IAnul XIX Nr. 921 Duminic[ 15 august 2021

Publica\ie cultural[ ;i artistic[. Editor Centrul Multicultural Poesis

PAGINA 7

James K. Polk, pre;edintele SUA care apledat pentru anexarea Texasului

PAGINA 6

Opera compozitoruluiGeorge Enescu

Pagubele s-au ridicat la miliarde de dolari,respectiv mii de locuin\e ;i p[duri rase

M[n[stirile, oaz[ de lini;te sufleteasc[Antologia American Crime

Story continuă în acest an cuImpeachment, un sezondedicat scandalului cu BillClinton și Monica Lewinsky dela mijlocul anilor 90.

Show-ul tocmai a beneficiatde primul trailer. FX a postatonline în această săptămână unteaser trailer pentruImpeachment.

Acesta este al treilea sezondin American Crime Story, oantologie creată de RyanMurphy în jurul scandalurilorjuridice de mare amploare dinSUA.

Premiera este programatăpe 7 septembrie și, deși în SUAva fi disponibil pe FX, suntșanse foarte mari să fiedistribuit în țara noastră prinintermediul Netflix. Nu de alta,dar primele două sezoane segăsesc tot acolo, The People vs.OJ Simpson și TheAssassination of GianniVersace.

Cel mai nou sezon al show-ului lui Ryan Murphyexaminează criza din SUA care

a dus la prima procedură depunere sub acuzare a unuipreședinte american în peste unsecol. Din câte se pare,perspectiva poveștii va fi prinochii femeilor din centrul aceleiintrigi, Monica Lewinsky(Beani Feldstein), Linda Tripp(Sarah Paulson) și Paula Jones(Annaleigh Ashford).

Fascinantă nu este însădoar povestea pe care s-ar puteasă nu o fi văzut niciodată într-un asemenea detaliu, ci șicontextul în care s-a petrecut.

A fost printre primelecazuri dezbătute mai mult deopinia publică și publicațiile decancan, decât de un tribunal.

Trailerul nu este unul foartecomplicat, dar face o treabăminunată în a te introduce înpoveste. Camera este plasată înspatele personajului principal,în ce Monica Lewinsky seperindă pe holurile Casei Albe,spre biroul președintelui BillClinton. Cuvintele spuse suntdoar câteva. ”Domnulepreședinte, domnișoaraLewinsky este aici să vă vadă.”

Impeachment, serialul desprescandalul cu Bill Clinton

;i Monica Lewinsky

Cele mai devastatoare incendiide vegeta\ie din lume

Constantin Brâncoveanu a fostdomnul Țării Românești între anii 1688și 1714, având una din cele mai lungidomnii din istoria principatelor române.În timpul în care a domnit, ȚaraRomânească a cunoscut o lungăperioadă de pace, de înflorire culturalăși de dezvoltare a vieții spirituale, înurma sa rămânând un mare număr dectitorii religioase și un stil arhitecturaleclectic ce-i poartă numele.

În data de 15 August 1714, ziua încare Brâncoveanu împlinea 60 de ani,ziua de nume a soţiei sale Maria şi maresărbătoare a creştinătăţii, turcii au pus lacale cea mai cumplită execuţie dinistoria imperiului otoman.Sultanulînsuşi şi invitaţii săi au fost prezenţi înpiaţa publică la executarea celor şaseromâni. Se spune că la execuţia luiConstantin Brâncoveanu, sultanulAhmed al III-lea invitase ambasadoriidin Veneţia, Franţa, Anglia, ImperiulHabsburgic şi Rusia. Sultanul le-a oferitBrâncovenilor iertarea şi viaţa, cucondiţia să treacă la mahomedanism.

„Fiţi viteji, feţii mei! Am pierdut totce-am avut, măcar sufletele să ni lemântuim” a fost îndemnuldomnitorului către fii săi, refuzândpropunerea sultanului. Sultanul a datsemnalul execuţiei şi capul ginereluiVăcărescu a fost primul căzut. Apoi, perând, al lui Constantin, al lui Ştefăniţă şial lui Răducu.

367 de ani de lamoartea lui

Br]ncoveanu

„Home Sweet Home Alone” esteun viitor film american de comedie șide familie, regizat de Dan Mazer, cuscenariu de Mikey Day și StreeterSeidell. Este a șasea parte din franciza“Home Alone” și va fi o reinterpretarea filmului original din 1990. Proiectuleste produs de 20th Century Studiosca un film original Disney +. A fostanunțat după ce Walt DisneyCompany a achiziționat 21st CenturyFox și a moștenit drepturile de film alefrancizei “Home Alone”.

„Home Sweet Home Alone” de laDisney va ajunge la timp pentrusărbători. 20th Century Studios aanunțat că pelicula va debuta pe 12noiembrie, conform Deadline. Încă nuexistă niciun trailer, dar distribuțiaarată promițător.

Așadar, filmul preferat de Crăciunal multora dintre noi, pelicula va fireînviată în viitorul apropiat de dragulplatformei Disney Plus. Anunțul esteoficial și face parte dintr-o serie departicularități ale iminentului serviciude streaming care a făcut valuri online.

“Home Alone” ajungela partea cu num[rul

;ase

420 de ani de laasasinarea luiMihai Viteazul

Nu ofi\erii germani l-au ucis pe Mihai, ci valonii, singurii militari de `ncredere ai generalului Basta PAGINA 2

PAGINA 3

PAGINILE 4-5

2 Informa\ia de Duminic[/15 august 2021

~n 19 august se `mplinesc 420 deani de la asasinarea lui Mihai Viteazulpe C]mpia Turzii. Spre surprindereanoastr[, istorici consacra\i au ajuns laconcluzia c[ uciderea lui MihaiViteazul nu este `nc[ un capitol `nchis.Cea mai cunoscut[ relatare de p]n[acum apar\ine cronicarului IstvanSzamoskozi.

“Unul din c[pitani cu numele deBori dac[ a intrat `n cort `mpreun[ cu`nc[ c]\iva a pus mana pe Mihai zic]nd<e;ti prins! Mihai i-a zis “Ba!” ;i cuaceasta pus-a m]na pe sabie s-o scoat[.Un valon \intind cu pu;ca a slobozit-o ;il-a lovit `n m]na st]nga cu care a c[utats[ scoat[ sabia, c[ci Mihai Voda erast]ngaci. Alt valon i-a str[puns `ndat[pieptul cu sabia, al treila valon l-a`mpu;cat `n spate ;i astfel pr[bu;indu-se i-au t[iat capul cu propria sabie.”

~n iulie 1601 Mihai ;i-astabilit tab[ra militar[ laMoftin

Ce s-a `nt]mplat cu o lun[ `nainte,este deja cunoscut. ~n iulie 1601 MihaiViteazul ;i-a stabilit tab[ra militar[ laMoftin. De aici, `mpreun[ cu generalulBasta, a c[rui oaste era la Satu Mare,voievodul rom]n pleac[ spre Gurusl[u,unde la 3 august 1601 `l `nfr]nge peSigismund Bathory. Satu Mare a fostlocul de `nt]lnire al trimi;ilor imperialiDavid Ungnad, Bartholomeus Pezzen ;iCarlo Magno. :i tot la Satu Mare trebuias[ ajung[ darul imperial `n valoare de25.000 de duca\i `mpreun[ cu baniipromi;i lui Mihai Viteazul de Rudolf alII-lea. Banii nu ajung ;i nici cadoul, iar`ntr-un final comisarii stabili\i la SatuMare reu;esc s[ provoace revoltanobililor maghiari din Transilvania`mpotriva lui Mihai Viteazul, r[zvr[tirecare i-a gr[bit sf]r;itul.

La 9 iulie 1599 comandantul cet[\iiSatu Mare, Mihail Székely de Kovend l-a `mprumutat pe Ioan Darahi domnului|[rii Române;ti pentru o misiune se-cret[. Vedem a;adar c[ leg[turile lui Mi-hai Viteazul cu Satu Mare se stabilesc`nainte ca domnul |[rii Rom]ne;ti s[cucereasc[ Transilvania.

Ioan Darahi sau Darai apar\ineanobilimii mijlocii din teritoriul cet[\iiSatu Mare. S[tm[reanul trebuia s[-lspioneze pe secretarul voievodului, IoanRacz. Acesta a fost b[nuit ;i g[sit vinovatde tr[darea secretelor c[tre Andrei

Bathory. Darahi i-a c];tigat `ncredereadomnitorului particip]nd astfel laexpedi\ia fulger `mpotriva cardinaluluiBathory din octombrie 1599, `n careAndrei Bathory a fost ucis. Misiunea sade secretar interimar ;i de traduc[tor allui Mihai Viteazul s-a sf]r;it oficial la 10decembrie 1599, dup[ care Darahiprime;te "slobozirea de plecare".

La scurt timp dup[ revenirea luiDarahi la Satu Mare, la 14 decembrie1599, Mihail Székely `i trimite oscrisoare consilierului ;i secretaruluiCur\ii Imperiale, Johann AntonBarvitius, prin care afl[m c[s[tm[reanul `;i ofer[ serviciile`mp[ratului< "Considera\i c[ ve\i avea ̀ nmine un prieten credincios, gata s[ v[slujeasc[ ;i c[, dac[ a; cunoa;teg]ndurile Domniei Voastre, `n ce modv-a; putea servi, n-a; omite nimic ;i n-a; sustrage nimic din capacitatea mea,astfel `nc]t pute\i dispune de mine pedeplin ;i ave\i `n mine pe deplin unslujitor credincios ;i nimic altceva.”

