Tudor Arghezi - Universul poetic Tudor Arghezi a contribuit in cea mai mare masura in emanciparea lirismului roma nesc de sub influenta epigonismului posteminescian. Prin lirica sa Arghezi a rev olutionat sensibilitatea si lexicul poetic romanesc; cu Argezi incepe un mod nou de a intelege si de a scrie poezie. Lirica argheziana socheaza prin noutatea ei : fata de seninatatea, armonia, reflexivitatea melancolica, gingasia, muzicalita tea liricii eminesciene, poezia argheziana se defineste prin expresia dura, viol enta, dar tipica si expresiva. Chiar de la inceput lirica argheziana s-a definit prin contrastul violent dintre imaginea gingasa, rafinata, si expresia dura, as pra, care merge uneori pina la invectiva. Aparitia volumului Cuvinte potrivite ( 1927), a reprezentat un moment important in biografia spirituala a poetului, dar si un eveniment in evolutia liricii romanesti. Arghezi este poetul care a cunos cut drumul de la contestare la elogiu: Ion Barbu, Lucian Blaga, Eugen Ionescu au negat violent valoarea liricii argheziene, considerind-o lipsita de idee, const ruita dezagrabila. Elita criticii romanesti prin Eugen Lovinescu, George Calines cu si Serban Cioculescu, a recunoscut in Arghezi al doilea mare poet dupa Emines cu. Sursele inovatiei argheziene: 1.) Un contact cu totul nou cu creatia popular a. Fata de inaintasii si contemporani sai, care au retinut din creatia populara expresia frumoasa, ingrijita, placuta, Arghezi retine cuvintul aspru, expresia d ura dar autentica. 2.) O atitudine activa fata de materialul lingvistic . Arghez i a avut geniul limbii; el a dat drept de cetatenie tuturor cuvintelor limbii ro mane; poetul a imbinat ingenios neologismul rar cu arhaisme si termeni religiosi ; poetul a modificat sensuri, acreat cuvinte noi, a obtinut efecte deosebite din ordinea si imbinarea cuvintelor. 3.) Experienta monahala. Anii petrecuti in man astire l-au influentat pe viitorul poet: i-au stimulat interesul pentru framinta rile metafizice; i-au imbogatit lexicul poetic printr-un mare numar de termeni r eligiosi; sintaxa vechilor texte a influentat profund sintaxa poetica argheziana . 4.) Anii petrecuti in strainatate au contribuit la largirea orizontului sau sp iritual, trezindu-i interesul pentru experientele moderniste. De numele lui Argh ezi se leaga estetica uratului. Pentru prima data Arghezi valorifica cuvinte, ex presii considerate pina la el ca fiind nepoetice. Obtinerea frumosului din eleme nte urate, dezagreabile, este marturisita progmatic in poezia Testament: Din bub e mucegaiuri si noroi Iscat-am frumuseti si preturi noi. In lirica argheziana nu se poate vorbi de o succesiune a temelor, pentru ca poetul a cultivat simultan lirica erotica, filozofica, sociala etc. Temele lirici argheziene: 1. Arta poeti ca: Testament, Ruga de seara, Portret, Plugule referat.clopotel.ro 1

2. Poezia framintarilor metafizice: Psalmi, Duhovniceasa, Intre doua nopti, Doua stepe, Nehotarare 3. Lirica sociogonica: Cintarea omului 4. Lirica sociala: Cuv inte potrivite, Flori de mucigai, 1907. Peizaje 5. Lirica erotica: in toate volu mele; Mirele, Mireasa, Cantec tacut Lirica universului mic: Carticica de seara, Cartea cu jucarii, Ce-ai cu mine vantule Tudor arghezi (1880-1967) - teme ale creaTiei lirice (universul poetic) Tudor Arghezi s-a nascut la Bucuresti, la 23 mai 1880, numele sau aderat fiind I on N.Theodorescu si a intrat in nefiinta la 14 iulie 1967, fiind inhumat tot in Bucuresti, in gradina casei sale de la "Martisor". Pseudonimul Arghezi provine, dupa cum marturiseste insusi poetul, de la numele de origine daca al Argesului, Argesis. Primul volum de poezii apare foarte tarziu, in 1927, la rsta de 47 de a ni, and un titlu sugestiv "Cuvinte potrivite"-, care-l impune definitiv in liter atura romana, critica literara plasandu-l pe locul al doilea dupa Mihai Eminescu . Sintetizand temele creatiei argheziene, pe primul loc se situeaza tema filozof ica, din care fac parte: arta poetica si poezia existentiala. Crezul artistic al lui Tudor Arghezi esentializeaza importanta cuntului in Univers, in conceptia l irica a poetului cuntul fiind atotputernic/ omnipotent si incarcat de forta crea toare. Arta poetica argheziana se inscrie in creatia filozofica si se fundamente aza pe energia pe care o degaja cuntul in Univers, prin glorificarea lui in oper e literare originale, idee ilustrata in poezii ca: "Ruga de seara", "Testament", "Flori de mucigai", "Ex libris", "Stihuri", "Inscriptie pe biserica, "Poetica" etc. in spirit modernist, Arghezi inoveaza estetica uratului, un procedeu artist ic in care innoirea stilistica se materializeaza prin relorificarea cuvintelor, carora le da noi sensuri, in ideea ca acestea sunt atotputernice si pot schimba esenta Universului. Considerand ca orice cunt scris este "potrivit" pentru "a fi trimis in lume", Arghezi defineste estetica uratului in poezia "Testament" ("Di n bube, mucegaiuri si noroi,/ Iscat-am frumuseti si preturi noi.") si, cu predil ectie, in volumul de versuri intitulat sugestiv "Flori de mucigai". Lirica exist entiala este ilustrata de "Psalmi", a caror tema generala exprima raportul spiri tual dintre om si Divinitate, definirea omului si a Divinitatii intr-o viziune f ilozofica. Tudor Arghezi a creat psalmii intre anii 1927-l967 si i-a publicat in mai multe volume de poezii: 9 psalmi fac parte din volumul de debut, "Cuvinte p otrivite", iar ceilalti din volumele "Frunze", "Poime noi", "Silabe", "Noapte". Faptul demonstreaza preocuparea permanenta a lui Arghezi pentru problematica fil ozofica a relatiei omului cu Dumnezeu, aceasta creatie artistica fiind definita ca lirica existentiala, ca poezie "monumentala si grea a zborului sufletesc catr e lumina". (G.Calinescu) In "Psalmii" arghezieni, Eugen Simion delimiteaza patru subteme: - religioasa - in sensul ca Dumnezeu este atotputernic si se identific a in mod desarsit cu intreaga fire, intr-o viziune de factura populara; - gnoseo logica - Divinitatea este aderul absolut si idealul suprem al fiintei umane; - e tica - Divinitatea vegheaza "voia de bine, frumos si ader" a omului; - estetica - Dumnezeu este visul purificator al omului: "Esti visul meu, din toate, cel fru mos". Tudor Arghezi incearca sa se apropie de Dumnezeu prin negatie, osciland in tre "credinta" si "tagada", cerand, uneori imperatiy, alteori smerit, do palpabi le privind existenta Lui. "Psalmii" referat.clopotel.ro 2

arghezieni sunt conceputi sub forma unor dialoguri imaginare cu Dumnezeu, intr-u n limbaj patetic sau acuzator, cu speranta sau cu deznadejde, fapt interpretat d e critica literara ca trufie a artistului de a scormoni cu mintea misterul unive rsal care-l fascineaza, de a se convinge prin do concrete de existenta abstracta a fortei supreme: "Singuri, acum, in marea ta poveste,/ Raman cu tine sa ma mai masor,/ Fara sa vreau sa ies biruitor,/ Vreau sa te pipai si sa urlu: "Este!". Poezia iubirii proiecteaza un sentiment protector, o necontenita si timida chema re a iubitei, eul liric amanand intalnirea pentru a prelungi fericirea de care s e simte cuprins, in care presara ironii incantatoare: "Melancolie", "Cantare", " Creion". in alte creatii, iubirea este starea superioara a ingemanarii indragost itilor, ca in "Psalmul de taina", una dintre cele mai frumoase poezii din lirica erotica romaneasca: "Femeie raspandita-n mine/ ca o mireasma-ntr-o padure,/ Scr isa-n visare ca o slo,/ infipta-n trunchiul meu: sacure". Iubita-sotie este stap ana universului casnic, iubirea este implinita in cadrul naturii vegetale si ani male, in toata bogatia, rietatea si splendoarea ei: "Mireasa", "Casnicie". Viziu nea asupra mortii profileaza spaima, ca in poezia "Duhovniceasca", sau perceptie ludica, prin care se induce ideea ca fiecare om trebuie sa invete "sa se joace de-a moartea": "Puii mei, bobocii mei, copin mei!/ Asa e jocul,/ il joci in doi, in trei,/ il joci in cate cati vrei,/ Arde-l-ar focul!" ("De-a v-ati ascuns"). Poezia sociala exprima o atractie surprinzatoare a poetului pentru fata dizgrati oasa a lumii, o placere a cruzimii, creand un autentic spectacol al degradarii u mane. Lumea mahalalelor citadine, a pungasilor, a ucigasilor, a puscariasilor, c u care a intrat in contact in timpul detentiei la inchisoarea Vacaresti, este il ustrata "in poeziile "Doi flamanzi", "Generatii", "Ceasul de apoi", "Cina" si in proza "Poarta neagra". Scabrosul, putreziciunea vietii omenesti constituie o im agine cutremuratoare, Arghezi potentand emotia artistica prin estetica uratului: "in beciul cu morti, Ion e frumos,/ intins gol pe piatra cu-n fraged suras,/ Tr ei nopti sobolanii l-au ros/ Si din gura-i baloasa-i cade sacaz." ("Ion Ion") Po ezia de revolta sociala exceleaza in volumul "1907- Peizaje" din 1955, in carepo eziilepamflet "Cunt inainte", "Pe razatoare", "Lipsesc morminte" reflecta drama rascoalei taranesti intr-un ton acuzator si o atitudine plina de revolta si incr ancenare. Arghezi ramane solidar cu cei multi, care trudesc in anonimat, infrumu setati de munca aspra, dar cinstita si dispretuitor fata de cei "plini de bube", trandavi si degradati moral. Volumul "Cantare omului" din 1956 este 6 aderata s ociogonie, ilustrand in imagini poetice de o puternica expresivitate artistica e volutia omului de-a lungul devenirii sale, de la "Nascocitorul", pana la omagiul adus celui care a descoperit taina tainelor, atomul, in poezia "Cel ce gandeste singur". Tema inedita, poezia jocului, a boabei si a faramei exprima fascinatia pe care o are arghezi pentru universul inconjurator, alcatuit, cu candoare unic a si fermecatoare, din lumea gazelor, a florilor si a animalelor domestice. in p roza si poezia dedicate acestor minuscule fiinte, Arghezi explica naiv geneza Un iversului ("facerea lumii, balet pe sapte silabe"), aseamana conditia omului cu "Un plop uscat" ori descrie elementele marunte ce compun Universul, cum ar fi: b uruienile, cartoful ("Har"), dovleacul ("Hora in gradina"), gazele ("Vaca lui Du mnezeu"). in poezia "Cantec de adormit Mitzura", precum si in "Cantec de cununie ", urarea calda, sincera exprima bucuria si entuziasmul eului liric pentru lumea copilariei: Poezia peisajului. Natura este, in poezia argheziana, fie "spital d e intristare si cainta" ("Tarziu de toamna"), fie extazianta, exuberanta, pentru ca "Din invierea sufletului de izvor/ Beau caprele-amintirilor" ("Vant de toamn a"), fie sub forma descrierii naturii dezlantuite ("Prigoana"). Poezia inscripti ilor, lirica inedita in peisajul literaturii romane, proiecteaza reflectiile pro funde ale poetului cu privire la indatoririle pe care oamenii le au fata de seme nii lor, fata de familie, referat.clopotel.ro 3

