Alexandru Lapusneanu - Costache Negruzzi- Alexandru Lapusneanu este cea dintai nuvela istorica realizata din literatura romana, publicata in revista Dacia literara din Iasi 1840 - numele lui Negruzzi este legat, deobicei, de nuvela istorica Alexandru Lapusneanu care ar fi devenit o scriere celebra ca si Hamlet daca literatura romana ar fi avut in ajutor prestigiul unei limbi universale (G.Calinescu) - actiunea este plasata in timpul celei de-a II-a domnii a lui Alexandru Lapusneanu 1564-1568, prezentandu-se un episod in istoria Moldovei, sec XVI - realitatea si fictiunea se impletesc: domnitorul a existat in realitate ca si Stefan Toma, sotia sa era fiica lui Petru Rares si nepoata lui Stefan cel Mare - Costache Negruzzi s-a inspirat din cronicile lui Grigore Ureche si Miron Costin (Letopisetul Tarii Moldovei), dar unele scene sunt rodul imaginatiei sale: scena din capitolul al 2-lea cu dialogul dintre domnitor si sotia sa, Ruxanda, ca si sfarsitul lui Mooc in bratele multimii din capit III - deasemenea, in realitate,, boierii Stroici si Spancioc nu s-au mai intors din Polonia, iar Motoc nu mai traia in timpul celei de-a doua domnii a lui Lapusneanu

Structura nuvelei- structura este riguroasa: alcatuita din 4 capitole ca actele unei piese de teatru - fiecare capitol are un motto semnificativ: 1) Daca voi nu ma vreti, euu va vreu!, sunt cuvintele lui Lapusneanu adresate boierilor Motzoc,, Stroici, Spancioc si Veverita trimisi de Stefan Tomsha pt a-l intoarce din drum - I capitol contine expozitiunea nuvelei: intoarcerea lui Lapusneanu in tara cu ajutor turcesc pt a-si relua scaunul domnesc ocupat de Stefan Toma - vornicul Mooc, postelnicul Veverita, spatarii Stroici si Spancioc au incercat sa-l convinga sa renunte la tron caci norodul nu te vrea, nici nu te iubeste 2) Ai sa dai sama, doamna!, sunt cuvintele vaduvei unui boier ucis de domnitor reprezentand si o amenintare adresata doamnei Ruxanda - aceasta intervine pe langa domnitor inspaimantata de crimele si cruzimile lui; cinic, domnitorul ii promite un leac de frica ; aceasta scena este surprinsa in cap II fiind intriga 3) capul lui Motoc vrem.., sunt cuvintele multimii adunate in fata curtii palatului domnesc pt a se plange de saracie si de asuprirea boierilor - sunt prezentate 3 scene: cuvantarea domnitorului din biserica unde isi cere iertare de la boieri si ii invita la un ospat; ospatul, unde sunt macelariti 47 de boieri (Costache Negruzzi amplifica datele cronicii); moartea lui Motoc sfasiat de multimea revoltata din fata palatului domnesc - cap III desfasurarea actiunii, punctul culminant fiind de un dramatism deosebit 4) De ma voi scula, pre multi am sa popesc si eu, sunt cuvintele amenintatoare ale domnitorului adresate acelora care il calugarisera - cadrul este modificat: cetatea Hotinului in care dmnitorul zacea pe patul de moarte de lingoare - delirand din cauza bolii, el i-a cerut mitropolitului Teofan sa-l calugareasca si sa-l puna pe tron pe fiul sau Bogdan cu numele de Paisie - trezindu-se din delir si vazandu-se imbracat in rasa de calugar i-a amenintat pe toti chiar si pe sotia si pe fiul sau - deznodamantul: moartea lui Lapusneanu, otravit de doamna Ruxanda la indemnul lui Stroici si Spancioc si cu acceptul mitropolitului Teofan