“(...) Atrag aten\ia c[ nu totul estedemn de `ncredere. Cred acest lucru,deoarece, at]ta timp c]t venerabila Cas[de Austria nu trimite un guvernator `nTransilvania, Mihai Voievod pretindeguvernarea, dup[ cum este ;i drept, c[ciel ;i-a riscat via\a pentru a-;i \ineobliga\ie de credin\[ jurat[ `mp[ratuluiroman (...) nici un alt `mp[rat roman n-a avut vreodat[ un ase- menea slujitor,care s[ fi s[v]r;it cu at]t de pu\inemijloace o victorie at]t de zdro- bitoare,pe de alt[ parte nu are ;i n-a avutniciodat[ un asemenea inamic cum vadeveni el, dac[ nu va ;ti s[ ;i-l men\in[,c[ci el este viteaz ;i iute ;i izbute;te s[atrag[ pe o;teni prin rapiditatea ;i gene-rozitatea sa (...)".

Din Satu Mare se cer banipentru oastea lui Mihai

~ntre timp la Satu Mare se stabile;te;i baronul David Ungnad care-l infor-meaz[ pe `mp[rat despre planurile luiMihai Viteazul. Astfel c[ `n primul s[uraport c[tre `mp[ratul Rudolf al II-lea,comisarul David Ungnad scrie< " c[despre Transilvania ;i Valachia vor`nt]lni trat[rile de pace mari greut[\i,mai ales fiind c[ Maiestatea Voastr[ ̀ nc[nu poate ;ti cum st[ cu Mihai Voevod `nprivin\a Transilvaniei, ;i dac[ el se val[sa de nedreapta lui preten\ie ;i va vrois[ se supun[ Maiest[\ei Voastre. Nu sepoate pune temei pe neutralitate> c[ciTransilvania trebue s[ fie ap[rat[ sau cuputere de Maiestatea Voastr[ sau trebuies[ cad[ `n tributul turcesc, st]nddeocamdat[ `n discre\ia ;i la bunul placal lui Mihai Vod[ `ncotro el se va`ntoarce dup[ gustul ;i inten\iile sale."Banul Mihalcea l-a `nt]mpinat la SatuMare pe ambasadorul BartholomeusPezzen

M[surile luate `mpotriva lui MihaiViteazul s-au intensificat ;i mai multdup[ `nt]lnirea comisarilor cu doctorulPezzen la Satu Mare. Acesta din urm[ afost `nt]mpinat de banul Mihalcea ;i dedoi transilv[neni, deputa\i `n diet[,Alard Ferenz ;i Barcsai Andras. Pentrua-;i asi- gura c[l[toria `n Transilvania,ambasa- dorul Pezzen i-a cerut lui Mihais[-;i tri- mit[ fiul pentru c]tva timp lacurtea `mp[ratului. Banul Mihalcea ;i`nc[ doi boieri ce ie;ir[ `n `nt]mpinarealui la Satu Mare au fost lua\i ostatici. La1 iulie 1600 Ungnad ;i Szekely `i scriu`mp[ratului. "Noi ne `ndrept[m odat[ cu Mihalcea ;icei doi transilv[neni, Alard Ferenz ;iBarcsai Andras, spre Satu Mare la dom-

nul Pezzen. Cei doi transilv[neni nu auvoie s[ se `ndep[rteze de Mihalcea ;i s[vorbeasc[ cu noi. Astfel c[ noi nu cu-noa;tem sentimentele lor fa\[ de Maies-tatea Voastr[ ;i dac[ ei s-ar manifestabucuros fa\[ de noi.

Banul Mihalcea se teme c[ va fire\inut la Satu Mare, iar noi ne tememca nu cumva s[ ajungem to\i treideodat[ cu el. Astfel c[ ei pot protestasolemn ;i pot s[ nu accepte negocieri pecare domnul voievod nu le-ar admite.(...) El poate aduce pagube mari,`ntreaga ac\iune este cu rezultat nesigur;i periculoas[ pentru toate p[r\ile, ;inumai Dumnezeu cel drept, prinmijloacele sale tainice, poate s[ o`ndrepte pe calea cea bun[. (...) Cudomnul Pezzen trebuie s[ discut[m clar,`ndat[ ce vom fi `mpreun[, toatelucrurile importante."

Str]ns cu u;a de lipsa banilor, MihaiViteazul accept[ toate cerin\eleambasadorului. Pezzen ajunsese la SatuMare dar nu a g[sit banii de la `mp[ratacolo. Pezzen i-a scris lui Rudolf c[ nu ag[sit banii ;i va trebui "s[ se duc[ lavoevod iar f[r[ moned[, ceea ce aratrage iar[;i insulte Maiest[\ei Voastredin partea barbarului". Mihai nu sea;tepta la mare lucru din solia luiPezzen, asta se vede din faptul c[ elcontinu[ tratativele ;i cu turcii,trimi\]nd o solie la Constantinopol.

La Satu Mare s-a pl[nuit revolta`mpotriva lui Mihai Viteazul Demultpl[nuita revolt[ `mpotriva lui Mihaia;teptase sosirea doctorului Pezzen. Ceidoi maghiari sosi\i s[-l `nt]mpine pePezzen la Satu Mare m[rturisesc `nascuns reprezentan\ilor `mp[ratului c[toat[ Transilvania era gata de revolt[`mpotriva lui Mihai Viteazul.

Nu ofi\erii germani l-au asasinat pe Mihai Viteazul

Revenind la asasinatul de pe C]mpiaTurzii, istoricul Tudor S[l[gean propuneo perspectiv[ foarte interesant[. Lu[m`n considerare c[ asasinatul a avut loc`ntr-o tabar[ militar[, de undeinforma\iile nu se scurgeau `n exterior.

Iar generalul Giorgio Basta, poate ficonsiderat unul dintre p[rin\iisistemului informa\iilor ;icontrainforma\iilor militare. Ofi\erii ;isolda\ii germani din armata lui Basta nuau participat deloc la asasinarea luiMihai. De la sosirea la comanda armateiimperiale din Ungaria Superioar[, Bastaa dat gre; `n `ncerc[rile de a se `n\elegecu solda\ii germani din subordine> cusilezienii a avut rela\ii tensionate `nc[din toamna anului 1599> silezienii aurefuzat atunci s[ `l urmeze pe Basta `nTransilvania> acest lucru l-a ajutat peMihai s[ ocupe teritoriul. ~n plus, `nmartie 1601, Mihai a devenit nobilsilezian, c]nd a intrat `n posesia

castelului Kinsperg, donat de c[tre`mp[rat. Castelul a fost luat `n st[p]nirede Mihai cu acordul nobililor reuni\i `nDieta Sileziei, fa\[ de care MihaiViteazul a depus, prin intermediulnobilului milanez Carlo Magno, unjur[m]nt de credin\[. A;a a devenitMihai compatriot cu membrii temuteicavalerii sileziene. Se pare c[ cel care a`ngropat trupul lui Mihai pe C]mpiaTurzii a fost un colonel silezian JohannSchneckenhaussi. Silezienii ;i al\igermani nu au fost de acord cu crima luiBasta. :i atunci se pune `ntrebarea< cinel-a ucis pe Mihai Viteazul? Asasinatul depe C]mpia Turzii a fost s[v]r;it exclusivde valoni, sus\ine istoricul TudorS[l[gean, oamenii de `ncredere ai luiBasta.

Ce scrie secretarul lui Basta ̀ nleg[tur[ cu asasinatul?

Cavalerul Ciro Spontoni (1552-1610), secretarul personal al lui Basta neofer[ una dintre cele mai importante;i mai credibile surse pentruevenimentele epocii. Spontonii a fost `nserviciul lui Basta p]n[ `n anul 1600,c]nd a plecat la Bologna, unde va finumit prim secretar al Senatului dinora;. Lucrarea “Historia dellaTransilvania” scris[ de Ciro Spontoni,ap[rut[ `n 1638 dup[ moartea acestuia,este considerat[ de istorici una dintrecele mai avizate surse pentru epoca luiMihai Viteazul. Red[m un fragment dinrelatarea lui.

“Chiar dac[ Basta ;tia c[ p[rereaprudent[ a lui Pezzen era bine`ntemeiat[, ;i c[ ar fi fost mai bine s[ `lomoare, iar rezultatul mai sigur dec]tdac[ l-ar fi luat prizonier, totu;i, pentrua nu oferi nim[nui posibilitatea de a-lacuza ca ar fi f[cut acest lucru din ur[sau din r[zbunare, lu[ decizia de a-l faceprizonier ;i de a-l trimite de`ndat[~mp[ratului. Pentru aceasta, `n searadinaintea plec[rii lui Mihai, `i trimiseacestuia porunc[ s[ vin[ la Consiliulcare avea loc, potrivit obiceiului, `nPavilionul s[u. Dar el, fie sf[tuit decon;tiin\a sa p[tat[, fie pentru c[,ocupat cu rezolvarea treburilor sale, nuvoia s[ piard[ timp, a refuzat s[ mearg[.

~n diminea\a urm[toare, la primaor[, a venit secretarul numitului Valah,probabil pentru a-i transmite scuze luiBasta pentru c[ Domnul s[u nu seprezentase la Consiliul din searadinainte. Dar acesta `l f[cu s[ a;tepte,sub diferite pretexte, ̀ n sala pavilionului,`n timp ce, din ultimul vestiar, trimise s[fie chema\i la el Beaury, Mortagna ;i al\ic[pitani ai Infanteriei Valone, `n care ;tiac[ poate avea `ncredere, ;i le porunci ca,`mpreun[ cu Muschetarii lor ;i cu c]\ivaHalebardieri, s[ mearga la Pavilionul luiMihai ;i s[-l ia prizonier, iar dac[ n-ar fivrut s[ se supun[ arestului, sau ar fi opus

rezisten\[, s[ `l omoare. C[pitanii auplecat de`ndat[ s[ ̀ ndeplineasc[ ordinuldat de General ;i, furi;]ndu-se c]t maipe ascuns ;i f[r[ zgomot, au ajuns laPavilionul s[u, care era, fa\[ de acela allui Basta, la o arunc[tur[ de s[geat[.