fata de tara, fata de credinta stramoseasca, cuprinzand un imens univers, de la gaze la oameni, de la uratul regasit intr-o multitudine de ipostaze, la sublim. Poeziile au ca titlu cuntul "inscriptie", urmat de materialul pe care poetul isi "ciopleste" ideile. "Inscriptie pe biserica" potenteaza arta poetica argheziana ce exprima aspiratia artistului spre nemurire prin creatia sa literara, amintin d de "Numai poetul", poezie programatica eminesciana: "Toti au fost un timp. Eu sunt./ Eu in cer. Ei in pamant." Poet modern, Tudor Arghezi aduce in literatura romana o opera ce se distinge printr-6 noutate izbitoare atat in teme, cat si in limbajul poetic, sarsind o revolutie in poezia romaneasca: "in poezia arghezian a intalnim o alta vegetatie, o alta conuratie a spatiului si a cosmosului, un al t sentiment al timpului decat acelea cu care eram obisnuiti din poezia anterioar a, dar mai ales un alt spirit. Universul nu este, totusi, cu mult mai st decat n i-l descoperise Eminescu, dar este esentialmente altul". (Ion Simut) Universul operei 17997cjt18xvt3l Debutul il are la 16 ani in revista Liga ortodox a. Incepand din 1910 Arghezi are o activitate forate sustinuta, in cadrul careia conduce reviste si ziare cum sunt Cronica, Cuget romanesc, Natiunea, Bilete de p apagal. In 1927 editeaza primul volum Cuvinte potrivite. In 1947 primeste premiul national de poezie. Este autor al unei piese de teatru: Seringa. In 1955 devine me mbru al Academiei Romane. Are tablete in 1929 Icoane de lemn, in 1936 Poarta neagra, in 1946 Bilete de papagal si in 1960 Tablete de cronicari. A scris romane ca Ochii m aicii domnului (1934), Cimitirul buna vestire (1936) si Lina (1942). Din poezia lui Arghezi se desprinde un univers tematic ce poate fi grupat: 1.) Lirica de drago ste, in cadrul careia poetul exprima atasamentul de fiinta iubita, de lume si de viata in general. Are versuri in care ranta iubirea si se opreste asupra iubite i careia ii face portretul: Obrajii tai mi-s dragi jv997c7118xvvt Cu ochii lor ca lacul In care se oglindesc Azurul si copacul. Arghezi cultiva o elegie erotica 3 .) Poezia filozofico-religioasa: Psalmi Una din laturile dominate ale poeziei ar gheziene sta sub semnul cautarilor filozofico-religioase. Ca toti mari poeti ai lumii si Arghezi a fost rascolit de o serie de probleme fundamentale legate de r ostul omului pe pamant, a inceputurilor existentei omului in univers, a perspect ivelor care i se deschid, a mortii care pune capat zbaterilor omului pentru infr umusetarea vietii. Poetul s-a referat.clopotel.ro 4

razboit cu fantomele divinitatii mortii. Ispita cunoasterii o gasim in Psalmi di c adrul volumului Cuvinte potrivite. Motivul cautarii divinitatii prezent in poezia argeziana inca de la primele poezii de dupa debut devin in Psalmi o obsesie tirani ca si ea se prelungeste in Stihuri de seara si Hore. Poetul este la inceput chinuit de indoieli, daca exista sau nu Dumnezeu, de aceea in Psalmul al VI.-lea spune: P ari cand a fi, pari cand ca nu mai esti. Arghezi nu poate intelege tacerea lui Du mnezeu si in acelasi Psalm arata dorinta de a fi in stare sa intre in contact di rect cu Dumnezeu: Siguri, acum in marea ta poveste Raman cu tine sa ma mai masor Fara sa vreau sa ies biruitor Vreau sa te pipai si sa urlu: Este? Osciland intre dorinta de a afirma existenta lui Dumnezeu si gandul ca acesta s-ar putea reduce doar la o iluzie zadarnic intretinuta poetul exclama: Pentru credinta sau pentru tagada, Te caut darz si fara de folos. Poetul ajunge sa il pandeasca pe Dumnezeu ca pe un vanat si sa il ameninte cu nimicirea fizica: Te dramuiesc in zgomot sin tacere Si te pandesc in timp ca pe vanat Sa vad: esti soimul meu cel cautat Sa te ucid sau sa-ngenunchi a cere In Psalmul al II.-lea poetul este mai neinduplec at: Cercasem eu cu aerul meu Sa te rastorn pe tine Dumnezeu Talhar de ceneri imi facui solia Sa-ti jefuiesc cu vulturii taria. referat.clopotel.ro 5

El ajunge sa puna sub semnul intrebarii existenta lui Dumnezeu pentru ca de la f amilia sfanta a tot puternicul n-a mai trimis nici un semn pentru scriitorii de rand, de aceea in unul din Psalmii publicati in 1959 arata ca: Inversunat de pied ici sa le sfaram imi vine Dar trebuie-mi da seama sa-ncep de-abia cu tine. Tema m ortii opune poetul in poezia De-a v-ati ascuns din volumul Cuvinte potrivite. Poezia duce cu gandul la Mai am un singur dor si Miorita. Poetul simte apropierea mortii s i asteapta cu liniste interioara. Poezia este un testament oral lasat copiilor d e care se va despartii de moarte. Acelasi presentiment al mortii il vom gasi in poezia Poate ca este ceasul sau Ora zece. De la teama si frica in fata mortii poetul ajunge la groaza in poezia Duhovniceasca. In alte poezii Arghezi exprima spaima i n fata mortii, asa cum este in poezia Duhovniceasca. Atat in poezia De-a v-ati ascu ns cat si in Duhovniceasca poetul se opreste asupra felului de manifestare a mortii . Spaima se transforma apoi in groaza, moartea este vazuta ca un cioplu de care nimeni nu poate scapa si care il va ia pe om cand nici nu se asteapta. 4.) O alt a tema a liricii lui Arghezi este cel al universului miniatural al lumii marunte si umila: a florilor, al gazelor, lumea copilului. Poetul simte nevoia sa cunoa sca culmile limpezi ale inocentei sa-si consacre iubirea fiintelor mici, copiilo r, animalelor domestice, gazelor, florilor de camp si de gradina. In volumele de poezii cum sunt Carticica de seara, Stihuri pentru copii, Hore sau in volumele in pr za cartea cu jucarii, Prisaca intalnim o lume de pasari, insecte, caini, oi, pisici, gainile din curte, in altele randunicele, greierele, furnicile devin personajel e unor poeme de o mare gingasie lirica. La fel ca si un copil Arghezi se lasa in cantat de spectacolul si nectarul. In poezia O lacusta gasim o mica bijuterie insu fletita: Mi-a umblat in papadie O goanga cu palarie Si camase stacojae. Avea fust e si manta Taiate din catifea Si pieptari cu solzi de tipla, Captusit care-un fe l de sticla. In alte poezii ca Hora de soareci soarecele este numit o jucarie cu sca matoni, gaza mica, numita vaca lui Dumnezeu, este o boaba de catifea careia Dumnezeu cand i-a facut referat.clopotel.ro 6

Fiinta di scuipat si lut Cu o pensula de zdreanta A vopsit-o cu faianta Si i-a p us ca din greseala Doua cosi cu captuseala In spinare Ca sa zboare. Universul ace sta marunt graviteaza mai ales in lumea gospodariei in care copilul ocupa un loc foarte important. Acest univers al copilului este populat de Zdreanta Cel cu och ii de faianta dar si de creioane colorate cu care copilul deseneaza realizand ima ginea unor casein care poetul doreste sa traiasca toti impreuna. Testament Este poezia care deschide volumul Cuvinte potrivite din 1927 un fel de manifest literar . In ce priveste titlul semnifica o mostenire lasata urmasilor. Testamentul se f ormeaza de obicei spre sfarsitul vietii sau al inchegarii unei opere. Paradoxal la Arghezi testamentul este asezat in deschiderea directoare ale creatiei sale. Este in acelasi timp un masaj transmis prin vreme generatiilor viitoare cat si p ropriului crez artistic urmarit cu asiduitate de-a lungul intregii vieti. Poezia Testament cuprinde o seria de idei deosebite de valoroase dintre care amintim: 1. ) legatura dintre generatii si responsabilitatea urmasilor fata de inaintasi. Sc riitorul se adreseaza fiului sau caruia nu-i lasa mostenire Drept bunuri, dupa mo arte, Decat un nume adunat pe-o carte, acesta fiind creatia artistica, dar cartea este pentru ei hrisovul cel dintai, si in acelasi timp un punct final, dar si o t reapta in urma careia se asterne un lung trecut de truda si suferinta, o adevara ta istorie. Fata de aceasta istorie a durerii multiseculare creatia poetica repr ezinta clipa asteptata al implinirii. Ea este de fapt sublimarea prin arta a mun cii si umilintei indurate de generatiile de tarani care l-au precedat Ca sa schim bam, acum, intaia oara, referat.clopotel.ro 7

Sapa-n condei si brazda-n calimara Batranii-au adunat, printre plavani Sudoarea muncii sutelor de ani. Aceasta carte este iesirea la lumina din negura trecutului cu indarjire si indrazneala, este expresia unui act de razbunare, mosuind de de mult si izbucnind in slova de foc a poeziei. Din amintirea si indatorirea fata d e strabuni poetul faureste un idol, un Dumnezeu: Am luat cenusa mortilor din vatr a Si-am facut-o Dumnezeu din piatra, Hotar inalt, cu doua lumi de poale, Pazind in piscul datoriei tale. De fapt poetul se adreseaza fiului in numele inaintasilo r, cartea devine act de pedepsire, de razbunare: Durerea noastra surda si amara O gramadii pe-o singura vioara, Pe care ascultand-o a jucat Stapanul, ca un tap i njunghiat. Poetul nu vorbeste in numele sau, ci in numele neamului de iobagi. Izb avirea si razbunarea strabunilor de fapt: E-ndreptatirea ramurei obscure Iesita l a lumina din padure. Intelesul adanc al cartii nascut din osanda si manie acumula ta scapa omului comun nestiutor si nedeprins sa talmaceasca ceea ce se ascunde i n adancurile ei. Versurile sunt metaforice, iar metafora se bazeaza pe verbul de actiune numele este adunat pe-o carte, seara este razvratita, cuvintele sunt framant ate, ocara se toarce, osemintele sunt varsate. 2.) izvorul si natura limbajului poeti c, modalitatile de expresie literara, lupta cu materia limbii. Lexicul poeziei a re precizata sursa si anume limba populara: Din graiul lor cu-ndemnuri pentru vit e referat.clopotel.ro 8

Eu am iscat cuvinte potrivite. Aceasta limba a fost folosita de strabuni. Aceasta limba nu este preluata ci trecuta printr-un proces creator. Poetul a selectat a cele cuvinte capabile sa exprime durerea vietii inaintasilor cand afirma Framanta te mii de stapani Le-am prefacut in versuri si icoane. Arghezi isi exprima prefer inta pentru cuvintele vechi expresive prin sensul lor. Criteriul selectiv are ro lul de a arata istoria sociala a neamului sau de iobagi si ideea de vechime. Voc abularul folosit sugereaza suferinta. Avem cuvinte: rapi, branci, gropi adanci. Zona de cuvinte defineste lumea artei. In cadrul poeziei gasim folosite cuvinte arhaice (hrisov), se foloseste verbul a cunoaste cu sensul de a stie. Avem forme regionale sarica, se foloseste pronumele personal care insoteste verbele la perfe ctul simplu caracteristic graiului oltenesc, stramosii poetului fiind olteni, fac ui, gramadii. Lumea despre care vorbeste poetul este o lume cu sarici a caror pro venienta dura a urmat-o de-a lungul veacurilor un urcus pe branci, prin rapi si g ropi adanci. Limba sugereaza ideea de cazna, de eforturi nestiute, dar si de impo trivire tenace si surda. Glasurile care au amutit au fost de raspundere fasa de strabuni. Osemintele, cenusa devin simbolul nazuintelor neimplinite si care isi cer implinirea prin opera poetului. Prin creatia poetului s-a efectuat o mutatie in ritmul istoriei. Aceasta mutatie este de fapt consecinta actului de transfor mare a vorbelor sarace si simple intr-o tesatura noua de cuvinte cu metamorfoza graiului cotidian in arta. La Arghezi actul de creatie devine sinonim cu munca. Poetul isi revendica privilegiul de a fi tans suva care curge dea veacuri in cuv intele si carora le inobilcasa sensul. Exista in poezie doua zone care alimentea za expresia poetului: 1.) limbajul popular si familiar al lumii din care s-a rid icat poetul, lumea substantivelor rapi, gropi, vite, plavani si care este lumea celor care au stat sub povara si blestemul biciului, al ocarii, al noroaielor, a l bubelor si mucegaiului. 2.) Exista apoi lumea cuvintelor care prin antiteza pr ezinta lumea artei. Aceasta lume a artei o redau substantivele concrete: icoane, muguri, coroane, si cele abstracte: visuri, frumuseti, preturi noi. Poezia ince pe cu o propozitie negativa care restrange sfera notiunii de avutie si o delimit eaza de celelalte bunuri. Incepand cu versul al III.-lea complementele si subord onatele sunt aglomerate inaintea propozitiilor principale. Strofa urmatoare ince pe cu o propozitie imperativa care are valoare de indemn, porunca, dar si o dato rie de la care urmasii nu au voie sa se sustraga. Treptat ritmul se schimba dato rita repetitiilor incluse. In ultima strofa tensiunea scade dintr-o data, verbel e la participiu exprima starea de pasivitate, de inertie spirituala. Impresia es te intarita de epitetul lenesa asezat inaintea circumstantialei si care arata apoz itia dintre realizarea artei si felul receptarii ei de noi: referat.clopotel.ro 9

Intinsa lenesa pe canapea, Domnita sufera in cartea mea. Slova de foc si slova fa urita Imparechete-n carte se marita Ca fierul cald imbratisat in cleste. Mesajul transmis prin poezie s-a dezvoltat pe coordonatele unei conceptii despre arta ca re a ramas nealterata de-a lungul intregii activitati al lui Arghezi.

