37773869-drogurile-si-adolescenta

5/11/2018 37773869-drogurile-si-adolescenta - slidepdf.com

http://slidepdf.com/reader/full/37773869-drogurile-si-adolescenta 1/62

Drogurilegi adolesce+aRispunsryi la lntrebirile

pirinfilor

ffi*.a..," -',it

. 'i ti1

r'

' i '

\\

\'' r'' '" :ff' { ' " / ' fL.*' . -Pr

\\'



incepdnd u anii '92-'93,mergindpeo panttr onstant scendentigi ajungdnd n intervalde un deceniusd inregistreze roporfiisemnificative.enomenul econcentreazin marileorage le irii:Bucuregtiunde untestimafi ca24 000deconsumatorieheroindinjectabiltr,e exemplu), imiqoera, rad,Constanfa, radea, aiaMare,SatuMare,Cluj, Iagi. ar caurmare cereriidin ce n cemaicrescute, u au intdrziatsI apartrgi incercdrilede produceredrogurilorpeplan ocal.Sunt ntrunite oatecondiliilepentrua seputea orbideexistenla neipiele ntemeadrogurilor, u ilierededistribuJiebine organizate,cu o ofertl consistenti (heroind,marijuana i haqiq, cstasy,mfetamine, ocain[etc.),cu un grupde ,clienti"din ce n cemai numerogi qi din ce n ce mai ineri.

Iatd un singur exemplu ilustrativ pentru amploareafenomenului:n studiu calizatin l999,la nivelnafional,n rdndul

elevilorde 5-16ani a relevatcd,9.So/odintrei auconsumat roguriilegale elputino dati, iar22o/ocelmai ridicatprocent in Europa)s-aumbitat celpulino dati pdnda aceastddrst5 ESpADlggg).,,Studiul alional rivindconsumul e utun,alcoolgidroguri liciteESPAD20A3, are edesfdgoartra intervale e 4 ani n peste 0 detiri europeneise eferda adolescenfiie 16anicare recventeazicursurilede zi in institufiile de inv{[m6nt postgimnazial,arati,c6drogurilenjectabileheroina) e consumdn propo4iede 0,3o/onanul2003 aldde 0,2Yoin1999, eea e se raduce rintr-un pordecre$teree 50%o.tudiulESPAD2003 ndici o prevalentI consu-muluide utunde64%o,nregistrAndu-seatddeanul 1999, n sporde cregteree ll%o. n privinfaconsumului ealcool, n anul 2003procentuladolescentilor tilizatori de alcoola fost de 8g%fat6de8i,S%oinanul 999.Consumul emarijuana/hagiq-adublatn anul2003 2,6%) a16 e 1999 1,3%).Consumul e substanfenhalantea nregistratn 2003unsporde cregteree 32% at6de l99g(1,7%

in anul 2003 fatf de l,3o/o n 1999).Consumul de ecstasys-a riplat

in 2003 fafd de 1999 (0,60 in 2003 faJd de 0,2o/o n 1999).('onsumul de amfetamine s-a dublat in 2003 (0,4%) fafl de 1999

(0.2Yo5.*z

Cine?

Media de v6rsti a consumatorilor de droguri este n continud

scildcre(de la 18 - 22 de ani in 1997 la 15 - 18 ani in preze.nt).

Spccialigtii au constatcu stupoarecd qcolile generaleau devenit un

punct de ahacfie pentru distribuitorii de ,,rnoarte albi". Numdrul

hitictilor consumatori este n continuare mai mare decdt cel al fetelor,

dc6i tendinJa de reducere a decalajului este evidentd (un raport de

.l : I in 1996,un raport de 2 : I in prezent). Consumatorii provin din

ftx(o rnediile sociale.Caracteristica sentialI nsi este aceea prove-

rricnfci lor din medii familiale problematice: amilii in care stirile

lcrrsionatesau conflictuale sunt dismiluate, ascunse dar ele suntreccpttrte,ntuite, tohrgi, de citre adolescenfi),amilii in care aceste

nltlri sunt evidente, violente chiar, familii destrimate, familii in care

corrsumulde alcool, tutun, medicamente etc. este unul normal,

ohiqnuit. n fiecare dintre aceste ,rnedii", dnIrul nu regdseqteepere

nccurizante,echilibrate, coerenteo t6t de necesarepentru o buni

tlczvoltare a personalitiifii sale. Absenla comunic5rii, ori o comu-

rricurc 'als6, arenu punedegetulpe rana din sufletuladolescentului,

rugrnvcazb tareade rupturd dintre el gi p[rinfii lui. Luand in discufie

rrivcluldc instruireal consumatorilor, -a observat d acesta stemult

rrrhnivclul tinerilor de vdrstdsimilari. Performanlele onsumatorilor

xunl g,rilvafectate de gradul de dependenti, de frecvenJaconsumului,

rlc dttrrrta de timp petrecut in anturajul propice consumului. Majori-

' rhlc errrrunicatc de citre chestor gef, prof. miv. dr. Pavel Abraham, Preqedinteal Agenliei

Nelirrulc Antidrog, la finalul conferintei "Prevenirea conzumului de drgguri in gcoala

rrrrrArrcmcd".prilie 2005.



tateadintreace$tiineriseopresc u studiul a primeleclasede iceu.Mulfi dinte ceicare eu$escddepxqeascicest tadiuseorienteazdcdtnenstitufiide nvtrtim6ntprivat,acolounde axeledegcolarizare(achitate eclte plrinli), prevaleazd,inalaunorexamenexigente.

De ce?

Consumulde droguri estestrAnsegat de problemeledeviaf6,de intrebfuile,de cdut[rileadolescentului i ale t6nlrului.:vdrsta or estepropiceunor ensiuninterioaremajore.Studiiledespecialitate,rivindprofilul psihologic l consumatorului,onvergcdtre o concluziecare nu trebuie str scapenicicdnd atenJieipdrintilor: tanfd consumatorprezintdo structur[ psihicl fragild,marcattrde ipsl de ncrederen sine,puternicegi repetateaccentedepresive,prezenldstresantda sentimentuluide insecuritate deundenevoiadesiguranfd, e nfelegere,e,,gagc6,.mpreunlcucei

la fel cu el), absentia unui sistemde valori caresI il ghideze,absentd unui ,,scopn viaJi" pentrucaresI meritesd se upte,lipstrdevitalitate, ,plictiseald",orinftr, neoriexprimatlviolent,de a-i fi confirmattrgirespectatdropriapersonalitatecarenici luinu i este lard),mpulsivitate,ntolerantdavalorilecelormaimarica el,ori celuicare,de-ovdrsttr u el fiind,nu e din ,,gaqca.,ui.

De ande?Prieteniisaucunogtinlelegi distribuitorii de droguri sunt

,,sursele"de alimentarepentruconsumatori.4entru toli cei care3

intr-un studiu efectuatde clbe organizaJiaSalvafi copiii,', in 2001, n rindul liceenilorbucuregteni, e arati: aproape40% dintre elevii chestionapi punctr au inceput sd consumedroguri pentru a fi la fel cu prietenii lot 29.25%o,in curiozitate, 26.92yo n alte motive(plictisealtr, entructrpartenenrlor €stegiel consumator, entruc6 i s-a 6cuto fbrstr,dar apoile-apl6cut),24.4%oen&ucalnareaunor suferintepsihicesavf.oice,23.4o ca ormtrdeprotest.

I conformaceluiagi tudiuamintitmai sus, rincipalii irmizori9i nifiatori n consunulde droguriau fost: in 74.2% di,ocazuriprieteniisau cunogtintele,este l% la suttrdin cor*umatori gi-auprocurat ubsian{elein apropierea colilor,7.52%din banri ti discoteci,ar 7.13%depe erase.

vor str infeleagd fenomenul consumului trebuie sd fie clare doudfucruri: traficul serealizeazd dupd reguli extrem de clare gi de dure,

locul de plasarehebuie sd aibd o anumiti ,,atmosferi". Nu oricinepoate distribui stupefiante. Este nevoie uneori sI treci prin

.,examene"extrem de dure, in care!i

se testeaztrcu s6nge rece

increderea,seriozitatea, motivatia, abilitatea (gmecheria),capaci-

tutca de reaclie la pericolul de a fi prins etc. Pe de altd parte,

rlistribuirea de stupefiante in apropiereasau in incinta locurilorpublice, nu este nici pe departe ntdmplItoare. Cei care v6nd gtiu

lirlrtc bine cdnd vor gi ce vor cei care cumpdr5. S-a constatat,

hrrniloar[,o legdturl extrem de clard intre tipul de muzicd ce senrculttr intr-o anumit[ loca]ie 9i drogul solicitat. tn discoteci gi

clrrhuri,adolescenliisunt convinqi,de exemplu,cd esteo,cool"sdr'onsumi ecstasy,cocaintr sau amfetamine, care iti sporescbuna

dispozifie, vitalitatea. Este vorba de stupefiante care stimuleazdrristcmulnervoscentral. De aceea, n astfel de locuri, ritmul muzicii

housc, rock, trance sau rave este susfinut cu aceste genuri derlttpcliante: dispare senzatia de obosealtr, corpul devine mai

rczistont, mai ascultdtor, egti extrem de bine dispus, te lagi maircgrctlcAi pentru mai multd vreme angrenat in atmosferd. in

locnfiilo in care se ascultljazz, consumatorii preferdsubstanlecare

trrhihl activitateasistemului nervoscentral: marijuanasau heroind.

$r irrtr<r situafie,gi in cealaltd,consumul de droguri esteasociat cuct l r lc ulcool.

Cum recanoastem?

Simptomatologia consumului de stupefiante este, deuhrt:ci. clartr,bine definitI. Asta nu inseamnd ci ne este ugor sdulrrervtrmsituatiile in care copilul nostru,,a consumat".Ochii roqii,

It luli, grupileledilatate pot indica un consum de cocain6; pupilele

nrtr1()rutcndictr un consum de heroind sau canabis;consumatorii



u

care pizeazd. au nasul afectat de cuperozi gi eczeme; consumatoriide ecstasy au o agitalie sporitd (danseazl, se miqci in ritmulmuzicii pe care tocmai au ascultat-o);cei care consumd canabissunt extrem de vorbirefi; apatia se instaleazd a cei care consumiheroind; schimbirile brugtede comportament,de ritm al vorbirii,

sunt de asemenea, n indiciu al consumului. Celor intrati in sevrajle sunt caracteristiceanxietatea,nelinigteanedefinitd, ritabilitatea,tremurul muscularasociatcu senzaJia e,piele de gdini.,, secrefiilelacrimale gi nazale abundente.Se observdcd acestesimptome potfi ingelltoare: sepoateconfundao simpli rlceali (ochii rogii, carel6crimeazd",nas care curge, apatie) cu un consum de droguri. Dacinu existl o preocuparepermanentda pdrintelui in ceeace privegteviafa copilului (anturaj, preferinfe, modalitdfi de petrecere atimpului liber, administrarea bugetului personal etc.) gi o comu-nicare susJinut[ cu el, posibilitatea de a se ingela este extrem demare,cu consecinJe efastepentru familie.

Iatd numai o parte dintre aspecteleacestui fenomen cuimplicatii sociale majore.Multe dintre ele suntabordaten volumulde fald. Trebuie refinut insd un lucru fundamental:nu existd releteinfailibile. Se mpunesd ne inform[m cu atenJie.Se mpune sdgtimde ce, cdnd,unde poate consumacopilul nostru. Dar, nu se poateuita cd, n calitate de pirinte, trebuiesdavemtrei mari gi obligatoriicalit[fi: tact, rdbdare,deschidere dtresufletul celui cdruia -am datviatd.

Nicolae Ploscariu

II ITRODUCIR[-*---v----

"f,llc foarte eamdcd atuncicandva ajunge a liceu vaincepesaconsume rquri pentrua fi in rdndcu ceilalfi.',,Ceac dacdgdsucriarbd, la el in camera?',,Aveaun aer ciudatcAndsa intorsacasdvineri noaptea,maitdrzludecatpromisese. e a o weme vinemereu Arziu,"

"Probabil a -a mogtenit e tatal uil n familia or tofi umeazd ibeaul'

"Avearei ani cind m-amdesparlit e atil lui; cind mergen weekend ael, are voies faca tot ce wea!"

Pentru majoritatea pdrintilor, adolescenfa propriilor

t'opll este un motiv de nelinigte. Di simt nevoia sd fiefnformafi gi sd poatd avea o pozifie fafd de schimbdrile

lre care le observi la copilul lor. De multe ori, acestert:hfmbdri se fac in mod firesc, fdrdprea multe ciocnirinl frfra ,,cnze"; altddatd, pdrinfii au impresia cd suntlfrlnql intr-un virtej din care nu mai pot iegi. Pe ldngdlrnnsformdrile fizice, psihologice gi sociale pe care leollscrvd, mai existd un fenomen tot mai prezent inat lrtalftate 9i in viafa adolescenfilor: drogurile" Prezenfaktr gl consumul tot mai mare de droguri sunt atestate deelirtlstlclle recente. Drogurile 9i adolescenta, iatd ot oltrblnafie care riscd sd devind explozivd 9i in fatar irr:lil grarin[iise simt nu de pufine ori neputinciogi.

A<:castdcarte vi se adreseazd voud, pdrinfilor; celorr art: <lorlflsa fiti mai informafi pe aceastd ema. Nu estevorha clespre un tratat despre adolescenfd sau despretltr4lrrrl, avem mai curdnd de-a face cu o berie de



t2

rdspunsuri la intrebdrile pe care continuafi sd le punetlde weo cincisprezece ani celor care ii asistd pe tineriitoxicomani. Toate intrebdrile se referd la adolescenld,lasubstanfe, la depistarea consumului gi Ia felul in careputefi interveni.

trxistd oare solutii miraculoase pentru prevenireaconsumului de droguri 9i toxicomania la adolescenti?Din nefericire, nul Cu toate acestea, dacd suntefi lacurent cu noile informafii in materie gi cu experientaaltor pdrinfi, veti putea inainta mai ugor impreund cuadolescentul pe cdrdrile uneori abrupte ale relatiilorfamiliale.

Aceastd carte nu confine nici,,adevdrul-, nici ,,releta'miraculoasi. Dar vd va 4iuta sd reflectafi gi ulterior sdactionati. Intervenfia umand presupune nuanfe: doresc

ca aceulstd carte sa vd 4iute sa gasifi propriile refete glpropriile dozdrt.

ADo[[$CEilTI

--O da$ dldt st b wmul x,hlmWIl

Faceti un efort 9i puneti-vd in urmdtoarea situatie:Intro buna dimineatd, dupd un somn lung 9i odihnitor,vA trezlti brusc. Avefi o senzafie ciudatd, vd simfifi altfel,dar nu vd putefi da prea bine seama de ce. CAnd va dafi

Jos dln pat, nu vd mai puteti coordona nici gesturile, nicipaOll, nici mersul, intr-un cuvint nici o migcare. in fataogllnzll din baie, vedefi o persoand pe care nu o mairecunoagtefi: are un fel de eczemd,pe fatA, trasdturile iirunt schimbate Si, una peste alta, chipul din oglindd nuare nlmlc atrdgdtor. Qind incercafi sd vd exprimafi sonoreurprlza, nu vd mai recunoaSteti nici glasul, vocea nu vdmal ascultd, € sau prea pifigdiatd sau prea groasd. Vdrepezlfl atunci inspre bucdtirie pentru a incerca sd vdItmurlfl aceste schimbdri punAnd tot felul de intrebdriCelorlaltl membri ai familiei. Dar unii vd vor spune cd otA treaca, cd nu e nimic, cd vi se intdmpla un lucrunormal; altii vd vor spune sd nu ii mai deranjafi cu grijilevoastre,' vor exista Si unii care nici nu vor voi sd vd

art:ulte. ?Andla urmd, vd intoarceti in camerd cu dorintatle rr vd trage pdtura peste cap, de a nu mai vedea nimic,cu rperanta cd nenorocirea va trece de Ia sine. gidlntrodatd va amintiti cd tocmai in acea dimineafd urmari Incepetl o noud activitate, intr-un mediu nou, cu multe

lrcrioane necunoscute: QROAZNIC!

l5

Dnsrnr



r4

Iatd intro formd condensata Sicaricaturald ce trdiegtecopilul vostru la adolescentd. Inevitabilele schimbdri sepot produce in mod armonios, fdrd ca el sau familia lui safie afecta[i de aceastd ,,cnzd a adolescenfei". pentrumajoritatea adolescenfilor este o perioadd in ceire ei

devin tot mai autonomi Si mai competenfi. in schimb,existd gi unii adolescenfi pentru care aceeagi perioaddeste resimtita ca o cnzd intensd gi nu se sfiesc defel sd iifacd pe cei din jur partaSi a problemele lor. Indiferent desituafie, pentru pdrinfi, adolescenfa propriilor copii esteintotdeauna un motiv de nelini$te.

in aceastd perioadd, copilul vostru incearcd sa igigdseascd un echilibru si o stare de bine. in schimb,strategiile gi caile pe care le va urma pot deveni uneoriincercdri dificile pentru el gi pentru antur4iul lui. Sa

vedem deci, pe scurt, cum se prezintd adolescenfaastdzi.

@re suntplnctpalele provocdrl ale adole,scentel?

Adolescentul se schimbd in primul rdnd pe planfizic: activitatea hormonald se intensificd, apar primelemenstruatii Si primele ejaculari, evenimente ce pot fitraumatizante chiar dacd sunt cunoscute dinainte.Odata cu schimbarile hormonale apar acneea,cregtereamdinilor gi a picioarelor,formarea sdnilor 9i a goldurilor

la fete, modificarea vocii 9i largireaumerilor la baiefi. pescurt, adolescentul se trezeqte cu un corp care nu maieste cel al unui copil, ci unul care se transfoymd,,deve-nind curdnd corpul unui adult; va trebui deci incet, incetsd se obignuiascdcu el gi in acelagi imp sd invefe sa ilaprecieze.

l5

'l'ot in aceastd perioadd au loc schimbdri sociale gi

1 si l r<r logl ice.Tata Si mama sunt drdguf i , dar . . . Errronrr:ntul desprinderi i . Un a dintre provocdri le majore

1,r 'nlr r aclolescent constd in dezvoltarea autonomiei gi alrrr lr .p<tnclenfei; e scurt, el trebuie sd afle ce vrea sd

rfrvirr:r in viafa. Pentru a se desprinde, el trebuie nein-r lolr ' l rr ir :sai nvete sd se afirme gi sd se deosebeascd de

lr( 'r :roirrrclede care este legat. $i acestea nu sunt nicir"r 'r rr i i , nici antrenorul de hochei, ci propri i i sa i parinfi .lr , ' ,r i t r l iscuti i le, sfidarea $i chiar impotrivirea fatd de, ,' i ( ir '(: au datoria de a-l asista $i educa. Este gi og,r 'r lrr .f<l.ln care prietenii , grupul, ,,gaqca"Si idol i i ocupdrr l kr< <l ince in ce mai irnportant in viata copilului, pdnZirrr lr r l .t l incdt pare uneori cd o ocupd in intregime.

l).rr r:ste$i vremea experimentdrilor, a incercdrilor,fr ' lol lr : lul. Adolescentul ar e propri i le lu i pdreri, iS i

, \ l, r rrr.ro1>ini i le; i este cu atdt mai interesant sd experi-r r rcrr tczi .u cd t este vorba despre ceva interz is. . .

lllrlcnll, grupuL-ga7@'

sunt totul pntu ell

I ' r ic t t :ni i sau,,ga5ca" ocupd locul cel mai importantrr lrcr io.t( la adolescentei deoarece tineri i se regdsesc,1,.u prirrtrc ce i de o seamd cu ei . Poate fi securizant gil trr l .,t l tors:r gasegti la prietenii tai asemindri gi afinitai l .

I l l , | r .r pirr infi , suntem incl inati sd credem ca prietenii' i .ur .. l l .r t( l" ocupd un loc prea mare in viata copiluluirr r ', f rr. l i rr .lrentru *l fert de exagerdri, suntem nevoifi sar , l t l r r 'nr ( i l nevoi le lui intense de relal i i amicale sd nu,r l , r f ' . / r ' lotu$i desfdgurarea unei v iet i de fami l ie cdt mai, r tnroni( ) . tsocu putinfd.



l6

hrd nu nd e aflul lrne,LEa sJnhnluf ffi & multl

Aceasti aflrmatle este auzitd in mod frecvent lapdrintll care au lmpresla cd nu-gl mal recunosc copllulpe care p6nd mal lerl il legdnau cu atita duloSle. insdadolescenta este o perioadd de marl schlmbdrl 9l e

normal ca bdlatul sau fata voastrd sd experlmentezealte moduri de a fi, de a face, de a gindi. Nu ultafl,totuOl, cA acest ,,necunoscut'- care loculegte acum incasa voastrd - are gl el marl diflcultitl in a se recunoagtepe el insugl 9l a-glgdsl proprille repere. Flfl slgurl insd cidupd aceastd perioadd de prefaceri vetl regdsl foarteprobabll la copll valorlle pe care i le-afi sadit cand eramal mic. in deftnitiv, agchla nu sare niciodatd preadeparte de poml $a constatat, in contextul prevenlrlltoxicomaniel, cA este important sa I se transmlti copl-

lulul incd de la na$tere valori sollde gl durablle care vorreapdrea odatd cu incheierea perloadei de transformdrl.

lreDnile&mA am&a,In lrnod/ulu eae *hnhaclL * frtrf,ccalufd alqe mudu?

Adolescentul ncearcdsd fie dlferit de pdrintii lul. inacestsens,prefeflnfele lul in materle de muzlcA,moddsau aspect fizlc rlscd sd fle dlvergente de ale voastre.Vor apirea, fird indoiali, deoseblrl Sl ntre gusturlle pecare le ave[|. Ce,l de fdcut cu aceste dlferente? Este

impoftant, in prlmul rind, sd vi aduce[l aminte deproprllle alegerl cind eratl adolescenflSl sd vd puneflintrebiri in legdturi cu valorile la care aderati ast4zlcapdrln$.Ce vd place9i ce nu vd place?Ce suntetl dlspuglsd tolerafl? Este lmportant si menfinefl legdtura 9lschlmbul de oplnii cu adolescentul;prlntro comunlcarcdlrectd putefl face un schlmb de pdreri in legituri cu

t7

gxrzl[llle fiecaruia. in aceasta perioadi a viefii, estecsr:ntlal sa acordafi o importantd deoseblta acestornrorncnte de comunicare.

Dc asemenea, trebuie sd va manifestafi interesulf rfit <le muzica pe care o ascultd copilul, faldde stllul lui

vt:stlmentar sau sensul pe care il are pentru el numdrulrk: <:crceipe care ii poartd in ureche. DeSi ati discutatfrrrfr:ftrng, ati schimbat pdrei, iar adolescentul Si-arrrsllnut cu fermitate punctul de vedere (fara indoiala,rrrrrrl<flnpunctele lui fortel), anumite negocieri eiueazdfl .rlunci parinfilor nu le ramdne decdt sa impuna.ilnlnltc limite rezonabile, incercdnd, totu$i, sa ilnar on t gl de alegerilecopilului.

l.ir rrrma urmei, e de preferat sa trdieSticu un ,,punk"r rr p,lrul rosu care comunicd efec tiv cu parinfii lui decat

I u un copil care se imbraca pe gustul parintilor Si selfrrrrfr: :um vor acegtia, dar care intrerupe orice contactl tr r'1. lar daca muzica lor nu va place, cdstile saurkr;rrrrllc d vor asigurasupraviefuireaauditival

lllhn cu un rentlment du@ camen, ful nu mal face Frtcilln cm nonffi, aderrutltpdebnWil

( .rrr<l >ldti[i hiria sau ratele casei sau apartamen-Irrlrrl rrr care locuiti, este normal sa aveti anumitelrllp'rrlt: lap de cei care locuiesc sub acelagiacoperig

rl r, l v.l asigurafi cd aceste exigenfe sunt respectate.Irrt,t cxlllcn[a nu inseamna intransigen[a.Nu uitafi cafr,ll,rfrl s.ru fata voastrd, are nevoie de spafiu, deIrrt lrrr l t .r lr :i de l ibertate, n mdsura n care acest ucrurrrr rrllr '.rzii ibertateacelorlalti. De aceea,este bine saIrrr l .r l l< r r: i condit i i le vief i i in comun, condit i i accePlrr lr lh' pr:ntru ambele parfi; sa va impunell in mod



18

unifateral conditiile nu este cu sigurantd, cea mai bustrategie.

