36608869-Restaurarile-protetice

7/29/2019 36608869-Restaurarile-protetice

1/119

Restaurarile protetice pot fi :

directe (obturatii)

indirecte (unidentare/pluridentare)

Proteza =piesa mecano-protetica

ce restaureaza (total sau partial)

un organ (dintii).

Este o restaurare protetica

indirecta (se obtine in laborator).

Clasificarea protezelor :

1. proteze dentare ;

2. proteze chirurgicale;

3. aparate ortodontice.

1.Protezele dentare =.

2. Protezele chirurgicale:

Restaureaza parti de organe

(lobi, pavilioane, piramide nazale,

globi oculari); se fixeaza in zonele

OMF cu adezivi speciali, pe baza

de ciano-acrilati.

Protezele chirurgicale specifice

indicate sunt denumite obturatoare

-recomandate in restaurarile de

pierderi mari osoase regionale.


2/119

3. Aparatele ortodontice :

Se indica pentru corectarea

anomaliilor dento-maxilare (inghesuiri

, incongruente) de pozitie. Pot fi fixe

(cele mai eficiente) si mobile

(indicate pentru corectari).

Clasificare proteze dentare :

1

Fixe=restaurari protetice fixe,

2 de regula indirecte obtinute cu

3 ajutorul laboratorului.

Pot fi :

-unidentare (restaureaza morfologia

si functiile unui element dentar)

-pluridentare (restaureaza morfologia

si functiile a 1-4 dinti lipsa=edentatie).

2 Partiale (mobilizabile) =

3 restaureaza morfologia si functiile

4 arcadelor partial edentate ; edentatii5 uniterminale ; T-T ; L-T ; mixte ; T-F

6 Totale (mobile) =restaureaza

7 morfologia si functiile arcadelor

8 total edentate.

Absenta unui dinte (sau a mai multora )


3/119

de pe arcada =edentatie.

Clasificarea edentatiei :

partiala :

a) redusa (lipsa 1-4 dinti) ;

b) intinsa (pana la 1 dinte prezent pe

arcada)=edentatie subtotala, restaurata

protetic cu proteza partiala mobilizabila.

totala:

-absenta tuturor dintilor de pe o arcada

(edentatie unimaxilara);

-absenta tuturor dintilor de pe cele

doua arcade (edentatie bimaxilara).

(Restaurari protetice indirecte)=

Coroane-Punti dentare

Sunt constructii rigide nedeformabile

obtinute din materiale speciale : aliaje,

rasini, sticle.

Se fixeaza de structurile dentare prin :

1. frictiune +cimentare =varianta

2. clasica cu cimenturi conventionale (FOZ);

3. frictiune +adeziune =cu cimenturi

4. moderne (rasinice, ionomere=CIS

5. sau cimenturi policarboxilate=PCZ).


4/119

Prezinta un volum scazut.

Restaureaza leziunile (coronare) odontale .

Se utilizeaza materiale specifice :

aliaje, R.A.S., R.D.C.

Leziunile coronare :

a)de forma (la incisivul central superior

sub forma de tarus);

b)de volum (forma nanica a incisivului

lateral superior);

c)de pozitie (caninul superior in vestibulo

sau palatopozitie)

d)de culoare (datorita igienei bucale defectuoase

, medicamente cu sulf, bismut si tratamente

conservative si restauratoare defectuoase).

Cauzele leziunilor dentare:

1. Caria dentara: simpla/complicata;

2. Abraziunea fiziologica (cu varsta) /patologica;

3. Fracturile dentare.Tratamentul cariei simple si cariei complicate se

realizeaza prin restaurari morfologice directe

Abraziunea si fracturile dentare prin restaurari

morfologice indirecte.


5/119

Campul protetic:

Reprezinta totalitatea elementelor morfologice

ce vin in contact cu restaurarea protetica fixa;

aceste elemente sunt:

PROTEZELE UNIDENTARE FIXE

TEHNOLOGIA PROTEZELOR FIXE UNIDENTARE

(Restaurari protetice indirecte)

Caracteristici:

1 restaureaza morfofunctionalitatea unui element dentar;

2 proteze de mare precizie;

3 au un volum redus ca PPA sau PT si se obtin dupa parcurgereariguroasa a unui flux tehnologic (vezi etapele tehnologice -L.P.).

Clasificare:

1. dupa volumul tesuturilor dentare restaurate:

a)incrustatii =INLAY-restaurari protetice indirecte care refac partialmorfologia coronara si un volum redus de tesut dentar.

b) coroane de acoperire (de invelis) - refac un mare volum detesuturi dentare distruse si in functie de gradul de acoperire sunt:

-coroane de invelistotale (acopera in totalitate bonturile);

-ecuatoriale (acopera 2/3 din volumul coronar)-sunt indicate pentrucazurile clinice afectate parodontal; se obtin prin turnare din aliaje nobilesi se inchid marginal pe un prag situat la 1,5mm de colet;

-coroanele de invelis partiale =ONLAY- acopera o parte din feteleaxiale (laterale) : coroane (C, PM), 4/5 (M); 7/8.

c) coroane de substitutie: refac in totalitate morfologia coroanelordentare. Se agrega intraradicular prin frictiune cimentara cu ajutorul unuipivot, continut in dispozitivul radicular al coroanei.Prezinta un dispozitiv


6/119

radicular (pivot) si unul coronar.Utilizare din ce in ce mai redusa (vezipunti adezive).Indicate in corectarea anomaliilor de pozitie, forma,culoare, abraziuni.

2.dupa aspectul estetic:

d)proteze unidentare fizionomice , care refac integral fizionomiadintelui afectat:

-coroane polimerice (acrilice, diacrilice);

-coroane ceramice (integral ceramice, metalo-ceramice);

-croane mixte (au cea mai mare rezistenta mecanica).

e) proteze unidentare nefizionomice , care se obtin din aliaje nobilede diferite culori: galben=aur, alb-argintiu=Ag-Pd, alb-cenusiu=Ni-Cr.

f) proteze unidentare mixte:

-metalo-polimerice;

-metalo-ceramice;

-metalo-compozite.

3. dupa indicatiile clinice:

1 pentru protectia dintilor cu hiperestezie; expusi la fracturi;

2 pentru corectarea morfologiei coroanelor abrazate si reechilibrareaocluzala;

3 pentru imobilizarea dintilor parodontotici (tip inlay=incrustatii sionlay=coroane);

4 pentru pregatiri preprotetice =coroanele sunt prevazute cu praguricare vor favoriza agregarea PPS.;

5 pentru corectarea anomaliilor (de culoare, forma, numar).

Indicatii :

Incrustatie de tip incrustati in incrustatie =agregare labila a puntilor.


7/119

Coroanele de acoperire pentru punti de hemiarcada, punti totale;

Coroane de substitutie.

4. dupa tehnologie:

1 tehnologia turnarii (cea mai utilizata)

2 polimerizare si termopolimerizare si barofotopolimerizare (coroanemetalo-compozite);

3 sinterizarea (arderea, ceramizarea)-pentru restaurarile integralceramice (Vita in ceram, Empress sistem, Dicor) si metalo-ceramice.

4

galvanoformarea =cape metalice;

5 frezarea mecanica : Celay sistem.

6 sonoeroziunea -procedeu pentru sistemele integral ceramice.

INCRUSTATIILE

Sunt restaurari fixe indirecte (restaurari protetice fixe intratisulare) demare precizie, fiind folosite si ca elemente de agregare pentru puntile

unidentare.

Materiale :

1 Aliaje nobile cu continut ridicat de aur (916%0)

2 Mase ceramice (in tehnologia incrustatiilorintegral ceramice saumixte) ;

3 Mase compozite(materiale hibride).

De necesitate: Au-Pd-Ag (Palidor);

Ag-Pd (Paliag).

Indicatiile incrustatiilor:

1 Restaurarea partiala a morfologiei coronare;

2 Ca element de agregare mezial;

3 Ca elemente de echilibrare ocluzala.


8/119

4 Ca elemente de imobilizare a dintilor afectati parodontal (mobilitate I -II);

5 Ca elemente preprotetice, folosit drept sprijin al protezei partilae

scheletate;

6 Ca elemente de agregare pentru puntile speciale (incrustatie inincrustatie)=incrustatie dubla (punti speciale).

TEHNOLOGIA INCRUSTATIILOR METALICE

Examenul clinic: se constata leziunile odontale, se recomanda protezaunidentara fixa tip incrustatie.

Indicatiile clinice sunt limitate datorita dificultatilor la prepararea clinica, ladotarea tehnica, materiale foarte scumpe.

Clasificarea incrustatiilor :

1) topografia leziunilor carioase :

inlay=incrustatie intratisulara ;

onlay=incrustatie extratisulara;

pinlay=incrustatie cu pivot intraradicular; inlay-onlay.