. Introducere Personalitate artistic excepional, Tudor Arghezi domin lirica romneasc i este dup u aprecieri "cel mai de seam poet contemporan". Este considerat al doilea mare poet romn dup Eminescu, opera sa ncadrndu-se n curentul modernist. ndelungata sa activita e creatore prezint puternice trsturi contradictorii, care au determinat dificulti rea le n interpretarea operei sale.

II. Viaa lui Tudor Arghezi S-a nscut la 21 mai 1880, n Bucureti, cu numele de Ion N. Theodorescu. Pseudonimul su provine de la denumirea veche a rului Arges - "Argesis". Prinii si au fost origina ri din judeul Gorj "cel mai srac i mai pietros din regiune", dup propria mrturisire ( "Les lettres francais"). Acolo, continu poetul "locuitorii sunt rani primitivi, car e au un folclor admirabil. Strmoii mei erau oameni care tiau a lucra cu cuitul, nu n pine pentru c n-o aveau ci n carnea altora. Cu vocabularul restrns al cuitului i ara u ei treniile de dragoste sau interesele. n ce m privete, cred c i eu port n umbr din acest cuit familial". referat.clopotel.ro 10

Date biografice 1880: la 21 mai s-a nscut n Bucureti, cu numele de Ion N. Theodorescu. 1915-1916: a condus publicaia de mare prestigiu "Cronica" 1916: ajunge la maturitatea creatoa re cu poezia "Belug", dovedindu-se o prezen nou, original n lirica romneasc 1922-19 udor Arghezi a condus publicaia "Cugettorul romnesc" 1927: la vrsta de 47 de ani apa re primul su volum de versuri, "Cuvinte potrivite" 1928-1930: a condus publicaia " Bilete de papagal", "Icoane de lemn" 1930: Poarta neagr (proz) 1931: apare volumul " Flori de mucigai" i volumul n proz Cartea cu jucrii" 1933: "Tablete din ara lui Kuty" 1934: Ochii maicii Domnului (roman) 1935: Versuri de sear " 1936: Cimitirul Buna-Vest ire (roman) 1937: "Ce-ai cu mine vntule?" 1937-1938: a condus pentru a doua oar pub licaia "Bilete de papagal" 1939: Hore 1943: a fost arestat i internat n lagrul de la gu Jiu datorit pubilcrii pamfletului "Barone" 1947: Una sut una poeme 1955: 1907 (mo ent consacrat rscoalei din 1907), Peisaje, Pagini din trecut 1956: apare excepionalul poem "Cntare omului" 1957: Stihuri pestrie. Primete premiul de stat, este ales n Mare adunare naional i i se acord cele mai nalte ordine ale republicii 1958: Lume veche, ume nou 1960: Tablete de cronicar 1961: Frunze 1962: Cu bastonul prin Bucureti 196 noi 1964: Cadene 1965: Silabe 1966: Ritmuri 1967: Noaptea, Lina (roman). La 14 Arghezi ne-a prsit pentru totdeauna. Datorit nenelegerilor cu ttl su el prsete vrsta de 11 ani s-i ctige singur existena, paralel cu studiile liceale de la Sfntul a, n diferite moduri: ucenic la pietrar poleind inscripiile din cimitire, secretar al unei expoziii de pictur. De asemeni a fost lucrtor la fabrica de zahr de la Chit ila. Din anii liceului ncearc o prietenie durabil cu Gala Galaction. Preocuprile lit erare ncep timpuriu. Sub pseudonimul Ion Theo (Ion Theodorescu), debuteaz la 16 an i cu poezia "Tatl meu" publicat la liga Ortodox a lui Macedonski (nr. 4 / 1896). Po etul mai public i n alte reviste macedonskiene precum "Revista modern", "Viaa nou" po zii influenate de coala simbolisto-instrumentalist a maestrului, care i aduc elogii pentru surprinztoarea putere de a stpni i modela materialul limbii. O criz de mistici sm l determin s se clugreasc la vrsta de 19 ani, la mnstirea Cernica, unde tnrul afla linitea necesar reculegerii, dar n chilia sa Iosif (noul su nume) scrie i studi az mai ales noaptea, spre surprinderea clugrilor bnuitori, care credeau c ar fi avut legtur cu diavolul. n 1904 mpreun cu V. Demetrius scoate o revist n care public referat.clopotel.ro 11

lucrri mpotriva semntorismului i a "poeziei noi" i pledeaz pentru originalitatea cre re, public un ir de poezii, printre care unele aparin ciclului "Agate Negre". Intra t n conflict cu clerul monahal, pleac la o mnstire din Elveia. Prsind dup un an def v mediul eclesiastic, duce o via de vagabandaj, ndeplinind n strintate (n Elveia), Frana tot soiul de munci fizice ("am crat cu spinarea, am vndut bibelouri, am nvat s ac inele i capace de ceasornicar" - mrtuirisiri n "Principii de educaie"). n 1910, N. D. Cocea public dintr-un caiet mai vechi al poetului, douzeci de piese, o parte d in acestea provenind din acelai ciclu al "Agatelor negre". Prima oper, "Rugciune de sear" are un strvechi ton protestatar, pe linia ideilor socialiste. ntorcndu-se n ar 1911, colaboreaz la operele lui N.D.Cocea, dar desfoar i o necontenit activitate ziar stic la majoritatea ziarelor democrate i la toate revistele de seam, manifestndu-se ca un redutabil pamfletar. A condus cteva publicaii de mare prestigiu precum "Cron ica" (1915-1916), "Cugettorul romnesc" (1922-1923) i mai ales "Bilete de papagal" ( 1928-1930, 1937-1938). Abia n anul 1927, la vrsta de 47 de ani apare primul su volu m de versuri, "Cuvinte potrivite". De atunci Arghezi a fost mereu prezent n contii na public romneasc cu noi volume de versuri i proz. n timpul celui de-al doilea rzb ndial, poetul public articole antifasciste, culminnd cu un virulent pamflet "Baron e", mpotriva baronului von Killinger, reprezentantul Germaniei hitleriste la Bucu reti. Acest act ndrzne i atrage arestare i internare n lagrul de la Trgu Jiu (1943 liberare nu-i nceteaz activitatea creatoare i ncepnd n special de la Congesul scriit lor romni din 1956, poetul este preuit i popularizat ca o expresie major a geniului romn. n acest an este primit membru al Academiei, iar n 1957 i se acorda premiul de stat. E ales n Marea adunare naional i i se acord cele mai nalte ordine ale republic i. Este srbtorit cu mari elogii la vrsta de 80 de ani. Opera sa editat i reeditat, p nde tot mai adnc n masa larg a poporului i este tradus n diferite limbi strine (ital francez).

III. Universul liric arghezian n lirica argehzian s-au contopit, mai ales n prima etap, diverse influene, datorit co tactului prin lectur cu valorile naionale i internaionale. Lsnd la o parte experiene iniiale de tip macedonskian, menionabile sunt i unele scenete eminesciene din faza debutului, dup cum n special n ciclul "Agate negre", apare evident cea din sensibil iatea baudelarian. Ajunge la maturitatea creatoare n 1916 cu poazia "Belug", dovedi ndu-se o prezen nou, original n lirica romneasc. Argezianismul se ivete de fapt ca cie violent mpotriva unui climat cenuiu ce se instalase n literatura romn prin semn i epigonismul eminescian. Dup excepioanala contribuie a lui Eminescu la furirea expr esiei poetice naionale, dup expriena strlucit a lui Macedonski, lui Arghezi i-a reven it n secolul nostru nalta viziune de a duce mai departe mesajul naintailor i de a cre a un instrument politic, mai complex, cu o nou sensibiliate. Dar ptrunderea creaiei argeziene n contiina contemporan sreferat.clopotel.ro 12

a fcut greu, cci n faa marii nouti, critica literar a manifestat o vie rezisten. D ei care au contestat opera lui Arghezi ne limitm la menionarea numelor prestigioas e ale timpului precum: N. Iorga, Ion Barbu, Eugen Lovinescu. n schimb criticii pr ecum Pompiliu Constantinescu i G. Clinecu au apreciat revoluia pe care o realizase n literatura noastr. Poezia Poezia argheziana este:

social i cuprinde estetica urtului, universul rnesc i revolta social ("Flori de muc , "Cuvinte potrivite", "Peizaje"); filozofic, poetul este n cutarea lui Dumnezeu (" Psalmii"), fiind prezente elemente precum lirica sociogonic ("Cntare omului"), ati tudinea fa de moarte ("De ce-a fi trist?") i nu n ultimul rnd arta poetic ("Testamen ; poezia de dragoste care la Tudor Arghezi mbrac chipul reticenei i amnrii, sau impli irea erotic de tip casnic ("Carticic de sear"); poezia jocului "a boabei i a farmei" ("Mrisoare", "Hore"). Volume "Flori (1939) ilabe" de poezii de mucigai (1931) "Cuvinte potrivite" (1927) "Crticic de sear" (1935) "Hore" "Poarta neagr" (1930) "Frunze" (1961) "Cadene" (1964) "Poema noi" (1963) "S (1965)

Proza Proza argezian este prin excelen proza unui mare poet, ea aduce o nfiare nou scrisu ontemporan. Ca i n poezie, dou filoane strbat ntreaga sa proz: pe de o parte filonul atiric, pe de alt parte filonul poematic. Lumea sa artistic - scrie Pompeliu Const antinescu - este plmdit din suav i trivial, din ur i beatitudine de heruvin. Dup cum tul poart n sine posibiliatea redemptitudinii, tot aa trivialitatea este condiia nec esar poeticii argheziene. referat.clopotel.ro 13

"Icoane de lemn"(1929)

"Tablete din ara lui Kuty" (1933) "Cimitirul Buna-Vestire" (1936) "Ochii Maicii D omnului" (1934)" "Cntare omului" (1956) "Cartea cu jucrii" (1931) "Ce-ai cu mine vn tule?" (1937) "1907" (1955 ; volum consacrat rscoalei de la 1907) Unele opere n pr oz au fost impropriu denumite romanele lui Arghezi, fiind n realitate proza unui poe t tinznd ctre deformarea realitii potrivit fanteziei sale excepionale, suav sau tragi Cimitirul "Buna vestire" de exemplu, mpletete satiricul cu vizionarul, ntr-o const rucie epic intresant, n care realitatea se nvecineaz cu fabulosul. Dup eliberare mb mod fericit experiena sa artistic anterioar cu suflul nou al istoriei poetul parcur ge printr-un proces dialectic firesc drumul nelegrii de la vechii "Psalmi" la "Cnta re omului", de la "Testament" la "1907", de la o poezie semnificativ din "Cuvinte potrivite" - "Nehotrre" - la "De ce-ar fi trist?" (volumul "Frunze") sau "Ascez" ( volumul "Cadene"). Prezent mereu n cadrul publicisticii militante, Tudor Arghezi ia spus cuvntul n toate poemele actuale importante, continund nesfritul numr al "Table elor", care prin arta lor desvrit, ocup un loc de cinste n literatura noastr. El dez e cu cunoscuta-i causticitate viciile lumii vechi, elogiaz realizrile socialismulu i, subliniaz cinstirea pe care societatea nou, n impetuoas devenire, o acord muncii f olositoare, meritului real al oamenilor ("Dnd drum", "Lume veche, lume nou", "Tabl ete de cronicar"). Fecunditatea literar a autorului, aflat la o vrst naintat, este ui mitoare. n anii imediai eliberrii public volume de versuri i de proz ("Bilete de papa al", "Manual de moral practic", "Una sut una poeme"), n care se constat o prelungire a creei anterioare, nfrigurate cutri pe drumul cunoaterii, revolta fa de tot ceea ce mea veche avea meschin. n anii construirii socialismului, poetul continu s mbogeasc eratura noastr cu opere de mare valoare: "1907 - Peisaje" (1955), "Cntare omului" (1956), "Cadene" (1964) i s publice necontenit pn n preajma morii, poezii n presa l r. referat.clopotel.ro 14

Ciclurile urmtoare: "Frunze", "Poema noi", "Cadene", pe lng unele teme anterioare, a duc i altele noi. Poetul cnt frumuseile patriei socialiste, bucuriile i tristeile lon evitii, mediteaz asupra artei, transfigureaz vechia balad popular, dndu-i semnifica ntemporan. Tema vieii i a morii are acum la Arghezi, aspecte unice n literatura noast r. Este cu totul tulburtor amestecul de lumin i ntuneric care rezult din vecintatea i i a morii. Spaima de moarte e trit de poet ca o dulce beie, ca o amorire a simuril Poetul ascult mersul ritmic etern al lumilor, marea caden cosmic.