De pilda, copilul ar putea hotdri sd nu-gi pund hainla locul lor,.dar va trebui sd igi asume Fi consecintele:

l9

rernarcl, sd faci lucrurile altfel Si, mai ales, sd cunogtinol modurl de a trdi, sd auzi 9i sd infelegi idei noi. Esterfe ilccea normal ca adolescentul sd se distanteze intr-oonrecare mdsurd de parinfii lui. in schimb, deoareceI'nr:cparte dintr'un sistem familial, va trebui ca mdcar sd

rlen sl sa primeascd informatii despre el. Sarcinallarlnlllor este si se asigure ca Si el menfine acestr ontact. Ciisiti-va timp sd participafi aldturi de el larnrelc activitdti care ii fac pldcere Si discutati apoirlesprc timpul petrecut impreund. intr-o atmosferdd(lccvata sl comunicarea devine mai simpld.

Clnc ennduceln cftA?

f)enrocrafia este modalitatea cea mai bund pentru a

lgestlonaun sistem familial: fiecare are dreptul la propria

olrlnle, igi poate exprima acordul sau dezacordul dacdnre o altd pdrere. Trebuie insa sd fim realiqti: o demo-rrrufle functioneazd numai in misura in care existdr onduc:itori care obliga la respectarea regulilor. introlrrrrrllleparintele ocupd rolul de conducitor.

Afl avut gi voi, de-a lungul vietii, contacte cu diferitirr'lrrczentanti ai autoritatii: parintii, profesorii, patronii,

lxrlltlstii. Cu c6!i dintre acegtia ali avut relalii bune? initr {:citgiordine de idei, incercafi sd vd aduceti aminte der,rtr: ori situatia a degenerat? Va veti aminti desigur de

r r'lc cloud situatii extreme: dictatorul care nu era dispus'r.l asculte, dorind sd vd domine modul de a fi gi geful

rl.rb care nu $tia cum sd vd indrume, ldsdndu-vd sdl,rr:ell ce vreti. Linia directoare a comportamentului fatdrk: propriul copil trebuie sd se situeze intre aceste doudt:xtrcme.

aibd singur grija care sunt hainele murdare si care ce

curate, si nu le dea la spdlat inutil pe cele curate, sd nuse pldngd daca blugii favoriti nu sunt curafi pentru adoua 2i... Dacd nu-girespectd promisiunile fdcute vasd se ocupe singur de spalatul hainelor lui; cu timpul, vainvdta cd este de multe ori mai profitabil sa respecflregulile jocului dec6t si le infrunfi.

De fiecare datd cdnd adolescentul incalcd o intele-gere prealabild, trebuie sd intervenifi. inca o datd:comunicarea gi negocierea sunt esenfiale.

lln telefon mobll? O llnle telefonld petwnaldt SImal ce?Trdim intr-o societate in care circulafia informafiei

pare a fi o condifie a supraviefuirii. Adolescentul do-regte desigur sa profite de avantajele tehnologiei pentrua pdstra legaturile cu lumea inconjuratoare - in acestcazcu prietenii lui. Trebuie sd distingem aici intre dorinfa,nevoia gi necesitatea tAndrului de a fi permanent,,conectat". in definitiv, nu are dec6t 14 sau f b ani gi aredestul timp inaintea lui! Apare 9i o altd problemd, de altordin: mijloacele lu i financiare sunt la indllimea

,,nevoilor" lui afective? Copilul va cregte mai armoniosdacd va invdfa sd trdiasca in limita mijloacelor de caredispune gi sd respecte termenele.

Flryede mlne, md evltd" se tzolead de fatnlllel

Adolescenfa este o perioadi a viefii in care vrei sd te



Vd cunoa$teti calitatile Si defectele, aga cumcunoagtefi gi caracterut copilului. tr important sa vddozali nuantat atitudinile: sa Stiti cirnd sd vd impunefi 9lc3nd sd fifi ingdduitori. Copitutare nevoie sa StieSisimtd cine este autoritateain aceacasd.Acest ucru illinisti, dar ii va oferi

9i fintapreferatd

pentru a se afigi pentru a se opune unei figuri a autorita;ii.

@t smt defuryMultor apddnte?

ce cred ca educator? Care sunt limitele mele i

.Va puteti imagina sau gtifi probabil ce se intdmpta in

mintea unui adolescent care vd pune autoritea subsemnul intrebarii in fiecare zi, va contrazice sisa gaseascd fisuri in argumentele pe care le aduceti Sirationamentele pe care le faceti. Este obligatoriu penlun pdrinte sa Stie in ce situatie se afld. Ce pot atcelgi

ce nu? De ce? Care sunt valorile mele educative.i

2T

Innarul trebuie sd fie congtient de consecinfele faptelor*rle gl pregatit sd Si te asume. in ceea ce vd privegte,lrchule sd rdmdneti ferm pe pozitie Si sd luati mdsuriler uvenlte daca regulile prealabil convenite sunt incdlcate.

IJC ludm drept exemplu gofatul. Un automobilist

;rlrrlr: sd respecte sau sd nu respecte wteza legald.I rrerlrl o respectd, alteori o depagegte; in acest din urmdt:air, ;roate fi oprit de cdtre un polifist, carela rdndul luieirle uncorl intransigent, alteori dd dovadd de infelegere.

l'rlrlntele indeplinegte rolul de autoritate centrald inVlaln copllului; a- l obliga sd adere la valorile parinfilorprle Inutll, Iar a-l ldsa sd facd ce wea este la fel de nociv.he;rlilm inca o datd: un bun dozaj rdmdne esential inrlahlllrea llmitelor, in aplicarea sancfiunilor gi ineprer'k:rca consecinfelor, atunci cind nu se respectdobllgrrtlle ll ber asumate.

l*e tprrte teandcdvasfiefl dvafrdnltl

f'rrrlnr a invdtp. trebuie sd experimentezi, sd indrdz,flpFll, si t faclgreq;eli,sd eguezichiar. Te pofi intari uneori;rtltt nrrl<:rlnlA,ar in situafiile dificile cdutdm cai pentru:t lr rczolva, pentru a ne regdsi echilibrul. Pentru a-i dar rr;rlf r lrrf nsibilitatea de a dezvoltao anumitd toleranfdla ltrrolrlort, trebuie sa il lasati si trdiascd unele frus-llFrl, f:xpt:ricnfadobandita il va ajuta sd igi asume in

tlt€l rl,r(: rrrasurd onsecinfeleactelor sale gi sd devindlt t t ar lrr l l r ral esponsabil .

lflp eute atAt de teamd cd nu md mal lubqtel

( .trt(l sl)ul adolescenfd spui distanta. Copilul ar;rrrfrn :r.t vil reprogeze ca l-ati respins, cd afi tdiat

duale? Dar cele parentale? Cu cdt vefi fi mai congtielde rafiunife care vd. intemeiazd pozifiile, cu at6t vefimai in mdsurd sd le transmiteli mai clar copilului.

_Este f9art9 important ca atitudinea pe care o aveli

fie limpede: fiecare trebuie sa fie coerent cu sine,partene-rul gi cu copilul care vd va cere cu siguranfdvd justificati sau sd vd schimbafi opfiunile.

Poatnavea copllul meu op$nnt dtfeflte de ale mele?Copilul nu trebuie sd gdndeascd n acelagimod in

gdndesc parintii, cu at6t mai mult cu cat adolescenfao perioadd a afirmdrii de sine. pentru a impdca deste suficient sa gasiti un mod de comunicarefiecare sd cunoascd in mod clar pozilia celuilalt. in



22

puntife. Dimpotriva, chiar daca nu o aralA in moddeschis, simte nevoia de a vedea ca il iubiti si va flintotdeauna bucuros sa va $tie aproape, plini de interespentru proiectele lui. tntre a-[i neglija copilul 9i a-l ur-mairi pas cu pas exista cu siguranfa o cale de mljloc.

@Iew anenfte rcIedtnrc latotdamanle

inainte de a incepe examinarea directa a dlferitelorsubstan[e vd oferim - sub forma de informafil, precum9i sub formd de intrebari-raspunsuri - c6teva elementede reflectie despre toxicomanie, pentru a putea situaaceasta problematica intr-un context mai general.

Caresunt thdotll carcpt crlntrIbul Ia dhtlnwrw liircwilbr &a devenl totdaman?

Majoritatea studiilor qi cercetarilor arata ca anumitlfactori contribuie la diminuarea riscurilor de aparifie atoxicomaniei la vdrsta adulta. Amintim cdtiva:

.o buna pdreredespre sine;

. capacitatea de afirmare personald;

.reugita Scolara,.

. familie in care comunicarea este adecvata;

.famil ie unita;

. famille in care regulile sunt clare;

.familiecompusa di n

persoanecare au, in ge -neral, un bun echilibru personal;

. absenia problemelor de sanatate mentali la celdoi pdrinfl;

.buna capacitate de stipinire a emotillor;

.familie cu o situafie financiard echilibrati.

23

Carc sunt factorll de rfrc, ce pt @nftlbul Ia apflflahulcomanlel T

Anurnitc situatii traite in copilarie pot predispune o

lx'rs().ura,a.junsa a vdrsta adulta, sa aiba problemelr.lgrrlc tr : oxicomanie. ata cStevadintre acestea:

' t:$ecuri scolare repetate;.t:arcn[d af lect iva (agresivitate, nchidere inslnc. . . , .

. ur r pdrinte cu probleme de toxicomanie;

. traumatismemajore (abuz sexual, violenta...);

' lrrobleme de sanatatementali;' larnilie monoparentald;. l)r(:amare permisivitatesau, dimpotriva, rigidi-tate excesivacu privire la consumul de droguri;

. context economic dificil;. t:onsumul impuriu de droguri;

. frecventarea grupurilor marginale;

lrr:l>uieprecizatca la origineaapari[iei oxicomaniei.rr' rll.tdc cele mai multe ori o combinafie de factori.

(:arc estepocent4Jul de tlnqi ansumdorl NevdrfiT

l.rtit, de exemplu, unele date care reflecta situafialurl<onrzrniei a tinerii di n Quebec. Aceste date provin

rllrrlrun studiu al Comitetuluipermanent de lupta impo-Ir lv,r oxicomaniei.

,, | ' ineri i ntre 15 Si 25 de ani beau mai des gi inr ,rrrtitaf,inai rnari dec6t restul popula[iei.De altfel, l2o/orllrrlrt: etele Ei 2Oolo intre baietii di n clasele mari de lalk crr afirma ca se imbata des. Riscul de a avea pro-lrk'nrt:cu alcoolul este in cregtere n Quebec. in plus,



mod regulat. Consumul cregte pe parcursul liceului.mult de o treime dlntre elevil din ultima clasd dedeclard ca au consumat droguri.

intre 6 Si I Oolo intre adotescenfi pot fi descrigiconsumatori abuzivi sau persoane cu problemede substanfe psihoactive.

Aproape lolo dintre tinerii elevl gi-au injectat

droguri.Conform unei anchete desfdgurate la Montreal,

ani (vdrsta liceenilor) au consumat deja droguri ilici7o/odintre baiefi gi 60lo dintre fete consuma droguri

treime dintre copiii strdzii au folosit deja droguri injecbile. AceEtia consumi droguri precum cocaina, LSD

24

tinerii bdutorl (intre 15 Si 24 de ani) sunt maitibili de a avea probleme psihologice.

32o/odintre tlnerii intre 15 9i 24 de ani suntderafi consumatori actuali de droguri llicite,apreclate ca fllnd exceslv de conservatoare. Laadulta procentul consumatorilor

de droguri este de So/o.l5o/odintre baielii gi l9o/odintre fetete intre l2 si I

25

nr r lr irrzl, cel mai bine este sd nu te apropii de foc.l' irrirrrl trebule sa fie informat despre consecinfele

lxrrlhlk: irle consumului de droguri. ln aceasti privinta,

lrrr4gr,rrrrcle e prevenire a apari[iei Si raspindiriiIork orrranlel unt, in general,eficiente.Acelagi ucru se

;xrrrlr:sl)une si despre informafiile transmise de mass-ttrt'rll.r,Aslgurafi-vd a incd de la virsta de I I sau l2 anilirr,lrul cunoagte bine consecintele fizlce, sociale,lrurrlll.rk: l legaleale consumului Sidetinerii de droguri.l 'r 'rrlru a fi sigur ca adolescentul este congtient detf r rrrf c consumului de droguri, organlzall o disculie inf rrrrlfr:; toata lumea va profita de ocazie ca sa se punaLr r ur(:1lt u noutalile din domeniu.

l)irr nu fiti naivi: cum adolescenta este o vdrsta arh'rr opr:rlrllor gi a curiozita[ii fafa de lucrurile interzlse,

rrlr' .rl)roape sigur ca adolescentul va face, totugi,lr;x'rfcnfa consumuluide droguri. Vom vedea maitArziuI d ,f (:xl)erimenta nu inseamnd neapdrat a fi dependent.

lfrc exlfia un anpumdor wlal de drqud su de alwt?

A<lolescentul poate si consume droguri la modulrr r rcirtiv Si social, n acelagi el in care sunt adulfi carer orrsrnlradroguri cu moderatie. Daca cunoagte riscuriler orrsrrrrrului, ac d este funcfional in mediul in careIr,lk'btr:,daca grupul lui de prieteni este de asemenea

Irrrrt l<lnal, ar el are o buni comunicare cu cei dinllrrrprrl lui, atunci este posibil sa fi e un consumatorrrx l.rl <ledroguri fdrd ca acest lucru sa aiba consecinferrr,qlortr.Sa amintim totugi ca exista intotdeauna

lrosllril itatea a un consum chiar minim de droguri sa urlr' .rl< ol sa aiba repercusiuni importante (supradoza,

l r l l roza oxica,accident utier...) .

crack, de cinci pana la cincisprezece ori mai multtotalitatea tinerilor.

La tinerii cu probleme din Centrele de tiprevalenta pe parcursul viefii, cu referire ladrogurilor ilicite, se situeazd n jurul a 650/o, arun utilizator din cinci este consumator regulat.tinerilor din Centrele de tineret care consumd inregulat alcool 9i droguri este cam de patru ori maidec6t aceea a elevilor de liceu."

Cdndspri .@' qul automd.problerne?

Nu, dar adolescentul rebuie sd Stie Si sdci a consuma droguri este periculos. Binein[eles, ca



29

f

l ntnsr lnrEIENITOANE

rtt $uB$TilrT!

(,n pdrlnte, vd simfifi adeseori descumpdnit in fatapvnntnfuful larg de substante oferlte tlnerllor. Dln cauzaIttplelor pentru putere dintre bandele crlminale gi afttforrnntlllor dln media, aveJlde multe orl lmpresla ci lal'tlt|lul flccdrul coridor de gcoald gl in spatele fiecdruit 0f rt(: dfn parcurl, un vdnzdtor de droguri il agteapti pettttllllul vostru pentru a-l isplti.

l,nnrarea pe piafd a substanfelor pslhotrope este in

lf,atrfrilncntd evolufie. Este aproape sigur cd drogurile

llo ( nre le-afl cunoscut in adolescenfd s.au transformatfl r ll exlstd unele noi, la modd (Ecstasy,QHB sau gama-hlthoxllrutlrat); altele gi-au pistrat denumlrea dar gi-au|r hlnrb.rt compozifla chlmlci (mescallna vs PCP saulpttr ft'lldlna); existd Si unele care au astdzl o con-| illrnllc mult mai mare (canablsul). Se poate vorbi demrnr(:n(:a despre noile infdfigdri pe care le ia uneori

fffdtrr ,ff(:oolufui: bere ugoara, .dry', bere artizanald,,r xrh.rs'. Pcntru a evldenfia produsul 9i a-l face mai,lrrrr llv in ochii unei clientele foarte dlverse, se

fffflr.irz:l mult pe prezentare: culoarea (asemdndtoarettttrorl <u sucul de fructe), publlcitatea (vizdnd undnrrrrrll11rrrp e clienti), forma (exlst6 o diferentdrlr l lor ' .1ntre a bea o bere de 54I ml sau una de 1,8fff f tr fchlar concentrafia (o bere de 4,8o/o lcool nu aredr rLrgl t:f'cct ca una de 9olo).



26

Deoarece adolescenfa este o perioada de fluctua[ll,este important, atit pentru parinfi, cdt 9i pentru copil, sdigi puna frecvent intrebari cu privire la acest consumsocial. Ce loc ocupa acesta? Cregte cantitatea 9i frec-venfa consumului? Copilul igi pastreaza echilibrul exis"

tential? Din ce cauze consumd? Toate aceste intrebdrivor da tdnarului, ca 9i parin[ilor lui, posibilitatea de avedea mai clar 9i de a reacfiona la nevoie.

@ * @n sptlrr,e ary plnele etrpt'Ienfecu @tullecu alcnlul?

Din pacate, ntdlnim tot mai des copii de I I sau 12ani care au avut deja primele lor experienfe cu con-sumulde drogurigi alcool. Presiunea olegilor, mpresiacd sunt adulti, ca 9i disponibilitateasubstanfelor sunt

factori favonzanli ai primelor experienfe cu drogurile.Avem tendinfa de a face din copiii nogtri niste micl

adulfi. Sa nu uitam insa cd un copil este un copil: sii-llasam deci sd se oace, sa se distreze, sd,nu aiba nicigrija. Foarte cur6nd in viafa va trebui sa faca fafa uresponsabilitati de adult.

TWlIuma fae ry,,

Numarul onsumatorilor dolescenli e droguri9i

alcool a crescut semnificativ n ultimii l5 ani.adolescentul are tendinfa de a-i imita pe cei devdrsta cu el, este important sa il ajutam incd dinrie sa se afirme, sd ia atitudine, sa fie capabil sa spuNU. Este de altfel la felde important sd vd ajutafi copls6 aiba opfiunl in cunogtinli de cauzd in grupul luiprieteni. Nu este mai pufin probabil ca frecventarea

27

llrrr.rl rrt:t:onsumatorisa-l facii 9l pe el sd renunfe. Dacdlo l crlr: Influentat,atunci e mai bine sa aleaga nfluen-Irh' lr tr ttr :.

Sunl cu, u aduft, crn1gdrente poplul meu onswnT

li.rlr: Inrportant sa fii congtient de propriul consumrh . rlrr4lurlSl de alcool. Sunt consumator de droguri, denk rxrl s:ru de medicamente? C6t de des gi in cer arrlllrrk:'/De ce consum aceste substante?Le consumIt t 11rrr1rau slngur? n ce imprejurari?Ce rost au ele invfdlrr rn(:a'lCare este povestea mea de consumatoft ?otrA lf lr:r copilului meu sd facd ceea ce nu reugesc eulnmrrrrl'/Vol fi astfel pentru el ilustrarea expresiei: ,,Facet l f f f f f lf . nu ce fac eu"?

l',slr: ir fcl de important sa fiti atenti la deprinderile

Ut.nr:r.rl(:le consum pe care le ave[i, pentru a sesizar,irr.ir:lt:, in ca z ca ele exlsta. Sunt un cumparatorr otttprrlslv'/Am nevoie intotdeauna de ultimul gadget

;rr.rrlrrr nra simfii bine? imi place sa intru introt rrrtr;x'tffr: a consumului pentru a-mi dovedi valoarea?Itrrl11r'stklrrczine viafa de consumatorsau fac abuzuri?( onrlu( .rrrtomobilul upa ce am baut?Cumpar bilete alolrrlc rrr liccare saptamind gi frecventez cazinourile?f''rlr lrlrrt' dc Atiut ca exemplul concret est mult mailnrlx,rl,urt1rcntruun adolescentdeqit toate discursurilellrnro,rsc l) c care i le veti [ine.



Astfel poate fi formulata una dintre legile fundztale ale toxicomaniei. Pentru a cunoaste efectul

Este deci important sd avem cunogtlnte solidelegdturd cu substanfele dlsponiblle pe piata. Dar elereprezinta decdt un element dintr-un ansamblutrebuie avut in vedere atunci cSnd vorbim despresum. Pentru a infelege mai bine situatia, sdformula lu i Einstein:

E (efect) = S (substantd) + | (indlvid) + C (context)

5l

Al rrrr <.rindse consumd droguri sau alcool, acesttlrlrrrr r orngrlcx de transmitere a informa[iei este;rr.tfrrrfr,rl.Jncle droguri copiazd direct un neurotrans.ntllrllor fl il inlocuiesc in sistem; altele stimuleazaprtrxfrr .r'r..rc neurotransmifatori, ar o a treia categorielrfrx rr ' ,rr . l rnurnif i eceptoride semnalechimice.

l ' tr l trrr r l ist inge trei mari famil i i de substante

;nl l to l topr : :

rrcrl,rllvt:lc,care incetinesc activitatea sistemului|tr'fv()s<:cntral,.

, rllrrrrrl.rntcle, are intensificaactivitateasistemuluittr'r ()sc-cntral,.

. lrrrlrrr'lt:rtoitrele, care dezorganizeazl activitatearlrlcrrrrrluinervoscentral.

\, 1 r.x.rrrrlndmiecaredintre aceste amilii, precum gitr 'h rrr.r l rnoscute ubstanfecare intrd n compozif iahl , ,r rorrl.rnrl o atenfie speciala efectelor nefaste al ef r r irr ' l ,r <l lntre cestesubstanfe.

lln r:c sc compunefanllla daflvelor?

ll r rrrlrrl lx'rc,vin, ,cooler', piftoase)

, rr ' prr:zinta ub forma lichida;

\r . ( ()nsumape cale orala,..rrr', l:r inceput, un efect relaxant, euforizant, derr .lrlt:rc a inhibifii lor, de incetinire generalizatAaI rrrri l lor organismului,.f r .r <lorraetapd,are un efect sgdativ mai accentuat;rlr.r lrrl alcoolului se manifesta la cdteva minuterlrrlr,l r:e a fost consumat: este absorbit rapid prin

substanfe trebuie sa ludm in considerare substanfaatare (tip, cantitate, concentrafie, puritate, origipercoana care o consumd (greutate, inalfime, staresanitate, sex, grad de oboseald), precum gi contextulcare se consumd (la un bal al absolventilo/? singurcamerd? ca urmare a unui conflict mEior?).Este

important si Stim ce substanfa a fost consumatd,aceastd informatie nu vd va da suficiente lamuririlegiitura cu situafia copilului.

Au fost publicate mai multe lucrdri de bund cdespre substanfele psihotrope (a se vedea bide la sfd$itul lucrarii). Am considerat totusi u[ilfacem aici o scurtd prezentare a acestor substanfe.

@rc swtgrupe,b de suMnle flieop?

Substantele psihotrope acfioneaza in pr iasupra sistemului nervos central. Miliarde deaclioneazd aici pentru a transmite informafiilede la simfuri. Anumite substanle chimice (netdtorii cu m sunt dopamlna, noradrenalina,nlna...), produse in mod natural de organismulcontrlbuie la transferul chimlc al acestor informafil.



32

sistemul digestiv 9i se rdspdndegte in tot organmuf. Durata efectului vafiazd in funcfie detatea consumatd 9i de concentratia de alcoolprodusului,'

.in Quebec, ca gi in alte pdrfi, legea interzice

zareade bduturi alcoolice tinerilor sub l8 ani.prevdzule amenzi pentru comerciantii careaceasta lege dar, in realitate, intdlnim frecminori intre 14 9i 18 ani care consumdalcoolice in baruri fdrd sd fi fost controlatiintrarea in local (nimeni nu le-a cerut carteaidentitate pentru a le verifica vdrsta). Mai intAlnfrecvent adulti care ,dau o mdnd decumpdrind alcool tinerilor. Nici parinfii nu ar tresd uite sd iSi mai verifice rezertele de vin sauar putea constata de pilda scdderea cantitd[ii desau gustul tot mai apos al votcii din bar.

Solvenlii lipici,benzina, iluanti)

.se prezintd sub formi lichida, solidd sau gatub de lipici, recipient cu solvenfi, sticla de plcu benzind, cremd. de ghete, tub cu sprayAnumite produse sunt foarte populare: lipiciultuburi mici, benzina de la masinile de tunslichidul corector, dizolvantul pentru lacul de ungh

crema deghete

etc.;'se consumd prin inhalare: se concentreazdintr-o pungd de plastic sau de hdrtie gi se insprofund de c6teva ori;

.au un efect fgarte rapid: amefeald., somnolenvertij, senzalia ca egti intr-un vis etc;

53

ql rl c llnrgrul le expunere la substantele olosite (o

frrlrrrlirrt: r;urtii va avea efecte mai mici decdt lOf rlralilrl <:onsecutive);dacd, dimpotriva, linarul sev,r fl,lsl intr-o incapere mai bine aerisita dupar orrnunr,cl'cctul va fi mai mic;

, nr erlr: substanfe se gdsesc n numeroase ateliere gi

lr r oirlr: nragazineleunde se vdnd articole de fierdrie.

lnm hlllnnlrlc sl somniferele

, ee ;rrr:zlntii sub forma de pilule (capsule, tablete).('ele rnal cunoscute sunt Ativan, Halcion, Valium,Xiilr,rx,Scrax, Lectopam, Dalmane, Restoril.Apartinr nf llclrlci farmaceutice a benzodiazepinelor (sau

Irrrrzo);. fr' c()nsuma pe cale orald;

Irr lrrrrt:[le demedicament, efectul se produce la

f I 2O clc minute dupd ingerare gi se caracterizeazd'grrfrlr-ostare de relaxare, calm Si linigtire;rfru'irlircfectelor variazd.Si in functie de cantitatear orrsrrmatd sau dacd intrd in interacfiune cu altrrr l i t t lv;Irrrrl fbarte periculoase in amestec cu alcoolul;

, .1( :slc medicamente se elibereazd.in mod obignuitrfoirr cu reletd si se prescriu rar adolescenfilor.Artli:l cd acestia sunt obligafi sd apeleze la far-rrr,rrl:r amiliei sau la vAnzdtorii legali. Sd notdm cd

,rrlolcscenfii nu sunt prea atra$i de consumareair ( :slor produse.

