[м * г Щ ш . Ш Ш йш ,\ й Щж:М.

заага *<’?, 40.Sftrieorl ■ftcfiti.w c-Aift an ••■■«

I ţiii-imas''. — !&мшн«юрй* xm аь

I INSERATE se p rim eяс la Adml- id*tr&ţlune in &£&ifoy #i 1» UÎ- TOátórele Birouri de nmmfJurf:

In V ien a : M. D uto , Meinruih Hehalek, Rudolf Мош, A. Opptliks K aokfolger; Anton (fapditi, J. Dannebcr, în B udapesta : A. F= Qoidbtryerg, Жскхжп BsmoA; în B ucnreao i: /pence Havas, Sue- cu raa ie de R eum an ie ; in Ham- burj,; Karohf* & Lúsbmann.

Preţui Innerţlunllor: o eoriă ftnxmond pe ч eoloaă Я от. şi bÖoT. t im b sa p en tru o pu’oli- оаге. .РаЬИошй m ai dese ta r ifă şi invo ia ia ,

E flciam e pe pegiBs a 3~a o ae riă 10 cr. яви SO bani.

(3fcTijLxacLer cie D ioj^iinecă 11)

J a î e t f iese în M-care ii.Abonamente peairi Anstro-Ungaris:Ре тш an 12 fl.. pe şâse ioni

6 fl., pe tre i lun i 3 fl. N -rii de Dumfiteoi 2 fl. pe an.

Pentru Mânia si străisătaib:Pa un an 40 franc!, pe Ş036 lun i 20 fr., pe t r e i Inni 10 fr. K -rii de Dum&neoă 8 franol.

Se p ren u m ără la tó té oficioie p oşta le din In tru şi.d in a îa ră

şi Ia dd. G o i e e b o v i .

ismerni neutru Brasorad m in istra ţianea , p ia ţa m are , tâ rg u l In u lu i N r. 80 e tag iu I . : pe u n an 10 â ., pe şese lun i 5 fl., pe tre i lu n i 2 fl. 50 cr. Cu dusu l în casă : Pe u n an 12 fl., pe 6 lun î 6 fl., pe tre i lu n i 3 fl. Un esem plar 5 or. v. a. sóu 15 banî. A tâ t abonam en­te le c â t şi iu se rţiun ile su n t

a se p lă ti înain te .

N r. 61— Anul LX. Braşov, Duminecă 16 (28) Martie 1897.

Singurul leac.Mulţi dintre cetitorii noştri îşi

vor fi creând câte-odată : avem acum atâtea gazete, şi pentru omenii cu carte şi pentru poporul ţăran; de ce nu ne desluşesc odată se seim, ce se mai credem şi ce se mai fa­cem în faţa celor ce se lucréza în tabera contrarilor neamului nostru, pentru a ne încătuşa tot mai mult şi a ne tăia încet-încet tóté firele vieţii şi desvoltării nöstre naţionale?

In adever, aşteptarea e îndrep­tăţită, căci doră de aceea sunt ga­zetele, ca se lumineze pe omeni şi să-i conducă pe cărările cele bune ale cugetării, ca şi ale lucrării. Aşa a fost odată şi aşa ar trebui se fiă şi astăcji. piarele nóstre au chiă- mare grea, care face, ca şi respun- derea lor se fia grea. De aceea da­toria lor de căpeteniă este, se spună adevărul şi se arate poporului lucru­rile cum sunt, se le arate periculele, ce-1 ameninţă din taberele străine, dór se-i arate tot*odată şi relele şi periculele, ce ’i-se pun în cale din tabera lui propriă.

Pecătuesc aceia, cari într’o pri­vinţă seu într’alta ţin pe popor în credinţa deşârtă, că lucrurile stau mai bine, de cum este în adever, şi cari spre a linguşi mulţimea, îi înşiră câte verejî şi uscate despre cele ce se petrec cu el şi în si­nul lui.

Se şi fac de rîs în <̂ ua de as' tăcjî aceia, cari umblă a amăgi pu­blicul în felul acesta, căci faptele, ce cjilnic se petrec în ţâră, îi dau de minciună.

Vrénd dér se dăm un răspuns la întrebarea de mai sus, că ce se mai credem şi ce se mai facem în faţa năvaiei tot mai turbate a con­trarilor neamului nostru, am (\is şi cjicem: se nu ne amăgim, se nu ne facem nici măcar pe-o clipită ilu- siunî, că Ungurii îşi vor schimba gândul faţă cu noi, şi că se vor lă- păda cât de puţin de planul şi de nisuinţele ior de maghiarisare.

Ca una, că a lta ; că-i „partida poporală", care are în programul ei un punct, ce la părere ar fi mai în­găduitor faţă cu naţionalităţile; că sunt catolicii U ngariei; că e Papa dela Roma şi că-i politica Vienei, ba a triplei alianţe, care în cele din urmă totuşi vor reuşi se pună capăt pornirilor nu numai ale liberalismului, ci şi ale şovinismului domnitor. Tote acestea sunt nisce aşteptări înşelă- t6re şi cu totul neîntemeiate. Pot se cadă „liberalii" dela putere; pote se cadă nu numai guvernul, ci şi partida lu i; pot se înceteze chiar escesele bătet6re la ochi ale argaţi­lor maghiarisărei: şi totuşi şovinis­mul, seu mai bine c|is stăruinţa ne* curmată de-a maghiarisa va rămână neatinsă. Căci acest şovinism, acestă nisuinţă este vîrîtă şi înrădăcinată în înse-şî aşe4ămintele şi legile de acpL ale statului, şi este Infiltrată în spiritele tuturor celor, cari trăesc în consciinţa, că ei şi numai ei sunt stăpânii absoluţi nu numai peste pă­mântul, ci şi peste tot ce trăesce şi se mişcă în acest stat.

Inzadar am aştepta aşa-deră, ca printr’o crisă de guvern seu par­lamentară se se schimbe situaţia n6stră ameninţată ca rassă, ca na­ţionalitate deosebită în acest stat, căci pierdem numai vremea, făcând combinaţii de acest soiu, ba mai mult: slăbim printr’asta resistenţa n6stră.

Şi aici, numai aici, în puterea nostră de resistenţă, în puterea de-a ne lupta cu mâni şi cu piciâre, er când ne vor fi legate şi unele şi altele, chiar şi cu dinţii pentru apă­rarea naţionalităţii române este sin­gura nostră scăpare.

Acesta ar trebui s’o pricepa şi s’o simtă pe deplin fiă-care R om ân; se înţelegă, că nu mai merge se ne zugrăvim cai vereji pe păreţi şi se lăsăm cea mai mare sarcină în grija întâmplării. Şi pe cât de hotărîţi sunt contrarii noştri în atacul lor, pe atâta de hotărîţi să fim şi noi în apărarea n6stră.

Seim că oglinda stărei nostre este terenul învăţământului public; seim, că s’a făcut pănă acuma din partea guvernanţilor tot ce numai s’a putut spre a subjuga sc61ele n6s- tre scopurilor de maghiarisare. Cu tote acestea ar mai fi încă putinţa, ca şcolele nâstre, ducend sarcinele grozave, ce li le încarcă în spinare legea ungurâscă, totuşi să mai ră­mână cu sufletul lor românesc în ose. De aceea, vec|end acestă pu­tinţă, contrarii noştri de morte stă- rue acum pe faţă, ca se se revideze legea şcolară, pentru ca să se dea guvernului în mână puterea discre­ţionară d ea stînge şi flacăra din urmă a sufletului românesc din şc6- lele n6stre.

Aţi înţeles, Români? Contra acesta alt leac nu este, decât hotă- rîrea nestrămutată de-a lupta pănă la ultima răsuflare pentru apărarea vieţii nostre naţionale.

In cu ren d se va întruni noul parlament austriac, care va fi compus din 425 de deputaţi cu peste 100 mai mult, de cum era înainte. A le­gerile s'au încheiat şi au schimbat mult starea de pănă acuma ,a dife­ritelor partide. Cea mai tare partidă dintre tote va fi a Cehilor tineri, cari au câştigat 16 mandate noue da deputat. După aceea vin Polonii şi numai după aceştia Germanii „li­berali", cari au pierdut 28 de man­date. Mult au câştigat Germanii na­ţionali, apoi antisemiţii şi social-de- mocraţii. Aceştia din urmă aveau înainte numai 1 deputat, er acuma au 18 ; antisemiţii aveau 10 şi acuma au 28; Germanii naţionali aveau 17 şi acuma au 89; Românii bucovineni aveau 4 şi acuma au 5, — au câş­tigat deci un deputat în curia a Cincia. Cu totul vor fi în noua dietă austriacă vre*o 24 de deosebite par­tide şi grupuri: germane, cehe, po­lone, slovene, române, croate, ru tene şi serbesci. O adevărată ic6nă

de dietă poliglotă, nu ca dieta un- gurescă, unde afară de unguri şi de Saşii şi Jidanii lui Banffy nu mai dai cu ochii de suflet de om de altă porodiţa.

*

De un timp Íncóce şi mai ales în urma serbării centenarului lui Wilhelm I, pare că s’a făcut o apro­piere între Germania şi Rusia. Ră­posatul Wilhelm I, pe care l’au săr­bătorit în săptămâna acésta în Ber­lin, a fost în adever un mare prie­tin al Ruşilor şi póte că şi în adu­cerea aminte a prieteşugului lui, ga­zeta rusésca „PetersbursJce Viedomosti“ salută călduros serbarea Germaniei. Demult n’a mai vorbit o fóie ru­sésca. în ton atât de prietinos des­pre Germania ca pănă acuma. Nu­mita fóie vorbesce adecă de marea chemare culturală a Germaniei şi că ea a ajuns se fiă un scut al păcii; „Germania e acuma puternică şi precum ea a salutat cu liniştită conscimţă de sine o apropiare fran- ceso-rusescâ7 în care vede o puter­nică chezăşie a păcii, aşa să cuvine Rusiei să privescă cu sinceritate de­plină la puterea Germaniei şi se se bucure împreună cu Germania. Ru­sia şi Francia sunt aşa de puternice, încât strălucirea de acum a Germa­niei nu le va puté întuneca, ci va face să reiasă cu atât mai mult so­lidaritatea generală a ambelor pu­teri cu Germania".

Sunt forte şireţi Ruşii. Fără multă trudă ei au ajuns se se asi­gure de amiciţia Franciéi şi acuma vor să se asigure din nou şi de ami­ciţia Germaniei, care mai de demult era atât de mare. In cele din urmă tot aceste două state ca cele mai puternice se vor înţelege mai întâi între sine ca să-şi facă ele, înainte de tóté celelalte, rostul. Aşa şi acum ca şi mai ’nainte Francia încă póte se platescă mai scump însu­fleţirea. ei cea mare pentru Rusia, decât o plătesce acuma, împrumu­tând mereu Ruşilor capitalele, de care au nevoe.

FO ILETONUL „GAZ. TRANS.U Ce zîoabete şirete Din rîpi acum grămadă Pe Satiri caraghioşi.Şi ochi aprinşi, şi plete Ies Satirii*) să vadă Rîd Saurii voioşiLăsate ’n vînt plutirii! Ca hohote răsună De ulmi că ’nebuniră.

Ştrengarii de pe Cynthus. Cum plouă roşii foi Pe culme, şi cureudŞi-acolo ’n zarea oulmiiPe umerii lor goi Vin roiuri întrebând,

D eparte ’a zarea culmii Din plete trandafirii... Şi tot mai mulţi s’adună. Şi Satirii şi ulmiiP e Cynfchus, pe sub uJmii Cu risul Jor urmarăGe dorm pe la casoade, Iar ele rîd mai tare; Nou hohot se pornesoe. Mai soiu eu cât şi oum —Din umed fapt de zori Şi tot mai cu mirare Rîd ulmii nebunesce, Dér cred că rîd şi-acumIntine’au lanţ de hori Pletoşii ulmi s’apleacă Nevrend ni^i să-i audă, Şi-or ride şi la vară.O glotă de Oreade,*) Cu och.1 aprinşi şi m ari: Şi rîd din mii de guri 6. Coşbnc.

Şi rîd în joc şi cântăRSsnfletele rari YSdend ce strîmbătariIu piept acum le seacă. Fac Satirii da ciudă.

Şi ’n tropote frâmîrită Versul primăverei.Pământul ud de rouă, Şi-un ulm, părîndu-i p6te In loc ca să-i împace -- Din colecţia d-lui I. Pop Reteganul. —Şi to t mai mult s’aprind —- De rÎ8 acestea t6te, Pe Satiri rîsu-i faceI»r ulmii stau privind Dă hohote, nebunul. Mai răi, şi ’ncep să fiarbă Totă iarna aştsptaifi

Minunea asta nouă. Toţi ulmii-aeum rîdeau, Şi sar ou pas de ţap Cu pumnii-’şi dau în cap Trintindu-se prin iarbă.

Să vină luna lui Maiű,

Ici una ou vestmântul,De rîs se sguduiau — Trei-(jecl ridesu ca unul.

Să aud cucul cântând Pasările glăsuind.

Sâifcat pe puipl; 6r veotul Când aud ououl cântândDeslâgă oolo zînii De spaimă zăpăcite La urmă înse, iată, Par' că văd iarna trecândFrum osul brîu cu flori, S’asvirl desiănţuite Rîd Satirii de-odată: Şi draga vară venind.Dmcdce-omoricorI Şi caută prin zare Rîd ulmii căci găsiră Cucuie pasere surăR&sar din umbră aînii. Copiiele-adăposc. Grăit’am gurâ cu gură

... ......... I Ce nostim a ouai fost S *) Satirii = semicjei cari locueau în Să nu oâufi tot pe dealuri*) Oreade = nimfe de munţi. j I&r ulmii rîd mai tare. păduri şi aveau copite şi corniţe de ţap. Ci să cânţi şi la şesuri

Pagioa 2 GAZETA TRANSILVANIEI Nr. 61.—1897

Lupta contra alcoholismului în şc6- lele francese.

In deceniile din urmă, şcolele fran­cese au desvoltat un astfel de zel, încât ţâra, oare mai înainte, adesea era batjo­corită de cătră străini pentru organiâarea defeotuósá a învăţământului, astăzi pe i unele terene a întrecut statele vecine. Noua şoolâ franoesă cultivă cu simţ prac­tic un realism sănătos. C’un simţ îndrăs- neţ de realism, atribuit popórelor rom a­nice, şcola franoesă stărue din tóté pute­rile së combată relele sociale ale vieţii.

