Anul VII, Nr. 366,12 - 18 martie 2012

Preţ: 0,99 RON

Arestări și descinderi în lumea agenților de pază! Deși au cursuri de calificare și un atestat care certifică cunoștințele în domeniul legislației care reglementează paza, unii așa-ziși bodyguarzi abuzează de numele societății la care sunt angajați și comit infracțiuni. Mai amplu, citiți în pagina

3

PunctulS@pt@mânalul mure}ean

www.punctul.ro

Premiul Dumitru

Tinu2007

Sighi}oaraBurlacu şi Başa, împotriva primarului

8

Ludu} - IernutBani călcaţi în picioare

9

ReghinDansul Viorilor, din nou pe podium

10

T^rn@veniMărţişor românesc la Montreal

11

Publicaţie mureşeană premiată de Clubul Român de Presă

Bodyguarzi sau mercenari?

Marius Libeg

Meciul dintre FCM Tîr-gu-Mureş şi CSU Sibiu a adus la fel de multe ocazii ca şi ful-gii de nea care au început să cadă la debutul partidei. În-ceputul de primăvară, în afa-ră de un meci gratuit şi şepci cu însemnele clubului au adus doar ocazii. Niciun gol!

Poate dacă Celsinho obţi-nea acel 11 metri din minutul 17, un penalty clar, soarta me-ciului ar fi fost alta. Oricum am avut parte de ocazii mai multe decât am putut nota, dar finalizarea a lăsat de do-rit. Parcă nu mai avem om de gol.

Sibiul a avut şi ea şansele ei şi demonstrează că e o echi-pă care poate rezista în conti-

nuare Stelei, lui Dinamo sau CFR-ului.

Cronica meciului poate fi descrisă în felul următor: Șuturi de la 25 de metri, de la 16 metri, atacanţi singur cu portarul, centrări perfecte la cap, dar nicio finalizare.

Antrenorii ş-au respectat

adversarul şi au mai adăugat atât: Am avut ocazii, dar nu

am marcat. În continuare, cu 17 puncte rămânem la limita retrogradării, cel mai proba-bil pe locul 15-16. În etapa 21 vom disputa un derby al ul-timelor clasate la Mioveni de unde suntem obligaţi să adu-cem puncte. Vă reamintesc că avem nevoie de 23 de puncte din 14 meciuri, adică 7-8 vic-torii aşa că fotbalul trebuie luat mai în serios.

Municipalitatea a investit cam multe milioane de euro în sportul mureşean ca să n avem rezultate.

Ocazii cât „China”, dar fără golFotbalul mureșean ar trebui luat mai în serios

Punctul Nr. 366, 12 - 18 martie 2012 ANALIZĂ

negruPunctulwww.punctul.ro

S@pt@mânalul mure}ean

Se acordă agenţilor de pază care acționează ne-

conform cu statutul lor de apărători ai comunității.

2

Ligia Voro

Legea Educaţiei a elu-dat şi eludează Constituţia. Bineînţeles nu în viziunea judecătorilor de la Curtea Constituţională care au declarat-o în acord cu legea fundamentală. Prin adop-tarea acestei legi s-a des-chis, printre altele, şi Cutia Pandorei în ceea ce priveşte învăţământul în limba mi-norităţilor naţionale. Scan-dalul de la Universitatea de Medicină şi Farmacie din Tîrgu-Mureş este cel mai actual exemplu de legislaţie făcută pe genunchi. Scan-dal care depăşeşte de ceva vreme cadrul educaţional, căpătând puternice influ-enţe politice.

Personal Am avut două săptă-

mâni în care subiectele de presă nu au fost priorita-tea mea. Plecasem în plin scandal pe marginea Cartei universitare a Universităţii de Medicină şi Farmacie, adoptată tacit potrivit de-claraţiilor rectorului, la acea dată încă prof. univ. dr. Constantin Copotoiu, şi a cererii Uniunii Democra-te a Maghiarilor din Româ-nia (UDMR) ca în această instituţie de învăţământ superior să se înfiinţeze o linie de predare în limba maghiară ca o condiţie a uniunii de a sprijini noul cabinet coordonat de către fostul şef al Serviciului de Informaţii Exterene (SIE), Mihai Răzvan Ungureanu.

După două săptămâni, problema am regăsit-o la

fel de actuală şi la fel de nesoluţionată. Tipic româ-nesc, mi-aş fi spus, dacă în ecuaţie nu ar interveni chiar ameninţător liderii UDMR. Lunea trecută, prima zi de muncă după re-paosul media de două săp-tămâni, am avut de-a face cu trei ştiri diferite legate de acelaşi subiect – UMF. Iar următoarele zile nu au adus mari schimbări, atâta vreme cât UMF e cel mai actual subiect. Cel mai la modă, aş fi spus, dacă nu ar avea atât de multe implica-ţii şi arborescenţe. Dar să le luăm pe rând.

Studenţii cu protestele …

Luni (săptămâna tre-cută) studenţii de la UMF s-au strâns în faţa Prefectu-rii Mureş pentru a protesta împotriva intenţiilor sepa-ratiste ale liderilor UDMR, faţă de amestecul evident al politicului în treburile interne universitare, prin-cipiul constituţional al au-tonomiei universitare fiind doar nişte slove înşirate, şi alte supărări. În jur de 250 de studenţi s-au prezentat în faţa Palatului Adminis-trativ pentru a-şi prezenta nemulţumirile. „Revendi-cările noastre sunt un învă-ţământ fără implicare poli-tică, nesepararea noastră ca studenţi, etnică sau de altă natură, pentru că dacă stu-diem împreună putem face lucruri mult mai bune pen-tru această ţară”, a subliniat Dan Zolog, preşedintele Ligii Studenţilor din UMF. Marţi, studenţii au

luat o pauză, dar miercuri au revenit în forţă, mobi-lizaţi de declaraţiile mai multori lideri ai UDMR. „Noi, Liga Studenţilor din Tîrgu-Mureş, nu am cerut demisia nimănui pentru că nu ne implicăm în viaţa politică românească. Însă salutăm decizia domnului Markó Béla de a renunţa la funcţie, o considerăm un gest de onoare cu privire la atitudinea UDMR din ul-timele săptămâni de a pune presiune pe deciziile Senatu-lui Universităţii, de a folosi situaţia UMF pentru şantaj politic în faţa colegilor de co-aliţie. Totodată considerăm un gest onorabil retragerea UDMR de la guvernare, un partid politic care nu are încredere în sistemul de Jus-tiţie pe care Guvernarea îl păstoreşte trebuie să facă loc altora mai capabili şi mai  încrezători în Justiţia ro-mânească», au arătat repre-zentanţii Ligii Studenţilor

Tîrgu-Mureş.Aceştia au mai subli-

niat că doar facultăţile cu acreditare ARACIS ar tre-bui să funcţioneze pe teri-toriul României. Studenţii au considerat că e necesar să continue protestele sub forma grevei japoneze, iar astăzi să fie din nou în stra-dă, de data aceasta în Pia-ţa Teatrului. Mihai Pavel, membru în Senatul UMF, a subliniat că sunt unele lucruri care nici nu pot fi întocmite altfel decât în limba română – tipizatele, spre exemplu.  

UDMR cu ameninţărileSăptămâna trecută, li-

derii UDMR aşteptau ca în şedinţa de Guvern de marţi, membrii cabinetu-lui Ungureanu să adopte o hotărâre prin care la UMF se înfiinţează o secţie, o linie de predare în limba maghiară. Înfiinţarea liniei presupune ca această struc-

tură universitară să aibă propriile organe de condu-cere, iar inclusiv lucrările practice să se desfăşoare în limba maghiară. Mult-aşteptata decizie nu a fost însă luată, stârnind o serie de reacţii. Vicepremierul Markó Béla a anunţat că şi-ar putea înainta demisia, liderul UDMR, ministrul Culturii, Kelemen Hunor, a susţinut că decizia privind învăţământul în limba ma-ghiară la UMF este o trea-bă a Parlamentului şi nu a Senatului UMF, amenin-ţând cu părăsirea coaliţiei guvernamentale dacă pro-blema nu se soluţionează în această săptămână, iar Bor-bély László a declarat nici mai mult nici mai puţin că Guvernul ar trebui să închi-dă puţin ochii şi să înfiin-ţeze linia maghiară cu un aviz provizoriu, încălcând astfel legislaţia în vigoare care specifică funcţionarea doar a facultăţilor acredita-

La UMF, troc cu legea Scandalul de la Universitatea de Medicină şi Farmacie din Tîrgu-Mureş este cel mai actual exemplu de legislaţie făcută pe genunchi

alb

Se acordă Lianei Bu-zea și echipei pe care

o coordonează pentru inițierea Proiectului

,,Plantăm fapte bune ”.

Punctulwww.punctul.ro

S@pt@mânalul mure}ean

www.punctul.ro

te de ARACIS.

Putea fi evitat scandalul?

Scandalul întreţinut la Universitatea de Medicină şi Farmacie din Tîrgu-Mureş de mai bine de şase luni când de o parte când de alta nu ar fi existat dacă în Ro-mânia legile adoptate ar fi în acord cu legea fundamenta-lă şi ar fi urmat calea norma-lă de a emite o lege. Astfel, prin încălcarea principiului autonomiei universitare, statuat în Constituţie la arti-colul 32, în Legea Educaţiei se prevede realizarea învăţă-mântului în limbile minori-tăţilor naţionale, taman în trei universităţi din ţară la Universitatea Babeş-Bolyai (UBB), la Universitatea de Arte din Tîrgu-Mureş şi la Universitatea de Medicină şi Farmacie, tot din Tîrgu-Mureş. Adică, lăsând un principiu constituţional fără obiect, ceea ce contravine legii fundamentale. Dacă la UBB, la 100.000 de stu-denţi, câteva zeci de facul-tăţi, cedarea câtorva sute de locuri nu a contat, iar la UAT e firesc să existe locuri pentru etnia maghiară atâta vreme cât există n-teatre, companii de dans şi altele în limba maghiară, o asemenea decizie este greu de acceptat la UMF deoarece bolnavul este tratat, potrivit inclusiv Directivei CE şi PE 36 din 2005, în limba oficială a statului. În România – în română, mai explicit.