I ll l ; fr ' t ' / r '

,st' prezintd sub formd solidd (pudra, tablete) saullt lrldd. Cele mai cunoscute substante sunt heroinadurata efectelor depinde de cantitatea consu



34

(,,hero", ,,smack"), codeina (din siropul de tuse)morfina. Toate trei sunt derivate ale opiumulcare, la rdndul lui, este un extract dintr-onumitd mac;

. pot fi inghifite (tableta sau sirop), fumate (cristalepnzate (pudra) sau injectate (pudrd

diluatdlichid);. rapiditatea aparitiei efectului variazd in functiefelul in care sunt consumate (injectia intraveproduce un efect aproape instantaneu - ,,rush,ingestia are un efect mai lent). Consumatoriiopiacee descriu adesea efectul obtinut ca ode vis, de absentd (senzatia de a fi in altasunt cupringi de o senzafie de caldurd, sefoarte bine, durerea gi suferinta sunt multnuate;

.heroina se vinde gi se consumd in doze: oreprezintd echivalentul a IllO dintr-un gram.rece preful heroinei este destul de ridicat (cuvariafii de la un an la altul), nu este o suaccesibila pentru adolescenfi. pentru aheroina cu regularitate ai nevoie de un venitgi stabil sau egti nevoit si o apuci pecriminalitdfii (furt, prostitufie, vdnzare dePuritatea gi concentratia produsului sunt de muori indoielnice, intermediarii modificdnd fprodusul

inifial prin amestec cu alte substanfelactoza.In acest fel ei igi mdresc marja de profit;.aceste substante se gdsesc de obicei la traficande la coltul strdzii. Prezenfa. tot mai evidentdbandelor criminale gi cregterea suferinfei psihiceadolescentilor ne fac sd credem cdsubstanfe vor fi din ce in ce mai populare.

55

r orrsrrrrratorii e heroina se gdsesc n marile centrerrr rriltt:.

I lllf rarrg,nnhlclroxibutirat

, le prr:zlnta sub formd lichida sau de pudra inodord

6l lrrslpldd (fara gust); se dizolvd usor in orice lichidfir',l ir lalsa urme. trste denumitd in mass-media

,,r lrr4lul io lu lui" ;.rnlr: consumatd adeseori involuntar, putdnd fi.11il(:st(:catau alcool sau orice altd bduturd;

.rlt 'clt:lc substantei sunt imediate gi se aseamdndr rr t t:lt: provocate de alcool, cu o singurd deosebireIrrrgr<rrtantd: paritia amneziei parfiale sau totale;

lro,rtr: provoca chiar un stop respirator;In lrrnctle de cantitatea consumatd Si de concentra-

f r', t:fcctele dureazd.de la cAteva minute la cilteva( l | ( : ;

lllrrrl fabricatd clandestin, substanta nu poate fi

l1.rsltala traficantii de la coltul strdzii (acel,,pushef');Irt:bule sa ai relatii speciale pentru a o obtine.

l'e gcurt, sedativele sunt substante care diminueazdf nrr krrr:rrca sistemului nervos central; ele induc otr.f /,rll(:cle relaxare, de pierdere a inhibitiilor 9i, in final,l qlrr(' <lcvis gi de absenta. Se numdrd printre cele mai

;rrrfr rrf<rirse roguri: ele produc dependenfd fizicd, iar

dlurrr t:tind sunt combinate cu alte sedative pot antrenaut.tvr. (.onsecinfe fiziologice (stop cardiac sau respira-l i l t ) ,

Atrrnci cdnd in organism s-a instalat dependenfallrh,r, sc impune consultarea unui medic pentru a serh'r rlt:<lacd st e necesarsevrajulmedical. n gazulunei



56

dependente severe se impune spitalizarea.situafie se intilnegte insd rar la adolescentul

Dln e se compunefamilta sfinuhntelofi

Stimulanteminore: cafea,ceai, ciocolak, bauturi

(cola),utun

37

tttlrttrlr:, O data trecutd starea de excitatie, seIrrrldl(:irzd a consumatorul de cocaind o senzatietle oboseald profundd, o stare letargicd: acearFnrirlk: cle prabugire (acel ,,down") produsd de..r hr ' " ;

,fftrtrrr<lobignuit, unitatea de tranzaclie pentrue('enl(: substanfe care circuld destul de liber este

grnrtrul (un sfert de gram, o jumdtate de gram). Elell ntri41 pe adolescenfii dornici de experienfe, derenrirlll no i $i , de asemenea, pe cei ce au olnt rt'rlt:rc scazutd in ei inSiSigi incearcd astfel sd ollrr)rr:,rscd artificial. Preful acestor substanfe esterle,llrrl rlc ridicat pentru un adolescent fdrd venituri(lnlrc tlO si IOO de dolari canadieni gramul). Unr lrrrrrrnrator regulat de cocaind trebuie sd aibd unvrrrll pcste medie sau sd gi-o asigure prin activitafil l r l l i tk: .

4ll qlhn ulanlc m4jore:amfetaminele,,speeds")

, rr lrrczinta mai ales sub formd de comprimate,ffltttl rfenumite in principal ,,cristal" 9i ,,gfieafd";

'f r (:()nsumdpe cale orald;, rler:lul pe termen scurt este asemdndtor cu cel alr rx'irlnei: senzalie de forla, pierderea poftei detn.rflcare, nsomnie. Pe termen lung, consumatorul

rlr. ,,spced" poate sd nu doarmd sau sd nu seIrr,lrrt:trscdmulte ore, ceea ce va determina o starerlr r:puizare generald. Acest drog poate provoca girrflr: :lccte grave: nervozitate excesivd gi simptomep,.rllrk:e ccentuate (de pilda, paranoia).

. rlrr:tul are o duratd variabild Si depinde der ,rrlllatea Si calitatea produsului;

Toate aceste substanfe au un impact asupramului nervos central: ele sporesc activitatea negicd a creierului, persoana care le consumd esteexcitatd, mai stimulatd,; o altd consecinld estezarea starii de veghe gi reducerea oboselii.

Stimulantemajore:cocaina iderivatele ale

. se prezintd sub forma de pudrd sau cristale. Denmirea lor vanazd in functie de modul de

tare: ,,coke", pudrd, ,,crack", ,,freebase", piatrd;.pot fi consumate in mai multe feluri:

(tablete), pizate (sub formd de pudrd),(sub formi de ,,cracK' sau ,,freebase") qi priinjectare (pudra diluatd intr-un lichid);

. efectele se manifestd rapid (cel mai repede indrogurilor injectate, mai incet in cazul droguriinghifite), intre 5 Si 15 minute. Ele provoacaimpresie generali de excitatie, de forfa 9icontrol. Toate sim[urile sunt mai ascufite: lumi

sunetelegi

culorile sunt percepute mai clar giintens; cregterea ritmului cardiac este resimfitdea uneori. in general, consumatorii descriu sen:lia ,,cdt sunt prezenfi, cu adevdrat prezenlistapani pe situafie";

.durata in timp a efectelor vanazd: de exemplu,un sfert de gram, efectul este de EO pindla 4b



40

. canabisul ca planta este foarte vivace: cre$tebalcoane, in lanurile de porumb, in poieni saupidure. Ydnzdtorti de canabis sunt Fi ei la felprezenfi: pe marile bulevarde, in gcoli, laetc. Canabisul trece adeseori prin mai multe

pana 4junge in buzunarul copilului vostru:tineri se ocupd de trafic impreuna cu prieteniipentru a-Si inanta propriul consum. Mdsurade vdnzare a canabisului este gramul. Adolescenpoate consuma un gram sau o jumdtate de grael cumpdrd 5,5 sau 7 grame sau - dacd nevoiamai mare sau existd mai multi amici amatori -uncie (2a de grame);

.astdzi, in Canada, in jur de 1,5 milioanepersoane consumd canabis din dorinta de arecrea.

Ecstasv

.se prezintd sub formd de comprimate de formeculori variate (un comprimat se vinde cu circacanadieni); este un,,designer drug" sau un drogsintezd;

. se consumd pe cale orald, in special cunumitelor ,,raves"(chefuri) cu caresubstantd este asociatd;

.efectul vanazd in functie de

provenientaSimodul de producere: ecstasy este un

specific, dar este realizat dintr-un amestecsubstante diferite: amfetamind, halucianalgezice Si MDMA (metilendioxiEfectele sunt, in general, un amestec de

4L

trrtr:lcs Si de a-i infelege mai bine pe ceilalti.'l'rr:bule spus cd unul dintre efectele cele maircntarcabile ale cocainei este stimularea Sirrst:u[lrea uturor simfurilor: aga se explicd in bundnrilsurd muzica foarte tare gi ritmatd din timpul

;x:trccerilor (auzul), masajele colective (pipditul),crrlorlle vii ale hainelor purtate de participanfi(vilzul) 9i chiar folosirea produselor care stimuleazdrnlrosul (Vicks, Tiger Balm). Ecstasy produce ded$cmenea cregterea temperaturii corporale girlcshldratarea organismului: consumul permanentrlt: llchide in cantitdfi mici devine deci obligatoriu

;x:ntru participanfii la asemenea petreceri;, rrrrstudiu efectuat la Montreal in 1997 a ardtat cd

2,2oh dintre elevii de liceu consumaserd dejac(:stasy.

llll xtu itcid

' st: prezintd sub formd de comprimate foarte mici(rrrdrimeavdrfului unei mine de creion) de diferiter ulorisau sub formd de sugativd (hartie impregnatdr u o picdturd de L^SDichid);

' s(: consumi pe cale orald (tabletd sau sugativd);, l.SD este un halucinogen foarte puternic carernodificd sistemul perceptiv al consumatorului: elgxlate

avea halucinafii(vede

sau aude lucruri carerrrr sunt in realitate), poate avea tuiburdri wzuale(gxrrefi care se migcd, podele care se onduleazd,r ulori care igi schimbd intensitatea), poate resimtivariafii in percepfia timpului gi spafiului. Aparrumita,,trip" (cdlatorie) de acid poate dura intre 4,rl 6 ore. Deoarece efectul este de lungd duratd gixcitatie, relaxare, sentimentul de a fi mai



44

Ciupercilemagice(musht

.se prezintd sub formd de ciuperci, umedeuscate (innegrite sau deshidratate). He provinlocuri naturale relativ calde si umede. Acumani, Mexicul era principalul exportator demagice. Pot fi insa gi cultivate in apartament intr-acvariu. Qrupurile de crimd organizatd.le cultivdo scara foarte mare;

.se consuma pe cale orald: consumatorii nuapreciazd gustul gi aspectul ciupercilor, dar trebusd facd un efort pentru a se ,,bucura" de efectelor;

.efectul dureazd, ntre 6 $i 8 ore gi se aseamanacel produs de L^9D(halucinafii, distorsiuni senriale, modificiri ale percepfiei spafiutui 9i timpul

. se cumpdrd pe stradd de la traficanfi.Pe scufi, perturbatoarele modificd in mod semn

cativ funcfionarea sistemului nervos central. Ele prodo perturbare a perceptiei realitafii: timp, spafiu, senzaDfectele dureazd,mai mult decat la celelalte doud famde psihotrope. Consumul acestora are adesea consecife negative importante: ,,bad trip", confuzie, suExperienfa ne demonstreazd cd pe termen luansamblul personalitd[ii consumatorului esteiritabilitate, simptome depresive, dificultatea de a

seama de elementele realitdtii.

@ oepmte spunedapre dryadle @necrrrtcfldce?

Consumatorii drogurilor de performantd sunt tot

45

rle r'lllrl. Aceste droguri sunt in principal disponibile;rrrrlrrr ini[ia[i, insd lipsesc sau nu prezinta interes1rcrrl r nrajoritatea consumatorilor:

'st: prezintd sub formd de tablete sau sub formall<:hidd (in flacoane). Cele mai cunoscute sunt

sl.rnozolol, nandronol, precum gi derivate sintetice.rk: testosteronului;' r( : oonsumd pe cale orald sau prin injectare;r rltrsumate cu regularitate, ele duc la cregterearrr.rsci9i a forfei musculare. Individul are o mairf irre rezistentd la antrenament. pe termen mediul.rrr lung efectele negativeale acestui tip de consum,irrnt dramatice: acnee, infertititate, tulburari der r'gtere, accentuarea caracterelor masculine lafr:rnt:i, micgorarea marimii testiculelor la barbafi,,tlcctarea ficatului, tulburdri

cardiace etc.rc gasescde obicei la trafican[i (din urul salitor deagxrrtsau din preajma sportivilor de performantd);

, lolosirea acestor substanfe este interzisa derllrsclmblulmiScdrii sportive. in schimb, ingetdtoriar lrf rricd tot mai dezvoltatd, ace din ce in ce mair l t:i a depistarea prezenfei acestor produse.

l| srlc dependenBfrd&?

l flrlftruit sd primeascd regulat o anume substanfd,

+titlrul rl<:zvolti un tip de functionare gi de echilibruelenr,r l ( u prezenla acestei substanle in organism.Af rrrr r .rncfaceastd substanfa tipsegte se creeazd.unrferr.rrlf lrru fizic. Instalareaunei dependenle fizice lalf t I rlnslunator presupune doud elemente obligatorii:rltrrrl,r r onsumului gi substantele Si cantitdlile consu-r lnlr { .r lr r lar i tate).rezenli in salile de antrenament gi in cluburile



42

de intensitate destul de mare, existd consucare fac ,,bad trips" (calatorii rete), prin urmare nmai doresc sd resimtd efectul drogului (anxietate, fric^a, panicd), dar sunt incapabilirenunfe la el. in aceste situafii, este indicatd r<cerea stimulilor exteriori (lumind,

zgomot). ino prezenld linigtitoare 9i timpul necesar pentrureveni la realitate (ca Si, o vreme, frica dereincepe consumull). Cdteva ore, cAteva zilechiar ciiteva luni consumatorul de LSD vaflash-back-uri: impresia, pentru cdteva secunde,retrdiegte aceleagi senzafii ca atunci cdnd erainfluen[a drogului. Aceste flash-back-uri sutemporare gi se manifestd mai ales in situatii

(intre 5 qi 5 $ canadieni tableta). pentru

stres sau in timpul unor migcdri brugte gi rapide;.LSD-ul se gdsegte foarte ugor gi la un pre! scaz

43

vlrrtlt: de asemenea gi ca LSD. Atunci cand estev,1rr<lrrte stradi, se prezinti sub formd de pudra sauf rIrft:lr:.Fenciclidinaa inlocuit adevdratamescalini(,,rf (:ss", praful ingerilor) care, la randul ei, proveneafrrffirf <llntro ciupercd (,,peyoil,');qr' (

()nsuma mai ales pe cale orald (tablete, hdrtierfr rrrllirtlvi) sau nazald (,,pnzat',);rf rr'f r:k: sunt cele produse de LSD, fdrd a fi insd laIrl rlr: lntense (dureazd aproximativ 5-4 ore): uni_vr'tsrrl pcrceptiv al consumatorului este perturbat.f'r'rrrk llcllna este o substanld chimicd mai greu derhrr,rl <k:cdrt SD, uneori gi concentratiile dintr-unrltrlgrrrransport (,,batche") iind enorm de diferite.Ail',tsl,l substanfd poate provoca efecte secundareftr4frrrr:: trecerea la acte agresive, ,,bad trip',,r orrlrrrfr:,dezorganizare.Din nefericire, acest diogr.qlr rrtor <lc abricat (in laboratoare clandestine) Si,;rrhr lrlntilrc, ieftin, degi provoaca efecte halu-r hrr4y'rrr. crioase gi devastatoare.Se gdsegte otIilrtl rh's .rrncstecat u alte substanfe;df r ' ' t . . l , t substanfd psihotropd se gdsegte latft{lurlt,rtt:ir "r'afican[itore Ia colfut strazii. Tineriit l r rrrrrrr .r lor i iSi vor alege cu mare atentie| ril| t' < tr cl olosesc aceastdsubstanfa, pentrurt r 'lr',r11 rrotivc ca gi atunci cdnd consumd LSDI r r f 1f I r :nsitatea cdtdtoriei, recuperarea fizio-hr1;l t

1l ;rsllr i< ma i degraba unga). n schimb, sef tl'1'rr'1r() l trrtri le surme ale acesteisubstanle nrltqlrrr l r t .r ' i l ce inseamnd ca tdndrul poate. rftfhrrf ,r 5l srrl>ortaefectele fenciclidinei fdrd caf l: lr r i l t , t l l r l<lri l acest IUCrU;til l l lrrrturll 5l lrrrl icanfii i folosesc frecvent termenulf l r=Eq lrrrr l r rr i r r lesemna acest drog.

cenfi este vorba de un drog ocazional, consurmai ales in week-end deoarece, spre deosebirecanabis, el nu le permite sd fie funclionali tasau la serviciu. Perioada de recuperare fizicdtpsihica dureazd,doud, trei zile; in acest timp tiigi spun ,,legume", ,,vegetale" sau,,celule,,, decipufin funcfionali decdt de obicei.

PCPfenciclidina)

.drog chimic halucinogen care se inlilnegte fin asociere cu alte substanfe: de multe ori serveste,,inmultitor" (substanp adaugatd alteipentru a-i mdri efectul sau pentru a sporipentru cocaini sau heroind; face parte dinde ecstasysau se amestecd cu frunza de canabis.



46

Ceee dependenBplholqlce?

ocupare emofionald 9i mentald legatd direct de efecte

produse de substanfA: ea resimte o nevoie. acuti deconsumadin nou pentru a-giatenuasuferinla.

@ &e revqlril dedrqud?

Sew4iul este intreruperea folosirii unei substa(droguri, alcool sau medicament), in mod brusc

Dependenfa psihologica este starea provocatdoprireabruscaa consumului uneisubstantepsihotr<Odatdcu oprireaconsumului,persoanamanifestdo

treptat, urmatd de anumite simptome. Dupd cum erdoud tipuri de dependenfd, existd 9i doud tipurisewaj.

Seuqrul flzlc, in cazulciruia se impuneun examedical, reprezintd dezechilibrul bioiogic dintre

stantele pe care corpul le primea gi pe care nu leprimegte la un moment dat. Acest tip de sewaj ne<asistenfd medicald gi trebuie uneori chiar susiinutanume medicafie. Dar poate fi Si un simplu monrnepldcut care poate fi depagit 9i fara ajutorul medmentelor (,,cota urkey"): simptomele sunt ugoare gimanifestd, de exemplu, sub forma unui tremurextremit5filor la trezirea din somn sau prin transpabundentd (diaforezd). Sevr4jut fizic se timi

adesea la aceste simpte manifestdri 9i mulfimatori il suportd fard ingrijire medicald. Acest tipsevr4i apare mai frecvent la consumatorii de beralcool, heroind.

Serrrqtul pslhologlo pe de altd patte, face apelcapacitdfile psihice ale individului; capacitatea de

47

tfaversa cloliul ulterior incetdrii consumului, capacitateadG a ,x:t:epta o perioadd de disconfort temporar (depri-Ftatr, <rboseald, ipsd de interes, iritabilitate, nervozitate),1,6;rarlatea de a accepta schimbari in deprinderilet ul lr lk 'rrc.

frll unele su}rsfank malpedailw decdt altele?

ftubstanfele din familia sedativelor sunt mai

PGfl('uloaseatunci cdnd sunt consumate regulat gi in€alll l l ir l l mari; atunci apare riscul instaldrii unei€C;renrlcngeizice. Pe termen lung, consumul crescut gifEgul,rtcle sedative poate produce efecte majore asupral[tetttului nervos central gi asupra sanatatii individului

flt0p rcspirator,stop cardiac...). La rdndul lui, consumulefe hcrolna prin injectare antreneazd riscuri mari

fEf€tltoare la transmiterea anumitor maladii: HIV,h:pattta. Pe termen lung, consumul problematic dell€ool are efecte devastatoare asupra ficatului. inlflrult, combinarea anumitor droguri sedative poate

ilGa cf'ecte mortale asupra consumatorului. De altfel,Bflt e r;onsum de droguri comportd un riscl Spre€Gtnehlre de produsele vdndute in supermarket, in€llul <lrogurilon provenienfa, cantitdtile gi concentratiaItlnl varlabile necunoscute. Comerful cu droguri estefnalttlr: cle toate, nu trebuie uitat, o afacere: dacdVittrrllorul trebuie sd modifice substanta pentru a-9i

t;xrrl lrrofitul, o va face fdrd indoiald! Traficantul estelillrlerrul consumatorului in mdsura in care acesta iiAtlttr un cdgtig financiar.

Ircbuie sd finem seama gi de modul de consum:fttkrrlrr:irde seringi de cdtre mai multe persoane atunci*,alrf se consumd cocaind reprezintd un context mai



48

periculos decdt consumul de morfind cumedicald.

DWud btl su &WwI uparc?

Canabisul are astdzi o concentratie de THC cu

mai mare decat canabisul anilor 70. putem gdsiasemenea urme de PCP n canabis. Culturile hnice de canabis fac ca acesta sd fie mai bine9i... mai puternic. Cum se poate atunci vorbidroguri ugoare?

Nu dn dqilt aIcaII

Doud greutdfi, doua unitati de mdsuri! Caavem de multe ori tendinfa sd fim mai toleranti fatdconsumul de alcool deedt fata de consumul de

Alcoolul este o substanfd ale cdrei efecte le cugi noi, pe care am experimentato deja 9i peprobabil cd o folosim in continuare. Reactiondmdiferit, gtergem cu buretele, reducem reproguuneori 4jungem chiar sa facem gi glume cu t6nostru pe tema ultimei lui befii. Alcoolul are insd,termen mediu gi lung, efecte devastatoaresanatafii adolescentului: oboseald cronicd, imrea ficatului 9i foarte rar, in cazuri extreme,tremens.

Alcoolul poate avea de asemenea graveasupra viefii personale. Din punct de vedere psiconsumul regulat de alcool duce la o degradarepersonalitdfii in ansamblul ei: scdderea stimei dedificultatea de a controla emofiile, sldbirea relati

49

tlr ,rlcool al tinerilor nogtri; o bund cunoagtere, o bundCrlrrr:irfie i, mai ales, un bun exemplu sunt necesare

frnlru ca adolescentul sd facd alegeri udicioase.

:ii) nu uitdm, in sfdrSit, ci alcoolul la volan este unatfftr cauzele principale ale mortalitdtii in riindul

5rk k:scenfilor.

illmln suhele la adolwentul carc ansumd drqul?

llnele persoane riscd sa rdmdnd cu sechele

lnllrologice. In timpul consumului de psihotrope, se

;xrrrlr:decfanga la consumator o stare de dezorganizaret err: sd facd necesard internarea intr-un spital de

fnlhlirtrie. Psihozele toxice sunt stdri care produc lalAtr,tru consumator dificultdfi in mentinerea contactuluit'tr lr:alitatea: halucinatii, frici irafionale, angoasi gi

ar,rfr:tate etc. Aceastd situatie se amelioreazd.de celefltal lrrulte ori in cdteva zile sau in cdteva sdptdmdni.

lrr alte cazuri, consumul accelereazd.aparifia unei

lrrolrk:me de sdnitate mentala existentd.deja inainte defonhlrln (psihoza, schizofrenie etc.). in acest sens,nrfrr'lnfia provocata de o dezorganizare majord a

lrrronalitatii unui adolescent poate conduce la suicid.

Yw tl lqallate dtqwlle?

l'.slc legalizarea solufia la problemele de care sefovrsr:consumatorii de drogun astdzi?O persoand carel; l r onstruiegte echilibrul existential in jurul uneiltrlrrl.rnfe, legald sau nu, rdmdne dependentd de acealrlrsl.rnfd. Va fi aceastd persoand mai autonomd, mai

lrrrffrr<lependentd,mai echilibratd dacd substanfa estelellirflzirtd? Dezbaterea pe tema legalizdrii ramdneociale. Trebuie sa rdmdnem vigilenfi fafa de consu



50

deschisd. Sd amintim,_cu,titlu de exemplu, cd alcoolulfost interzis in Statele Unite o l""a p.rilada de timp.11lll . acetei

^perioade.nanOere'ii- istitatorii

aprovizionato intreagagenerafie.v aiiareaarcooruruirejelen.r.t

-legala, Sf totusi numarui-consumatorit,adevdrafi de alcoot este la fel de

-.r..