O măsură fericită ara ea să noteze din nou prin aceea că, în unele institute recomandă acum procurarea aşa numitului „Tableau d1 Anii-Alcoolisme* de Dr. Galtier- Boissièrfv Acestă hartă de părete învede- rézâ în mod intuitiv tot, ce trebue së se scie despre stricăciunea alcoholniui : faţa unui om : Avant Valcoolisme şi Après l'alcoo­lisme (înainte şi după alcoolism — spir- tuóse — ) organele sănetose omenesc!, de ex. stomacal, fic&toj, inima, rërunciiii, cree- rii, tot aceste părţi, stricate prin aloohol ; mai departe, beuturile naturale, bune şi sănătose, între cari medioul numără vinul, vinul de mere, de pere şi berea (ou drept însë, pănă la anumit grad), cum şi beutu­rile alcoholice preparate prin industria, din napi, cartofi şl bucate. Efectul aicohoiis- muiui de struguri şi a alcoholismului „in­d u s tr ia l asupra purceilor de mare, se es- plicâ prin şâse tablouri mai mici, prevă­zute cu text de cuvinte.

Chiar şi partea din dosul harţei este folosită cu înţelepciune. In mijloc sunt patru schiţe cu subscrierile: Pierderea pu­terii de a voi, a bunătăţii de inimă, a dem­nităţii de om şi a minţii. Amândouă părţile au ju r împrejur, în tr’o grupare intuitivă urm&tórele inscripţii:

AlcohoVsmul: Cine bea diíainé^a, pe stomacul goi, un păhărel, devine, fără în- doiélá, aleoholie.

Prejudeţ: Beuturile, de carî se crede că produc apetit, strică apetitul. Abiintul este venin, mai periculos decât morfjai séu Belladonna. Lammenais a ^is : sciţi voi, ce bea acest om din păharul clâthiător, ce îi ţine în mâca-i tremurândă? El bea sân­gele şi vi0ţa femeii şi copiilor sëi !

Miseriâ : Alcoholismui conduce ia ur- gisirea lucrului îa fine, la sărăciă.

Criminalitate'. Cele mai multe crime le severşeso beutorii de alcohol.

Imbetrânire înainte de vreme: Băuto­rul de aloohol, cu 40 de ani, ţi-se pare că e de 60 de ani.

Epilepsia'. Din patru copii epileptici, doi sunt din părinţi beofcorl de alcohol.

Alienaţi : Mai mult ca a treia parte din bolnavii de creerl sunt alcoholicl.

Mortalitate : Douë-cjeci din o sută ca­şuri de mórte, se ascriu alcoholismului.

In partea din jos a acestei laturi, se arată înfricoşatele urmări ale veninului al- coholio, după cum adecă se ivesc prin moş­

tenire, anume raohitis, epilepsia, ameţâla şi tempirea.

In colţul drept, din jos, tabloul se încheiă cu o schiţă, care p6rtă inscripţia: „Pe când tatăl se îmbată, mama lucră şi se jertfesc©".

Tabloul, compus ou atâta inteligenţă, va influinţa în şoolâ contra alcoholismului, mai mult decât tractate şi prelegeri lungi, fiă oât de bine lucrate, presupuneadu-se firesce, că învăţătorul va sci esplica ta­blourile.

Premiile Academiei Române.Aoademia Română, a căreia sesiune

anuală s’a deschis Marţa trecută, va acorda în acésta sesiune 3 premii pentru opere publicate şi 1 pentru o lucrare, preparată în manuscript, asupra unui subieot pus la concurs :

La concursurile aeastor premii s’au presentat urm ătcre’e publioaţiuni şi lucrări:

1. Marele Premiu Năsturel-Herèscu, de12.000 lei, care este a se da unei cărţi sorise în limba română, cu conţinut de ori­ce natură, care se va judeca mai meritorie printre oele publicate de la 1 ianuarie 1893 pănă la 31 Octomvre 1896, — s’au presen­ta t urmátórele publicaţiuul :

Alexandrescu (Gr. I.), Studiű asupra obioeielor juridice ale poporului român, G a­laţi 1896 .’

ylssaw (G. B.)} Industriile stearinei, ule­iurilor vegetale şi săpunurilor în .România, BucurescI 1896.

Industria morăriei în România, Buca- resci 1798.

Coşbuc (G,), P. Virgilius Maro, Opere complecte. Partea I, Aeneis. Traducere în formele originale. BucurescI 1896.

Dichter (Lupu), Sorinţa dreptului, etc, Bucure.scî 1896.

Elorantin (I. Pop), Principii de logică, Iaşi 1893.

„Reforma metodelor şi teoria conse- cutismului universal, BucurescI 1895.

„Frumseţea lineară şi fruiuseţea omului, Ieşi 1896.

Anecdote poporane. Vol. 1. Bucu- resol f. a.

ldieru (N. D.) Stadii de economie politică şi finanţe, Bucuresci 1895.

Morariu (C.), Părţi din Istoria Ro­mânilor bucovineni, Cernăuţi 1893—94.

Nenitescu (I.), Dela Românii din T ur­cia européná. Bucuresci 1895.

Teodor-Mandrea (D. N.), Cunoscinţe folositóre personalului de telegraf, Bucu- resci 1896,

2. La premiul Statului Eliade-liâdu- lescu, de 5000 lei, oare este a se da unei oărţi sorise în iiœba română, ou conţinut literar, care se va judeca mai meritorie printre cele publicate dela 3 Ianuarie 1895 până la 31 Octomvre 1896, — s’au presen­tat următorele publioaţiuni :

Brosteanu (P.), Istoria împăratului Tra- ian de Dr. H. Francke. Traducere autori- sată. Braşov 1895, 1896.

Btosteanu (P.), Traistă ou poveşti, Braşov 1896.

Oeconomu (Circ). Râsbuuarea lui Anas- tase etc., Bucuresci 1836.

Befeganul (1, Pop), Poveşti din po­por, Sibiiu 1895.

Bosetti (R. D.), Sincere. Poesii. Bu­curesci 3897.

Valentineanu (I. G.) Exilul Românilor îq Rusia, Bucuresci 1896.

Ylahuţă (A.), In vilt6re.Nuvele. Tergu-, Jiu 1896.

Zatwe ([uliu), Proverbele Românilor. Voi. I. Bucuresci 1895.

3. Premiul Adamachi, de 5000 lei, oare este a se da ua*i cărţi scrise în limba ro ­mână, cu un cuprins moral de orl-ce na­tură, şi apărută In cursul anului pană la31 Octomvre 1896, a’au presentat nrmâ- torele lucrări:

Luca (Dr.), Procedee pentru explo­rarea reflexelor tendinose, Bucuresci 1896. Băile de mare dela Constanţa, Constanţa 1896.

Mani iu (I.) Povăţui torul iimbei ro­mâne în clasele primare, Bucuresci 1896.

liadoi (!.), Ces:iuueft agrară in Ro- macirt, B icuresci 1895.

4. La Premiul Statului Lazăr, de 5000 iei, care este a se da calei mai bune lu­crări în limba română asupra subiectului: „Studiul vinurilor din România dm punc­tul de vedere eoonomio şi al cornposiţiunii lor ehemicou. s’&u preseutat 2 manuscripte ou următor ale devise :

„Cunosce-te pe tine insu-ţi“.„Prin răbdare şi stăruinţă totdeuna se

p6te face eevau.

0 bancă nouă. românéscà în Sèlagiü.Solagin, Martie 1897.

înainte de 9 ani s’a înfiinţat în Se- lagiü banca rornânéscà „Silvania,u care prin conducerea înţelâptă a bărbaţilor puşi în fruntea acestui institut, a ajuns a fi unul dintre oelea mai solide institute de bani românesc!. Şimleul însă, unde se află acésta bancă, cade în mijlocul comitatului Sëlagiü mai spre sud, ér Comitatul nostru dintre 16,000 locuitori, e locuit douë din trei părţi numai de cătră Români. Astfel acest unic institut românesc din părţile acestea nici pe de parte nu ajunge pentru a puté mulţămi tóté trebuinţele numerósei poporaţiuni agricole, atât de îm prăştiate. Părţile mărginaşe de cătră răsărit Jibăul, la apus Tăsnodul, încă sunt centre, unde ar avé loc câte-o bancă românéscâ.

Inteligenţa română din cercul Jibău- lui (Zsibó), pătrunsă de lipsa şi necesitatea unui atare institut de bani, cu to tă serio- sitafcea s’a pus la lucru, încât comitetul de fondare a emis prospectele de sub­scriere pentru 1000 acţiuni à 50 fl., voind a intemeia un institu t de bani sub numi­rea de nSelăgeanau, cu un capital de50,000 fl.

Situaţiunea geografică a Jibăului este

Puterile se jóca acuma de-a mâţa órbá în cestiunea cretanâ şi greco-turcéscâ. După ce au publicat autonomia insulei Creta, care se’n- lege, că de-ocamdată e numai pe hârtiă, şi după ce au hotărît şi dus în deplinire blocada, adecă împresu- rarea de tóté părţile a porturilor in­sulei de cătră corăbiile puterilor eu­ropene, acum se gândesc, cum së împresure şi porturile Greciei, ca tăindu-i astfel comunicaţia pe mare, së-o silésca së se supună voinţei pu* terilor. Jocul principal este între Anglia şi Rusia. Anglia propune una, Rusia alta, şi înţelegerea merge fórte greu. Grecii se aştâptă la mesurile cele mai aspre ale puterilor pe mare, dér totuşi nu vor së se plece încă şi se împotrivesc pe cât pot. Acuma e vorba de-o întêlnire a ministrului engles Salisbury cu ministrul fran- ces Hanotaux, cu scop ca së se în- ţelâgă verbal asupra situaţiei. Salis­bury va merge pentru scopul acesta la Paris. Cine scie, ce va mai eşi încă din acâstă convorbire. De-ocam- dată puterile merg în unire. Pănă când inse, nu se scie. Şi ministrul de esterne austro-ungar, contele Go- luehowski se află în mare tréba. Me­reu se sfătuesce când cu un amba­sador, când cu altul şi are dese au­dienţe la împeratul. Monarchia nós- tră, se vede, se interesâză în primul rênd de mersul lucrurilor. Vapórele austro-ungare din apele Cretei, au fost cele dintâiu, care în urma blo­cadei, au prins acuma a doua>oră doue vase grecesci.

*

Se vestesce din Constantinopol, că mereu se trim et trupe la graniţă. Alaltăeri au plecat al 59-lea tren militar cu al 74-lea batalion de redift la Salonic. In câte-va dile transportul trupelor va fi term inat. Calea ferată orientală a espedat pănă acum pe liniile de căpetenie 2586 de vagoné cu 54,700 de omeni şi 10,700 de cai şi m ate­rial de rësboiû.;. Corăbiile cuirassate ale es­cadrei turcesci se vor împărţi în diferitele porturi ale Archipelagului.

Din Canea se telegrafiézà : „Admiralii şi comandanţii escadrelor străine au adre­sat cătră trupele internaţionale, care au debarcat pe insula Creta un ordin de în care de bineventézá şi le admoniază së dea prin purtarea lor un bun esemplu po­porului cretan, pe care la însărcinarea pu­terilor mari sunt chemaţi de ai apăra de crudimile răsboiului civil. Ordinul de di se încheie cu cuvintele : „E vorba de o grea chemare, dér contăm pe voi în interesul omenirei şi a onórei paviliónelor nóstreu. (Paviliónele sunt drapelele arborate pe ca- tartul dinapoi al unei corăbii spre a arăta naţionalitatea sa).

Hai la şesurl mai în jos Unde-i locui mai frumos, Cucuie voinioule Vara vii, vara te duci Mă mir iarna oe mănânci? Cucuie pasăre negră,Cântă ’n codru, te deşteptă, Cucuie pasăre sură Mult cânţi vara în pădure, Cucuie păsăre mică Cântă ’n codru fără frică,Ce nu cânţi, cuce, şi iărna Fără numai primăvara?Că când prinzi tu a cânta Frunza prinde-a s’arăta,Ce nu cfnţi mai respicat Câ, Turcii ’n ţară au in trat? Şi ţara rău a prădat Nevastiie ne-au iuat.Codrii încă se rSsune Cu văile împreună.Mila Domnului să fie De acom pănă ’n vecie!

Poporele vechimei.Tablouri istorice, prelucrate din germ. de A. B.

I . E g ip te n i i .

1. ŢERA Egiptului, care se află în partea nordostică a Africei, a fost din tim ­puri forte vechi grânarul Orientului şi o ţeră plină de minuni. Ea se pote numi cu drept cuvent un dar al Nilului, căci numai acesta face roditore valea de 2 —5 miluri lăţime, ce se află între stâncile Li- byei şi între ridicăturile pleşuge de lângă Marea roşiă. Fără binecuvântatele vărsări ale Nilului, nici acâstă vale nu ar fi a lt­ceva decât o pustietate acoperită cu năsip căci ploia forte arare-orl adapă pămentul însătoşat. Pe timpul ploilor celor mai tro ­pice, din Iulie pănă în Septemvre, apa Ni­lului cresce mereu. Omenii desfac zăgazu­rile lui şi apa năvălesce şi canale, care o conduc pănă în locurile cele mai depărtate. Totă ţera se preface în tr’un lac uriaş, din care punctele mai înalte se ridică ca nisce insule. Din Octomvre Nilul începe a se retrage încet cu încetul în albia sa şi lasă

I după sine un nomol grav, în care plantele se pot desvolta în modul cel mai minunat. După seceriş! pămentul prăjit în radele ar- dătore ale sórelui se mărunţesce şi se pre­face în praf roşu. Minunata ţără este mai íntáiü o mare cu apă dulce, apoi o mare de flori şi de fructe şi în sfîrşit o mare de praf.

In Egiptul superior se afla în vechime cetatea Teba, cea cu o sută de porţi, în Egiptul da mijloc, Memfis (unde este acum Cairo), în Egiptul inferior séu în delta Ni­lului se aflau oraşele Sais şi On (Helio- polis).

2. POPORUL egiptén se împărţia în caste, adecă clase deosebite unele de altele. E rau trei caste principale: 1 Preoţii, 2 Os­taşii, 3 Clasa muncitorilor. Acésta din urmă se îm părţia 0răşi în mai multe caste: ca­sta plugarilor, a artiştilor, a meseriaşilor, a neguţătorilor, a corăbierilor, a păstori­lor, etc. Preoţii erau îngrijitorii artelor şi sciinţelor, sfetnicii regilor, şi aveau mare influinţă asupra acestora. Ei purtau haine albe de in, umblau tunşî şi trebuiau să

ducă o viâţă curată şi sfântă. Ostaşii, cari erau mai cu seină pedestraşi, alegeau pe regele séu pe Faraonul din mijlocul lor. Dér acesta de cele mai multe ori nu făcea altceva, decât ceea-ce-’l sfătuiau preoţii. Ostaşii formau garda regelui şi apărau ţera la cas de lipsă. Ei aveau spre folosinţă moşii estinse. Plugarii luau mai cu sémá cu arendă pămentul preoţilor şi al ostaşi­lor. Neguţătorii, artiştii şi meseriaşii se numiau la un loc industriaşi. F iă-care putea să aibă numai o industrie, pe care fiiul o moştenia dela tatăl său. Plutaşii pe Nil se ocupau parte cu pescuitul, parte duceau mărfurile dela un loc la altul. Tălmacii mijlociau înţelegerea cu omenii străini. Porcarii se priviau de necuraţi, ca şi ani­malele, pe care le păziau. E i nu puteau să între în nici un templu, nici nu le era er- ta t să se amestece cu vre-o altă castă.

