROSPA0073 Măcin – Niculiţel declarat prin Hotărârea de Guvern nr.1284/2007.

Realizarea Bilantului de mediu nivel I a scos in evidenta existenta in partea de nord a carierei a unui areal de o valoare naturala si peisagistica deosebita – Culmea Pricopanului , ce merita conservarea .

Avand in vedere cele mentionate in prezentul Bilant de mediu se recomanda emiterea Autorizatiei de mediu pentru obiectivul analizat - SC Hidromineral SA Greci- Cariera Izvoarele Macin – Vii de catre Agentia pentru Protectia Mediului Tulcea , fara program de conformare .




Bibliografie : Bavaru, A., Godeanu, S., Butnaru Gallia, Bogdan, A. 2007. Biodiversitatea si ocrotirea naturii. Edit. Academiei Romane, Bucuresti Bleahu, M. 2004. Arca lui Noe in secolul XXI. Ariile protejate si protectia naturii. Edit. National, Bucuresti Ciochia, V. 1984. Dinamica si migratia pasarilor. Edit. Stiintifica si Enciclopedica, Bucuresti Vadineanu, A. 2000. Dezvoltarea durabila. Teorie si practica. Vol. I, Edit. Universitatii din Bucuresti Mihai Petrescu –Dobrogea si Delta Dunarii –conservarea florei si habitatelor , Tulcea, 2007 Victor Ciochia – Pasarile Dunarii de la izvoare pana la varsare , Ed. Pelecanus, Brasov , 2001 www.pnmm.ro www.anpm.apmtl.ro




ANEXE

40469_bm i Hidromineral

Documents

Transcript of 40469_bm i Hidromineral