IV. Arta poetic arghezian Critica literar a nregistrat de mult bogia i plasticitatea expresiei poetice arghezie ne. Aceasta din urm este un soi de reafirmare a realitilor, prin expresia cea mai c oncret, cea mai tangibil, prin folosirea unor cuvinte att de grele de nelesuri: profu nde nct cum spunea George Clinescu, "odat deschide o u, zece pori se dau la o parte" "Tudor Arghezi, Studiu critic, Jurnalul litarar", 1939). Expresia arghezian este precis. poetul asociaz termeni aparinnd unor domenii diferite ale existenei, urmrind exprime viziunea unei lumi supuse nesfritelor metafore. Epitetele argheziene mater ializeaz, sensibilizaz. Sufletul e "ubred" (ca o construcie gat s se nruiasc). Poet te cu desvrire mpotriva debitului verbal gratuit, nesemnificativ. Pamfletele nsi sun oncentrate. Romanele, precum s-a mai afirmat, au o structur poetic. Tocmai n direcia acesta a densitii i a esenializrii, trebuie cutat geniul invocator arghezian. Dup E escu, el realizeaz cel mai pregnant detaarea de expresia prozaic. Un exemplu de cau stic ionie arghezian, subordonndu-se legilor grotescului, cu privire la unele morav uri universitare ale timpului. "Un profesor universitar i examineaz studenii n trsur uai ca ajutoare pentru transportarea bagajelor. n dorina de a cpta bunvoina examinat lui, candidatul e gata s alerge chiar cu valizele n spinare dup trsura domnului prof esor, primind ntrebrile i rspunsurile i dnd rspunsurile n pas alert. Calitile de cumpnesc astfel cu meritele universitare. Examenul e rapid i sintetic. Un fine de an ine pn la gar cu sesiunrea n vagon i ocuparea de mai nainte a unui loc pentru sav . O licen se poate termina pn la Chitila, iar doctoratul se confer dup 60 de kilometr pn la Ploieti n restaurantul cu plcini". Arta lui Arghezi are un foarte pronunat ca ter naional, vizibil n universul imagistic, constituind prin excelen peisajul autoht on, ca i n referinele numeroase la trecutul istoric sau la numeroasele obiceiuri, nv te i credine acumulate de viaa colectiv a poporului de-a lungul istoriei. Rdcinile ar ei lui sale sunt nfipte puternic n tradiia cultural, pornind de la savoarea primelor noastre cri bisericeti i trecnd prin experiena artistic a generaiilor anterioare ( liade Rdulescu, Eminescu, Caragiale, Macedonski). Dar Arghezi se folosete din plin de tezaurul artistico-popular. El folosete numeroase forme poetice mprumutate din creaia popular, compunnd doine, colinde, cntece. Apar n opera sa motive populare, ri tmuri i msuri i chiar tipuri de rime populare. Limba arghezian nsi cuprinde toate st urile referat.clopotel.ro 15

graiului romnesc: cuvinte i construcii arhaice, vorbe cmpeneti, expresii argotice, ne numrate neologisme. Puterea de exprimare a sufletului nostru naional i acord lui poe tului valoarea sa universal. La acesta se adaug o ndelungat experien artistic de pri rang. La 14 iulie 1967, Tudor Arghezi ne-a prsit pentru totdeauna, dup o strlucit ca rier impresionant prin vastitate i valoare artistic, mbogind ca puini alii patrimo lturii naionale i universale. De la debutul su din 1896, poetul a fost mereu o vita litate creatoare rar ntlnit n literatur, manifestat printr-o venic nelinite i nd dinei. V. Bibliografie "Scrieri", E.P.L. vol.1-18 "Istoria litaraturii romane" de George Calinescu, E.P .L. 1968, p. 313-318 "Scrieri" de Pompiliu Constantinescu, 1967, vol.1 Cursuri, manuale si diverse reviste literare

Articole conexe: 1907 (volumul) Crticic de sear Flori de mucigai (volumul) Cntar ea cu jucrii Cuvinte potrivite Top Romana Index

referat.clopotel.ro 16

"Cuvinte potrivite" este primul volum de versuri al lui Tudor Arghezi aprut abia n anul 1927, cnd marele scriitor romn avea 47 de ani. Poezia arghezian cuprins aici e ste: social i are ca teme universul rnesc i revolta, de dragoste care mbrac chipul enei i amnrii clipei de iubire i filozofic, psalmii care reflect permaneta cutare a ului despre divinitate. Despre Tudor Arghezi... Face parte din curentul modernist i este considerat al do ilea mare poet dup Mihai Eminescu. Operele sale sunt originale i apreciate. Din un iversul liriciii argheziene fac parte: poezia social: estetica urtului ("Flori de mucigai"), universul trnesc ("Peizaje"); poezia de dragoste: vol. "Cuvinte potrivi te", vol. "Crticic de sear"; poezia filozofic: ("Testament", "Portret"); poezia jocu lui "a boabe si a frmei": ("Prefa"). ... Citete articolul

II. Concepte prezente n volum Reprezint un punct de plecare, dar i o sintez a evoluiei ulterioare a poetului. Tema major constituie coloana vertebral a creaiei argheziene, devenirea uman, situarea persona litii omului n raport cu universul i universalitatea. Este anunat nc din prima poez volumului, "Testament", adevrata art poetic arghezian, avnd deci i o valoare programa ic. Poetul vede aceast devenire ca pe un nentrerupt efort milenar al omului de ridi care, de autodepire. "Numai prin acumularea unor astfel de eforturi uriae ale nesfrit elor generaii a fost posibil arta, creaia care este munc: "Ca s schimbm, acum, ntia / Sapa-n condei i brazda-n climar / Btrnii au adunat, printre plvani, / Sudoarea munc i sutelor de ani. / Din graiul dur cu ndemnuri pentru vite / Eu am ivit cuvinte p otrivite / i leagne urmailor stpni. / i, frmntate mii de sptmni, / Le-am prefcu oane".

Tudor Arghezi se simte legat de naintai i devine legtorul umanitii, purttorul nzuin i n prezent: "Nu-i voi lsa drept bunuri, dup moarte, / Dect un nume adunat pe-o carte . / n seara rzvrtit care vine / De la strbunii mei pn la tine, / Prin rpi i gropi Suite de btrnii mei pe brnci, / i care, tnar, s le urci te-atept, / Cartea mea-i f o treapt". referat.clopotel.ro 17

Este veneraia fireasc a fiului de robi ajuns crturar fa de truda anonim a strmoilor cesul de creaie artistic este sublinierea suferinei de veacuri a mulimilor, este con vertirea n melodie a revoltei: "Fcui din zdrene muguri i coroane / Veninul strns l-am preschimbat n miere". Actul liric devine un mod de rzbunare rafinat a durerii, cci "mierea" n care s-a preschimbat "veninul strns" pstreaz ntreag dulcea lui putere s p pseasc pe stpn: "Durerea noastr surd i amar / O grmdii pe-o singur vioar / Pe ca o a jucat / Stapnul, ca un ap njunghiat". Iscnd "din bube, mucegaiuri i noroi" frumus ei poetul se afirm, ca Baudelaire, pentru convertirea n poezie a elementelor socoti te urte. Lirica argezian este dominat de setea de cunoatere a lumii i a vieii, de nc area dramatic a poetului de a nelege sensul i scopul existenei. Pe linia dramei i cun aterii se nscriu multe alte poezii. Impresionant este "Duhovniceasc", n care poetul e xprim teroarea neantului, dezndejdea: "Ce noapte groas, ce noapte grea, / A btut n fu ndul lumii cineva". Iat imagini terifiante care dezvolt senzaia de pustiire: "Toi au plecat de cnd ai plecat. / Toi s-au culcat cu tine, toi au noptat, / Toi au murit de tot. / i Grivei s-a nvrtit n bot / i a czut. S-au strpit cucuruzii, / S-au uscat bu ocul i duzii, / Au zburat din streaina lumii, / i s-au pierdut rndunelele, lstunii .. . / Au murit i numrul din poart / i clopotul, i lactul, i cheia".

III. Psalmul arghezian Psalmul arghezian este presrat cu stri contradictorii care exprim situaia dramatic a condiiei umane, cutarea dialogului cu Dumnezeu ntr-o lume tot mai desacralizat. Majo ritatea psalmilor au luat natere n perioada 1923-1927 i au fost integrai n volumul "C uvinte potrivite". Accepiuni ale dumnezeirii n "Psalmi" (dup Eugen Simion): religio as (panteism de sorginte popular), gnoseologic (divinitatea se confund cu adevrul abs olut), etic i estetic. Ov. S. Crohmlniceanu arat influena teologiei dialectice, teolo ie apofatic, n centru creia se situeaz deus absconditus, imaginea divinitii imposibil de cunoscut, ireductibil la dimensiunile i calitile umane, care se arat credincioilor doar prin intermedii. La Arghezi se poate vorbi ns despre teologia catafatic, aplic at atributelor revelate ale lui Dumnezeu, epifaniilor. n jurul lui Dumnezeu este u n cerc de tcere, iar a-L gsi nsemn a-L cuta nencetat. De aceea nsi cunoaterea poe cunoaterea purificatoare. Neputincios s ating absolutul, sufletul se bucur c triete elinitita patim cereasc". Nzuind ctre absolutul identificat cu divinitatea ca for cr oare primordial, poetul triete ntr-un ir de Psalmi, zbuciumul omului care vrea certit udini, dar mereu este asaltat de ndoieli. Este o sfietoare pendulare ntre cei doi po li ai "creaei i tgadei", o frmntare omeneasc autentic care situeaz poeziile la nive arii arte. Poetul cere divinitaii, ca n legendele biblice sa-i demonstreze existena cu probe concrete: "Cnd magii au purces dup o stea, / Tu le vorbeai - i se putea. / Cnd fu s plece i Iosif, / Scris l-ai gsit n catastif / i i-ai trimis un nger de pov gerul sttu cu el de fa. / ngerii ti grijeau pe vremea ceea / i pruncul i brbatul i ... n rostul meu tu m-ai lsat uitrii / i m muncesc din rdcini i snge / Trimite-mi e, semnul dertrii / Din cnd n cnd, cte un pui de nger". Chinuit de ndoieli poetul m ete: "vreau s te pipi i s urlu: Este!". Alturi de cuvintele de slav din "Psalmi" se ug mereu i reprourile: "Gura ta sfnt, toi, prinii tiu, / Nu s-a deschis dect s n rama cunoaterii din "Psalmi" este vizibil n multe alte creaii argheziene din "Cuvint e potrivite". Remarcabil este micul poem "ntre dou nopi", care, prin titlul simboli c, prin desfaurarea rapid, prin referat.clopotel.ro 18

liricul alegoric i prin simplitatea expresiei i a construciilor poate deruta pe cit itorul neavizat. Poemul (simbolic nu ns simbolist) exprim tragicul destin al omului care tinde spre absolut, fr a-l putea atinge vreodat. O mare tensiune se dagaj din cele 14 versuri construite cu o atent migal artistic pentru a evidenia cele dou fore lupt: efortul de cunoatere al omului i refuzul divinitii de a se lsa revelat. O anal ultilateral evident a poeziei o face Sorin Alexandrescu n volumul "Analize literare i stilistice". IV. Poezii cuprinse n volumul "Cuvinte Potrivite" "Testament" "Cntec de adormit Miura" "Din drum" "Melancolie" "Plugule" "Psalm" "Se ara" "Marina" "Mhniri" "Psalm" "Morgenstimmung" "Niciodat toamn" "Cntare" "Psalm" "B elug" "Ex Libris" "Poate c este ceasul" "Doliu" "Psalm" "Inscripie pe biblie" "Bles teme" referat.clopotel.ro 19

"Buna vestire" "De-a v-ai-ascuns ..." "Arheologie" "Dor dur" "Psalm" "Prinul" "Evo luii" "Psalm" "Jignire" "Graiul nopii" "Inscripie pe un portret" "Toamna" "Oseminte pierdute" "Vod-epe "Caligula" "Din nou" "Desprire" "Heruvic" "Psalmul de tain" "Psal " "Sfritul toamnei" "Duhovnicesc" "Linguare" "Incertitudine" "Restiruiri" referat.clopotel.ro 20

V. Bibliografie "Scrieri", E.P.L. vol.1-18 "Istoria litaraturii romane" de George Calinescu, E.P .L. 1968, p. 313-318 "Scrieri" de Pompiliu Constantinescu, 1967, vol.1 Literatur a romn pentru examenul de bacalaureat de L. Paicu i M. Lazr, Editura Art Mai multe: Tudor Arghezi (Biografie) Testament de Tudor Arghezi (Comentariu) Flo ri de mucigai de Tudor Arghezi (Comentariu) Prefa de Tudor Arghezi (Comentariu) To p Romana Index

Introducere "Flori de mucigai" este un volum de poezii aprut n 1931. Autorul acestuia este Tud or Arghezi, personalitate artistic excepional, care domin lirica romneasc i este dup le aprecieri este "cel mai de seam poet contemporan". Volumul este dominat de est etica urtului, cititorul fiind purtat ntr-o lume de hoi, ucigai, o umanitate n care s etimentele aproape sunt inexistente sub aciunea degradant a claustrrii.

