Mileniul trei este o eră informaţio-nală, în care, paradoxal, abundenţa de infor-maţie generează setea de informaţie.

Tînăra generaţie înţelege din ce în cemai mult că a învăţa, a putea să te informezirapid şi eficient, înseamnă a progresa, a con-tribui la propăşirea societăţii. Una din direcţiileprioritare ale Procesului de la Bologna, procesla care a aderat şi R. Moldova, este calitateaformării specialistului. O serie de iniţiativepuse în practică în ultimii ani au facilitat mo-dernizarea sistemului de învăţămînt. Din 2003,curricula universitară dezvoltă alternativele destudiu prin abandonarea manualelor vechi şi abibliografiei unice, prin implicarea studenţilorîn activităţi capabile să dezvolte studiul indi-vidualizat.(Vezi: V. Cabac, Un an de la ade-rarea la procesul de la Bologna, Făclia, 13 mai2006)

Participînd la realizarea acestuiproiect, Biblioteca Ştiinţifică Universitară(BŞU) din Bălţi acordă accesului la informaţieun rol decisiv în procesul formativ. Ea adevenit un adevărat centru info-documentar,gestionând şi punînd la dispoziţie o colecţiebogată şi variată de documente (1 017 779exemplare în 253 622 titluri, în 42 de limbi alelumi)i, precum şi o variată infrastructură infor-maţională. Serviciilor Bibliotecii Universitare lerevine un rol principal în formarea la tineri acapacităţilor de obţinere şi asimilare a infor-maţiei. Studenţii sunt instruiţi cum să acce-seze bazele de date, cataloagele electroniceale bibliotecilor din toată lumea.

Cum este gestionată informaţia şidocumentele? Cum poate fi accesată o infor-maţie atît de bogată în BŞU? Am încercat săaflăm printr-un sondaj opinia studenţilor de laFacultatea de Drept vis-a-vis de aceste şi alteîntrebări, preferinţele lor.

Sondajul de opinie a fost realizat înperioada 14 - 28 martie curent, pe un eşantionde o sută de studenţi de la toţi anii de studii,studenţi care au frecventat sala de StudiiSocio-umanistice şi economice a BŞU, utilizîn-du-se ca metodă de investigaţie chestionarulce include mai multe variante de răspuns.Rezultatele cercetării vor servi drept bazăpentru programul de îmbunătăţire a activităţiiBibliotecii.

Chestionarul a cuprins 13 întrebări,dintre care 12 au variante de răspuns deja for-mulate, ultima, a 13-cea, solicitînd sugestii dela cititori. Chestionarul a vizat mai multeaspecte: cît de des frecventează studenţii Bib-lioteca; dacă ei cunosc mijloacele de infor-mare şi modul cum sunt utilizate acestea; ca-litatea relaţiei bibliotecar – cititor; sugestii pen-tru îmbunătăţirea activităţii Bibliotecii etc.

Dat fiind faptul că eşantionul investi-gat este constituit din studenţi, pentru care lec-tura, studiul, informarea sînt componente debază ale procesului formativ, chestionarulconţinea pe poziţia întîia, o întrebare vizîndrolul Bibliotecii în formarea lor ca specialişti. Obună parte din respondenţi (60 la sută) consi-deră că Biblioteca este un partener serios înstudiu şi cercetări; 29 la sută - un intermediar

Sondajul: un exerciţiu bibSondajul: un exerciţiu bib--lioteconomiclioteconomic

Varvara GANEA, bibliotecar principal Serviciul DIB BŞU

Nr. 1-2 2007 CB

Dialog continuuDialog continuu 3939

între utilizator şi carte; 17 la sută - un îndrumă-tor. Pe bună dreptate, modernizîndu-şi în per-manenţă serviciile, BŞU rămîne a fi acel cadruinstituţional indispensabil procesului ştiinţifico– didactic şi educaţional universitar.