Dar cum dorinţa de pu-tere bate în România legea, avem situaţii de acest gen, exploatate puternic electoral în aceste luni rămase până la scrutinul local, respectiv parlamentar.

Universitatea de Medicină şi Farmacie a ac-ţionat, în 21 februarie 2012, în judecată, la in-stanţa de Contencios administrativ şi fiscal din cadrul Curţii de Apel Tîrgu-Mureş, Ministerul Educaţiei, Cercetării, Tineretului şi Sportului. Conducerea UMF a solicitat acestora anularea actului prin care Carta universitară nu era re-cunoscută de către responsabilii din minister. Primul termen al procesului a fost fixat pentru data de 19 octombrie a acestui an.

UMF, la ora adevărului.

Monedă de schimb

sau nu?

3

ANALIZĂ Punctul Nr. 366, 12 - 18 martie 2012

Adrian Petruțiu Matei

În ultima lună, în judeţul Mureş am fost asaltați cu ştiri despre agenţi de pază care „cio-măgesc” oameni la propriu. Scan-dalul cel mai mediatizat a fost legat de un cetățean american care a depus plângere la Poliţie pentru că ar fi fost bătut de pa-tru bodyguarzi ai B.S. Guarding. Atunci vă relatam despre caz pe site-ul săptămânalului, la adresa http://punctul.ro/2012/02/23/bsg-security-drept-la-replica-in-cazul-taylor/.

Menţionăm faptul că poliţia face cercetări, dar încă nu a ajuns la un verdict final.

Nu au trecut nici două săp-tămâni de atunci şi aflăm, tot de la poliţie, că 9 persoane (de data aceasta angajați ai Gombos Secu-rity) au fost reţinute pentru ultraj contra bunelor moravuri şi lipsire de libertate în formă agravantă.

Firul evenimentelor poliţie-parchet-judecătorie

În cursul săptămânii trecute, miercuri, serviciul de Investigații Criminale din cadrul Inspectora-tului de Poliție al Județului Mureş a realizat mai multe investigații în municipiul Tîrgu-Mureş şi oraşul Luduş. S-au făcut inclusiv două percheziții la domiciliu, iar 9 per-soane au fost identificate şi trimise la Parchetul de pe lângă Judecăto-ria Tîrgu-Mureş pentru cercetări. În urma probatoriului s-a dispus

măsura reținerii lor. Joi seara au fost prezentaţi instanţei, unde s-au cerut mandate de arestare pe o perioadă de 29 de zile. Este vorba de nouă bărbați din Tîrgu-Mureş şi Luduş, iar infracțiunile pentru care sunt cercetați sunt: ultraj contra bunelor moravuri şi lipsire de libertate în formă agra-vantă. Iată şi numele lor, conform dosarului de la Judecătoria Tîr-gu-Mureş: Baghiu Mircea Ștefan, Balea Adrian Alin, Rotar Doru, Mailat Nicolae, Tinti Ioan Cris-tian, Vás Zoltán, Bereschi Attila Csaba, Lunka Sándor şi Okanyi Csaba Levente.

Patru dintre ei au primit man-

dat de arestare preventivă pe 29 de zile, iar ceilalți interdicţia de a pă-răsi localitatea în care domiciliază. De asemenea, judecătorul a dispus, cităm: „Să nu se apropie şi să nu co-munice direct sau indirect cu par-tea vătămată Rus Ioan Mihai şi cu membrii familiei acesteia, de aseme-nea să nu apropie şi să nu comunice direct sau indirect cu inculpaţii”.

PovesteaAcuzarea celor nouă persoa-

ne are legătură cu un caz petre-cut în Luduş în urmă cu aproxi-mativ două săptămâni. Conform declaraţiei victimei, înregistrată la IPJ Mureş, cele nouă persoa-

ne aflate în Luduş au descins cu două maşini ale societăţii de pază mai sus-amintită, iar în portbagajul uneia dintre autove-hicule l-ar fi sechestrat pe Ioan Mihai Rusu, pe care l-au dus la marginea unei păduri şi l-au bă-tut până l-au desfigurat. Motivul nu se cunoaşte exact, însă zvo-nurile din Luduş spun că Ioan Mihai Rusu ar fi un „interlop” local, care ar fi avut nevoie ,,de

o lecţie”. Acesta a depus plânge-re la Poliţie şi a obţinut un certi-ficat medico-legal.

Mai departe ...Astăzi (luni) se va judeca re-

cursul la Tribunalul Mureş. Pro-blema este că vinovatul principal, cel care a ,,comandat” acțiunea de vătămare corporală, nu se cunoaşte încă ... sau organele abi-litate încă nu au transmis nimic mass-media. Cu toate acestea, bănuim că anii grei de detenție care-i aşteaptă pe inculpați pen-tru infracțiunile comise îi va determina să vorbească şi proba-bil atunci vom şti şi cine se află în spatele acestei monstruoase acțiuni, care pare a fi o reglare de conturi comandată şi plătită.

De asemenea, menționăm că redacția săptămânalului Punc-tul nu doreşte să aducă învinu-iri societăților de pază pe care le considerăm nevinovate, iar arti-colele publicate nu vor să păteze în niciun fel imaginea societăților comerciale în cauză. Ambele so-cietăţi au sute de angajaţi, iar oa-menii deţin atestate în domeniul protecţiei şi pazei şi, conform cur-sului absolvit, ar trebui să fie buni cunoscători ai legislaţiei în care este încadrată această meserie.

Bodyguarzi sau mercenari?Nouă persoane au fost reţinute! Patru au primit mandat de arestare pe 29 de zile

www.punctul.ro

S.N.G.N. ROMGAZ S.A. MEDIAŞStr. Gării nr.5, Mediaş, jud. Sibiutel. 0269-201.050, fax. 0269-846.297

S.N.G.N. ROMGAZ S.A. Sucursala Mediaş, cu sediul în loc.Mediaş, str. Gării nr. 5, jud. Sibiu, organizează în anul 2012, săptămânal, în zilele de miercuri şi joi, la orele 1100, LICITAŢIE PUBLICĂ, pentru următoarele mijloace fixe şi materiale:

- barăci- tehnică de calcul şi birotică- material tubular- materiale de construcţii- diverse materiale şi piese de schimb provenite din recuperări- alte mijloace fixe

Persoanele interesate pot obţine relaţii suplimentare la Serviciul Mecano-Energetic, telefon 0269.201149, 0269.201151, 0269.201152, zilnic între orele 730-1530.

Pădure fără uscături nu există, în schimb există un vinovat care se află în libertate. Suntem nerăbdători să aflăm cine stă în spatele infracțiunilor de tip ,,mafiot” pe-trecute în ultima perioadă în județul Mureș

Punctul Nr. 366, 12 - 18 martie 2012 ANALIZĂ

Vasile Dancea

Ultimii ani au însem-nat pentru judeţul nostru, ca şi pentru întreaga ţară, desființarea mai multor întreprinderi, unele cu tra-diţie în industria româneas-că. Românii au devenit un popor de datornici: nu mai producem, doar consumăm. În aceste condiţii, cum pu-tem să ne ridicăm din punct de vedere economic? Care sunt căile de urmat pentru ca judeţul Mureş să se re-dreseze pe plan economic? Pentru a răspunde la aceste întrebări am cerut ajutorul a patru specialişti care cunosc mediu economic mureşean: este vorba despre profesorii universitari Lucian Savu şi Vasile Dobrescu, dar şi des-pre Ovidiu Radian Vasu, di-rector adjunct al Finanţelor mureşene, precum şi despre Vasile Pop, preşedintele Ca-merei de Comerţ şi Industrie Mureş.

Una caldă, una receÎnainte de a vedea care

sunt posibilitățile de dezvol-tare ale județului Mureş ar trebui să aruncăm o privire de ansamblu asupra stadiu-lui actual al dezvoltării eco-nomico-sociale a județului, comparativ cu situația națională. În acest sens, mai

multe detalii am primit de la Lucian Savu, conf.univ.dr. la Universitatea „Dimitrie Cantemir” din Tîrgu-Mureş: „Îmbucurător este faptul că indicatorii economici şi sociali ai județului Mureş au un nivel mai bun decât cei de la nivelul țării. Luând ca referință luna decembrie 2010, în decem-brie 2011, indicii producției industriale în județul nostru au înregistrat o creştere de 20 de procente, iar la nivelul țării de doar 6 procente. Pe de altă parte, indicii valorici ai cifrei de afaceri din industrie (piața internă şi externă), în județul nostru au crescut cu 20,5 procente, pe când la nivel de țară cu doar 15,6 procente. În schimb, indicatorii soci-ali relevă o rată a şomajului de 5,9% în decembrie 2011, față de 5,1% la nivelul țării. Câştigul salarial mediu net în județul Mureş este de doar 1.369 de lei, pe când media pe țară depăşeşte 1.500 de lei. Aceştia ar fi câțiva parametri economico-sociali ai județului Mureş. Se poate constata că economia județului marchea-ză un reviriment, trendul este crescător şi mai bun decât cel înregistrat la nivelul țării. Cu toate acestea, nu putem spune că am ieşit din criză pentru că raportarea indicatorilor au avut ca referință anul 2010, un an profund marcat de cri-

za economică”.