II. Cuprins Dac n "Psalmi" i n alte poezii nrudite Tudor Arghezi i exprim setea de absolut, dac ral n volumul "Cuvinte potrivite" poetul nzuia la ptrunderea n "paradisul celestial" , cu volumul "Flori de mucigai" suntem purtai n infern, poeziile fiind scrise n nchi soarea de la Vcreti. E vorba de poezii care prin atmosfera pe care o degaj se nrudesc cu proza din "Poarta neagr". Poezia de nceput, care poart titlul volumului, indic d e fapt sensul ntregului ciclu: "Le-am scris cu unghie pe tencuial / Pe un perete d e firid goal, Pe ntuneric, n singurtate ... Sunt stihuri fr an, / Stihuri de groap, sete de ap / i de foame de scrum, / Stihurile de-acum / referat.clopotel.ro 21

Cnd mi s-a tocit unghia ngereasc / Am lsat-o s creasc / i nu a mai crescut / Sau nu ai am cunoscut. / Era ntuneric, ploaia btea departe, afar, / i m durea mna ca o ghiar Este evident renunarea - cel puin deocamdat - la cutarea absolutului divin, "unghia gereasc", s-a tocit, adic se limiteaz la descrieirea nchisorii i a periferiei, un med iu sugerat nc din poezia "Testament", acela al bubelor, al mucegaiurilor i al noroi ului. Numai c tocmai n aceast zon subuman poetul tie s descopere "frumusei i preu chiar i n "Cuvinte potrivite" se ntlnesc poezii care ilustreaz estetica urtului). Vol mul implic o viziune critic i realist a lumii nchisorii, dar important n primul rnd recunoatem nalta valoare artistic a poeziilor n aparen vulgare i triviale. George C cu a atras atenia c "Flori de mucigai" este oper de rafinament, de subtilitate arti stic. Scriitorul necultivat n sens artistic se sperie i le crede vulgare, dar rarit atea i savoarea sunt nsuirile lor. Criticul remarc "surprinderea suavitii sub expresi de mahala". Poetul cu un excepional instinct al ntreptrunderii materiilor, va urmri amestecul de degradare i de puritate, de mizerie i de suavitate, de perversiune i de nevinovie. O poetic simpl i rafinat n acelai timp st la baza "Florilor de mucig raiunea, tabloul i portretele realiste sunt mijloace frecvent folosite de poet n mi ci poeme ca "Cina", "Ucig-l toaca". Unele portrete impresioneaz prin lirismul care "transcede materialitatea n planul poetic": "n ochii deschii, o lumin, / A satului unde-i nscut, / A cmpului unde iezii ia - pscut / A-ncremenit acolo strin". Iat evoca rea unui convoi de deinui, ca o viziune halucinant a alunecrii ntre dou trmuri: "Zg de lanuri multe / A trecut prin curte, / A ieit lung pe pori / Printre vii i mori / T grpi / Prin pienjeni / Ca o fiar bolnav de rugin" ("Ghlere"). Unul dintre cele mai p unde poeme ale ciclului este "Cntec mut", n care poetul surprinde agonia nocturn a unui condamnat. Este o viziune a unui paradis care coboar peste o realitate mesch in: "La patul vecinului meu / A venit azi-noapte Dumnezeu, / Cu toiag, cu ngeri i s fini. / Erau aa de fierbini / C se fcuse-n spital / Cald ca sub un al. / Ei au cntat n buciume i strune, / Cte o rugciune, / i au binecuvntat / Lng doftorii i lng pat eri au adus o carte / Cu copeile sparte, / Doi o icoan, / Doi o crj, doi o coroan". Halucinaiile culmineaz ntr-o linitit transfigurare: "i odaia cu mucigai / A mirosit t at noaptea a rai". Unele poezii, ca acesta citat, ne amintesc de ciclul diafan al "Cuvintelor potrivite". III. Bibliografie "Istoria litaraturii romane" de George Calinescu "Scrieri" de Pompiliu Constanti nescu Cursuri, manuale si diverse reviste literare referat.clopotel.ro 22

Altele: Tudor Arghezi Cuvinte potrivite Testament . Introducere

1907 este un volum n proz scris de Tudor Arghezi i publicat n anul 1955. Romanele cun scutului poet rom impropriu denumite romane ele fiind proza unui artist care tinde ctre deformarea realitii potrivit fantezei sal excepionale, suav sau tragic. Este un impresionant monument consacrat rnimii rsculate n 1907. Opera e d fi un poem epic sau eventul ciclu de evocri lirice menite s prezinte ntr-o ordine didactic cauzele, des furarea nbuirea rscoalei. n volum sunt cuprinse diatribe, comentarii lirice i diver tuaii numite de autor "Peisaje s renvie srcia i frmntarea satelor, starea de spirit i n preajma dezlnuirii rscoalei, momente dr tragice din cursul evenimentelor, unele de un comic grotesc, profilul moral al rsculailor i al opresorilor. II. Cuprins

Varietii situaiilor surprinse de poet le corespund o multitudine de tonuri ce nu po t fi ncadrate n specii sau gen literare. Pretutindeni constatm o ntreptrundere ntre l ric, epic, dramatic i oratoric. Discurs i comentariu liric relatare seac a unor mpre jurri gritoare prin ele nsi, diatrib sarcastic, transcriere versificat a unor docum iale groteti pot fi ntlnite n paginile volumului. Poetul opteaz pentru mijloacele ope rei satirice precum pam invectiva, notaia ironic i sarcastic, la relevarea unor nravu ri abjecte, la conturarea puternic a unor portrete m intim legate de cele fizice. Lirismul i satira, afirmaia i negaia violent fuzioneaz pn la identificare.

Recunoatem n acest oper aspecte ale artei argheziene din trecut, dar n acelai timp se poate identifica i un e nou. Rscoala nu e prezentat numai ca o erupie elementar a mni i colective nestvilite, dar i ca o expresie a dreptii istorice. Nu e vorba de o stri ct reconstruire istoric, ci de o viziune n care artistul i filozoful se ntlne fericit intez.

"1907" exprim poetic ideea major ca numai printr-o lupt unit, contient, prin nltura presorilor, oprima gsi esena de care i-a nstrinat societatea cldit pe exploatare. Est vorba deci de o viziune liric original nte nelegerea marxist a evenimetelor. Rscoal atorit caracterului neorganizat a fost nbuit, poetul evocnd u profiluri i episoade, o idealizeaz, dar las s transpar ideea necesitii istorice a luptei pentru o lume nou u este proclamat direct nicieri. Ideea apare chiar din "Cuvnt nainte", n care, cu un ton calm, cronicresc, po cuprinde, ntr-un tablou de ansamblu privelitile luminate d e incendiile devastatore: "n anii nou sute apte, / Ca n marte, ntr-o noapte, / S-a ri dicat spre cer, din Hodivoaia, / i din Flmnzi i Stnileti vpaia". n reprezentar referat.clopotel.ro 23

focurile rscoalei se confun cu lumnrile din noaptea nvierii, sugerndu-se ideea unei eri social-morale.

n cuprinsul operei sunt nfierate cu o excepional for pamfletic categoriile i tipuri ciale, rspunztoare p mizeria i teroarea maselor: boieri vechi i noi, arendai i vtafi lemente ale aparatului de represiune: jandarmu perceptorii, prefectul i ministrul , plutonierul i ofierii, la care se adaug clerul ipocrit care binecuvnteaz aciu explo tatorilor. Imaginile sunt de tip arghezian, de o concretee halucinant. Paraziii soc iali apar n culori violen aciunile lor i situeaz n regnurile inferioare, cel animal i teratologic (gngnii, omizi), ajungndu-se pn la m brut, impur, dezgusttoare. Ciclul lecu", "Duduia", "E. Avocat", "Cucoana maro", sunt ilustrative pen grotescul viz iunii argheziene.

Rscoala rneasc este surprins i urmrit sub toate aspectele, de la protestul individ dezlnuirea mnie colective. Contopit cu eroii si rani, poetul narator i comentator ap ca un tribun al dreptii. Sufocat, n nce ciocoiasc ranul din "Pe rztoare" ajunge l uzia cea mai fireasc, ndemnul categoric la exterminarea exploatatorului: "Nu cuta d reptatea domneasc frioare: Ia pe ciocoi, ca hreanul, i d-l pe rztoare". Un final ase apare i n Rzvrtitul: "Nu mai rmie piatr pe piatr, grinzi n grinzi / i cad i Ura individual crete mocnit, se manifest nti prin sudlmi i blesteme, se ridic apoi treapt ma refuzului de ploconire n faa ciocoiului, pentru a ajunge la nfruntarea cat egoric a stpnului de ctre argat ("Va

Petru al Catrincii, devenit haiduc de codru, ucide boierii. Ura sa mpotriva acest ora este att de nestvilit, nct a adus la judecat, el reconoate tot ceea ce i se impu linitea i certitudinea celui ce tie c a luptat pentru dre pentru aprarea demnitii u e. Simpatia poetului pentru cel nlnuit apare din portretul furit acestuia: "Gtit giuv aiere, brri de lanuri grele, / i dase stpnirea, la glezne, i ghiulele, / i strluc , ca un mitropoli

Represaliile apar ca nite relatri ale autorilor. n "Lipsesc morminte" se evideniaz ci nismul masacratorilor, pre realizeze procentajul "planificat" de mori i s mpnzeasc a cu morminte. n "Conu Alecu" se dezvluie com dintre proprietari i comandanii trupelor reprimatoare. Conu Alecu, un satrap din Oltenia mai mare peste cinci ju grosola n, incult i neghiob, elaboreaz cu calm i cinism procesul mpucrii ranilor legai din

Poezia "Epilog" cu care se ncheie volumul evoc atmosfera capitalei i starea de spir it a exploatatorilor: "Au c rzboiul lor cu ara / i s-au ales plugarii cu morii i oca . Ciocoii i srbtoresc sinistrul triumf. Simulnd ad de paraziii vremelnic nvingtori, ul i biciuiete, n realitate, prin osanele sarcastice. ntregul edificiu social moieres c, n frunte cu suveranul, este supus batjocurii poetului. Privii din apropiere, "nv ingtorii" nu pot s-i spaima de propria lor contiin, ncrcat de stafii nsngerate. urmeaz sngerosului episod din isto poporului romn nu este dect pauza dintre dou btl Ideea care nu a fost exprimat direct n ntregul volum a explicit n final: "Aa, pe net ute, pe la un miez de noapte, / Rspunde din bordeie alte nou sute apte, / Mai ch crn cen, nu lnced ca o turm. / S nu cumva s fie, vedei, i cel din urm. / C poate i arm ujba la cioco la dreptate s fie - atunci cu noi". Cu acesta se ndeplinete fgduiala di n "Testament" a poetului, fcnd s retr contiina urmailor seara rzvrtit, care vine unii si pn la el. III. Bibliografie "Istoria litaraturii romane" de George Calinescu referat.clopotel.ro 24

Cursuri, manuale si diverse reviste literare Altele: Tudor Arghezi Flori de mucigai (volumul) Cntare omului Top Romana Index