Conform răspunsurilor, 64 la sută dinstudenţii chestionaţi frecventează Bibliotecazilnic, iar 34 la sută - o dată pe săptămînă.Anual, Biblioteca este frecventată de peste1800 de studenţi de la Facultatea Drept. Majo-ritatea studenţilor de la secţia cu frecvenţă lazi sînt cititori permanenţi ai Bibliotecii. Sala delectură – Ştiinţe socioumanistice şi economiceeste o sală specială, cu acces liber la raft. Stu-denţii de la Facultatea Drept, în afară de lec-turile din domeniul specific, îşi orientează lec-tura şi spre ştiinţele sociale – 52 la sută; ştiinţeeconomice – 39 la sută; ştiinţe naturale – 7 lasută; ştiinţe exacte – 8 la sută; artă, beletris-tică – 9 la sută.

65 la sută din respondenţi considerădrept satisfăcătoare disponibilitatea resurselorde informare şi documentare, 34 la sută –parţial satisfăcătoare şi numai un singur uti-lizator a răspuns că nu-l satisfac resursele deinformare şi documentare. Ţinem să menţio-năm în acest context că un interes prioritar alBibliotecii rămîne a fi completarea calitativă şivalorificarea eficientă a colecţiei, asigurareaaccesului la documentele tipărite şi la infra-structura informaţională, optimizarea servici-ilor oferite.

Încă în 2003, Facultatăţile Drept şiEconomie erau cele mai favorizate, vizîndaccesul la cea mai „tânără colecţie de carte”,cuprinzînd circa 10 000 de documente. În pre-zent ea constituie peste 15 000 de docu-mente. Studenţii pot consulta documente elec-tronice on-line, pe CD şi DVD, bazele de date:„Legislaţia R. Moldova”, EBSCO, Centrul deDocumente ONU, Internet. Un loc aparte încolecţia Bibliotecii îl ocupă fondul de carteUniversitaria - lucrări ale profesorilor universi-tari (monografii, publicaţii didactice şi meto-dice).

Pe lîngă colecţiile exhaustive se mai

pune accent şi pe valoarea resurselor infor-maţionale care sînt oferite prin intermediul ca-taloagelor, bazelor de date, fondului de refe-rinţe etc.

Remarcăm faptul că 80 la sută dinrespondenţi solicită ajutorul bibliotecarului (oîncredere deplină în competenţa personaluluiBibliotecii). Relevant e că 66 la sută - uti-lizează catalogul electronic, care simplifică şifacilitează căutarea, oferind posibilităţi multi-ple de găsire a informaţiei - autor, titlu, vedetede subiect, cuvinte - cheie, an de ediţie ş.a. şipermite selectarea variantelor de lectură con-siderate suficiente pentru nivelul de profun-zime necesar; 5 la sută - catalogul tradiţional;6 la sută - consultă bibliografiile; 8 la sutăvizitează expoziţiile de carte. Implicarea cîtmai frecventă a specialistului – bibliotecar încazul identificării informaţiilor în resurseleelectronice mai rămîne a fi o stringentă nece-sitate, dat fiind că acest exerciţiu continuă săfie o dificultate pentru clienţii noştri.

Majoritatea respondenţilor (88 lasută) indică cunoaşterea, instruirea, apoi 16 lasută - cercetarea şi numai 2 la sută - curio-zitatea, demonstrîndu-ne încă odată că Bib-lioteca ocupă un rol important în procesul deinformare şi documentare a viitorilor specia-lişti.

Publicaţiile periodice sînt şi ele o sursăimportantă de informare oferite cititorilor pesuport tradiţional şi în format electronic. Celmai frecvent solicitate sînt desigur revistele despecialitate – 84 la sută. Sala de lectură – Şti-inţe socioumanistice şi economice numărăpeste 50 de publicaţii periodice din domeniulde drept. Cele mai des solicitate sînt publicaţi-ile: Revista Naţională de drept; Avocatulpoporului; Revista de criminologie; Dreptpenal şi criminalistică; Dreptul muncii; Ordineşi lege; Legea şi viaţa etc. 19 la sută din ceichestionaţi consultă şi ziarele şi revistelesocial-politice. Răspunsurile specifică urmă-torul fapt: mai mulţi cititori semnaleazăprezenţa în colecţie a unor achiziţii de valoare,utile îndeosebi pentru cercetări ştiinţifice.