Dupa Black cavitatile se pot clasifica astfel:

Clasa I: fata ocluzala a dintilor laterali;

Clasa II: fetele aproximale si ocluzale ale dintilor laterali;

Clasa III: fetele aproximale ale dintilor frontali cu unghiul incizal integru;

Clasa IV: fetele aproximale ale dintilor frontali si unghiurile incizale.

Clasa V: 1/3 cervicala, de regula pe fata vestibulara.

Prepararea dintilor pentru inlay se realizeaza dupa Black :

-forme geometrice retentive, cu adancime adecvata, rezistentamecanica.

Caracteristicile incrustatiilor intra si extratisulare:


9/119

1 dintii voluminosi-forma cilindrica (PM, M);

2 indice de carie mic, igiena bucala buna;

3 materiale : aliaje nobile (Au 916%o), mase ceramice, RDC.

AMPRENTAREA

Inregistrarea elementelor campului protetic, preparatie dentara, dintivecini, dinti antagonisti, relatie de ocluzie.

Se folosesc elastomeri de sinteza: siliconi de aditie.

A. AMPRENTE DE ARCADA :

Metode de amprentare :

1.Amprenta cu inel de cupru si masa termoplastica (Stents) -fidelitatecrescuta pentru amprente unitare.

Se utilizeaza material siliconic chitos pentru amprenta de arcada(supraamprenta). Supraamprentarea cu gips este depasita.

2. Metoda bifazica cu elastomeri de sinteza (chitos + fluid) =dublu

amestec=Wash Tehnick. Se folosesc numai portamprente metalice.

Materiale : siliconi de aditie/polieteri.

3. Metoda monofazica : elastomeri de sinteza (siliconi de aditie,polieteri) in portamprente individuale(RAS, RDC),

Lingurile individuale au pe fata interna stopuri ocluzale pentru dirijareamaterialului de amprentare (2-3 mm grosime).

Indicatia majora : incrustatie, coroane partiale.

Contractiile, distorsionarile sunt nesemnificative, fidelitatea este foartemare.

Siliconii de aditie/polieterii prezinta coeficient de contractie minim,precizie maxima. Polieterii (Impregum, Permadyne) se utilizeaza in cazulcavitatilor clasa II, MOD.

B. AMPRENTA SEGMENTARA (DE HEMIARCADA):


10/119

Inregistreaza un segment de arcada.

1. Amprenta rigid-elastica :

-Amprenta primara se realizeaza cu material termoplastic:Stents.

-Amprenta secundara (finala) cu material siliconic deaditie/condensare(fluid).

C. AMPRENTA OPTO-ELECTRONICA (fara material) - inlay ceramic.

Etape tehnologice pentru incrustatiile metalice:

Modelul de lucru :

Reproduerea pozitiva a elementelor campului protetic dupa amprente demare precizie.

Materiale utilizate in realizarea modelului- proprietati :

1 Plasticitate;

2 Fidelitate;3 Stabilitatea dimensionala: gipsurile dure si extradure se dilatanesemnificativ , 0,1% pentru cele dure si 0,05% pentru cele extradure ;

4 Rezistenta mecanica la rupere , abraziune, deformare ;

5 Rezistenta la socul termic

Exemple de materiale :

A. Materiale nemetalice :

1)Gipsuri :

1 Gipsuri dure =Moldano, Duralite -pentru socluri-(timpII)

2 Gipsuri extradure =Modarock,Velmix (Kerr) pentru turnarea arcadelor(timp I).

2) Rasini compozite :Epoxie Die , Blue Star.


11/119

1 Sunt materiale superioare;

2 Foarte indicate in tehnologia incrustatiilor (modelul de lucru);

3 Integritatea marginilor cavitatilor, pragurilor, preparatiilor in ansamblu.

4 Moderne, costisitoare;

5 Nu sunt casante (modul de elasticitate mare) ;

6 Indicate in tehnologia modelului de lucru cu bonturi mobilizabile cusau fara pinuri metalice .

3) Mase de ambalat :

tehnologia inlay ceramic-tehnica Vita in Ceram (arderea ceramicii pemodelul duplicat) ;

termorezistente

B Materiale metalice:

1) electrodepunere (Cu , Ag, Ni) =modelul galvanic =model de marefidelitate si stabilitate , procedeu foarte rar utilizat .

Alte materiale:cimentul silico-fosfat; abandonate,rasini acrilicesimple (R.A.S.);valoare istorica.

materiale metalce =amalgame (Cu, Ag).

N.B.

Materialele predominant utilizate in tehnologia de lucru a modelurilorsunt gipsurile.

Modelul cu bonturi mobilizabile -te hnica:

1 examinarea amprentei ;

2 igienizarea amprentei (spalare, igienizare, dezinfectie, uscare).Dezinfectia impotriva H.I.V. + alti agenti virali , microbieni cu solutii dehipoclorit 2%, timp de imersie 10-15 minute , spalare;

3 preparare gips : turnare amprenta : pentru inlay din gipsuri extradure


12/119

Prepararea gipsului se realizeaza prin 2 metode

-manuala;

-electromecanica cu vacuum-malaxor (cea mai indicata pentrueliminarea bulelor de aer, a dozarii imprecise). Se obtin structurirezistente, dense;

1 Aplicarea de gips superdur sub forma de pasta vascoasa , cu vibraremanuala/ mecanica-pe masuta vibratorie pana la umplerea amprentei,marginal o depaseste cu 3-4 mm ;

2 La nivelul bonturilor preparate se introduc tije metalice cu / fara teaca;in varianta PINDEX tijele se fixeaza cu adeziv/ciment in puturi forate in

dreptul preparatiilor.

3 Se depune amprenta turnata pentru priza (20-30 minute) ;

4 Izolarea modelului primar 5 minute in apa ;

5 Turnarea soclului -gips dur cu vibrare manuala/mecanica; intr-unconformator special; grosime 2-3mm; priza.

EX: la Moldarock soclul se realizeaza din Moldano.

1 Demularea amprentei : rezulta un model de arcada cu bonturi fixe .

2 Mobilizarea bonturilor : sectionarea proximo-proximala cu panze finede fierastrau/discuri.

3 Se practica mici orificii in soclul modelelor ; se exercita presiuni pe tijapentru mobilizarea bonturilor=model unitar.

Observatii tehnice :

Tija metalica fara teaca trebuie izolata cu lac, ceara ;

Modelul cu bonturi mobilizabile este foarte utilizat in tehnologiaprotezelor fixe unidentare /pluridentare ;modelul unitar cu dimensiuneacea mai micas si precizia cea mai mare.

Avantajele modelului cu bonturi mobilizabile :

1

macheta se poate modela proximo-proximal, zonele de inchideremarginala ;


13/119

2 ariile de contact proximal sunt modelate foarte exact ;

3 se evita gravarea arbitrara a bontului ;

Este contraindicat modelul de hemiarcada cu bont fix (monobloc) intehnologia incrustatiilor .

Modelul de hemiarcada (cu cheie distala de ocluzie)

4 poate fi obtinut : -cu bont fix( monobloc) -cel mai curent,nerecomandat .-cu bont mobilizabil(segmentar) : indicat in tehnologiaprotezelor fixe. La inlay adaptarea marginala si ocluzala sunt incorecte sirestaurarile fixe genereaza inaltari de ocluzie.l

Modelul de hemiarcada cu bonturi mobilizabile (pinuri Dowel):

5 conditionarea amprentei ;

6 se aplica proximo-proximal lamele metalice tip matrice sau lame deras ;

7 se toarna amprenta cu gips superdur ;

8 se aplica pinuri cu sau fara teaca ; pe pinuri se aplica lac iar superiorse pune o sfera din ceara sau o tija din ceara pentru solidarizarea inacea pozitie a pinurilor ; ele pot fi mentinute in pozitie cu ajutorul unorsarme, prelungiri ;

9 priza gipsului superdur -20 minute ;

10 se practica santuri paralele de retentie, se izoleaza in apa catevaminute, se toarna soclul din gips dur. Soclul este prevazut distal cu cheiade ocluzie.

11Dupa priza soclului (30 minute) se prelucreaza modelul-soclare ;

12Se exercita presiuni pe tija (s-au indepartat lamelele) ;

13Prin frezare se mobilizeaza bonturile

Rezulta modelul sectionat de hemiarcada cu pinuri Dowel.

Modelul de arcada sectionat -procedeul Pindex-Dowel :

1 Turnare arcada din gips extradur ;


14/119

2 Se slefuieste plan gipsul ;

3 Cu 1 burghiu (2,5mm) se formeaza lacasuri in dreptul preparatiei, acrestei edentate, alte segmente detasabile ;

4 In lacasurile forate se fixeaza tije (adeziv, ciment FOZ) ;

5 Se izoleaza tijele ;

6 Turnare gips intr-un conformator pentru obtinerea soclului ;

7 Indepartarea modelului din conformatorul soclului ;

8 Sectionare proximo-proximala cu mobilizare, rezultand modelul de

arcada cu bonturi sectionate , detasabile.