5l

TI nrntBAniDrIRtToARI

LADIPISTARD--_-_T-

illtl <:um sa depistati consumul de droguri sau de€ftonl li r propriul copil? in cazul alcoolului, semneleIttltl rrrirl cunoscute. Dar pentru droguri? Dacd nuauftletl hlmist specialist sau medic, detectarea formaldLle trtt r:xercifiu dificil. Pentru a vd ajuta sd observafiFlll rrior semnele consumului la thndr, vi sugerdmtitevn plste.

ffn rnnf dpwile de c,arcumatofl in cazul ttneflIor?

ltlrrlrrrrrlfiautori gi cercetatori au definit consumatorulIdevir,rt dc droguri gi alcool. in acest sens, pierre paquin,

tfH r1x'< alist din Quebec, a conceput o tipologiez inEttltrol(l,rnta cu realitatea adolescenfilor consumatori peHte o rrrkrlnesc majoritatea echipelor de specialigti in|tfdr tft ,r lor. latd mai jos o variantd a acesteia, pornind delffof tl,r rrca practicadin ultimii ani.

lltu t tutttnrratorulauabstinentul

f'.qlr vorba despre tdndrul care nu a consumatlllt lurl,rt.l sau despre cel care a consumat dar nu mait.rlsunt.l. Cat timp trebuie sd treacd pentru a intra inrelr.11orl.rnon-consumatorilor? Unii tineri declard cdEtll n(,n-consumatori... de la ultima lor experienta det,llrrr'.r lrccutdl Altii, adepti ai unor teorii vehiculate degf llttllt: rl e sprijin reciproc (A.A.,N.A.),afirmd cd sunt



dependenfi Si ca vor fi dependenfi toati viafa. ince md privegte, apreciez cd poate fi considenon-consumator un ldndr care a incetat consumultrei luni ffdrd. recdderi). Perioada este relativ lupentru un adolescent gi trebuie ca in timpul acesta sainceput anumite schimbdri semnificative in stilul lui

viatd (activitdfi, prieteni, atitudine fatA de gcoald, recu parinfii).

Exploratorul

Deoarece tdndrul este curios si wea sd stie totul,poate dori sd experimenteze consumul unor substandiferite, precum gi variatele moduri de a le consuDoreste de fapt sd le cunoascd gustul Si efectul.etapd de explorare este prezentd la incepadolescenfei (intre 12 Si 14 ani). Dste evident cd

sau doud incercdri sunt intru totul suficiente pentrutindrul sd igi facd o pdrere clard despre ele. Dacdun tdndr de 18 ani susfine cd dupd patru ani de consuregulat este incd in cdutarea diferitelor faletecanabisului, atunci ne putem intreba dacd esteadevdr vorba despre explorare.

Consumatorul ocialsauocazional

Deoarece drogurile 9i alcoolul sunt,,lubrifianti sociali" este normal sd fie prezente

unde oamenii petrec Ai se intalnesc. Consusocial utilizeazd substanta in scop recreativ: el capldcerea, efectul, partea speciald a situatiei.petrecerea terminatd, el i$i reia activitdtile obignuifdrd consecinfe negative Si fdrd probleme. Dacd

55

falrlllc, vefi observa cd aproape nu existd masd fdrd un

;ult,rr cle vin sau de bere. in felul acesta, este de multeIrrl rtritl uEor,,sd-tidai drumul", sd discuti mai liber.

('un u atorupermanent

At:casti categorie de consumatori, mai greu detlellrrlt, cuprinde doud grupe: micul consumator perma-

nenl $l marele consumator permanent.

Flh tlconsumatorermanent

llste vorba despre adolescentul care consumd odeli sau de doud ori pe sdptdmdnd, de obicei in week-enrl, lll iSi alege un loc unde riscurile de a fi surprinstrrnl rninime. igi planificd in aSa fel consumul incit sdhtr irfb:l consecinte negative pentru el: fumeazd seara

devrr:me pentru a se putea intoarce acasd noaptea ,,cutlorrracul gol". Va alege substanfe care nu il dezechili-

blertza pe o perioadd mai lungd gi se va inconjura de

;ttlr:tt:ni care practicd acelagi tip de consum. trste de

Ittrrllr:ori vorba despre adolescenfi relativ functionali invlrrlir<le iecare zi gi care reugesc sd-gipldteascd propriult r,ltsurn. Se inlAmpld uneori ori ca mai mulfi tineri sd

;rtilt.l la un loc banii pe care ii au pentru a-gi putear rrrrrlrilra i imparfi drogurile (,,quoter").

ll a Ic con um torperm nent

l'cntru acest gen de persoane, consumul ocupd unhrr rlln ce in ce mai mare. Dstevorba despre adolescenfi| ,f (' (.onsumdde trei pdnd Ia patru ori pe saptdmdnd; larrr sl nivel, consumul se intinde pe parcursul intregiitrlpl.lmdni. in acelagi timp, cregte gradul de risc: cu c5trivi la ceea ce se int6mpld la o petrecere in



54

frecvenfa consumului este mai mare cu atAt cregtede a suporta consecinte negative. Tdndrul carein mediul gcolar se expune consecinfelor legale (ujudiciara, eliminare etc.). De asemenea, existd riscul sdscadd capacitdfile de invafare (memoria putereaconcentrare, motivatia...) Si astfel rezultatele sale

vor fi tot mai slabe. Antur4iul lui este in generaldin alti consumatori permanenti, iar o mare parte dinbanii lui de buzunar se duc pe droguri, ceea ce iialte ieSiri sociale (cinema, cafenea etc.). Consumuldin ce in ce mai puternic ancorat in stilul sdu de viafd.

Supraconsumatorul

trste vorba despre adolescentul a cdrui viafdinvArte in jurul consumului. trl merge la gcoald pentruconsuma droguri cu amicii lui sau pentru a vidroguri. Cercul lui de prieteni este constituit exclusi

din alfi tineri care consumd droguri la fel ca el.prea pufin loc in viafa lui pentru activitafi care sdincludd posibilitateade a consuma droguri; dacd trebusa aleagd intre a merge cu prietena lui la cinema sauconsuma droguri cu amicii, decizia este luatd imediatIn plus, deoarece consumi zilnic, veniturile lui trebuirsd creascd corespunzdtor: sau va gdsi un loc de mbine remunerat sau se va apuca sd vindd droguria-$i finanta propriul consum. Cantitatea de suconsumate trebuie si ea sd creascd deoarece consumeste cotidian. Ajunge in punctul in care nu-gi

concepe viafa altfel decat intoxicat.

Ahuzivul

De data aceasta nu este vorba de frecveconsumului, ci de cantitatea de substantd consumatd.

55

( urrsumatorul abuziv este acela care consumd marit nlrtltati de substanfe sau le amestecd cu ugurintd.ttogrul lui: sd se dezldntuie. Este tipul de consumatorurttlrcm", care incearcd sd se desprindd de realitate. Denrrrllc ori, acest tip de consumator se folosegte de dro-grrrl 1>entrua^gi controla emotiile, pe care altfel ar fi

Inrposibil sa le suporte: egecurigcolare,

rupturi amo-forrsc, idei suicidare... Dste pufin apreciat de ceilalfilhrrrrl indcd ntotdeauna trebuie dus acasd a terminarea

lrf rt:cerii, nu de pufine ori bolnav sau in cnze de pldns.

lixistd qi supraconsumatorul abuzlv. Acesta consumiallrrk: nari cantitdfi de substante. Avdnd o tolerantd mareIn tlrog, el trebuie sd mdreasca tot timpul cantitateaf rtttsrrmatdpentru a obfine acelagi efect. Aga se face cdFrfslil tineri care, drogiindu-sede dimineafa pdnd seara,rorrsumd intre 4 gi 5 grame de canabis pe zi.

l').ste mportant de notat cd in timpul adolescenfeilArr,lrul consumator trece frecvent de la un tip de( unrium la altul. El poate, de exemplu, sa€i restriingdr orrsumul in timpul anului gcolar, pentru a-l intensificaIn llrnpul verii. Adolescentul poate de asemenea sd{ f nrriume cantitdfi mai mari in perioade de crizd.

;rrsonald (despdrfire amoroasd, mutare in alta locuinfd,rl lvor[al parinfi lor...).

lia estegl ce nu &e normal?

Normalitatea este o nofiune greu de definit Si, dinrrr ',rstd cauzd,, e de multe or i pusd in ghilimele.Irrtr rdevdr,anumiti cercetdtori definesc normalitatea pelrirrir unor statistici generale, alfii o stabilesc in functierle valorile lor personale.



56

Dilema rdmAne intactd atunci c6nd vorbim despre

adolescentul consumator de droguri 9i de alcool' Unii

parinli considerd ci este rezonabil ca tinerii sd consume

iun"ni" la sfdrgitul sdptamanii; altii considerd cd poate

fi util un consum ,,exploratoriu- de droguri chimice'

i"t"i"i- siparinti cdroia li se pare .normal" ca adoles-

centul sd'consume in mod regulat alcool'

Dste bine de gtiut cd pdrintele trebuie sd iSi PoatdjusUnca si mentine pozilia pe carg o.!a faTdde consumul

t"lil"i"i'sau.'comunicarea

parinfilor cu propriul-lor

..pii"" n puternic influentatd de aceastd pozifie' lstfel'un parinte care va adopta o pozifie.de toleranlA zero

iitia. consumul de droguri 9i alcool-va determina un

ti-p".t"-ent mai ,,discret" al tAndrului in aceastd pri-

vinp. t a polul celdlalt se situeazd parintele foarte per-

misiv care va avea dificultati in a interveni dacd tindrul

are probleme de toxicomanie. Acegti factori trebuie deciiuati in considerare inainte de a defini ce este 9i ce nu

este accePtabil in familie.

57

supraveghetor de la Scoald de la prima lor incercare;altii se imbolndvesc de indatd ce au consumat droguri.'l'otugi, in general, putem vorbi despre consum proble-matic doar atunci cdnd copilul consumi cantitdti mari(atunci cdnd este mare consumator permanent, supra-t:onsumator, consumator abuziv sau supraconsumator

abuziv).inainte de a afirma cd existd o problemi de consum,

trcbuie sd ludm in considerare mai mulfi factori: vdrstairdolescentului, substanfa consumatd, cantitatea consu-rnatd, frecvenfa consumului, contextul in care ester:onsumatd substanta (cu cine, singur, in grup..'),rrrotivele consumului, felul in care este procurat drogulr:tc. Atunci c6nd consumul de alcool 9i de droguri ester:ombinat cu alti factori de risc, potenfialul problematict.reste.

C-arcsunt lndlcllle ennsumulul?

Cum ne ddm seama cd un adolescent consumd<froguri? Parinlii contacteazd adesea un specialistolcrindu-i date parfiale despre consumul de droguri alcopilului lor Si i cer un diagnostic asupraunei persoane

f (: care acesta nu a vdzut-o niciodata. $ansele de acrrnoagteadevdrul sunt la fel de mari ca 9i in astrologiel

Pentru a afla dacd tAnarul consumd droguri, estelrnl>ortantsd considerdm situatia in ansamblul ei 9i nus.t ne limitdm exclusiv la anumite simptome. Iatd citeva

lrr<licii are pot sd vd semnaleze pericolul:

- obiectele gdsite: cind este vorba despre canabis,loi[a de figard, pungulife tip ,ziploc" uitate in buzunare,r rr[ite de bucdtdrie cu marginile arse, pipe mibi (chiar

Din punctul meu de vedere, a ldsa un copil sd

"ot".r-ela modul ingrijorator nu poate fi in nici un catz

o bund atitudine educativd. in plus, consumul este

if.gui, ., excepfia alcoolului la tinerii de peste 18 3li'C"""""-"f problematic reduce capacitatea de a invifa'

;;.t;tba ;bilitatile sociale ale copilului 9i nu ii permite

iorrnarea unei bune cunoaqteri de sine'

@nd devlne ansumul furytlloriloft

Se poate vorbi despre consum ingrijordtor utYlgi

c6nd consumul incepe sa aibd consecinle negative' Unii

tineri sunt pringi de polifie sau de cdtre un



58

artizanale), solutie pentru ochi iritafi, clegti mici, sticlesau cutii de plastic gdurite la fund, de culoare maro injurul deschizdturii, lampita cu propan; iar ciindvorba despre cocaind $i heroind, oglinzi mici, paie dinplastic, trusd micd de iqiectare;

- semnele fizice: ochi roSii, pupile dilatate, tulburarl

de vorbire, debit verbal modificat, tuse, iritare a gdtuluuscdciune a gurii, urme de injectie, respirafie mirosia alcool sau canabis, haine cu miros de canabis;

- semnele compoftamentale: izolare tot maiventd, secrete, telefoane ciudate, schimbare ade prieteni, inrdutdfire a situatiei qcolare, schimvestimentare $i de tinutd, dificultati in respectarea litelor impuse, to t mai dese absentede acasa,renunla activitafi importante altddatd, disparitia de bani saobiecte din casd, discurs dezlAnat, pofta deexageratd seara.

Nu uitafi: semnificativd este suma indiciilor. Estefe l de important sa lineti seama de lucrurile pe caregtiti despre propriul copil.

tun unele bdnutell, dar nu sunt sW ce tebule M fac?

Contrar maximei care spune ,dacd nu egti sigur, nte pronunfa", nu trebuie sd ezitafi sd avefi o discutie cuadolescentul despre bdnuielile pe care le aveti inlegdturd cu consumul de droguri. Nimic nu poate ldmumai bine cum stau lucrurile. Dacd tdndrul nu

probleme cu drogurile, vefi fi linigtiti: profitati atunciaceastd conversafie pentru a vd, reafirma pozilia refritoare la consumul de droguri. Pe de altd parte, da<adolescentul are probleme cu drogurile, existd ganse

59

blt:me de aceastd naturd, dar decide sd nu vorbeascdrfr:spreele, va fi cel putin Ia curent cu bdnuielile pe carelr: rrveti.Ar putea, in acest caz, sd-gi reduci consumul girr,'t atenueze astfel efectele nocive pe car€ le arer onsumul de droguri.

*l dtw jwnalul InAm, s*l enbobdl ptn camefi" M.t arcuftconvorbfulleeldonlce?

Pentru a afla sau a se linigti, pdrinfii sunt tentafi sdIofoseascd strategii ,,intruzive". Dar ce se va intiimplar,lnd veti descoperi informafia referitoare la consumulItrl cle droguri? Ce vefi face cu aceastd informafie? Ve[if rn mdsurd sd o utilizali? Ve[i fi jenafi de felul in careitll obfinut-o? Aceste strategii (cotrobaitul, spionatul...)rf f rr?i degrabd limite dec6t avantaje; ele conduc insit rr certitudine la curmarea raporturilor de incredere gi

r orrrunicare pe care le,afi construit de-a lungul anilor.l).u:d sunteti conqtienti de necesitatea Si valoarea uneilrrrrrc omunicdri intre pdrinte gi copilul sdu, mentinerearr|r:stei egdturi este imperativd.

l'entru a o pastra, respectarea intimitafii celuilaltlslt: esenfiald. Pe de altd parte, lindrul va puteanr <iind sd nege veridicitatea informatiilor, spunandu-vdr, l r:ste vorba despre o fictiune, cd este povestea unuilrrlr:len au chiar un mij loc de avd testa discrefia!

TlvbuleM sbu de vorM cu pletenll lul?(irupul este esenfial pentru adolescent, deoarece il

.qlrrta d igi construiascd o identitate proprie. Daca vetiIurlrrri sd interveniti pe liinga prietenii lui, ldndrul arIrrrlca reacfiona vehement reprogdndu-vd intruziunea.

rea sd le discute. gi, in sfargit, dacd tdndrul are



60

Efectul va fi dublu: in primul rand vefi pierde increderealui Si, in at doilea rdnd, it vefi face si ie simta riAicol inochii prietenilor lui.

Daca vefi dori sd vd cunoaSteti mai bine copilul gi sdStiti mai multe despre prietenii lui gi despre consumullor: oferiti-le un loi in propria uo"&ai^a;

vefi puteaastfel sd-i observafi comportamentul in societate'Si sava faceti o idee despre interesele lui 9i ale grr.rputri Oi;care face parte; veli avea astfel 9i posibidatea Oe a-iaprecia 9i pe ceitatfi membri ai gruputui.

yI fry M mdgandescat ttmput1a,.. u ce uowl imlEezdc

A[i avut un tatdl alcoolic. Cel mai bun prieten s-asinucis din cauza consumului de droguri. Sora"otrir'riste la a treia terapie pentru a-gi reiotva pronfemele

legate de-droguri. Atriavut 9i voi in tinere[e probleme cuconsumut d9 droggi,_probleme pe care te_atidepASii.copiii noqtri seamdnd de murte or i iu persoane dinpropriul nostru antur4i gi suntem deseori tentafi sdproiectdm asupra lor temerile si nelinistile noast.L. inrelatia cu copilul, trebuie sd distingem intre emofiile iiproiecfiile noastre, pe de o flarte, si rearitatea,,obiectivd". pe de altd parte.

Dacd tdndrut prezintd asemdndri fizice saucomportamentate cy persgane importante din viafanoastrd, nu inseamna

cd trebuie sd suporte gi greutateatemerilor care ne apasa, doar fiindcd ne este teamd sdnu o apuce gi el pe aceeagi cale a consumului dedroguri. Adolescentul trebuie sd-9i ducd propriut corp,propria soartd: imaginafi-vd ce presiune s-ar exercita

61

irsupra lui dacd ar trebui sd mai poarte Si fricile Si.rnxietdfile celorlalfi!

Ce nfrebdrl frebute i-l pw?

in primut rdnd trebuie ales un loc, un moment, o

irtmosferd propice comunicdrii; este total contraindicatsd incepem o discufie despre problemele pe care le areou consumul de droguri de fafd cu bunicii, cu oaspeliisau cu prietenii lui. pe de alta parte, este la fei Aenepotrivit sd il mitraliem cu intrebdri cdnd se intoarcerle la o petrecere unde ni se pare noud cd s-a drogat;poate doar dacd ne place sd monologim!

Este important sd punem copilului intrebdri directe.Dacd avem indicii cd este consumator, trebuie sd lenumim! Iatd principalele aspecte care ar trebui abordatein timpul unei asemenea discufii:

.D e ce consumd?

.De cdnd consumi?

.Unde consumd?

. Cu ce frecvenfd consumd?

. Ce consumi si in ce cantitdfi?

.Cu cine consumd?

Este un schimb de informatii 9i o discutie, nu un

interogatoriu sau o anchetd gi nici inchizifie. Dacd vetiaborda subiectul ca gi cum ar fi vorba despre uninterogatoriu, copilul se va situa probabil pe o pozifiedefensivd gi nu vefi avea posibilitatea de a vd informa inmod real despre consumul lui. Trebuie sd ascultati cu



62

mare atentie ce vd spune copilul; dacd vd vefi pierdewemea blamdndu-I, judecandu-l sau condamndndu-I,comunicarea cu propriul copil se va intrerupe pentru oweme. Trebuie sa fiti deschigi, curiogi gi interesati depovestea lui. Respectafi-i ritmut!

vlnde @u1?

Std mereu la telefon? Are convorbiri scurte in careeste vorba despre cantitdti sau bani? Are telefon mobilsau pager? Existd o mare agitafie in anturajul lui? iSiincuie camera cu cheia si interzice oricui sd intre? gi-aschimbat stilul de viata (iegiri, cafenele, imbrdcdminte,aparate audio 9i video)? Trdiegte peste posibilitafitemateriale pe care le are? Dxistd in casd obiecte legatede vAnzarea de droguri (un cintar, pungulife tip ,,ziploc",un carnet cu nume, numere de telefon gi sume)? in

acest caz, nu ezitafi si observati in continuare gi sdpunefi intrebdri,

Nu vorbse dffit dape a*a, nu re gEndge aqet U *at

Dacd tSrndrul nu vorbegte, nu trdiegte gi nu respirddecdt pentru 9i prin substanfa pe care o consumd,existd o mare probabilitate ca el sd fie implicat indomeniu. Ardtati-va interesul pentru ,,pasiunea" lu i giincercafi sd deslugifi cauzele acestei ,,obsesii". incearcdoare sd vd facd sa reacfionafi? Yrea cumva sa fieinteresant in ochii frafilor gi surorilor lui?

CInecorcwnd in adolwenfd va devenl brtoman mal tArdu?

Adolescenfa este o perioada de schimbdri, deexperimentari 9i de cdutdri: o perioadd in care totul este

63

fn migcare, in care nimic nu s-a cristalizat incdr.(lonsumul de droguri in adolescenld poate indeplini mairrrulte funcfii: cdutarea ptdcerii, controlul embtivita;ii,Irnitarea altora, opozifia fatd de autoritate. in acest sens,r:ste foarte dificil sd prevezi cu certitudine dezvoltarearunei oxicomanii la vdrsta aduttd. Se observd in schimb

o constantd la mqioritatea consumatorilor adulli de<lroguri: of i au inceput sd consume in adolescenti.

bpilul meu &e alcoollcsutartenman?

Cdnd vorbim despre alcoolism sau toxicomanie,vorbim despre un stil de viald organizat in primul rdndrrr.jurul onsumului de drogurisa u ae alcooli t imp, bani,lrrieteni, gcoald gi muncd. intdlnim foarte rar un tAndr,rlcoolic sau toxicoman ,,pur',degi exista gi supraconsu-nratori sau consumatori abuzivi tineri. Un lucru este insdsigur: existd cu certitudine

tineri rebeli, t ineri insrrferinfd, tineri aflafi pe calea toxicomaniei, dar pufinilineri deja alcoolici sa u toxicomani.

lldrtulrea de cdte pdflnfl &e un peficol?

Adolescenfa este o perioada de desprindere gi de,rutonomie: este momentul in care vrei sa fii mare,rcsponsabil 9i, mai ales, sd nu depinzi de mama $i detata. Dar parintii sunt mereu prezenfi, mereu acolo gide aceea trebuie sd invefe sd nu mai controleze totul sisa accepte noua realitate, degi de multe ori au tendinfa

<le a-gi spori controlut 9i de a fi partaSi ta toaiernomentele importante 9i la toate deciziile copilului lor.Atenfie! Prea mult este la fe l de rdu ca 9i piea pufinl'l'otuf este o problemd de dozaj. Daca veli fi,-ca pdrinte,omniprezent, cum va mai avea copilul posibilitatea sa



64

igi dezvolte simful rispunderii personale, capacitatea dea lua decizi i sau de a-giasuma propriile responsabilitati?

De multe ori avem impresia cd deciziile luate decopilul nostru sunt indoielnice, discutabile; este totugibine de Stiut cd o decizie gregitd luata de copil este maivaloroasd decdt cea mai bund pozitie parentald.la care

nu aderd deloc. Un pdrinte trebuie deci sd igi joace rolulin mod nuantat: la fel ca un antrenor sportiv, el trebuiesd invete sd'gi lase ucdtorii sd oace in virtutea talentuluiSi creativitdtii lor, oferinduJe in acelagi timp un cadrugeneral gi un stil dejoc.

NqllJareacle ctuefifnfl este unpfial?

Ca parinfi, suntem adeseori coplegiti. Cdnd copilulajunge adolescent iar noi ,,am obosit sd-l educdm",confunddm de multe ori abandonul cu reducerea

controlului. Cu stilul nostru de viatd frenetic (muncd,timp liber, cuplu, familie), este tentant sd abandondm,iar pentru a nu avea mustrdri de congtiinfid,ne spunemcd, in definitiv, tinerii de astdzi sunt mai descurcdrefi,capabili in mai mare mdsurd sd aleaga 9i sa igi asumeconsecintele deciziilor lor.

,,Uitece e in carnetul lui de note, dar il privegte dacdnu std seara sd inve[el" ,,Dstecorpul lui, dacd vrea sdsLea treaz toatd noaptea ca sa vadi filme, va invdtaprobabil intr-o bund zi cd e bine sd se culce maidevreme." ,,D treaba lui dacd nu se trezegte ca sd

meargd la gcoald: sigur cd directorul va lua mdsuri." ,,Nu-i nimic dacd nu wea sd cineze impreund cu familia,va minca el pdnd la urmd."