Secetă de lichidităţiSituația economică ac-

tuală a județului Mureş se caracterizează printr-o lipsă de lichidități. Cum poate fi rezolvată criza lichidităților şi care sunt principalele ca-racteristici ale acestei cri-ze, am aflat tot de la Luci-an Savu: „Într-o economie afectată de criză, mediul de afaceri se confruntă cu lipsa cronică de lichidități, adică insuficiența resurselor financi-are îşi pune amprenta asupra posibilităților de dezvoltare reală a companiilor. În acest context, preocupările pentru identificarea de resurse trebuie să aibă două componente: pe de o parte, autoritățile publi-ce locale (Consiliul Județean şi consiliile locale) ar trebui să creeze cadrul instituțional şi economic pentru întreprin-zători, pentru dezvoltarea de afaceri noi; pe de altă parte, companiile în mod firesc ar trebui să identifice surse de finanțare care să le permită valorificarea oportunităților de pe piață. Din informațiile pe care le am, în județul Mureş autoritățile publice locale sunt destul de serios implicate în acest proces, accesând fonduri europene de peste 500 milioa-ne euro până la sfârşitul lunii februarie 2012, făcând astfel paşi importanți în direcția cre-ării cadrului necesar dezvoltă-rii economice a comunităților locale pe care le administrează. Acest lucru este normal, pentru că locurile de muncă mai nu-meroase înseamnă şi mai multe impozite pentru colectivitatea locală, mai multe resurse pen-tru bugetul local”.

Dificultăţi reale…… „la ora actuală în pro-

cesul de dezvoltare au chiar companiile din județ, care au accesat foarte puține fonduri europene. Acestea ar fi o sur-să importantă de finanțare în contextul lipsei de lichiditate.

Însă companiile se confruntă cu dificultăți în procesul de atragere a fondurilor europe-ne. Pe de altă parte, băncile au ‹‹oprit motoarele›› creditării de doi-trei ani, plasamentele prin-cipale ale acestora constituin-du-le împrumuturile acordate statului, împrumuturi sigure, fără riscuri, chiar dacă sunt cu dobânzi mai mici decât cele pentru companii. În concluzie, firmele nu pot să acceseze surse de finanțare importante, veni-te de la bănci sau din fonduri europene”.

Turism de epocăRedresarea economică

a județului poate avea loc, din perspectiva lui Lucian Savu, prin valorificarea a două nişe de piață mai puțin vizibile de la „altitudinea” marilor antreprenori: agri-cultura şi turismul, mai ales turismul de epocă, adică un turism neconvențional prin care turiştii să guste viața de altădată: „În ipoteza în care ar exista fonduri suficiente, oportunitățile județului ar fi agricultura, apoi valorificarea turismului de epocă: de exem-plu Sighişoara cu Cetatea sau astfel de exemple prin care se poate aduce Epoca Medieva-lă în ziua de astăzi. Un alt exemplu este localitatea Băga-ciu unde vin turiştii din nor-dul Europei şi trăiesc timp de două săptămâni în condițiile Evului Mediu. Noi nu avem un județ cu caracteristici geo-climatice extraordinare, de aceea trebuie exploatate aceste resurse neconvenționale de tu-rism. Trebuie amintit în acest context şi turismul bazat pe exploatarea anumitor perso-naje istorice cunoscute la nivel internațional, de exemplu ar trebui valorificată mai intens asocierea Sighişoarei cu Dra-cula”.

Mult necesara concordie politică

Desigur, politicienii pot fi un factor extrem de impor-

tant în dezvoltarea oricărei comunități locale. Dar pen-tru aceasta, este nevoie poli-ticieni devotați bunului mers al vieții economice şi sociale a județului. În acest context, Lucian Savu aduce în discuție sintagma de „concordie poli-tică”, adică o bună-înțelegere între politicienii diferitelor partide, înțelegere care s-ar putea concretiza într-un efort comun pentru dezvoltarea economiei județene: „Politi-cul are un rol foarte important în implementarea cu succes a unor programe sau proiecte de dezvoltare, indiferent de do-meniul vizat. In acest context politicienii ar trebui să aibă ca obiectiv primordial comunita-tea de unde pleacă. Sintagma si conceptul „concordie politi-că”, par a fi ceva utopic la ora aceasta: toți politicienii dintr-un județ să facă front comun pentru bunăstarea comunității județului respectiv. Ei ar tre-bui să facă loby pentru atrage-rea de fonduri de la bugetul de stat, coroborat cu identificare de oportunități pentru dez-voltarea afacerilor în județ. De exemplu, Nokia a venit la Cluj pentru că a găsit un me-diu propice pentru dezvoltarea afacerii (deşi exemplul ține deja de domeniul trecutului). Concordia politică ar putea depăşi granițele utopiei numai în condițiile în care politicienii de „mâine” ar răspunde unui profil educațional şi compor-tamental care să le permită să înțeleagă foarte bine mecanis-mele economice şi sociale, să înțeleagă foarte bine modul de formare şi alocare a resurselor, să aibă o situație financiară bună pentru a nu fi tentați să-şi risipească energiile pen-tru bunăstarea proprie şi mai puțin a comunității din care provin. Dacă ar exista concor-die politică cred că atragerea de fonduri ar fi mai facilă”.

Deblocarea arieratelorDespre soluţiile de îmbu-

nătăţire a situaţiei economice judeţene am vorbit şi cu Ovi-diu Vasu Radian, directorul executiv adjunct al Direcţiei

Generale a Finanţelor Publice Mureş. Dânsul consideră că economia judeţului ar începe să se mişte dacă firmele şi-ar încasa debitele restante: „Eco-nomia județului se reflectă în ceea ce înseamnă încasări de impozite şi taxe. Există o scă-dere a nivelului de încasare din impozite şi taxe față de anul trecut, în primul rând din ca-uza sectorului de construcții. Una dintre problemele scăderii economice din România consi-der că este neplata arieratelor către furnizori. În momentul în care contractezi o lucrare şi nu ai resurse financiare să faci şi plăți la acele contracte, de-geaba vedem că se ridică obiec-tive, dacă acele obiective sunt făcute pe credit comercial. Sta-tul este primul care lucrează pe credit comercial. El ar trebui să aibă bugetare de aşa natură încât să nu trebuiască să se cre-diteze la furnizori de servicii şi produse. Una dintre probleme-le din economia reală este că nu se plătesc arieratele, statul tre-buie să-şi plătească furnizorii. Și aici vorbim de sume foarte mari. Deblocarea sumelor este una dintre soluții...”

Responsabilizare şi facilităţi

„O altă soluție este găsirea unei pârghii de responsabiliza-rea a factorilor de decizie. Nu este normal să angajezi lucrări dacă nu ai buget, după cum s-a făcut adeseori în România. În momentul în care blochezi plăți, ai blocat economia!”, explică Ovidiu Vasu Radian. În plus, acesta consideră că politicul are un rol important în crearea locurilor de muncă, prin atragerea investitorilor: „În județul Mureş, una dintre probleme este lipsa locurilor de muncă. Dacă din noiembrie până în februarie am avut o scădere considerabilă de locuri de muncă, după cum se vede din contribuțiile sociale încasa-te, ne dăm seama că o problemă este oferta limitată, adică trăim o perioadă grea în care afaceri-le nu funcționează bine. Am observat o scădere a societăților comerciale. O soluție ar fi o

4

Cu lupa pe dezvoltarea economiei mureșeneLucian Savu, Vasile Dobrescu, Ovidiu Radian Vasu și Vasile Pop au pus degetul pe rana economiei mureșene aducând idei de redresare

Editat de S.C. MACROMEDIA S.R.L.Str. Horea, nr. 11Tîrgu-Mureş, cod 540502Tel/Fax: 0265 22 00 44ISSN: 1841 - 0699

Responsabilitatea juridică pentru conţinutul articolelor aparţine

autorilor. În cazul preluării unor articole, citarea declaraţiilor unor surse oficiale, responsabili-tatea aparţine sursei citate.Informaţii abonamente la telefon 0265 22 00 44, la sediul redacţiei, la chioşcurile Rodipet şi la toate oficiile poştale.

Punctulwww.punctul.ro

Cristian TEODORESCU Marius LIBEG

Editor: LIBEG ZsuzsannaEditorialist: LENA GRAURRedactori: Lena GRAUR Cătălin HEGHEŞ Cristina VANCEA Ioan A. BORGOVAN Mircea BARBU

Director administrativ: Cristina UNGUREANUAsistent director administrativ: Mihaela KOZAKIT/DTP: Ovidiu MORAR

Tipărit la SC BAP AGENCY S.R.L.

www.punctul.ro

5

ANALIZĂ Punctul Nr. 366, 12 - 18 martie 2012

implicare, tot în zona politi-cului, a administrației locale, pentru crearea de facilități pentru diferiți investitori. Județul Mureş nu poate să de-vină atractiv pentru investitori decât dacă există un consens la nivelul fiecărei administrații locale de acordare a anumitor facilități”.

Un mare potenţial: turismul

Ovidiu Radian Vasu vede în zona turistică cel mai mare potențial de creştere economi-că: „Potențial neexploatat pe domeniul economic în județul Mureş văd în zona de turism. În momentul în care se dezvol-tă turismul, avem o dezvolta-re în toate domeniile. Suntem un județ cu potențial turistic: avem stațiunea Sovata, avem posibilitatea de agroturism, avem Sighişoara, care nu este exploatată de ajuns. Sighişoara s-ar putea transforma într-o zonă de importanță economi-că nu doar la nivel local sau european, ci chiar şi mondial. Vorbim de conceptul Dracula, de mitul Dracula, care nu este exploatat. S-a încercat, dar tot factorul politic n-a reuşit să-i dea o coerență în momentul în care s-a dorit să se facă la Sighişoara Dracula Parc...