9 Utilizeaza pinuri metalice (tije Dowel) cu teaca dubla.

MACHETA

-reproducerea in volum si forma a viitoarei incrustatii sau coroane cuajutorul a diferitelor materiale (ceara, RAS, RDC-ideal).

Materiale:

1 Ceara cel mai frecvent (clasic);picurare, fulare ;

2 R. A. S. : materiale rigide, nedeformabile, contractie mare (metodadirecta/indirecta) ;

3 R. D. C. foto PALAVIT GLC (Kulzer) - cele mai indicate datoritacaracteristicilor :

-coeficient de contractie mic ;

-timp de lucru mai mare ;

-timp de priza mai mic ;

-dupa priza poate fi adaptata prin prelucrare ;

-eliminata din tipar prin ardere la 650-700C, fara fisura tiparului

Observatie :


15/119

Machetele din R.A.S. (metoda directa) vor fi perfectate marginal cu cearasau acoperite total cu ceara pentru a fi mai usor eliminate din tipar.

Caracteristicile materialelor pentru machete :

1 Sa prezinte o faza plastica la temperatura mediului ambiant-plasticitate ;

2 Dupa priza sa fie prelucrate prin frezare (R. A. S.) /sculptate (ceara) ;

3 Sa fie tolerate fizico-chimic(metoda directa) ;

4 Sa arda fara reziduuri ;

5

Sa nu se contracte, sa nu se dilate.

Metode de obtinere a machetelor:

1) directa : macheta modelata de catre clinician (intraoral) ;

2) indirecta : de catre tehnician , in laborator, pe modelul de lucru ;

3) mixt : la machetele din R. D. C. ;

Metoda indirecta-subetape :

6 conditionare bont sau cavitate ( izolare cu lacuri speciale-Lustrol, DieSpacer) ; se contraindica izolarea bontului cu apa pentru a evitafenomenul de contractie a cerii ;

7 se aplica ceara, prin picurare sau pensulare din apropae in aproapepentru RAS pana cand se umple cavitatea in exces ;

8 racirea cerii pe modelul de lucru ;

9 detensionarea machetei pe modelul de lucru timp de 6-12ore ; nu seva introduce macheta in apa in scopul detensionarii ;

10modelajul final cu lama spatulei ;

11finisarea machetei cu o buleta imbibata cu solvent organic (acetona,toluen) cu scopul de a se indeparta urmele grasoase si a se netezisuprafata modelata.

Macheta -materiale polimerice:


16/119

12preparare RAS ce se va aplica in stadiul vascos strat cu strat pana laumplerea cavitatii;

13se aplica in cavitati conditionate ;

14 se depune pentru priza auto- (R. A. S.) sau fotopolimerizare (R. D.C.) ;

15prelucrare prin frezare, finisare si individualizarea contactelor ocluzale(ariile de contact, relatiile ocluzale) ;

Observatie :

Din aceste materiale rezulta machete rigide, nedeformabile cu coeficient

de contractie minim.

Modelajul final al machetei : perfectare, adaptare marginala cu ceararezultand o macheta mixta, ideala din punct de vedere al eliminarii dintipar.

Mobilizare macheta :

1 se ataseaza pe suprafata ocluzala (cea mai groasa) tijametalica/material plastic ;

2 tija unica pentru inlay simple cu diametru 1-1,5mm, lungime 30 mm ;

3 se utilizeaza o singura tija pentru mobilizarea machetei care va fi simacheta viitorului canal de curgere a aliajului in tipar.

4 tija cu brate inegale pentru inlay dublu ; Sunt pentru mobilizat sitransport ;

5 tija cu brate egale ( U ) -pt. MOD Nu sunt pentru turnare.

Rolul tijelor :

1 mobilizare macheta ;

2 rol de transport;

3 canal principal de curgere a metalului in tipar

4

constituie scheletul pe care se aplica machetele accesorii (istm,sfera=macheta rezervorului de aliaj fluid)=metoda clasica.


17/119

Observatie :

In tehnologiile moderne (aparate de turnat in vid, cu vacuum) secontraindica istmul si sfera de contractie.

Este suficienta o tija indicata de fabricant.

Tijele :

La rasini : se introduc in faza plastica in zona cea mai groasa.

Tijele prefabricate se fixeaza cu rasini autopolimerizabile.

Materiale ideale : RAS, RDC.

Caracteristici RAS, RDC-vezi anul II.

TIPARUL

Etapa intermediara tehnologica ce se obtine din materiale refractarespecifice aliajelor (vezi mase de ambalat).

Se obtine prin eliminarea machetei din ambalaj.

Etape de obtinere:

a) pregatirea machetei pentru ambalare ;

b) ambalarea propriu-zisa ;

c) evacuarea machetei din ambalaj.

d) Pregatirea machetei pentru ambalare:

1. detensionarea machetei- racirea lenta pe modelul de lucru ( 6-12ore) . Se contraindica detensionarea termica in apa deoarece pot saapara contractii, defecte de turnare;

2. indepartarea machetei de pe model cu ajutorul tijelormetalice/mat. plastic ;directie verticala, se realizeaza un unghi de 90cusuprafata ocluzala ;

3. macheta canalului principal de curgere a aliajului in tipar ( se obtineprin aplicarea unei tije metalice cu lungimea de 30 mm si diametrul de


18/119

1,7-2mm (aliajele nobile) ;pe aceasta tija pe se vor atasa celelaltemachete ;

4. macheta rezervorului de material fluid se realizeaza prin picurarea

de ceara sau este prefabricata (diametrul 3,5mm), plasata la 2mm desuprafata ocluzala ;

5. modelarea machetei istmului (diametrul 2,5-3mm) =canalulsecundar;

6. macheta canalului pentru evacuarea gazelor din tipar (semodeleaza din ceara trefilata sau fire de nylon), cu diametrul de 1mm;

7. degresarea machetei viitoarei lucrarii : macheta se aplica pe

capacul conformatorului, se curata cu o buleta imbibata intr-un solventorganic (alcool, acetona, formol) ; se indeparteaza urmele de grasime,pentru a elimina eventualele tensiuni superficiale negative ce pot generaspatii intre macheta si materialul refractar ; se foloseste WAXIT, KERR-ISOLIT.

! Nu se insista cu solventii.

! Se contraindica trecerile repetate a machetei lucrarii prin flacara.

b) Ambalarea propriu-zisa

Subetapa necesara obtinerii tiparului.

Se realizeaza cu materiale termorezistente specifice numite mase deambalat.

Materiale si instrumentar:

1

mase de ambalat specifice (materiale refractare);

2 conformatoare cilindrice (material plastic/metal );

3 capac prevazut cu santuri concentrice din 5 in 5 mm (special pentruconformatoarele metalice);

4 cilindrul captusit cu azbest sau hartie creponata pentru a absorbi apa,pentru a facilita dilatarea higroscopica, termica, de priza=dilatarea totalasi pentru a usura indepartarea ambalajului ;

5 vacuum -malaxor , masa vibratorie.


19/119

Caracteristicile maselor de ambalat:

1 rezistente la socul termo-mecanic;

2 instabilitate volumetrica pentru a facilita fenomenul de contractie ;1,2-1,4%pentru aliaje nobile (sulfati) ;

3 gradul de porozitate ce va facilita evacuarea gazelor;CRISTOBALITE INLAY (Kerr-sulfati) ;

Indicatie : masele de ambalat pe baza de fosfati nu exista risculcontaminarii aliajului-OPTIVEST ;

Metode de ambalare:

A. Intr-un singur material si un singur timp:

-metoda clasica;

-cea mai indicata;

- machetele se pensuleaza cu un strat subtire de 1-3mm inainte de

aplicarea conformatorului ;

-se umple conformatorul cu masa de ambalat, sub vibrare mecanica;

-vacuum 15 secunde +manual ;

-se depune la priza 20-30 minute.

B. In doi timpi:

-metoda forte precisa;

-rar folosita;

-in timpul 1 se aplica prin pensulare masa de ambalat in grosime de 5-10mm rezultand un nucleu refractar, consecutiv prizei;

-in timpul 2 nucleul este usor umectat, dupa care macheta se aplica pecapacul conformatorului si se umple conformatorul prin vibraremecanica;


20/119

-se depune pentru priza.

Metoda de ambalare cu 2 materiale unul specific si unul nespecific :

-metoda contraindicata, abandonata azi ;

-se foloseau 2 parti nisip/1 parte gips ;

-nu se foloseste niciodata in tehnologia incrustatiilor.

c) Tiparul-evacuarea machetei din ambalaj:

- se realizeaza prin topire (ceara ) sau ardere (rasinile acrilice sicompozite)

- ambalajul se conditioneaza termic prin etape de preincalzire siincalzire.

