Teste Medicina interna

BOLILE APARATULUI CARDIOVASCULAR

1. Reumatismul articular acut este boala inflamatorie provocata de: a. bacilul Koch b. bacilul piocianic c. E. coli d. streptococul beta-hemolitic e. Klebsiella pneumoniae

2. Criteriile majore de diagnostic ale reumatismului articular acut sunt :a. carditab. antecedentele personale de RAAc. poliartritad. conjunctivitae. rinoreea

3. Criteriile minore de diagnostic ale reumatismului articular acut sunt :a. dispneeab. febrac. leucocitozad. antecedente personale de RAAe. splenomegalia

4. Stenoza mitrala este caracterizata prin :a. dilatarea orificiului mitralb. dilatarea orificiului aorticc. strimtorarea orificiului mitral d. strimtorarea orificiului aortice. strimtorarea orificiului tricuspidian

5. Suflul de stenoza aortica este :a. sistolic b. diastolicc. sistolo-diastolicd. toate variantele corectee. nicio varianta corecta

6. Complicatiile stenozei mitrale sunt :a. hemoptiziab. febrac. infectia urinarad. edemul pulmonar acute. fibrilatia atriala

7. Endocardita bacteriana poate apare la nivelul :a. valvelor aorticeb. valvelor mitralec. valvelor tricuspided. toate variantele corectee. nicio varianta corecta

8. Endocardita bacteriana poate prezenta mai multe forme clinice :a. endocardita bacteriana acutab. endocardita bacteriana subacutac. endocardita bacteriana a copiluluid. endocardita bacteriana la protezatii valvularie. endocardita bacteriana la drogati

9. Cei mai frecventi germeni raspunzatori de endocardita bacteriana sunt :a. fungiib. streptocociic. bacilii Gram (-)d. stafilocociie. bacilul Koch

10. Triada diagnostica a pericarditei acute este formata din :a. tuse cu expectoratieb. febrac. durere precordiala de tip pericardicd. frecatura pericardicae. eritem cutanat

11. Cea mai precisa si mai sensibila metoda de diagnostic a pericarditei este :a. radiografia toracicab. rezonanta magnetica nuclearac. electrocardiografiad. examenul clinice. ecocardiografia

12. In etiologia pericarditei acute pot fi implicate : a. tuberculoza pulmonarab. infarctul miocardicc. traumatismul toracicd. hipertensiunea arterialae. astmul bronsic

13. Factorii de risc ai cardiopatiei ischemice sunt :a. consumul de cafeab. fumatulc. virstad. dislipidemiae. inaltimea

14. Cel mai frecvent simptom al cardiopatiei ischemice este :a. dispneeab. febrac. durerea abdominalad. durerea precordialae. astenia fizica

15. Cardiopatia ischemica poate fi :a. stingab. dreaptac. dureroasad. nedureroasae. nici o varianta corecta

16. Infarctul miocardic acut poate fi :a. de ventricul sting b. de ventricul dreptc. subendocardicd. atrial e. toate variantele corecte

17. Enzimele de citoliza miocardica care cresc in infarctul miocardic acut sint :a. LDHb. Ureeac. Bilirubinad. CK-MBe. Troponina

18. Cele mai frecvente aritmii supraventriculare la virstnici sunt :a. flutterul ventricularb. flutterul atrialc. fibrilatia ventricularad. fibrilatia atrialae. torsada virfurilor

19. Fibrilatia atriala poate fi :a. paroxisticab. cronicac. globalad. stinga e. dreapta

20. Clasificarea blocului atrio-ventricular contine : a. BAV gr.Ib. BAV gr.II Mobitz Ic. BAV gr.II Mobitz IId. BAV gr.IIIe. Toate variantele de mai sus

21. Insuficienta cardiaca poate fi :a. dreapta b. stingac. globalad. dureroasae. nici o varianta corecta

22. Simptomele insuficientei cardiace stingi sunt : a. greatab. cefaleeac. dispneea de efortd. tuseae. hemoptizia

23 Clasificarea NYHA a insuficientei cardiace se refera la : a. dispnee b. edeme c. palpitatii d. febra e. varsaturi

23. Se considera hipertensiune arteriala atunci cand valorile TA sistolice si/sau ale TA diastolice depasesc urmatoarele limite:

a. TAsistolica >160 mmHgb. TAsistolica > 170 mmHgc. TAsistolica > 140 mmHgd. TAdiastolica > 90 mmHge. TAdiastolica > 130 mmHg