Acolo, f[c]nd mai multe t[ieturi `np]nze cu cu\itele, au intrat pe furi; `ninterior prin mai multe p[r\i, ;i l-au g[sitpe Valah discut]nd cu mult[ ardoare cuRakoczi, pe care `ncerca s[ `l conving[s[ plece `mpreun[ cu el `n ziuaurm[toare> acesta, `ns[, se opunea,scuz]ndu-se c[ f[r[ permisiunea luiBasta nu poate face asta. Cel dint]i cares-a apropiat de persoana lui a fost unLocotenent, care, av]nd `n m]na unScheltr (varietate de halebarda), `i cerus[ se recunoasc[ prizonierul~mparatului. Dar el puse de`ndata m]nape sabia lui `ncovoiata (Scimitarra),strig]nd cu putere ,,Eu, prizonier!” ;id[du `nspre acela, cu furie, o lovitur[at]t de rapida ;i de puternic[ ̀ nc]t rupsehampa armei sale.

Dar, atunci c]nd `;i ridica din noubra\ul, unul dintre Muschetari `i prinsesabia de m]ner ;i se repezi s[ i-o ia dinm]n[ cu din\ii, apoi, cu aceasta, `i t[iedeindat[ capul> f[r[ s[ vrea, `l r[ni `nacela;i timp la fa\[ pe Rakoczi.V[z]ndaceasta, solda\ii care erau acolo, lacomide c];tig, se n[pustir[ s[ jefuiasc[Pavilionul, `mpotriva ordinului pe careli-l d[duse Generalul. Acesta, dindorin\a de a pune m]na pe scrisorile cucare se g]ndea c] va putea justificahot[r]rea sa intemeiat[, trimise imediatordin ca acelea sa nu fie luate.”

Ciro Spontoni scrie c[ valonii auintrat `n cortul lui Mihai. Demn dere\inut este c[ de;i era secretarulgeneralului Basta, nu este un inamic allui Mihai.

~n descrierea sa Spontoni ̀ ncearc[ s[r[m]n[ echidistant, subliniind de c]tevaori valoarea domnului rom]n.

~n `nchiere, putem s[ concluzion[mc[ `n ciuda numeroaselor relat[ri,episodul sasinatului de pe C]mpiaTurzii r[m]ne `n continuare un subiectdeschis.

A.Z.

Bibliografie<C[l[tori str[ini despre |[rile

Rom]ne, vol IV, Bucure;ti 1972Mihai Viteazul `n con;tiin\a

european[, vol. 1, Documente externe,Bucure;ti, 1982

Ioachim Cr[ciun, CronicarulSzamoskozy ;i `nsemn[rile lui privitoarela rom]ni 1566-1608, Cluj, 1928

Doru Radosav, Un s[tm[rean lacurtea domneasc[ a lui Mihai Viteazul,1977

Tudor S[l[gean, Cum a fost asasinatMihai Viteazul? www.adev[rul.ro

A. D. Xenopol, Istoria Rom]nilor,vol. V,1914

ISTORIECiro Spontoni< “~n diminea\a urm[toare, la prima or[, a venit secretarul numitului Valah, probabilpentru a-i transmite scuze lui Basta pentru c[ Domnul s[u nu se prezentase la Consiliul din searadinainte. Dar acesta `l f[cu s[ a;tepte, sub diferite pretexte, `n sala pavilionului, `n timp ce, din ultimulvestiar, trimise s[ fie chema\i la el Beaury, Mortagna ;i al\i c[pitani ai Infanteriei Valone, `n care ;tiac[ poate avea `ncredere, ;i le porunci ca, `mpreun[ cu Muschetarii lor ;i cu c]\iva Halebardieri, s[mearga la Pavilionul lui Mihai ;i s[-l ia prizonier, iar dac[ n-ar fi vrut s[ se supun[ arestului, sau arfi opus rezisten\[, s[ `l omoare.”

Uciderea lui Mihai Viteazul pe C]mpia Turzii, gravur[ din anul 1703

420 de ani de la asasinarea lui Mihai Viteazul

Director general - D. P[curaru

Redactor ;ef suplimente - Adriana Zaharia

(Informa\ia Zilei de Duminic[ ;i S[n[tate ;i Frumuse\e,

Informa\ia TV)

Redac\ia Satu Mare<str. Mircea cel B[tr]n nr. 15

Satu Mare, cod 440012 Telefon< 0261-767300

e-mail< redactiasm@informatia-zilei.ro

ISSN 1222-4715

www.informatia-zilei.ro

Director editor< Ilie S[lceanu

15 august 2021/Informa\ia de Duminic[ 3

EVENIMENTSe poate spune că cea mai mare tragedie de acest gen a fost produsă în Siberia, în anul 2003. În

acel incendiu au ars aproape 200.000 de kilometri pătrați de vegetație.Emisia imensă de monoxid de carbon a ajuns la cote alarmante și a fost atât de mare, încât a anulat

economia de emisii de carbon a Uniunii Europene, prevăzute de protocolul de la Kyoto. Potrivitdatelor furnizate de satelit, fumul a acoperit o bună parte din Europa, dar și din Asia.

De cele mai multe ori,incendiile de pădure ajută laregenerarea vegetației, prinfertilizarea pământului, însă potcauza și pagube importante, pede altă parte. Cele maidezastruase catastrofe produsede incendii au fost aduse, cel maiprobabil, de secolul XX șiînceputul de secol XXI.

În anul 1919, Canada s-aconfruntat cu unul dintre cele maidevastatoare incendii din întreaga saistorie. Nu degeaba tragicul incident afost supranumit Marele incendiu din1919, când au ars peste 20.234kilometri pătrați de vegetație în zonade vest a statului. Una dintreprincipalele cauze ale dezastrului afost tăierea lemnului pentru producțiade mobilă, pentru domeniulconstrucțiilor, dar și pentruconstruirea de ambarcațiuni. În urmadezastrului, câteva zeci de persoane aufost date dispărute, 11 persoane audecedat, iar zeci de mii de locuințe aufost rase de pe fața pământului.

Incendiul din VinereaNeagră produs în Australia,în anul 1939

Unul dintre cele mai puterniceincendii ale secolului a izbucnit în ziuade 13 ianuarie 1939, în vecinătateaorașului Victoria, din Australia. Numai puțin de 71 de vieți au fost atuncicurmate, zeci de mii de locuințe aufost făcute una cu pământul, iar

agricultura locală a fost afectată celpuțin pentru 10 ani din acel moment.De menționat este faptul că vântulputernic a fost cel care a contribuit larăspândirea incendiului, curenții deaer constanți împingând flăcările cu oviteză uimitoare.

Canada a mai avut partede un incendiu devastatorîn anul 1989

Pompierii au avut de-a face în acelan cu stingerea a nu mai puțin de 1000de focare separate de incendiu, toateizbucnite în provincia canadianăManitoba, cunoscută pentru zonelevaste de preerie. Incendiul devastatora ras, și în acest caz, mai multelocuințe. A fost nevoie ca zeci de miide oameni să fie evacuați din propriilelocuințe, deoarece incendiul s-a extinscu repeziciune. De asemenea, au arspesre 32.780 de kilometri pătrați devegetație.

2014 a adus pentru statulcanadain un alt incendiuputernic în teritoriilede nord-vest

Alți 34.000 de kilometri pătrați aufost cuprinși de flăcări în Canada, înanul 2014, aceasta fiind probabil ceamai mare calamitate de pe continentulnord-american. Tragedia s-a produsdupă o secetă chinuitoare și un val decăldură sufocant. Pompierii au fostnevoiți să se lupte cu peste 100 defocare distincte, însă ceea ce le-a

îngreunat cu adevărat munca a fostfaptul că fumul gros a acoperit o partedin continent, dispersându-se pe orază de mii de kilometri distanță.Fumul a fost vizibil inclusv de peteritoriul european.

Taigaua siberianăa fost mistuită în anul 2003

Se poate spune că cea mai maretragedie de acest gen a fost ceaprodusă în Siberia, în anul 2003. Înacel incendiu au ars aproape 200.000de kilometri pătrați de vegetație.

Emisia imensă de monoxid decarbon a ajuns la cote alarmante și afost atât de mare, încât a anulateconomia de emisii de carbon a

Uniunii Europene, prevăzute deprotocolul de la Kyoto. Potrivit datelorfurnizate de satelit - căci a fost vizibildin spațiu - fumul a acoperit o bunăparte din Europa, dar și din Asia.

Urme ale incendiului devastatorsunt detectabile și vizibile și astăzi.

A consemnatMirela Filimon

Unul dintre cele mai puternice incendii ale secolului a izbucnit în ziua de 13 ianuarie 1939, în vecinătatea orașului Victoria, din Australia. Nu mai puțin de 71 de vieți au fost atunci curmate, zeci de mii de locuințe au fost făcute una cu pământul, iar agricultura locală a fost afectată cel puțin pentru 10 ani din acel moment

Cele mai mari incendii de vegeta\ie din lumesoldate cu mii de locuin\e ;i p[duri rase

Pagubele s-au ridicat la miliarde de dolari în urma celor mai mari dezastre de acest gen din istorie

Toate regiunile lumii suntafectate de schimbările climaticetot mai evidente din ultimii ani.Mările și oceanele își crescvolumul, în primul rând datorităcalotelor glaciare care se topesc.Fenomenele meteorologice capătădimensiuni extreme, iarprecipitațiile sunt tot maiabundente în unele regiuni alelumii. Pe de altă parte, sunt statecare în acest moment se confruntăcu valuri puternice de căldură șisecetă extremă.

Meteorologii prevăd că aceste valuride căldură se vor intensifica înurmătorii ani și că acestea vor fi din ceîn ce mai greu de stăpânit.

Nivelul mărilor și oceanelorcrește din cauza topiriicalotei glaciare

Atunci când apa se încălzește, îșimărește volumul. Încălzirea globală seaflă, de asemenea, la originea topiriicalotelor glaciare și a ghețarilor.