Alexandru Lapusneanu- este personajul principal, eponim (da numele nuvelei) - intruchipeaza tipul tiranului, al despotului care ingradea puterea boierilor; el ii ura pe boieri pt ca il tradasera in prima domnie si ii pedepsea cu asprime - este un personaj de factura romantica: exceptional in imprejurari exceptionale - vointa sa inflexibila ca si tenacitatea reies din cap I cand refuza sa se intoarca din drum: Sa ma intorc? Mai degraba-si va intoarce Dunarea cursul indarat - domnitorul era un bun cunoscator al psihologiei umane si dovedea intuitie: desi stia ca Motoc era un tradator (il tradase in prima sa domnie) el l-a acceptat ca sa ne mai usureze de blstmurile norodului - lucid, stia ca boierii asupreau poporul si de aceea era neingaduitor cu ei voi mulgeti laptele tarii, dar a venit vremea sa va mulg si eu pre voi - el se casatorise cu Ruxanda, nu pt ca o iubea, ci pt ca era fiica lui Petru Rares si nepoata lui Stefan cel Mare urmarind sa atraga inimile norodului - Lapusneanu era impulsiv: la reprosurile doamnei Ruxanda a dus mana la junghier (pumnal), a vrut sa loveasca cu maciuca pe Spancioc - domnitorul era un adevarat maestru al disimularii: in biserica, el si-a cerut iertare de la boieri, iertati-ma si folosind citate din Sfanta Scriptura i-a invitat la un ospat - gesturile sale (isi facu cruce) ca si vorbele (iertati-ma) sugereaza ipocrizia sa - deomnitorul era crud si sangeros: a omorat 47 de boieri ale caror capete au fost asezate in forma de piramida drept leac de frica pt Ruxanda - in timpul omorarii boierilor el radea, ce sugereaza sadismul si cinismul sau - replicile domnitorului au capatat valoare de maxime ca aceea data lui Motoc despre multimea adunata prosti, dar multi, care arata luciditatea lui - ura si revolta impotriva acelora care l-au calugarit se impletesc in capitolul IV cu groaza in fata mortii - pers este caracterizat in mod direct: mitropolitul Teofan ii spune Ruxandei: crud si cumplit este omul acesta - trasaturile lui reies si din fapte, atitudine, vestimentatie (caracterizare indirecta)

Doamna Ruxanda- reprez tipul doamnei angelice din nuvelele istorice (antiteza agelic-demonic) - ea este construita pe baza antitezei romantice cu domnitorul (inger-demon) - era o fire slaba care se temea de Lapusneanu, pe care nu-l iubea - blanda, ea i-a cerut sotului sa fie mai ingaduitor cu boierii si sa nu mai faca alte crime - lipsita de hotarare si inclinata sa asculte de altii, si-a otravit sotul la indemnul boierilor Stroici si Spancioc si cu incuviintarea mitropolitului Teofan - a incercat sa-si protejeze fiul, Bogdan, care fusese amenintat de Lapusneanu

Mooc- reprez tipul boierului tradator: l-a tradat pe Lapusneanu in prima sa domnie, dar si pe Despot si Stefan Toma - las si intrigant, Motoc era gata de orice compromis pt a-si atinge scopurile - viclenia lui Motoc reiese din cap I, cand el trece de partea lui Lapusneanu deoarece si-a dat seama ca acesta nu se va intoarce din drum - boierul s-a aratat lingusitor si slugarnic fata de Lapusneanu - cap III sugereaza dispretul sau fata de multime, dar si frica : isi simtea dintii clantanind

- el se silea a rade ca sa placa stapanului

Stroici si Spancioc- reprez tipu boierului cu dragoste de tara si de neam - sunt personaje episodice, deoarece apar la inceputul si sfarsitul nuvelei - curajul si darzenia lor reies din faptul ca il infrunta pe Lapusneanu in cap I - intuitia lor este sugerata de faptul ca sunt singurii care nu raspund invitatiei domnitorului de a merge la osapt, presimtind macelul

Teofan- desi mitropolit, el a sfatuit-o pe doamna Ruxanda sa-si otraveasca sotul caci era crud si cumplit - ipocrit si-a acoperit delegarea pt crima cu formule religioase

Personajul colectiv- era impotriva boierilor care ii asupreau - scriitorul surprinde psihologia multimii: initial, multimea revoltata in fata palatului domnesc era dezorientata si nu reusea sa-si formuleze revendicarile, apoi au strigat intr-un glas capul lui Motoc - in nuvela, elementele clasice se impletesc cu cele romantice - nuvela este clasica prin echilibrul si rigoarea constructiei ca si prin concizie; stilul este sobru si concis

Elemente romantice- personajul principal este exceptional in imprejurari exceptionale - inspiratie din trecut, natura - antiteza angelic-demonic este de factura romantica - surprinde atmosfera epocii prin descrierea vestimentatiei lui Lapusneanu in biserica, a Ruxandei, a ospatului - G.Calinescu afirma ca Negruzzi surprinde spiritul epocii - naratorul este obiectiv, naratiunea este la persoana a IIIa, heterodiegetica, cu perspectiva auctoriala, focalizare O si viziune din spate