24. Hipertensiunea arteriala secundara poate fi de cauza :a. renalab. oftalmologicac. endocrinad. chirurgicalae. cardiovasculara

25. Factorii de risc cardiovasculari in hipertensiunea arteriala sunt :a. obezitateab. fumatulc. diabetul zaharatd. hipercolesterolemiae. toate variantele de mai sus

26. Diagnosticul clinic de existenta a ischemiei periferice cronice contine :a. durere muscularab. cefaleec. greatad. absenta pulsuluie. tulburari trofice

27. Claudicatia de efort se refera la :a. edemul picioruluib. durerea musculara la efortc. modificarile artroziced. caldura locala a picioruluie. cianoza extremitatilor

28. Situatii clinice favorizante a trombozei venoase profunde :a. practicarea unui sportb. imobilizari prelungitec. sarcinad. obezitateae. contraceptive orale

29. Tromboza venoasa profunda poate fi :a. a membrului inferiorb. a membrului superiorc. pelvinad. nici o varianta corectae. toate variantele corecte

30. Insuficienta venoasa cronica este :a. o complicatie tardiva a trombozei venoase profundeb. poate apare in infarctul acut de miocardc. frecventa la copiid. rara la adultie. caracterizata de cefalee

TESTE GRILĂ

I. BRONHOPNEUMOPATIA CRONICĂ OBSTRUCTIVĂ

1. Sunt adevărate următoarele afirmaţii ce definesc bronhopneumopatia cronică obstructivă:

a) Este o inflamaţie cronică nespecifică a peretelui bronşic;b) Se produce o alterare a structurilor mucosecretante;c) Se manifestă clinic prin tuse cu expectoraţie;d) Are o evoluţie cronică de minim trei luni pe an, timp de minim doi ani

con secutivi;e) Nici o afirmaţie nu este adevărată.

2. Complicaţiile bronhopneumopatiei cronice obstructive nu includ:a) Infecţiile respiratorii;b) Cord pulmonar cronic;c) Encefalopatia hipercapnică;d) Insuficienţa respiratorie acută;e) Infecţiile urinare.

3. Clasificarea tipului (formelor clinice) de bronhopneumopatiei cronice obstructive cuprinde:

a) Tipul A – cu predominanţa emfizemului (pink-puffer);b) Tipul B – cu predominanta bronşitei (blue-bloater);c) Numai tipul A;d) Numai tipul B;e) Nici o afirmaţie nu este adevărată.

4. Profilaxia secundară (a acutizărilor) în bronhopneumopatia obstructivă cronică nu include:

a) Evitarea trecerilor bruşte de la cald la rece;b) Evitarea ingestiei de lichide reci după efort;c) Continuarea fumatului;d) Evitarea expunerii la umezeală, mucegaiuri, pulberi, gaze, scame;e) Imunizare prin vaccinări periodice la subiecţii imunocompetenţi sub

55 ani.

II. ASTMUL BROŞIC

1. Astmul bronşic poate fi definit prin:a) O afecţiune inflamatorie cronică a căilor aeriene;b) Este rezultatul unei hiperreactivităţi bronşice;c) Produce episoade recidivante de bradipnee expiratorie, tuse, wheezing,

sibilante;d) Episoadele obstructive survin in special nocturn sau dimineaţa

devreme;e) Nici o afirmaţie nu este adevărată.

2. Factorii declanşatori a crizelor de astm bronşic sunt:a) Praful;b) Polenul;c) Mucegaiurile;d) Fumatul;e) Nici un răspuns nu este corect.

3. Explorarea paraclinică in astmul bronşic nu cuprinde:a) Explorarea funcţională respiratorie;b) Explorarea radiologică toracică;c) Examenul secreţiilor bronşice;d) Teste de provocare cu alergen specific;e) Examenul coproparazitologic.

4. Tabloul clinic al astmului bronşic nu include:a) Wheezing;b) Tuse;c) Dispnee – predominant expiratorie;d) Tulburări de tranzit intestinal;e) Anxietate.

III. PNEUMONIILE

1. Sunt manifestări clinice în pneumonii:a) Tuse cu expectoraţie muco-purulente;b) Febră;c) Lombalgii;d) Junghi toracic;e) Tumefierea membrului inferior stâng.

2. În clasificarea etiologică a pneumoniilor sunt incluse:a) Pneumonii bacteriene;b) Pneumonii virale;c) Pneumonii fungice;d) Pneumonii neinfecţioase;e) Nici o afirmaţie nu este corectă.