3. RELIGIUNEA. Egiptenii îşî închi­puiau puterile naturii ca nisce deităţl, pe care le adorau. Fiă-căreia din aceste ciei- tăţi îi era consfinţit câte un animal folo­sitor séu stricăcios, şi chipul fiă-cărui deu

Nr. 61.-.1897. G-AZETÀ TRANSILVANIEI .Pagma 6

aşa, că cu drept cuvânt se inpune un ast­fel de institu t românesc, fiind întrega pro­vincia, ou părţile mărginaşe ardelene şi chiorene, locuite numai de cătră Români. Locurile mănose de pe valea Someşului şi din celelalte părţi susţin o poporaţiune muncitóre are mare lipsă de un institu t românesc de împrumutare, spre a nu fi es- ploatată de cătră uşurării nemiloşi, cum vedem, că se întemplă în cele mai multe locuri, perclendu-şl moşiile una după alta.

Garanta de bună reuşită şi de bună chivernisélá a intenţionatului institut, a bună sâmă că ni-o dau bărbaţii noştri pro­baţi, cari sunt fondatori la „Sălăgeanau şi cari sunt decişi a pune de Director esecu- tiv în fruntea acestui institu t de bani pe d-1 Vas. Mica, notar şi m are proprietar înS. Odorheiu. Acest bărbat integru şi cu o garanţă materială de peste 60 mii fl., în~ trupesce deplina încredere a tuturor celor ce-1 cunosc. Afară de acósta, „SălăgeanaK se înfiinţâză sub ocrotirea şi sub grija „Silvanieiu din Şimleu, unde sunţ a se trimite şi ratele de inscriere.

Terminul de a subscrie acţiunile s’a fixat pănă la 1 Aprilie a. c. Ar fi de do» rit, ca On. public românesc se grăbâscă a incuragea fondarea acestui institut, făcând subscrierea acţiunilor în numér cât de mare, deóre-ce este prevécjut în prospectul emis, că la cas, când ar intra mai multe subscrieri de acţiuni, capitatul se va puté ridica şi la mai mare, decât «50,000 îl.

Cor.

SCUFIILE P I L E I .»— 15 (27) Martie.

A treia conferenţă publică. Atragematenţiunea publicului româu din Braşov asupra oonferenţsi de mâne, ce-o v» ţine d*l profesor Aurel Ci or tea. Tema, despre care va vorbi d-sa, este întitulată: „Din viéta steleloru. Uonferenţa so va începe Ia4 óié p. ta. în sala festivă a gimnasiulul român. Intrarea: 20 er., pentru studenţi 10 or.

Cooperator în Tohanul vechiu a fost numit d-1 Moise Brumbciu, preot de curând hierotonit, care şi-a şi ocupat noul post în săptămâna acósta. D-sa este însărcinat şi cu catechisarea şcolarilor români gr. cat. din Braşov, având în administrarea sa fi­liala gr. cat. a Braşovului.

„Fnraica41, caasâ de economii, socie­tate pe acţiuni in Făgăraş, îşi va ţin0 a 13*a adunare generală în 15 Aprilie n. c. Din raportul Direcţiunei cătră viifcóraa adu­nare aflăm, că pe lângă tót© împrejurările locale şi referinjele economice puţin favo­rabile, institutul a făcut ?i în acest an pro­grese îmbucurătore. Depunerile 3pre fructi­ficare la fiara iui Decemvr^ au fost 432, 932 fl., — mai mult cu 44,670 fl. ca în anul trecut; oirculaţiuns cassei în decursul anului a fost do 1.768)82011. Venitul b ru t: 41,647 fi. Profitul curat: 12,323 fl. După

era făcut cu capul animalului consfinţit lui. In deosebitele părţi ale ţărei se cinstiau 4eităţi diferite, aşa în Teba 4®ul Ammon, în Memfis Ptah „părintele lumineia. ţ>eul de căpetenie al Egiptenilor însă era 4eul sdrelui. Ca cel mai vech.it! 4eu a* s6relui se privia Ba, pe lângă el întă se cinstea cu deosebire în Heliopolis Osiris, 4eul dă- dăfcor de viâţă al sorelui de vară. Ca soţia acestuia era privită Ists, deiţa productivă a lunei şi a pământului. Typhon era deul nimicirei şi al morţii. Ca animale sfinte se p riv iau : ibisul, uliul, crocodilul, ichneu- monul şi pisica. Decă se aprindea vre-o casă, se scoteau mai întâiă pisicile şi apoi omenii. Taurul Apis era consfinţit lui Ptah. El trebuia să fiă negru, cu o pată albă în formă de triunghi;! pe frunte şi cu un nod în formă de gândac sub limbă. Când mu- ria acest taur, jeliau toţi Egiptenii, căci se credea, că P tah s’a măniat pe ei. Decă se găsia altul nou, totă ţera răsuna de cân­tece de bucurie. După credinţa egiptenă, sufletele omenilor păcătoşi erau osândite de judecătorul morţilor Serapis se se mute |

propunerile direcţiunei din profitul curat acţionarii vor primi o dividendă de 14 fl. de acţiune, ér oelor două scóle confesionale române din Făgăraş, care au a datori asis­tenţa lor acestui institut, li-se va da şi de astâ-dată 600 fl. „Furnica" şi-a început ac­tivitatea în 1883 şi da-atuncî a mers trep­ta t tot înainte, mulţămită zelului şi dibăciei conducătorilor săi.

Creştinismul batjocurii de Jidani, Substăpânirea unguréscá, Jidanii au prius nas, încât chiar Ungurii, fraţii lor de cruce, se véd siliţi sé ridice dese plângeri în contra lor. Aşa de esemplu foia unguréscá „Gyön­gyösi Lapok* spune, oâ cu ocasiunaa car- nevalului jidovesc, un Jidan a mers pănă acolo ou obrăsnicza, încât s’a îmbrăcat în ornat bisericesc, tocmai ca un preot cato­lic când slujesca în biserică, ba şl-a mai pus încă şi o oruce pe piept şi »3tfei a în ­ceput sé umble oa „mască* pe «trade, in ­trând dela casă la casă. Prin asta Jidanul şi-a bătut joo de creştinism şi a profan&t obiectele sfinte bisericesc!, pentru care fapt procurorul numai decât ar trebui se por- uéscá diu oiieiu cercetare şi să dea în ju ­decată pe Jidan. Dór credeai că o va face?— Noi nu credeai.

PromoţlUiie. âflăm , că d-i Tiberiu Ére­tnie, fabsoivcmt al gimnasiulm român din loc, a îosg promovat ia politeoimica din Zürich ca inginer diplomatic» Felicitările nőéire.

Reuniuni de consum în comitatul Şo­pron. Poporul creştin dm comitatui tíopron ajunaeso sub stăpânirea Jidanilor in aşa chij., că nu se mul afla o singură boită, o singurii cârciuma, care só nu fiă în mâna Jidanilor, dela Cî»ri bieţu omeni trebuiau se-şl cumpere tóté cele de trebuinţă cu p r^u rl lórte ui ari. Cine i’o ü învăţat, cine nu, desiui tă omenii s’au apucat iu urmă se miimţeze reuniuni üe consum, deachi- cjend acum in tr’un sat, acum iatr’aitui oâte*o boita do-aie lor şi numai dela aceste boite au mcepuc să-şi cumpere tóté oeie de lipsa Urmările se simc, căci Jidanii îşi iau oa- trai'Udele şi fug, ér poporul incep© a resufla mai liber. Aşa de esemplu cetim, că în comuna. Keezöi erau trei boiţi jidovesc!; de cand insă creştina au înfiinţat reuniunea de consum, doué dintre boiţile jîdovesel au falimentat proprietarii lor au iuac lumea ’u c a p ; tot fcşa s’a îmâinpiat în Rába­ijá n a k , de uude asemenea reuniunea de consum a alungat pe boltaşui jidan, in timpul din unu a s’&u mai înfiinţat reuniuni de consum in comunele Păli, Csepreg, To- i-oási, Hidegség şi Homok. Jidani dm co­mitatul Somogy 4 10 , oâ aceste reuniuni ,de oosum sunt mal rele pentru ei, decât plă­gile Egiptului. — Ore noi Românii n’am putea face asemenea? Cum s’ar mai putea susţine ore comunele nóstre cârciumile şi bolţile jidovesol, decă poporul nostru şi-ar cumpöra cele de lipsă numai dela ai lor şi décá n’ar mai îmbogăţii cu cruoerii lor pe şarlatanii străini.

timp de trei m ii de ani din trupul unui animal în altul, pănă când se curăţiau ; atunci se puteau întorce în trupul cel vechi omenesc. Credinţa acesta în m utarea sufletelor séu metempsihosâ îi făcea pe E gip­teni sé íngrijéscá cu totă băgarea de sâmă de păstrarea cadavrelor. Acestea — când erau aflate vrednice de păstrare de con­siliul mortuar, — erau îmbalsamate, adecă umplute cu asfalt şi cu răşini balsamice, ínvélit cu 15 — 20 de legături frumos zu­grăvite, şi apoi astfel pregătite erau aşe- 4ate în camerile mortuare, unde se întă- riau şi se prefăceau în mumii.

4. CLĂDIRILE Egiptenilor ne pun şi astă 41 în uimire prin grandiositatea lor; aşa sunt ruinele de palate şi de temple din vechia capitală Teba, care se află la satele Lucsor şi Karnak, precum şi ruinele de pe insula Elephantina (o insula a Nilului). Templele egiptene aveau formă dreptun­ghiulară şi păreţii lor erau lipsiţi de fe­restre. Interiorul lor consta din trei des- , părţem inte. Intrarea era neacoperită şi ave de améndoué părţile galerii ocoperite şi

Bustul generalului Florescu. Ia şedinţa de Miercuri a Secatului român ministrul de résboio a fost întrebat, de ce nu ss aş0 4ă pe un piedestal bustul generalului Ion Em. Floresou, care s’a făcut la Paris, din oontribuirile ofioerilor cari au servit sub ordinele sale, şi care se află de un an de 4il0 gata în BucurescI. Ministru de răs­boiu gener. Barendeiö răspunde că bustul generalului Fiorescu a căruia merite pentru ot’ganisarea armatei române le recunósee ori şi cine — s’a hotărît. a se ridica pe es- plonada din faţa casarmei Sf. Gheorge (Maimaison). Din ccuisa iernei îase acésta hotărîre a trebuit să se mai amâDe.

MllSÎCă. D«1 George Dima, dirigentul reuniunei de musică din Sibiia inteaţio- neHă a arangia ou concursul renumitului baritonist D. Popovid, în BucurescI în luna lui Mâiă a. c. pe timpul «erbăriior naţio­nale, un ciclu de două concerte. Spre sco­pul acesta d-1 Dima a fost în BucurescI, de unde, după oum suntem informaţi, i-a’a promis tot ooncursul posibil.

Hoţi, Din Gurghiu ni-se sc rise : In nóptea de 19 Martie n. Vineri spre Sâm­bătă, au in tra t nisce hoţi în casa lui Va- siliu T o d o r a n, măcelar, care locuesce faţă în faţă cu biserica română gr. cat. Hoţii au spart ferestra de cătră stradă şi au in tra t în casă furând multe de tóté, ca haine de pat, 10 perinl, 2 lepedee, 14 şter- gare, 3 năfrăml de mătase şi 2 feţe de masă, paguba se urcă la vre-o sută fior., dór mai mult decât banii preţu ia lucrul cel frumos, ce era pus pe haine. In 4iua următore au venit gendarmî şi vădend pa­guba au mers să caute pe hoţi, pe cari îi urmăresc şi acuma prin tó té comunele din vecinătate, dór n’au dat de urma lor. Se dice, că în nóptea aceea au trecut cu trăsurile nisce ţigani corturari şi e posibil, că ei au fost hoţii, dór nu s’a dat de urma lor. — Al. Stroescu,

Principele Bismark a primit la 22 Mar-t*e cu ocasiuaea serbării jubileului da 100 di.' ani deia nascerea împăratului Wilhelm I peste 1400 de telegrame cu vre-o 45,000 de cuvinte. Pe lângă aoósfca a mai primit un m»re număr de scrisori. Bismark, oare precum soim, a trecut de 80 de ani, a fost bolnav în timpul din urmă, dór acum este mai bine şi cu voie buna.

Un fratricid. Fraţii Ion şi Gheorghe Muoteanu, qpI întâi ü de 70 a ui, ér cel al doilea de 56, ambii locuitori in satul Pe* trârie, comuna Buciumi (România), se cer­tau necontenit şi între ei era de mult o ură ascunsă din causa unei bucăţi de pă­mânt. In sóra de 10 a. c., amândoi fraţii dimpreună cu băetaaul Ilie Holercă se în» torceau din Iaşi îu tr’o căruţă spre locuin­ţele lor. Pe drum, ei fiind cam baţi, s’au luat erâşl la córtá şi în dreptul viei d-lui G. Crupensohi, pe drumul ce mer ga spre achitai lui Târîţâ, cérta ajungând ia culme, George Munfceanu sare jos diu căruţă şi

împodobite cu colóne. După aceea urma o sală acoperită şi de-asemenea împodobită cu o mulţime de stâlpi de pétrá, şi în sfîr- şit altarul, unde se afla chipul 40 'tdtii. în a ­intea templului se înălţau în tocmai ca nisce sentinele uriaşe obeliscii, cari erau nisce columne în patru muchi, înalte de16—58 m. şi făcute d intr’o singură bucată de granit. Aceste columne se ridicau de cătră regi în onórea <Şeilor, cum e d. e. obeliscul lui Thutmosis. L a porţile tem ple­lor conduceau adese-ori alee de sfincsî; aceştia erau nisce figuri de piâtră forte mari, cu trupul de leu şi cu capul de om. Columna lui Memnon, care mai târ4iu la răsăritul sórelui da un sunet particular, era statua unui rege. Pyramidele erau nisce clădiri ariaşe făcute din petri de var seu din cărămi4l; suprafaţa lor consta din pa­tru triunghiuri ale căror vârfuri se întel- niau la un loc. Ele serviau ca locuri pen­tru înmormântarea regilor. Pyram ida lui Cfieops dela Gizeh, nu departe de Cairo, este înaltă de 137 m., deşi vârful ei lip- sesce acum. Biserica cea mare a sf. Petru

dinpreurtă cu băetanul Holercă se năpus. teso asupra fratelui şi voeso să-l bată. Acesta însă apârându-se, ei îi aruncă în jurul gâ­tului o frânghie, o fao în formă de lanţ şi sprijinindu-se fiă-care ou oâte un pioior în faţa victimei trag de capetele frânghiei pănă oe ’1 ucid. In urmă îl trânteso la pământ, şi cu călcaeie îi sfărîmă craniul. După să­vârşirea crimei, arunca cadavrul în tr’un şanţ şi dispar. Ucigaşii însă au fost prinşi şi arestaţi, er afacerea e la tribunal.

