Scrie o compunere de în care să demonstrezi că poezia citată este un pastel.

V ârful dealului de Ion Pillat

Cu-o singură sforţare-ncordând vânjosu-i umăr— Un uriaş urcându-şi poverile ce-l strâng —Pletosul deal, din vale sui cu vii şi crângCa să-şi revadă ţara cu sate fără număr,

Cu casele: mioare, si turlele: păstori,Cu drumul ce-nsoţeşte înceata caravanăCe-au coborat pe verdea câmpie argeşeană De sălcii plângătoare şi plopi pribegitori;

Ţinutul unde seara din lunci şi din zăvoaie,Ca şi argintul sprinten, viu apele sclipesc,Şi unde clarul cântec de clopot creştinescApropie colina de-a cerului văpaie.

O, varf de deal! O, capăt linistitor de drum!Opresc aicea pasul şi îmi dezleg privirea,Când prin amurg se-nalţă, visând nemărginirea,Din fiecare casă un crin înalt de fum

1

Vârful dealului

de Ion Pillat

-demonstraţie pastel-

Ion Pillat (n. 31 martie 1891 - d. 17 aprilie 1945), a fost un academician,

antologator, editor, poet tradiţionalist şi publicist român. Şi-a petrecut copilăria la moşiile

Florica, pe Argeş şi la Miorcani, pe râul Prut.

Pastelul este creaţia lirică în versuri, în care se prezintă un tablou din natură în

strânsă legătură cu sentimentele autorului. Poezia ,,Vârful dealului’’ este pastel pentru că

are toate trăsăturile speciei. Ca orice pastel, şi această poezie este o creaţie lirică care

exprimă un tablou din natură, sentimentele autorului faţă de elementele descrise. În

primul tablou al poeziei, primele două strofe, autorul prezintă ˝pletosul deal˝ care˝ Cu-o

singura sforţare-ncordând vânjosu-i umăr˝pleacă ˝ Ca să-şi revadă ţara cu sate fără

număr˝.Dealul este descris cu ajutorul hiperbolei, devenid astfel ˝ Un urias urcandu-si

poverile ce-l strang˝.Versurile amintesc de Ceahlăul lui Coşbuc ˝ Un uriaş cu fruntea-n

soare,/De pază ţării noastre pus. ˝Simbolul ˝dealului˝care stă de pază ţării este prezent şi

la Ion Pillat.Dealului îi era dor ˝să-şi revadă ţara˝.O ţară mândră şi bogată desrisă de autor

astfel: ˝cu sate fara numar ˝ ,˝cu casele: mioare, şi turlele: păstori˝ , ˝cu drumul ce-

nsoteste inceata caravana˝.Panorama ţării care se întinde la poalele dealului este cât se

poate de pitorească.Plaiul descris este unul specific românesc:cu case şi turle, mioare şi

păstori.De acolo de sus, casele se văd ca nişte mioare , iar turlele ca nişte păstori. ˝Verdea

câmpie argeşeană˝revine la viaţă odată cu venirea turmelor, iar ˝sălciile plângătoare˝ şi

˝plopii pribegitori˝conduc ˝înceata caravană˝pe vechiul drum.În acest prim tablou privirea

autorului este îndreptată de sus în jos, tabloul redat raportându-se la ˝uriaşul˝care plecase

să-şi revadă ţara.

O altă trăsătură specifică pastelului care se regăseşte şi în poezia ,,Vârful

dealului’’ este aceea că figurile de stil au un rol deosebit în prezentarea tabloului şi a

sentimentelor.Astfel regăsim personificarea:dealul capătă însuşiri omenesti întrucât

devine un personaj:˝ncordând vanjosu-i umăr˝,˝din vale sui cu vii si crang˝.Şi epitetul

personificator are un rol important în realizarea peisajului: ˝vanjosu-i umar˝, ˝pletosul

deal˝, ˝înceata caravană˝, ˝sălcii plangatoare ˝, ˝plopi pribegitori˝.

2

Ca în orice pastel, şi în poezia ,, Vârful dealului” un rol deosebit îl au imaginile

artistice.Primul tablou se realizează cu ajutorul imaginilor vizuale, care fixează

dimensiunile spaţiale ale tabloului: ˝Pletosul deal, din vale sui cu vii si crang˝, ˝păstori/

Ce-au coborat pe verdea campie argeşană˝.

În al doilea tablou al poeziei privirea autorului se îndreaptă spre planul terestru,

fixat încă din a doua stofă .Acum ˝ţinutul˝este descris ca un cămin în care ˝seara din lunci

si din zavoaie… viu apele sclipesc˝şi ˝unde clarul cantec de clopot crestinesc/Apropie

colina de-a cerului vapaie˝.Acum cerul şi pământul s-au contopit pentru a forma un peisaj

mirific , de vis.Acum poetul se simte la el acasă.Eu-l liric îşi face simţită prezenţa prin

mărcile lexico-gramaticale de persoana I:verbale: ˝opresc˝, ˝dezleg˝ şi proniminale :

˝îmi˝.Autorul se simte parte integrantă din tablou şi prin excamaţiile: ˝O, varf de deal! O,

capat linistitor de drum! ˝fixează spaţiul unde de fiecare dată se opreşte cu drag.Tot aici

îşi ˝dezleagă privirea˝şi vede dincolo de zare ˝Cand prin amurg se-nalta, visand

nemarginirea,/Din fiecare casa un crin inalt de fum˝.Şi în această parte a poeziei figurile

de stil au un rol deosebit:epitetul personificator: ˝argintul sprinten˝ , ˝clarul cântec˝, dar şi

metafora: viu apele sclipesc, clarul cantec de clopot crestinesc/Apropie colina de-a

cerului vapaie şi comparaţia: ˝Tinutul…ca şi argintul sprinten ˝ care descriu peisajul de

vis pe care poetul şi-l doreşte aproape şi la care visează când este departe de casă.Satul ,

cu casele văzute de pe deal - aceleaşi mioara amintite anterior, într-o seară de iarnă când

focul arde liniştit în cămin: ˝Din fiecare casa un crin inalt de fum˝

Ca în orice pastel, şi în poezia ,,Vârful dealului” modul principal de expunere este

descrierea cu ajutorul căreia poetul prezintă tabloul din natură şi stările sufleteşti

trăite:uimirea în faţa măreţiei naturii, dragostea fată de locurile natale pe care le regăseşte

privind de departe din ,,Vârful dealului”.

Datorită celor demonstrate, întărite cu exemple din text, poezia ,,Vârful dealului”,

de Ion Pillat este un pastel.

Profesor limba română-Ionescu Alina, Şcoala cu clasele I-VIII, Comişani

3