39389698-Sisteme-electorale

7/24/2019 39389698-Sisteme-electorale

1/9


2/9

1. Caracteristicile sistemelor electorale

2. Scrutinul majoritar3. Reprezentarea proportionala

4. Scrutinele mixte

5. Influenta modurilor de scrutin asupra vietii politice

6. Sistemul electoral din Romania

. Concluzii

2


3/9

1. Caracteristicile sistemelor electorale

Calitatea reprezentarii politice depinde de sistemul electoral, sistemul de partide si de

modul de formare a Guvernului. Insa de departe cel mai important aspect pentrutransformarea votului poporului in reprezentarea la nivelul parlamentelor sau al altor institutiialese este sistemul electoral. Acesta determina functionarea sistemului de partide, care are o

puternica influenta asupra functionarii si stabilitatii guvernelor.In Romania, ca si in alte parti domina disputa in cadrul alegerii sistemului electoral

adecvat, care se clasifica astfel: sistem electoral uninominal, sistem electoral proportional sisistem electoral mixt. Intrebarea cea mai importanta care se pune ramane astfel Care sistemelectoral este cel mai potrivit in cadrul unei democratii eficiente! "rmarind principalele lorcaracteristici, voi incerca sa surprind avanta#ele si dezavanta#ele fiecareia dintre acestesisteme.

$istemul electoral ofera cetatenilor posibilitatea sa fie reprezentati in institutiile

puterii, alegerile fiind principiul de baza al democratiilor reprezentative.%rin ele se asiguralegitimitatea politica fara de care guvernarile democratice nu pot fi eficiente. &etoda prin carevoturile se transforma in locuri poarta numele de scrutin. 'in aceasta perspectiva se cunosctrei acceptiuni ale familiei scrutinurilor : scrutinul ma#oritar, scrutinul proportional si scrutinulmixt.

2. Scrutinul majoritar

$crutinul ma#oritar indica metoda in cadrul careia candidatul sau lista de candidati careau obtinut numarul maxim de voturi, cu sau fara sa detina ma#oritatea absoluta, este declaratinvingator.

In conditiile emergentei sistemelor parlamentare, a fost constituit cadrul metodological organizarii scrutinului ma#oritar uninominal, fie intr(un tur, fie in doua. %rincipaluldezavanta# al acestui tip de scrutin il reprezinta faptul ca ma#oritatea populatiei ramanenereprezentata, candidatul care obtine ma#oritatea fiind desemnat invingator indiferent cat demic e avanta#ul sau. In general, acest sistem de scrutin uninominal ma#oritar cu un singur turduce la bipartitism. Acesta este cel mai simplu sistem electoral imaginabil, si e predominantin &area )ritanie si in tarile care au fost colonii britanice, cum sunt Canada sau India.

$crutinul uninominal ma#oritar cu doua tururi este mult mai complex si este practicatin *ranta. %entru a departa#a candidatii dupa primul tur de scrutin se aplica diferite conditii

eliminatprii. $pre exemplu, in *ranta, pentru a a#unge in al doilea tur, un candidat trebuie saobtina voturile a cel putin un sfert din alegatorii inscrisi. In cazul scrutinului cu mai multetururi, daca primul tur este puternic conflictual, in al doilea se vor realiza aliante sau c+iarcoalitii ulterioare la guvernare. Aceste aliante reprezinta un dezavanta# deoarece nuintotdeauna realizarea lor porneste de la asemanarile de programe politice ale partidelor.

In cazul alegerilor prezidentiale uninominale, sistemul cu un singur tur de scrutinprezinta un enorm dezavanta#, atat pentru alegatori, cat si pentru participantii la alegeridesemnati invinsi. 'e exemplu, in cazul a patru candidati, un participant obtine putin peste2- din voturi si deci castiga alegerile. Aceasta victorie este interpretata si altfel : a fostdesemnat castigator participantul impotriva caruia au votat aproximativ -. In acelasi timpreprezinta si un avanta# pentru partidele mari, incura#and teoria votului util, al carui

rationament este : un vot pentru un partid care nu are sanse sa castige cursa electorala este unvot irosit.

/


4/9

$crutinul plurinominal, sau de lista, in unul sau doua tururi inlocuieste candidatulindividual cu o lista de persoane propusa de fiecare partid sau coalitie, dar principiul general,al desemnarii castigatorului celui care obtine numarul maxin de voturi, nu este afectat.

3. Reprezentarea proportionala

*ata de sistemul precedent, reprezentarea proportionala permite nu doar reprezentareama#oritatii, ci si a minoritatilor. %otrivit acestui sistem, mandatele parlamentare se impartcandidatilor proportional cu voturile obtinute la alegeri, astfel incat exista un raport direct

proportional mandatele parlamentare obtinute de fiecare partid politic si voturile pe careelectoratul le(a dat fiecareia dintre ele.

Reprezentarea proportionala implica, cel mai adesea, folosirea listelor de candidati. Incadrul acestui sistem, atribuirea mandatelor se face proportional cu numarul de voturi obtinutede catre partidele care participa la alegeri. 'e aceea, problema cea mai importanta areprezentarii proportionale o constituie modul de atribuire a mandatelor.