Estegregit sd credem ci un copil de 12, 14 sau chiar

| 6 ani eJte ,r.t ,,mic" adult: el trebuie ghidat 9i incadrat'

Oradul de incadrare variazd, in functie de virsta

r:opilului: cu c6t este mai mare'"Y

apt este mai mult

lo i pentru negociere 9i compromis. in schimb' cheia

,.uqit"i unei bune dozdri a interventiei parentale

rdmdne comunicarea: cu copilul, cu partenerul 9i cu

irnturajul Pentru a fixa valorile gi limitele' In plus' esteobligaloriu si ne analizdm periodic pentru a Putea

.uoiia impreund cu nevoile de autonomie ale copilului'



67

iI I lTRIBARIREfDRITOAftD

ruj]Ilull_nV

Ce trebuie ficut odati ce am constatat cd avem uncopil consumator de droguri sau de alcool? Sd vorbimsau si tdcem? Trebuie sd intervenim noi in$ine sautrebuie sd cerem ajutor? Trebuie sd actiondm imediatsau sd ldsdm timpul sd lucreze? Iatd cdteva varianteposibile in planul intervenfiei.

Modele n brtwmanle

Intervenfia in toxicomania tinerilor este de datdrelativ recentd. Interventiile specifice destinate adoles-centilor cu probleme de toxicomanie se practicd doar

de doud decenii. La inceput, ele erau identice cuinterventiile practicate in cazul adultilor toxicomani; seconsidera cd adolescentul este intr'un anume fel unmini-adult cu aceleagi nevoi ca gi acesta. De la o wemeinsd, specificitatea adolescentei a fost recunoscutd iarmodelele teoretice au progresat.

Pentru a infelege mai bine interventiile specialigtilor incazul tinerilor cu probleme de toxicomanie, in cele ceurmeazd, prezentdm pe scurt diferite modalitati deabordare. Trebuie retinut ca nici o metoda de abordare

nu este in mod obligatoriu mai bund decat alta: ceea ceconteazd.este rezultatul obtinut. Filozofia intervenliei incazul tinerilor cu probleme de toxicomanie este de multeori rezultatul combindrii mai multor zsemenea aborddri.

68



Abordarea .d.: consumul ingrijordtor de alcool gi dedroguri este o maladie. fersoaia afectata nu se vindecdniciodatd. Activitatea grupurilor de susfiner. .".-i-f--a(Alcoolicii anonimi, Narcomanii anonimi etc.) se i,i"pi;;din acest model.

Abordareamorala:consumul se datoreaza sldbiciuniimorale a individului. Numeroase ligi in

favoireacumpdtdrii s-au construit pe acest model. A consumainseamnd a comite un pacht.

Abordareaociatd:condifiile sociale actuale (sdrdcie,Som4i, familii desparfite, rasism...) it Oetermin.a

p-e

individ sd consume. Consumul este astfel o tentativa A;adaptare la dificultatile sociale.

,.Alordalepsihologicatonsumul este un rdspuns la un

tip de dezechilibru psihologic al individului 1aUuz,violentd, respingere, rupturd...l. Consumul permite'astfeisupravietuirea persoanei.

Abordarea istemicd:consumul este un simptom aldisfuncfionatitdl i i famil iei. prin consum, persoanareaclioneazd gi incearcd sd-gi regdseascd echiribrur.Consumul poate fi deci in acelas'i timp 9i .uuru, iiefectul problemelor cu care se confruntd tn viatd.

.Abordarea iopsihosociald:ersoana in ansamblul sdu

este perturbati (corp_spirit-relatie). Consumul""t;ncercarea de a reface aparenfa unui echilib.r.. frenuie

deci intervenit asupra iniregului ansamblu Oe elemenieperturbate.

69

Abordarean sensul educertiefectelornegative: consumulr:ste decizia persoanei. Va trebui deci sd-gi adapteze<;omportamentulastfel incdt sa reducd efectele negativeirle consumului: sa nu fure, sd nu imprumute seringi, sarru absenteze de la scoald etc.

Servldi dlsponlblleCun pot s*l qiun

Dacd adolescentul vd mdrturisegte cd are necazurisentimentale sau cd s-a certat cu un prieten sau cd areclificultati cu o disciplina Scolard, ce veti face? Acesteasunt probabil subiecte care vd sunt familiare ca pdrinte.Dar dacd vd va explica cd este suspendat temporar dela gcoald pentru consum, este normal sd vd simfitidescumpdniti. Veti reactiona poate cu durere (,,De cerni-ai fdcut asta?"), cu mdnie (,,Nu mai ai voie sd ieSitimp de gase luni!"), cu dezamagire (,,Dupd ot ce amfacut Si eu, 9i tatdl tdu pentru tine!"), sau chiar cunedumerire. Trebuie sd privim consumul aga cumprivim orice altd problemd a adolescenfei. gi care ar fi,cea mai bund atitudine fafd de adolescentul consu-mator? Trebuie sd fim atenfi, sensibili la lumea lui, sd-lascultdm, pe scurt, sd fim prezenfi!

latdt cdteva atitudini parentale care pot ajuta inasemenea situafi i :

.n[i cat mai autentici cu putinfd: facefi sd coinciddceea ce simtiti cu ceea ce exprimafi. Nu incercafi sa

pare[i un pdrinte ,,cool, care intelege totul, c6nd defapt pe dinduntru fierbefi. Nu incercafi nici sa avefiun ton despotic dacd de obicei sunteli conciliant;

Abordarea omportamenfald:onsumultament dobandit. persoana trebuiestrategii de adaptare.

este un compor-si gdseascd noi

ilFF"



70

.respectati r i tmul copilului: uneori intrebari leinchizitorii it fac sd se inchida in Lt insuSi gi sd numai comunice. Gdsifi un loc. un _o_"nt propiceconversafiei 9i vedefi ce varezulta;

' nu.ezitafi sd punefii intrebari copiiurui daca er searatd deschis 9i dispus sa discutei putefi sa-i punegiintrebdri directe

rLferitoare fu 15.,"r_ut tui (cesubstanfa consumd, ce cantitate, Gt c. des...);.nu ezitati sd fac.efi un pas inapoi oaca ui"iintitiepagifi de situafie: sa intervii itrnci cand nu maiinfelegi gi nu te mai inlelegi poul"

"u"aconsecinfe

l^_..qili":. ipetete. rovituiire."puit"r"u

usitorsierestrelor,ameninfarile cu cele _uiurpr" pedepsesau repetarea aceloragi intrebdri nu ajuta,penimeni, nici pe copil, nici p" parinti. O pauza decdteva minute sau,de cdteva

"i"p"._ite fiecdruia

sd se calmeze gi sd evite trecereaiu'u.t" agresive;.ascultafi-l: ca pdrinfi, avem aOes-a tendinfa si i9cupaln un loc prea mare in ptan verbat atunci cdndcopilut nostru poate.avea dificuttddl; articutarea giexprimarea gAndurilor sate. naceti

"fonuoe i"?abfine, de a nu vorbi, pentru

"-&""un spafiu incare copitut sd se poatd exprima si astfer *ii ii _.idisponibili la ceea ce are sh vd spund;

'incercafi sd nu-l intrerupefi p".ni*Lnt 9i evitafi sa..-itgti judecafi oe vatoire. D;;-a"drut se vasimfi.j-udecat gi condamnat l"ui"t" de a aveaposibititatea sd se exptice, p."ouuiiiiuiea este maresa se inchidd in et insugi Si sa.rrit. ., orice pref sdse deschidd infala

judecdtorifoi,,sAi. Avetirdbdare gi ascuttati_tcdt Inai binei

.llegeti un toc si o.ambianli lropice discufiei.Cearta pe stradd. in fafacasei, in birJuf directorului

7 l

gcofii sau in timpul mesei in familie nu favorizeazdun schimb de informatii constructiv. Uneori estenecesar sd vd izolali gi sd creati un climat care sdasigure buna desfagurare a discutiei.

Pe vremea cdnd copilul era mic ai plangea noaptea,

crafi aldturi pentru a-l linisti gi a avea grlja de et. UaitArziu, cdnd a cdzut pentru prima oard de pe bicicleta,crafi acolo sd-i pansali genunchiul zdielit Si sd-lincur4iafi sd incerce din nou. Cdnd a avut primeleconflicte cu profesorii, erali alaturi de el pentru a-lasculta Si incuraja. incercafi sa privili problemaconsumului ca pe o importantd problemd de viald acopilului, care meritd toatd atenfia unui pdrinte.

Suntin cea mal bundpdfie &.I$ut?

Dintotdeauna, parintii au fost persoanele cele mai

apropiate de copil pe plan fizic ai emofional. Aceastdsituare este in acelagi timp un avantaj Si uninconvenient atunci cdnd copilul trebuie ajutat.Deoarece ali ,,pldtmdtdit" copilul, sunteti gi cel mai inmisurd sa-i ,,simti[i" starea sufleteascd. Lucrurile sesimplifica dacd nu trebuie sd dai explicafii amdnunfite;dar poate fi 9i foarte iritantd senzafia cd cetdtatt neghiceste fdrd sdtspund sau sd ceard ceva. Dragostea pecare i-o purtafi copilului poate deveni ambigua inti_orelatie de sprijin; distanta necesard pentru a vedeafucrur i le in ansamblu s-ar putea sa vd l ipseascadeoarece suntefi prea implicat

emofional. Avefi inacelagi timp imaginea unui parinte-iubire 9i a unuipdrinte-autoritate, iar copilul ar putea confunda celedoud roluri; ca gi parintele, de altfel.

l

ll

l

l

I

72



findnd cont d

lj:'T"il;;:;;;;:l:3,"::,"r9n"",ffigff":XlH::fli"ffi::'9t33'.:P:'t.anete;iri'l"rsanedeacord

_unoro-;;# lff :1I,,,{[,,tLi,3g:."J*irJ::.:;3if;;!1,

"f "J;,1"::

no,.-u' ;;,i:i

de.comnicare.

rnediurui,,i,'lii",jioit""jdTLiB:T:I",l,r.U,liT:fffiL:i;fr.-unicemai iir

"i'l"tlt"r"ugamai ine

Mnltta WIAMI shnt qtute@pilunCu citeva generatii in rrrrni crrar.eravaroa,";,;,?tilil:#jlll:Hff f il:tr,mTotecrivitafiiavea

?l*fy".!';; i#:pta spreceitarfi.f"l31i: reatitatea ociald ;"l;il;;;in_dividuarismei auiosufii"nt

'-6u;-u.oi:.&'ff:

Ji::anntete u dificuttiifin oiscuiarlu]loo,"_"tortegatee consumutui de_d-rogr..i

"uuJli..Jo,,

"","de dorit;li&}:'ftr':Jr"fii#ni;,?f"r;i;arredinr"-iri"

"" "3t",11.,TflT:i_lTunchi. nprierene.ramirieau

t, "p;;p;;i"ffiq',:,:"q:,.::::lU,:ffi:[iflT;emnficativd pentru-1_3p."t'ulg .L""i?.tiu" persoand?

"THy ;H:ti !ff !o nur opii,u-ifr,,sea dcdnuautonom. pentru

":

t:.I?ti ca el incearca"a

aeuini

-tatai ; ;;;#,1 X1'^bi.d"1p1erolre-;Lil':,;

:::: ,a";;i.fiff;,i:..F;&ffi1;,fj",,.!",",*#::ffiff :?"XX"fff

conoieiei ; ;. consum.ntr-u

73

lnrt este pr€a greu sA htervin eu insumll

,,Cdnd ii schimbam scutecele, rqn! nrerg"*-.r-."raora ;#;. 3: ::::"ffiii;6nd trebuia sd.fiu samOatal "iu"" dimineafa, latadion,erala timita suport"lilrf"i 6md ndop

", i.33" .ouremeieJ,"."f1&t*1x,;atcootul:NU,NUPrA li{r in-dinnni;Unii parinfi sunt incapabilisd intervindgi sii igi 4juteopilutcandafla ca.acesia.o;J;;;lupefiante.

se simtepagifi,prea imorica]i,pr""i i"i".]riuti 9i chiar gata sdaca gesturi nebotrivitL. i, u"L""ta situafie, estereferabit sd vd inalizati Oi"a

,a'1?"iunoagtefilimiteteersonale. Dacd pdrintii trdiesc impreuna, celdlaltT^"IbT.3l guptutui poutg sa preiu er pronrem . Dacdnsdambii parintise sllt oepasfui,

liuie sa deadovadde modestie si sd.s: inorJftle'"irJ""r"rior pentru arimi, atAtei, cat si ranar"i,;;nfi;fte careau nevoie.

CIne ntpfieneill melln Intewenfle?

Tofi adutfii ui t"tj tinerii de ta gcoala,din gruput tuie prieteni, de ta ctub_ul"p".tiu,-tllicei

care sunt laurent cu situafia lui tegataOe-consrm gi care suntreocupafiide binele lui va sunt- aiiati potenfiali inntervenfie.Estede dorit ca ta"a_r Ji n" de acord cu4jutorul propus. Nu cerefi C""ai-i_pf.area oamenilorcu careel se inteleqebine; evitatisa'spuneti uturor cdvefi un copir care,consumddroguri,'este o strategie

:irear putea duce ta rdcireau"."iiuuui a relatriitor u

t l

llilll

iiiil

74 75



Unde frebule M cet rytlfln? t

in primul rdnd, trebuie sd stim pentru cine se cere

sprijin. Pentru copilul care a cerut sprijin parintilor?

f-eniru copilul care nu a cerut sprijin parinfilor? Pentru

parintele care doregte sd fie informat 9i indrumat?

i'entru pdrintele, ca persoand,, care gi.a pierdut orice

reper sl este incd sub influenta gocului produs deaiarea vegtii? latd cdteva surse de sprijin disponibile

pentru ansamblul situatiilor expuse mai sus.

Medlnl fnlar

Tdndrul va primi sprijin direct de la gcoald dacd se

hotdrdste sd ii ceard. Profesori, infirmieri, psihologi,

asistenti sociali, psihoeducatori, educatori specializafi

in prevenirea toxicomaniei sunt acolo pentru a-l primi 9i

ajuta sa-gi infeleagd mai bine situatia. Acestia sunt de

a-semeneagata sd--lajute sd facd schimbari in stilul lui

de viata, iar daca pdrinfii solicitd, ei pot sd le ofere

sprijin gi acestora.

ctr^*4

in Quebec s-au constituit echipe de tineri in fiecare

centru local de servicii comunitare (CLSC).Acestea sunt

formate din lucrdtori sociali, medici, infirmiere,

educatori specializafi care au dobandit o competenfi

deosebitd in cazul tinerilor. Aceste CLSC au 9i o linie

telefonicd, care se numegte Info'sdndtate, la dispozitia

tinerilor 9i a pdrinfilor. De fapt, ele oferd asistentipsihosociald profesionali persoanelor care s-au

tonfruntat in viata lor cu probleme de dezechilibru.

Qrupurile e susfinereeciprocd entruparinfr

Anumite grupuri de sustinere (Tough Love, Alanon,Naranon) oferd servicii pdrinfilor care au copiiconsumatori de droguri. Acestea sunt grupuri desusfinere independente care permit parinfilor sd discutedespre situafia in care se afld gi despre strategiile deinterven[ie. Discufiile au loc

numai intrepdrinfi,

in afaraprezenlei unor cadre specializate. Dxistd gi organisme(precum Parentraide) care oferd servicii cu scopul de adenrolta anumite abilitafi ale pdrintilor.

Qrupurile esuslinereeciproca entruadolescenfi

Qrupuri precum A.A. (Alcoolicii anonimi), C.A.(Cocainomanii anonimi) Si N.A. (Narcomanii anonimi)oferd servicii de susfinere in administrare proprieconsumatorilor adolescenfi. Aceste grupuri, care nusunt supervizate de cadre specializate, igi propun sdobtina abstinenta totald a consumatorului.

Lucratoriidestrada

AceSti asistenfi psihosociali lucreazd pe stradd gi inparcuri, participa la viata copilului gi a grupului lui deprieteni. Ei sunt de cele mai multe ori primii care ascultdconfidentele gi intrebarile adolescenfilor, ei sunt ceicdrora tinerii le destdinuie suferintele prin care trec.Atunci cdnd problemele privesc mai ales consumul,acegtia ii indrumd adeseori pe tineri cdtre organismelespecializate in toxicomanie.

Centrele xtemepentru oxicomanie

Aceste centre externe oferd servicii pe bazd devoluntariat adolescentilor consumatori adevdrafi Si

76



antur4iutui cestora.ptg.qrgnun iferite ipuride seMcii$;l|;T".?::,;',fllo'^,taini,i?u,iiiil...r.

eu recvenrenamitiil"il,il:J?-Tui

murrentarria rn procesut t".up"tl!..sdPtamdnale).

Centrelentemepentru oxicomanie

Centrele inter1it".,ii{;;;Jffi;."*".oJi:3l#"u,""n"?xl!";23schimbarea mediutui o, ce uilia"oli,* a pune caDatonsumutui ngrijorator_d_ed;.Sffi$ft; atcoot.Eteoferd:XTTrlr:Hfir.1;, variabitiiint,."ill sdptamdnisiunp.ir,""""iur-" jijii:*iT

"lTffi;",i::*mn;cestecentrl"f"13 .d".;;#;ieMcii famiriitor

rll:,:'"1'"#:lTf;:" o"c"s;'i ;L;t,,ia e nvdrad-sieficient.

copirutei a putea nt"*"ili iili

Programeleesprtjinpentruangajali

Pentru tinerii adulti consumatori ce

;:H:'""''li::#.':19r*a$;i;;';i:H,'::T',fll';ir,1",oo"t"dffiii1,{".ff

1,,:ffTe".,:"H*:f::.1::nff :#H}il:1',H::lffi lFoai """i,'itl

Asistenliin cadrulactivitfiii lor private

Exista asistenti specializafi

care oferd in cadrulctivitafiiior privatea,r;"t""'"ifri.J.,"r_u,oritor 9intur4jutui acestora. ulii iu ;';ifi"*" profesionatd,ltii nu. Trebuie sd cunoa$t"ti r"rrnuiil profesionald a

77asistentului, experienfa pe care onui ordin pr"f"";^,il, t'.^'::: o are gi dacd aDartinetiimdduitori.;:1"r":'i':.".1#;:;XTLffli?'::Estebtnese-d hCmtt opllul nt-un cer

_ _ inainte de a trimite copirururo.r* Intemdeterapre?

ifl r',',!,i:"#:'f.".:#:ln,]fi";,-:'0",""',1.j. 9: a re ace i, mai 1""."1ti,i",,1?31'..capacitareaoreste-sa o adopte p"ntir';:;i'i::,t_rtiei pe care er

;.Ti ff#?i?#='sd in.-,inJn,l'9'uup obemt '

conoui.tsiJ;;;?":*",h:lT";ff't:qh.j::?,il? se gdseascdresursete.;;";#;:1;e.iaca.gradat si

:iT^:':::iJ.i:.'Jfi

,5:,:::g*tilft

ff itiLiX,[ropus'

tratamentul uu uu"u i'-u*i##:J-il'l care i estegebure sd semnarez" :^ ^:"":

sansede reusitd'

dnerflora-----Jez sttuafia h Drecfla p€nhu protec'a

Legea privindpentru-ia tlif tio"i,,p^t="!ecti1

inerilor a fost adoptata

il:i:TT'p::i;i+"t#i1ii:,i,j:fi:?""i,tll cauza comoo.t"rr.--"-l',t^'j"1P". care le consumd.

lg3p'. on c'u',I#ii:?llH

"*l' i:._p"lu".l"'ft

ff::ffi ;:"flI[# -1'9oe1e'"-iur.u'

generatizate'

3,u.ngeaaceasti?'-":tt3ti"'i[..'i1#:"#ilHtt:'"';ff Ti#:t""x,"T?aTF53ff: ffi,.:xkUlori, decisii-ii""'"? lStutig.ultima: e ceremli;;:a cu echipade speciaristimpiiJti'

I

78



in dosarul copilului. Este o cale utild acelor pdrinfi carese simt depaSiti de evenimente. Intervenfia Directieiface de cele mai multe ori sd existe un copil bdtut sauun pdrinte agresat mai pufin in statistici.

AQwa

Cebebulesdt ac?

Vrefi sd actionati cdt mai bine! Dar pentru a faceintr-adevdr acest lucru, existd citeva atitudini pe caretrebuie sd vi le insuSiti:

. evitati panica;

.respirafi pe nas: citeva inspirafii profunde vd potqiuta sd vedefi mai clar;

. acceptafi realitatea: nu e bine sd negafi sau sd dativina pe un alt adolescent;

.incercati sd cunoagteti bine faptele inainte de areacfiona;

.punefi intrebdri gi precizafi faptele dacd estenevoie;

.evitafi sd vd incepefi intervenfia in prezenfa altorpersoane care ar putea fi afectate de situafie(prieteni, alte rude, polifistul, directorul Scolii...).

Ce fac daei se intoarce acasddrogdf

Dacd adolescentul se intoarce acasd drogat, trebuieevitata o discufie,,serioasd Si tensionatd" cu el atit timp

cat este in aceastd stare: capacitatea lui de gdndire, deconcentrare Si de atentie este considerabil redusd. Esteimportant sd nu provocdm o confruntare nesfdrgitd alcdrei scop ar fi sd demonstreze cd. avem dreptate:

79

,, - Sunt sigur cd esti drogat! _ Nu, nu sunt! _ Ba, egti! _ Nu,nu sunt..." Asemenea discufii sunt sterile. Nu este nicimomentul cel mai bun pentru izbucniri gi nervi; aOofes.centul nu este in mdsurd si inleleagd niii Oimensi"""inici sensul lor. L.dsafi-l sd meargd i-a cutcare sau sd seretraga in camera lui, nu fdrA ;l informa cd o discufieserioasd va

avea loc a doua zi, cAnd efectul droguritor seva diminua iar el i:i va reveni la starea lui obi$n"uitd.

Ce sd fac cu oblectele sau substantele pe care le gisesc?

Pregdtind hainele pentru spalat, din buzunarul unuipantalon cade un sdculef congindnd ceva semandnd cuiarba uscatd. Cdutdnd-prin pod pentru a pregdti bradulde Crdciun. gasili o stictd piina trl tatlet'e cE"pre c"ienu stiti nimic. Ridicand plafonur suspendat din cameracopilului pentru a repAra instalagii electricd, Oesco-perifi un cdntar 9i^ o- pungd contindnO o puOra OLculoare albicioasd. jntr-un Jertar, in spatele perechilorde ciorapi, gdsifi o frumoasd pipd artrlanatd fotositd Iaconsumul de canabis. Ce faceti dupd aceste desco_periri?

Existd mai multe opfiuni, dar ceea mai importantdeste sd reacfionafi. Strategia strutului poate fi atractivdsiryi.putin deranjanta, ;r ea nu AucL animic,nu serezolvd. nimic dacd trecem cu vederea sau negamdescoperirea substantelor in propria cisa. Oe cele maimulte ori, situatia se inrdutdflgte Si mai tare. Iata Oeclc6teva sugestii:

. spunefi-i copilului ce descoperire afi fdcut Si vedelicum se descurcd,.

.strdngefi obiectete gisite, punefi_le intr-o pungd 9i

80



aruncati-le la pubela din afara casei: in acest felcopilul nu va mai putea intra in posesia lor;

.informafi-vd copilul despre descoperirea fdcutd gidati-i un rdgaz pentru a se debarasa el insugi desubstanfele 9i obiectele gdsite;

.dacd nu se intdmpld pentru prima oard gi dacd, inciuda interventiilor anterioare, copilul refuzd, sd

accepte limitele pe care i le-afi impus, poate cdtrebuie sa mergefi sd discutati cu polifigtii. Acegtiavor dori sd afle care este provenienfa substantelor;dar vd vor spune gi ce urmdri sunt in plan legal inurma demersului pe care tocmai il facefi. Deci,inainte de a proceda in acest mod, este preferabilsd vd preveniti copilul pentru a-i da posibilitatea dea se corecta singur;

.dacd avefi o atitudine ,,liberald $i consumulcopilului nu vd afecteazd, putefi sd-l lasati sd-gipdstreze obiectele gi substantele necesare consu-

mului. Aceasti atitudine va transmite insi copiluluiurmdtorul mesaj clar: ,,Noi, pdrintii Hi, iti tolerdm giacceptdm comportamentul!" Aceastd atitudine eposibila, fdrd indoiald, dar o consider nefastd incazul unui adolescent consumator de droguri.

Nu pierdeti din vedere cd natura intervenfiei depindede ansamblul situafiei. Se intdmpld pentru prima oarisau este o repetare cronicd a aceluiagi tip de compor-tament? Ce posibilitate aveli de a duce la bun sfdrgitintervenfia, rdmdnind in acelagi timp coerenfi? Careeste capacitatea tdndrului de a face schimbdri incomportamentul lui ca urmare a avertismentuluipdrintilo/?

La ce pedepsepot sa recwg?