3. Nu este adevărată afirmaţia privind indicaţiile de spitalizare a pacienţilor diagnosticaţi cu pneumonii:

a) Vârstnici (60 ani);b) Complicaţiile supurative;c) Incapacitatea îngrijirii ambulatorii;d) Pacienţi ce asociază un fond patologic semnificativ (insuficienţă

renală, hepatică, respiratorie, neoplazii, imunodepresie);e) Pacienţii diagnosticaţi cu pneumonii nu necesită spitalizare.

4. În tratamentul igieno-dietetic al pneumoniilor nu se indică:a) Repausul la pat;b) Efortul fizic zilnic;c) Alimentaţie adaptată perioadei febrile şi după defervescenţă;d) Hidratare corespunzătoare;e) Măsuri speciale de igienă bucală şi prevenirea escarelor.

IV. SUPURAŢIILE PULMONARE

1. Despre supuraţiile pulmonare se pot face următoarele afirmaţii:a) Sunt inflamaţii acute ale parenchimului pulmonar;b) Evoluează cu necroză parenchimatoasă, excavare, puroi şi sfaceluri;c) Au întotdeauna evoluţie favorabilă;d) Abcesul pulmonar este forma comună a supuraţiilor pulmonare;e) Nu au soluţii terapeutice.

2. Tabloul clinic in supuraţiile pulmonare cuprinde:a) Debutul simulează în general o pneumonie acută;b) Febra si alterarea stării generale;c) Supuraţiile pulmonare nu au manifestări clinice;d) Tuse cu expectoraţie;e) Spută purulentă în cantitate mare, fetidă.

3. Nu este indicaţie în tratamentul supuraţiilor pulmonare:a) Tratamentul igieno-dietetic;b) Tratamentul antiinfecţios;c) Se aplică doar tratament conservator;d) Drenajul;e) Tratamentul chirurgical.

4. Nu este complicaţie în supuraţiile pulmonare:a) Complicaţii de vecinătate şi prin diseminare hematogenă,b) Vindecarea cu fibroză retractilă;c) Apariţia litiazei renale;d) Cronicizarea;e) Cavităţi reziduale care se pot reinfecta ulterior.

V. CANCERUL BRONHO-PULMONAR

1. Sunt implicaţi în etiologia cancerului bronho-pulmonar următorii factori:a) Fumatul – reprezintă cauza majoră;b) Poluarea atmosferică (fumul industrial);c) Oxigenoterapie prelungită;d) Factorii profesionali: azbest, uraniu, crom, nichel;e) Leziuni pulmonare preexistente.

2. În cancerul bronho-pulmonar pot fi manifestări paraneoplazice:a) Anemia (simplă, hemolitică);b) Tromboflebite migratorii;c) Anorexie;d) Hipocratismul digital;e) Creşterea imunităţii.

3. Este falsă afirmaţia referitoare la manifestările metastatice în cancerul bronho-pulmonar:

a) Pot apare metastaze la distanţă – hepatice, osoase, cerebrale, cutanate;b) Se poate constitui sindromul Claude-Bernard-Horner;c) Poate evolua cu paralizie de nerv laringean superior (disfonie);d) Determină obstrucţie traheală sau a marilor bronhii;e) Nu determină niciodată metastaze la distanţă.

4. Nu intră în protocolul de diagnostic al cancerului bronho-pulmonar următoarele investigaţii:

a) Radiografia toracică standard;b) Computer tomografia toracică,c) Urocultura;d) Bronhofibroscopia;e) Examenul citologic al sputei.

VI. EMBOLIA PULMONARĂ

1. Sunt factori de risc pentru tromboembolismul pulmonar:a) Obezitatea;b) Neoplaziile;c) Imobilizarea prelungită la pat;d) Infecţiile urinare repetate;e) Tulburările de coagulare.

2. Profilaxia tromboembolismului pulmonar prevede următoarele măsuri:a) Mobilizare precoce şi tratamentul antigoagulant pre şi post-operator la

pacienţii cu risc;b) Combaterea stazei venoase prin masaj, purtare de ciorapi elastici

pentru compresie gradată, etc.;c) Intervenţii chirurgicale cât mai puţin traumatizante;d) Cateterizări venoase atraumatice, aseptice;e) Nici o afirmaţie nu este adevărată.

3. Manifestările clinice în tromboembolismul pulmonar nu includ:a) Durere toracică violentă;b) Dispnee;c) Polakiurie;d) Hemoptizia;e) Sincopa.