Luate împreună, aceste schimbări ducla creșterea nivelului mărilor șioceanelor și, astfel, la inundarea șierodarea zonelor de coastă și a celorjoase.

Schimbarea regimuluiprecipitațiilor

Ploile torențiale și alte fenomenemeteorologice extreme devin din ce înce mai frecvente. Ca urmare a acesteisituații, se produc inundații și scadecalitatea apei, iar resursele de apă devintot mai precare în unele regiuni.

Ca urmare, continentul european seconfruntă în prezent, dar se vaconfrunta și în viitor cu o serie deconsecințe, dintre cele mai nedorite. ÎnEuropa Centrală și de Sud suntfrecvente valurile de căldură, incendiileforestiere precum și seceta.

Zona mediteraneeană devine totmai aridă, ceea ce o face vulnerabilă înfața secetei și a incendiilor forestiere.

Nordul Europei devine considerabilmai umed și este posibil ca inundațiilepe perioada iernii să devină unfenomen obișnuit.

Zonele urbane, în care trăiesc înprezent 4 din 5 europeni, sunt afectatede valuri de căldură, inundații saucreșterea nivelului mărilor, și adesea nudispun de mijloacele necesare pentru ase putea adapta schimbărilor climatice.

Țările în curs de dezvoltare săracevor fi cele mai afectate. Viațalocuitorilor lor va depinde într-o foartemare măsură de mediul natural,deoarece au și cele mai puține resursepentru a face față schimbărilorclimatice.

A crescut numărul de pierderi de vieți omenești, precumși riscul pentru flora și fauna sălbatică

Efectele nefaste ale schimbărilorclimatice se fac resimțite din plin. Înprezent, omenirea asistă la modificareadistribuției unor boli transmise prin apăsau vectori, dar și la creștereanumărului deceselor cauzate de secetăși căldură. Pe de ală parte, în alte regiunia scăzut numărul celor care au decedatdin cauza frigului.

În perioada 1980-2011, au fost

afectate de inundații peste5,5  milioane de persoane, iarpierderile economice directe rezultateau fost de peste 90 de miliarde de euro.Astfel, daunele cauzate bunurilorimobile și infrastructurii, dar șisănătății umane antrenează costuriridicate pentru societate și economie.

Sectoarele care depind mult detemperatură și precipitații, cum ar fiagricultura, silvicultura, energia și

turismul, sunt în mod special afectate.Trebuie menționat faptul că

inclusiv supraviețuirea multor speciieste amenințată, fiind vorba atât deplante, cât și de animale.

Multe specii terestre, de apă dulceși marine au migrat deja. Unele speciide plante și animale riscă să disparădacă temperaturile medii globale vorcontinua să crească necontrolat.

Lucreția F.

Atunci când apa se încălzește, își mărește volumul. Încălzirea globală se află, de asemenea, la originea topirii calotelor glaciare și a ghețarilor

Fenomenele meteorologice sunt tot maiextreme ;i precipita\iile mai abundente

Schimb[rile climatice afecteaz[ toate regiunile lumii< nivelul m[rilor ;i oceanelor cresc, iar calotele glaciare se topesc

4 Informa\ia de Duminic[/15 august 2021 15 august 2021/Informa\ia de Duminic[ 5

Mănăstirile din \ara noastr[ încăpăstrează dovezile spiritualitățiiromânești, dar și istoria din cele maivechi timpuri până în prezent.

Lăcașurile de cult din România suntconsiderate adevărate nestemate aleneamului și obiective turistice importantedeoarece atrag anual mii de vizitatori. ~ncele ce urmeaz[ v[ prezent[m c]tevadintre acele m[n[stiri care, `n fiecare an,pe data de 15 august, `;i deschid por\ilepentru enoria;ii afla\i `n c[utarea lini;teisuflete;ti.

1. M[n[stirea BixadAceast[ m[n[stire, al c[rei hram se

cinste;te la data de 29 iunie, la s[rb[toareaSfin\ilor Apostoli Petru ;i Pavel, se afl[ `ncomuna Bixad, jude\ul Satu Mare.

Mănăstirea a fost ctitorită la sfârșitulsec. XVII, în jurul anului 1689, dearhimandritul Isaia (fost călugăr grecortodox în Mănăstirea “ Sf. Pavel “ –Athos) și a fost terminată în 1700, fiindpustiită un an mai târziu când Isaia“convertit la legea Romei a fost ucis“ (St.Metes, 1936). Biserica actuală, construitădin piatră și cărămidă în 1771, a fostrestaurată între anii 1978 și 1980, înultimii ani fiind construite mai multeanexe.

2. M[n[stirea “Izvorul T[m[duirii”, M[riu;

În zona nu a fost niciodată viațămonahal[. Mănăstirea s-a înființat în 16august 1992, la solicitarea credincioșilordin M[riu;, care au ținut să `ndeplineasc[angajamentul care l-au luat fa\[ deDumnezeu în timpul celui de al doilearăzboi mondial. Atunci s-au dat lupte`ntre armatele hortiste, sătenii împreunăcu preotul satului s-au adăpostit înbiseric[ rug]ndu-se tot timpul luiDumnezeu.

Atunci și-au luat angajamentul că,dac[ ei și satul vor sc[pa, vor construi obiseric[ în care să slujească călugări și vorînființă un muzeu. După Revoluția din1989 s-au hotărât să-și duc[ la îndeplinireangajamentul și au cedat statului 48 ha, încare a intrat și perimetrul mănăstirii.

Totodată, au ridicat o mic[ clădire dinlemn pentru primii călugări ce vor veni.

3. M[n[stirea NiculaVechi loc de pelerinaj, biserica

mănăstirii a adăpostit de-a lungultimpului renumita icoană pictată în anul1681 de meșterul Luca din Iclod.Conform unui proces-verbal întocmit deofițeri austrieci, icoana ar fi lăcrimat între15 februarie și 12 martie 1699. În anul1713 guvernatorul TransilvanieiSigismund Kornis a dus icoana lareședința nobiliară de la Castelul Kornisdin satul Benediugu Dejului, de undeaceasta a ajuns la Cluj.

După care, icoana se întoarce laNicula, în bisericuța de lemn nouconstruită pe dealul împădurit din parteade miazăzi a satului, pentru a adăpostiodorul bisericesc. Potrivit datelorexistente icoana ar fi fost dăruită sătenilorde la Nicula de către nobilul român IoanCupșa (de confesiune catolică). Astăzi,bisericuța de lemn (originală) nu maiexistă, fiind mistuită cu tot ce era în ea defocul unui incendiu izbucnit la începutulanilor 1970.

În locul vechii mănăstiri de lemn arsea fost adusă, în anii următori, o biseric[de lemn din satul Țop-Pădureni, județulCluj.

4. M[n[stirea Port[ri\aMănăstirea Portărița din Prilog este o

mănăstire ortodoxă de călugări dinRomânia, situată pe domeniul satuluiPrilog, județul Satu Mare, la un kilometrude sat, în apropiere de Mujdeni. Estenumită astfel după hramul bisericii maridin complexul mănăstiresc - MaicaDomnului Portărița de la Muntele Athos(prima duminică din luna iulie).

Pe lângă biserica mare, mănăstireacuprinde și un paraclis mic de iarnă (înaripa bisericii mari Portărița), cu hramulAdormirea Maicii Domnului, un paraclisde iarnă la etaj, cu hramul CuvioasaParaschiva, și un altar de vară, situat încurtea interioară, cu hramul Schimbareala față.

Este un așezământ monahal ctitorit lasfârșitul secolului XX, în 1992, depărintele arhidiacon Gheorghe Băbuț,care a donat și terenul.

M[n[stirea Bixad, comuna Bixad, jud. Satu Mare

M[n[stirea “Izvorul T[m[duirii”, comuna Valea Vinului, sat M[riu;

M[n[stirea Nicula, satul Nicula, comuna Fize;u Gherlii, jud. Cluj

M[n[stirea Port[ri\a, sat Prilog, comuna Ora;u Nou, jud. Satu Mare

M[n[stirile, oaz[ de lini;te sufleteasc[O mănăstire este un așezământ religios în care trăiesc, după anumite reguli ascetice, călugări sau călugărițe, sau un ansamblu de clădiri care alcătuiesc

un astfel de așezământ. Frumuseţea mănăstirilor româneşti este imposibil de cuantificat, fiecare lăcaş de cult este încărcat de istorie şi spiritualitate, purtând specificul zonei din care provine.

Altarul de var[ al M[n[stirii Bixad Interiorul bisericii vechi a M[n[stirii M[riu; Icoana F[c[toare de minuni de la M[n[stirea Nicula Interiorul bisericii m[n[stirii Nicula Altarul de var[ al M[n[stirii Port[ri\a

M[n[stirea Bixad

M[n[stirea M[riu;

M[n[stirea Nicula

M[n[stirea Port[ri\a

“Mănăstirea este tinda raiului, casa lui Dumnezeu, poarta cerului, loculîmplinirilor, cerul cel de pe pământ şi locul în care se arată iubirea lui

Dumnezeu.” - P[rintele Teofil Părăian

Adesea denumit primulpreședinte „cal negru”, James K.Polk a fost ultimul dintre suporteriipre;edintelui Jackson care a stat înCasa Albă și ultimul președinteputernic până la Războiul Civil din1861.

S-a născut în Mecklenburg, Carolinade Nord, în 1795. Studios și harnic, Polka absolvit cu onoruri în 1818Universitatea din Carolina de Nord. Catânăr avocat, a intrat în politică, a servit înlegislatura din Tennessee și a devenitprieten cu Andrew Jackson.

În Camera Reprezentanților, Polk afost locotenent-șef al lui Jackson înrăzboiul său bancar. A ocupat funcția depreședinte între 1835 și 1839, p[r[sindpostul pentru a deveni guvernator alTennessee.