CB Nr. 1-2 2007

4040 Dialog continuuDialog continuu

Odată cu informatizarea BŞU bari-erele lingvistice pot fi depăşite lejer de cititoriicunoscători ai mai multor limbi străine. În urmaacestui sondaj am constatat că opţiunilerespondenţilor sînt pentru sursele în limbamaternă, iar, în caz de necesitate apelează şila cele străine:

Limba română – 84 %;Limba rusă – 50 %;Limba engleză – 20 %;Alte limbi – 2 %.

Vis-a-vis de informarea cititorilordespre intrărle recente, menţionăm că răspun-surile ne-au satisfăcut aşteptările. 70 la sută,susţin că sînt bine informaţi, 23 la sută - parţialşi numai 7 la sută - nu. Pe parcursul anului2006, de exemplu, au intrat peste o mie detitluri la compartimentul Drept. Valorificareacărţilor se produce şi prin formele clasice deinformare: expoziţiile şi revistele informative.În 2006, expoziţia „Intrări recente” a fost com-pletată cu 2161 documente şi circa 3125reviste, iar numărul de vizite a început săcrească ca urmare a implementării nouluiConcept privind informarea cadrelor didacticeşi a studenţilor. Pentru studenţi au fost organi-zate (în 2006) 171 prezentări de carte.

De rînd cu metodele tradiţionale dedeservire bibliotecar-informaţională, Bibliotecapractică, tot mai insistent, utilizarea avanta-jelor tehnologiilor digitale. Anume tehnicile noipermit creşterea calităţii serviciilor oferite deBibliotecă şi duc la extinderea considerabilă aariei de influenţare. Este asigurat accesul lainfrastructura informaţională locală, naţionalăşi globală printr-o reţea de 107 PC, 72 din ele- cu ieşire la INTERNET. A fost creată propriabază de date, care numără 226 121 de infor-maţii, ori 51 la sută din toate titlurile deţinute,inclusiv – 97 351 (43,95 la sută) informaţiianalitice, care pot fi accesate de la 45 termi-nale OPAC, TinRead şi on-line de pe paginaveb: http://libruniv.usb.md. 71 la sută din ceichestionaţi consideră INTERNETUL o sursăde informare utilă şi avantajoasă în găsirearapidă şi completă a solicitărilor. Studentul

poate utiliza aşa numitele motoare de căutare,softurile capabile să distribuie cererea deinformaţie mai multor baze simultan şi săcolecteze răspunsurile pentru a oferi infor-maţia solicitată într-o formă unitară. Totuşi, 79la sută consultă baza de date” Legislaţia R.Moldova” şi numai 10 la sută accesează bazade date CD ONU, Centrul care colaborează cuCatedra de Drept. 25 la sută din beneficiariiCentrului sunt studenţii de la Facultatea deDrept. Baza de date EBSCO a fost accesatăde 12 la sută din respondenţi, studenţii cevorbesc fluent limba engleză.

70 la sută din respondenţii au remar-cat că au cunoştinţă despre Biblioteca Virtu-ală. Baza de date BŞU oferă acces la Patrimo-niul USB, la lucrările profesorilor Universităţii(cursuri, prelegeri, programe). Conceptul Bib-lioteca Virtuală vine să amplifice accesul citito-rilor la pachete educaţional - didactice USB destudiu şi cercetare. Menţionăm, în special,următoarele lucrări: note de curs ale prof. dr.Octavian Pop „Criminologie generală”, „Dreptpenitenciar”, „Răspunderea penală”, „ Exe-cutarea pedepsei privative de libertate” etc. Şinumai 18 la sută au dat un răspuns negativ.