4. Este falsă afirmaţia despre tromboembolismul pulmonar:a) Nu poate fi diagnosticat;b) Este determinat de migrarea unui embolus în circulaţia arterială

pulmonară;c) Embolia pulmonară este mai rar cauzată de grăsime, aer sau lichid

amniotic;d) Trombuşii se pot forma in situ în arterele pulmonare;e) Embolia pulmonară este în majoritatea cazurilor complicaţie a

trombozei venoase profunde.

VII. CORDUL PULMONAR CRONIC

1. Despre cordul pulmonar cronic se pot face următoarele afirmaţii:a) Hipertrofia ventriculară dreaptă consecutivă afecţiunilor care

interesează funcţia şi structura pulmonară;b) Determină hipertensiune arterială pulmonară;c) Cordul pulmonar cronic se însoţeşte de grade variate de insuficienţă

respiratorie;d) Nu evoluează niciodată spre complicaţii;e) Nu se aplică nici o conduită terapeutică.

2. Semne de hipertensiune arterială pulmonară sunt:a) Pulsaţii parasternale;b) Radiologic: desen bronho-vascular accentuat, hiluri mărite;c) Modificări ale articulaţiilor metatarso-falangiene;d) Accentuarea/clivarea zgomotului II;e) Durere la nivelul articulaţiilor coxo-femurale.

3. În cadrul cordului pulmonar cronic nu sunt semne de insuficienţă respiratorie cronică:

a) Dispneea de efort progresivă;b) Dureri în fosa iliacă dreaptă;c) Cianoza caldă a feţei şi extremităţilor;d) Hipocratism digital;e) Poliglobulie.

4. Nu sunt complicaţii ce apar în cordul pulmonar cronic:a) Osteoporoza sistemică;b) Encefalopatia hipercapnică;c) Aritmiile;d) Accidentele trombo-embolice;e) Suprainfecţiile pulmonare.

VIII. PLEUREZIILE

1. Diagnosticul de pleurezie este susţinut de:a) Examenul clinic;b) Lavajul gastric;c) Examinarea radiologică toracică;d) Examinarea radiologică a articulaţiei pumnului;e) Puncţia pleurală.

2. Alegeţi afirmaţiile corecte referitoare la pleurezii:a) Reprezintă acumularea intrapleurală de lichid cu caracter de exudat;b) Lichidul poate fi liber – în marea cavitate;c) Lichidul poate fi închistat în pleură compartimentată;d) Acumularea de lichid este consecutivă unui proces inflamator al

foiţelor pleurale;e) Nu poate fi precizată niciodată etiologia pleureziilor.

3. În obiectivele tratamentului pleureziilor nu este inclus următorul:a) Ameliorarea simptomatologiei;b) Resorbţia lichidului;c) Se practică doar tratament chirurgical;d) Prevenirea sechelelor fibroase;e) Refacerea funcţională

4. Pleurezia tuberculoasă nu necesită pentru confirmarea diagnosticului următoarea explorare:

a) IDR la tuberculină;b) Arteriografie;c) Examenul lichidului pleural;d) Biopsia pleurală;e) Radiografia toracică.

SUBIECTE LICENŢĂ COLEGIU DE ASISTENTE MEDICALE

IX. MEDICINĂ INTERNĂ

SUBIECTE CU COMPLEMENT SIMPLU:

1. Care sunt simptomele tipice pneumoniei pneumococice:A. Febră, colaps circulator, hemoptizieB. Frison solemn, febră, junghi toracic submamelonarC. Astenie fizică, mialgii, febră, frisoane repetateD. Dispnee de repaus cu ortopneeE. Hipotensioune arterială, palpitaţii

2. Care este antibioticul de elecţie în pneumonia pneumococică:A. Penicilină GB. TetraciclinăC. GentamicinăD. CloramfenicolE. Biseptol

3. Tratamentul cu corticosteroizi pe cale inhalatorie în astm:A. Este util numai în criza de astmB. Reprezintă cea mai eficace medicaţie antiinflamatorie localăC. Se poate folosi în toate formele de astmD. Nu se recomandă în astmul bronşicE. Se foloseşte numai în asociere cu alte medicamente bronhodilatatoare

4. Criteriile de diagnostic ECG ale fibrilaţiei atriale sunt următoarele, cu excepţia:A. Prezenţa de unde P neregulateB. Absenţa undelor PC. Activitatea electrică atrială este reprezentată de undele “f”D. Prezintă frecvent semne de ischemie miocardicăE. Frecvenţa undelor de fibrilaţie este 400-600/min