După construirea unei practici desucces în Tennessee, Polk a fost ales înlegislatura de stat în 1823 și apoi înCamera Reprezentanților Statelor Uniteîn 1825, devenind un puternic susținătoral lui Andrew Jackson. După ce a ocupatfuncția de președinte al Comitetuluipentru căi și mijloace, a devenitpreședinte al Camerei în 1835.

Polk a părăsit Congresul pentru acandida la funcția de guvernator alTennessee; a câștigat în 1839, dar apierdut în 1841 și 1843.

Discipol al pre;edintelui Andrew Jackson

Când Polk a sosit la Washington, D.C.pentru sesiunea obișnuită a Congresului,în decembrie 1825, s-a cazat în pensiunealui Benjamin Burch cu alți reprezentanțidin Tennessee, inclusiv Sam Houston.

Polk a ținut primul său discurs majorla 13 martie 1826, în care a spus căColegiul Electoral ar trebui abolit și căpreședintele ar trebui ales prin votpopular.

Rămânând amar la presupusa afacerecoruptă între Adams și Clay, Polk adevenit un critic vocal al administrației,votând frecvent împotriva politicilor sale.Sarah Polk a rămas acasă în Columbia înprimul an al soțului ei în Congres, dar l-aînsoțit la Washington începând dindecembrie 1826> ea l-a ajutat cucorespondența lui și a venit să audădiscursurile lui James.

Polk a câștigat realegerea în 1827 și acontinuat să se opună administrațieiAdams. A rămas în strânsă legătură cuJackson și, când Jackson a candidat lapreședinție în 1828, Polk era consiliercorespunzător în campania sa. Dupăvictoria lui Jackson `mpotriva lui Adams,Polk a devenit unul dintre cei maiproeminenți și loiali susținători ai nouluipreședinte din Cameră.

Lucrând în numele lui Jackson, Polks-a opus cu succes „îmbunătățirilorinterne” finanțate de federal, cum ar fi undrum propus de la Buffalo la NewOrleans și a fost mulțumit de veto-ul luiJackson Maysville Road în mai 1830, cândJackson a blocat un proiect de lege pentrufinanțarea unei extinderi a drumului înîntregime într-un singur stat, Kentucky,considerându-l neconstituțional.

Oponenții lui Jackson au susținut cămesajul de veto, care s-a plâns puternic deînclinația Congresului de a trece proiectea fost scris de Polk, dar el a negat acestlucru, afirmând că mesajul este înîntregime al președintelui.

Polk a fost cel mai proeminent aliat allui Jackson în „Războiul bancar” care s-adezvoltat în fața opoziției lui Jackson fațăde reautorizarea celei de-a doua bănci aStatelor Unite.

A doua bancă, condusă de Nicholas

Biddle din Philadelphia, nu numai cădeținea dolari federali, dar controla omare parte din credit în Statele Unite,deoarece putea prezenta moneda emisăde băncile locale pentru răscumpărarea înaur sau argint. Unii occidentali, inclusivJackson, s-au opus celei de-a doua bănci,considerând-o un monopol careacționează în interesul esticilor.

Polk, în calitate de membru alComitetului pentru Căile și MijloaceleCasei, a efectuat investigații asupra celeide-a doua bănci și, deși comitetul a votatpentru un proiect de lege de reînnoire astatutului băncii (programat să expire în1836), Polk a emis un raport minoritarputernic care condamna banca.

Proiectul de lege a adoptat Congresulîn 1832, dar Jackson i-a acordat drept deveto, iar Congresul nu a reușit să anulezeveto-ul. Acțiunea lui Jackson a fost extremde controversată la Washington, dar aavut un sprijin public considerabil și acâștigat o realegere ușoară în 1832.

La fel ca mulți sudici, Polk a favorizattarifele mici la mărfurile importate și asimpatizat inițial cu opoziția lui John C.Calhoun față de Tariful Abominărilor întimpul crizei de anulare din 1832–1833,dar a venit în partea lui Jackson în timpce Calhoun se îndrepta spre susținereasecesiunii.

Ulterior, Polk i-a rămas loial luiJackson, în timp ce președintele a încercatsă afirme autoritatea federală.

Polk a condamnat secesiunea și asusținut proiectul de lege privind forțaîmpotriva Carolinei de Sud, carerevendică autoritatea de a anula tarifelefederale. Problema a fost soluționată deCongresul adoptând un tarif decompromis.

Guvernator al statului Tennessee

~n 1835, democrații pierduserăguvernarea Tennessee pentru prima datăîn istoria lor, iar Polk a decis să se întoarcăacasă pentru a ajuta partidul.

Polk s-a întors într-un incendiu dinTennessee pentru White șiWhiggism>statul se schimbase foarte multîn loialitățile sale politice încă din zileledominației Jacksoniene. Polk a întreprinsprima sa campanie la nivel național,împotriva actualului whig, NewtonCannon, care a căutat un al treilea mandatde doi ani ca guvernator.

Faptul că Polk a fost cel chemat să„răscumpere” Tennessee de la Whigs l-arecunoscut tacit ca șef al PartiduluiDemocrat de Stat.

Polk a făcut campanie pe problemenaționale, în timp ce Cannon a subliniatproblemele locale din Tennessee. După cea fost învins de Polk în primele dezbateri,guvernatorul s-a retras la Nashville, peatunci capitala statului, susținând afacerioficiale importante.

Polk a ținut discursuri în tot statul,căutând să devină cunoscut mai multdecât în localitatea sa natală dinTennessee. Când Cannon a revenit peurmele campaniei în ultimele zile, Polk l-a urmărit, grăbind lungimea statuluipentru a putea dezbate din nouguvernatorul. În ziua alegerilor, 1 august1839, Polk l-a învins pe Cannon, între54.102 și 51.396, în timp ce democrații aurecucerit legislativul statului și au câștigatînapoi trei locuri în Congres în Tennessee.

Cele trei programe majore ale lui Polkîn timpul guvernării sale< reglementareabăncilor de stat, implementareaîmbunătățirilor interne ale statului șiîmbunătățirea educației nu au reușit săobțină aprobarea legislativului.

Singurul său succes major `n calitatede guvernator a fost politicul său pentrua asigura înlocuirea celor doi senatori

americani Whig din Tennessee cudemocrați.

Mandatul lui Polk a fost împiedicat decontinuarea crizei economice la nivelnațional care a urmat Panica din 1837 șicare a determinat Van Buren să piardăalegerile din 1840.

Pre;eden\ia lui James K. Polk

Președinția lui James K. Polk aînceput la 4 martie 1845, când acesta afost pus în funcție și s-a încheiat la 4martie 1849. El a fost democrat și apreluat funcția după ce l-a învins pe WhigHenry Clay în alegerile prezidențiale din1844. Polk a părăsit funcția după unmandat, îndeplinind angajamentul decampanie pe care l-a făcut în 1844 și a fostsuccedat de Whig Zachary Taylor. Unapropiat al lui Andrew Jackson,președinția lui Polk a reflectat aderarea sala idealurile democrației Jacksonian și ladestinul manifest.

Polk a fost ultimul președinteputernic de dinainte de Războiul Civil,după ce a îndeplinit în cei patru ani demandat în funcție fiecare obiectiv majorde politică internă și externă stabilit întimpul campaniei sale și al tranziției cătreadministrația sa. Președinția lui Polk afost deosebit de influentă în politicaexternă a SUA, iar președinția sa a văzutultimele mari expansiuni ale StatelorUnite adiacente.

Când Mexicul a respins anexarea SUAa Texasului, Polk a obținut o victoriecuprinzătoare în războiul mexico-american, care a dus la cedarea de cătreMexic a aproape întregului ceea ce esteacum sud-vestul american. El a amenințatrăzboiul cu Regatul Unit pentru controlulstatului Oregon, ajungând în cele dinurmă la un acord în care ambele națiuniau fost de acord să împartă regiunea înparalela 49.

Polk și-a îndeplinit obiectivele înpolitica internă. El a asigurat o reduceresubstanțială a tarifelor tarifare prinînlocuirea „Tarifului Negru” cu tarifulWalker din 1846, care a mulțumit statelormai puțin industrializate din sudul săunatal din SUA, făcând mai puțincostisitoare atât bunurile importate, cât și,prin concurență, bunurile interne.

În plus, el a construit un sistemindependent de trezorerie care a duratpână în 1913, a supravegheat deschidereaAcademiei Navale din SUA și a InstituțieiSmithsonian, inovatoare pentruMonumentul Washington și emitereaprimului timbru poștal al Statelor Unite.

Polk nu s-a implicat îndeaproape înalegerile prezidențiale din 1848, daracțiunile sale au afectat puternic cursa.Generalul Zachary Taylor, care a slujit înrăzboiul mexico-american, a câștigatnominalizarea la președinția Whig și l-aînvins pe candidatul preferat al lui Polk,senatorul democrat Lewis Cass.

Savanții l-au clasat favorabil pe Polkpe listele celor mai mari președinți pentrucapacitatea sa de a promova, a obținesprijin și pentru a atinge toate punctelemajore de pe agenda sa prezidențială. Cutoate acestea, el a fost criticat și pentru căa condus țara în război împotrivaMexicului și pentru exacerbareadiviziunilor secționale. Polk a fost numit„cel mai puțin cunoscut președinteconsecențial” al Statelor Unite.

Anexarea statului Texas, o victorie pentru pre;edintele Polk

Republica Texas a câștigatindependența față de Mexic dupăRevoluția din 1836 și, parțial pentru căTexasul a fost stabilit de un număr mare

de americani, a existat un puternicsentiment atât în Texas, cât și în StateleUnite pentru anexarea Texasului de cătreStatele Unite. În perioada de tranziție dedupă alegerile din 1844, președintele Tylera încercat să finalizeze anexarea Texasului.În timp ce Senatul a învins un tratatanterior care va anexa republica, Tyler apropus Congresului să realizeze anexareaprintr-o rezoluție comună.