Suntem în centrul țării şi consider că avem o poziție privilegiată din punct de ve-dere turistic, mai ales că avem şi un aeroport în zonă, care ar putea fi valorificat şi el mai bine.

Din punct de vedere turis-tic, în județul Mureş se încear-că o dezvoltare haotică, dar nu s-a făcut un proiect mare pentru tot județul în care să fie incluşi toți factorii implicați: Consiliul Județean, primări-ile, Aeroportul Transilvania etc. Trebuie găsit un consens în acest județ fără să se țină cont de etnie, de apartenență politică, astfel încât tot ce are în valoare județul să fie scos în

evidență”.

Fonduri şi specializareRomânii ar trebui să

profite mai mult de fondu-rile europene, care ar putea impulsiona serios economia, consideră Ovidiu Radian Vasu: „O altă problemă este absorbția fondurilor europe-ne. Noi, românii complicăm lucrurile, în loc să traducem modul în care alte țări absorb aceste fonduri. Este o zonă în care ar putea intra bani în țară şi care ar putea mişca economia reală. În momentul în care avem absorbție de 3-4%, cum poți să te foloseşti de acei bani? Ar trebui să absorbim banii în proporție de 90%...”.

În plus, dacă dorim să avem producţie de calitate, trebuie să ne specializăm. Din păcate, învăţământul românesc nu pune accent pe această chestiune. „O mare problemă în România este ne-specializarea. În vremea comu-nismului se făcea specializare pe domeniul tău de activitate, se făcea practică, nişte lucruri extrem de importante pentru economia reală: erau pregătiți oameni pentru viitor. Însă, acum fiecare îşi face o societate comercială şi adeseori oameni nu sunt pregătiți să condu-că acea societate comercială. Răspunderea este doar de la o anumit nivel. De abia de puțin timp s-a introdus un soi de răspundere în care cineva care a falimentat o firmă şi i s-a atras o răspundere solidară pentru falimentul acelei firme, nu mai are dreptul să deschi-dă o altă firmă. În România, lipseşte specializarea şi atunci normal că nu sunt rezultate în spectrul economic pentru că nu eşti pregătit să faci o anumită activitate. În acest context pot spune că ar trebui să ne folosim de rămăşițele trecutului. De exemplu, avem specialişti în industria chimică, sau în alte domenii, care ar putea fi valo-

rificaţi în domeniul muncii”, a declarat Ovidiu Radian Vasu.

Asociaţii agricoleÎn continuare, Ovidiu

Vasu, îşi expune ideile referi-toare la dezvoltarea agricultu-rii, un sector economic foarte important, care ar putea fi profitabil în condiţiile în care oamenii şi-ar comasa terenu-rile: „O creştere economică ar putea avea loc datorită agri-culturii, iarăşi un sector neex-ploatat suficient. Ar fi benefică impulsionarea fermierilor de a comasa suprafețele agricole, ceea ce făceau comuniştii prin înființarea CAP-urilor, dar cu un iz privat. Trebuie să înțeleagă oamenii că doar ma-rile exploatații vor aduce profit. În sectorul agricol este foarte mult pământ neexploatat. Tre-buie găsite pârghii prin care să impulsionăm populația din me-diul rural să înceapă investițiile în agricultură: comasarea tere-nurilor, încadrarea în asociații. Există o bursă a cerealelor, se pot vinde, e de viitor şi ar fi o importantă sursă la buget. Tre-buie ca factorii de decizie să-i facă pe oameni să conştientizeze importanța agriculturii şi a ve-niturilor care se pot obține din agricultură”.

Crudul adevărDirectorul adjunct de

la Finanţe, Ovidiu Radian Vasu, a adus în discuţie şi câ-teva adevăruri greu de digerat, care explică starea economică actuală şi care ne arată că noi, românii, suntem un popor de datornici, dar această situa-ţie ni se datorează din păcate nouă, fiindcă nu am ştiut să profităm de moştenirea eco-nomică a trecutului: „Legat de producția în alte sectoare (decât turism şi agricultură) este foarte greu să faci o între-prindere, să o scoți de la zero în momentul în care vorbim de o concurență europeană, de un spațiu unic european unde alte

țări sunt mult mai avansate în tehnologie decât noi. În sectorul industriei, doar ce este investiție străină poți să zici că este 100% în trend cu cerințele europene. Da, avem la Reghin Mavri-prod, avem IRUM care s-a legat de anumite tehnologii din zona europeană şi produce tractoare. Este o companie importantă pentru județul Mureş. Dar, în rest, foarte puțini au reuşit cu cifre de afaceri importante.

După 89 aveam undeva la 2.000 de fabrici de producție care în 10 ani s-au prăpădit. Una este să preiei şi să adaptezi la nivelul de astăzi şi alta este să distrugi tot şi să o iei de la zero. Despre ce industrie vorbim în România când noi trebuie să începem în multe domenii de la zero? N-avem industrie în Ro-mânia fiindcă au fost interese, inclusiv din afară, să nu avem, să fim o piaţă de consumatori. În perioada 2004-2008 ne-am transformat 100% într-o piaţă de consumatori, nu de producători. Suntem o ţară de datornici, nu mă refer la buge-tul de stat, eu vorbesc de fiecare cetăţean în parte. Până la urmă cum poate fi o ţară ţinută sub control economic? Prin dato-rii...”

În plus, Ovidiu Vasu pre-zintă şi un exemplu de succes, în care oamenii au ştiut să pro-fite de rămăşiţele trecutului: „În județul Argeş există un CAP care nu s-a desființat, ci s-a transformat în asociație, s-a re-tehnologizat, s-au luat tractoare şi utilaje de ultimă generație şi a ajuns la o cifră de afaceri undeva la 100 de milioane de euro. Este singurul CAP care s-a menținut, transformându-se în asociație. Imaginați-vă că în fiecare comună ar exista aşa ceva... Despre ce sume vorbeam în economia reală?”

Valorificarea materiei prime

Alte idei interesante sunt aduse în discuţie de prof.univ.

dr. Vasile Dobrescu, care a activat în cadrul Universităţii Petru Maior şi este specializat inclusiv în domeniul istoriei economice: înfiinţarea unei bănci care să asigure credite ieftine întreprinderilor mici şi mijlocii, dar şi în fiinţarea de asociaţii în diferite domenii şi deschiderea de magazine specializate ale producătorilor, care să le asigure acestora vân-zarea produselor: ,,Ar trebui valorificată materia primă, de exemplu în industria lemnu-lui. Se găseşte forţă de muncă calificată în industria lemnu-lui, în industria de prelucrare a lemnului. Ar trebuim să nu mai exportăm lemnul nefinisat fiindcă astfel, prelucrând lem-nul în ţară, se vor crea locuri de muncă şi prin prelucrare obţi-nem venituri mai mari prin va-lorificare pe piaţa internă, cât mai ales externă. Apoi, ar tre-bui realizate asociaţii, în orice domeniu, pentru promovarea produselor, chiar prin deschi-derea magazinelor proprii. În agricultură, performanţele pot fi realizate prin organizarea asociaţiilor de tip cooperatist, de exemplu asociaţia fermierilor din judeţ care să realizeze con-tracte stabile cu procesatorii de produse agricole: mori, brutării etc. Ar trebui realizate magazi-ne specializate (de exemplu pro-duse lactate, carne) în centrele urbane prin care fermierii să-şi vândă produsele. În plus, ar fi bine să se extindă culturile de plante tehnice: sfeclă de zahăr, in, rapiţă, cânepă; paralel pot fi înfiinţate nişte întreprinderi prelucrătoare pentru obţinerea unor produse finite.

În plus, turismul poate fi şi el valorificat, mai ales pe zona Sighişoara. Pentru zona de tu-rism trebuie făcută populariza-rea necesară cel puţin la nivel naţional. Pentru atragerea turiştilor s-ar putea organiza excursii la toate obiectivele tu-ristice ale judeţului, iar turis-mul laic ar trebui îmbinat cu

cel religios”.

Banca întreprinzătorilorVasile Dobrescu vine în

continuare cu o idee ce pare la momentul actual utopică, dar care a fost o realitate în trecu-tul românesc şi care, pe viitor, ar putea fi pusă în aplicare: realizarea unei bănci care să acorde credite ieftine şi sigure întreprinzătorilor: „Pentru solu-ţionarea creditelor, întreprinză-torii mici şi mijlocii pot depune fonduri pentru realizarea unei bănci care să le asigure creditări în condiţii ieftine, lor şi altora, dar mai ales lor. Banca să ţin-tească nu neapărat dobânzile mari şi imediate, ci un flux de credite permanent, ieftin şi sigur. Fondurile se pot fi realizate prin depunerile întreprinzătorilor. În tradiţia anterioară a instituţiilor de credit româneşti au existat ast-fel de bănci, chiar cooperative de credit la nivelul comunelor. Ideea poate fi realizată fiindcă avem re-surse umane: există facultăţi care pregătesc funcţionari bancari. O bancă tânără care poate să acapa-reze atenţia poate să aibă succes”.