Etapa de preincalzire a tiparului:

-se ridica temparatura lent ,de la 0C la 200C timp de o ora;

-Rol :

1 se extrag tijele metalice din ambalaj;2 evaporare partiala a apei;

3 eliminarea partiala a machetei din ambalaj;

4 se initiaza dilatarea termica a materialului refractar.

Se contraindica ridicarea brusca a temperaturii.

Etapa de incalzire a tiparului:

-se ridica temperatura lent de la 200C la 750C; !!!! la ambalajele pebaza de sulfati.

-se produce dilatarea termica totala a tiparului;

-se elimina complet macheta;

-se aduce tiparul la temperatura apropiata de cea de topire a aliajului

nobil;


21/119

-rezulta ambalajul refractar cavitar, numit TIPAR.

Alegerea si topirea metalului

-aliajul cel mai bun INLAY GOLD clasa I;

-cantitatea de aliaj este functie de tipul de incrustatie;(simple=3g;duble=5g;triple=6g);

-aliajele nobile cu continut crescut de aur (peste 60% aur) se toarna increuzete grafitice, pentru a evita contaminarea;

-aliajele nenobile se toarna in creuzete ceramice.

Surse de topire si aparate de turnare:

I ) flacara produsa de amestecul gazos diferit (oxigen+gazmetan=flacara oxigaz-cel mai des folosita; dezvolta o temperatura panala aproximativ 2000C ; aliajele nobile cu aur crescut (950-1150C);

Amestecul de oxigen+hidrogen =flacara oxihidrica; 3000C, aliaje Cr-Co ;

Amesctecul oxigen +acetilena =pentru aliajele inalt fuzibile (Cr-Co, Cr-

Ni);3000C

Amestecul oxigaz se contraindica datorita:

-pericolului contaminarii aliajului topit cu un aflux superior de carbon;

-apar porozitati;

-se pot modifica proprietatile mecanice rezultand o turnatura friabila;

Segmentele zonale ale flacarii:

-daca utilizeaza corect zonele flacarii si un preparat special tip Borax(decapant, antioxidant) rezulta un produs de calitate.

1 Zona rece, situata langa duza pistolului;

2 Zona oxido-reducatoare (con albastru);

3 Zona oxidanta (aduce afluxul de carbon); contraindicata


22/119

II. curentul electric: folosit in topirea indirecta:

-cea mai indicata sursa;

-este necontaminanta;

-nu vine in contact cu aliajul;

-daca aparatul are aflux de protectie (heliu), se obtin turnaturi deprecizie;

-caldura este determinata de bobine de inductie.

Se contraindica topirea directa a aliajului in palnia tiparului (ideal in

creuzet).

Intervalul de topire:

-aliaje nobile pentru INLAY=950-1150C;

-aliaje nobile pentru CERAMICA =1150-1250C;

aliaje inalt fuzibile

-aliaje nenobile Ni-Cr= 1250-1350 C;

(cu interval de topire ridicat)

-aliaje nenobile Co-Cr : 1350-1450C;

-aliaje pe baza de titan =1600-1750C.

Cel mai indicat procedeu = topire cu CIF cu mediu de protectie (cripton,argon, heliu) in creuzet si centrifugare automata.

Aparate de turnat:CASTOMAT, TICAST, TIM 500, BEGO NAUTILUS(curenti de inalta frecventa =C.I.F.)

Aparate:

1. simple: (rudimentare) fronda de mana, rotaxul mecanic, cu valoareistorica;

2. centrifuga semiautomata (Rotojet-cu actiune electrica; Schloder-cuactiune mecanica);


23/119

3. centrifuga automata: (combine electrice) cel mai indicat mijloc deturnare; protectie de gaz inert; se evita oxidarile.

Elementul principal de introducere a aliajului fluid in tipar il reprezinta

forta de catapultare (centrifugare).

Este principalul mijloc de introducere a aliajului fluid fortat, in tipar.

Centrifuga semiautomata tip Rotojet:

-este armata prin 3-5 rotiri;

-se plaseaza in lacasul metalic tiparul, care este situat in imediataapropiere a creuzetului, care prezinta un orificiu catre tipar;

-se topeste aliajul cu flacara oxigaz;

-se declanseaza centrifuga (electric/mecanic);

-metalul fluid este catapultat in interiorul tiparului.

Centrifuga automata:

-aliajul se topeste in creuzet, la curenti de inalta frecventa;

-topirea se realizeaza cu protectie de heliu (gaz inert);

-aliajul topit este situat in apropierea tiparului;

-se declanseaza centrifugarea;

-prin catapultare, aliajul fluid este catapultat in tipar;

-se obtin turnaturi de cea mai inalta precizie;

Aparatul de turnat Combilabor-Haereus:

-utilizeaza curenti de joasa frecventa;

-topirea aliajului nobil se realizeaza in creuzete grafitice;

-aliajul topit este aspirat in tipar prin presiunea negativa creata+curgere;

-aliajul nu este contaminat,

-nu sunt introduse fragmente din creuzet;


24/119

-turnatura nu contine particule de material refractar;

-nu este o introducere fortata prin catapultare;

-cel mai indicat aparat.

DEZAMBALAREA:

Sablarea turnaturii -jet de particule

-cuart (oxid de siliciu), corindon, alumina-aliaje nenobile ;

-PMA-particule polimerice -aliaje nobile ;

Vor rezulta suprafete netede, mate ce ulterior vor fi prelucrate silustruite .

Cand utilizam surse si aparate de turnare antice vor rezulta defectede turnare.

Prelucrarea finala :

Cu gume si polipant-pasta de lustruit verde (oxid de crom).

Cu filturi si pufuri (bumbac) -lustrul final.

Se controleaza :punctele de contact proximale, gradul de frictiune,punctele de contact ocluzale, relatia de contact cuspid-fosa.

CIMENTAREA :

Incrustatiile metalice neconditionate : frictiune+FOZ Incrustatiile metaliceconditionate : cositor, CIS, PCZ, cimenturi adezive = adeziune chimica.

DEFECTE DE TURNARE

Pot fi negative : totale /partiale.

pozitive.

I. Defecte de turnare negative totale :

Constau in absenta turnaturii.

Cauze:


25/119

aliaj insuficient topit in palnia tiparului (procedeul clasic) ce devinevascos si nu se insera;

aliajul este topit dar este declansata tardiv centrifugarea (creste

vascozitatea prematura a turnaturii)

II Defecte de turnare negative partiale:

Cauze :

1 cantitate insuficienta de aliaj;

Evaluarea corecta a cantitatii de aliaj se realizeaza prin cantarirea pebalanta a machetei cu sistemul de tijare *densitatera aliajului = cantitatea

de aliaj (Heraeus).

2 topirea insuficienta, prin nerespectarea intervalului de topire alaliajului ;

3 incalzirea tiparului la o temperatura inferioara, neconcordanta cualiajul ;

4 absenta machetei de evacuare a gazelor ;

5 existenta unor zone inguste, subdimensionari ale tiparului , ce devinobstacole in curgerea aliajelor in tipar ;

6 forta de centrifugare si timpul insuficiente.

III. Defecte de turnare pozitive :

1. Sfere :

Cauze:

a) incorecta degresare a machetei ;

b) absenta vibrarii mecanice ; cea manuala genereaza microspatii incare patrunde aliajul fluid .Masele de ambalat trebuie sa adere intim lasuprafata machetei.

2. Aciforme, lamelare:

ambalajul introdus la o temperatura prea mare; evaporarea apeiaccelerata; fisurare;


26/119

ambalajul preincalzit brusc este expus la microfisuri, undepatrunde metalul fluid;

in momentul turnarii aliajul e catapultat in zone de rezistenta

minima ; se fisureaza sau fractureaza tiparul ;

IV. Defecte de turnare negative:

Microcavitatile, porii :

1 subdimensionarea machetei istmului, canalului principal, rezervoruluide aliaj fluid

2 plasarea incorecta a machetei rezervorului de metal fluid (excentric) ;normal el va fi plasat in centrul termic al tiparului ;

3 supraincalzirea aliajului (metoda clasica :oxigaz) si topirea aliajului inpalnia tiparului ;

4 forta de impingere si topirea insuficiente ;aapar pori la baza tijei (riscde porozitati crescut) ;

5 absenta mediului de protectie.

V. Defecte de turnare volumetrice :

1. Supradimesionarea :

1 restaurarea fixa nu se insera pe bont/cavitate :

Cauze :

- detensionarea incorecta a machetei ;valori de dilatare mari ;

-neconcordanta coeficientului de dilatare al masei de ambalat, mai maredecat coeficientul de contractie al aliajului la racire.

2. Subdimesionarea :

-racirea repetata a machetei ; contractii macheta ;

-izolare excesiva cu vehicul gras a cavitatilor ;


27/119

-coeficientul de dilatare al masei de ambalat mai mic decat coeficientulde contractie al aliajului la racire.