Sancfiuni, blamdri, pedepse: acegti termeni nu suntprea bine vdzuli astilzi. Daci insd primili o amenddpentru exces de vrtezd, comportamentul vi se modificd.Dacd primiti un avertisment disciplinar la s"-i.iu,randamentul va trebui sd vi se schimbe. Nu trebuie

negat cd pedepsele aplicate faptelor gregite mai au incdun rol in procesul de educafie a copiilor.

Piind unde se poate merge? Bdtaia, pdlmuirea,maltratarea,copilutui, toate sunt comportamente de

"yfd.cuorlce pref (chiar dacd vd doriii acest tucru):

violenfa nu nagte decat violenfd.

Sanctiunile cele mai eficiente sunt cele legate directde actele comise. Astfel, in caz de intfurzie."]

""poate

reduce urmdtoarea iegire cu echivalentul in timp alintarzierii. Dacd tindrur se intoarce acasd intoxicat, iar

ca pdrinte practicafi toleranla zero in acest domeniu,putefi interzice complet urmdtoarea iegire. in carrri i'care consumul este legat de gestiunea banilor (furt dincasd, folosirea banilor de mdncare pentru cumpdrareade droguri...), putefi lua in consideiare reduceiea saususpendarea temporard a banilor de buzunar.

,Oaltd strategie constd in a-l intreba pe copil ce

pedeapsd crede cd meritd: copiii sunt uneori mai severicu ei ingiSi dec6t pdrintii.

Tlebule sAtolerez consumul in case?

_ Depinde de limitele tolerantei personale. Unii parinfiafirmd cd acceptd consumul in iasa pentru a_l-puteasupraveghea gi pentru a interveni in cazul unei urgenle

i

liirirr

a2



(supradozd,,,bad .ip"). Attii iSi tasdcopilul sd consumein casddin teamd sig Oin-i"c"p;aid; a de a interveni.Dupd pdrereamea, tolerdnd.on"r-mrl in crsA, pari;ii;'i itransmit copilului urmdtorul mesaj direct:

"ffit;;?;cordcu consumutde.drogurisi ci &ea impticiu.eJlTry l" -jgat

ptanurite (t"gri- plrror_unta scolara,sanatate f zicdt,sallt{e nq1r.r9roSi1.:41.

nprouana-;ld;:

rea sa, pdrinfii devin complici cri,,delincvenfa,,adoles_centului 9-i ir priveazd de unu din ptaceriie""""i.ierioadedin viafd: sd se opuna auioritatii parentale.

Da darprietenli ul consumril

.gi daca prietenii lui se aruncd n f6ntand,se aruncdgi el dupd ei? Dat fiin_d.faptuf j- aAorescenfa ste o

p:':11141:911g.grururin_are rici paie esre senfiat.se lmpunepozifionarea tarda parintelui.c"-pilili;su.nlefi..rgqponsabiti,e binere "piirlri oi raf,tuiEXprietenii lui consumd sau nu n-ar trblui sd vd modificeconvingerile sau limitele personale.

Dealtfel, ;t ;;tiintalni cu- aceragi gen de intrenari atunci cdnd voraparea alte probleme arzdtoare, precum banii debuzunar, orele de i_egire u prietenii, automobilul sausarcinile menajere. pastrafi-va, deci. convingerilel

Sd-llznlez de grupul lut de prietent?

Despdrfireaunui adolesce-nt e grupul lu i de prieteninu poate provoca decdt urmdtoarei"e rlacfii:

' vd va uri din toatd inima o bund bucatd de weme;. vaevita pe viitorsd vdprezintenoii prieteni Oe-iriiajudecdfii voastre;

.va invdta sd vd mintd: ig i va vedea prietenii, darfdri gtirea voastra;

85

. se va face de r6s in grupul lui de prieteni: miculprotejat al lui tdticu Si mdmica.

Referitor la grupul de prieteni consumatori aitdndrului, afi putei utitiza urm'atoaret strategii:

.Sapili-vrilimp _sa vd

interesafi de gruput tui de

prieteni: filozofia tor; stilul toi Oe via1a, imlraca-mintea;.invitafi-i acasd pentru a-i cunoagte Si a le observacomportamentul;

'incercati sd infelegefi ce cautd de fapt copilulvostru aldturi de ei: apartenenta, absenfajudeit ii;putere...

.ggqi{i'.va timput necesar g.a diarogati cu ei, impdr_tdsiti-le temerite 9i ingrijorarile voastre fatd deconsumut tor. Exprimafi_vd cu limpezime lfiitei;personale fafd de aceastd problema;

.dacd relatia cu ei nu estedec6t utilitard (obfinereade informatii, judecare...), ei vor reacfio"u

""g;tiui vor incerca probabit sd vd evite. Adot""iZ"iiiapreciazd insd atitudinea transparentd Si luarea depozifie a unui ug"Jt, altul decit proprii tui p,irintr- iSivor putea astfet clarifica proprii relafie cu parintiii-

CeM fac an banll lut de buzunar?

, Prima reacfie a.unui pdrinte cind afla cd banii debuzunar ai copilului au slrvit Ia procurarea de drogurisau alcool este de a nu-i mai da acesti nani. fsteatitudinea cea mai

bund?pentru

un timp, poate cd da,rlar trebuie_sd Stiti .,i gl ,q: poate p.ocria^ Oro,Surifegi pialte- cii: ofertele prietenilor: urrun"rri de la"trafi.unii,cultivarea plantelor etc.

a485



_ Adolescenfii au nevoie de bani pentru a merge lacinema sau la schi, pentru a inchiria casete sau j6curivideo... A-i tasa fdrd bani inseamnd a-i handicapatitaaeprietenii lor. Dacd vd este teamd ca banii Oe nuzunar voifinanfa consumul de droguri al copilului, cerefi socotealdpentru banii cheltuifi: chitan[e 9i facturi. puteti de.rsemenea, fdra sa-i mai dafi bani, sa achitafi direct

pentru serviciile gi bunurile de care are nevoie t6ndrul.Cdnd vefi vedea ci tiindrul este din nou capabil sd,

gi ge-stionezebugetul, vd vefi recAgtiga ncrederea in el.Dacd il menfinefi sub controlul financiar al parinfiloa iivefi confirma de fapt incapacitatea de a fi indepenOent.

Sd-l nterdc intdlnlrlle, prMlegllte, acdvltdflle?

. Dacd tindrul depdSeSte limitele impuse, retragefi-iprivilegiile. Dupd cum am mai ardtat, iancgiunea "care

urmeazd, unui act poate constitui o pdrghie in provo_carea schimbdrii: faptul de a te opri, de a masuradimensiunile actelor tale, de a te indbi nu poate decdtsd constituie un ajutor pentru copil.

Nu trebuie insd niciodatd uitat cd totul este ochestiune de dozaj: intre o mustrare ugoard Si o bdtaieincape o intreagd lume. Sd ne reamintim: cu unadolescent excesul nu duce decat la exces. pdnd undetrebuie,sd merg ca pdrinte cu ameninfarea pentru a fisigur cd mes4iut meu a fost infeles gi cd nu se produceo rupturd in comunicarea dintre mine gi copil? inaintede a-i internce copilului privilegiile, asiguragi-vacd suntetic99len1.

?i

cu propria persoand, 9i cu partenerul deviat?: trifi sigur cd sunteti capabil sa m6rgefi p6nd Iacapdt cu hotdrdrile anunfate. Sd faci din cand in iind unpas inapoi, daca ifi dai seama cd ai gregit, este o atitudine

pozitivd; sa fii nehotdrdt, insd, sd revii permanentasupra deciziilor afecteazd serios creAibititatea $iautoritatea parintelui.

Trebule sa{ confuolez orele de intoarcere a@? Iocurlleunde se duce?

in raport cu comportamentul adolescentului nostru,intrebare-a de pus este urmdtoarea. ce pot controla gi ceeste-in afaril puterii mele de control? Nu vefi putea, depilda,-sa-i fixgti agen$a cotidiand, ptecdrile 9i venirite,grupul de prieteni. ln schimb, va trebui sd stabilifianumite limite care sunt esenliale bunului mers al vietriide familie. Dacd, de exemplu, tindrul wea sA fiesingurul care decide in legiturd cu programul sdu,consecinfele vor fi grele pentru viala de iam]tie. Dacd seintoarce acasd in mod obignuit la trei noaptea 9i pririnfiinu pot adormi pdnd nu sosegte, in mod sigur aGgereasa va avea impact ursupra vietii de familie. Iar dacdintoarcerile lui tdrziu in noapte duc la somn prelungit adoua zi, impiedic6nd orice activitate inainte ae pr"anz,este de dorit sd discutafi cu el ora de intoarcere icasd,avdnd insd in minte nofiunea de dozaSgi de respect.

inceea ce privegte locurile frecventate de t6ndr qi degrupul lui de prieteni, lucrurile stau altfel. Numai dacdrenunfali la slujba Si incetati orice activitate proprie casd vd spionafi copilul v^eti qiunge sa gtifi eiact undemerge adolescentul. Insd putefi, bineinfeles, sa-iimpdrtdgifi grljile 9i nelinigtiie, preocuparea faldt delocurile pe care le frecventeazd dar, in ultima insianta,rdmdne Ia latitudinea lui dacd merge sau nu in acel loc.Rdmdne important insd sd-i spunegi cd va trebui sd_siasume consecintele deciziilor sale.

88 89



in acelagi mediu gi in aceea$i situatie: gcoala in care

toata lumea consumd, prietenii, drogurile disponibile'

dificultatea de a mentine motivafia atunci qAnd este a$a

de ugor sd consumi. Pentru acegtia, o retragere tem-

poraia din mediul lor este indicatd: nu este vorba aici de

b terapie cu internare, in legdturi cu problemele lui cu

aroguiite.De multe or i tAndrul consumator nu a

deiroltat o mare dependenfd' frzicdt Si psihologicd' faldr

de droguri: o retragere de cdteva zile, fird contact cu

prietenli, cu obi$nuintele legate de consum' cu

imbientul lui cotidian gi, mai ales, cu substanta, il poate

ajuta sd se schimbe. Poate gasiti pe cineva in antur4iul

fimilial, cineva care si-l gdzduiasci cdteva zile, timp in

care schimbarea Poate avea loc.

Sd retinem cd Si familia va beneficia de aceasti

pauzd. Distanta oferd fiecdruia timpul neces'r pentru

a-$i controla mai bine emoiiile 9i a vedea mai clar ce

este de fdcut in continuare.

igt lnfluentr€zafrafil Plsurcrllel

Din momentul in eare aPare o problemd legatd de

consumul de droguri sau de alcool, este de dorit ca

membrii familiei s- fie pugi la curent cu situatia' in orice

caz, acest tip de problemd nu rimdne pentru multCl

weme un secret intr-o familie. Este suficient sd vd

alegefi cu grija cuvintele pentru ca toatd lumea sd

infJleaga: nu este necesar sd intrati in toate detaliile'

impartagindu-le tuturor copiilor voqtri situatia cteatA'va ctarincaii fald de ei pozifia si limitele referitoare ld

consumul de droguri gi de alcool. incercali in acelagl

timp sd vedeti ce sentimente incearca copiii la aflaret

veStii cd fratele sau sora lor consuma droguri. Da[iposibilitatea fiecdruia sd-Si exprime sentimentele(teamd, incomprehensiune, furie...). in acest fel, toatillumea va fi la curent cu situatia 9i cu pozitia pdrinteluifald de problemd gi fiecare dintre ei va avea o priviremai limpede in legdturd cu propriul consum.

Cand este compromlsd de,ntoltmea, l slgurantacopllulul?

Un adolescent consumator adevdrat este mai pufin,,pierdut" decdt un consumator adult. Nu trebuie deci sdagteptati ca situafia sd degenereze gi ca siguranfa gidenroltarea lui sd fie puse in pericol pentru a interveni.Situafiile in care este recomandat sa vd adresafiDirectiei pentru protecfia tinerilor sunt urmdtoarele:

' absenteism gcolar notabil;. inrdutdfirea semnificativd a rezultatelor gcolare;. frecventarea unor camarazi delincventi;

. nerespectarea regulilor familiale stabilite;

.deteriorarea sdndtdfii (somn, pofta de mdncare,greutate);

' mari variatii ale dispozitiei copilutui;.insuccesul mai multor specialigti in rezolvareadosarului;

. mdrturia copilului referitoare la incapacitatea lui dea mai depdgi situafia;

.starea pdrinfilor care sunt in pragul pierderiicontrolului sau al renunfdrii.

Dacd hotdriti sd semnalati situafia copilului lal)lrccfia pentru protecfia tinerilor, aveli grija sa-i,rv<:rtizafi pe asistenfii sociali care se ocupd. de el;,rt'r:9tia vor putea sprij ini semnalarea, mdrindu-vd

86 a7



Rolul unui pdrinte de adolescent este sa ii permitdcopilului sd experimenteze, sd se indepdrteze, sd facdlucrurile altfel, dar fdrd sd se piardd.

Tlebule &l aveftlznz pe padnflt prletenllor lul cd esteconsumator?

A expune erorile propriului copil infafa

parinfilorprietenilor lui nu este cel mai nimerit lucru, mai alesdacd nu-i cunoagteti prea bine. Dacd insd intretinelirelatii mai apropiate cu unii dintre ace$tia, vefi aveaposibilitatea sd vd verificafi impreund cu ei observatiile,nelinigtile, preocupdrile. Lansand problema, veti fi inmdsurd sd constatali daca gi ei sunt preocupafi deconsumul de droguri al propriilor copii.

Trebule s*,ml asum conseclnfele legale 9l flnanclare alefaptulul cd el consumi?

in calitate de pdrinte, sunteti tegal 9i financiarresponsabil de propriul copil pdnd c6nd acesta impli-negte 18 ani. Suntefi de asemenea responsabil pentrudezvoltarea capacitdtii tui de a-gi asuma consecinfeleactelor sale. Cum se pot concilia aspectele legale gi celeeducative ale rolului pe care trebuie sa il jucafi?Spunem incd o datd, totul este o chestiune de dozaj:dacd parintele face prea mult pentru copil, acesta se vaderesponsabiliza, sprijinindu-se in toate doar pepdrinte; dacd pirintele nu face destul, copilul se poatesimti descur4jat gi respins. Distanla intre a face prea

mult gi prea pufin este micd: trebuie sd vd cunoagtelibine limitele gi capacitatea copilului de a-Si asumaconsecinfele propriilor acte (capacitate care este diferita

la 12 9i la 18 ani). in concluzie, copilul va trebui sd-giasume consecinfele ce decurg din deciziile pe care le ia.

Trebule s&l plftesc datorllle de consumator de drogurl?

Nu trebuie sa-i platifi in mod sistematic datoriileacumulate la cel de la care cumpdrd droguri; in schimb,

dacd amenin[arile dinpartea

traficantuluisunt serioase

(periclitarea integritafii sale fizice), nu trebuie sdrdmdnefi pasiv. In general, noi le recomanddm pdrintilor

sd fie mai degrabd fermi decAt toleranfi: prima reacfie aunui pdrinte este, de cele mai multe ori, sd-l aPere pe

copil de consecinfele negative, dar aceastd atitudine nuva duce la dezvoltarea autonomiei tiinarului.

in cazul in care vd hotardti sa plati{i datoriile deconsum ate copilului, trebuie sd vedeti, ca prim pas, cetip de araqjament puteti face cu el: imprumut cudobdndi pe bazd de semndturd, promisiunea de a

participa la activitafile gospoddreSti, renunfarea laviitoarele cadouri de aniversare 9i de Craciun etc. Nuezitali sa faceti apel la cei din jur: uneori baniiimprumutati de la un unchi sau de la naqa copilului augansemai mari sd fie inapoiati decdt cei imprumutati depdrinte. Dacd situatia se repetd, refuzali oricearanjament chiar dacd consecintele par sd fie grave.

Este mai bine ca tdndrul sd treacd prin aceastdexperienfd grea decAt sd depindi de pdrinfi toatd viafa.trrica poate fi terapeuticd!

Esf;endlcdd o rc@erc tempomd dln mdlul lul?

Unii tineri reugesc cu mare dificultate sd-gi schimbecomportamentul de consumatori adevdrafi dacd rdmin

909l



lan_sele de a primi servicii rapide 9i adaptate situafiei.Trebuie subliniat cd semnatirea situaliei ta Dir;]i;pentru protecfia tineritor este o mdsurd extremd

"u.",r,,

trebuie utilizatil decdt atunci c6nd toate celelalte mdsurigi'au dovedit ineficienta Si inutilitatea.

schimbarea gcom, o gcoaH privatd, internatur, armata sunttoate acesteasoluflt?

Orice schimbare reald, ine din interior. Cdnd cinevadecide sd consume, nu conteazd, cadrul oferit,

"uja"i

mijloacete pentru a-gi atinge scopul. S-u.on"tutat astfelcd sunt la fel de mulfi consumatori in gcolile particulareca in cele publice. in ceea ce privegte mutatul la o attdScoald, in special in cadrul liieului, trebuie retinuf caevenimentul este aproape intotdeaun a traumatizantpentru adolescent: toate eforturile pe care le-a depuspentru a-gi alcdtui un mediu social se ndruie: trebuiesd-gi faca alfi prieteni

intr-un nou cadru de vialdgi acesiefort este uneori suficient pentru a_iaddnci Aisconfortuiemotional gi a- l determina sa redevind un consumatoradevirat de droguri.

incercali sd stali de vorbd cu el inainte de a-ischimba mediul de viafd. Nu luafi nici o mdsurd intr_unmoment de enervare; o decizie bine cantarita, u""p.ucdreia toatd lumea a cdzut de acord, are ganse mai bunede a duce la schimbdri reale gi durabile.

EdsH solufil alternadve la consumul de drogurl?

Ce altceva pofi face in adolescenfa decdt sdconsumi droguri gi alcool?

.sd faci sport;

.sd cite$ti o carte,.

. sd joci jocuri pe calculator;

.sd mergi la cinema;

.sd studiezi Si sd-ti faci temele;

.si te indrdgostegti;

. sa canti, sd dansezi,.

. sd muncegti, sa fii voluntar;.sd filozofezi despre propria viatA;

.sa ingrijegti un animal;-

. sd navighezi pe Internet;

.sd cdtdtore$ti;

. sa asculfi sau sd faci muzicd;

.sa scrii;

.sd mdndnci;

.sd'ti pese de cum arati;

.sd-ti cumperi haine;

. sd visezi etc.

De multe ori, consumul de droguri devine un modde viafd deoarece este facil, a"ccesibil, u^rriil,relaxant. Bucuria de a fi din nou stdpdni t p;;il;noastra_viafA nu apare de indatd ce am trot'arai sa nescnlmDam. lata de ce este bine sd avem la indemdnd oasemenea listd cu lucruri de fdcut, pe care consumul dedroguri ne-a fdcut sd le uitdm

Continuati aceastd lista! Faceli acest exercifiuamuzttndu-va impreund cu copilul: cu siguranf a va aieiSret o mutlime de idei.

Ce

.fe._<te

preferat? Absflnenta completA sau uncoruumconbold?

Iatd o intrebare care rdmine, din pdcate, fdrd rdspunslUnii tineri nu vor putea niciodatd sa consume fatri i avea

92



probleme serioase, pe cand altii pot rdmdne foarte bine .functionali, desi consumd droguri cu iegularitate. pentruunii pdrinfi chiar gi^numai pr6n""Ar* cuvdntului drogeste

Siabgtic.i, pe c6nd pentru altii,';iinqisi consu_uio.i]canabisul ar trebui tqalfzat.

Trebuie, de asemenea, refinut faptul cd nu totul sedecidein adolescentd: mai rdmdne to6p"rrt- schimbdri.Important cu adevdrat este ca A"a_i"a fie constient deconsecintele actelo.r 9i alegerilor sale qi,-pe cat se poate,sd rdmdnd in echitibru Oe_i tunguiirt

"gisate viefi.

@rnwtwea

Nu vrea s&,rd vorbeasce..

Adolescentul nu wea sd vd vorbeascd. Dacd arvorbi, probabil v-ar spune:

.,,Nu Ftiu ce sd-[ispun...,,Nu $tiu cum sd-[i spun.-

. ,,Nu weau sd te rdnesc.-

. ,,t{i+- fricd de jud ecata ta..

. ,,Oricum, nu md asculfi..

.,,Oricum, tu ai intotdeauna dreptate.-

. ,,Nu egti pregatit sd auzi"" "_'"i_ii

spun..Frumusefea comunicdrii constd in aceea ca ea nueste doar verbald. Observ.dndu_vacofitul, ceea ce face,reactiile lui c6rnd ii vorbifi, interesui sau dezinteresulpentru anumite subiecte, su.ntefi<Ieja n mdsurd sd ptiti

ce simte 9i gandegte. Dste oeci"roio"sitor sa fifi atenti lacomportamentul Si la reactiile copilului.

95

Pot sdl obltg s6 comunlce?

Pentru a comunica este nevoie de doil Nu uitafi cdadolescenia este o perioadd Ae i,aurari gi de experi,mentdri si cd de cel,e mai multe ori adotescentul areaceleagi ganduri si face aceleasi tu.i".i"u

si grrt rlr]deprieteni. Deci, cu acegtia va vorbidespre cuceririlesa.le,despre performanfele sale

"p"niu",despre filozofia

lu^i^!g-viata,despre.utrimut specE;; ta care a asistat,oespre profesorur de francezd iare cam exagereazd,,despre pdrinfii lui care sunt prea de tot ...

. Nu-l putefi forfa pe copit sd comunice, dar esteimporrant a-i aceii"l"o"iiti;;rifi <re drinre.Deci,chiardacdavefiuneori.imp.esifca lonotogafi, rebuiesava transmitefimgs4iylirana iiapit. Fi[i convinscd

:gif"::l!ll r1a ristra-inmi"te iotte iud"p"".

u"triica va putea decide_dacddoregte sau nu sa respectelimitele pe care i le-afi

""-uniiii.

---

Tlebule s6.l obltgs{parflctpe la acflvttdfl impreuna cu famllla?Este week-end si trebuie sd mergefi Ia o petrecere defamitie, la aniversareaa Zb de ani i unui unchi. Copilulva cere sd rdmdnd acasd. Ce facefii Raspunsut depinde

"d_:-y_"_r:e.copirutui

J9"ga .ste'miJ ffebuie sd vdmso[easca),e nivelul ui de ,""porr"obint"t. ip"ul""iiarbd apa fdrd sd se-opareascaay,'Oegradul de increderepe care it aveti in el (uttima oard cafo I_atikisatiingurljumiitate de cartier se aciuise in su-usot,rr asei voastre).Uneori, putefi face ararlamente

* pari"lii prietenilor luicare vor accepta un chiriag pentru week-end.

Este necesar sd mentineti o anumitd unitatefamitia*i pentru a fi in .""i*l"u tJfiili a facitita.astfet

9495



comunicarea. Mesele sunt ocazii ideale pentru a vorbidespre sine gi pentru a primi informafii despre ceilalti.Cdteva lucruri sunt de evitat: transformarea televizo.rului in centru de atracfie al mesei, servirea meselor incamerd gi servirea in mai multe serii. Cind este posibil,facefi-vd timp pentru a elabora uh meniu mai ingrijit 9i adecora mzrsacu citeva flori. Dacd programele membrilor

familiei nu coincid, gdsiti totugi c6teva momente pentrua vd intdlni in cursul sdptamAnii.

Sd nu uitdm, comunicarea nu este numai verbald.Activitatea este calea regald pentru stabilirea unei legdturigi dezvoltarea unei relafii. Alegeti activitdfi care sd sepotriveascd tuturor membrilor familiei: dacd o activitateplace tuturon probabilitatea ca sd existe o comunicareintensd este mai mare. Nu ne$ljati actiunile in carepldcerea Si rdsul sunt la mare cinste. Existi activitdlispecifice pe care le putefi face impreund cu adolescentul:restaurant, schi, evenimente sportive. Ve[i pdstra astfel

contactul cu el, ardt6ndu-i incd o datd tot interesul giimportanta pe care le are in viata pdrintilor lui.

Caresunt cele mal bune dtudlnl p€nhl a reugl comunleareacu adolesc€ntul?

.SA-L ASCUUIATI: faceli-vd timp pentru a-l asculta,a-l ldsa sd vorbeascd 9i sd se explice;

. DVITATI SA-L JUDDCATI: condamndrile, lucrurileimpuse, acuzele nu ajuti comunicarea;

.INTERDSATI-VA DE DL: deschidefi-vd inima glsufletul, asta vd va reintineri;

. EXPLINDTI-VA UNCTULDDVEDERE:vorbiti-i desprecredinfele 9i opiniile pe care le avefi, folosind cu-vdntul,,eu";

.iXOnAZntlI: vorbifi despre subiectele tabu, sexul,drogurile, dragostea, violenga, rasismul. V"inliidespre lucrurile,,adevdrate";

.FITI CU ELr petrecefi momente impreund gi desco-perifi-va puncte comune.