5. Care din următoarele trăsături caracterizează angina pectorală stabilă:A. Apariţia recentă a anginei (< 1 lună) la o persoană asimptomatică anteriorB. Dureri anginoase la efortC. Apariţia precoce a anginei după un infarct miocardic acutD. Durerea este percepută ca o „lovitură de cuţit”E. Durata crizei anginoase depăşeşte 24 de ore

6. Factorii implicaţi în etiologia HTA esenţiale sunt următorii, cu excepţia:A. EreditateaB. Aportul excesiv de potasiuC. FumatulD. SedentarismulE. Obezitatea

7. Care este etiopatogenia cea mai frecventă a infarctului de miocard:A. Embolie coronarianăB. Disecţie coronarianăC. Stare de şocD. Infecţie sistemicăE. Accident vascular cerebral

8. Examenul radiologic în ulcerul gastric relevă prezenţa nişei ulceroase ce prezintă următoarele caractere:A. Apare ca o pierdere de substanţă la nivelul căreia se evidenţiază H. pyloriB. Pliurile mucoasei gastrice apar îngroşate şi se opresc la distanţă de nişăC. Apare ca o opacitate semicirculară, cu contur regulatD. Nişa are dimensiuni mari, cu contururi neregulateE. Determină îngustare filiformă la nivelul pilorului

9. Cel mai frecvent agent etiologic al infecţiilor urinare necomplicate este:A. ProteusB. KlebsiellaC. E. ColiD. PneumococulE. Stafilococul auriu

10. Tratamentul PNA la gravide se face cu:A. NegramB. TetraciclinăC. EritromicinăD. GentamicinăE. Biseptol

SUBIECTE CU COMPLEMENT MULTIPLU

1. În etiologia BPOC sunt implicaţi următorii factori:A. FumatulB. Poluarea atmosfericăC. Infecţiile bronşiceD. Hiperreactivitatea bronşicăE. Insuficienţa ventriculară stângă

2. Diagnosticul diferenţial al bronşitei cronice obstructive se face cu:A. Astmul bronşicB. BronşiectaziaC. Neoplasmul bronşicD. Pleurezia marii cavităţiE. Cordul pulmonar cronic

3. Examenul clinic în emfizemul pulmonar evidenţiază:A. Expir prelungitB. Torace dilatat „în butoi”C. Sindrom de hiperinflaţie pulmonarăD. Numeroase raluri bronşice, mai ales sibilanteE. Matitate la ambele baze

4. Care din următoarele medicamente au efect bronhodilatator:A. SalbutamolulB. KetotifenulC. BeclometazonaD. AminofilinaE. Penicilina G

5. Care sunt agenţii etiologici cei mai frecvenţi ai pneumoniei nosocomiale:A. Pseudomonas aeruginosaB. Streptococcus pneumoniaeC. Staphilococcus aureusD. E.coliE. Haemophilus influenzae

6. Astmul bronşic extrinsec se caracterizează prin:A. Debut precoce, în copilărie sau sub 35 de aniB. Numeroase raluri crepitante diseminate bilateral la auscultaţia pulmonarăC. Are o strânsă corelaţie cu atopiaD. Factorul declanşator este de obicei un alergen inhalatE. Beneficiază de tratament cronic cu cortizon

7. Criteriile clinice majore în endocardita infecţioasă sunt:A. Febră, 38CB. Stare generală alteratăC. Sufluri cardiace noiD. Apariţia de vegetaţii la examenul ecocardiograficE. Sindrom inflamator important

8. Simptomele cel mai frecvent intâlnite în stenoza aortică sunt:A. Crizele anginoaseB. HemoptiziileC. SincopeleD. Dispneea de efortE. Ralurile crepitante la ambele baze

8. Manifestările clinice de debut în infarctul miocardic acut sunt:A. Durere precordială cu durata de zeci de minute – oreB. Sediul cel mai frecvent al durerii este precordialC. Durerea se ameliorează la administrarea de nitroglicerină s.l.D. De obicei durerea se asociază cu anxietate extremăE. Tulburări de somn

9. În stadiul II al HTA esenţiale (clasificarea OMS) există:A. Encefalopatie hipertensivăB. Insuficienţă cardiacăC. Hipertrofie ventriculară stângăD. FO stadiul IIE. Insuficienţă renală cronică

10. HTA malignă se caracterizează prin:A. Edem papilarB. Insuficienţă cardiacăC. Encefalopatie hipertensivăD. Accidente vasculare cerebraleE. Insuficienţă renală rapid progresivă

11. Urgenţe hipertensive sunt considerate:A. Encefalopatia hipertensivăB. Insuficienţa cardiacă congestivă globalăC. Disecţia de aortăD. Edemul pulmonar acutE. Atacul de glaucom