Capital străinCâteva idei despre posibili-

tăţile de dezvoltare economică a judeţului ne-a transmis şi Va-sile Pop, preşedintele Camerei de Comerţ şi Industrie Mureş: „Oportunitatea de redresare a economiei este industria. În cu-rând vom avea o întâlnire cu reprezentanţi ai asociaţiei între-prinzătorilor mici şi mijlocii din Germania şi sperăm să vină în judeţ mai mulţi investitori din Germania şi capital din Ger-mania. În plus, ar fi benefică creşterea ponderii firmelor cu activităţi productive: ramuri productive cât mai multe, iar produsele să fie cât mai com-petitive. De asemenea, agricul-tura trebuie dezvoltată. Apoi, pe orizontală, se pot dezvolta şi alte activităţi pe baza agriculturii. Agricultorii ar trebui să se orga-nizeze în asociaţii”.

www.punctul.ro

6

Punctul Nr. 366, 12 - 18 martie 2012 MEDIUwww.punctul.ro

Cătălin Hegheș

„Plantăm Fapte Bune în România” este prima mişcare venită din societa-tea civilă, care abordează problema despăduririi la nivel național, într-un pro-iect de amploare şi de du-rată. Coordonatoarea pro-iectului Liana Buzea spune că proiectul „a pornit încă din 2010, după ce s-a înche-iat „Let’s do it, România!” prima ediție, când am vrut să aşez pe o foaie idei cu ce aş mai putea face. Și eu şi colegii mei. Printre ele era şi ideea de a planta. Ca atare, am început să orga-nizez pe hârtie o inițiativă. Întrucât echipa din Estonia nu a vrut ca ideea de „Let’s do it!” să fie asociată cu alt gen de inițiative, am pornit o acțiune de sine stătătoare. Ne ocupăm de plantări, iar ulterior întreținem zonele plantate până la reuşita fi-nală. Asta poate să însemne 5-7 ani, depinde de speciile plantate”. Aşadar Liana a renunțat la proiectul „Let’s do it, România!” şi s-a axat pe „Plantăm Fapte Bune în România”.

În judeţul Mureș……mişcarea a ajuns

relativ repede, undeva în luna aprilie a anului tre-cut. Atunci a început cris-talizarea primei echipe, care între timp a suferit şi nişte modificări, iar acum a ajuns la un număr de opt coordonatori şi un inginer silvic retras la pensie. Coor-donator județean este Bog-dan Lăcan, iar echipa mai cuprinde: doi responsabili de foundraising – Daniel Baciu şi Vlad Apofăian, trei coordonatori de volun-tari– Raluca Nuțiu, Ho-rea Grigoraş şi Alexandra Șimon, Iulian Ban – res-ponsabil tehnic, Ioan Micu – coordonator comunicare, ajutați de inginerul silvic Roman Puchianu.

Primul pas pe care l-a făcut echipa a fost să mear-

gă la Consiliul Județean, unde a fost primită chiar de preşedintele CJ Lokodi Edita. Tinerii s-au bucurat de deschidere, aşa că CJ a trimis o circulară tuturor primăriilor din județ prin care li se cerea să raporteze terenurile (aflate în propri-etatea primăriilor) afectate de despăduriri, inundații sau alunecări de teren, adi-că zone care să se preteze la a fi împădurite. Au primit trei răspunsuri, de la Tă-ureni (12 hectare), Nadeş (două ha) şi Sărmaşu (67). La Nadeş, pe cele două hec-tare Direcția Silvică a înce-put deja un proiect de îm-pădurire, aşa că echipa s-a hotărât să înceapă cu tere-nul de la Tăureni, urmând ca la finalizare să se ocupe şi de cel de la Sărmaşu.

Proiectul prevede…… î m p ă d u r i r e a ,

întreținerea puieților plantați şi completarea lor pentru că e firesc ca o parte din plantație să nu se prin-dă de la prima încercare. Aşadar, se prevede o peri-oadă de 5-7 ani până când plantația se poate declara ca fiind o reuşită.

Deşi tot proiectul se bazează exclusiv pe muncă de voluntariat, pentru îm-pădurirea celor 12 hectare de teren de la Tăureni e totuşi nevoie de aproxi-mativ 5.000 de lei pentru achiziția puieților. Prima plantare a fost programată în toamna anului trecut. După ce a fost amânată de două ori din cauza sece-tei, la sugestia inginerului silvic, plantarea a fost re-programată pentru primă-vara acestui an. Aşadar, la finalul acestei luni sau cel târziu la început de aprilie, echipa de la Mureş vrea să spargă gheața şi să deruleze prima etapă din plantare, adică primele două hectare. Există şi voluntari pe care se pot baza, au făcut rost şi de unelte, însă firmele mureşene s-au dovedit mai

atente ,,la pungă” când a ve-nit vorba de donații pentru acest proiect. Aşa se facă că echipa e destul de departe de primul obiectiv de strân-gere a celor 5.000 de lei care ar fi suficienți pentru plantarea celor 12 hecta-re. Totuşi, există şi o parte bună – au conlucrat bine cu autoritățile până acum. Consiliul Local Tăureni a aprobat prin hotărâre de CL plantarea, Jandarmeria s-a angajat să mobilizeze o parte din mâna de lucru necesară, iar Ocolul Silvic Luduş s-a angajat că asigu-ră asistența tehnică, adică un minim instructaj care va trebui făcut voluntarilor la fața locului.

Pe termen lung……proiectul are şi un alt

obiectiv ambițios, respec-tiv realizarea unei hărți a tăierilor ilegale de păduri. „Harta tăierilor de păduri are o durată de realizare de 2-3 ani de zile. În momentul de față nu există nimic de genul acesta realizat de socie-tatea civilă la nivel național. Toate tăierile de păduri noi le luăm ca atare. Ulterior trebuie verificată legalitatea lor cu ajutorul autorităților, iar efortul acesta este unul foarte mare. Pe de-o par-te autoritățile nu au toate informațiile legate de tăie-rile de păduri din Româ-nia, ele au doar informații despre tăierile publice, deci undeva sub jumătate, pe de altă parte sunt foarte mul-te informații care trebuie

compatibilizate”, spune Liana Buzea, coordona-tor național al proiectului. Aplicația de raportare a zonelor cu tăieri de păduri va fi disponibilă on-line, ea fiind deocamdată în teste.

De ce?Este una din întrebă-

rile la care coordonatorii proiectului răspund cel mai repede, fie că vorbim de coordonatorii naționali sau

cei locali. Liana Buzea ne-a spus: „După părerea mea în România problema deşeurilor se bucură cât de cât de o im-plicare mai mare la nivel de societate civilă. Pădurile sunt un subiect puțin mai tehnic, mai greu de accesat. Însăşi faptul că trebuie să faci un proiect tehnic înainte să faci o plantare şi ulterior trebuie să revii mai mulți ani ca să te asiguri cu puieții respectivi sunt un succes e un angaja-

ment mai mare şi puțin mai greu de abordat. Sunt puține inițiative care abordează su-biectul pădurilor de la înce-put până la finalizare. Con-sider că eu am capacitatea şi dorința de a mă implica”.

Bogdan Lăcan, coor-donatorul proiectului pe județul Mureş mărturisea: „Îmi place natura şi vreau pur şi simplu să ajut la împă-durire. Încerc să-mi ocup cât mai mult din timp cu asta. Dacă termin cu bine dreptul voi deveni şi un avocat al mediului. Pe de altă parte, în calitate de coordonator județean vreau şi să încurajez voluntariatul”.

Dacă doriți să vă implicați în proiect prin muncă voluntară sau să susțineți financiar proiectul puteți să aflați mai multe detalii sau să donați sume de bani accesând site-ul http://plantamfaptebune.ro/.

Plantări de fapte buneLa finalul acestei luni sau cel târziu la început de aprilie, echipa de la Mureș vrea să spargă gheața

Prima plantare pilot din județul Argeș

Auto

Înmatriculări. După ce în ianuarie 2012 creşterea numărului de înmatriculări de vehi-cule a fost de 80%, în februarie majorarea a fost de numai 20,94%, până la 5.713 unităţi înre-gistrate. La capitolul autoturisme, creşterea a fost de 27,42%, de la 3.238 unităţi în februarie 2011 la 4.126 unităţi în cea de-a doua lună din anul curent. Cea mai vândută marcă, în februa-rie a.c., a rămas Dacia, cu 996 unităţi (creştere de 9,81% faţă de perioada similară din 2011), urmată de Skoda - cu 470 unităţi (+23,04%), Volkswagen - cu 436 unităţi (+36,25%), Ford - cu 347 unităţi (+50,22%) şi Renault - cu 250 unităţi (+24,38%). Pe segmentul tipurilor de vehicule, cel mai mare salt la numărul de înma-triculări l-a înregistrat, în februarie, segmentul autobuze şi microbuze (98 unităţi, creştere de 108,51%), urmate de autoturisme (4.126 uni-tăţi, +27,42%), autovehicule cu destinaţie spe-cială (73 unităţi, +25,86%), autovehicule trans-port mărfuri (942 unităţi, +10,05%), tractoare (16 unităţi, +6,67%) şi remorci (338 unităţi, +1,50%). La polul opus, procentaje negative ale înmatriculărilor au înregistrat: mopedele şi mo-tocicletele, cu 41 de unităţi (-35,94%) şi semire-morcile, cu 79 de unităţi (-30,09%). Conform datelor DRPCIV, în februarie, cele mai rare mărci înmatriculate au fost: Proton, Jeep şi Le-xus (câte şase unităţi), SsangYong (trei unităţi) şi Quattro, Jaguar şi Infiniti (câte o unitate).