AbllltAfl parcntale

Cesunt noflunile de confrol gl findtd?

in legdtura cu intervenfia, sa revenim o clipd asupranofiunilor de control 9i timita ajutdndu_ne Ae o ategorie.

intr-o zi, Ministerele Transporturitor $i al Justifiei,dupd ce au consultat diferite

'st,rOiiinternafion ale, au

redactat impreund un cod rutier. Degi nu u" fosi Jeacotd asupra tuturor punctelor, au ajuns la un consens,astfel incdt acest cod sd aibd puteie de lege pe toat-edrumurile.

-- incepdnd cu acea zi, ministerul Transporturilor aafigat pe drumuri panouri indicdnd crar limitere devitezd. Ministerul Justiliei, ta randul lui, i_a nformat fepotitisti in legdturd cu regurile gi le-a cerut sd vegheze'raaplicarea tor. in cadrul cursutui de conduc".., Ju."untiiau fost sensibilizafi in tegdturd cu aceste reguli gi cusancfiunile ce decurg din nerespectarea lor.

in ciuda acestor eforturi, anumifi conducitori nu aurespectat regulile stabilite. in unele cazun, politiqtii n;au fost coerenli in aplicarea regutilor; treqind uneori defa permisivitate

la intransigeigd.. Iar conducdtorii au<le.zvoltatstrategii de conduiere care sa le permita sat:vite contravenfiile: bazdndu_sepe toleranfa polifigtilor,incetinind acolo unde credeau cd se afla

"nipnt.oi

96 97



rutier, alegdnd rute mai pufin frecventate, pregatin9 o

serie de scuze plauzibile pentru a-l determina pe polifist

sd revind asupra deciziei sale...

Observdnd cd regulile nu erau intotdeauna respec-

tate, ministerele s-au gdndit la alte strategii: sd limiteze

mecanic limita de vitezd a fiecdrui tip de masind, sd

posteze politiqti peste tot unde s-ar fi putut comite oinfracfiune, sd scoati din uz toate vehiculele care ar

putea depagi viteza... Mergind in fata unui judecdtor

pentru a li se valida aceste strategii, celor doud minis-

iere li s-a respins cererea, deoarece carta drepturilor 9i

libertdtilor recunoa$te individului responsabilitatea de

a-gigeitiona cdt mai bine conduita auto. in acelagi timp,

judetatorul a recomandat ministerelor sd;gi precizeze-bine

reglementdrile, sd le enunfe clar, sd discute despre

ele si sZ te faca cunoscute asociafiilor de conducdtorl

auto, asigurinduee de o mai mare uniformitate in

aplicarea legii de cdtre polifigtii lor.Ca pdrinte, sunteti totodatd cel care defineste limita

Si cel Care o pune in aplicare. Este deci esential sd vd

definifi limitele ca Persozllld, limitele ca taIA sau ca

ma i,gi limitele ci un cuplu de parinti. Dupd ce afl

definit aceste limitari, prezentafi-le adolescentilor gl

anuntafi-le gi sancliunile la care se exPun dacd fac altfel.

Este momentul sd vd explicafi, sd le ascultail

incrimindrile si sd modificati aceste limite in cazul in

care socotiti cd este necesar.

Dste la fel de important sd vd asigurati ca aplicarealimitelor se face coerent: dacd limita este de IOO km/h,

ea nu trebuie sdvaieze intre 60 Si l5Okm/h. Asemenea

unor polifigti, 9i parinlii pot inchide ochii uneori asupra

unor infractiuni; poate cd aceastd atitudine il va 4iuta peadolescent si infeleagd cd in vlitor va trebui sii seadministreze singur. Dar nu abuz.afi cu ingdduinta; petermen lung" s-ar putea ca tindrul sd se agtepte automatla clemenfi din partea pdrinfilor. in sfargit, asigurafi-vdcd nu punefi limite in viafa copilului, in ansamblu, cdciar fi vorba atunci de un adevdrat control.

A conhola, a neg$a a debl conbolul, pAneh cr puncfl

Fiecare situatie este atit de diferita de cealaltd incdteste greu de definit o abordare universald. Mai mult,este normal sd se inainteze prin tatondri, incercdri gierori, prin 4iustari intre neglijare 9i reducereacontrolului. Cel mai bun indicator rdmine funcfionareageneral satisfdcdtoare a familiei 9i a copilului inansamblul sectoarelor vietii sale.

Optand pentru o pozifie rezonabild gi confortabili,ar trebui sd reugiti sd vd controlati nivelul stresului $i sdvd facd in continuare pldcere sd vd intoarcefi acasd. incaz de inconfort 9i stare proastd, nu ezitali sd stafi devorbd cu partenerul, cu prietenii sau cu membri aifamiliei care se confruntd Si ei cu problemeleadolescenfei. in anumite cazuri, apelarea la unprofesionist contribuie la clarificarea situatiei.

Ca pitrlnfl, nu cidem de acord arupra regulllor ce frebulestablllte

Ca parinfi, necesitatea de a stabili Si de a mentine o

bund comunicare intre voi 9i copilul vostru constituie unobiectiv major. Acelagi sfat se aplicd 9i cupluluiparental: pentru a se infelege, cei doi trebuie sd iSivorbeascd. Cuplul va trebui deci sd igi defineascd Si sd

98 99



negocieze cu rabdare limitele pe care le va prezenta

copilului. Evident, nu este intotdeauna ugor sd 4iungi la

un consens, pentru asta este nevoie de lungi discutii Sinegocieri. in unele cazun, este chiar posibil ca pozifiile

cetor doi sd difere in mare mdsurd; dacd se intdmpld aga,spunefi-vd cd oricum nu putefi merge inainte singuri fardsi il perturbati si mai mult pe copil. Incercati sa vedeti

care este interesul acestuia Si adoptati limita care il va4juta cel mai mult in dezvoltarea lui; este mult mai binesd oferifi o imagine comund ca pdrinfi. Mai mult, capdrinti, trebuie sd aderati cu adevdrat la regulile definite;in caz contrar, consecintele atit asupra copilului cat Siasupra relatiei de cuplu vor fi foarte negative. Coerentagi angajarea sunt unelte esentiale p€ntru a vd indeplinicu bine rolul de pdrinte al unui adolescent.

Partenerul meu (saupartenera mea) consumd

,,Fdce spun eu, nu ce fac eu*, Pe parcursul nume-

roaselor intAlniri pe care le-am avut cu adolescentii, amconstat cd exemplul dat are o valoare cu mult mai maredecdt marele discurs educativ. Daci sunteti unconsumator adevdrat (de droguri sau alcool) 9i incercatisd-l impiedicati sd consume pe adolescent, este foarteprobabil ca el sd vd calce pe urme. A educa un copil nuinseamnd doar sd-i vorbe$ti, ci mai ales sd fii coerentintre ceea ce spui gi ceea ce faci. Dacd nu vd simtiti instare sA schimbati ceva in propriul consum, va fi dificllsd-i cereti copilului sd facd acest lucru.

Ce oremplu fl dau eu?

Oprifi-vd si analizati-vd propriul stil de viafi actual:

.Duc o viafa echilibrata (familie, muncd, distractie,somn)?

. Ce tip de consumator sunt eu (in raport cu alcoolul,drogurile, loteria, cazinoul, bunurile materiale)?

.Care este viziunea mea zrsuPra viefii (pesimistd,

criticS, invidioasd, optimistd)?.Ce fel de viatd sociald intrefin cu antura.iul meu?.Care

sunt legdturile mele cu familiade

origine?Cu

familia socrilor?. Md aflu intro stare de depresie permanentd?.Vorbesc Si md comport violent in viatd?.Ce relatie am cu autorititile?Felul in care suntem ca Persoane aratd destul de

exact cum suntem ca pdrinfi.

Suntemeepe#fl

Despdrfirea pdrintilor este o realitate cu care trebuiesd trdim in societatea noastrd: aproximativ doud cupluridin trei triiesc o rupturd. Multe dintre aceste cupluri auavut copii care vor deveni adolescenti. Prima constatarece trebuie fdcutd este urmdtoareat chiar dacd nu maisunteti un cuplu de indrdgostifi, rdmdneti un cuplu deparinti. Decideti sd vd despdrtiti de partenen $i nu decopii. Sunteli pentru totdeauna tatal Si mama copiilorvo$tri, iar asta va obliga sd mentinefi o legatura functio-nald cu fostul partener.

Despdrfirile sunt deseori prost asumate de unul saude celdlalt, iar efectul asupra copilului este dramatic.Simtindu-se sfdsiat intre un pdrinte 9i celdlalt, prins

ostatic, copilul devine foarte des arbitrul unui conflictcare nu este al lui. Mai mult, el trebuie sd triiascddezechilibrul unei noi realitdfi, pe care nu el a ales'o.

roolo l



O legatura eguatd nu inseamnd cd nu trebuie sddepunem toate eforturile pentru a reugi despdrfirea: sdnu amestecdm ceea ce ne aparfine ca adulfi ranifi(durere, furte, dezacord financiar, dezacord legal) cuceea ce ne apartine ca pdrlnfi, adicd incercarea de amenfine o comunicare eficientd cu fostul partener. Sd-fiiubegti copiii inseamnd sd fii capabit de concesii Si sa-ii

gestionezi ca un adult propriile conflicte amoro.rse.

Car€e6te rolul tatdlul?

Pdnd nu demult, educafia copiilor revenea din oficiumamei. Da purtase si adusese pe lume copilul, ea aveagi sarcina de aJ duce pdnd la deplina maturitate fizici 9ipsihologicd . Ea era prezentd acasd, in timp ce tatdl, careigi revendica mai putin un rol educativ, se mulfumea curolul de furnizor. Astdz| situafia a evoluat. Femeile suntfoarte prezente pe piafa muncii, iar bdrbafii iSi dezvoltdincet, incet gustul Si dorinla de a fi mai prezenli pe ldngd

copiii lor.

Wezenla tatalui gi,,diferenfa" pe care o aduce acestain dinamica parentali duce la o impdrfire a preocupd-rilor gi a intervenfiei intre cei doi parinti, permifand 9i ovalidare in caz de dubiu: doud capete fac mai multdecdt unul.

Nu sunt slgur cd merg in dt€cfla cea bundl

Pentru a fi in stare sd mentineti limitele impuseadolescentului, este necesar sd aveti sentimentul cd

mergefi in directia cea bund. Dacd trebuie sd cereltaplicarea unei reguli cu care nu suntefi de acord, puteflfi sigur cd acest lucru vd va tensiona gi se va v'edea.

Revizuifi-vd pozllia dacd nu sunteli capabiti si oferiti ceafi promis.

- -Caorice perso.and, aveti 9i puncte tari, 9i puncte

slabe.-Dste

posibil sd vd simtiti stinjenifi"in'uneie

domenii ale educatiei copilului. Admitefl acest lucru-Silasati-l pe part€ner sd faci intervenfiile necesare in

domeniul respectiv.Anumite zone ale educaliei nu sunt prea atractive

nici pentru unul, nici pentru celdlalt dintre parinti- Oeexemplu, ne place mai mult sd incur4iam copilul, intimp ce aspectele punitive ale educafie-i nu

".i.,tpr"u

atrigdtoare. La nevoie, se poate face o impdrtiie a,,treburilor murdare", astfel incit copilul sd nu {;"rigi"afqca u1 ctiv4j intre pdrinti, care nr', ar fi utii p6ntrunimeni.

Nu mal pot se am irncrederen eII

. P_entrum4joritatea pdrinfilor de tineri consumatoride droguri sau alcool, increderea in adolescent estefoarte ugor de gigrdyt Si foarte greu de recagtigat. C6ndne simfim netinigtifi sau trddali, cdutim mijloace decontrol: sd Stim unde este, ce face 9i cu cine. Astfel,daci ii anutdm adolescentutui iegiriie, dacd ii tdiembanii de buzunar ori linia telefonicd pdnd la lg ani,toate acestea pot fi linigtitoare pentru pdrinte; dar petermen lung, aceastd atitudine nu poate decat sa redutastima copilului, sd scurtcircuiteie legdtura existentdintre pdrinte 9i copit

9isd-i reduca posidintate,

u.""i.riude a-gi dezvolta propriul autocontrbt. pdrintii nu stau inspatele lui toatd viafa ca sd-l controleze: deci copilul vatrebui sd-gi reia controlul asupra propriei viefi 9i sa

L02 l05



invefe sd-gi gestioneze comportamentele, asumindu-giconsecintele care derivd din acestea.

Pd sA{ fotez&,fle acdv?

Adolescentul trebuie sa aiba o ocupafie principalapentru a-si dezvolta competenfele profesionale, persGnale

Fisociale. Mai mult, pentru a rdmAne sub

acoperigul vostru, el trebuie sd fie la gcoald, la serviciusau in cdutare activd a unei slqibe. Nu este acceptabilsi se trezeascd,la prAnz, sd-Si petreacd o parte a zilei

,,zapdnd' la televizor sau jucandu-se pe calculatorpentru ca apoi sd meargd sd stea cu prietenii pininoaptea tArziu. Fiti fermi in aceastd privintd.

lncepe sn-mlfle nrglne, ca pdrlnte, cd vol avea un egec,ci mivol lzolal

A educa un copil este o intreagd aventurd! Trebuie

sd testdm, sd indrdznim, si experimentdm, sd chestio-ndm Si, de asemenea, sd gregim. Nu este desigur ugorsd trdim cu sentimentul egecului sau cu senzafia cd nuam reugit atdt de bine cum am sperat. insd acestsentiment al egecului poate duce un pdrinte in situatiade a demisiona, cdnd de fapt situatia copilului impuneprezenla acestuia si investifia lui ca pdrinte. Dacd vdsimtiti cupringi de un sentiment de rugine, nu vd izolallpentru cd nu sunteti singurul pirinte care are dificultitlcu adolescentul.

Gasiti-va timp sa vorbiti despre situatia pe care o

trdifi cu propriul copil cu persoane in care avetlincredere. De asemenea, putefi sd asistati la intilniri degrup (propuse in mediul gcolar, in organizafii comunl-

tare sau in centre de readaptare pentru toxicomani),unde sd discutafi despre aceste probleme cu ceilalfiparinti. in general, aceste grupuri de sus;inere 9i sprijinreciproc se reunesc intr-un context lipsit de judecafinegative.

Schlmbarea dorttd penfiu adolescent se poate produce

lnstantaneu?in societatea noastrd sunt valorizate productivitatea

gi eficacitatea: trebuie sd actiondm repede, sd mdrimcadenta, si asigurdm cu orice pret rezultatele. Cu toateacestea, pentru schimbarea adolescentului, timpul esteun ingredient prefiios. Dste nevoie:

.de timp pentru a recunoagte existenfa uneiprobleme;

.de timp pentru demararea unei schimbdri;

.de timp pentru ca ansamblul sistemului familial sd

se adapteze la schimbare;.de timp pentru a modifica comportamentul deconsum al adolescentului,.

.de timp pentru a modifica toate comportamenteleasociate consumului;

.de timp pentru ca schimbarea sd se confirme, sdse consolideze Si sd devind sigurd.

Timpul este astdzi o marfd rard dar necesard pentruca intreaga schimbare sd se instaleze gi sd se confirme.Lasafi-l sd-gi facd treaba!

Adolescentul are deSul spaflu p€nftu a inndrtagl a cregte?Pentru ca o plantd sd creascd 9i sd se desfdgoare,

este nevoie de spafiu gi de aer. O plantd aflatd intr-un

l0 4

t0s



spaliu prea resfans nu poate 4iunge la deplina sa formdgi mdrime, in ciuda tuturor ing4yirii-orpe cire i te oferim.f,a

fel se intampld Si cu copitul. Dorind prea mult sd-lincadrdm, sa-l protejdm 9i sl-t supervizdm, il privdm despatiul necesar pentru a se dezvolta.

Pentru a cregte, el are nevoie de spafiu:

.pentru a fi singur;. pentru a fi cu prietenii lui;

. pentru a fi cu iubita tui (iubitul ei);

.pentru gestionarea propriilor indatoriri (Scoala,munca);

. pentru a comunica, a spune ce simte, ce gdndegte;

.pentru a se ingela, aface gregeli;

. pentru a se cunoagte mai bine, a se descoperi.

Cine spune spafiu s]une 9i pericol de a se pierde.Puneti-vd intrebdri, observafi, adaptafi_vd nevoilorcopilului, fdrd sd uitafi de propriile timite

atat ca plisoand, cdt Si ca pdrinte.

Cum putem gesdonastesul?

Iatd cdteva sfaturi pentru *i ajuta pe parinfi 9i peadolescenfi sd facd fald conflicteloi Si stresutui:

. strategia curfii supreme facefi asemeneajudecdto_rilor, ascultafi rnai intai pledoariile (cerlri, justi_

l.q.i, explicafii), apoi retragefi-vd pentru deliberari,inainte de a anunfa, la sfdrgit, o d-ecizieunanimd;

. pasul inapoi,: reacfiile ,,la cald" nu sunt intotdeaunacele mai bune, nici pe departe! Mai bine a$teptatio weme inainte de a reacfiona;

. respirafi pe nasi aerul inseamnd viafd;

.fuSrtL dacd-dugmanul

vi se pare prea puternlcpentru posibititatite- de momenl, evit^ati-t. rt"ii

"Jeveniti atunci c6nd veti fi mai bine pregatit;, delegafi: dacd_ arcina este prea grea, transmitefi oparte din povard partenerului; '. rddeti: atunci.c6nd este posibit, este mai bine sddetensionafi

situatia;. vorbifi: este dificil sd funcfiona[i bine cu un nod ingat.

Temed

Ml.eteamd sil nu se slmtd ftusfrat dacd InteMnl

^Numai prin intermediul frustrdrilor adolescentul va fiin.mdsurd sa invefe gi sd experimenteze rimitele tumiiefgrioqre. vainvdlaci daci d.e O.efturi inCiviOuafe,are

:j*dflgllsdrespecte limitele n*uL [" p,arintii sai. ToatAvraganoastrd suntem

constrdngi sa respectam reguli gi pecei care le aplicd; profesori, Airectorii patroni, potifigti,proprietari. Este mai bine sd invdfdm inch Oehi";;p;;iviefii.sd acceptdm ac-eastdrealitate gi frustrdrile pe czrele aduce cu sine. Sd ne aaucem l_irrt" cd una dinprincipalete provocdri are adoresc.ttt"i""t"

aceeade a seopune pentru a se afirma. Fifi buni parinti Si permiteti-fecopiilor sd vind in contact cu autoritateal mai tArziu, aupa:e

v.oT eveni adulti puternici, vd vor mul[umi ca iaii iufiitdestul pentru a le spune NU.

Mie teamd sri nu fugd de.acase,sd nudeviM violent, s{ nufurel

.Teama poate impinge la inacfiune, care favorizeazd

la rdndut ei statu quou1. Dacd nu aciionati, de fricd sa

F'l

106 t07



nu fuga de-acasd, violentd sau furturi, copilulva crede cd el este stdpinul situatiei, cd el domind. gipoate merge pdnd la folosirea gantajului gi manipuldriipentru a vd strdnge cu ugar ,,Dacd nu md laSi sd ies inseara asta, o sd fac scandal", ,,Dad nu-mi dai bani, amsd gdsesc o cale foarte simpla sd fac rost de ei".

Chiar dacd aceste fraze nu sunt ugor de incasat deun pdrinte, acesta trebuie sd le facd fafr, sd treacd laactiune gi sd instituie conditii de intervenfie propice,care sd-i permitd sd se menfind pe pozifii pdnd la capdt.Gindifi-va la inconvenientele lipsei de acfiune gi laavantajele interventiei; vefi infelege cd hotdrArea de aacfiona este cea bund.

, Dimpotrivd, dacd dintotdeauna copilul a avut unprofil de ,,rege", la adolescen[a el se poate foarte ugortransforma in ,,tiran", Uneori, pentru destituirea unuidictator este nevoie de o loviturd de stat, ceea ce poateproduce stricdciuni. Dste insd preferabil ca unadolescent sd invefe in aceastd perioadd a viefii luinofiunea de limitd: in felul acesta, va deveni un adultmai responsabil, mai funcfional.

I'Ile teamd sd nu se slnudddl

Societdtile occidentale, printre care gi Quebec-ul, auo ratA ridicatd a sinuciderilor in rAndul adolescentilor.Ideile, gandurile legate de posibilitatea sinuciderii nutrebuie in niciun caz tratate cu superficialitate. ArdLali-vddeschiSi si disponibili dacd adolescentul va impartdgegte

gdnduri suicidare. La nevoie, apelati la un profesionistsau, cel pufin, la liniile telefonice specializate care suntdisponibile atdt pentru pdrinti, cdt gi pentru tineri.

Nu este intotdeauna ugor sd deosebegti un veritabllgdnd suicidar de o tentativd de manipulare. Fi[i atenflrinformafi-vd gi incercafi sd infelegefi corect situatla.Nimic nu trebuie ignorat; qi nu va ldsafi silifi lainacfiune.

Mle teamit se nu albd probleme de senftate mlntaHl

Aproape intotdeauna este dificil sa obtii diagnosticeclare gi precise in ceea ce privegte sdndtatea mintala aunui adolescent, mai ales dacii acesta consumd drogurisau alcool. Acest consum poate sd antreneze o pertur-ba:re a functiondrii psihica obignuite. Din acest motiv,psihiatrii pot ezita sd formureze un diagnostic inainte caadolescentul sd inceteze orice consum-pe o perioadd detimp, s-auvor pune un diagnostic rezeiat, agteptand sapoata face o reevaluare.

Existd totugi citeva elemente observabile care vd,

pot determina sd consultati un psihiatru gi anume, dacd,in ciuda faptului ca a intrerupt consumul de cdtevasdptdmAni, tindrul:

.resimte frecvent gi persistent efectele substanteiconsumate;

. aude voci, are vedenii;

.vorbegte incoerent,.

. are spaime irafionale, necontrolate;

. are reacfii, rdsete, gesturi nepotrivite;

.are nevoie si desfdFoare ritualuri, ticuri pentru afuncfiona;

. se izoleazd din ce in ce mai mult.

l0 8 t0 9



I'Iie t@trd Mnu Ia bilalel

Introducerea de limite de cdtre parinti produce

uneori la copil reacfii fizice agresive. $i cum copilul numai are 6 ani, nu mai puteti sdJ luafi de mdnd si saJtrimitefi sd se mai gdndeasci in camera lui. De altfel,nici chiar pdrintele nu este departe de a deveni violent,ceea ce nu este deloc de dorit.

Daci weodatd vi se pare cd situatia scapd de subcontrol, nu ezitati sd chemati polifistul: acesta arecompetenfa necesard de a interveni in cazul persoa-nelor dezorganizate fizic Si psihic.

Ilmltele uteruenfrel

Pots*,1 bllgpecopllsdseschlmbe?

Nu, dar nu trebuie sd suportafi consecinfele hotdrdriilui. Daci el decide sd continue consumul ingrijordtor dedroguri sau alcool, va trebui sd o facd intr-un context in

care nu va manji restul familiei. Stabilind limite Sisanctiuni foarte clare in raport cu consumul, tdndrul va

trebui, mai deweme sau mai tArziu, sd se pozi[ioneze 9isd evalueze consecintele deciziilor sale.

in cluda lntervenflllor noastre, nlmlc nu se schlmbdl

Ca parinte, afi experimentat limitele, comunicarea,atenfia speciald, controlul si totu$i nimic nu se schimbd.Oare are consumul, pentru copilul vostru, un sens pe

care nu-l puteti inlelege? Poate afi fdcut prea mult, iar elprea pufin? Oare contextul exterior il impiedicd sd facdschimbdri? Vrea cu adevdrat sd se schimbe? Are nevoiede o interventie mai energicd? A incasat suficientesanctiuni pentru a dori si-Si modifice comportamentul?

. .Timpul poate favonza schimbarea, dar indulgen[a,niciodatd. Evitafi sd reluafi mereu aceteagi strad;ii Ginterventie parentala daci ele nu funcfione aza. iiieta_tea, noutatea, inte-nsitatea nterventiei pot proauce-undeze.chilibru pozitiv la copil: vdzirndu_vd ieacfionanddiferit, poate va acliona Si et aiferit.

Ce potface, in ulHmdInstant4 drcArefvzdsd se schlnbe?