HIT100.ro Daca doriti sa citati aceasta pagina in alte publicatii web sau reviste (nu mai mult de 10 randuri) trebuie sa mentio "roEnciclopedia - prima enciclopedie roman a online, Literatur, "1907" (Volumul), http://www.roenciclopedia.ro" conceput de I oana Radu i s trimitei un e-mail la adresa office@roenciclopedi a primi acordul roE nciclopedia. Acasa Selectare domeniu Cautare Contact Copyright 2002-2007 roEncic lopedia. Toate drepturile rezervate. Termeni si conditii. Webmistress: Ioana Rad u Tudor Arghezi universul poetic Poezia filozofica argheziana se adapa din singu ratatea, ca fiinta ganditoare, omului pe pamant. Sursa ei se afla in permanenta cautare a unui Dumnezeu, care refuza a se arata si determina o stare sufleteasca caracterizata de permanenta pendulare intre credinta si tagada. Reprezentativi pentru aceasta tema a liricii argheziene sunt Psalmii, in care poetul accepta si r efuza succesiv existenta dumenzeirii: Vreau sa te pipai si sa urlu: Este!. Conceptia artistica a lui Arghezi, asa cum se contureaza ea inca de la inceput, este una de angajare sociala. Marele poem ciclic din 1956 Cantare omului este o sociogonie urmarind evolutia omului din momentul ridicarii in picioare, pana la dscoperirea tainei tainelor, atomul. Volumul 1907 Peisaje (1955) evoca marea zguduire sociala din Romania de la inceputul veacului. In fine, sa nu uitam proza, fie cea pamfl etara, fie cea romanesca, avand un si mai vadit referat.clopotel.ro 25

caracter social. Dar cel mai reprezentativ volum de versuri pentru aceasta tema este Flori de mucigai. Aici i-si gasesste expresia cea mai deplina adeziunea lui A rghezi la estetica uratului, careia poetul ii dadea contur in Testament: Din bube, mu cigaiuri si noroi / Iscat-am frumuseti si preturi noi. S-a afirmat despre poezia erotica argheziana, ca se resimte de influente eminesciene, ceea ce, intr-adevar , nu poate fi tagaduit, dar nici absolutizat. Poezii e dragoste intalnim inca in volumul Cuvinte potrivite, dar reprezentativ pentru aceasta tema este Versuri de s eara. Doua atitudini se pot deslusi in trairea sentimentului erotic: una de retic enta, de amanare a clipei de iubire (Melancolie sau Creion); iar cealalta, cand impl inirea erotica e urmarita si exprimata in ambianta universului cosmic din care n atura vegetala si animala nu pot lipsi. Femeia devine stapana acestui univers, c are este patruns de prezenta ei (Mireasa, Casnicie). Desi Arghezi nu este singurul p oet care s-a lasat fascinat de universul marunt, nicaieri ca la el lumea vietuit oarelor fara grai nu a capatat un contur mai unitar si mai complex. Toate aceste vietuitoare se afla intr-un fel de dependenta afectiva fata de om (Cantec de ado rmit Mitura, volumul Copilaresti). Universul poetic S-a spus ca de la Mihai Eminesc u lirica romaneasca n-a cunoscut o alta realizare mai de seama, marcata de o ori ginalitate mai puternica si cu repercusiuni mai intinse asupra intregului scris literar al vremii, decat acele legate de opera lui Tudor Arghezi " (T. VianU). S -a sustinut pe buna dreptate ca Arghezi s-a impus ca un miracol in literatura, a vand atingeri cu toate curentele vremii sale, fara ca vreunul sa-1 poata revendi ca in mod legitim. in ce consta, de fapt, miracolul arghezian? 1. Mai intai in m odul de a-si face loc intr-o literatura atat de mult dominata de posteminesciani sm; de fapt, Arghezi a avut mai multe debuturi literare: A) in 1896 -cu versuri uitate si chiar respinse mai apoi; B) in 1904 - ciclul Agate negre un alt fel de simbolism; C) in 1910 - poezia Ruga de seara sustine o adevarata reforma lingvi stico-poetica, anuntand o noua directie lirirca; D) in 1916 - poezia Belsug adau ga noi sensuri acestei directii; E) in 1927 volumul Cuvinte potrivite impune pe deplin un poet original. Prin urmare, T. Arghezi nu s-a impus deodata ca poet, c i a muncit intens si indelung pentru aceasta. 2. El insusi s-a autodefinit deseo ri ca mestesugar" al cuvintelor. Poezia sa mare rezulta nu atat din ce spune ci din modalitatile - mereu altele _-jn care o face. 3. Arghezi este poetul cuvinte lor potrivite", al imbinarilor si asociatiilor aparent banale si chiar neastepta te, dar intotdeauna incarcate de noi sensuri. Materialul sau de lucru este cel v agabond al cuvintelor dure". 4. in poezia sa apare intentia de a imprumuta vorbe lor insusiri materiale, asa incat unele sa miroasa, unele sa supere pupila prin scanteiere, altele sa fie pipaibile, dure sau musculate si cu par de animal". referat.clopotel.ro 26

Deviza poetului din Ruga de seara: Sa-mi fie verbul limba / De flacari vaste ce distrug"; Cuvantul meu sa fie plug". 5. T. Arghezi alatura in mod magistral sens ibilitatea si duritatea, frumosul si uratul (Vezi voi. Flori de mucigai! ), mari le sensuri ale existentei si banalul, pentru ca astfel sa construiasca viziunea unei existente uluitor de complexe. Marele poet se zbate, de fapt, intre cautare a Dumnezeirii si pipairea, trairea boabei" terestre (PsalmI). 6. Cautarea arghez iana - intre absolut si concret, intre credinta si tagada, intre a fi si a nu fi , este prezenta atat in versuri (Psalmi, Flori de mucigai, Stare, Stihuri pestri te"; Cantare omului, Poeme noi, SilabE) cat si in prozele sale {Icoane de lemn, Cartea cu jucarii, Ochii Maicii Domnului, Ce ai cu mine, vantule?, Cu bastonul p rin Bucuresti s.A). 7. Tematica creatiei argheziene pare a se inscrie intr-o anu me traditie, dar derularea sa in flux liric respinge incorsetari de orice tip: A ) Arta lui poetica (intre Ruga de seara, Testament si PortreT) impune un neobosi t rob al slovelor de foc" si al slovelor faurite", un cautator al inefabilului l iric -intre vis si concret. Poetul se doreste deodata inger si demon pentru a ra stalmaci sensurile existentei dintre cer si pamant; B) Poezia filosofica implica atat existentiala cautare a lui Dumnezeu (in PsalmI) cat si confruntarea cu via ta, cu trecerea timpului, cu moartea (Duhovniceasca, De-a v-ati ascuns, De ce-as fi trist?). Ea cauta la fel de bine sensurile sociologice ale existentei, cu ace l curs al devenirii umane din ciclul Cantare omului. C) Poezia afectiv sociala r aporteaza florile" la mucigai", cauta in bube, mucegaiuri si noroi" frumuseti si preturi noi". Ea realizeaza, de fapt, estetica uratului. D) in poezia de dragos te, Arghezi este cel care coboara sentimentul impus de zburator {LingoarE) in pl anul trairii domestice si casnice {Versuri de seara). E) O alta noutate a acestu i mare poet o formeaza lirica jocului, a boabei si a faramei din Buruieni, Prisa ca, Cantec de adormit Mitzura. Arghezi cauta in microspatiu si in microtimp core spondente ale sensurilor existentei majore si infinite. 8. Declaratia marelui po et: Toata viata am avut idealul sa fac o fabrica de jucarii si, lipsindu-mi inst alatiile, m-am jucat cu ceea ce era mai ieftin si mai gratuit in lumea civilizat a" sustine neaparat faptul ca intreaga creatie a lui Arghezi se realizeaza ca un anume joc - acela al reconsiderarii existentei sub semnul potrivirii de cuvinte . Acest joc poate fi ciudat" {De-a v-ati ascunS) pentru ca este jocul mortii, po ate retine fuga de pe cruce {Duhovniceasca), poate raporta extreme (in De-abiapl ecasesi: De ce-ai plecat De ce-ai mai fi ramas?"), poate fi satiric (in Hora de baietI) sau - in fine - poate fi chiar joc de copii, insa cu nuante multiple (ca in poezia Zdreanta). referat.clopotel.ro 27

9. Pornit din Eminescu si simbolism, T. Arghezi s-a cautat si s-a gasit ca poet original si modern. Exista multiple situatii in creatiile sale care sustin un ev ident modernism: de la neasteptatele asocieri de cuvinte (lacrimi de floare, pic ioare domnisoare" etc.) si pana la ermetizarea lirica din Biulbiul sau Niciodata toamna. Arghezi ramane - prin urmare - poet original, poet modern si, fara indo iala, poet miracol. Testament Deschizand primul volum de versuri argheziene, aceasta poezie constitu ie arta poetica (manifest literar, crez liric, testament literaR) de prima impor tanta in intreaga noastra literatura. Textul sau nu versifica, in sensul pur al cuvantului, niste idei, pentru ca poezia lui Arghezi este fundamental existentia la, ea intuind, pe baza unor imbinari neasteptate de cuvinte, stari ale existent ei si cautand astfel o noua misiune poetica in functie de asemenea situatii exis tentiale. Poetul se vrea rob printre robi si-si cauta atat locul in viata cat si marea datorie fata de acest loc. El raporteaza, pentru aceasta, materialul la i deal, concretul la arbitrar folosind cu maiestrie jocul cuvintelor a caror melod ie decide cresterea timbrului specific al poeziei. Arghezi imagineaza dialogul c u un posibil fiu"- urmas, caruia-i lasa un nume adunat pe-o carte". Prin urmare, cartea" devine termenul esential al intregii adrese: cartea" inseamna: opera, c onceptie despre opera; treapta" (de formare si evolutie in viata si-n literatura ); hrisov (document prim al robiloR); posibil capatai" (punct de pornire in form arE). Respectiva carte" a fost realizata in cursul existentei definite ca lupta (prin seara razvratita"), ca istorie (suita de batrani pe branci" prin rapi si g ropi adanci"). Dincolo de definirea cartii" sale, poetul adreseaza in testamentu l" lui un indemn catre urmas (Aseaz-o cu credinta capatai"), precizand ca acea c arte" vrea sa transmita o stafeta intre robi de la nivel general si robul cartii " (al scrisuluI) in planul special. Urmeaza in mod logic, derularea lirica a tra nsfigurarii-muncii fizice in fapt poetic Sapa" a devenit condei" si brazda" s-a impus drept calimara" prin sudoarea muncii sutelor de ani". Deci cartea" inseamn a munca, truda asupra cuvintelor, dupa modelul muncii fizice. Iar pentru ca sa s une mai frumos, poetul a recurs la cuvinte potrivite", la asocierea mestesugita a graiului, cu-ndemnuri pentru vite". Procesul creatiei argheziene este sustinut in mod magistral prin jocul" cuvintelor, care este - de fapt - joc" al ideilor: poetul distileaza existenta comuna a robilor cu ajutorul acelorasi cuvinte potr ivite, care framantate" indelung devin versuri si icoane" (poezie si credinta). El obtine, astfel, estetica uratului in genul lui Baudelaire, cat timp din zdren te" se obtin muguri si coroane" (vesnica germinatie si insemnele primordialitati I), veninul" se preschimba in miere", iar ocara" poate sa-mbie" sau sa-njure". R ezultatul respectivei distilari este cartea" devenita Dumnezeu de piatra" si hot ar inalt", adica insemn al creatiei ridicate la rang divin. Iata nobila misiune a poetului: sa obtina inefabilul extrem din obisnuitul extrem. Mai departe, Argh ezi isi defineste cartea" drept vioara" si bici", caci arta poate intoarce un de stin, izbavindu-1 de suferinta. Cartea" devine si razbunare, dar numai cand past reaza parfumul radacinilor. Izvoarele ei sunt bube, mucigaiuri si noroi", dar fi nalitatile nu trebuie sa-i fie altele decat frumuseti si preturi noi" (conform e steticii uratuluI). referat.clopotel.ro 28