Datorită dezacordurilor privindextinderea sclaviei, senatorul Benton dinMissouri și secretarul de stat Calhoun nuau fost de acord cu privire la cea mai bunămodalitate de anexare a Texasului, iarPolk s-a implicat în negocieri pentru asparge impasul. Cu ajutorul lui Polk,rezoluția de anexare a clarificat Senatul.

~ntr-o mișcare surpriză cu două zileînainte de inaugurarea lui Polk, Tyler aextins în Texas o ofertă formală deanexare. Prima decizie majoră a lui Polkîn funcție a fost dacă să-l retragă peemisarul lui Tyler în Texas, care avea oofertă de anexare bazată pe acel act alCongresului. Deși era în puterea lui Polksă-și amintească mesagerul, el a ales săpermită emisarului să continue, cusperanța că Texasul va accepta oferta.

Polk l-a reținut și pe ambasadorulStatelor Unite în Texas, Andrew JacksonDonelson, care a încercat să-i convingă peliderii texani să accepte anexarea încondițiile propuse de administrația Tyler.Deși sentimentul public din Texas afavorizat anexarea, unor lideri din Texasnu le-au plăcut condițiile stricte pentruanexare, care oferea puțină marjă demanevră pentru negociere și a acordatterenuri publice guvernului federal. Cutoate acestea, în iulie 1845, o convenție dela Austin, Texas a ratificat anexareaTexasului. În decembrie 1845, Polk asemnat o rezoluție de anexare a Texasului,iar Texas a devenit al 28-lea stat al uniunii.Anexarea Texasului ar duce la creștereatensiunilor cu Mexicul, care nurecunoscuse niciodată independențatexană.

Perioada post-preziden\ial[

Timpul lui Polk în Casa Albă i-aafectat sănătatea. Plin de entuziasm șivigoare când a intrat în funcție, Polk apărăsit președinția epuizat de anii săi `nserviciul public. El a părăsit Washingtonul

pe 6 martie pentru un turneu triumfalprestabilit în sud, pentru a se încheia laNashville. Polk aranjase cu doi ani înaintesă cumpere o casă acolo, numită apoi PolkPlace, care aparținuse odată mentoruluisău, Felix Grundy.

James și so\ia acestuia, Sarah, auprogresat pe coasta Atlanticului și apoispre vest prin sudul adânc. A fost primitcu entuziasm. În momentul în carepolonezii au ajuns în Alabama, el sufereade o răceală rea și a devenit în curândîngrijorat de rapoartele despre holeră - unpasager de pe barca lui Polk a murit dincauza acestuia și se zvonea că ar fi cevaobișnuit în New Orleans, dar era preatârziu pentru a schimba planurile.

Îngrijorat de sănătatea sa, ar fi plecatrapid din oraș, dar a fost copleșit deospitalitatea din Louisiana. Câțivapasageri de pe barca cu râu dinMississippi au murit de boală, iar Polk s-a simțit atât de rău încât a ajuns la țărmtimp de patru zile, cazând într-un hotel.

Un medic l-a asigurat că nu areholeră, iar Polk a făcut ultima etapă,ajungând la Nashville pe 2 aprilie la orecepție imensă.

După o vizită la mama lui James înColumbia, familia s-a stabilit în PolkPlace. Fostul președinte, epuizat, părea săcâștige o viață nouă, dar la începutul luniiiunie, s-a îmbolnăvit din nou, după celemai multe relatări despre holeră. ~nso\itde medici, a zăbovit câteva zile și a ales săfie botezat în Biserica Metodistă, pe careo admira de multă vreme, deși mama sa asosit din Columbia împreună cuduhovnicul ei presbiterian, iar soția sa era,de asemenea, un presbiterian devotat. Îndupă-amiaza zilei de vineri, 15 iunie, Polka murit la casa lui Polk Place dinNashville, Tennessee, la vârsta de 53 deani.

Potrivit tradi\iei din vremearespectiv[, ultimele sale cuvinte înainte dea muri au fost „Te iubesc, Sarah, pentrueternitate, te iubesc”, adresat so\iei sale.

Înmormântarea lui Polk a avut loc laBiserica Metodistă McKendree dinNashville. După moartea sa, Sarah Polk alocuit 42 de ani la Polk Place și a murit la14 august 1891, la vârsta de 87 de ani.Casa lor, Polk Place, a fost demolată în1901, la un deceniu după moartea luiSarah.

Raluca D.

Portretul președintelui James K. Polk la aproximativ 50 de ani de George P.A.Healy, 1846. Pentru Polk, a poza pentru un portret era deranjant, obositor și „timpul petrecut neprofitabil”

Pre;edintele american care a pledat pentru anexarea

statului Texas

6 Informa\ia de Duminic[/15 august 2021

PERSONALIT~}IHarry S. Truman l-a numit pe Polk „un mare președinte. A spus ce intenționează să facă și afăcut-o.” Bergeron a menționat că problemele pe care Polk le-a soluționat, le-a soluționat pentrutimpul său. Întrebările privind sistemul bancar și tarifele, pe care Polk le făcuse, două dintreprincipalele probleme ale președinției sale, nu au fost revizuite în mod semnificativ decât în anii 1860. În mod similar, achiziția Gadsden și cea din Alaska (1867) au fost singurele expansiunimajore ale SUA până în anii 1890.

15 august 2021/Informa\ia de Duminic[ 7

PERSONALIT~}I

Memoria marelui muzicianromân este perpetuată prinFestivalul Internaţional care-ipoartă numele, prin diferitesimpozioane desfăşurate înRomânia şi în străinătate şi nu înultimul rând prin expoziţii,concerte şi publicaţii realizate încadrul Muzeului Naţional „GeorgeEnescu” din Bucureşti.

Compozitorul, dirijorul, violonistul,pianistul şi profesorul George Enescu(1881 – 1955) rămâne în istorie dreptunul dintre cei mai de seamă oameni decultură ai secolului XX> şi-a asumat rolulde ambasador al muzicii atât în ţară, câtşi în lume şi s-a implicat în promovareamuzicii româneşti, contribuind larecunoaşterea internaţională acompozitorilor, dirijorilor şiinterpreţilor din România.

Lucrări de referință

Muzică de teatruLa vision de Saul (1895), cantată (scenălirică) libret de Eugené Ademis> Oedip,op. 23 (1931), tragedie lirică în patruacte, libret de Edmond Fleg, înromânește de Emanoil Ciomac,premieră Paris, 13.III.1936, GrandOpéra, Philippe Gaubert, premieră înlimba română, București, 22.IX.1958,Opera Română, Constantin Silvestri,Paris, Edit. Salabert, 1934 (reducțiepentru voce și pian), București, EdituraMuzicală, 1964 (partitură generală deorchestră în facsimil).

Muzică vocal-simfonicăL’Aurore(1898), cantată pentru soprană,cor de femei și orchestră> versuri deLeconte de Lisle, p.a. Botoșani, VIII.1980, Orch. Simf., Modest Cichirdan>Imn jubiliar (1906), pentru cor mixt și 3harpe și orchestră/ fanfară.

Muzică simfonicăSimfonia I-a de școală (RE-minor)(1894-1895), pentru orchestră mare, p.a.București, 25.II.1934, Fil. GeorgeEnescu; Uvertura triumfală (1896),pentru orchestră mare> Suita română înSOL minor (1896), pentru orchestră(partitura neterminată)> Poema română,op. 1 (1897), pentru orchestră și corbărbătesc, p.a. Paris, 6.II.1898, Orch.Colonne, Edouard Colonne, Paris, Edit.Enoch, 1899> Pastorală-fantezie pentruorchestră mică (1899), p.a. Paris,19.II.1899, Orch. Colonne, EdouardColonne> Rapsodia Română în LAmajor, op. 11, nr. 1 (1901), p.a.București, 23.II.1903, Fil. GeorgeEnescu, Paris, Edit. Enoch, 1909>Rapsodia Română în RE major, op. 11,nr. 2 (1901), p.a. București, 23.II.1903,Fil. George Enescu, Paris, Edit. Enoch,1909; 2 Intermezzi pentru instrumentede coarde op. 12 (1902), p.a. București,2.III.1903, Fil. George Enescu> Suitapentru Orchestră nr. 1 în DO major, op.9 (1903), p.a. București, 23.II.1903, Fil.George Enescu, Paris, Edit. Enoch, 1909>Simfonia nr. 1 în MI bemol major, op.13 (1905), p.a. Paris, 21.I.1906, Orch.Colonne, Edouard Colonne, Paris, Edit.Enoch, 1908> Simfonia nr. 2 în LAmajor, op. 17 (1914), p.a. București,15.III.1915, Fil., George Enescu,București, Edit. Muzicală, 1968> Suita deorchestră nr. 2 în DO major, op. 20(1915), p.a. București, 27.III.1916, Fil.George Enescu, Paris, Edit. Salabert,1954, idem București, Edit. Muzicală>Simfonia nr. 3 în DO major, op. 21(1918, rev. 1921), pentru orchestră mare,pian, celstă, armoniu/orgă și cor, p.a.București, 25.V.1919, Fil. GeorgeEnescu, București, Edit. Muzicală, 1968>Simfonia nr. 4 în MI minor (1934),pentru orchestră mare> Suita pentru

orchestră nr. 3 în RE major “Sătească”,op. 27 (1939), p.a. New York, 2.II.1939,Fil., George Enescu, București, Edit.Muzicală, 1967> Simfonia nr. 5 în REmajor pentru orchestră tenor și cor defemei (1941), versuri de MihaiEminescu (partitură terminată de P.Bentoiu)> Uvertura de concert pe temecu caracter popular românesc în LAmajor, op. 32 (1948), p.a. Washington,23.I.1949, Orch. Simf. Naț., GeorgeEnescu, București, Edit. Muzicală, 1967>Simfonia de cameră pentru 12instrumente soliste, op. 33 (1954), p.a.Paris, 23.I.1955, Concerts Oubradous,Fernand Oubradous, Paris, Edit.Salabert, 1959.