Odatd ce afi incercat totul, trebuie sd acceptafi caadolescentut sd dezvolte o toxicomanie? Dacd..iOefi .ida, puteti si avefi in vedere c, vefi trdi mai larziu cu unadult toxicoman, cu tot ce presupune aceasta: bani decheltuit, datorii de platit, caugiuni de achitat, internari incentre de dezintoxicare, perioade de detenfie. Dacd cre_deti ca nu, trebuie mai intai sd recunoagtefi cd ali aiuns-6capdtut disponibititafii parentate Si cd aveti nev6ie deajutor din afard. Vefi putea apela la Directia pentruprotecfia tinerilor car. , cu ajutorul tegii, se va asigura cd

denroltarea gi securitatea Unarutui nu"sunt compromise.lspecfut lqa

Copllul mel3 depdglt r/arstade lg ant. C,aresunt drepturlle

mele parentale gl care iml sunt indatorlrlte?

Teoretic, de indatd ce a 4iuns la lg ani, tiindrul esterecunoscut prin lege ca fiind adult. Dl este in mdsurdsa-gr. exerc_ite drepturile gi apt sd beneficieze derDenatea aterentd, dar fdrd sd o exercite in detrimentulaltcuiva. Dacd rdmdne sub acoperigul parinfilor oOatacea 4juns la t8 ani, el este

obtigat si reipecte regulite pecare i le impunefi.

110

Caresunt leglle referltoare la copll in Canada?s

l ll

urmare, au loc arestdri, in timp ce in altele intervine



trxisti in primul rdnd o lege care tine de jurisdicfia

guvernului din Quebec: Legea privind protecfia tinerilor.

Aplicarea acestei legi urmdregte sd asigure tuturor

copiilor acordarea unor conditii de viatd favorabile, care

sd le permitd sd creascd in sigurantd. tra prevede

acordarea de sprijin Si asistenta copilului Si familiei lui.

trxisti 9i Legea privind tinerii contravenienfi, o lege

federald referitoare la tinerii intre 12 9i 17 ani care comit

infractiuni la Codul penal. Aceasta lege se intemeiazdpe

trei principii: protecfia societdtii, responsabilitatea

lindrului gi nevoile speciale ale tinerilor, datorate

faptului cd sunt minori. I'e4ea prevede clar ca lindrul

este responsabil de actele sale 9i cd trebuie sd igi asume

consecintele acestora: in consecintd, trebuie sd repareprejudiciile cauzate. in temeiul acestei legi, precum 9i a

legii de reglementare a anumitor droguri 9i altor

substanfe,minorilor li se poate aplica Codul penal. Este

de retinut ci aceastd lege va fi in curdnd inlocuita deLe4ea referitoare la sistemul penal pentru minori.

Ce prevede legeacu prtvlre la droguri?z

Legea care reglementeazd,drogurile Si alte substanfe

este aceeagi pentru adulti, ca 5i pentru minori. tra este

foarte clardz este interzisa producerea, importul,

exportul, traficul Si posesia pentru sine a oricdrei

substanfe ilicite. Prin trafic se intelege faptul de a vinde,

a da, a transporta, aliwa droguri sau de a fi complice la

una din aceste actiuni.Pot exista diferente in aplicarea legii' in unele

districte judiciare, existd o toleranfd zero qi, prin

fdrd a se incepe urmdrirea penald, polifistul avdndputere discrefionara.

Ia ce se expune copllul dacd nu respecti lqe.rr?

Din momentul in care un lindr este retinut, dosarulsdu este susceptibil de a urma doud cdi.

Prinna este programul de mdsuri in vedereaschimbdrii. Pentru a putea participa la acesta, ldnarultrebuie sd se recunoascd responsabil de gestul sdu gi sdfie gata sd colaboreze la repararea prejudiciilor. I sepropun, prin urmare, anumite mdsuri: muncd in folosulcomunitdfii, donafii, intdlniri de informare Si dereflectie, mdsuri orientate catre victimd. Tdndrul va aveaun dosar social pe o durata de 2 anl incepdnd cu datala care semneazd documentele.

A doua cale este Tribunalul pentru tineri, in cazul

unui t6ndr care are antecedente ingrijordtoare sau acdrui infracfiune imbracd un caracter grav. Daca tdndruleste gdsit vinovat de cdtre judecdtor, acesta poateordona una din urmdtoarele mdsuri: munci in folosulcomuniti{ii, donatii, intalniri de informare Si reflectie, operioadd probatorie urmdritd sau nu de un asistentsocial. Judecdtorul poate chiar dispune detenfiacopilului intr-un centru de primire. in acest caz, el vaavea un dosar judiciar (penal) pe o durata de la 5 la 5ani, in funcfie de tipul delictului.

Dosarul l va urmdri pand la varsta addte?Indiferent cd este vorba de un dosar,,social" sau de

un dosar,judiciar", trebuie gtiut cd nimic nu se gterge a

tt 2

18 ani gi cd aceste dosare pot fi utilizate impotriva

l l5

Obiectivul este de a-l determina sd reflecteze la faptele



tindrului dacd este din nou arestat. De exemplu, unuitandr de 17 anl, care a fost arestat pentru trafic destupefiante 9i a prlmlt I an de perioadd probatorie, iipoate fi consultat dosarul judiciar pentru minorl de ocurte judiciard pentru adulti pdna la virsta de 23 ani (17

ani + I an probatoriu + 5 ani dosar judlclar actlv = 23

ani).Legea este astfel fdcutd inc6t un act sdvAr$it in ziua

precedentd implinirii v6rstei de 18 ani nu va fl judecat

in acelasi regrm legal (pentru minori sau pentru adulti).in schimb, simpla posesie de droguri sau posesia inscopul traficului poate avea urmdri atunci cdnd tdnirulare deja 18 ani. in cazul simplei posesii de droguri,dosarul poate fi utilizat p6nd la 5 ani dupd executareade cdtre adolescent a sentintei judecitore$ti. in cazultraficului de droguri, dosarul poate fi utilizat pAnd la 5ani dupd executarea sentinfei date de tribunal.

Ce gunt mundle in foloeul comunltffl?

Prin aceasta mdsuri, tandrul este chemat sd reparesimbolic rdul pe care l-a produs. trl va executa unanumit numdr de ore de muncd gratuiti in folosul unuiasau a mai multor organisme nonlucrative din oragul sdu.Numdrul de ore de muncd este stabilit in functie degravitatea gi de numdrul de infractiuni.

in mod concret, tindrului i se cere sd facd diferitemunci pe l6ngd organisme care au nevoie de brafe

tinere gi vAnjoase: sd zugrdveascd intr'o casd pentrutineri, sd intrefind un teren, sd spele pardoseala, sd seocupe de persoane in virstd sau de copii mici.

sale gi sd facd fapte bune in jurul siu.

Ce reprednti o condamnare nts'un c€ntsu de prlmlre?

in cazul Legii prlvind tinerii contravenienfi,judecdtorul poate si hotdrascd ca adolescentul sd fiedefinut intr-un centru de primlre. Dxistd diferite tipuri de

astfel de centre: inchise, semideschise Si deschise.Aceste detentii permit protejarea societatii impotrivacomportamentelor copilului. Durata lor variazd infuncfie de dorinfa gi capacitatea copilului de a-gi schimbacomportamentele preocupante. Libertatea lui esterestrinsd Si controlatd pe timpul gederii in centru, c6ndbeneflciazd de seMcii profesionale gi educative dinpartea unui personal specializat format din: educatori,psihologi, cadre didactice, asistenti sociali, specialigti intoxicomanie. Tindrul poate primi 9i o sentintd cucaracter discontinuu, adicd poate rdmdne in timpul

sdptdminii in mediul sdu de viati, dar merge la centrulde primire de vineri pdnd duminicd seara.

Legea referitoare la protectia tinerilor ii dajudecdtorului posibilitatea de a-l orienta pe copil spreun centru de primire deschis sau inchis, in funcfie denevoile sale: acesta poate prin urmare sd meargd la

scoald in exteriorul centrului 9i igi poate petrece weelr-end-urile in familie. Va beneficia insd de aceleasi serviciiprofesionale ca gi intr-un centru intern.

115

i



I i l C0NCtUZIET-

. Iubitl-vdcopilul.

.Ascultatl-|.

.Respectafi-l.

.ingradi$-i excesele.

.Avetl incredere n el.

.Nu acordati atentie excluslvd substanfei (droguri

sau alcool).

. Priviti-vdcopilul in intregul lui.

.Fiti clari cu voi ingivd.

.Fitl coerenti cu voi in$ivi 9i cu partenerul.

.Convlngeti mai curdndprin exemplu'personaldec6tprln cuvlnte.

.indrdzniti si abordatl subiecteledlficile.

. Stabilltl-vd proprllle llmlte.

. Evttattsi vi concentratl Interventllle excluslvasupracontrolulul.

. Dafl copllulul dreptul si gregeascd.

. Dafi-vddreptul de a gregi.

.Dati timp Sispatiu schimbdrii.

lt 7

I



Ltst , t uBrEcTlr . ,0nr intnnnlRrL0Rr

DDSPRDDOLESCENTA

O etaryaflatA subsemnul chimbMi

Care sunt prlncipalele provociri ale adolescenfei?Prietenii, grupul, ,,ga1ca'sunt totul pentru el!Parcd nu mai e copilul meu, s.a schimbat atAt demult!Trebuie si md amestec in modul in care se imbracd,se tunde sau igi alege muzica?Trdim cu un sentiment ciudab camera lui nu maiface parte din casa noastrd, a devenit proprietateaLUI IUn telefon mobil? O linie telefonicd personali! 9i

mai ce?Fuge de mine, md eviti, se izoleazd,de familie!Cine conduce in casd?CAt sunt de ingaduitor ca pirinte??oate avea copilul meu optiuni diferite de ale mele?Mie foarte teami cd va suferi, cd va fi rdnit!Mieste atat de teami cd nu md mai iubeSte!

Ciltevaconcepteeferltoarea toxlcomanle

Care sunt factorli care pot contrlbui la dlmlnuareariscurllor de a deveni toxicoman?

Care sunt factorii de risc ce pot contrlbul la aparitlatoxlcomanlel?Care este procent4iul de tineri consumatori aderairatl?

118

Cdnd spui ,,drog" spui automat,,probleme. ?

119

sd-i ascult convorbirile telefonice?



Poate exista un consumator social de droguri sau dealcool?Ce se poate spune despre primele experienfe cudrogurile gi cu alcoolul?Toatd lumea face aga...Sunt eu, ca adult, congtient de propriut meu consum?

inrnnrAru RDFDBJToARDA sUBSTANTD

Care sunt grupele de substan[e psihotrope?Din ce se compune familia sedativelor?Din ce se compune familia stimulantelof?Din ce se compune familia perturbatoarelor?Ce se poate spune despre drogurile care cresc per-formanfele fizlce?Ce este dependenfa fizicd?Ce este dependenfa psihologicd?Ce este sevr4iul de droguri?

Dxistd unele substante mai periculoase decdt altele?Drogurl tarl sau droguri ugoare?Nu este decdt alcool!Rimin sechele la adolescentul care consumd droguri?Vor fl legallzate drogurile?

inrnnnAruBDFERIToABEADEprsrAKD

Caresunt tlpurile de consumatorl n cazul tinerilor?Ce este gl ce nu este normal?C6nddevine consumul ngrfloritor?Caresunt indiciile consumului?

Am unele bdnuieli; dar-nu sunt sigur: ce trebule si.'fac? : :Sd-i citesc urnalul intim, sd-i cotrobdi prirf cameri,

Trebuie sd stau de vorbd cu prietenii lui?Mi face si md gindesc tot timpul 1a... sau ce ecouriimi trezegte?Ce intrebdri trebuie sdd pun?Vinde droguri?Nu vorbegte dec6t despre asta,,nu se gindegte decdt

la asta!Cine consumd in adolescentd va deveni toxicomanmal tArziu?Copilul meu este alcoolic sau toxicoman?Hd{uirea de cdtre pdrinti este un pericol?Neglijarea de cdtre pdrinti este un pericol?

ixrnnnAru RDFDRTToAREA TNTERVDNTIE

tlodele n toxiamanle

Servicii isponiblle

Cum pot sa'l4iut?Sunt in cea mai buni pozitie sa-l ajut?

imi este prea greu sd intervin eu insumilCine sunt partenerii mei in interventie?Unde trebuie sd cer sprlJin?Dste bine sd-mi trimit copilul intr-un centru intern deteraple?Trebuie sd semnalez situafia Ia Directia pentruprotectia tinerilor?

Acliunea

Ce trebuie sd fac?

Ce fac dacd se intoarce acasd drogat?Ce si fac cu oblectele sau €u substanfele pe care Ieg3sesc?

t20

La. ce pedepse pot sa recurg?

t2l

Abllttlfiprentale



Ttebule sd tolerez consumul in casd?Da, dar prletenii lul consumdlSd-l izolez de grupul lui de prieteni?Ce sd fac cu banii lui de buzunar?Sdl interzic intdlnirile, privilegiile, actlvltdtile?Trebuie s&i controlez orele de intoarcere acasdl?

Locurile unde se duce?Trebule sdl avertlzez pe pdrinfti prietenilor lui cdeste consumatofTrebuie sd-mi asum consecinfele legale 9i financiareale faptului cd el consumd?TYebuie sd-i pldtesc datoriile de consumator dedroguri?Este indicatd o retragere temporard din mediul lui?iSi influenteazd, fralii gi surorile!Cind este compromisddezvoltanea gi siguranfa copi-lului?

Schimbarea Fcolii, o gcoald prtvatd., internatul,armata sunt toate acestea solufii?Existd solutii alternative la consumul de droguri?Ce este de preferat? Abstinenfa completd sau unconsum controlat?

Comunicarea

Nu wea sd-mi vorbeasc5...Pot sd-l oblig sd comunice?Trebuie sa-l oblig sd participe la activitdfi impreundcu familia?

Care sunt cele mai bune atitudini pentru a reugicomunicarea'eu adolescentul ?

Ce sunt notiunile de control Si limiti?A controla, a neglija, a slibi controlul, pdnd la cepunct?Ca pdrinfi, nu cddem de acord asupra regulilor cetrebuie stabllitePartenerul meu (sau partenera mea) consumdCe exemplu il dau eu?Suntem despd4itiCare este rolul tatdlui?Nu sunt sigur cd merg in directia cea bund!Nu mai pot sd am incredere in ellPot sd-l fofiez sd fie activ?incepe sd-mi fie rugine, ca pdrinte, cd voi avea unesec, cd md voi izola!Schimbarea doritd pentru adolescent se poateproduce instantaneu?Adolescentul are destul spatiu pentru a invdta si a

cregte?Cum putem gestiona stresul?

Temeri

Mi-e teamd sd nu se simtd frustrat dacd intervin!Mi-e teamd si nu fugi de-acasd, sd nu devind violentsd nu fure!Mi-e teamd sd nu se sinuciddlMie teamd sd nu aibd probleme de sdndtate mintald!Mi-e teamd sd nu 4iungem bdtaie!

Limitele nteruentieiPot sd-l oblig pe copil sd se schimbe?in ciuda interventiilor noastre, nimic nu se schimbdl

t22

Ce pot face, in ultimd instanfd, dacd refuzd sd se

t23



schimbe?

Aspectulegal

Copilul meu a depagit vdrsta de 18 ani. Care suntdrepturile mele parentale $i care imi sunt indatoririle?Care sunt legile referitoare la copii in Canada?

Ce prevede legea cu privire la droguri?La ce se expune copilul dacd nu respectd legea?Dosarul il va urmdri pdnd la vdrsta adultd?Ce sunt muncile in folosul comunitdtii?Ce reprezintd o condamnare intr-un centru de primire?

RrsuR$[rBLrooI, t r rcIY

cafl

AUDERSEI) Marie"Jos€ et al. L'ado et les aufres. Paris:

Editions de la Martinidre, 1996. lO5 p.( flydrogdne)AUDDRSEI) MarieJos€ et al. Ildroine, cocaine.,. voyage

interdlt, Paris; Editions de la Martini€re, 2OOl. lO0 p.(Hydrog€ne)

BLIND, Ren€ et M. POOL. Mon enfant et Ia drque:I'Indlspensable dialogue. Saint-Julien-en{enevois: Jouvence,2OO1.11 1 p.

CLOUIIEB" Richard. Mieux vlvre avec nos adolescents.Montr€al: L,eJour, 1994. l7O p.

CoMN6 PDRMANtrNT DE LUTTE A I,a ToxIcoMANIE.

Drques. savolr plus, risquer molns. Montr€al: Stank€, 2OOl.157 p.

COMITE PERI'IAIIENT DE LUTTD A I,A TOXCOMANIE. T€polnt sur Ia sltuatlon de Ia toxlcomanie au Qudbec en l'an2OOO.Ylontrbal: CPLT, 2OAO. 2l p.

DEIAARAVD, Michel. Les ados: mode d'emplol d I'usagedes parents. Beauport: MNH, 1995. 96 p.

DBDYFUS,Antoine. La drque, quelles rtponses?TournallCasterman, 1997.47 p.

La drogue...sl on s'en parlalt? Qu€bec: Ministire de la

sant€ et des services sociaux, 1995. 15 p.DUCLOS, Qermain, Danielle LAPORTtret Jacques ROSS.

Lestlme de sol de nos adolescents: gulde pratique d I'intentlon



d, ,EtienneGaudet,psihopedagogde renume,conducedefoarte mulli

ani proiecte destinatestudierii cauzelor. n .,,t _{

consumului de droguri in rdndul tinerilor, dar gi( | qJ modalitifilor deprevenire, ntervenfieori readaptarea

*tt*,H viaJasocialiacelorafectalideacestflagel.

Colectia OmuI de ldngd tine, pe care edituraMinerva o propune cititorilor incepdndcu acest itlu,igi propune sd aducd in discufie problemele delicateprivind raporturile dintre pdrinfi gi copiii lor. Multe

UUIIIR Cuvdnt inainte



---Y

cwANTnarmn ....................INTRODUCERE... . . . . . . . . . . . . . . . . . . . I

DESpRE DoLESCENTA... . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 5

O ebp allatd ubxmnulx,hlmb*ll, .......,........s

Cdteva ncepte cferiturcta toxlcomanle ..,..,.22

imnpsAnr REFERTToAREAsuBsrANTE................. . 2simnngAnt REFERTToARE,,RDEpts,rAnE......................IinrnnaAru REFERITOABEA NTERVENTTE.............,..67

tldele n oxhomanle.. . ,.,,....,,..Z

*rvlcll tllspnlblle ...............,......694cfluna,...,,... ..,,,.78Comunlcarca ,,...., z

Abllltttl rentate ...............,......,.5Temei,..,.,.,..,. .. . O5Aspctullqal .. . tog

in conc1u2tE..... . . . . . . . . . . . . . . . lsLtsTASUB|DCTET.ORt A iNrnpgARtLoR

................. r7RES|.JRSE|BL|OGRAF|CE.............. ......... 25NOTE ..... . . . . . . . . . t22

Schimblrilesocialemajoredin Romdnia ltimului deceniu,datorate ontextului eopoliticntemational,ar9ievolulieipolitice

intcrne, uadusn discutie n enomen ocial are -adovedita fi de

o amploare ngrijortrtoare:consumul de droguri. Includerea trriinoastre e ruta balcanictr drogurilor a luat completpenepregdtitesocietateaomAneasci.l ici unul dintresegrnenteleale educafie,

sf,ntrtate,ustifie,polilieetc.)nu a reacfionatromptgi intr-un nod

corespunzitor.Nici chiar sistemul nostru de valori, atitudini,rncntalitiifi, nu a putut si absoarbtr ceastiproblemtrnoutr, sI iigtrseascd odalitnfiadecvate e rezolvare.

Tinira generafie, n schimb, aflat[ ea instrgi n plind

pcrioadtr e tranzifie,specifici adolescenleiadictrnt-o perioadi

a ciuttrrii gi a descoperirii ropriei identit6;i, a cunoagterii i a

infelegeriide sineqi a celor din jur, a confruntirii cu problemecxistenfiale i cu nevoiavitaltrde a le rezolva), reacfionatapid.Lipsili,de celemai multeori, de nfelegerea,ertrbdareadullilordc a-i asculta, e fermitatea cestoran a propune oluJiide viaftr

coerente,inerii au cedatmirajului retragerii ntr-o lume in carenumaiei pot aveaacces,departede intruziunilegi agresivitatcacclorcarenu suntde o vdrsti cu ei.

A9ase acecd, n numaicdfivaani, Romdnia devenitdinpunct de tranzit o importanti piaftr de desfacerea drogurilor.

Traficul,dargiconsumul,ncepsi inregistrezealorisemnificative' aproximativ 8flo din cantitatesdc opiaccedBtinstc pictci europcne ircul! pecelc doul

rutc balcanicc. ara noartl csieprincipalultmnson al celci & a dou! rute: &ogurile vin din'Iurcis. tracprin Bulgarir, inrf, in Rominir pnn punctclcNcgru- Vodtr,VamaVeche.Giurgiu.Bcchet,es din larl in Ungaria,prin pnctelc Nldlac, BorV auPeler,ajung,apoi,prin Slovocia

9iCehia, a dcatimtia finall: Gcrmania.

58

. drogul se gdsegte la traficanfii de la coltul strdzii

39

pr' loifa de sau



este consumat in primul r6nd de cdtre copiii str2. uneori aceasta substanfd este utilizatd de studecare au nevoie de un supliment de energie isesiune pentru a-gi pregdti examenele.

Pe scurt, stimulantele sporesc activitatea sistemnervos central: ele produc o stare de excitafie,stimulare 9i de veghe, oferd un sentiment de controlde securitate personald. Consumate regulat gi in d,mari conduc la dependenfa psihologica*gi provoacd,,cravtng", adicd senzafia de lipsd la oprirea consumConsecinfele unui consum abuziv d-e stimulantedestul de grave: paranoia, dificultali de concentraoboseald excesivd, stdri depresive serioase (cunoscu

figard direct cu tutunul;'r,rrrabisul prezintd o concentrafie variatd de THC(lr . lrahidrocanabinol, substanfa care provoacdclr'< ul psihotrop). Uleiul de canabis are o concen_fr,rf r: fbarte mare de THC, pe cand hagigul, unaprrllrr mai micd; extremitdtile plantelor (mugurii,

Irrrr t:k: sau florile) confin ce l ma i mult THC, inf rrrlr t:c frunzele nu conlin dec"it foarte pufin. Deall lr . l , t :anabisul din euebec (,,euebec Cold,,)llr.r.pr: sa fie apreciat de consumatorii internalio-||*tll: lt(]rucisarile e plante, metodele de cultivare(ltrr rrslvcultura hidroponicd, cu efect de mdrire ar rrrrr .rr lraf iei de THC) au sporit cu 2|o/or urrr :rrlra[iade THC fald de ,,iarba', anilor 7O;r.frr rrl r:irnabisului ste variabil: primele semne self cf rfr..rzita lS-2Ode minute dupd prima inhalaretl tr rrrcrrtin timp de o ord.

trfectete cele ma ievlrllrrlc sunt o senzafie de bine, de linigtire,rkrrlrrl,r k: a rade,' n acelagi timp, vorbele suntdrlr*.orl <l<:zlanate,ebitul verbaf se incetinegte,nr lrll qr. ntrosesc, pupilele se dilatd, giitul se iritd.I'c nrii-.rrr;l<:r: f'ectul scade, se remarta o ugoard

-il i l i ltrtk.trl. i$i o ma i mare pOftd de m6nCare.

Altlrr I r,trr<l :ste consumat in exces o perioaddhtrlrlrrrrll.rl,t l< :imp, canabisul produce o stare derf*=rrrrrlv,rf r, 11<',ncralizatd:nteresul pentru gcoala,ntilnr l r; rrlrl pricteni (cu exceptia celor cu care

r lf qtil lt. l) tl p<:ntru diverse proiecte se reduceelfttlllor 1l l,rrrilrtrlse infundd to t ma i mult intr_o€lar. r lr . l . t r rrr :zr:ala. anabisuldevine central in!ldl't 5illrt,troilsrrnratorului,acesta fiind incapabil€a -r l f f 'ttlltrr.rt' vl;r[a n afara consumului (depen_t fe l l l rl I n ll rok rr l l<, i l ) ;

,down" al pudrei).

DIncere oompuneanltta pertwbatoarcIorCanabisul

.aldturi de alcool, este substanta cea mai popuprintre adolescenlii de astdzi. Canabisui aremare numdr de denumiri. pentru cei mai vmarijuana, mari,,,marijeanne,,, iarba.astdzi mai ales sub numete de ,,iarbd", elprezintd sub formd de frunze, tulpini sau muuscafi. Canabisulse fumeazd (fumezi un trabuc,amestec, o petarda...) sau se mdndnca (turtpr{jiturete...). Se poate prezenta gi sub foimacubulefe in nuanfe de maro inchis sau galbenacesta este hagigul care se fumeazd si et mdrgi amestecat cu tutun. ylai rar, se poate prezentaun ulei negru sau maro inchis; lichidut este int

37773869-drogurile-si-adolescenta

Documents

Transcript of 37773869-drogurile-si-adolescenta