Pentru a se obtine o asemenea arta poetica se impune imbinarea slovei de foc" cu slova faurita" (a cuvantului dur cu cel lucrat indelunG). Cartea" scrisa de rob " devine o expresie a spiritualitatii poporului, o expresie deodata etnica, etic a si estetica. Prin ea se exprima o lume, dar nu oricum, ci de la nivelul marelu i lirism. Arghezi este, prin urmare, o constiinta lirica individuala care sustin e cauza unei colectivitati pe baza poeziei definite nu numai un joc sau numai po trivire de cuvinte, ci incercare de intelegere prin cuvant". (M. PapahagI). Psalmii Universul poetic arghezian este de o extraordinara cuprindere sub semnul contradictiei cu timpul, cu legile si naravurile nedrepte, al universului taran esc ridicat la rang de spiritualitate, al florilor de mucigai", al jocului cu vi ata si cu moartea, al boabei si al faramei", al piscurilor mari de piatra"; el c uprinde astfel tot ceea ce framanta dintotdeauna conditia umana. Poetul, condamn at prin origine la concret, dar insetat de absolut, s-a razboit o viata intreaga intre certitudine si incertitudine, intre credinta si tagada intr-un Dumnezeu c are se confunda cu ideea de adevar, cu harul poetic (de care Arghezi este consti ent ca n-a avut partE). in acest sens, Psalmii (partea cea mai rezistenta a liri cii arghezienE) propun un spirit zbuciumat, mereu dramatizand, dar tot astfel pu tand-o lua de la capat intr-un parcurs care poate fi pus sub semnul shakespearia nului a fi sau a nu fi! ". in ei nu mai apare simpla meditatie romantica asupra problemelor lumii, dar nu se poate vorbi nici de existentialul modern. Folosind motivul biblic al cantarii cantarilor" (cu flux infinit de la suferinta, la cred inta si speranta, apoi iarasi la suferinta), Tudor Arghezi coboara filosofia poe tica la nivelul ei practic si moral. El este un nou Prometeu revoltat, dar nu im potriva unei lumi mediocre si a unui Zeus dogmatic, ci a conditiei umane predest inate. Retinand psihologia poetului blestemat", Arghezi orbecaie pe intuneric, c autand a se convinge prin dovada pipaita a mainilor" si traieste lupta interioar a intre dorinta apriga de a crede si necredinta pustiitoare" (Serban CioculescU) . Pentru creatorul Testamentului, creatia sublima este Dumnezeu de piatra". Prin urmare, Dumnezeu inseamna in acelasi timp ideal, creatie si adevar absolut astf el incat cautarea lui nu trebuie sa fie altceva decat cautarea de sine a omului superior. in Psalmi, fluxul lirico-dramatic nu este unul obisnuit, ci un nesfars it spectacol al mintii", iar aparentul dialog cu Dumnezeu este - de fapt - monol og, poetul zbatandu-se intre concret si absolut si cautandu-si partea incompleta , latura ideal-divina (pentru el si pentru natura sA). Daca la Eminescu, Luceafa rul gaseste un Demiurg-Constiinta universala in cer, unde si ramane Geniul sau, Arghezi isi doreste Dumnezeul pe pamant - intru inaltarea Omului concret. in Ins criptie pe biblie, aparea vizunea oamenilor cautandu-1 dintotdeauna pe Dumnezeu, caruia poetul ii propune un adevar si o cerinta: Ascuns te-au gasit in cuvant / Sfarama cuvantul: cuvintele-s goale." Tematica Psalmilor expune in mod magistra l zbuciumul intre material si spiritual, catre cucerirea referat.clopotel.ro 29

marii idei. Este o idee mereu reluata, caci Poetul ca si Omul ramane mereu tinza nd catre ideal. Orice inceput al marelui zbucium se afla sub semnul fatalitatii conditiei dramatice: Tare sunt singur, Doamne, si piezis! / Copac pribeag uitat in campie, / Cu fruct amar si cu frunzis / Tepos si aspru-n indarjire vie". Argh ezi este constient de pozitia sa insingurata si piezisa" in lume; el este cel de semnat spre indarjirea vie" contra mediocritatii si limitarii, spre amaraciunea acesteia, cu atat mai mult cu cat vrea sa fuga din lume: Pribeag in ses, in munt e si pe ape / Nu stiu sa fug in marele ocol" Unica salvare poate fi un anumit se mn": Port in mine semnul, ca o chezasie, / Ca am leacul mare-al mortii tuturor" (semnul" superioritatii printre oamenI), care -din pacate - intra in contrast cu lipsa harului divin simbolizat de inger, caci Doar mie, Domnul, vecinicul si bu nul / Nu mi-a trimis, de cand ma rog, nici unul". in replica, Arghezi isi propun e din nou conditia revoltatului, a celui care nu se multumeste numai cu datul ce resc: Sunt vinovat ca am ravnit / Mereu numai la bun oprit". O atare vina" conse mneaza imediat cautarea Dumnezeirii in zgomot si-n tacere". Constient ca ar pute a vecia cu tovarasie" sa o ia partasa gandurilor", poetul cere ferm: Vreau sa vo rbesti cu robul tau mai des". Cautarea este pentru credinta sau pentru tagada", deci are viziune absolut antitetica si, drept urmare, va capata caracter profund dramatic. Poetul vrea sa se convinga asupra realitatii lui Dumnezeu: Te dramuie sc in zgomot si-n tacere / Si te pandesc in timp ca pe vanat / Sa vad: esti soim ul meu cel cautat? Sa te ucid? Sau sa-ngenunchi a cere". O atare convingere se c ere concreta, palpabila: Vreau sa te pipai si sa urlu: Este! ". Arghezi ajunge l a o adevarata infruntare cu Dumnezeu (de la concret la abstracT), obtinand o sin gura replica: Dar eu, ravnind la bunurile toate / Ti-am auzit cuvantul zicand ca nu se poate." Dogma se alatura incertitudinii si Dumnezeu apare definit intr-un mod perfect original: Esti ca un gand; si esti si nici nu esti, / intre putinta si-ntre amintire." De la cautare infrigurata si lipsa de perspectiva, poetul tr ece la revolta: Pacatul meu adevarat / E mult mai greu si neiertat / Cercasem eu , cu arcul meu / Sa te rastorn pe tine, Dumnezeu! " Ca un nou Fat-Frumos, el par e a rascoli universul, inversandu-i sensurile. in realitate (lirica! ), zbuciumu l celui care, intr-un fel, se poate crede mijlocitorul lui Dumnezeu pe pamant (p rin intunericul alb" al poezieI) va fi mereu reluat, caci Piscul sfarseste-n pun ctul unde-ncepe / Marea ma-nghite, lutul m-a oprit / Am alergat si-n drum m-am r azvratit/ Si n-am scapat din zarea marei stepe". Tudor Arghezi ramane vesnic ter estru si vesnic revoltat contra conditiei marginite. La nivelul artei poetice, Arghezi distinge intotdeauna printr-o alchimie verbala " care nu este un cliseu imprumutat din simbolism, caci poetul nostru materializ eaza obiectele lirice din domeniul spiritual, iar procedeele sale stilistice, gr upate intr-o astfel de constructie, nu pot fi privite doar ca unelte verbale, ci se cer considerate in relatie cu structura sufleteasca a celui care le manipule aza. Altfel spus, exista o neliniste argheziana, a carei directie metafizica se vrea realizata in incercarea de a cobori limbajul filosofic in plan concret. Exp resia argheziana pare anarhica, intrucat manifesta o revolta interioara permanen ta; dar ea este totodata reconstructiva pentru ca, dupa ce destrama materia, asa cum am vazut, ii da, gratie, alchimiei verbale", o alta infatisare. referat.clopotel.ro 30

Cautate la izvoare mai vechi, cuvintele se organizeaza in raporturi noi, dupa o logica al carei principiu ascuns este modificarea insasi a constructiei cosmice, care, unita cu factorul timp, determina nelinistea argheziana atat de prezenta in Psalmi. Despre Tudor ARGHEZI alte articole, referate, eseuri si sinteze literare Tudor Arghezi - poet sau pro zator. - dialog critic Tudor Arghezi - scriitor realist Tudor Arghezi - universu l creatiei Confruntarea cu moartea in lirica argheziana Mestesug si joc la Tudor Arghezi Locul lui Tudor Arghezi in literatura Arta poetica a lui Tudor Arghezi, ilustrata de poezia Flori de mucigai TUDOR ARGHEZI - Date biografice TEME ALE C REATIEI LIRICE - Universul poetic Poezia iubirii - Poezia sociala Tudor Arghezi, redactor: Seara, Cronica Document de epoca: Viata noua SIMBOLISMUL. NOUA ESTETI CA - Panorama: geneza, directii Tudor Arghezi - Universul poetic DIN PUBLICISTICA LUI ARGHEZI TUDOR ARGHEZI - Repere si sugestii pentru o compunere de sinteza Tudor Arghezi - universul creatiei despre Tudor ARGHEZI Poet al atitudinilor lirice si al abisurilor infernale, Tudor Arghezi a ramas in totdeauna acelasi netulburat poet in inima caruia, ca intr-un potir de sfanta im partasanie, totul se sanctifica si se armonizeaza. Nu e in literatura noastra al doilea care sa manuiasca, cu aceeasi dextera simplicitate, crinul si matraguna, seraful si diavolul, litania si blestemul. Versul sau e cand suspin si cand apa tare, cand punte spre paradisuri nevinovate si cand tunel spre bolgiile dantest i." (PerpessiciuS) Poet, prozator si publicist de marca al literaturii romane in terbelice, Arghezi reprezinta in cultura noastra o personalitate greu definibila , controversata, insa fascinanta prin complexitatea ei. Oglinda a unei vieti zbu ciumate, pline de neprevazut (a fost de doua ori detinut politic, calugar, referat.clopotel.ro 31

diacon la Mitropolie, muncitor in fabrica, ceasornicar si bijutier etC), opera s a impresioneaza prin vastitate, prin multitudinea speciilor abordate, prin probl ematica variata, prin curajul afirmarii unor modalitati estetice noi, socante la vremea respectiva. Ca poet, a avut tangente cu toate curentele vremii, insa nic i unul nu si 1-a putut revendica pe deplin, apartinand, deopotriva, romantismulu i, realismului, simbolismului, clasicismului, expresionismului. Tudor Vianu il c onsidera cel mai mare poet de la Eminescu incoace, avand aceeasi influenta binef acatoare asupra limbajului poetic romanesc. Opera sa lirica se constituie din patru mari directii tematice: poezia filosofic a, ce cuprinde arte poetice, lirica existentiala si sociogonica, poezia sociala, poezia de dragoste si poezia universului marunt (a jocului, a boabei si a faram ei"). Pe langa tema mortii, cea a caul;V ii lui Dumnezeu constituie una dintre c oordonatele definitorii ale universului liric arghezian, astfel incat Psalmii ra man, am putea spune, partea cea mai rezistenta a operei sale. Posteritatea va re cunoaste constant in versurile argheziene o ars combinatoria desavarsita, o perm anenta inclestare cu cuvantul, o neliniste creatoare, un demers operand rasturna ri topice si imagini potentate prin procedee artistice inedite, nascute dintr-o traire de poet autentic, gratios si grav, revoltat si discret, inger si demon. D iscursul poetic participa la ordinea limbajului comun si totodata transcende ace asta ordine, astfel incat poezia este nascuta din radacina insasi a cuvantului; ea este o vorbire originara" (Nicolae Balota), impunand un ton cunoscator al vir tualitatilor artistice ale cuvantului poetic si apoetic. Pentru Arghezi, cuvantu l, asimilat cu logosul, este o valoare cosmogonica si existentiala, el insusi re petand actul creator primordial in jocul cu vorbele ce declanseaza o innoire maj ora de sensuri si semnificatii poetice : Ma lupt de o viata intreaga cu cuvintel e. Am cautat sa le supun si din materia lor plastica sa modelez, dupa gand si si mtire, un vesmant nou pentru o idee, pentru sentiment". Aprecierea poetului - Da ca nu scanteiaza cuvantul ca un jar din cenusa () cugetul meu e nemultumit" - ev identiaza tensiunea ce insusi si-o creeaza intre suavitate si degradare, inocent a si agresiune, simplitate si complexitate ostentativa. Contestat pentru obscuri tatea si violenta limbajului, considerat nepoetic, apreciat cu elogii ca un nou Eminescu", Arghezi a stiut sa raspunda tuturor exigentelor estetice printr-o sta ruitoare si rodnica munca de creatie, incat poezia sa a devenit un etalon al ori ginalitatii artistice si al permanentei cautari a unei formule noi. Arghezi a ex perimentat, poate, toata gama de atitudini in fata mortii, de la spaima terifian ta din Duhovniceasca, ce culmineaza cu imaginea fugii de pe cruce in perspectiva mortii, pana la acceptarea senina, aproape mioritica, din De-a v-ati ascuns. Te ma centrala a acestei poezii moartea - conjuga un intreg complex de teme si moti ve: destinul, iubirea, devenirea prin celalalt, jocul, egalitatea in fata mortii , trecerea, clipa etc. Textul este organizat pe o schema aparent epica, in care tatal isi initiaza copi ii in taina mortii, referat.clopotel.ro 32