12. Criteriile de diagnostic ECG ale TPSV includ:A. Frecvenţa atrială este situată între 140-220/minutB. Undele P au aceiaşi morfologie cu undele P de origine sinusalăC. Ciclurile P-P şi R-R sunt neregulateD. După fiecare undă P urmează un complex QRSE. Apar modificări severe de fază terminală

13. Edemul pulmonar acut poate fi precipitat de:A. Infarctul miocardic acutB. Efortul fizic excesivC. HipovolemiiD. Infecţii respiratoriiE. Stări febrile

14. Factorii precipitanţi ai insuficienţei cardiace pot fi:A. FebraB. AnemiaC. Tulburările de ritm sau de conducereD. Emboliile pulmonareE. Pleurezia masivă

15. Care dintre criteriile de mai jos permit stabilirea cu certitudine a diagnosticului de ciroza hepatica:A. Aspect microscopic de remaniere a arhitecturii hepatice asociat cu procese de regenerare ce nu respectă arhitectura ficatuluiB. Varice esofagiene evidentiate endoscopicC. Prezenţa asciteiD. HipergamaglobulinemiaE. Anemia

16. Simptomatologia clinică în litiaza veziculară se caracterizează prin:A. Durere colicativă în hipocondrul drept;B. Durerea se însoţeşte de greţuri şi vărsături alimentare şi bilioase;C. Uneori se poate palpa vezicula biliară;D. Icterul este întotdeauna prezent;E. Scădere ponderală

17. Sindromul nefrotic are următoarele semne şi simptome clinice:A. EdemeB. HTAC. Tendinţă la scădere a diurezeiD. PaloareE. Febră

18. Cauzele deficienţei de fier sunt:A. SarcinaB. GastrectomiaC. Dieta vegetarianăD. Hematuria recidivantăE. Febra

19. Care sunt semnele clinice din anemia Biermer:A. AnorexieB. Parestezii C. DisfagieD. Paloare cu uşoară tentă subictericăE. Febră

20. Care sunt aspectele clinice caracteristice anemiei hemolitice:A. Durerile precordialeB. Icterul sclero-tegumentarC. Deformaţiile osoaseD. SplenomegaliaE. E. Tulburări trofice

1. Factorii de risc pentru producerea BPOC sunt:a. fumatulb. infecţiile respiratoriic. factori endocrinid. poluarea atmosfericăe. carenţele alimentare

2. Gazometria sanguină relevă în bronşita cronică:a. hipoxemie (Sa O2 < 98% )b. hipocapnie ( Pa Co2 < 35 mm Hg )c. hipercapnie ( Pa Co2 > 45 mm Hg )d. hipoxie ( Pa O2 < 60 mm Hg)e. alcaloză metabolică

3. În BPOC de tip A determinarea volumelor pulmonare relevă:a. capacitate pulmonară totală crescutăb. volum rezidual funcţional scăzutc. capacitate vitală normalăd. VEMS crescute. Indice de permeabilitate bronşică normal

4. Tratamentul adjuvant al insuficienţei respiratorii constă în:a. gimnastică respiratorieb. educaţia tehnicii de tusec. gimnastică medicală cu readaptare la efortd. respiraţia cu buzele protruzionatee. oxigenoterapie

5. Agenţii bacterieni care pot determina pneumonii sunt:a. pneumococulb. streptococulc. treponemad. stafilococule. Mycoplasma

6. Următoarele afirmaţii privind pneumoniile nosocomiale sunt adevărate:a. reprezintă o formă de pneumonie căpătată în spitalb. afectează pacienţii cu status imunologic normalc. din etiologie fac parte germeni rezistenţi, selectaţi în spitald. necesită tratament antibiotic energic, asociat, prelungite. necesită întotdeauna spitalizare

7. Privind tratamentul pneumoniilor următoarele afirmaţii sunt adevărate cu excepţia:

a. pneumococul este sensibil la penicilina Gb. pneumonia stafilococică se poate trata cu oxacilinăc. H. Influenzae este sensibil la ampicilinăd. Pneumonia cu Klebsiella se poate trata cu tetraciclinăe. Pneumonia cu Mycoplasma se poate trata cu eritromicină

8. În abcesul pulmonar bronhoscopia este obligatorie deoarece:a. infirmă posibilitatea unui cancer bronhopulmonar excavatb. permite aspiraţia puroiului stagnantc. permite extragerea eventualilor corpi străinid. creşte eficienţa terapiei antibioticee. creşte capacitatea de apărare a organismului