Importul de hărtiă în România. Ca­mera de comerciu şi industria dm Braşov aduce la cunoscinţa publicului, că în urma măsurilor mai nouă luate de autorităţile române, importul de hărtiă maculată în România, Gazete folosite şi or! ce alte ti­părituri mânjite este oprit.

Concert. Duminecă în 28 1. o. la 7 óre séra va concerta musica militară la vila Kertsch ou un program din 12 puncte, în­tre care românesc unul („Postilonul amo­rului"). Intrarea 20 or.

Teatru german. Mâne Duminecă se va da două representaţiunl teatrale „Die kiti­nen hchăfchen“ operetă de Varney, care se va da după amó4l cu preţuri forte ş e z u te şi „Fatiniteau operetă de íuppée, oare se va représenta séra.

Catalogul de rose ilustrat al cunosou- tei firme Tomas Kraus din Codlea a apă­rut în limba româoéscâ. Atragem daci aten­ţiunea cetitorilor noştri asupra acestui bo­gat catalog de peste 300 de specii de rose, şi alte flori. Catalogul se trimite la osrera gratis. Comande se pot face şi în limba româ&ă, Adresa Tomas Kraus, Codlea. (F e r ketehalom, Brassó megye).

Pentru cei ce voesc sè neguţătorescă CU pssce. Fiind-oă din mai multe părţi am fost rugaţi de cătră unii ţâranl de-ai noştri, cari vor să se ocupe cu vâadarea de pesce sărat, ca să le arătăm de unde să-şi pótá procura marfa mai cu înlesnire şi fără temere de-a fi înşelaţi, le puuem încă odată în vedere marele magazin de pesce ai d-lui Ioan N. Bidu din Braşov (Târgui Str^elor nr, 25), dela care se póte comanda în orl-ce timp, atât îa măsură mare, cât şi mică, tot felul de pesce, icre roşii tescuite, măsline, stafide, smochina, roşcove, tóté de oalitatea cea mai buaă şi cu preţuri moderate.

A v i s .Stimaţii domni, cari au primit esem-

plare din „Răspunsul la cartea n6grâa, decă cred, că nu ie vor pute desface cel mult în 15 4ile, sunt rugaţi ou totă seriositatea a le retrimite cât mai curând ca să le pu­tem oferi altor binevoitori amiot şi cu­noscuţi.

1. Axentie Severu.

din Roma ar pute să încapă înlăuntrul ei. Se dice, că lucrătorii, cari au ridicat-o, ar fi consumat, pănă ce au dat-o gata, ridichi, câpă şi usturoiü în valóre de 41/2 milióne fl. Labirintul era un palat cu 12 curţi şi cu 1500 odăi de-asupra pământului şi 1500 sub pământ. Catacombele erau coridóre es- tinse, cu mai multe etage, săpate în ridi- căturile stâncose libyce ; ele serviau pen­tru păstrarea cadavrelor şi se întinde cale de două césuri. Multe mumii păstrate în ele pănă astădi s’au transportat în deo­sebite musee europene. Grandiósa şi to t­odată înfiorătore sunt cele 40 de morminte regesei, care se află în tr’o vale stáneósá din munţii Libyei.

5. CULTURA Egiptenilor a ajuns la mare desvoltare încă în tim puri forte vechi. Acósta se póte vedé din hieroglifele descifrate, care ne dau o iconă lămurită despre vieţa egipténá. Hieroglifele sunt serisórea cea mai vechiă a poporului egip- te n ; ea este o serisóre cu felurite chipuri, care însemnau sunete, noţiuni (idei) şi şiruri în tregl de noţiuni. învăţaţii au găsit cheia

jraurma 4 GAZETA TRANSILVANIEI Nr. 61— 1897.

Nou cor de plugari — Essmple de laudă.Secusigiu, Martie 1897.

Stim. D-le R edacto r! Văcjend noi că în fiă-care comună, unde sunt corurî de plugari, poporul se deştâptă şi ínaintézá în tote cele bune şi folositóre, ne-am ho- tă rît şi noi, 60 de tineri în frunte cu d-nii preoţi C. Istănescu şi A. Popovicî, şi cu d-1 învăţător D. Seb^şian, şi am înfiinţat şi în comuna nostră Săcusigiu un cor vo­cal bisericesc. Am adus ca instructor pe desterul tiu Őr Ioan Drăghiă din Chiseteu. Prelegerile s’au început în 10 (22) Dec. a. tr. în şcola învăţătorului D. Sebeşian, care dela început a fost între noi, sfătumdu-ne ce şi cum trebue să lucrăm.

Vrednicul instructor şi-a dat totă si­linţa cu noi, aşa că după 2 luni de in­strucţia, 9 (21) Febr. am cântat în sânta biserică íntréga liturghia spre mulţămirea tuturor. Am mai învăţat şi cântări fune- brale. De atunci cântăm în fiă-care Du­minecă şi influinţa cântărilor se şi arată, căci biserica nostră cea spaţiosă e tot- déuna plină de credincioşi, cari cu drag vin să se róge lui Dumnedeu şi să asculte corul cântând.

Tot dela confratele nostru Drăghici am învăţat şi căluşerul, er acuma învăţăm cântări naţionale, în cor mix, aju taţi fiind şi de vrednicul şi cântăreţul nostru preot A. Popovicî.

Nu putem, decât să lăudăm zelul şi diliginţa bravilor noştri instructori, cari nu cruţă nimic numai ca să învăţam tote cât mai bine.

Comitetul nostru parochial ni-a votat ca ajutor dela comuna bisericésca o sumă de 30 fl., pentru ce priméscá mulţămitele nóstre.

La îndemnul părintelui nostru Po- povicl, în Dumineca primă din post ne-am cuminecat to ţi cei 60 de corişti în corpore, ér dintre membri comitetului parochial s’au cuminecat 18 inşi. Esemplul nostru l’au urm at şi alţi credincioşi, aşa că împreună cu noi s’au mai cuminecat preste 200 băr­baţi şi femei.

Noi ne bucurăm de acest bun început şi dorim ca pe viitor să dispară dintre noi neînţelegerile, mănia, pisma şi ura, ce ne-a consumat pănă acum, şi în locul lor să domnescă între noi paoea şi buna înţele­gere frăţăseă,

Iosa Albota, corist.

Câte-va cuvinte despre băi séu scalde.

(C urăţirea ş i în g r ijirea corpu lu i).„Curăţenia întru tote Ajută la sănetateu.

Curăţenia corpului depărteză tóté miasmele, ce ne încungiura. Curăţenia alungă tot ce natura a lăpădat ca netrebuincióae şi stri­cate.

acestei scrisori şi acum sunt în stare să înţelegă cuprinsul sulurilor de papyrus şi al inscripţiunilor de pe monumente. Sciinţele erau ţinute în secret de cătră preoţi. Cal­cularea esundărilor Nilului dădu nascere sciinţei Astronomiei; prin continua regu­lare a graniţelor se desvoltâ Geometria. Afară de aceea învăţaţii egipteni se mai ocupau şi cu Dreptul şi cu Medicina. Mai multe imnuri şi cântece ne arată gradul de desvoltare al poesiei egiptene. Ca pro­ducte ale industriei egiptene m erită a fi amintite ţesăturile cele fine şi preţiose de byssus (bumbac), m aterialul de scris făcut din scorţă de papyrus, sticla colorată şi lucrurile de piele frumos împodobite. Po­porul egipten trăia forte simplu. Măncările Egiptenilor erau pânea şi meiul numit durrah, carnea (însă nu cea de porc), pe­rnele şi legumele ; de băut, bău apă de Nil, bere şi vin. Egiptenii locuiau în case f&cute din cărămidl, care de multe ori aveau patru pănă la cinci etage. Coperişul lor era aprope oblu şi se folosia ca g ră­dină de fiori. Odăile erau plăcute şi adese-

Cultura pielei eu te o parte prin­cipală a curăţeniei. Curăţenia cor­pului este un mare şi puternic mij­loc de-a ţine sănătatea omului. Na trebue se considerăm pielea nostră ca o manta, ci ca organul cel mai însemnat al nostru.

Corpul dér trebue bine îngrijit, ca se p0tă fi apărat de orî-ce bólá, căci necurăţenia produce cele mai multe bólé. Prin spălarea corpului se destupă o mulţime de canalurl ale sudórei, înlesnesce transpiraţia şi lărgesc porii, carî prepară o un- sóre necesară p ielei, pentru a o apăra de mulţi agenţi răi, cari sunt vătămători sănătăţii.

Pielea corpului este un mijloc principal de a ţine cumpăna între puterile şi mişcările trupului nostru. Necurăţenia pielei degradeză pe om, atât fisicesce, cât şi moralicesee.

Trebuinţa de-a curaţi corpul prin bai este prescrisă din timpii cei mai vecii! ca o dogmă religiosă. Aşa vedem în religiunea lui Brahma, cea mai vechie religiune, că băile sunt impuse ómenilor cu mare rigu- rositate; étá ce cjice Brahma despre băi: „Băile de mare şi de gârlă „sunt sacre şi mai cu osebire pen- „tru mântuirea Indienilor4*. (Vecji Tabloul synoptic de tote religiunile pământului de A» Maziéres la pa­gina 154).,

Tot din punct de vedere higie- nic, Indienilor le este prescris de religiunea Brahma a nu muri séu a sta bolnavi în casele lor; pentru aceea ei, îndată ce se simt bolnavi, se transpórta pe malurile rîului Gran* gele, spre a se scălda în apă de mai multe-orî pe cp- (Tabloul synop­tic de tote religiunile pag. 177.) Asemenea vedem şi la religiunea mosaică reguleîe pentru curăţirea corpului, impuse tot din punctele de vedere religios. (Vecji Cartea a III a lui Moise cap. 11 — 17. Sânta Scrip­tură — Leviticul.). Mohamedanii asemenea au spălările ca o dogmă religiosă. La Romani băila cunoscute sub numele de balneum , erau numai ca o galanterie şi constituiau una din obligaţiunile ospitaliere. Cei din- tâiu, cari au construit băi la R o­mani, au fost Cicerone şi PliniuB. Asemenea şi la GrecL băile erau forte mult folosite mai cu sémá în timpnl sărbătorilor 40il°r-

Ne voind a face aci istoricul băilor, ne vom mărgini numai asu­pra regulelor higienice, ce trebuesc păstrate la facerea băilor, şi la fo- lósele ce aduc băile.

Băile, după cum se scie, se îm­part în băi reci, calde şi băi de aburi cu duş, cjisö Ş1- băi rusesc!.

Băile reci sunt acelea, ce se iac în rîu séu în casă. Apa ce se între-

orl împodobite cu mobile forte frumóse. Palatele celor bogaţi erau pompóse şi erau încunjurate de grădini de to tă frumseţa. Egiptenii erau omeni veseli şi prietinoşî, dérá cu străinii nu mâncau nici-odată la aceeaşi masă. Femeile erau respectate, ceea-ce ne arată de-asemenea gradul cel însemnat de cultură al poporului egiptén. Căsătoriile în tre persóne din oaste deose­bite nu erau oprite, dér erau contra obi­ceiului. Egiptenii aveau şi sclavi.

6. ISTORIA. Menes, primul rege egip­tén, zidi oraşul Memfis (8000 a. Chr.); Cheops, care trăi mai târdiu, ridica pira­mida cea mai m are; Amenemha 111 făcu labyrintul şi lacul Meoris cu zăgazurile sale uriaşe. Pe timpul esundărilor o parte din apa Nilului se conducea în acest lac. Hycşii» un popor nomad şi resboinic, năvă­liră din Asia (2100), cuprinseră Egiptul şi-l stăpâniră timp de 500 anî. Numai după lupte grele se putu deîătura jugul lor şi oraşul Teba deveni capitala ţării li­berate, care începu să ínfioréscá din nou. Regii cei mai însemnaţi egipteni au fost

buinţeză la facerea acestor băi este rece, are 12°— 15°— 18°. Aceste băi trebue făcute numai în timpul căl­duros (vara). Orî-ce persona, care face băi reci, să nu stea mai mult în baie decât 15— 30 de minute, şi în acest timp trebue să facă óre- care mişcări, precum a înota séu alte eserciţii, ce ar ajuta întreţine­rea temperaturei corpului. Băile reci trebue făcute între 3—6 dre după améc[í, séu la 8— 10 óre dimineţa, şi nici-odată după mâncare séu după beutură multă; trebue se trécá un timp de cel puţin 3 seu 4 óre între masă şi baie, ca astfel mistuirea se se iacă regulat, la din contră cau- seză congestiunî la cap şi chiar morte.

Asemenea trebue a se feri de arşiţa sóreiui. Când cine-va este asudat, nu trebue să facă baie în­dată, ci trebue să se răcorâscă; şi nu trebue, ca se se récoréscá, să stea pe marginea apei desbracat, căci atunci este expus la răceli ime­diat, care au grave urmări; ci ca să se récoréscá, trebue se se ştergă bine peste tot corpul cu un cearşaf (lepedeu) uscat de naduşâlă (sudóre) şi să stea învelit în cearşaf până a tre­cut totă năduşâla; după ce s’a ră­corit şi svéntat trebue să-şi ude ca­pul întâiu şi apoi să se arunce re­pede în apă.

Băile reci repetate da mai multe- orî pe săptămână întăresc forte mult corpul; pofta de mâncare şi mistuirea se face mai repede, som­nul mai liniştit; ideile devin vesele, ér cei bolnăvicioşi capătă curaj, şi în fine pielea este mai puţin impre­sionată de schimbările anotimpului.

Băile reci seu spălăturile reci întrebuinţate în tóté 4^0le aduc sângele în părţile extreme şi pre­lungesc cât se póte mai mult vieţa omului. Astfel dór spălarea rec© e un bun mijloc pentru a păstra séu pentru a reda sănătatea şi frăgezi­mea copiilor.

Spălăturile séu băile reci nu lucrézá numai asupra corpului, ci mai cu séma asupra spiritului.

îndată după eşirea din baie, trebue a se şterge bine a se îm­brăca îndată şi a face preumblări potrivite.