Muzică concertantăBaladă pentru vioară cuacompaniament de pian/orchestră(1895), p.a. București, 3.X.1963, Orch.RTV, Iosif Conta, MihaiConstantinescu> Concert pentru vioarăși orchestră (1896) în LA major, p. A.Paris, 26.III.1896, Orch.Conservatorului, Fernand Halphen,George Enescu> Fantezie pentru pian șiorchestră (1898), p. a. București,26.III.1900, Fil. George Enescu,Theodor Fuchs> Simfonia concertantăpentru violoncel și orchestră în SIminor, op. 8 (1901), p.a. Paris,13.II.1909, Orch. Colonne, GeorgeEnescu, Joseph Salmon, Paris, Edit.Enoch, 1938.

Muzică de camerăSonata nr. 1 pentru pian și vioară în REmajor, op. 2 (1897), Paris, Edit. Enoch,1898; Trio pentru pian, vioară șivioloncel (1897/1898)> Sonata nr. 1pentru pian și violoncel în FA minor, op.26, nr. 1 (1898)> Sonata nr. 2 pentru pianși vioară în FA minor, op. 6 (1899), Paris,Edit. Enoch, 1901> Serenadă pentruvioară, violă și violoncel (1899),cunoscută și sub titlul Aubade (trio înDO major); Pastorală, Menuet trist șiNocturnă (1900), pentru vioară și pianla 4 mâini> Andante religioso (1900),pentru 2 violoncele și orgă în MI bemolmajor> Octet în DO major pentru 4viori, 2 viole și 2 violoncele, op. 7 (1900),Paris, Edit. Enoch, 1905> Impromptu

concertant pentru vioară și pian (1903),în< Muzica, București, Supl., nr. 7, 1958>Cantabile și Presto (1904), pentru flautși pian, Paris, Edit. Enoch, 1904> Allegrode concert pentru harpă cromatică șipian (1904), Paris, Edit. Enoch, 1904>Dixtuor pentru instrumente de suflat,op. 14 (1906), București, Edit. Muzicală,1966> Au soir (1906), pentru 4 trompetedivizate> Legendă pentru trompetă șipian (1906), Paris, Edit. Enoch, 1906>Piesă de concert pentru violă cuacompaniament de pian (1906), Paris,Edit. Enoch, 1908> Cvartet pentru pian,vioară, violă și violoncel nr. 1 în REmajor, op. 16 (1909), București, Edit.Muzicală, 1968> Sonata torso în LAminor pentru vioară în LA minorpentru pian, vioară și violoncel (1916)>Cvartet de coarde în MI bemol major,op. 22, nr. 1 (1920), Paris, Edit. Salabert>Sonata pentru pian și vioară nr. 3 în LAminor, în caracter popular românesc,op. 25 (1926), Paris, Edit. Enoch, 1933>Sonata pentru pian și violoncel în DOmajor, op. 26, nr. 2 (1937), Paris, Edit.Salabert> Impresii din copilărie, op. 28(1949), suită pentru vioară și pian, Paris,Edit. Salabert, 1952> Cvintet pentrupian, 2 viori, violă și violoncel în REminor, op. 29 (1940), București, Edit.Muzicală, 1968> Cvartet de coarde nr. 2în SOL major, op. 22, nr. 2 (1951), Paris,Edit. Salabert, 1956.

Muzică de pianSuita nr. 1< Variațiuni pentru 2

piane, op. 5 (1898), Paris, Edit. Enoch,1899> Suită pentru pian nr. 2, în REmajor, op. 10 (1903), Paris, Edit. Enoch>Pièces Impromptues, op. 18 (1916), suitănr. 3 pentru pian în 7 părți, în< Muzica,București, Supl., nr. 8, 1958> Sonatapentru pian în FA diez minor, op. 24, nr.1 (1924), Paris, Edit. Enoch, 1926>Sonata pentru pian în RE major, op. 24,nr. 3 (1935), Paris, Edit. Salabert, 1939.

Muzică corală< Wald gesang/Cântecul pădurii (1898), pentru cormixt, versuri de Carmen Sylva, Paris,Edit. Salabert> Lui Iosif Vulcan (1904),odă pentru cor în unison, cuacompaniament de pian/ orgă, versuride I. U. Soricu, în< Steaua, Cluj-Napoca,

nr. 5, 1959> La Roumanie d’aujourd’hui,București, nr. 3, 1963> Liniște (1946),pentru cor la 3 voci egale, versuri de Al.T. Stamatiad, în< Scânteia Tineretului,București, nr. 44, 20.VI.1957 (facsimil).

Muzică vocalăLe Galop, op. 4, nr. 2 (1898), pentru voceși pian, versuri de Sully Prudhomme,Paris, Edit. Enoch, 1899> Soupir, op. 4,nr. 3 (1898), Paris, Edit. Enoch, 1899> Eumă duc, codrul rămâne (1900), pentruvoce și pian, versuri populare prelucratede Mihai Eminescu> Melodii pe poeme

de Fernand Gregh, București, Edit.Muzicală, 1967> Șapte cântece pe versuride Clément Marot, op. 15 (1908), pentruvoce și pian, Paris, Edit. Enoch, 1909.

Bibliografie< 1. **************- Enciclopediamarilor personalități din istoria,știința și cultura românească de-alungul timpului. Volumul I A-G,București, Editura Geneze, 1999

Mircea PîrleaLacrima Teocan IstrăuanProf. Dr. Ioan Corneanu

Una dintre ultimele vizite la George Enescu. Pianista Céliny Chailley-Richez

Printre ultimele creaţii se numără Cvartetul de coarde op. 22 nr. 2 George Enescu ;i Gabriel Pierné, pianist ;i compozitor francez

“Enescu stăpânea întreaga paletă a componisticii. Ştia să orchestreze precum Richard Strauss. De asemenea,ca solist, avea o sonoritate incredibilă alături de orchestră. Şi, în plus, cunoştea tehnica tuturor instrumentelor. A fost un pianist extraordinar! Pot spune că eram uneori invidios pe el> cânta chiar mai bine decât mine! A fostun pianist magnific, ca sa nu mai vorbesc de valoarea sa ca violonist.” - Arthur Rubinstein

Opera compozitorului George Enescu“Romantic şi clasic prin instinct, m-am străduit să împreunez în toate lucrările mele o formă de echilibru

care îşi are linia ei lăuntrică bine definită” - G. Enescu în Ziarul Dimineaţa, 1936

8 Informa\ia de Duminic[/15 august 2021

De;i mulți au impresia cătatuajele sunt o născocire actual[ atinerilor ce își doresc să serăzvrătească și să iasă din anonimat,lucrurile nu stau deloc așa. Aceast[art[ exist[ din cele mai vechi timpuri,însă în trecut avea alte scopuri, nudoar pur estetice. În acest caz nuexista cale de mijloc. Ori iubeștitatuajele, ori le urăști. Din acestmotiv, adepții acestui tip de art[ nuse opresc doar la un singur desen, ciexact după ce părăsesc salonul detatuaje încep să se gândească laurmătorul.

Un om pasionat despre lumeatatuajelor, care a petrecut multe ore ̀ ntr-unsalon de tatuaj este actorul britanic TomHardy. Fiecare desen imprimat pe pielea sapoart[ o semnifica\ie anume, despre careel vorbe;te de fiecare dat[ cu m]ndrie.

Tom Hardy va relua în curând rolul luiEddie Brock odată cu revenirea lui Venom,iar actorul britanic a fost lăudat pentrucapacitatea sa de a se adapta la o gamă largăde roluri de-a lungul carierei sale.

În vârstă de 43 de ani, actorului îi placesă se angajeze într-adevăr într-un rol. Dareste, de asemenea, foarte dedicat colecțieisale de tatuaje, care îi amintește demomente speciale, oameni și experiențedin viața sa (ca să nu mai vorbim depariurile pierdute).

Și nimic nu înseamnă angajament într-o relație mai mult decât să-\i tatuezipartenerul de via\[ pe propria-\i piele. Dar,așa cum Hardy și mulți alți romantici auînvățat destul de mult de când au fostinventate tatuajele, cerneala depășeșteadesea relațiile.

Hardy și-a f[cut primul tatuaj la vârstade 15 ani și acum are 30. De la dragoni lafoste rela\ii și chiar pierzând un pariu cucolegii actori, iată ce înseamnă toatetatuajele sale.

1.) Tatuaj spiriduș< Hardy și-a făcutprimul tatuaj la vârsta de 15 ani, care estespiridușul pe brațul drept. În culturairlandeză, acest mic personaj de basmreprezintă magie și noroc. Potrivit luiRanker, este referire la mama lui Hardy,care este irlandez[.

2.) Model tribal< Mai târziu, Hardy și-a completat tatuajul de spiriduș cu unmodel tribal.

3.) Tatuaj Scorpion< Scorpionul aflatîn partea stângă sus a spatelui s[u este unaltul dintre primele tatuaje ale actorului.Nu suntem siguri ce vede Hardy în el, darScorpionul are multe semnificații. Doarpentru a numi câteva, insecta veninoasăpoate simboliza devotamentul, dreptatea,

curajul, pasiunea, moartea, dualitatea,trădarea. Scorpionul este, de asemenea,patronul sufletelor moarte din uneleculturi.

4.) Tatuajul „Leo knows it all”< În2018, Hardy a adăugat un alt desen lacolecția sa după ce a pierdut un pariu înfața lui Leonardo DiCaprio că nu va câștigaun premiu al Academiei pentru rolul săudin The Revenant. Desigur, știm cu toții căDiCaprio a câștigat, într-adevăr, statuia deaur pentru acel personaj și, ca rezultat, co-starul Hardy a trebuit să obțină „LeoKnows All” pe undeva pe braț.