9. Examenul obiectiv la pacienţii cu pleurezie a marii cavităţi relevă:a. retracţia peretelui toracic şi îngustarea spaţiilor intercostaleb. creşterea amplitudinii mişcărilor respiratorii ale hemitoracelui afectatc. matitate la percuţied. scăderea până la abolire a murmurului vezicular la ascultaţie e. focar de raluri crepitante local

10. În pleurezii efectuarea puncţiei pleurale este obligatorie deoarece:a. confirmă prezenţa lichiduluib. oferă informaţii asupra caracterului lichidului pleuralc. permite evacuarea lichidului din pleurăd. nu necesită premedicaţie şi se poate efectua fără precauţiie. creşte răspunsul la tratament

11. Următoarele afirmaţii privind pleurezia TBC sunt adevărate:a. reprezintă cea mai frecventă localizare seroasă a TBCb. se însoţeşte de subfebrilitate/febrăc. diagnosticul de certitudine îl pune biopsia pleuralăd. trebuie suspectată numai la pacienţii vârstnicie. se asociază întotdeauna cu alte diseminări ale bolii

12. Complicaţiile pleureziilor pot fi:a. transformarea purulentăb. embolia pulmonarăc. pahipleuritad. cordul pulmonar cronice. pneumonia nosocomială

13. În infarctul miocardic acut durerea anginoasă are următoarele caracteristici:a. durează peste 30 minuteb. intensitatea este deosebit de marec. sediul cel mai frecvent nu este retrosternald. este declanşată întotdeauna de eforte. se asociază întotdeauna cu febră

14. Modificările ECG în infarctul miocardic acut relevă:a. undă Q patologică (necroză)b. supradenivelarea segmentului ST (leziune)c. unda T negativă (ischemie)d. unda U negativăe. tahicardie

15. Diagnosticul enzimatic al necrozei miocardice se pune pe creşterea: a. CPK (creatin-fosfokinaza) sericăb. TGP (transaminaza glutam-piruvică)c. LDH (lactic dehidrogenaza)d. Mioglobinae. Hemoglobina

16. Complicaţiile precoce ale IMA sunt:a. complicaţii electrice (aritmii sau blocuri)b. complicaţii mecanice (IVS, şoc cardiogen, anevrism de VS )c. complicaţii hemoragiced. moarte subităe. pleurezie stângă

17. În etapa prespitalicească primele gesturi terapeutice în infarctul acut de miocard constau în:

a. combaterea dureriib. oxigenoterapiec. prevenirea aritmiilor ventriculare cu xilinăd. montarea unei linii de aşteptare iv.e. Termometrizare la trei ore

18. Factorii precipitanţi sau agravanţi ai insuficienţei cardiace sunt: a. efortul fizic excesivb. stări infecţioasec. regimul hiposodatd. anemii severee. tratamentul vitaminic

19. Edemul pulmonar acut (IVS) se manifestă clinic prin:a. dispnee cu ortopneeb. tuse cu expectoraţie mucopurulentăc. anxietate, agitaţied. raluri crepitante diseminate bilateral ce urcă de la baze spre vârfurie. dureri precordiale de intensitate mare

20. Tratamentul medicamentos al insuficienţei cardiace cuprinde:a. cardiotonicele (digoxin, dopamină)b. vasodilatatoarele (IECA , NTG)c. calcium-blocantele (nifedipina, verapamilul)d. diureticele (tiazidice, de ansă, economizatoare de potasiu)e. antibioticele

21. Tratamentul edemului pulmonar acut cuprinde:a. oxigenoterapieb. administrare de furosemid intravenosc. digoxin intravenosd. piafen intravenose. transfuzii de sânge

22. Cauzele HTA secundare pot fi:a. renale (parenchimatoase şi vasculare)b. endocrine (feocromocitom, sdr. Cushing, sdr. Conn)c. hematologice (anemii, leucopenie)d. cardiovasculare (coarctaţie de aortă, BAV totale. infecţioase

23. Cele mai frecvente microorganisme implicate în producerea glomerulonefritelor acute sunt .

a. streptococulb. stafilococulc. E.Colid. Leptospirae. Mycoplasma

24. Sindromul nefrotic se caracterizează prin prezenţa următoarelor elemente:a. proteinurie masivă (> 3,5 g724 ore)b. hipoproteinemie (< 6g/dl)c. hipoalbuminemie (< 3g/dl)d. scăderea colesterolului şi a lipidelor plasmaticee. febră