Premiere. Participarea Hyundai în ca-drul Salonului de la Geneva este marcată de dezvăluirea noilor modele: i20 facelift, noul i30 wagon, Velsoter Turbo, noul Genesis Coupe, precum şi prototipul Hyundai i-oniq. Ediţia cu numărul 82 al Salonului Auto de la Geneva se desfăşoară în perioada 8-18 martie. Parte a Grupului Ţiriac, Hyundai Auto România este reprezentantul mărcii sud-coreene în România din anul 1994 şi aduce pe piaţa naţională 12 modele Hyundai, atât din gama autoturisme-lor, cât şi din cea a autovehiculelor comerciale uşoare. Fondată în 1967, Hyundai Motor Co. s-a transformat în Hyundai-Kia Automotive Group, care este cotat drept al cincilea produ-cător auto la nivel mondial începând 2007.

7

ANALIZĂ Punctul Nr. 366, 12 - 18 martie 2012

Cristian Teodorescu

,,Suntem un jucător de volum şi vrem să fim un ju-cător important”, a declarat Winfried Vahland, directo-rul general de la Skoda, po-trivit căruia Skoda ar putea să-şi atingă mai devreme de 2018 obiectivul de a vinde 1,5 milioane de vehicule global, informează un ar-ticol publicat în Financial Times.

Astfel, Skoda vrea să facă din constructorul ceh marca cu cel mai puternic ritm de creştere din Euro-pa prin cucerirea clienţi-lor tineri şi a celor care îşi cumpără pentru prima dată o maşină, prin modele pre-cum Citigo, o variantă mai ieftină a modelului Up! dezvoltat de grupul mamă VW, care va fi dezvăluit la Salonul auto de la Geneva.

În plus, după succesul modelului Yei, Skoda are de gând să dezvolte un SUV mai mare. De asemenea, Dacia, marca entry-level a grupului francez Renault, are de gând să se extindă la nivel global. La Geneva,

Dacia prezintă Lodgy, un monovolum prin care spe-ră să devanseze produsele similare oferite de rivali precum Ford Motor şi Ci-troën. Mărcile de autove-hicule ieftine sunt cel mai profitabil segment al indus-

triei auto globale.

Pentru că… În 2010, Skoda a realizat

o marjă de profit operaţional de 5%, iar Dacia a realizat o marjă de peste 6%. Nici Sko-da şi nici Dacia nu au intrat

în războiul preţurilor care are loc în prezent în Euro-pa. Skoda vinde majoritatea maşinilor sale către cumpă-rătorii privaţi şi nu flotelor sau companiilor de închirieri, segmente unde reducerile de preţ sunt mai agresive. La rândul său, Dacia refuză să ofere discounturi, o raritate în industria auto. În plus, ambele mărci au lanţuri de aprovizionare scurte şi costuri reduse cu mâna de lucru. De asemenea, atât Skoda cât şi Dacia îşi planifică produsele în mod conservator, evitând vehiculele de nişă riscante de genul decapotabilelor, unde riscă să piardă bani.

www.punctul.ro

De ce Skoda, de ce Dacia?Două mașini profitabile în recesiune

8

Punctul Nr. 366, 12 - 18 martie 2012 SIGHIŞOARA

Istrate Manu

Coaliţia transpartinică dintre PNL şi PD-L Sighi-şoara funcţionează impecabil de mai bine de un an şi, pri-vind în urmă, vom descoperi şi care a fost conjunctura care a făcut posibilă această alian-ţă. Adrian Burlacu, consilier local din partea PNL, şi se-natorul PD-L Petru Başa au interese economice şi „strate-gice” care i-au adus în poziţia de aliaţi. Dar să apelăm la is-toria recentă a politicii de pe Târnava …

Başa şi cablul, senatorul şi contractele

Ca proprietar al unicu-lui provider de televiziune prin cablu şi cel mai mare provider de internet din Si-ghişoara, Petru Başa a creat la Sighişoara un concern de presă de tip monopol pentru Sighişoara, eliminând încet şi sigur toată competiţia prin preţurile de dumping pe care le-a promovat de-a lungul anilor în oraş. Propunând preţuri extrem de mici cli-enţilor de publicitate pe de o parte, finanţând canalele de media din alte afaceri, senatorul Başa a reuşit să creeze ceea ce toţi politicienii visează: monopol în mass-

media. Relaţia senatorului cu Primăria Sighişoara, în speţă primarul Dorin Dă-neşan, s-a stricat din startul mandatului de senator şi s-a înrăutăţit ireparabil la sfârşi-tul lui 2010 după ce Dăneşan a eliberat autorizaţia şi com-paniei RCS&RDS pentru intrarea pe piaţa media cu propria reţea de distribuţie a canalurilor TV prin cablu. Moment în care Petru Başa a fost nevoit să vândă – foarte probabil la un preţ impus – propria reţea de cablu pentru a evita un război cu cea mai mare şi importantă firmă de profil din România.

Nu trebuie să fii cine ştie ce semizeu al internetului ca să găseşti articolul publicat de Cursdeguvernare.ro în data de 21.01.2011 cu titlul ,,Prietenii statului, episodul II. Lista senatorilor şi con-tractelor lor” şi să descoperi că ,,Unul dintre senatori înre-gistrează şi recordul celor mai multe contracte încheiate de un parlamentar român cu instituţii ale statului, devan-sându-i pe deputatul PDL Silviu Prigoană, care are 547 de contracte, şi pe deputatul PSD Eduard Martin, care are doar 327 de contracte. Este vorba de senatorul PDL de Mureş Petru Başa, cel care

are 617 contracte, TOATE atribuite prin încredinţare directă.” Dar asupra acestui aspect vom mai reveni în edi-ţiile viitoare.

Adrian Burlacu Trezorerierul PNL Sighi-

şoara este şi consilier local, este şi proprietar al unor fir-me prin care deţine hotelul KORONA, firma de distri-buţie COM Adrandi, apoi mai este acţionar la Adrandi Construct şi Celotrans şi ad-ministrator la o serie impre-sionantă de firme (conform declaraţiei de interese de pe site-ul Primăriei Sighişoara depusă la 28.10.2010): Mi-rela IMPEX, Steaua Morii, Agresione, ADR Travel şi B&F Security. Adrian Burla-cu este cunoscut pentru ape-tenţa pentru afaceri private şi pentru un simţ al implicării foarte acut când vine vorba e iniţiative private. Ceea ce e un lucru lăudabil, atât timp cât rămân private şi nu cau-tă profit şi interese în detri-mentul instituţiilor de stat, al comunităţii prin extensie. Ultimele sale luări de pozi-ţie în cadrul CL Sighişoara, votul dat de consilierii PNL împotriva celor mai sensibi-le iniţiative ale executivului şi deci alături de consilierii

PD-L – duşmani declaraţi ai primarului Dăneşan – arată o apropiere a sa de senatorul Başa, liderul PD-L.

Prin urmare, avem de-a face cu o conspiraţie dezvol-tată de un grup de oameni de afaceri care nu mai vor ca Sighişoara să fie condusă de non-afaceristul Dorin Dăne-şan.

Şi asta tocmai când …Sighişoara a fost nomi-

nalizată în finala Marelui Premiu al Consiliului Euro-pei pentru al doilea an con-secutiv. Anul trecut a fost finalistă dar a ratat marele premiu pentru că două co-munităţi locale de la graniţa franco-germană au reuşit un proiect comun şi s-a consi-derat asta ca fiind un atu în plus.

Sighişoara a fost propusă la târgul de turism de la Ber-lin să devină una dintre lo-caţiile „must see”(obligatoriu de văzut) top 20 pentru ger-mani; şi nu în ultimul rând marile proiecte de dezvoltare a infrastructurii din Cetatea Medievală – fără doar şi poa-te atracţia principală a zonei – sunt finalizate şi influenţa economică va fi din ce în ce mai importantă în anii ce ur-mează.

Stimaţi cetăţeni,

Vă anunţăm că E – ON GAZ Dis-tribuţie va continua lucrările începute în toamna anului trecut în cadrul proiectu-lui „Înlocuire conductă şi branşamente gaze naturale în municipiul Sighişoara pe străzile: 1 Decembrie 1918, General Grigorescu, George Coşbuc, Nicolae Băl-cescu, Axente Sever, Livezilor, Zugravilor, Izvorului, Negoiului, Lunca Poştei”.

În această etapă se vor efectua lucrări de săpătură în carosabil respectiv branşare pe străzile: Nicolae Bălcescu, George Coşbuc, General Grigorescu, Axente Sever, Lunca Poştei.

Lucrările vor începe în 12 martie şi au o durată estimată de două luni.

Reamintim faptul că, necesitatea acestui proiect este dată de riscul de ex-plozie determinat de uzura avansată a conductelor existente. Suntem conştienţi de faptul că desfăşurarea acestor lucrări creează disconfort celor care locuiesc sau trec prin această zonă, însă, având în ve-dere responsabilitatea vizavi de securitatea cetăţenilor, suntem obligaţi să acceptăm situaţia şi să suportăm inconvenientele acesteia.

Vă mulţumim pentru înţelegere,

Ioan Dorin Dăneşan, primarul municipiului Sighişoara

Burlacu şi Başa, coalizaţi împotriva primarului

www.punctul.ro

Direcţia Generală a Finanţelor Publice a judeţului Mureş aduce la cunoştinţa contribuabililor termenele obligaţiilor fiscale declarative în luna martie 2012

Până la data de 15 martie 2012, inclusiv:- Declaraţia anuală de venit pentru asocierile fără personalitate ju-

ridică şi entităţile supuse regimului transparenţei fiscale – formular 204.Până la data de 26 martie 2012, inclusiv:- Declaraţia privind obligaţiile de plată la bugetul de stat - formular

100; - Declaraţia privind impozitul pe profit – formular 101; - Declaraţia privind obligaţiile de plată a contribuţiilor so-

ciale, impozitului pe venit şi evidenţa nominală a persoanelor asigurate – formularul 112;

- Declaraţia privind veniturile sub formă de salarii din străinătate obţinute de către persoanele fizice care desfăşoară activitate în România şi de către persoanele fizice române angajate ale misiunilor diplomatice şi

posturilor consulare acreditate în România - formular 224;- Decontul de taxă pe valoarea adăugată - formular 300;- Decontul special de taxă pe valoarea adăugată - formular 301;- Declaraţia privind sumele rezultate din ajustarea taxei pe valoarea

adăugată, în situaţia în care beneficiarul transferului de active nu este persoană înregistrată în scopuri de taxă pe valoarea adăugată – formu-larul 307.