Băile reci nu sunt bune pentru bătrâni, spălăturile reci însă sunt cele mai bune şi folositóre atât pen­tru betrânî, cât şi pentru copii, Băile reci sunt forte bune pentru ómenii cu temperamentul limfatic — ner­vos. Spălăturile reci şi repecjî sunt fórte bune pentru tote etăţile. Acest mod de curăţenie, atât de lesnicios pentru orî-cine, şi care este de re­comandat tuturor, şi mai cu sémá

Bamses 11 numit şi Sesvstris (1350), vestit ca erou, ca domnitor şi ca autorul mai multor zidiri însemnate, şi Bamses 111 nu­mit şi Bampinit (1250), care zidi o mare vistierie. După tradiţiune architectul, care făcu acestă zidire, lăsa o pétrá neziduită, astfel, că prin locul ocupat de acéstá petră putea să între la comorile regesei. Cei doi fii ai săi jăfuiră în tr’o nópte vistieria. P rin­tr ’o cursă pusă cu măiestrie regele prinse pe unul dintre furi. Ne mai putând acesta să scape, îl ruga pe fratele său să-i taie capul, ca astfel să nu-1 potă recunósce ni­menea. Ca să potă descoperi pe făptuitori, regele porunci să se atérne trupul înaintea porţii vistieriei, crecjend, că va veni cine­va să-l ia şi să-l îngrope. Al doilea frate veni în adevăr, se lua cu vorba pe lâDgă păzitori, îi îmbăta şi apoi fura cadavrul. Tote silinţele regelui de a descoperi pe furi rămaseră zadarnice, pănă când pro­mise că-1 va ierta şi-l va răsplăti pentru curagiul său ; atunci hoţul veni şi fu iertat*).

*) Poporul nostru încă are o poveste, care séméná forte mult cu acésta.

dimineţa după ce sra spălat pe faţa se ia o cârpă séu un cearşaf (lepe- deu) să-l móie în apă rece şi să se frece p e3 te tot c o rp u l ; acesta sti- mulézá activitatea pielei şi deşteptă tote organele omului, îl apără de răceli. Persónele slabe şi suferinde de bólé de piept, află în aceste spă­laturi resî balsamul prelungitor al vieţei, şi apărătorul cel mai puter­nic contra diferitelor răceli.

Cât pentru băile reci la copii, vom spune, că în vechime se cre­dea, că spălarea cu apă rece a co* pilului după nascere şi continuată pănă la etatea cea mai înaintată, este trebuinciósá. Hufeland este şi el de aceeaşi părere, dér povăţuesce de a aştepta, ca copilul să aibă cel puţin şese săptămâni. Dela acesta etate trebue a*l spăla în tóté dimi­neţile cu apă căldicică şi să o re- cesca cu încetul, pănă ajunge a fi rece.

Trebue dedaţi copiii a-i spăla cu apă rece în fiă-care dimioăţă peste tot corpul; să se spele repede şi în urmă să se frece cu un lepe- deu (cearşaf) pe piele pentru a ab­sorbi apa.

Spălarea cu apa rece a copiilor este cel mai bun mijloc pentru în­tărirea sistemului nervos, pentru în- vertoşarea şi apărarea de diferite bólé. In acesta privinţă ecă ce Virgiliu: (IX. V. 603):

„Durum e stirpe genus. Natos ad flu- [mina primum

„Deferimus, saevoque gelu duramus[et undisu,

adecă, pentru a fortifica şi prelungi viâţa copiilor mici, trebue a-i spăla cu apă rece,

Prof. î)r. E lefterescn.

Despre prăsirea galiţelor.(Urmare)

Coteţele şi curţile do găini.

Décá coteţele stau aprópe de olaltă, atunci e cu scop a îngrădi locul acela, care e dat pentru umblarea găinilor, ca aşa să nu se amestece. Locurile acestea libere trebue să fiă mai mari, pentru-ca cocoşii se potă umbla în bună voie şi unul pe altul să nu se turbure în împreunarea cu găinile. In curţile acestea să punem tufe, sub cari găinile să se potă aşeda la umbră. In locurile şi curţile îngrădite tre­bue să ne îngrijim şi de aceea, ca găinile să se potă nutri şi cu verdeţă, rămăşiţe de animale şi cu m aterii trebuincióse pentru desvoltarea cojilor de ouă.

Pentru găini e mai bine atunci, când au un loc cât de larg, unde să potă alerga, prin urmare locurile îngrădite se pot re­comanda numai acolo, unde împregiurările poftesc asta.

LT~"*~ IIHIIHW IUI I IIIIII Killiw IIWIHBI ■» W !!■■!■< M—IIWII JW—mWM—l—i— Mi

— Pe la mijlocul vecului al 8-lea Egiptul fu curăţit de Aetiopenî, dér şi aceştia avură a se lupta cu Assyrienii. Aeticpenii fură alungaţi de Psammetic (650) cu ajutorul unor piraţi greci (omeni de aramă eşiţi din mare). Psammetic ajungend singur domnitor, favorisâ pe străini şi din causa acesta se depărtară mulţi ostaşi din Egipet. Fiiul său Necho (600) puse mai mulţi co- răbieri fenicieni să (circumnavigeze) încun- jure cu corăbiile. Africa şi începu să sape un canal între Marea roşie şi un braţ al Nilului.

El învinse pe regele losias din ludea la Megiddo, dérá la Carchemis lângă Eufrat fu. biruit de domnitorul babylonen Nebucadnezar. Psammenit, fiiul lui Amasis, fu învins (525) de regele Perşilor Cambyse şi fu detronat. Egiptul deveni o provinciă persică.

Nr. 61— 1897. GAZETA TRANSILVANIEI Pagina 5

Căldura măresce puterea de ouat a găinilor; asta o putem vede mai bine la plugarii noştri mai săraci, cari trăiesc în­tr’o odaiă, cu găinile, prin urmare sunt în stare deja în luna lui Februarie a duce în piâţă pui, cari îndeosebi în oraşe mai m ari se plătesc fórte bine. La plugarii aceştia săraci găina, nu mult după-ce i-au căcjut penele şi începe a oua, se şi pune la clo­cit, ér puii se cresc în odaiă. Din acesta putem vede, ce mare înrîurire are căldura la ouatul grabnic al găinilor, ba mai mult încă la clocirea lor. P rin urmare găinile acele, care se afiă érna în locuri mai calde nici nu ínoétá a oua. Totuşi nu e de re­comandat, ca prăsitorii în mic, să încăl- 4éscft coteţele, căci de-o parte asta e cos­tisitor lucru, ér de alta, decă am încăldi coteţele mai mult decât trebue, facem nu­mai pagubă, căci găina, care se pune în- tr ’im coteţ prea tare încăldit, ér apoi iese în ger, se póte prea uşor răci şi póte că­păta mai ales durere de gât. Lă prăsirea în mare se póte recomanda, în ger mare să se încăl40scă coteţele, pentru-ca întren- sele, ales nóptea, căldura să nu fiă aşa de mică ca cea la care îngheţă apa.

Este bine, ca afară de coteţe să fa­cem în curţile, unde ţinem găinile, câte un şopron acoperit mai bine cu paie, unde găinile să se potă trage în vreme de ploiă, ninsóre, şi vara să aibă ceva umbră împo­triva arşiţei sórelui.

Este fórte folositor, ca curţile unde se află găinile să fiă plantate cu acaţî, soci şi frăgarl. Plantele acestea de-o parte dau umbră găinilor, ér de alta frăgarii şi socii cu fructele lor şi acaţii cu frun4ele lor dau un nutremént fórte nutritor şi plă­cut găinilor.

0 curte de găini are sé fiă cât de tare plantată cu arbori, de oari am pome­nit, séu cu alte tufe, căci atunci, mai ales vara, avem să purtăm mai puţină grijă de nutreméntul de grăunţe al găinilor.

Este bine, ca în curţile găinilor sé nu fiă grăme4l de petrii ori de lemne, «căci sub aceste se pot prea uşor ascunde cloţanii, dihorii, nevăstuicile şi alţi vrăş­maşi ai găinilor.

In ger mare, seu în vremuri de fur­tună nu putem lăsa găinile afară, ci tre ­bue să le ţinem mai mult în coteţe. In

’ cjile de acestea avem să grijim, ca găinile să aibă năsip în coteţ, ca se se potă scălda în el, prin ce se curăţă de gónge; pe lăngă asta să aibă tot-déuna apă prospătă, care In ger e bine să se încăl4escă puţin.

Găina, care are păduchi séu e plină de alte gónge, nu mânâncă regulat, se slă* besce în putere şi ouă mai rar. Avem deci să purtăm şi în astă privinţă mare grije de curăţeniă. Facem prin urmare bine, •când primim o găină nouă în curtea nos­tră, decă cercetăm mai întâiu, nu cumva-i păduchi6să, ca aşa sé nu se umplă şi ce­lelalte.

In vremuri geróse, când nu putem lăsa afară găinile din coteţ, avem să le dăm şi nutremént to t acolo şi ca nutre­méntul să nu se risipâscă putem face un vas anume pentru aşe4area nutreméntului. Mai ales verd0ţa şi nutreméutul mole avem să li-1 dăm tot-déuna în tr’un anumit vas, ^ r grăunţele le putem împrăştia în curte, -căci găinilor le place asta mai bine şi mâncarea încă le cade mai bine.

Găinilor le place a se nutri nu nu­mai cu grăunţe, ci şi cu gónge de to t felul, ba şi cu verdeţuri. Prin urmare avem să îngrijim, ca în curţile găinilor să fiă ârbă destulă. In multe locuri, unde curţile găinilor nu-s destul de mari, prin urmare n ’au nici gónge, avem să săpăm o gaură, în care să vărsăm sânge séu alte rămăşiţe de animale. Gaura o astupăm şi aşa în 1 — 2 săptămâni au găinile destule gónge de îmbucat.

După-ce găinile au lipsă şi de var, din care se face cója oului, avem să arun­căm într’un colţ al curţii găinilor rămăşi­ţele de var, care cade de pe casele nóstre,. séu să pisăm cojile de ouă întrebuinţate în bucătărie, pe cari mâncendu-le, ouăle lor vor avé puterea de-a se nutri.

La Francesi, cari sunt cei mai mari prăsitori de sburătore, e datina, ca găinile

să se pună în tr’un coteţ pe rote şi aşa să fiă purtate în chipul acesta. Isteţul F ran­ces aunge două scopuri : unul, că dă mai puţin nutrem ent găinilor, celalalt, că og6* rele se curăţă de o sumedenie de g6nge.

Iu liu JBardosy.

lubileul „Albinei4. Precum seim, acjî Sâmbătă s’a ţinut adunarea ge­nerală iubilară a „ Albinei44, oare a împlinit 25 de ani dela înfiinţarea ei. Aflăm, că cu ocasiunea acésta d*l N. Petra-Petrescu, adjunctul Filialei de aici, ca unicul funcţionar în viaţă dela înfiinţarea Institutului a fost înaintat la rangul de funcţionar de clasa Ii-a. Adresăm d-lui Petrescu din acest îmbucurător incident cele mai căldurose felicitări!

ULTIME SOIRI..Atena, 26 Martie. Aséra s’a tri­

mis ambasadorilor marilor puteri nota Greciei, prin care acésta protes- tâză contra blocării insulei Creta.

Berlin 26 Martie. „Gazeta de Colonia* află din Atena, că aici domnesce temere, c& vre-o putere mare va lua Creta în posesiune. Spiritele sunt iritate în contra Rusiei.

CoSonia, 26 Martie. Din Canea sosesce scirea, că Grecii au atacat erî anteposturile turcescT la Malaxa. Turcii au dat vre-o 100 de focuri din fortărâţa Malaxa. Se vorbesce de mulţi răniţi şi chiar şi morţi

Oare de seină şi mulţămită publică.Cu ocasiunea prelegerii publice ţinute

de Dşora Maria Bogdan s’a încassat suma de 30 fl,

S u p r a s o l v i r i au ineurs dela ur- cn&torii domini şi d<5mne:

Ioan Burduloiâ 1 fl. 80 cr., George Chelariu, Ars. Vlaiou, D na Gărtner, B. Bainlescu, Vasilie Popa căpitan şi Ele Mocan câte 80 cr. Virgil O' i ţ iu şi Maria Stănesou câte 60 cr,, Elena Voina, Elena Săbădean, Elena Bogdan, Pompiliu Dr,u, Maria Burduloiu, Al. Străvom, Bap. Bom, Viola Goldiş, Maria Popovici, Aurel Ciorb a şi Teofil Popovici câte 30 cr.» Maria Baia- lescu 50 cr.. Eugenia Arion 40 cr., Io?.u Voiouie3ou şi Ecafcerina Radulescu câte 20 cr., E . Muntean, Maria Bogdan Duicâ, Titu Gidiu, N. N., I. Aron şi A. Bidu câte 10 cr.

Acestor binefăcători le esprimăm mii* ţâmitâ.

Braşov, 14 Martie v. 1897.Maria Popea, l)r. I. BJ&ga,

presidentă. secretar,

L i t e r a t u r ă .Pentru cei ce voiesc sé jóce teatru am

scos în broşură separată frumósa comediă în trei acte Săpătorul de bani, localisată de Antoniu Popp, — e o piesă instructivă, uşoră şi fórte potrivită pentru popor. Bro­şura conţine 42 pagine şi se află de vén- 4are la Tipografia ^A. Mureşianu*, în Bra­şov pentru preţul de 12 cr. Trimisă prin postă 14 cr.

*Din preţiosa „Bibliotecă pentru toţîa,

edată de librăria Carol Müller din Bucu- resci, au apărut încă următorele trei vo­lume :

Nrii: 116—117: Iubire, poesii de A Vlâhuţâ (1888—1895.') — număr duplu, care costă 60 bani séu 32 cr.

Nr. 118: Fleacuri (amintiri duióse, schiţe şi novelete) de Vasile-Pop, —- sunt nisce scrieri de distracţiă mai ales unele din ele fórte reuşite.

Nr. 119: Robia Peleşului de Carmen Sylva, trad. de Elena Badu, Rosetti. Acest volum conţine pe pagina primă şi portretul augustei autóre a Majestătii Sale Reginei Elisabeta a României. E un volum fórte de valóre, ca tote scrierile Carmen Sylvei.

Tot în editura librăriei Carol Millier din BucurescI a apărut un elegant volum de poesii în titu lat Frtinnrî păgâne de Dui- hu Zatnfirescu. Conţine vre-o 30 poesii ti­părite pe hârtie de lux. P reţul 2 lei.

*

In editura librăriei H. Zeidner din Braşov a apărut : A ritm etică de F. E . Lurtz. Tradusă de un învăţător după a 6-a ediţiă germană. Partea IV : Raporturi, pro- porţiuni, regula de trei. Calculul procen­telor şi intereselor. Calcularea solvirilor făcute mai înainte. Agiul. Regula de trei compusă. Calcularea intereselor după obi­ceiul comercianţilor. Calculul societăţii, alegaţiunii şi catenar. Terminul mediu. In ­teresele compuse. Calcularea facturilor, dis- contului, a hârtiilor de sta t şi a acţiilor. Purtarea şi încheiarea contului curent. Contabilitatea industrială. Operaţiunile fun­damentale cu mărimi algebraice. Rădăcini cuadratice şi cubice. Perm utaţiuni şi com­bin aţiuni. Ecuaţiunl de gradul I cu una şi cu mai multe necunoscute. Teme din pla- nimetrie şi stereometrie, — Preţul unui esemplar 90 cr.