INLAY-URILE ESTETICE /FIZIONOMICE /NEMETALICE

Materiale :

1 R.A. S. -abandonate ;

2 R.D.C. +CEROMERI+POLISTICLE +MASE CERAMICE

Avantajele restaurarilor directe:

1) adaptarea marginala superioara;

2) suprafata de contact proximal superioara;

3) suprafata ocluzala modelata corect anatoform;

4) prelucrarea si lustruirea superioara;

5) imbinarea adeziva net superioara-legare chimica.

Dezavantaje:

1) timp de lucru mai mare;

2) materiale +aparate mai costisitoare ;

3) prt de cost superior.

Materiale :

RDC :

HERCULITE, SIGNUM, POINT4, BRILIANT, ARTGLASS, BELLGASS,ESTENIA.

CEROMERI :

Targis+Vectris (Ivoclar)

Indicatii :

-pentru inlocuirea obturatiilor vechi din amalgam , compozite, careprezinta modificari coloristice ;


28/119

pe dintii frontali, PM, distructii coronare ( !!!!! istm dupa preparare cu 1/3mai mic fata de distanta vestibulo-orala intercuspidiana).

INCRUSTATII RDC-METALO-CERAMICE

Etapele clinico-tehnice:

1) Prepararea cavitatilor:

-pereti usor divergenti (10-20);

-se bizoteaza fin marginal;

-formele de caseta cu unghiuri rotunjite;

-limitele cavitatii ocluzale nu se vor plasa in zonele de contact ocluziv ;

-adancimea cavitatii =minim 1,5mm ;

-proximal, marginile se extind vestibulo-oral, pentru imbinarea adezivaeficienta.

2) Amprentarea :

-cu materiale elastomerice ;

-bifazica sau monofazica;

-cu siliconi de poliaditie sau polieteri;

3) Modelul :

se toarna din gipsuri extradure (arcada) si dure (soclul) ;

4) Modelarea +fotopolimerizarea inlay-ului.

Metoda direct-indirecta : cele mai indicate materiale pentru inlay-ul dinmateriale hibride = POLISTICLE +CEROMERI RANFORSATI (fibrepoliamidice).

Metoda indirecta (laborator) :

Tehnica :

1 se aplica stratul bazal , grosimea ~1mm ;


29/119

2 se fotopolimerizeaza in cuptor 3 minute ;

3 se aplica straturi succesive de dentina ( culoarea dominanta a inlay-ului) ;

4 fotopolimerizare 3 minute pentru fiecare strat ;

5 in final se aplica un strat de transparent total, care permitevizualizarea integrala a culorii inlay-ului ;

6 nuantari estetice :pete, marmoratii cu mase speciale ;

7 stratul final este smalt ;

8

modelul + inlay-ul modelat se introduc intr-un cuptor pentrufotopolimerizare (60-90secunde) ;

9 adaptarea inlay-ului :contacte proximale, relatii ocluzale, culoare(prelucrare finala) ;

10 in cabinet se conditioneaza cavitatea si incrustatia, se fixeaza prinimbinare adeziva marginala.

5) Prelucrare-lustruire

INLAY-ul CERAMIC

Precede inlay-ul metalic.

Tehnologic :

-arderea pe folie de platina +sticla (1873-J. Murphy);

- blocuri ceramice (Dall-1920) ;

- perle de sticla (W. Hrebst);

-dinti portelan

Etape clinico-tehnice:

Prepararea cavitatilor:~inlay compozit

-peretii verticali, usor divergenti


30/119

-unghiuri rotunjite parapulpar ;

-marginal se bizoteaza (3-5) ;

-peretii suficient de grosi si rectilinii, la nivelul casetelor orizontale ;

-pragurile gingivale =1mm profunzime ;

-grosime uniforma (1,5-2mm).

Metode de obtinere:

1) prin turnare (tehnica DICOR) ;

2)prin presare -injectare (EMPRESS -SYSTEM)-Ivoclar;

3) modelare directa (VITA IN CERAM);

4) frezare computerizata (CAD-CAM)

5) frezare mecanica (CELLAY SYSTEM -Mickronia).

1.Ceramica turnata (DICOR):[

-preparare cavitate;

-amprenta;

-model de lucru;

-macheta ceara ;

-ambalare ;

-tipar ;

-topire -turnare lingou vitroceramica (la t =1370C), dezambalarerezultand un miez ceramic, care va fi reambalat si ceramizat (tratattermic) 10 ore, de la temperatura de 670C pana la 1100C, rezultandmiezul ceramic rezistent(inlocuitorul metalului), pe care se vor aplicamase ceramice de placat, nuantandu-se coloristic.

-timp de lucru lung ;

-procedeu depasit ;


31/119

-rezultate nu totdeauna foarte bune.

2) Ceramica presata-injectata:

Injectare dupa plastifierea unui lingou ceramic.

-amprentare;

-model ;

-macheta ;

-tipar, din mase de ambalat speciale ;

-topire -presare-injectare lingouri ceramice (preincalzire 850C, timp de90 minute, dupa care se injecteaza la 1100C).

-precizie ;

-exactitate ;

-siguranta.

3) Sistemul VITA in CERAM:

-amprenta;

-model de lucru;

-model duplicat (Ceramigold-Stenhart) ;

-aplicare ceramica;

-arderea miezului (1100)2 ore;

-ardere de infiltrare (pentru ramforsare)-4 ore;

-arderea finala (4-6 ore) -mase de placat (pentru nuantare).

Observatie :

Modelul duplicat din gipsuri sintetice -valori mari dilatare 0,2-0,4%+porozitate.

4) Ceramica frezata -sistemul CAD/CAM


32/119

-nu necesita amprenta;

-nu necesita model, macheta, tipar, turnare;

-amprenta optica se realizeaza cu camera intraorala;

-macheta este procesata;

-frezarea este asistata de calculator;

-din lingouri ceramice (CEREC-Vita; Cerec-Dicor).

5) Sistemul CELAY SISTEM (Mickronia)

-sistem substractiv ;

-modelare macheta RDC;

-frezare prin copiere;

-neasistat de calculator.

Se fixeaza macheta in unitate, se copiaza de un profilometru caretransmite la instrumentul de frezat forma pe care o frezeaza in lingou

rezultand lingoul primar ce ulterior va fi nuantat cu mase de placat.

FATETELE CERAMICE

Restaurari indirecte (dezavantaje: pot fi real si direct)

Avantaje :

-metoda minim invaziva ;

-permite modificarea formei, pozitiei, aspectului, culorii ;

-durabilitate ;

-favorizeaza transmiterea luminii ;

- reactii tisulare minime.

Dezavantaje:

-reduceri minime de tesut dur (doar in smalt 0,3-0,8 mm);


33/119

-nu pot fi corectate discromiile accentuate ;

-fixarea nu este totdeauna eficienta ;

-fragilitate ;

-nu pot fi retusate in laborator ;

-modificari post-ardere;

-manipulare dificila ;

Indicatii :

-anomalii de culoare si forma ;

-distrofii , displazii, eroziuni ;

-fracturi de unghiuri ;

-malpozitie.

Contraindicatii :

-dinti devitali ;

-ocluzie mai mare ;

-parafunctii ;

-morfologie coronara nefavorabila ;

-igiena dentara precara ;

- smalt insuficient .


1. Prepararea fetei vestibulare:

-slefuirea reductionala a smaltului pe o adancime 0,3-0,8mm;

-margine cervicala evidenta (prag rotunjit, plasare supragingival);

-margini proximale terminate inaintea punctului de contact;


34/119

-marginea incizala usor scurtata.

2. Amprentarea ;

3. Model de arcada sectionat

Metode de obtinere ca la inlay-ul ceramic ( VITA in CERAM, EMPRESSSISTEM);

4. Imbinarea adeziva cu cimenturi rasinice.

RECONSTITUIRI CORONO-RADICULARE ( R.C.R.)

DISPOZITIVE CORONO-RADICULARE (D.C.R.)

Proteze fixe unidentare care restaureaza morfologia si functionalitateadintelui afectat.

Fixarea=frictiune, cimentare-pivot intraradicular ;

Pivotul=2/3 din preparatia radiculara (lojeta intraradiculara).

Parti componente:

1 Segmentul radicular =dispozitiv=pivot sau stift intraradicular;2 Segmentul coronar =bont artificial (cu o forma subdimensionata fatade coroana dintelui pe care il inlocuieste).