55 la sută din respondenţi au partici-pat la activităţile organizate de Bibliotecă, maimult decît atît, le-au găsit şi foarte interesante.45 la sută nu au participat din diverse motive,e regretabil faptul, mai ales că anual Bibliote-ca organizează zeci de activităţi culturale deamploare, la care iau parte mii de persoane.Este vorba de expoziţii de cărţi şi reviste bib-liografice, lansări de carte, conferinţe, semi-nare, spectacole literar -muzicale, discuţii, dia-loguri în cadrul Saloanelor Literar, Muzical,Clubului ONU Nord, Comitetului Helsinki pen-tru Drepturile Omului etc.

Majoritatea studenţilor s-au declaratsatisfăcuţi de activitatea Bibliotecii şi de ser-viciile oferite în cadrul ei. Un număr mic de citi-torii şi- au dorit mai multă literatură de specia-litate în limba română, instalarea mai multorcalculatoare în săli de lectură. Respondenţiiau solicitat interzicerea convorbirilor la tele-

Nr. 1-2 2007 CB

Dialog continuuDialog continuu 4141

foanele mobile în sălile de lectură, au expusnemulţumirea faţă de iluminarea insuficientăîn fondul de carte cu acces liber.

Fecventarea bibliotecii de către stu-denţii diferitor ani de studii se prezintă în felulurmător: studenţii anului II (29 la sută) şi anulIII (28 la sută). E mai redusă frecvenţa stu-denţilor anului IV – 17 la sută; anul V – 14 lasută şi anul I – 9 la sută.

ConcluziiAtestăm o evoluţie evidentă în racor-

darea serviciilor de informare la nivelul şi exi-genţele domeniului, fapt care va spori şi vacreşte capacitatea de informare. Toate surselesînt utilizate eficient în dorinţa de a le satisfacecele mai largi necesităţi de cunoaştere, for-mare şi informare ale cititorilor. Bibliotecarii vortinde în permanenţă să-şi îndeplinească rolul

de actanţi ai reformării învăţămîntului, săfamiliarizeze utilizatorii cu noile tehnologiiinformaţionale. Publicul cititor, la rîndul său,este conştient de faptul că informaţia / infor-marea, în modul cel mai direct, e bazată peBibliotecă. Ca verigă importantă a mediuluiinformaţional, Biblioteca are rol de promotoresenţial de informaţie atît în aspect cantitativ,cît şi calitativ, influenţînd benefic orice struc-tură socială.

Va fi acordată mai multă atenţie pre-zentării achiziţilor noi pentru studenţi: prin pro-movarea de expoziţii tematice, informative,expoziţii - eveniment, reviste bibliografice,publicarea buletinelor recentelor intrări, infor-maţiile respective putînd fi găsite pe paginaWeb a Bibliotecii, va fi mărit numărul de calcu-latoare în sălile de lectură etc.

Referinţe:

1. Harconiţa, Elena. Biblioteca şi oamenii săi. In: Magazin bibliologic, 2005, nr 3-4, p. 18-24.

2. Palanciuc, Ina. Cuantificarea imaginii Bibliotecii Municipale „Bogdan Petriceicu Haşdeu” indusă de presă. In: Biblio Polis, 2003, nr 3, p. 24-27.

3. Rotariu, Traian. Curs de metode şi tehnici de cercetare sociologică. Ed. a II-a. Cluj-Napoca, 1994, p. 81-110.

4. Rotariu, Traian; Iluţ, Petre. Ancheta sociologică şi sondajul de opinie. Iaşi: Polirom, 1997. 216 p.

5. Scobioală, Genovieva. Sisteme şi intermediari de resurse informaţionale. In: Biblio- Polis, 2005, nr 3, p. 20-23.

6. Topalo, Valentina. CD al ONU – 5 ani de activitate. In: Confluenţe bibliologice. Bălţi, 2006, nr 4, p. 26-28.

7. Ţiclea, Alexandru. Formarea profesională. In: Revista română de dreptul muncii, Bucureşti, 2005, nr 2, p. 27-50

8. Zavtur, Natalia. Evaluarea climatului de comunicare în bibliotecă. In: BiblioPolis, Chişinău, 2003, nr 3, p.20-24.

CB Nr. 1-2 2007

4242 Dialog continuuDialog continuu