Stfrecii din tăiere.— S n o v ă —

Era odată un biet moş şi o biată babă, amendoi slabi şi neputincioşi, cari trăiau umblând a cerşi pe la cei creştini.

Umblând ei astfel, ajunseră la un domn bogat, căruia ’i s’au făcut milă de ei şi li-a 4is: „Moşule, să stai la mine, că vă dau eu celea trebuinciose, că am de undeK.

Şi a m ulţămit moşul şi baba domnu­lui şi au rămas la el. E r domnul a porun­cit să-i ducă în tr’o casă caldă şi să le dea în to tă 4iua de m âncare; li-a dat şi haine şi to t ce le trebuia.

Odată domnul poruncesce servitorilor să-i prindă doi şoreci. Prin4end servitorii şorecii şi dându-i domnului vii, acesta i-a pus în tr’on tăier, er peste tăier a pus cu gura în jos un alt tăier şi aşa a dus şo­recii în casa unde era moşul şi baba. Aci a pus tăierele pe masă şi a 4is : „Moşule şi babă, ve dau to t ce vă trebue, însă aici să nu vă întindeţl că, cât ce voiţi simţi îndată vă dau afară !w

— „Nu ne-om întinde, domnuleu, 4i- seră moşul şi baba de-odată ; „nu vom căuta noi ce a pus domnul în tă ie rK.

O 4l“două trece aşa. A treia 4i baba, caldă şi îmbrăcată bine, se to t întorse pe lângă tăier şi 4 °̂® cătră moşul: „Moşule, ore ce are domnu în tă ie rw. — Moşul 4ise: „Da lasă, babă; aibă ce va ave, ce ne pasă nouă, bine că ne dă ce ne trebue !u

Acum lasă babă aşa. Mâne ărăşi se întorce pe lângă tăiere şi se uita la ele şi cătră moşul: „Moşule, eu aşi voi să sciu, ce are domnul in tăiere, că voiii lua ori­ce ar fi, numai vreu să sciu!w

— Ba lasă, babă nu umbla acolo, că nu ai nici un folos. Mulţămesce-te, că ne dă domnu cele trebuinciose14.

— „Că nu iau, moşule,u 4ise baba, „numai vreu să sciu ce are domnu acolo !u

— „Lasă, babă, nu căuta acolo, să simţâscă cum-va domnul şi să ne dea afară !u

— Câ nu iau eu, moşule, de-acolo ni­mic, ori-ce ar fi, numai măcar cu verful cuţitului se crepeţescî o leacă tăierele de cătră-olaltă, ca să ved măcar cât de câ t“.

In urmă, neputend moşul birui cu ea, baba a luat un cuţit şi a mers la tăierele de pe masă şi a băgat verful cuţitului şi a crepeţit o leacă tăierele. Atunci un şo- rece fâstâc a fa ră ! Moşul şi baba se iau după el prin casă, der şorecele şi-a aflat o strungă în părete şi s’a băgat în ea.

Şi s’au amărît moşul şi baba şi şedeau to t amărîţi, când de-odată vine domnu şi vă4endu-i aşa supăraţi le 4 ise : „Ce sunteţi supăraţi, moşule? dor nu aţi umblat cum­va la tă ie re?“ Şi mergend şi căutând domnu nu a aflat în tăiere numai un şo- rece. întrebând de moş, că unde-i celalalt, moşul i-a spus, cum a fost treba.

Atunci domnu a luat hainele cele bune de pe ei şi i-a îmbrăcat erăşi în

hainele cele rele, şi i-a scos afară din casa lui, 4icendu-le: „Nu aţi ascultat vorba mea eşiţl dela mine afară !u

Şi a um blat bietul moş şi cu blăstă- m ata lui de babă 6răşl a cerşi, d6că nu au ascultat ce li-a spus domnu.

D. 0. N.

P O V E Ţ E .

Mijloc de a da florilor altă colóre.Pentru ca florile din vase se capete o altă colóre, són ca colórea, ce o au se devină mai frum0să, se pun pe fundul vasului, la rădăcina fló­réi, cărbuni de lemn sdrobiţi mă­runt. Cu deosebire acest mijloc are mare influinţă asupra roşelor şi pe­tuniei.

*

Globuri colorate. Este acum o modă, că pe lămpi se folosesc glo­buri colorate, ceea ce e fórte réu şi nesănătos. Fiind că ochii omului sunt dedaţi cu lumina sórelui, care e aibă, de aceea trebue ca séra sé încunjurăm a pune pe lămpi ori-ce globuri colorate şi e bine se folo­sim numai albe.

MULTE SI DE TOATE.«

Un riu , in c a r e tó té s e p etr ifică .

In Spania se află un rîu cu numele Rio Ţinto, cere are o deosebită însuşire; anume: ori ce se aruncă în acel rîu, se pre­face în pétrS. In acest rîu se petrifică chiar si năsipul, oe se află pe alvia rîului. Décá se aruncă o pétrâ îq rîu, şi cade psste alta după câte-va luni se împreună la-olaltă, se prefac în tr’o inassá vértósá. In rîu din causa acésta n iclnupöt trăi pesci, brósce etc.

*

Ouë negre.

Nu de mult un econom a aflat, oă nisce raţe ale sale au ouat ouă negre, ori­cine se va întreba: óre num s’a putut în­tâmpla ima ca acésta? E tă cum: Raţele, despre oare e vorba, a u mânoat ghindă. Din causă, oă ghinda conţine mult tanin, (sulfat de argàsélâ) şi gălbănuşiul oului mult fier, prin amestecul ohemio a aoestor două materii s’a format un amestec ase­menea acidului gallic de colore négrâ. Un naturalist ou numele Tegetmeir 4*oe> °* déoá se dă găinilor oójá de rac sdrobită, vor oua ouă de colóre roşie deschisă.

*

N ópte p lăcută .

Un preot american tînăr şi cam ner­vos publică următorea întâmplare curiósá în tr’o fó’e din America :

„Am avut o afacere în tr’un sătuleţ de tâl­hari şi nóptea a tr«buifc să o petreo în oasa unei matrone cinstite. Bătrâna d0mnă îmî arăta odaia şi îşi luâ nópte bană cu cuvin­tele : — Odaia acésta numai acelor 0speţl o dau, pe oari îi stimez mai mult. De odaia acésta sunt legate oele mai scumpe suve­nir!. In patul acesta, pe perinele aoeste a murit primul bărbat al meu, ér al doilea bărbat şi-a dat ultima răsuflare pe divanul acesta. încă şi acum, oând întru în odaia acésta, mi-se pare, că-i văd. Tatăl meu s’a culcat pe oanapeaua acésta, de pe care nici nu s’a mai sculat. Sermanul tată ! E ra spi- ritist şi-mi promise, că după mórte în odaia acésta se va întêlni cu mine. Câte-odată îl şi văd. DécS în astă nópte va veni, pórtá- te cu el amicabil. In locul, unde te afli acum d-ta, a murit primul meu fíu; el a fost m edic; şi acum se mai află în dulâp două schelete, oarî au fost ale lui. In lada aceea vei afla 12 capete de m orţi şi mul­ţime de óse de om, poftesoe petrece-ţl ou ele, décá îţi va fi urît. încă odată îţi pof­tesc nópte bnnă ! — Sa înţelege, că totă nóptea nu mi-am înohis ochii“, astfel ter­mină tînărul preot păţania sa, „deórece totă nóptea am vë4ut năluciri44.

*

Pagina 6 GAZETA TRANSILVANIEI Nr. 61,—1897.

C u m s e î n ţ e l e g ţ e r a n i i .

Straja satului vine la casa unui ţăran şi-i bate în portă. Se încinge o conversaţiă. H ai mé din casă ! — Cine ? — Tu. — Eu ?— Păi c ine! — Ce-i ? — Cum ce-i ? — Păi ce-i? — Ai o serisóra! — Cine mé?— Tu. — E u? — Păi cine, — Ado ’neoa!— Ce mé ? — Scrisórea. — Ce serisóre?— Sciu eu ce serisóre! — Trebue se plă­tesc!? — Ce, m é? — Cum ce? — Ce sS plătesc? — P o rto .— Cine? — Tu. — Eu?— Păi tu. — Ce porto, mé ? — E tă porto.— Cum aşa? — Păi, sciu! — Nu-i plă­tită? — Ce? — Serisórea. — Ehei! — Cum ehei ? — Ai sé dai mé ! — Ce ? — Bani. — Ce bani ? — Porto. — Cât, mé?— Ce câ t? — Câţi bani, mé? — 15. — Cum 15. — P ă i ! — Dór de ce, mé ? — Nu sciu. — Ecă 15. — Aşa. — Ei, dămî-o !— Ce, mé? — Scrisórea. — Ce serisóre?— Care aiadus’o ? — Eu, mé? — Păi cine.— N’am adus’o. — Păi Cum? — Nu-i la mine. — Asta-i! — Cum Asta-i? — Unde i, mé? — Cine? — Scrisórea? — La primă­rie. — Ba la d racu l! — Ba aşa. — Cum ?— Sé te duci sé ţî-o iei.

Insciîn ţarc dela F irm a: B iüdfr Hirsch & Co. Mftgasm „Au piix fíxe Wien I Graben 15u, care au contractat cu mai multe fabrici din lăuutru şi străinătate cantităţi mari de stofe de lână, mă^asă, lingerie, pâozărie, garnituri complecte de masă, as-a ca suot in posiiiă a oferi on. clientele ev&nt&gii mari atât în privinţa asortimentului horend, cât şi a preţurilor ettme, ce nici o firmă de concurenţă nu e în stare a face. Recomandă oo. clientele a se convinge prin cererea colecţiuuei corn-- plete de mosi-re, care o trimite franco şi ş ra tu . Trimite şi jurnale de modă, oare conţin noutăţile din urmă de couieoţinn!, toalete, pălării, umbreluţa. A fee vf'dé anunţul de pa pagina din uraiă.

O â r f l e n d a .r 'U . i s é p t é m a n e i , ,

MARTIE. are 31 dile. GERMÉNAR.

pilele

Dom. Lcnî Mt rţi Mer.JoiVin.Sâtn.

€ ăl e n d . I u l . t .

16 3 S. m. Savin P.17 Alexa18 S. p. Ciril A ep.I.19 6 M.Hrisa. şi Da. *20 S-ţii ucM în mu.21 P ăr. Iacob.22 Sf. m at. p. Vas.

Călend. Gregor.

28 Lătare Maicii*29 Eustachius30 Guido31 Traugott

1 Aprii. Hugo.2 Francise3 Richard.

Preţurile cerealelor din piaţa Braşov.Din 26 Martie st. n. l-b7<

M ë s u ra V a lu tas é u C a l i t a t e a . a u s t r .

g r e u t a t e a f l. cr.

1 H. L. 1 G r â u l oei mai frumos 6n Grâu Hiijlociu . . 5 70îï G r â u mas sOab . . 5 40j) Grâu r o e s t f c a t . . 3 60u 8ăca*-â f r u m 6 s ă . . 3 90M S 6 c a r ă r r i i j l o c i ă . . 3 509) Orz frumos . . . 3 40V O r z m i j l o c i u . . . 3 10

ï)O v e s f r u m e s . . . 2 40OvSs mijlociu . . 2 20

n Cucuruz . . . . 3 209) M ă l a i u ...................... 3 90y ; M sz& re ...................... 6 —

j) Linte ...................... 8 10M F a s o l e ..................... ti —

)ï S S m e n ţ ă d e in . . 7 —M Sămânţă de cânepă . & 50

Cartofi . . . . . — 709̂ Măz*riche . . . . — —

1 kilă Carne de vită . . . — 43Carne de porc . . . — 48Carne de berbece . . — —

100 kil. 86u de vită prospăt 21 —

» Seu de vită topit 82 —

O u r s u l l a b u r s a d in ¥ s e n a .Din 26 Martie 1897.

Renta ung. de aur 4% . . . . 121.95B eata de co?6ne ung. 4% • • • S9.20Impr. căii. fer. ting. in aur 4 y 2% • 122.50Impr. caii. ier. ung. în argint 4 l/2% 100.75Oblig. oăil. fer. ung. de ost. I. emis. 120.50Bonuri rurale ungare 4°/0 . . . 97.25Bonuri rurala oroate-slavone. . . 97.50imprum. ung. ca premii . . . . 151.—Leşuri pentru reg. Tisei şi Segedin. 140.25Renta de hârtie austr..................... 100.70Renta d© argint austr. . - . . . 100,75Renta de aur austr...........................122.45LosurI din 1860 ........................... 141.50Acţîi de ale Băncei austro-ungară». 944,—

Ac-ţii de-ale Băncei ung. de credit. 395,—Aeţii de-ale Băncei austr. de credit. 358.75Napoleondori . . . . . „ . 9 .521,/2Mărci imperiale germane . . . 58 .671/2London v i a t a ........................... . 119.70Paris v i s t a ...................................... 47.57 V2Rente de corone austr. 4% . . , 100.20Moţe italiene . . . . . . . 45.10

C u r s u l p i e ţ e iDin 27 Martia 1897,

Bancnote rom. Camp, 9.45 Vend. 9.47Argint român. Cump. 9.42 Vend. 9.44 Napoleon-d’ori O a mp, 9.50 Vend. 9.52Galbeni Cump. 5.b0 Vead. 5.65Ruble rusesci Cu mp. 126.— Vend. —. --Mărci germane Cump. 58.50 Veni, —Lire turcesc! Cump. 10.60 Vend. —Soris. fonc. Albina 5°/o 100.75 Vend 101.75

Bursa de mărfuri din Budapesta.din 24 Martie n. 1897.

S § m i n | 8I tiS jsj•„'3 ^ îS ■<P c O *

Fraţii3.00 eiiiî

dela

PO'.oiŞT

p.*kl&

Grâu Bănăţenesc SI 8.20 8.25Grân dela Tisa 81 8.25 8.30Grâu de Pesta 81 8.20 8 25ftrâu de Aibă «regala 81 8.20 8.25Sî'âu de Bâcska 81 8.30 8.35& râu ung. de nord 81

d/iminţ-s vec’c: ovî noué soial

& G «£ Sí -1 .