Indicatii:

1 Restaurarea dintilor fracturati ;

2 Restaurarea dintilor devitali;

3 Dinti cu obturatii voluminoase;

4 Modificarea axului de insertie si a dimensiunii bontului coronar;

5 Alternativa coroanei de substitutie, pentru a fi acoperite de alteproteze fixe unidentare (coroane de invelis fizionomice, mixte)

Etape clinico-tehnice :

1) preparatia dintelui :


35/119

-se sectioneaza dintele (tesutul patologic) pana in tesut sanatos (dentinaalterata, smalt nesustinut) ;

-se cateterizeaza canalul radicular obturat pana la apex cu un ac Kerr si

apoi cu freze de largit canalele radiculare ;

-prepararea canalului pe 2/3 din radacina, cu o forma cilindro-conica(freze Boitelrock) ;

2)amprentarea :

a) metoda directa :

-macheta din ceara , R.A.S., R.D.C. cu suport metalic sau con ;

-se modeleaza forma caracteristica a segmentului coronar ;

-macheta se trimite in laborator, se ambaleaza, se toarna, seprelucreaza si revine in cabinet pentru fixare prin frictiune cimentara.

b) metoda indirecta :

-preparatia se amprenteaza cu material siliconic in dublu amestec si cuplasarea anterior amprentei a unei tije intraradiculare. Curent in practica

se realizeaza in dublu amestec cu tija metalica.

c) alta metoda de amprentare:

-stift metalic continut in amprenta cu material termoplastic (tip Stents)+amprenta cu silicon fluid (amprenta de precizie) = varianta clasica.Siliconul fluid se introduce in canal cu un ac Lentullo.

3) modelul :

-modelul se toarna dintr-un gips dur (model monobloc sau segmentar cubont mobilizabil)

4) modelarea machetei :

1 conditionarea modelului 5 minute (izolare in apa saponata, lacuri) ;

2 alegerea tijei suport (pentru macheta pivotului si a bontului) metalica;

3

se modeleaza macheta preparatiei radiculare ;


36/119

4 se realizeaza macheta dispozitivului coronar =bont artificial ;

5 verificare, control exactitate machetare ;

6 pregatirea machetei pentru ambalare (elemente accesorii) ;

7 dupa turnare rezulta D.C.R.ce ulterior va fi cimentat in cavitateabucala.

Materiale :

metalice:

1 Aliaje nobile albe =Paliag, Palidor =scumpe;

2 Aliaje nenobile: Ni-Cr SOFT;

3 Aliaj baza cupru =Gaudent;

nemetalice:

1 R.D.C.(conuri + adaus rasina );

2 Compozite special elaborate -ramforsate cu fibre poliamidice ;

3 Mase ceramice (Al, Zr) utilizate in tehnologia integral ceramica.

d) metoda mixta:

-macheta se modeleaza pe model in laborator de catre tehnician ;

-este perfectata adaptarea marginala si ocluzala de catre medic,cuceara in cavitatea bucala;

-metoda utilizata in tehnologia R.A.S. si R.D.C.;

Avantaje :

- rezistenta mecanica pentru dintii partial distrusi ;

- recuperarea dintilor devitali fracturati ;

-restaurari protetice mixte -terapie mai conservativa.

Se contraindica la dintii subdimensionati cervico-incizal, unde se aplicacoroane de substitutie.


37/119

Observatie :

Onlay+coroane partiale (vezi curs protetica)-model, machetare,ambalare, turnare idem inlay.

COROANE DE INVELIS METALICE

Sunt proteze fixe unidentare, care acopera partial sau total preparatiadentara (bontul).

Indicatii:

A. In scop morfofunctional profilactic:

-in prevenirea fracturilor coronare pe dintii cu obturatii voluminoase;

-in prevenirea eroziunilor cervicale ; apar datorita agregarii P.P.S./P.P.A,prin crosete;

-prevenirea hipersensibilitatii cervicale si a cariilor de colet;

-prevenirea afectiunilor parodontale in absenta ariilor de contact (candspatiul este mai mic de 2 mm se reface aria de contact prin acoperire cucoroana solo ; cand spatiul este mai mare de 2mm se realizeaza 2coroane) ;

-prevenirea inflamatiei, iritatiei si a sangerarii locale (absenta zonelor decontact proximo-proximale favorizeaza tasarea alimentelor pe papileleinterdentare).

B. Alte indicatii :

-restaurarea morfologiei ocluzale atenuata, distrusa prin :

1 atritie=lipsa de tesut datorita frecarii a 2 suprafete de smalt;

2 abraziune=frecare smalt cu alimente exogene ;

3 abfractie =distructia de piramide in zona cervicala.


38/119

-pentru corectarea nivelului planului de ocluzie in disfunctia mandibulara(ocluzii blocate in propulsii antero-lateralitate) ;

-pentru restaurarea dintilor posteriori in zona de sprijin, in vederea

echilibrarii ocluzale ;

C. In scop protetic:

-pentru agregarea puntilor dentare in scop protetic;

-elemente ce favorizeaza agregarea protezelor mobilizabile (P.P.S.);

-elemente de imobilizare a dintilor potentiali mobili din afectiunileparodontale=scop protetic parodonto-profilactic.


1) Prepararea dintelui:

-pregatit sub forma de bont dentar (forma subdimensionata aelementului dentar, rezultat in urma prepararii fetelor axiale si asuprafetelor ocluzale).

Prezinta diametrul maxim la colet, in final avand o forma cilindro-conica.

Gradul de conicizare 3-5 maxim.

Etapele prepararii bontului (vezi curs protetica).

2.Metode de amprentare :

Inregistrarea elementelor campului protetic (bonturi=preparatii dentare)+dintii vecini, dintii antagonisti + arcada.

!!!!!! In tehnologia coroanelor de acoperire (de invelis) se indica amprentade arcada (globala).

Amprenta se realizeaza cu portamprente :

-standard ;

-individuale ;

-speciale (Kettenbach).


39/119

A. Amprente de arcada:

1) bifazica =cea mai des utilizata in practica (amprenta primara siamprenta de precizie) ; tehnica Wash-Technick

2) Monofazica. Materialul siliconic de consistenta fluida se aplica inportamprenta individuala;

3) Clasic, cu inel de cupru + material siliconic fluid si supraamprentade silicon chitos in portamprenta standard ;rar utilizata ;

B. Amprente de hemiarcada (segmentare):

4) Rigid-elastica (STENTS+silicon fluid );

5) Amprenta cu material siliconic in dublu amestec in linguraKettenbach.

Observatie:

Ambele amprente se contraindica in tehnologia de precizie a coroanelorde de acoperire.

Se indica in tehnologia de protezare provizorie : R.C.R., coroane

acrilice, eventual coroane metalice provizorii.

Amprenta segmentara in lingura Kettenbach (vezi L.P.).

Erori privind amprenta de hemiarcada:

-strat neuniform de material ;

-desprinderi ;

Toate acestea necesita reamprentarea campului protetic.

Conditionarea locala a campului protetic :

-Conditionarea locala a santului gingival : se indica largirea santuluigingival cu expunerea limitei preparatiei cervicale.

Procedee clinice:

1 Mecano-chimic :fir textil imbibat cu substanta vasoconstrictoare :adrenalina


40/119

1-2%, efedrina 5%, saruri de aluminiu sau inele textile (Epipac).

2 Aplicare de preparate vasoconstrictoare (Expasite)-amestec declorura de aluminiu + masa inerta -rol vasoconstrictor-dilatator -fara fir.

Se contraindica in conditionare clorura de zinc (30 %) deoarece are unefect caustic.

3.Modelul :

Reproducerea la scara naturala a campului protetic.

Turnare arcada in timpul 1 din gips extradur Moldarock=clasa IV iar intimpul 2 se realizeaza soclul din gips dur Moldano =clasa III.

1 Se utilizeaza :

-modele de hemiarcada :monobloc (cu bont fix);

cu bont mobil (vezi L.P.). ;

-modele de arcada :monobloc (cu bont fix) ;

cu bonturi sectionate si detasabile (cele mai indicate).

Modelul sectionat cu pinuri metalice cu teci.

4.Macheta :

Reproducerea in volum si forma a viitoarei coroane turnate .

Sunt metode de obtinere diferite pentru cele 2 tipuri de coroane turnate:

2 Cu grosime totala ;

3 Cu grosime dirijata.

COROANA TURNATA CU GROSIME TOTALA

Cea mai utilizata datorita caracteristicilor :

-fetele interne vin in contact intim cu bontul pe toata suprafata = frictiunemaxima ;

-peretii laterali (axiali) prezinta grosimi neuniforme, variabile (0,5-1mm)iar la nivelul cuspizilor activi (1,5mm) ;


41/119

-grad mare de frictiune ;

-transmite diferentele de temperatura din mediul oral ;

-strat de ciment micronic (20-40) ;

-cantitate mare de aliaj ; elementul protetic cel mai indicat in tehnologiaprotezelor fixe unidentare ;

-prt de cost ridicat ;

-ablatia dificila, necesita taierea a 2 pereti ;

Indicatii :

-element de agregare a puntilor, aplicandu-se de regula pe dintiiposteriori.