0xista mai multe procedee de atribuire a mandatelor. 1 prima metoda este cea acoeficientului electoral, care exprima numarul de voturi necesare obtinerii unui mandat. 'esi

poate fi stabilit si anterior organizarii alegerilor, cel mai adesea este calculat dupa numarareavoturilor intr(o circumscriptie electorala, in acest caz fiind rezultatul impartirii numarului devoturi valabil exprimate la numarul de mandate. a acest coeficient se imparte numarul devoturi exprimate pentru fiecare lista, si de cate ori se cuprinde coeficientul in acest numar,atatea mandate se atribuie listei.

Coeficientul 345 cel mai simplu este cel obtinut prin raportul dintre numarul de voturivalabil exprimate intr(o circumscriptie 365 si numarul de locuri acordat 35. Acest coeficientsimplu este denumit coeficient 7are.

1 alta metoda de atribuire a mandatelor este metoda prin divizori. %rincipiul general alacestei metode consta in divizarea succesiva a numarul de voturi obtinute de fiecare lista dincircumscriptie printr(o serie de numere, denumite divizori. ocurile sunt atribuite listelor inordinea numerelor cele mai mari obtinute dupa aceasta operatie. &etoda prin divizori esteimpartita si ea la randul ei in 8metoda d97ondt! si 8metoda $ainte(ague!. &etoda d7ondt,cea mai cunoscuta metoda de distribuire a mandatelor, este elaborata de #uristul simatematicianul belgian 6ictor '7ondt in ;


5/9

circumscriptii regionale, urmand ca restul mandatelor sa fie compensatorii si sa fie alocatepartidelor astfel incat numarul total de mandate de care beneficiaza in cele din urma partidul,mandate castigate in circumscriptiile uninominale plus mandatele compensatorii sa fie

proportional cu totalul voturilor adunate de candidatii partidului in toate circumscriptiileuninominale de pe teritoriul regiunii. Acest sistem a fost folosit in Italia, pentru alegerea

$enatului, intre ;==@ si 2??. Intr(o reprezentare sc+ematica, acest tip de metoda ar arataastfel:

Avanta#ele acestui tip de scrutin sunt numeroase, dintre care: toi parlamentarii sunt aleBi prin scrutin uninominal asigurD o reprezentare #ustD a partidelorEalianelor Fn %arlament, fiecare partidEalianD

urmnd sD primeascD un numDr de mandate proporional cu numDrul de voturi pe care

Fl primeBte, prin intermediul candidailor sDi din punctul de vedere al alegDtorului, procedura de vot este foarte simplD, el trebuind

sD aleagD un candidat din cei propuBi de partideEaliane pentru colegiul sDu sau unulindependent care candideazD Fn colegiul respectiv

fiecare alegDtor urmeazD sD fie reprezentat, Fn fiecare din Camere, de doi parlamentariH unul fiind cel care cBtigD Fn mod direct mandatul Fn colegiul sDu, iar celDlalt fiinddintre cei care beneficiazD de mandate compensatorii

implicarea candidailor Fn campania electoralD este una mult mai consistentD dect Fncazul scrutinului de listD, deoarece nu mai existD candidai situai pe locuri eligibile Bicandidai al cDror singur rol este acela de a contribui la completarea listei

4. Scrutinele mixte

&odurile de scrutin mixt combina, in forme diferite , scrutinul uninominal si pe cel delista. 0le au aparut in urma celui de(al doilea razboi mondial in incercarea de a maximizaavanta#ele celor doua sisteme clasice, minimizand dezavanta#ele.

"na din posibilitati consta in mixarea geografica a celor doua tipuri de scrutine. >nacest caz scrutinul uninominal sau plurinominal s(ar aplica in circumscriptiile cu numar micde locuri, iar cel de list in circumscriptiile cu populatie mare si numar mare de mandate. >n

sc+imb, acest tip de scrutin poate duce la efecte perverse, intarind, spre exemplu,reprezentarea partidelor cu dominanta rural , unde s(ar vota prin scrutin ma#oritar.

umarul de mandatecastigate de partid,direct, in colegiileuninominale.

r. de mandatecompensatoriiprimate de partid lanivelul regiunii.

6oturile obtinute decandidatii partidului incolegiile uninominalela nivelul regiunii.

6oturile obtinute decandidatii partidului infiecare dintre colegiileuninominale.

r. total de mandate,din cele repartizateregiunii, ce urmeaza sarevina partidului.