apeland la formula unui joc. Mai intai ii avertizeaza asupra disparitiei, intr-o zi, a fiecarei fiinte (E un joc viclean de batrani/ Cu copii ca voi, cu fetite ca tine,/ Joc de slugi si joc de stapani,/ Joc de paseri, de flori, de caini"), atragandu-le atentia asupra perfectiunii implicite a jocului, in care se lasa pr insa orice forma de existenta (Si fiecare il joaca bine"). Identificam in aceast a viziune argheziana a mortii ca fapt universal ideea consubstantialitatii regnu rilor vietii, care participa in aceeasi masura la marele joc". Moartea este priv ita ca proces, ca o curgere lenta, astfel incat poetul gradeaza atat emotia, cat si expresia poetica prin care o exprima, de la prezentarea bucolica, simpla si calma din prima strofa la lamentatia ce ia forma bocetului si a imprecatiei din ultima strofa: Puii mei, bobocii mei, copiii mei! / Asa este jocul./ il joci in doi, in trei,/ il joci in cate cati vrei./ Arde-l-ar focul! ". Unitatea universului se pastreaza mereu aceeasi. Ca-ntr-un circuit viata-moarte, moarte--viata, se vor conserva legaturile dintre cele doua lumi, pentru ca, Sub coviltirele lui Dumnezeu", iubirea este singura care conteaza, fiind o modalita te de a ingheta eternitatea. Decrepitudinea fiintei este sugerata prin enumerare a in ascendenta a trairilor umane, de la exterior catre interior, de la statutul biologic la cel ontologic al fiintei umane: intr-o zi piciorul va ramane greu,/ Mana stangace, ochiul sleit, limba scamoasa". Ochiul" si limba", metafore ale i dentitatii umane constiente si creative, sunt cele care incheie procesul, ca o s ugestie a supravietuirii spiritului dincolo de disparitia trupului. Ipostaza omu lui va fi acum tacerea, mutenia" blagiana, o tentativa de reintoarcere la origin ile fiintei, de contopire cu substanta originara: Eu o sa rad si o sa tac,/ O sa ma culc la pamant./ O sa stau fara cuvant,/ De pilda, langa copac". Ceva din pa nteismul unor psalmi se regaseste si in aceasta poezie, o topire lenta a fapturi i, o reintoarcere in matca din care s-a desprins pentru a mentine echilibrul ace lui tot" primordial, echilibru transferat, odata cu Marea Trecere", asupra urmas ilor. Sugestia invierii, prin trimiterea la Sfintele Scripturi", la Domnul nostr u Iisus Hristos" si la Lazar, este continuta in strofele V si VII, fiind o incer care de a atenua durerea despartirii la gandul regasirii, candva, in sfera nemur irii: E jocul Sfintelor Scripturi./ Asa s-a jucat si Domnul nostru Iisus Hristos ", Stiind ca si Lazar a-nviat,/ Voi sa nu va mahniti, s-asteptati". Iubirea tatalui pentru copii se manifesta si in duiosia cu care se gandeste la-b uaastarea lor: Tata s-a ingrijit de voi,/ V-a lasat vite, hambare",/ Pasune, bor deie si oi,/ Pentru tot felul de nevoi/ Si pentru mancare". Jocul devine la Argh ezi o realitate polarizanta, el inseamna viata - Au ispravit jocul frumos" -, da r si moarte - Asa e jocul, incepe cu moarte". Ambiguitatea voita a discursului, jocul lexical din prima parte a poeziei - O sa ne jucam odata", O sa ma culc la pamant" - se transforma treptat in exprimare directa a unei realitati, termenulcheie fiind inmormantare". Clepsidra timpului ii aduce poetului dezamagire, pare re de rau, nostalgie, dar si revolta strigata referat.clopotel.ro 33

patimas in finalul poeziei. Desi titlul este imprumutat de la un joc copilaresc, iar textul, in ansamblu, urmareste sa mentina aceasta iluzie a jocului, razbate totusi cu acuitate eterna framantare a omului, zbuciumul launtric al celui care se simte dureros amenintat de pieri-ciune", de unde si razvratirea amara si sol itara ce incheie, in maniera folclorica, poezia. in Duhovniceasca, atitudinea in fata mortii ia forma spaimei de neant, a proiectiei in terifiant. Perspectiva p oetului asupra lumii capata dimensiuni inspaimantatoare prin grandoarea lor: Ce noapte groasa, ce noapte grea! / A batut in fundul lumii cineva". Naruirea gospo dariei este prezentata sub forma unei imagini apocaliptice, a unui peisaj terifi ant peste care domneste o atmosfera apasatoare. Pare ca intreg universul este sc aldat de un intuneric de nepatruns, sugerandu-se lipsa de perspectiva, limitarea la care este condamnat individul: S-au starpit cucuruzii,/ S-au uscat busuiocul si duzii,/ Au zburat din streasina lunii/ Si s-au pierdut randunelele, lastunii ". Noaptea reprezinta aici nu doar un element de cadru, cat mai ales o stare de suflet. Versurile Toti nu mai sunt,/ Toti au plecat, de cand ai plecat/ Toti s-a u culcat, ca tine, toti au innoptat,/ Toti au murit de tot" extind ideea mortii asupra intregului univers, astfel incat poetul, intr-un paroxism al fricii si al suferintei, isi cauta scaparea, ca intr-un delir, la pieptul mamei. Aceasta evo care a iubirii materne are sensul unei recuperari a fericirii simple a copilarie i care adanceste emotia poeziei: Tu esti, mama? Mi-e frica,/ Mama buna, mama mic a! / Ti s-a urat in pamant". Poetul intra in circuitul materiei, se depersonaliz eaza, numarul din poarta simbolizand identitatea acestuia: Eu sunt risipit prin spini si bolovani/ Au murit si numarul din poarta/ Si clopotul si lacatul si che ia". intreaga locuinta are aceeasi soarta cu cea a omului. Cine-stie-cine" este un apelativ al Mortii, care apare aici personificata si Se uita prin intuneric l a mine/ Si-mi vede cugetele toate". Frica de moarte este dezvaluita mai pregnant in ultima strofa, cand poetul se identifica cu Iisus-omul, care nu poate suport a durerile crucii si fuge de pe ea: Am fugit de pe cruce/ Ia-ma-n brate si stran ge-ma bine". Spaima mortii poate fi atenuata la gandul bucuriilor si realizarilo r vietii, aceasta reprezentand cea de-a treia coordonata a liricii argheziene pe aceasta tema. Astfel, in poezia De ce-asfi trist ?, construita pe baza repetiti ei interogatiei retorice din titlu, poetul incearca sa gaseasca motive pentru a se convinge ca batranetea este frumoasa si ca nu inseamna tristete: De ce-as fi trist, ca noaptea tarzie mi-e frumoasa ? / Pridvoarele-mi sunt pline cu cosuri d e flori, ca o mireasa/ De ceas fi trist? Ca nu stiu mai bine sa framant/ Cu sune t de vioara urciorul de pamant?/ Nu mi-e cladita casa de sita pentru Trotus/ in pajistea de cranguri?/ De ce-as fi trist? Si totusi". Complexitatea contradictor ie a poemului este semnificativa pentru ultimii ani de viata ai poetului. Apar c ateva simboluri: toamna tarzie" - batranetea, sunet de vioara" - inspiratia. La putini dintre poetii nostri apropierea mortii este atat de linistitoare, cauza s tand in crestinismul cosmic" analizat de Eliade. Moartea marcheaza intrarea intr -un taram al neprevazutului: E-o insula? un munte? o apa? un desert?" din care n imeni nu mai poate iesi. referat.clopotel.ro 34

Mestesug si joc la Tudor Arghezi despre Tudor ARGHEZI Imaginea pe care Arghezi, cand serios, cand disimulandu-se, i-a placut s-o ofere despre sine a fost aceea a unui simplu" artizan. Cand s-a decis, tarziu, sa deb uteze cu o carte, si-a asezat poemele sub formula si modesta, si orgolioasa de c uinnte potrivite; adica doar" imbinate, combinate ca orice alt material, vizand o anume armonie; dar, de fapt, si adecuate unor realitati existentiale, confunda ndu-se cu natura, putandu-se substitui unui cosmos. Caci in dubla-i acceptiune, potrivirea" cuvintelor se definea in egala masura ca alchimie a verbului si a lu mii, Cuvantul aparand ca un fel de precipitat-esenta al lucrurilor: Am luat cenu sa mortilor din vatra / Si am facut-o Dumnezeu da piatra"; veninul strans l-am p reschimbat in miere"; Din graiul lor cundemnuri pentru vite / Eu am ivit cuvinte potrivite"; Facui din zdrente muguri si coroane".., O tableta din 1924, Scrisoa re cu tibisirul, orienta in acelasi sens. E miraculos cuvantul nota poetul pentr u ca la fiecare obiect din natura si din inchipuire corespunde un cuvant. Vocabu larul e harta prescurtata si esentiala a naturii, si omul poate crea din cuvinte , din simboale, toata natura din nou, creata din materiale in spatiu si o poate schimba [] Cuvantul permite evocarea si punerea in functiune a tuturor puterilor inchipuite si sacre". Si, tot acolo, adauga: Dar cuvantul insusi nealaturat une i imprejurari descrise are o viata personala, imprumutata de la lucruri, si el p oate ajunge o putere de sine statatoare [] Fiecare scriitor este un constructor de cuvinte, de turle si de sarcofagii de cuvinte [] Nici un mestesug nu este mai frumos si mai bogat, mai dureros si mai gingas totodata ca mestesugul blestemat si fericit al cuvintelor"1. Artizan , poetul lucreaza cum se poate vedea in sen sul Totalitatii. Potrivirea cuvintelor reface, in mic recunoscandu-se dependenta si solidara cu ea suita actelor demiurgice, originare. Hartii prescurtate si es entiale a naturii", mestesugarul ii da o replica ce nu i se opune, ci, dimpotriv a, o reliefeaza si imbogateste prin verbul sau, care isi recastiga statutul de f orta magic-intemeietoare, asemenea Logosului. Caci, permitand evocarea", cuvantu l este si punere in functiune a tuturor puterilor inchipuite si sacre", si, ca a tare, se afirma el insusi ca putere prin care se poate crea toata natura din nou "1. O astfel de interpretare a poiesis-ului il include, ca mestesug, printre act ivitatile grave, participand la sfera seriosului" existential: artizanul e, prin excelenta, un lucrator, frumosul nu poate fi disociat, s-ar parea, de povara mu ncii, al carei rezultat este. De aici si atributele sale de dureros" si blestema t", rega-sibile in numeroase texte confesive poeme sau tablete. inainte de a aju nge produsul finit al artei combinatorii, cuvintele sunt framantate mii de sapta mani" (TestamenT), iar in tesatura poemului, cum ne spune Un cantec din Versuri de seara, s-a strecurat / Un tighel de sange-nchegat"; Zbucium, suferinta si asc eza"^, o viata ingropata in temelii"3. Afirmatia ca scrisul nu e o simpla jucari e, si tragedia lui e cu atat mai grea, cu cat il gusti mai mult"4 sunt date care , considerate definitorii pentru actul scrisului, ar argumenta in sensul identif icarii artizanatului" arghezian cu aria muncii dificile, impovaratoare si grave, care lar exclude categoric din domeniul ludicului. Pe de alta parte, modul in c are Arghezi dimensioneaza mitul romantic al inspiratiei, modelat in tipare bibli ce si pus in relatie cu travaliul mestesugarului, ar sugera ca ipostaza artizana la a poeziei e departe de a se confunda cu jocul. Citatul poem Un cantec este, d in acest punct de vedere, edificator: poetul-tesator apare aici doar ca ostenito r[ul] mut / care [a] grait si nu si-a dat referat.clopotel.ro 35

seama", caci prin vocea lui se exprima altcineva. Eu am prins numai razboiul si scama", poetul e simplul executant al unui proiect ce nu-i apartine, prezentandu -si creatia ca pe o ofranda facuta celui care a inspirat-o. Orice tentatie a joc ului este absenta, si nimic din libertatea, detasarea si initiativa inventiva a jucatorului" nu apare in acest caz. Inspiratia de sus" e implicata de la inceput si devine decisiva in actul creatiei, nemailasand vreun spatiu de manifestare v ointei lucratorului, in loc sa domine, el e un dominat; in loc sa lucreze jucand u-se, el sufera chinul muncii. Si totusi, postura mestesugarului si a jucatorulu i comunica intim in viziunea lui Arghezi, suprapunandu-se adeseori, in Ars poeti co. Scrisori unei fetite text datand din 1927, si care e, cum se stie, raspunsul la violentul atac al lui Ion Barbu din Poetica Domnului Arghezi o asemene