- Declaraţia recapitulativă privind livrările/achiziţiile/prestările in-tracomunitare - formular 390 VIES;

- Declaraţia informativă privind livrările/prestările şi achiziţiile efec-tuate pe teritoriul naţional, în luna februarie 2012 – formular 394.

Până la data de 30 martie 2012, inclusiv: - Raportarea anuală – se depune în termen de 90 de zile de la înche-

ierea anului calendaristic de către persoanele juridice aflate în lichidare (OMFP nr. 52/2012).

Director executiv, Dénes Irén

MINISTERUL FINANŢELOR PUBLICEAgenţia Naţională de Administrare FiscalăDirecţia Generală a Finanţelor Publice Mureş

Calendarul obligaţiilor fiscale declarative în luna martie 2012

9

LUDUŞ-IERNUT Punctul Nr. 366, 12 - 18 martie 2012

Ioan A. Borgovan

Refacerea parcului pu-blic din apropierea Primări-ei Luduş a fost prevăzută în oferta electorală a primarului Florin Urcan din anul 2008 şi se pare că se va finaliza în acest an.

Trei ani de aşteptareCiprian Turdean, admi-

nistratorul public al oraşului, spune că executivul local a profitat de faptul că, în anul 2008, Ministerul Mediului, prin Agenţia Fondului de Mediu, a lansat un program guvernamental, dar şi cu fi-nanţare europeană, în ceea ce priveşte îmbunătăţirea calităţii mediului prin reali-zarea de spaţii verzi în locali-tăţi, program la care a aplicat şi oraşul Luduş. „Perioada de evaluare a proiectului a fost destul de lungă, noi l-am depus în anul 2008 şi doar în anul 2011 ni s-a comunicat că l-am câştigat”, spune Tur-dean. A fost unul dintre cele peste 1.000 de proiecte de-puse la nivel naţional, valoa-rea totală fiind de 488.000 de lei, din care bugetul lo-cal trebuie să contribuie cu 88.000 de lei.

Proiectul prevede rea-bilitarea aleilor pietonale şi realizarea unui nou sistem de iluminat public cu panouri fotovoltaice, realizarea unui mic loc de joacă pentru copii în apropierea Secţiei de Pedi-atrie a Spitalului Orăşenesc „Dr. Valer Russu”, refacerea

celor două fântâni arteziene, semănarea unui covor de gazon, plantarea de arbori ornamentali şi înlocuirea ac-tualului gard metalic cu un gard viu.

Recepţie amânată, plată sistată

„Suntem nemulţumiţi de calitatea lucrărilor executate şi le dăm dreptate oamenilor care critică lucrarea. Vreau să menţionez că nu am recepţi-onat lucrarea şi nu am plătit niciun leu executantului”, spune primarul Florin Ur-can. „Trecând pe alee, am căl-cat greşit pe o placă desprinsă şi am avut nevoie de îngrijiri medicale”, ne-a declarat un

luduşean neatent, dar şi ghi-nionist.

Necazul este că de la data publicării anunţului de licitaţie publică şi până la semnarea contractului a tre-cut foarte mult timp, iar con-tractul a fost câştigat de SC Garden Center Bucureşti. Practic lucrările au început în luna septembrie cu oa-meni de la firma Luxor LTD Alba Iulia şi de aici au înce-put problemele. Mai întâi, iarna a fost geroasă şi a redus numărul de zile în care s-a putut lucra, apoi firma din Alba Iulia a lucrat cu mese-riaşi puţini şi cu o calificare redusă şi necorespunzătoare . Aşa se face că aleile care din

proiectare sunt prevăzute să fie din piatră ecologică au fost executate necorespun-zător, la fel ca şi placarea celor două fântâni arteziene. Prelungirea termenului de dare în folosinţă până la 31 ianuarie nu a fost respectat şi urmează ca după discuţia cu firma care execută lucrarea să se stabilească un termen nou, dar nu mai târziu de 9 mai, dată la care se intenţionea-ză inaugurarea parcului şi a monumentului „Ostaşul ro-mân”. „Contractul de finan-ţare este încheiat cu Fondul de Mediu până în luna iunie 2012 şi, practic, noi împreună cu dirigintele de şantier trebu-ie să remediem lucrările care nu sunt bine executate”, spu-ne Ciprian Turdean.

Deci, în perioada urmă-toare trebuie refăcut pavajul cu acelaşi tip de material, dar cu o altă tehnologie şi refa-cerea fântânilor. Recepţia finală este prevăzută pentru sfârşitul lunii aprilie, apoi se poate vorbi despre plata celor 88.000 de lei.

Punc

tul p

e i Spectacol. Primăria şi Consiliul Local Luduş, Asociaţia culturală „Pe Mureş şi pe Târnavă” şi Casa de Cultură „Pompeiu Hărăş-teanu” Luduş au organizat în ziua de 8 Martie spectacolul folcloric „Astăzi e ziua ta” dedicat aniversării a 12 ani de activitate a Ansamblu-lui folcloric „Ardealul”, înfiinţat de ing. Ioan Corla şi sărbătoririi zilei de 8 Martie. În spec-tacolul prezentat de Maria Giurgea de la Radio Transilvania Luduş au evoluat soliştii cercului de canto condus de prof. Cornel Pop, Delia Molnar, Carmen şi Roxana Pop, Paula Stî-nă, Monica Pârlea, Valentina Teanc şi Sergiu Dumbravă. Invitat special a fost cunoscutul interpret Aurel Tămaş.

Olimpiade şcolare. În ultima perioa-dă, elevii de la Școala Generală „Ioan Vlădu-ţiu” Luduş au participat cu bune rezultate la olimpiadele şcolare organizate de Inspectoratul Școlar Judeţean Mureş. La Informatică, eleva Valeria Andrada Tocaciu, îndrumată de profe-soarele Mihaela Berbecar şi Claudia Botezan, a câştigat locul I la faza judeţeană şi s-a califi-cat pentru faza naţională care se va desfăşura în luna iunie la Iaşi. La istorie şi geografie au participat trei elevi, iar eleva Raluca Sălcudean, îndrumată de prof. Adrian Banea, directorul şcolii, a fost recompensată cu o menţiune. La Olimpiada de limba română dintre cei nouă participanţi la faza judeţeană, elevele Oana Florea şi Letiţia Macavei, pregătite de profe-soarele Steluţa Butaş şi Adela Hagău au primit menţiuni.

Sprijin financiar. În şedinţa Consiliu-lui Local Iernut din luna februarie, consilierii locali au luat în discuţie solicitările parohiilor din oraş de acordare a unor sume de bani de la capitolul „Alte servicii culturale” din cadrul bugetului local. După discuţii îndelungate, consilierii au aprobat acordarea sprijinului fi-nanciar pentru Parohia Romano Catolică Ier-nut (5.000 de lei), Parohia Ortodoxă Iernut II (15.000 de lei) şi Parohia Ortodoxă Oarba de Mureş (10.000 de lei). Solicitările Parohiei Greco Catolice Iernut (2.500 de lei) şi Parohiei Ortodoxe Sfântu Gheorghe (8.000 de lei) vor fi discutate în trimestrul II, iar pentru Parohia Ortodoxă Cipău, legislativul a recomandat re-venirea cu un deviz de lucrări care să justifice alocarea sumei solicitate.

Bani călcaţi în picioareDupă o execuţie lamentabilă, trebuie refăcute aleile parcului

Lampadare interesante şi economice

www.punctul.ro

Aleile sunt ecologice dar şi ortopedice

10

Punctul Nr. 366, 12 - 18 martie 2012 REGHIN

Cristina Vancea

Peste 700 de perechi de dansatori au participat, la Sala Sporturilor ,,Transilva-nia” din Sibiu, la Campiona-tul Naţional de Dans Sportiv al României, iar alte 500 de perechi s-au înscris la a doua ediţie a Cupei Hermannsta-dt, care s-a desfăşurat în ace-eaşi sală. Organizatorii eveni-mentului au fost Fan Dance Club şi Federaţia Română de Dans Sportiv. Competiţia a fost structurată în două mari categorii: dansuri standard (vals lent, tango, vals vienez, slow-fox şi quickstep) şi dan-suri latino-americane (samba, rumba, cha-cha, paso doble şi jive). La Sibiu a fost prezent şi Mihai Petre, juratul emisi-unii ,,Românii au talent” de la Pro TV, de data aceasta în calitate de antrenor.

Rezultate de excepţie pentru reghineni

Dansatorii de la Clubul Dansul Viorilor Reghin au dominat şi de această dată podiumul. Celebra Mirona Gliga-Toncean, alături de partenerul ei Roman Ciflicli, sunt noii campioni naţionali la 19-35 de ani, latino. De asemenea, Rareş Cojoc, tot de la ,,Dansul Viorilor" Re-

ghin, alături de Timus Ta-tiana sunt noii campioni la categoria 19-35 de ani, clasa standard. Și perechea formată din Paul Cioloca şi Antonia Bacos a ocupat prima poziție, cei doi devenind campioni naționali la categoria 10-11 ani, latino.