Preţul p»x 100 ehll$i\

«w Q; dela păm

SScară 70-72 6.35 B.40Orz D.UtrSţ 60-62 4.25 4.B5Orz de vinars 62,64 5.20 6.—OraOvës

de bers €4,6689.41

6.505.85

8 — 6.35

Cucuruz bănăţ. 75Cucurns a)tü soia '{li .—Oucurua n —Hirişeă n —.— —.—

Frodactediv, J f? c i u lCwisui

dala păîî.a

Sem. da trif. L uţernâ augur. 45,— 5 2 ,-transilvană

__ bănăţenă» ro^iă 25.— 28.—

Oleu de rap. radnat dup in —Oleu de in —.—

íö Uns. de porc dela Posta 55 — 56.—1 ?> dela ţâ ră — „

Slănină sventată 50 ,- 5 2 ,-ora /5 a:ft.îmată 5 5 .- 56 —jqo Seu —

C Prune din Bosnia în buţî 19,25 19.75O din Serbia în saci 18.25 18.75<2 Lictar slavon nou 2125 2 1 .-

n bănăţenesc 21.— 21.753 Nuci din Ungaria9 Gogoşi unguresc!

n serbssciMiere bruta. __ __

h> galbină strecurată — ,—Ceară de liosenaa __t__Spirt brut — ,— — .—

V: D rcjdiuţe da spirt —

B u r s a de B u c u r e ş t i

din 3 7 Martie n. 18&7.

V a l o r i Do-

1 be

nda Scad.

cup.Uu

banîgata

Rentă română perpetuă 187& 57o Apr.- OCl. 104 VaRenta amortisabilă . . . . B°/o >> 9 y.7/8

„ „ (Impr. 1892 . . . &% lan.--iul. 99. —„ „ din 18913 5°/o

B°/o99.—

n „ 1894 int. 6 mii. Apr.-Oct. 96,—„ „ (Ixnpr. de 32. x/2 mii. 4°/o lan-lvlie 80-74

87. V2„ „ (Impr. de 50 mii. 47o »„ „ (Imp. de274 m.1890 47o M Jî »7-7*„ „ (Imp. de 45 m. 1891 4% M 87.’/,„ „ (Im. de 120 iul. 1894 47o î) 87. V,„ „ (Im, de 90 n il. 1896 47o

6u/o» 88.7,

Oblig, de Stat (Conv. rurale^. Mai-hot. 102 —Oblig. Casei Pensiunilor fr. 300 10 îi n 2 9 5 .-Oblig, comunei Bucures ci 1883 5 °/o ian.—mi. 9 6 ,-

„ „ ,. din 1884 57c Mai-iot. —„ „ „ din 1888 5% im-Dec. ------

„ „ din 1890 570 Mai-NoY. 97 -Scrisuri fonciare rurale . . . 57 p laL-lnlie 92 7s

„ „ urbane Bucuresci 6%)> ?> » » 57n )) n 88.7a,, ,, ,, Iaşi f>7o Jî }} 84-V4

Oblig. Soc. de basalt artificial 6%V.K.

5? n

Banca Rom. uit div. fr. 12.81 500 150 v.Banca Naţion. uit. dir. 86,— 500 într. V. 1790Banca a g r i c o l ă ......................... 600 150 v. 219 -Dacia-Bomânia uit. div. 35 lei 200 într. V. 454,—Naţionala de asig. uit. div. 43 le* 200 5? >1 492.--Soc. Basalt. Artif. uit. div. lei 30 250 345.—Soc. Rom. de Constr. ult.div.151. 250 1 0 . —Soc. Rom. de Hârtie uit. — 100 97 ?) _„Patria-* Soc. de asig. uit d. 4 lei 100 îî )> _,—Soc. rom. de petrol 1 em. u. d. 0 200 •> —

» ,, n n 2 em- d. 0 1001 îî >* — ,—Soc. de fur. militare u. d. 60 lei bOt _g__,,Bistriţa“ soc. p. f. hârtii 30 0/ i V.KA —.—Societ. p. const. de Tramways 20 franci aur

» —.—

S C O M P T U R Ï :

Banca naţ. a Rom. Avansuri pe efecte Casa de Depuneri Londra . . . . \ i e n a .....................

&7o Paris . . . . 27o67» Petersburg . . 4.1/ ()/4 n /05% Berlin . . . . 6%47o Belgia . . . . 37o4.— Elveţia . . . . 4’/2

Cursul i g s u r M o r pr i va t edin 24 Martie 1897

cum p. vinde.Basilica , , 6 .W 7 .40Credit » 199,75 2 0 0 .7 5Clary 40 fi, rr„ c. 57 .50 5 8 .5 0Navig. pe Dunăre , 146.— 1 5 2 .- -insbro.ck , 2 7 .— 27 80Krakau . . . . 2 5 .30 26.30Laibach . . . . 21.75 22.75Buda 60 25 61.25Palily . 58 50 5 9 .50Crucea roşie austr. 19 20 2 0 .—

dto u , 10 50 11.60dto ital. 12 25 12.75

Rudoli' . . ’ . 27 50 2 a .-f3alrc. . . . . 69 50 7 0 ,50Salzburg . . , . 25.75 26.75irit. Genoiii 72 .— 7 3 . -Stanisiau . . . . 4 2 ,— 4 5 .—Trieitine 4Vj70 100 oi. e. 146.— 152.—

dto 47., 50 6 9 .— 7 3 .—Waldsteia 1' 5 ? . ~ 6 0 ,—

dto ds 10 franci —Banca b. ung, 122,— 123.—

TSrgîii ce nmatori ci» SteiRbruch,

S t a r e a r î u> ă fc o r i l o r a fost la 15 Martie dft 13450 ca pe ta, ia 9 Martie uu

1030 eaoele şi au es-it 771 capete rp- ^áíiéidd k-o. 17 Ma’t-. ac d** 13721 ca­pete.

Be- noiézfc marfa : ungurescă v e o h. e grea dela —.— or. pânfi, la —.— er. űiarfá u í i ^ u r é s <:■ ă tin eră g r e a dela —.— er., pană ia —.— cr., de mijloc de: a —.— cr, pănâ ia — er. uş ó r ă de-a

^Proprietar : A u r e l M u r e ş î a n u .

Redactor responsaîJi) : G r e g o r i u M aSoa*.

v w l

álé I

£2*CTD

Stofe veritabiled i n B r u n n ,

p e n t r u

Sesonul de Primăvară şi Vară.I I 33 C o u p o n d e 3.10 m e t r i l u n g i m e ,

c o m p i e î p e n t r u o g a r n i t u r ă d e h a i ­n e b ă r b ă t e s c l (roc, panta loni şi giletcă) c o s t ă n u m a i

f i . 4 . 3 0 s t o f ă b u n ă î l , S — „ m a i b u n ă f i . 7 . 7 5 s, f i n ă f i . 9 . - - , , m a i f i n ă f l . S 0 . 5 0 „ f o r t e f i n ă J F *

Un coupon pentru h a i n e de s a l o n fl. 10 .— Stofe de pardiseuri , loden pentru turiş ti , Kamm- garn fin şi alte postavuri, trimite cu preturile fabricei depoul renumitei fabric i de postav

Siege!—Imhof în Briinn.— Mostre g r a t i s şi Franco. —

— Garan teză liferatia tocmai ca mostra. —

A comanda S t o f e direc t dela sus num ită firmă este forte avantagios în to te privinţele; asort im ent mare, preţuri fixe şi ieftine, exe­cutare prom ptă şi a comandelor mici e tc . etc .

’ 1184,7 45 ! Ă . a a a a a a ^

Holde de arândat.Biserica română ortodoxa a sf.

Treimi de pe Tocile din Braşov da în arendă prin licitaţia ver*bală şi prin oferte în scris 8® 1/*

jiigere depăinent de arăturăpe hotarul Braşovului, câmpul de mijloc, brasda 2-a cornassat sub Nr. nou 9507 lângă drumul Sânpetrului şi o holda de legumi în câmpul fîâr stianului Nr. top. 19953 p e B a is îs din 23 Martie st. v. a. e. pană în 17/29 Septemvre 1902.

Licitaţia verbală se va ţine Ouminecă în M artie at, v. (4 Aprilie n.) a. c. la 9 ore d, m. la numita biserică.

Doritorii da a lua în arendă aceste locuri au se depună înainte de licitaţia vadiu de 10% din suina- atrîgărei; tot asemenea şi la o fe^e se va aciude vadiu de 10°/0 dela suma oferită. Ofertele se vor preda subscrisului pană în 28 Martie sf. v. a. c. Ia 2 óre d. am.

Condiţiunile de arendare se pot vede la subscrisul.

B r a ş o v , în 10 (22) Martia 1897.V. Sfetea,

1—3 paroek gr. or.

Maşini de cusut W e r t h e i mcu înpunsetură duplă.

Cadou potrivit de Crăciunfabricat german de clasa primă.

Pentru casă şi meseriaşi liferez loco "Viciist, în tó ta monarchia Aus- tro-Ungară.

Maşină 'de piciorbraţ înalt.

Maşini de mâibrat înalt.

M aşini cu cora- rabinte rotunds.

Garantie 5 anï.

Timp <le probă 30 0ile.

Ori ce maşină, care în durată de 30 dile nu se va dovedi de bună, o primesc înderSt pe spesele mele.

P reţul curant şi m o s t r e c u ­s u t e stau la disposiţiă

Cas’-i do export Maşini de cusutL o & a i s S f r a u s s ,

firma pro toco îa tă !a tribunal comerc.

Liferantul reuniunei a amploia­ţilor de stat.

Wiena, IV., Margarethenstrasse, , .^ ' r . f l9 b/e.“

Adrese dela cum perători, cu învoir ea lo r se publică. 1239.1—5

O specialitate naturală nepreţuibilâeste apa minerală alcalin-accidă iDicarbonată

Isvorul „MATILDÂ ̂ de Bodok,care după experienţele făcute sau dovedit ca o apă medi­cinală prea eficace şi plăcută, mai ales: la COntlirllărî de mistuire., maladiele stomacului, a rinichi­lor, a beşteli udului şi ale organelor respira- tore etc.

B orv iz de prim ul rangcare prin limpezitatea sa rară şi prin conţinutul seu ma­re în acid carbonic natural — de un gust şi efect prea plă­cut şi binefăcetor— va îndeplini chiar şi pretensiunile cele mai delicate, ca cum nici o altă apă minerală.

DEPOSIT PROPRIU î n I S r a ş o v : strada Căidărarilor Nr. 68, în S i g M ş o r a şi în A l b a - J u l i a : la D-l i. B. fölisseíbachei*

sen., în C l u j : la Segesváry és társai, în D e v a : la Balog Gyula, în © r e ş t i e s la Németh János.

Cu tóta stim a:1025,63-100 Administraţiunea isvornhi

M A T I I i » A .44j o s E P O T T ö i e a T r ,

(comit. Háromszék). B o d o k * ( T r a n s i l v a n i a).rji»t*jwpaa»»fc,g»Memj*a«gi>iga!aLJ

jI O Ö Ö Ö Ö Ö Ő Q Ö O íPSIrîê m

Nr. 61— 1897 GAZETA TRANSILVANIEI Pagina 7

H

Deschidere de Magazin.Am ontfrea a aduce la cunoscinţa On. public, că asia

d e s c h is în S t r a d a P o r ţ i i (Căldărariior) Wr. 5 4 , vis-a vis de fost Spialtal militar

Magazin cu Confecţiunl de dame,manufacturi, alb itu ri şi m ărunţişuri.

Avend cheltuelile reduse la minimum, cumpărând marfa cu banî gata, sunt in posiţie a Tinde c a p reţu r ile de fabrica.

Visitatorii magazinului meu vor fi pe deplin satisfăcuţi; de aceea me rog de o cercetare cât mai numerosă

Cu deosebită stima:

1 2 3 6 2 - 3 A a A D L E R *

a t i w w w i H w

Stofe veritabile de Briinn,Un coupon 3 .1 0 m tr.

lung, suficient pentru f garnitură de haine b ă r­bătesc! costă num ai

II. 3.10 stofa bună,®* 5J JJfl. 4.80 „ „11. ÎS .— m a t b u n ă fl. 9.95 l i n ă f l . 9 . — i n a i l i n ă 11. 10.50 l*OE*te f i n ă

1=3*PZ><

c=a>-=*

goT

Un coupon liaine de saldn fl. 10. — Stofe pentru Pardesiuri, Loden, Peruvienne, Doskings, Stofe pentru haine de amploiaţi de stat şi căi ferate, Kamgarn lin, Cheviots etc. trimite eu preţurile fabricei, recunoscut ca solid şi real.

KIESEL-AMHOF in BEffOTST.Mostre gratis şi franco. — Iiiferaţie după mostre.

P. T. public se face atent că cumperând direct dela fabrică are mai mare avantagiu ca dela alţii. Firma KIESEL-âMHOF în BRÎJNN trimite stofele ea preţurile făliri e ei fără adaos seu rabatul mare ce-1 socotesc croitorii.

W :x x x x x x x x x x m

car‘ doresc a-’şi con-i serva si întări săne-hm >

tatea şi totuşi se nu renunţe ia obicinuita şi plăcuta folosinţă de

" t > /\ Ai

A U Z - '/ tM jU f ty U - /M s U t '

<®

<â!

cafea. Pentru-că un adaus de cafea Kathreiner delatură efectul dăunos sănetăţii ce-'l produce folosinţa cafelei da boane.

aceia, a căror bună <> disposiţie este jignită

prin ceva. îndeosebi la cei-ce sufer de stomach şi nervi s'a dovedit folosinţa de cafea Kathreiner pură în mii de caşuri ca cea mai bună beutură şi cea mai uşoară deTTtffcSi4hp* Şi t°ţ> băieţii, pentru a căror debilă constituţie

cafeaua Kathreiner este foarte uşor suportabilă, care pură sau şi amestecată cu cafea de boane devine o beutură de un gust plăcut şi predibct.

aceia, cari vor se cruţe în gospodărie şi totuşi se aibă o % cafea bună şi sănătoasă. Aceasta o poate ofer] pentru ori-

şi-cine, pe placul tuturor singură numai cafeaua lui Kathreiner ca adaos la cafeaua de boane sau pură.

Kathreiner cafeaua de maltă Kneippeste o ad evărată cafea de sănetate şi familie, prin c a r e prin un mod de fabricaţiune al lui Kathreiner aprobat în toate ţerile- şi de c e l e mai mari autorităţi, s e dă cafelei de boane un gust

admirabil C a 'e a u a Kathreiner împreună gustul exotic al cafelei de boane cu c u n o s c u te le calităţi sanitare a cafelei indigene de maltă.

B Pentru de a nu fi s e d u s şi înşelat s e s e considere , * c e t e a s c ă cu grije c e l e impri- ^ n 4-Ur n }„ n y ”

jl original cu inscripţia i r* - tr ie r ,Rugaremate pe pachetul original cu inscripţia

°achete fără numele K athreiner nu sunt veritabile.

Întemeiatala 1889. VICTORIA" ÎNTEMEIATA

la 188*.

IMSTITUT DE CREDIT ŞI DE ECONOMII, SOCIETATE PE ACŢIL

S e d i u l : A R A D ,casa proprie, ca lea A rcliid u cele lo s if I r . £.