6/9

Al doilea caz, cel mai utilizat de altfel, este al combinarii celor doua scrutine.$istemele rezultate presupun ca o parte a mandatelor se distribuie in circumscriptiiuninominale, in care se foloseste scrutinul uninominal, de obicei intr(un tur, iar cealalta partea mandatelor se atribuie in circumscriptii plurinominale cu folosirea unei metode

proportionale. Aceasta clasificare tine cont de ponderea celor doua tipuri de scrutin in

stabilirea mandatelor finale, sistemele mixte putand fi ec+ilibrate, cu dominanta proportionalasau cu dominanta ma#oritara.Cel mai cunoscut caz de sistem care imbina cele doua tipuri de scrutin si care, pentru a

ramane proportional sub aspectul relatiei dintre numarul de mandate si suportul electoral,presupune si compensarea, este cel german. >n sc+imb sistemul mixt utilizat in Rusia estenecompensat, ducand la o reprezentare disproportionata. $istemul votului dublu german,utilizat in Germania din ;=@J pentru desemnarea membrilor )undestagului, presupune unscrutin in care alegatorul are doua voturi: primul serveste la desemnarea unei #umatati din ceiJJ de deputati, alesi prin scrutin uninominal cu un tur in cadrul a /2< de circumscriptiiuninominale, iar cu cel de(al doilea, pentru cea de(a doua #umatate din mandate, alegatorulalegand o lista de partid. 'aca un partid obtine, in circumscriptiile uninominale, mai putine

mandate decat ar presupune respectarea principiului proportionalitatii, i se acorda ocompensare pana la atingerea proportiei rezultate din alegeri. Aceste locuri sunt atribuitecandidatilor de pe lista folosita pentru al doilea vot, dupa ordinea din lista. 'ar daca un partidobtine mai multe mandate in circumscriptiile uninominale decat proportia la care are dreptul,locurile suplimentare se adauga la celelalte.

5. Influenta modurilor de scrutin asupra vietii politice

0ficienta unui regim democratic nu depinde doar de institutiile prin care se realizeazarepartizarea indatoririlor intre executiv si legislativ, ci si de un numar de reguli si proceduri

prin care factorii politici influenteaza functionarea regimului. Astfel tipul de sistem electoraladoptat poate influenta atat sistemul de partide cat si participarea lor politica. C+eiasuccesului procesului de reformare a sistemelor de recrutare a clasei politice sta in capacitatea

partidelir de a se transforma, de a(si reorganiza structura si de a intelege corect si responsabilrolul dominanat pe care il au.

&aurice 'uverger distingea trei categorii de partide in functie de rezultatele obtinutein urma alegerilor: 8 partide cu vocatie ma#oritara, partide mari si partide miciK %artidele cuvocatie ma#oritara detin ma#oritatea absoluta in %arlament sau sunt susceptibile de a o realiza

printr(un #oc institutional normal. 1 alta clasificare este cea facuta de Giovani $artori, careconsidera ca sistemele electorale pot exercita influenta pe de(o parte asupra electorilor si pe

de alta parte asupra sistemelor de partide. "n element definitoriu al efectului pe care sistemulelectoral il are asupra electorilor este prezenta sau absenta caracterului de constrangere. 0xistaastfel 8sisteme slabe si sisteme tari!. In termenii acestei clasificari, sistemele ma#oritare,deoarece conditioneaza comportamentul electorilor, sunt sisteme electorale tari, iar sistemele

proportionale sunt sisteme slabe.Considerat ca o te+nica de realizare reprezentarii politice, sistemul electoral este un

factor important in reforma politica, influentand modul de recrutare a clasei politice, sistemulde partide si, implicit, stabilitatea si eficienta guvernamentala.

6. Sistemul electoral in Romania

%entru ambele camere ale %arlamentului Romaniei, alegerile se desfasoara in baza unui sistemelectoral proportional cu scrutin de lista, organizat la nivelul a @2 de circumscriptii electorale,

J


7/9

intre care una o reprezinta municipiul )ucuresti.. Concluzii

In urma prezentarii celor trei tipuri de sisteme electorale am subliniat principalele loravanta#e si dezavanta#e in vederea stabilirii celei mai bune forme de recrutare a clasei politice.

Analizand si urmatorul tabel,in care sunt prezentate optiunile pe care le au tarilor europeneprivind sistemul electoral ales, observam ca cea mai raspandita forma scrutin estereprezentarea proportionala deoarece permite o mai bune reprezentare a starii de opinie aelectoratului

Lara

Lipul de sistem electoral&a#oritar %roportional

&ixtCu

untur

Cu

douatururi

Cu

listablocata

Cu lista neblocataCu vot

unictransferabil

%rin

compensare

Inc+isa

preferentialoptional

'esc+isa

Cu votpreferentialobligatoriu

Cu votmultiplu

Austria )elgia Ce+ia Cipru 'anemarca 0stonia *inlanda *ranta Germania Grecia Irlanda Italia etonia ituania uxemburg &alta 1landa

%olonia %ortugalia Regatul"nit

$lovacia $lovenia $pania $uedia "ngaria )ulgaria

Romania


8/9

!i"lio#rafie

G+eorg+e Iancu: 8$istemul electoral! Cristian %arvulescu: 8%olitici si institutii politice! %ierre &artin: 8$istemele electorale si modurile de scrutin! 3&onitorul 1ficial

;===5 &onitorul1ficial.ro Robert($c+uman.eu Alfred )ulai: 8*ocus grup!


9/9

=

39389698-Sisteme-electorale

Documents

Transcript of 39389698-Sisteme-electorale