Sisteme de machetare :

-tehnica prin picurare(vezi L.P.) =tehnica clasica.

Ceara este aplicata pe bontul izolat. Se depune ceara in limiteledimensiunii coroanei dintelui de restaurat. Ulterior, se continua modelajul

fetelor laterale si al suprafetei ocluzale

-tehnica racirii gradate (vezi L.P.)= tehnica clasica.

Intr-un prim timp, bontul izolat este introdus in ceara topita. Pe bont sedepune un strat subtire de ceara (0,30-0,40mm), solidificata in urmacontactului cu bontul rece. Acest prim strat de ceara, ce acopera fetelelaterale si suprafata ocluzala a bontului este asa numita capa din ceara. Peste capa, prin picurare, se adauga ceara pentru convexitatile fetelor

laterale si morfologia fetei ocluzale. Prin modelare (sculptare cu spatula)se da forma finala a machetei. Macheta este modelata in functie de dintiivecini (sunt refacute punctele de contact), de dintii antagonisti (unangrenaj corespunzator) si de ocluzia inregistrata.

-tehnica cu capa ADAPTA (vezi L.P) =tehnica moderna.

Discurile din material plastic cu grosime de 0,15-0,20 mm, prinse inpense speciale sunt plastifiate la flacara.Cand discul este plastifiat seaplica pe un silicon vascos depus intr-o chiuveta. Bontul este introdus

peste discul plastifiat in masa de silicon. In acest fel plasticul este presatasupra bontului luand forma acestuia. Surplusul ce depaseste zona de


42/119

colet se taie cu foarfeca, capa din plastic se adapteaza cervical pe bont,prin picurare de ceara in aceasta zona. Bontul cu capa din plastic esteaplicat pe model, se continua modelarea machetei picurandu-se cearape fetele laterale pentru convexitati si pe suprafata ocluzala pentru

cuspizi. Prin sculptare, ceara picurata in exces este indepartata, incat infinal sa rezulte o macheta care reda cu fidelitate morfologia fetelorlaterale si suprafata ocluzala a dintelui ce se restaureaza.

Tehnica cu folie termoplastica (capa ADAPTA) :

-ergonomica ;

-exacta ;

-se obtin machete cu pereti uniformi ;

-metoda rapida, cea mai indicata in tehnologia coroanei turnate cugrosime totala.

-tehnica aditiei de ceara =tehnica moderna.

Putin utilizata, metoda laborioasa, necesita instrumentar specific, metodafoarte exacta.

Este o metoda contrara principiilor de modelare prin sculptarea cerii,folosite in tehnicile descrise. Pusa in circuitul tehnic de Thomas si Paynenecesita aparatura complexa (articulator semiadaptabil, pantograf, arcfacial, traiectoria condiliana, trusa speciala de modelat). Modelareapropriu-zisa cuprinde mai multe etape : se dispun varfurile cuspidiene pesuprafata ocluzala a bonturilor preparate, sunt unite, prin crestemarginale de ceara, se insera crestele triunghiulare si cele oblice, sestabilesc santurile si crestele secundare. In final sunt inserate fosetele.

Metoda necesita o cunoastere exacta a morfologiei ocluzale pentruimbinarea criteriilor morfologice, geometrice si functionale. Conformacestei metode, macheta va avea o suprafata ocluzala cuspidata, idealaredata anatomic (santuri, fose, versante, convexitati).

Indicatii :

Tratamente protetice complexe, in ocluziile cu point centric (PIM) ;conceptul gnatologic de reechilibrare ocluzala.

COROANA TURNATA CU GROSIME DIRIJATA


43/119

Caracteristici :-contact partial cu preparatia dentara (ocluzal si cervical 2-3mm) ;-peretii axiali la distanta de peretii laterali ai preparatiei ;

-in spatiul dirijat-dinte si fata interna a coroanei se aplica filmul deciment cu rol de termoizolant ;

-cantitate mica de aliaj ;

-prt de cost mai mic ;

-ablatie mai usoara (1 perete).

Sisteme de machetare :

1 machete prefabricate (vezi L.P.)

Din seturi de machete din ceara ce au fost realizate in stante metalice,avand forme si marimi diferite, se alege macheta corespunzatoare ce seadapteaza pe bontul mobil al modelului.

Se perfecteaza cu ceara adaptarea la nivelul coletului, contactul cu dintiivecini si cei antagonisti apoi este perfectat modelajul final (finisarea).

Este un procedeu :

-rapid, ergonomic ;

-adaptare pe bont cervical si ocluzal;

-imprecis (distorsionari in manipulare) ;

-nu se vizualizeaza spatiul bont-perete axial ;

-nu e curent utilizata;

-este eficient utilizata pentru elemente intermediare masive .

2 machete din folie cu ceara calibrata(vezi L.P.)

Se confectioneaza un inel din ceara calibrata (0,30-0,40mm). Se aplicape bont si este adaptat cervical la nivelul santului gingival si pe 2 mm incontact cu bontul. Cu fuloare se modeleaza convexitatile si santurile

fetelor laterale.


44/119

Se confectioneaza capacul din ceara calibrata ce se lipeste de inel.

Morfologia fetei ocluzale se realizeaza picurandu-se ceara fierbinte pesuprafata capacului, in dreptul fiecarui cuspid.

Se schiteaza volumul lobilor. Dupa racirea cerii, prin sculptare estemodelata suprafata ocluzala, cu santuri interlobare, fose, crestemarginale, cuspizi.

-o metoda curenta ;

-se vizualizeaza subetapele cu exactitate (vezi L.P.).

3 metoda cu model duplicat:

a) modelarea machetei preliminare fixa pe bont si subdimensionata :

-limita cervicala =2-3mm de colet ;

-grosime pereti externi =0,15mm ;

-ocluzal este in contact cu bontul ;

-modalitate de dirijare a spatiului.

Tehnicianul modeleaza subdimensionat macheta in toate sensurile cu0,30mm fata de dintii vecini si antagonisti, cu ceara speciala ce continegutaperca. Marginea cervicala a machetei este cu 2mm mai sus de limitapreparatiei din zona cervicala.Macheta subdimensionata impreuna cumodelul de lucru se amprenteaza cu un hidrocoloid reversibil. In aceastaamprenta duplicatoare se pune masa de ambalat, rezultand modelulduplicat. Pe bontul mobil al modelului duplicat se modeleaza machetafinala. Ea va fi fixa pe modelul duplicat si va face parte din viitorul

tipar.Astfel se vor evita deformarile machetei, deoarece macheta nu estemobilizata de pe bont pentru ambalare.

b) duplicarea machetei preliminare:

-bontul si macheta se introduc in material siliconic aplicat in conformatorrezultand amprenta duplicatoare ;

-se toarna modelul duplicat (pe baza de mase de ambalat fosfatice) ;rezulta tiparul coroanei ;

Observatie:


45/119

Metoda cu model duplicat are indicatie de electie in tehnologia puntilordin elemente unite, turnate din aliaje cu temperatura de topire intre 1350si 1750C (Ni-Cr, Co-Cr, baza titan).

Caracteristicile machetei coroanei cu grosime dirijata:

- peretii laterali cu grosime uniforma (0,30-0,45mm) ;

- peretii laterali sunt situati la distanta de bont ;

- macheta prezinta contact cervical si ocluzal.

- transmiterea variatiilor termice mai putin ;

- cantitate de aliaj mai mica ca la coroana cu grosime totala.

Indicatii :

-elemente de agregare pentru puntile totale/de hemiarcada, coroane solope dintii posteriori

-dirijarea peretilor laterali la distanta de bont favorizeaza pieseleprotetice ample.

Obtinerea tiparului :

-cavitate cu volum si forma identice cu cele ale machetei, situata ininteriorul masei de ambalat.

Etape :

1) pregatirea machetei pentru ambalare ;

2) ambalarea propriu-zisa ;

3) evacuarea machetei din materialul refractar = tipar;

Tijare + machete accesorii + detensionare + aplicare pe capaculconformatorului+degresare.

Sistemul de tijare clasic:

-aplicare tija cu lungimea de 30mm, grosime de 1-1,5-2mm, pentruturnarea aliajelor nobile .


46/119

Metoda moderna (BEGO-HERAEUS):

Indicat :

-coroane de acoperire multiple sau coroane ca elemente de agregare apuntilor.

Sistemul de machetare cuprinde :

-canal secundar cu diametrul =3,5mm ;lungime = 3mm);

-canal intermediar (diametrul = 5mm);

-canal principal (diametrul = 4mm).

Dimensiunea tijelor:

-este variabila; pentru aliaje nobile mai mici ; pentru aliaje nenobile maimari.

Aliaje nenobile :Ni-Cr,Co-Cr :

canal secundar = 2,5-3,5mm, canal intermediar=3,5-4,5mm ce poateajunge pana la 4,5-5,5mm ,canal principal =5mm).