Capital de acţii: fi. 3 0 0 , 0 0 0 * Fond de reservă: fi. 1 0 0 , 0 0 0 . Depuneri: fl. 1.000,000. Circulaţia anuala; fl. 15 .000,000.

Prime» flepefl solvesce 5°|0 intereseiăra privire la terminul de abcjieere.

D a r e de v e n i t după interese încă o s o l v e s c e institu­tul separat.

După starea cassei, depuneri p â n ă Ia fi S000 se r e s t i t u - e s c îndată Ia presentarea libelului i a r ă a b t ţ i c e r e .

D e p u n e r i s e p o t f a c e şi p r i n p o s t ă şi se efectuesc momentan după sosirea comandei.

Direcţiunea institutului.

W MLfi

Atragem atenţiunea asupra adresei, care există deja de 15 anişi se bucură de mare reputaţie.

Luereză pe o intindere de 140 j ugere. — Există aici mai mulţi Unghvăs'y, cari posed grădini primitive de 4—5 Jugere*

Aşa de esemplu Josef Unghvâry, care vinde pomi adunaţi din ţara întregă.

Vendare en gros altoi de cireşi şi vişini.Destinaţi pentru vencjare: 80,000 oltoi de cireşi şi 50,000 de vişinT.

Preţul altoilor de cireşi: cei târî de 1—2 ani cu vlăstări de 160—240 cmtr. şi cu rădăcini mari, bucata (după mărime) dela ÎSO pănă la 410 cr«

Preţul altoilor de vişini: cei de 1—2 —3—4 ani cu rădăcini bune, fru­mos desvoltaţi, bucata (după mărime) dela 9 0 pănă la 5 0 c r .

PreţuriJ100 bucăţi altoi de 40 cr. de 250 „ ’ , „ 40 500 „ „ „ 40

engros \ 1000 „ „ „ 40 ----- 40

seu mai multe specii fl. 38)36 pentru 34 > îoo

I — - ~ - Jl ŢI 7) - jj 71 I I 77 // 77 77 Jt ^

B900 „ „ „ 40 „ „ „ „ „ „ „ „ 30 j DUCai'Altoi de v i ş i n i de 4—5 ani, fdrte tari ICO bucăţi 48 fl. La cumpărare

de 250 bucăţi 45 fl., la 500 bucăţi 44 fl. pentru 100 bucăţi.Mare provisiune dinu rmătorele specii de c i r e ş e : Germesdorfer mari ne­

gri văratice; Kaiser Franz cărnose; Dr. Entz cireşe negre; Schneider tomna- Koburg v ăra tice ; Glocker m ari; Buttner tom natice ; Meitzel cărnose ; Beverhen cărnose; Heintze văratice. C i r e ş e m arii Muckeberger. Disznoder aromatice, Jaboulay cărnose. Princesa negre din Hollanda de Kaniza, etc. etc.

Mare provisiune de V işin i i Koros, Vişini spanioli, Vişini spanioli tare roşii, Pander, Hortensia văratice, Regina Hortensia, Eugenia vişine minunate, Stariţa Oigniesi etc. etc.

Afară de sus amintitele specii de cireşi şi vişini sunt puşi la vândare: peri, meri, pruni, perseei, marile, plopi, meri birş, şi oltoi de duzide 1 — 2- 3—4 ani pentru scopuri economice, şi exemplare mici de diferite specii. Oltoi au crescut în păment. năsipos si au putere de mugurit, natură resistentă, trainici şi f o r t e i e f t i n i .

Mai vine la v e n d a r e p ă d u r e ţ i de 1—2 —3 —4 ani: pen, meri Don- cins, meri paradis, pruni de bistriţă, Prunus Myrobolana, Saint Joulien, cireşi vi­neţi, mandule, persecî galbeni, cireşi, vişini negri şi Duel. Preţurile sunt după grosime următorele:

Grupa 2 .Pădureţi de 2—3 ani buni pentru altoit:

CI. I | l l mm.g 100 b. fl. 2.20, 1000 b. fl. 19.80„ II. 1*7, „ 1 « „ * 1-80. » „ » 16-20„ III. I t3l/2 „ 5 „ „ „ 1.60, „ „ „ 12.t>0

i>rupa 3.Păâuretî de altoit Tara sén pus! së prinâă rădăcini.

CI. L | l ’v 2 m l 100 b . fl. L 1 0 , 1000 b . fl. 9 .90 n XI.|3V, „ I „ „ n - .8 5 , „ „ „ 7.65 » m - S 27î » I »! n n ™-(55/ » » n 5*85

B i n e v o i ţ i a c e r e l i s t a p r e ţ u r i l o r !nrmrwimTin

Pagina 8 GA ZETA TRANSILVANIEI Nr. 61— 1897.

Avis de mode din Viena.M a re le m agazin ..AH' P R I \ F I I L E 4* din Viena au pus în vendare cele mai distinse noiatăti pentru sesom il de prim ăvară,

si v a ră în stofe de lân ă, m ătase pentru eonfecţiuni^ stofe de spăBat etc., în asortim ent forte m are, preţuri enorm de ieftine, recomandăm fie-cărei dame sS-şî p rocure :

Colecţ iunea de mostresplendidă şi mare care se trim ite fără spese şi franco» Colecţiunea conţine un me§e, B ro d e rii elveţiene etc. dela simplu pănă la cel mai fin G enre.

Din marele nostru deposit recomandăm special următ<5rele serii:

Sto fe d e m odă p entru r o c h i OO amlăţime duplă m etru . . . . 0 1 ■

D a m a g e d e m odă, lăţim e duplă, stofacu doue colori pen tru rochi 40 cr.

Sto fe de m odă sc o ţ ia n e , lă- C O n uţime duplă, lână curată m etru O O l / l ■

Sto fe d e m odă pentru p rim ăvară ,120 rrm. lă ţ im e . rmfl,nr,e dfts- Q |*120 cm. lăţime, nuance chise şi închise m etru

Fo u le D iagen a l 120 cm. lăţime, “7E « stofe practice de strapa ţ m etru / O v l ■

No u tă ţi A n gla is 115 cm. lăţime. QC n n Stofe escelente trainice m etru . w w v i •

|/am m garn-M onop ol 120 cm. la t 11» în tote colorile moderne m etru fl. l.fcU

O a u te s N ou veau tés 120 cm. lăţime, spe­l i cialitate esclusivă m etru dela /[ * 7 ^ P | t

f l. 2.50 pănă la . . . . f l . • ■ » ^ w l ■

ETtamine E sc lu s iv 120 cm. lăţime B C fl “ în colorile moderne m etru . fl. ■■wU

Q to fe n egri de m odă lăţime duplă, fabri- cate distinse m etru 68 c r ., 85 cr ., f l^ IO , 1 25, 1 60 , 2 - , 2.75, QJ*

1 oden v er ita b il t ir o le s 120 cm. lă-■■ time, garan tat nepenerabil me- 1 C A

t r u .........................................fl. 6*™

M ătăsiărie B en galin , sadea şi fa- Q Q n nsonat, 112 cm., 78 c r . şi . . . O © wl ■

U ă tă s ă r ie - R o y a l j noutate m o - Q C n n dernă elegantă m etru . . . . w J u l ■

H idym e a s o ie 120 cm. lăţime, 1 I C noutate aparte m etru . . . . 1 • *

Drocate negre de mătase, m etru fl. E? MO, 125» 3 5®, 1.90, 2.50, QQ » .

3 . 7 5 , 4 . 9 0 ................................3 0 b l .

MajoSique a s o îe 120 cm. lăţime ^ specialitate elegantă m etru fl.

1 evan tin e c o lo r e v er ita b ilă , desenurl " cele mai nouă, m etru 28 cr. şi 2 Q|«

colosal asortiment de lin g e r ie si Sffóne, şervete, feţe de

P o s m a n o s e r l-a L evan tin s, garanteză calitate veritabilă de spălat met. 0 2 Q p

7 e p h ir linóy ceva bun pentru stra- QC a m " paţ m etru 48 cr. ş i ....................b l ■

Atla s -S a tin fr a n ţu z e s c cele mai O Q n n nouă desenurl m etru 58 c r . şi b l ■

Ba t is t b rodé noutate m etru 65 cr. şi

E ta m in e Z ephire e n g le z e s c , O/l amalb, écru şi colorat, m etru 5 5 cr şi ^ ■ UI •

E cru Lino de modă, sadea şi f a - am sonat, m etru 55 cr. şi . . . . u i ■

\fo i3e de la in e fr a n ţu z e s c , me- C p a m* tru 65 cr. şi . .....................UI a

V in d e m numai iafericaie recunoscute de b u n e s i soSide.Trimitem gratis s i fra n co : Jurnalele Hősire tle modă, tipărte în limba italiană, splendid ilustrate conţinend rnodeluri de ceie mai moderne

pălării de dame şi fetiţe, de toalete englezesc! şi franţuzesc!, confecţiunî, bluse deosebite, um breluţe, confecţiunî de bărbaţi şi i*o»it, a lbituri pentru dame şi copii, manufacte de linó, bumbac şi îm pletitu ri, etc-, precum şi pos dele de sp iţu ii şi stofă, portele, covóre şi articole cele mai nouă pi practice de mobilat.

O - r s .3n.cL 2 > * £ s ig * e iz in . f i s z eB R Ú D E R H I R S C H nur WI EN I., Graben 15.

âjtitd? g r a b a ie ş i ipentru

SUFEB1NTE DE STOMAC! JI HMM ACESÏ0MÜMijloculu celu mai bunu. şi eficace pentuu m enţinerea sănătăţii, curăţirea sucuri-

loru precum şi a sângelui şi pentru promovarea unei m istuiri bune este deja pretutin- denea cunoscutulii şi plăcutulu

Dr. R osa’s L eb en s-B alsam aAcestü balsam ű preparatu. cu îngrijire din erburile alpine cele mai bune şi tămă-

duitóre sé dovedesce ca forte foilosiotru în contra tu tu ro rü cjreutátilorű de mistuire c â r ­cei de síomacfiü, i ipsa de ape t i tü , rîgăefei, coiigesiiuniloru, haemorhoideloru etc. etc. in urm a eficacităţii sale a devenitü acestü balsamű. acum unü sin gurii şi dovedită e a m e n t u de cast» poporalî .

S t i c l a m a r e c o s t ă , 1. £L-, i x i i c a , 5 0 c r .Mii de scrisori de recim oscinţă stau la disposiţiă l

n f i ATEIŢÎ!!!Ppre a evita înşelătorii, făcu pe fiecine atentü, că fiâ-care sticlă cu Dr. Rosa’s

Lebens-Balsam, care singurü numai de mine este preparaţii după reeeta originală, este înveliţii. în hârtia grosă albastră, care portă în lungulü ei inscripţia: Dr. Rosa’s Le­bens-Balsam din farmacia „zum sch v/ar zen A dlerw, B. Fragner, Prag, 205—3“ în limba germană, boem ă, ungarii şi francezii, şi cari suntü provedute cu alăturata m arcă a fa­brice! luată sub scutulü legalu.

™ Dr. Rosa’s Lebens-Balsam“ • v entaoil se pote procura numai m

Z D eposit-o-l-u . p x ix ic ip e il-u . aJL-u. p xocl/u .cétox -u .l-u .i

B. F ragner,Farmacia rZum schwarzen Adleru Prag 205—3.

I n B u d a p e s t a : la farmacia I. von Török.Tóté farmaciile din B rasovü , precum şi tóté farmaciile mai m ari din m onar­

chia A ustro-ungară au depositü’ din acestü balsamű de vieţă.Totü de acolo se póte a v e a :

Alifia de casă universală de Praga(IPxstgrex TJrL-i-versa<l-I3:a,-a.ssa,noe)

unü medicamente sigurü şi prin mii de scrisori de muiţămire recunoscuţii în contra tuturorü inilamaţiuniioru, rânitorii şi umflaturilorü.

Acesta se íntrebuintézá cu euccesü sigurü la inflamaţiunl, la stagnaţiunea lap­telui şi în tărirea ţîţeloru cu ocasii nea îu ţercării copilului, la abscese, ulcere, pustule cu puroiu, carbuncule; copturi la un^he, la panariţii [ulceraţiunl la degete, la în tăritu rl, umflături, tum órea glanduleloru limfatice, lipume etc. — Tóté inflamaţiunile, umflături, în tăritu rl se vindecă în tim pulü celü mai s e u r tü ; la caşuri íusé, unde s’a form atü deja puroiu, absórbe baba şi o vindecă ín tim pulü celü mai scu rtü fără dureri.

In c u tió re á 25 ş i 35 cr.F i ti a t e n t í !

De-óre-ce alifia de casă uuiversală de P raga sé i>nj- teză forte desü, facü pe fiă-cine atentü, ca singurü numai la mine se preparézá după receta originală. Acésta este nu ­

mai atunci veritabilă, déca cutióríle din metaiü galbinü, în cári se pune, suntü înfăşu­ra te în hârtiă roşiă pe care se află tipărită în 9 limbi esplicaţiunea cum sé se în tre ­buinţeze, îm pachetate şi în cartóne vinete, — cari suntü provecjute cu m arca fübricei de mai süsü.

Bal sam p e n t r u auij.(C 3-elî.or-Z B a,lsa,m )

Celu mai probaţii şi prin multe încercări celii mai temeinicii medicament îi pentru vindecarea audului greu şi spre redobândirea audului perdutii. I F lacon I fî.

f H a s i i i t i L. P ® p o w ic î |iii D I F Û Ü T ii MOBILI

B r a ş o v , t i r a d a F ă i n i i ’ ÜVr. & I .

, , ,

Subscrisul are onórea a aduce la cu a osci n ţa Oo. public, ca fostul

Primul deposit de mobileal Consorţiului de măsarl din Braşov

l’am luat asupra-nrî pe propria mea socotélá,şi l’am provéejut cu diferite mobile moderne şi tapetate, şi anume: mobile de salon, n^rniturî pentru edă! de mâncare şî dur- mit, divanurî, scaune şifon;ere mese, tablouri, cgîincji, precum şi un asortiment de s tofe d e m o b i l e , grădei pentru mairaţe şi art icole necesare pentru decoraţii .

iPrlistese asupra-mi şi lucrări Ia clădiră portaié, aran- giamenturi de prăvălii, şi tapiţerie de mobile decoraţii de salone şi odăi,care le esecutez cu gust , p rom pt şi ieftin. La cereie servesc şi cu devise de cheltuieli.

De recom anda t sunt

me s e l e mele patentdupă cum se pot vedé din figura a lă tura tă .

Principiul meu este a executa comandeie prompt , solid şi realpe lângă preţuri ieftine.

R ugând On. public a mé oaora cu comande, me subscriu cu distinsă s t imă:

B a s i l i u L, Popt mc! ,\2 :A2 3_80 «1© k£ííí2"í ş i ia»®S&îBtN

Tipografia A, Muresianu, Braşov.