5.) Tatuajul dragon< Hardy are undragon mare în interiorul bicepsului săustâng. Se pare că este simbolul fostei salesoții Sarah Ward, care s-a născut în anuldragonului. Au fost căsătoriți timp deaproape 10 ani, între 1999-2008.

6.) „Până când mor SW” Vorbinddespre Sarah Ward, Tom are scris și „Till Idie SW” pe partea stomacului.

7.) Tatuaj de stea< Hardy ;i-a f[cut ostea pe umărul stâng de când a aflat căiubita sa de atunci, Rachel Speed, eraînsărcinată cu fiul lor, Louis. Au fost`mpreun[ timp de patru ani după ce s-auîntâlnit pe platoul The Virgin Queen în2005.

8.) Tatuajul „Charlotte”< Dacă ți-aitatuat fo;tii, cel puțin ce poți face este săgăsești un spațiu și pentru actuala ta soție.Și exact asta a făcut Hardy. Are „Charlotte”scrisă pe umăr, care este actuala sa soțieCharlotte Riley. S-au căsătorit în 2014 și auîmpreună o fiică și un fiu.

9.) Portretul soției sale< Pentru a-iînsoți numele pe umărul lui, Hardy are unportret al soției sale, Charlotte, tatuat pepartea stângă a spatelui său.

10.) Tatuajul „LINDY King”< O altăfemeie din viața sa, care nu este o fost[iubit[, a intrat, de asemenea, în colecția detatuaje a lui Hardy. Femeia respectivă esteLindy King, căreia i s-a promis un locpermanent pe pielea lui Tom Hardy dupăce și-a ținut promisiunea de a-l duce laHollywood.

11.) Tatuajul de “marină”< Nu - TomHardy nu a fost niciodată în Marin[. Dartatăl celui mai bun tovarăș al său a fost și amurit în acțiune, motiv pentru care Hardyare „numărul său de corp de marină1338046” gravat lângă gulerul drept.

12.) Comedia și tragedia< Nu estenevoie de un geniu pentru a afla de ceHardy, un actor, are o imagine a măștii decomedie și tragedie pe pecul drept, careeste simbolul teatrului și al artelor.

13.) „Zâmbește acum, plânge maitârziu”< Hardy are „Smile now” scris chiardeasupra măștilor de comedie și tragedie și„Cry later” scris chiar mai jos.Nu suntem siguri exact ce înseamnă acest

lucru, dar pentru noi pare a fi o mantră de„a continua cu el” (orice ar fi) cu o fațăcurajoasă mai întâi și a plânge despre / aface față mai târziu.

14.) Tatuaj cu cruce unică< Din nou,aceste tatuaje sunt un pic misterioase. LuiHardy i s-au inscripționat trei cruci uniceîn jurul măștii de comedie și tragedie pepecul drept și pe umăr.

15.) Tatuaj „Padre Fiero”< „PadreFiero” care înseamnă „tată mândru” estetatuat pe pectoralul stâng, aproape deinimă.

16.) Tatuajul „Figlio mio bellissimo”17.) Tatuaj portret Madonna<

Portretul Madonnei are o semnificație maiprofundă decât crezi. Portretul - ca și înMaria, mama lui Iisus conform credințeicreștine, nu vedeta pop - este văzut că leagăun copil în imagine. Hardy a explicat< „Amtrecut prin multe lucruri plecând de acasăși devenind tată. Am o mamă> esteuimitoare. Dar este vorba despre a aveagrij[ de p[rin\ii, fiul meu și mine”.

18.) Tatuajul Union Jack< Tom are unUnion Jack tatuat pe pectoralul stâng.Union Jack este, în mod evident, un semnal naționalității sale și al țării pe care onumește acasă. În mod ironic, însă, potrivitBody Art Guru, a făcut acest tatuaj înCanada.

19.) Pene și cuvântul „Scribe”< Hardyare o pană și cuvântul „Scribe” esteinscripționat pe bicepsul drept. Se pare căacest tatuaj este în respect pentru prietenulsău Kelly Marcell, care lucrează cascenarist.

20.) Corbul< Hardy are o mică siluetăde corb tatuată la pectoralul stâng, Aparent,această desen are o mare importanță înviața actorului, deoarece simbolizează celemai importante două filme ale sale - MadMax și The Dark Knight Rises.

21.) Lupul supărat< Tatuat peantebrațul stâng interior simbolizează rolulsău în The Revenant.

22.) Tatuaj cu inimă sacră< Un tatuajsacru cu inimă este inscripționat în parteastângă, spre braț. Aparent, acest tatuaj areprezentat multă vreme iubireanemuritoare a lui Iisus Hristos pentruomenire, iar cei care au acest tatuaj își aratădevotamentul față de biserică și față de Isus.

23.) Craniul purtând pălărie< Hardyare un craniu purtând o pălărie superioarăpe brațul stâng.

24.) Penele< Chiar sub craniul șipălăria, Hardy are un alt tatuaj cu penesituat pe încheietura mâinii stângi. Penelepot avea o multitudine de semnificații. Suntadesea asociate cu îngeri, dar pot fi și unsimbol al libertății, curajului sau călătoriei.

25.) Cartea de joc< Hardy are o cartede joc tatuată pe partea dreaptă astomacului. Nu pare a fi nicio carte specială

din pachetul tradițional. Un tatuaj de cartede joc este folosit în mod tradițional casimbol al norocului

26.) Păsări zburătoare< Hardy aresiluete de păsări zburătoare tatuate peumărul și gâtul drept. Păsările sunt deobicei un simbol al libertății.

27.) Tatuaj „LH”< Hardy are inițialelefiului său, Louis Thomas Hardy, pe brațulstâng.

28.) „II Q&R”< Micul tatuaj „II Q&R”

scris pe bicepsul drept reprezintă „Aobserva ;i a reflecta”, despre care se spunecă este mantra lui Hardy.

29.) C]inele< Hardy și-a făcut un tatuajcu botul pitbull pe partea stângă a spatelui,care este în memoria iubitului său animalde companie.

30.) Tatuaj „W”< Nu în ultimul rând,există un „W” pe bicepsul drept al luiHardy, care este un alt semn al fostei saleSarah Ward.

Carrie s-a întâlnit cu Mr. Big peplatourile de filmare, încontinuarea serialului ”Totuldespre sex”.

”Totul despre sex” continuă în2021 şi se numeşte ”Just Like That”.Iar celebrii actori Sarah JessicaParker şi Chris Noth s-au reîntâlnit,după 17 ani de absenţă a serialuluicare a făcut istorie.

Celebrul serial care s-a terminatîn 2004 va fi continuat acum de omini-serie care va conţine zeceepisoade de câte jumătate de oră.Proiectul, care va fi difuzat de HBOMax, le va avea în centru pe SarahJessica Parker, Cynthia Nixon şiKristin Davis, însă Kim Cattrall,interpreta personajului SamanthaJones nu va face parte din peliculă.

Marea absentă a serialului HBOMax este actriţa Kim Cattrall, care ointerpreta pe cea mai lipsită deprejudecăţi dintre cele patruprietene, Samantha.

Însă chiar şi aşa, Carrie, Mirandaşi Charlotte îşi vor continua dilemeleurbane zilnice, însă cu o altăperspectivă< de femei mature.

Din pozele apărute de la filmări,îi observăm pe cei doi actori că nu s-au schimbat prea mult. Mr. Big estela fel de galant şi elegant, iar Carrieo apariţie, cu obişnuitele sale ţinutetop fashion şi pantofii cu toc,obligatoriu.

SJP are 56 de ani, iar Chris Noth66, însă asta nu îi împiedică săcontinue povestea dintre Carrie şiMr. Big.

Într-un interviu pentru YahooFinance Live în luna iunie, Noth arecunoscut că a ezitat până a acceptatsă joace în continuarea ”Sex and thecity”.

El a motivat astfel< ”Simţeam cănu mai am ce să aduc nou rolului.Simţeam că era un capitol închis.Însă producătorul Michael PatrickKing este un excelent scenarist şi avenit cu câteva idei incredibile. Dupăce le-am discutat şi am văzutpotenţialul rolului, am acceptat deîndată.” Mr. Big nu este singurul iubital lui Carrie care continuă povestea.Va apărea şi Aidan, bărbatul cu carea fost la un pas de căsătorie. Aşadar,şi John Corbett pregăteşte surprize,la rândul său.

Semnifica\iile tatuajelor actorului Tom Hardy

Sarah Jessica Parker ;i Chris Noth continu[povestea dintre Carrie ;i Mr. Big

Rihanna a devenit în mod oficialmiliardară şi cea mai bogată cântăreaţădin lume, conform Forbes. Solista are oavere de 1.7 miliarde de dolari,aproximativ 1.4 miliarde fiind date deevaluarea pe piaţă a companiei decosmetice pe care o deţine, Fenty Beauty.

Restul averii cântăreţei provine fie dela compania acesteia de lenjerie, Savage xFenty, evaluată la aproximativ 270 demilioane de dolari, fie din câştigurileobţinute din muzică şi actorie. Singurapersoană din industria de entertainmentcare are o avere mare mare este OprahWinfrey. Rihanna a lansat Fenty Beauty în2017 într-un parteneriat cu companiaspecializată în bunuri de lux LVMH. Înmomentul lansării, Rihanna declara căscopul companiei este să ofere produsepentru „orice fel de femeie”, lansândproduse de machiaj cu 40 de nuanţediferite. Intrarea pe piaţ[ a companiei adus la aşa-numitul „efect Fenty”,brandurile rivale căutând să-şi diversificeprodusele de machiaj pentru a face faţănoii competiţii.

În primul an, Fenty Beauty a avutîncasări de 500 de milioane de dolari,conform LVMH. Rihanna a vândut de-alungul carierei de cântăreaţă peste 250 demilioane de discuri. Cu toate acestea,cântăreaţa nu a mai lansat un album din2016.

Rihanna, cea mai bogat[c]nt[rea\[ din lume