25. Cauzele sindromului nefrotic sunt:a. boli glomerulare primitiveb. neoplazii (limfoame, mielom multiplu)c. boli de sistem (vasculite, colagenoze)d. afecţiuni metabolicee. anemii severe

26. Agenţii bacterieni cei mai frecvent implicaţi în producerea infecţiilor tractului urinar sunt:

a. E. Colib. Proteus mirabilisc. Klebsiellad. Streptococul beta hemolitice. pneumococul

27. Diagnosticul paraclinic al pielonefritei acute se bazează pe:a. prezenţa sindromului inflamatorb. leucociturie sau chiar piuriec. proteinurie masivă (>3,5 g/24 ore)d. cilindri leucocitarie. hematurie macroscopică

28. Complicaţiile pielonefritei acute sunt:a. pionefritab. flegmonul perinefreticc. septicemied. insuficienţă renală acutăe. insuficienţă cardiacă

29. Etiologia hepatitelor cronice este:a. virală (VHB; VHC; VHD)b. toxică (alcool, medicamente)c. metabolică (hemocromatoză, boala Wilson)d. autoimunăe. infecţioasă

30. Transmiterea infecţiei cu virusul hepatitei C nu se poate face prin:a. transfuzii şi preparate de sângeb. dializă peritonealăc. pe cale sexualăd. coabitarea cu subiecţi infectaţie. tratamente stomatologice

31. Complicaţiile cirozei hepatice pot fi:a. hemoragia digestivă superioarăb. encefalopatia hepato-portalăc. complicaţii renaled. cancer hepatice. stenoza pilorică

32. Encefalopatia hepato-portală nu poate fi precipitată de:a. hemoragia digestivă superioarăb. excesul de glucide alimentarec. constipaţied. consumul de etanole. tratament excesiv cu diuretice

33. Cauzele deficienţei de fier în anemia feriprivă sunt: a. alimentaţie inadecvatăb. depozite de fier insuficientec. nevoi crescute de fierd. sângerări cronicee. stare febrilă

34. Pacienţii cu anemie feriprivă pot prezenta următoarele simptome cu excepţia:a. stomatită angularăb. bradicardiec. disfagied. dispnee e. febră

35. Examenul sângelui periferic în anemia feriprivă relevă:a. hemoglobina scăzutăb. VEM crescutc. HEM crescutd. globule albe scăzutee. trombocite scăzute

36. Cauzele anemiei megaloblastice sunt: a. aport alimentar insuficient de vitamină B12 sau/şi de acid folic b. consum crescut de vitamină B12 sau/şi de acid folic c. necesar crescut în sarcină şi lactaţie

d. absorbţie scăzutăe. sindroame febrile prelungite

37. Diagnosticul paraclinic în anemia megaloblastică relevă:a. VEM crescutb. HEM scăzutc. Leucocitozăd. Trombocitozăe. Hematocrit normal

38.Următoarele afirmaţii privind anemia post-hemoragică acută sunt false:a. este o anemie normocromă, normocitarăb. survine după o hemoragie unică, abundentăc. gravitatea anemiei nu depinde de sediul şi viteza hemoragieid. sindromul anemic nu este evident decât după corectarea volemieie. este o anemie regenerativă

39.Anemiile hemolitice au următoarele caracteristici:a. sunt anemii hipocrome, microcitareb. durata de viaţă a hematiilor este normalăc. se pot însoţi de apariţia icteruluid. reticulocitele sunt normalee. sunt anemii regenerative

40.Tratamentul anemiei feriprive constă în:a. transfuzii de sânge dacă Hb este sub 5 g/dlb. regim dietetic cu alimente bogate în fierc. tratament cu vitamină B12

d. administrare de săruri de fier pe cale orală, i.m. sau i.v.e. vitaminoterapie

41.Tratamentul profilactic al anemiei feriprive nu se aplică la:a. gravideb. hemodializaţic. donatorii de sânged. gastrectomizaţie. febrili

42. Care sunt complicaţiile majore ale ulcerului gastric:a. stenoza duodenalăb. stenoza piloricăc. perforaţiad. penetraţiae. malignizarea

43. Care sunt principalele simptome în ulcerul duodenal:a. durereab. vărsăturile alimentarec. febrad. cefaleeae. icterul

44. Care sunt principalele cauze care determină apariţia ulcerului:a. stressb. alimentaţie necorespunzătoarec. grup sanguin Bd. fumatul e. medicamentele bronhodilatatoare

45. Care sunt principalele alimente recomandate în tratamentul ulcerului:a. supe de carneb. brânza de vacic. pâinea prăjităd. laptelee. grătarul de pui