Preşedintele Federaţiei Române de Dans Sportiv, deputatul reghinean Vasile

Gliga, a salutat organizarea campionatului, şi a remarcat dezvoltarea continuă a dansa-torilor români.

Următoarea competi-ţie de rang înalt va fi Dance Masters care se va organiza la Bucureşti, în perioada 31 martie-1 aprilie. Urmează Campionatele naționale de 10 dansuri şi Under 21, care se vor desfăşura la Bucureşti în perioada 17-18 martie, după care dansatorii vor re-prezenta România la Cam-pionatele Europene din Mos-cova şi la cele Mondiale din China.

www.punctul.ro

PROGRAMĂRI LICITAŢII PUBLICE CU STRIGARE - INFORMAŢII DESPRE CONDIŢIILE DESFĂŞURĂRII LICITAŢIILORBiroul

executorului judecătorescLocul licitaţiei

Data şi ora licitaţiei

Bunul licitatPreţ pornire

lei RON

Dansul Viorilor, din nou pe podiumUrmătoarea competiţie de rang înalt va fi Dance Masters (31 martie-1 aprilie)

Giunca Maria Cristina Tg. Mureş, str. Reteza-tului, nr. 13, jud. Mureş

14.03.2012 ora 12,00

Apartament cu 2 camere şi dependințe, S.u. = 50,97 mp. şi cote părți comune 6,81%Imobilul este situat în Tg. Mureş, str. Decebal, nr. 10, ap. 14, jud. Mureş şi este înscris în CF nr. 123490-C1-U2 Tg. Mureş, nr. cad./top. 5123/103/XIV.

40.500

Giunca Maria Cristina Tg. Mureş, str. Reteza-tului, nr. 13, jud. Mureş

14.03.2012 ora 14,00

Teren intravilan în suprafață de 3360 mp. edificat cu grajd tineret de 172 capete, sistem legat.Imobilul este situat în Ghindari, Ferma Ghindari, Grajd Tineret, jud. Mureş şi este înscris în înscris în CF nr. 50040 Ghindari, nr. cad./top. 46/2-C1

169.275

Szekely Szabolcs BarnaTg. Mureş, str. Bolyai Farkas, nr. 17/A, jud. Mureş

19.03.2012 ora 10,00

Teren intravilan în suprafață totală de 33.591 mp.Imobilul este situat în Corunca, jud. Mureş şi este înscris în C.F.  51291 Corunca, nr. top. 536/d/2; CF.51290 Corunca, nr. top. 537/3/1/1; CF. 51289 Corunca, nr. top. 535/2/1/1; CF. 51288 Corunca, nr. top. 536/d/1; CF. 51286 Corunca, nr. top. 536/c/1; CF. 51255 Corunca, nr. top. 572/2/2; CF. 51281 Corunca, nr. top. 537/2/1; CF. 51278 Corunca, nr. top. 535/2/2/2/2; CF. 51280 Corunca, nr. top. 535/2/2/1; CF. 51279 Corunca, nr. top. 535/1; C.F. 51282 Corunca, nr. top. 538/2/1; C.F. 51283 Corunca, nr. top. 537/1/1; CF. 51284 Corunca, nr. top. 536/c/2; C.F. 51285 Corunca, nr. top. 537/1/1/a; CF. 51258 Corunca, nr. top. 537/2/2; CF. 51293 Corunca, nr. top. 536/a; CF. 51292 Corunca, nr. top. 535/2/2/2/1; CF 51259 Corunca, nr. top. 243, 571/2/2/2, 571/1/1/2/1/3, 571/1/1/2, 571/2/1/2; CF. 51287 Corunca, nr. top. 537/3/2/1.

4.750.000

Giunca Maria Cristina Tg. Mureş, str. Reteza-tului, nr. 13, jud. Mureş

20.03.2012 ora 12,00

Teren intravilan în suprafață de 1160 mp. edificat cu casă de locuit din cărămidă, cu 3 camere, 1 bucătărie, 1 cămară, 1 baie, 1 pivniță şi antreu (C1).Imobilul este situat în Crăciuneşti, nr. 68, jud. Mureş şi este înscris în înscris în CF nr. 50247 Crăciuneşti, nr. cad./top. 50247 şi 50247-C1

28.747,50

Hurubă EugenTg. Mureş, str. 1 Dec. 1918, nr. 76, ap. 5, jud. Mureş

20.03.2012 ora 10,00

Teren intravilan în suprafață de 1106 mp.Imobilul este situat în Tg. Mureş, str. Calea Sighişoarei, nr. FN, jud. Mureş şi este înscris în CF nr. 130528 Tg. Mureş.

118.575

Teren intravilan în suprafață de 989 mp.Imobilul este situat în Tg. Mureş, str. Calea Sighişoarei, nr. FN, jud. Mureş şi este înscris în CF nr. 130532 Tg. Mureş.

105.900

Teren intravilan în suprafață de 1064 mp.Imobilul este situat în Tg. Mureş, str. Calea Sighişoarei, nr. FN, jud. Mureş şi este înscris în CF nr. 130533 Tg. Mureş.

114.075

www.punctul.ro

Juriul Campionatului Naţional de Dans Sportiv a fost format din 15 arbitri internaţionali, din Danemarca, Portugalia, Slovenia, Spania, Ger-mania, Estonia, Bulgaria, Rusia, Cehia, Ucraina, Letonia, Italia, Ungaria, Olanda şi România. Potrivit organizatorilor, acesta a avut misiunea de a stabili cele mai puternice perechi de dansatori din ţară, care vor reprezen-ta, apoi, România la Campionatul European şi cel Mondial.

Un cuplu de dans - excelent

11

TÎRNĂVENI Punctul Nr. 366, 12 - 18 martie 2012

Mircea Barbu

Sute de familii din Tîr-năveni au emigrat defini-tiv în Canada de-a lungul anilor. Încetul cu încetul s-a ajuns ca în ţara de peste ocean să se formeze o ade-vărată comunitate a celor plecaţi din Tîrnăveni şi din zona municipiului. Deoare-ce din cauza distanţei mari vizitele acasă sunt rare pen-tru cei aflaţi în Canada, spre deosebire de emigranţii din Europa care îşi permit să vină la Tîrnăveni de două ori pe an, dorul de casă îi determină pe mulţi să orga-nizeze diverse întâlniri pen-tru a-şi aminti de atmosfera din România.

La începutul lunii (sâmbătă, 3 martie) s-a desfăşurat a doua întâlnire a tîrnăvenenilor plecaţi în Canada şi stabiliţi în apro-pierea localităţii Montreal.

Întâlnirea a fost prilejuită şi cu ocazia zilei Mărţişorului şi a Zilei Femeii. Peste 60 de tîrnăveneni s-au reunit cu această ocazie la Resta-urantul Casa Greque din Brossard, unde au încins…

…o petrecere de zile mari

,,Am petrecut, am dan-sat şi ne-am simţit bine, compatriotul nostru Ovidiu Vunvulea din Cucerdea asigurându-ne, ca şi prima dată, muzica de petrece-re”, a declarat Zita Ersek,

târnăveneancă de origine, stabilită împreună cu so-ţul în Canada în urmă cu

mai mulţi ani. ,,Cu ocazia Mărţişorului şi a zilei de 8 Martie doamnele şi dom-nişoarele au primit câte un mărţişor din partea bărbaţi-lor prezenţi la întâlnire” a adăugat aceasta.

Organizatorul petrecerii a confirmat că el ar dori ca acest tip de întâlniri să devi-nă o tradiţie printre cei din Târnăveni stabiliţi în Cana-da şi a propus ca de acum încolo evenimentul să fie or-ganizat de două ori pe an, în lunile martie şi septembrie.

Chiar dacă o întoarcere definitivă la Târnăveni iese din discuţie pentru majori-tatea familiilor stabilite în Canada, gândul la prietenii, rudele rămase acasă şi la lo-curile natale îi frământă pe toţi cei care au ales un nivel de trai mai ridicat în afara graniţelor.

Dovada vie sunt şi aces-te întâlniri periodice în care

Mărţişor românesc la MontrealTîrnăvenenii din Canada au sărbătorit venirea primăverii ca acasă

Tîrnăvenenii au încins o petrecere românească departe de casă

Petrecere românească în CanadaCu gândul la orașul de baștină - Tîrnăveni

www.punctul.ro

12

Punctul Nr. 366, 12 - 18 martie 2012 PUBLICITATE

În fiecare marţi, între orele 17.30 – 19.30, viceprimarul municipiului Tîrgu-Mureş – Claudiu MaiorÎn legătură telefonică directă cu cetăţenii

Formând numărul 0800 888 999 apelaţi direct, în fiecare zi de marţi a lunii în curs, Primăria muni-cipiului Tîrgu-Mureş. Apelul dumneavoastră este gratuit şi este preluat de către viceprimarul municipiului, Claudiu Maior. În cazul în care aveţi o sesizare, întrebare, sugestie sau o recomandare, care priveşte activi-tatea şi competenţele Primăriei municipiului Tîrgu-Mureş, aveţi posibilitatea să o transmiteţi în mod direct. Apelul dumneavoastră va fi înregistrat, mesajul transmis putând avea durata de un minut. În cazul în care doriţi un răspuns, este necesar să vă faceţi cunoscute numele şi numărul de telefon la care puteţi fi contactat.

Problemele sesizate de dumneavoastră vor fi transmise spre soluţionare, în mod operativ, direcţiilor de specialitate din cadrul primăriei. Veţi fi contactat ulterior pentru a primi răspuns sau veţi fi invitat în audienţă la compartimentul de specialitate pentru o documentare suplimentară. Apelurile sunt posibile din reţeaua Romtelecom.

Biroul de presă al primăriei

www.punctul.ro