Sistemul se livreaza prefabricat si se aplica numai canalele secundare( ~3mm).

-prezenta canalului intermediar diminueaza coeficientul de contractie ;

-canalul intermediar trebuie sa fie situat in centrul termic al tiparului ;

-topografia tijelor pe fetele proximale sau pe cuspizii inactivi ai molarilorcand coroana este element solo sau element de agregare (scade riscul

porozitatilor pe cuspidul activ)

-tijele se plaseaza intr-un unghi mai mare de 90 pentru a evitaturbionarile aliajului fluid ;

-cu cat aliajul este mai dificil de turnat se iau masuri suplimentare pentrudiminuarea contractiei .

Ambalarea :

-metode : 1 timp +1 material; 2 timpi+2 materiale;


47/119

-se indica utilizarea maselor de ambalat specifice, cele mai bunefiind cele fosfatice;

-aliajele baza titan se toarna cu mase de ambalat pe baza de oxid de

aluminiu sau magneziu in amestec cu oxid de zirconiu (TITAVEST); secontraindica mase de ambalat fosfatice deoarece acestea reactioneazacu mare usurinta cu titanul fluid.

Eliminarea machetei :

-prin conditionare termica (preincalzirea si incalzirea ambalajuluirefractar)

Preincalzirea : 0-400C, timp de 1 ora (aliaje nenobile) ;0-200C, timp

de 1 ora (aliaje nobile).

Incalzirea : 200-750C, ridicata in ritm lent (aliaje nobile) ;

400-1000C, timp de 30-40 minute (aliaje nenobile).

Topirea si turnarea aliajului :

-aliajul se topeste in creuzete, sub actiunea a 2 surse de topire

a) flacara oxigaz : topire directa, in palnia tiparului.

b) microincinte +flacara oxigaz : topirea in creuzet ceramic=procedeuindirect. Introducerea in tipar a aliajului se realizeaza cu ajutorul forteicentrifuge (ROTOJET/SCHLODER).

c) Topirea sub influenta curentilor de joasa, medie si inalta frecventa+gaze inerte de protectie (argon, heliu, cripton).

Se contraindica utilizarea creuzetelor grafitice pentru aliaje nobile(le contamineaza cu carbon) rezulta turnaturi fragile.

Metoda moderna (Heraeus)=la turnarea aliajelor nobile sefoloseste centrifuga automata si creuzete de ceramica.

Caracteristici pentru obtinerea unei turnaturi de calitate :

-sistem de tijare BEGO-HERAEUS ;

-ambalare in 2 timpi;


48/119

-aplicarea machetei canalului intermediar in centrul termic al tiparului;

-topire/turnare (C.I.F. + mediu de protectie +centrifuga automata)

La prepararea masei de ambalat nu se recomanda vacuum malaxordecat primele 10-15 secunde pentru omogenizare, apoi se recomandapreparare manual pentru inglobarea aerului ce va facilita eliminareagazelor din tipar (porozitatea maselor de ambalat).

Dezambalare /prelucrare:

Racire ambalaj 5-10 minute;

Turnatura este introdusa in apa rece: calire, recristalizare;

Eliminarea turnaturii se realizeaza prin spargerea ambalajului, rezultandstrat de oxizi +masa de ambalat;

Sablare cu nisip cuartos, corindon;

Sablare de finete +prelucrare finala.

Coroana este adaptata pe model in limitele preparatiei.

Sablare cu particule polimerice (PMA) pentru aliaje nobile rezultandsuprafete netede, curate, usor de lustruit final.

Examinarea in cabinet: examenul clinic pe bontul real :

-relatia de ocluzie;

-zonele de contact proximale ;

-nivelul convexitatilor ;

-prezenta santurilor de descarcare ;

-inscrierea modelajului in curbura arcadei ;

-echilibrare ocluzala riguroasa ;

Lustrul final si cimentarea provizorie sau de durata dupa caz.

Alte tipuri de coroane metalice

Coroana turnata din 2 bucati


49/119

Coroana stantata tehnol. abandonate datorita ap. si met. turnarii

Caracteristicile coroanei din 2 bucati :

-Se realizeaza din Ag-Pd, din materiale nobile ;

-Capacul turnat si inelul se lipeau.

Coroana stantata:

Pe un model metalic (obtinut din melot) se ambutisa (lua forma fortata) ocapa metalica de 0,30-0,40 mm din Wipla ;

Tehnologie abandonata.

Avantaje :

1 Prepararea bontului : bont cu smalt pe el si cu un strat gros de cimentpe el.

Dezavantaje :

2 Riscul perforarii la adaptarea cervicala (pereti subtiri) ;

3 Absenta convexitatilor ;4 Prezinta defecte negative (microcavitati, pori)/pozitive (sfere,lamelare, aciforme)

COROANE DE INVELIS NEMETALICE

Proteze unidentare estetice.

Obtinute din materiale cu grad de transluciditate partial sau total

(materiale fizionomice estetice) =R.A.S. (cu utilizare restransa), R.D.C.,polisticle, ceromeri (materiale hibride, polimeri multifunctionali)

Terminologie :

Coroane estetice fizionomice ;

Coroana Jacket acrilica, compozita, ceramica.

COROANA ACRILICA :

Utilizare restransa ;


50/119

Are caracter provizoriu

O inlocuieste coroana din R.D.C., polisticle, ceramica.

Indicatii :

1 distructii coronare partiale/totale ale dintilor frontali ;

2 leziuni carioase simple/profunde pe fetele proximale ;

3 traumatisme insotite de fracturi ;

4 discromii de diferite etiologiii :(endogene =tratamente intracanalareeronate) sau (exogene = aport excesiv de alcool, tutn, vin rosu) ;

5 corectarea de anomalii (forma, culoare, pozitie).

Contraindicatii :

1 dintii frontali :

-cu fatete de abraziune ;

-parafunctii : scrasnitul dintilor, bruxism ;

2 ocluzii adanci acoperite

-coroana expusa (fata orala) datorita contactului;

-se indica onlay-urile extratisulare (rezistenta mai mare);

3 c.c-alte solutii : fatete compozite, ceramice, coroane metalo-ceramice ;

4 dintii posteriori (PM,M)provizoriu :-schimb la 6 luni ;

-examinarea stopurilor ocluzale

-abraziune =pierderea stopului ocluzal -coroana mixta;

5 pacientii tineri cu camere pulpare mari la dintii frontali.

-nu preparatia cu prag ; nebiologica, sacrificiu mai mare


51/119

-se aplica coroane acrilice provizorii.

Etapele clinico-tehnice :

1. Examenul clinic-coroane de acoperire fizionomice.

Coroana acrilica se utilizeaza provizoriu pana la aplicarea solutieidefinitive.

2. Prepararea dintelui:

1 bont cilindro-conic, neretentiv ,obtinut prin frezare;

2 prepararea secventiala (reducerea fetelor axiale+marginea incizo-ocluzala);

3 reducerea mai accentuata pe fetele vizibile;

4 fara prag (preparatia tangentiala, in bizou)

Parametrii dimensionali:

Vestibular: a) reducere 1-1,5mm (dinti vitali);

b) reducere 1,5-2mm (dinti devitali , cu R.C.R.)

Cervical: a) prag circular /axial /circumferential cu latime de 1-1,5mmvestibular plasat subgingival, continuat proximal la nivelul insertieigingivale, iar oral situat la 1-1,5mm de insertia gingivala;

Contraindicat:

-dinti cu diametru mic (IL);

b) prag vestibular cu plasare subgingivala si continuare pe fataproximala.Inchiderea ideala se realizeaza pe prag supragingival, chiardaca RAS se contracta. Se poate perfecta inchiderea marginalaintraoperator (captusire).

c) preparatie tangentiala, fara o limita decelabila : in bizou, muchie decutit, ce nu se poate inchide foarte exact si cu efect iritativ local ; RAS

efect biofob+alergic.


52/119

Incizal :

-reucere maxima (1,5-2mm) realizandu-se un efect estetic foarte bun.

Prepararea bontului pentru materiale moderne( R.D.C., polisticla,ceromeri) :

1 bont cilindro-conic, neretentiv cu prag la limita insertiei gingivale ;

2 prag cervical semirotund -CHAMFREIN;

3 reducere 0,8 mm cervical, fetele axiale 1-2mm, incizal 1,5mm;

4 preparatie amprentabila relativ usor;

5 estetica deosebita, proprietati mecanice, tehnologie moderna ;

6 tripolimerizare (caldura, presiune, fascicul luminos).

3. Amprentarea :

Etapa clinica.

Inregistrarea elementelor campului protetic, indeosebi a bontului.

A. Amprenta segmentara (de hemiarcada) :

-rigid-elastica (Stents+ elastomeri);

-dublu amestec siliconic (lingura Kettenbach).

Sunt cele mai utilizate, dar nu cele mai indicate.

B. Amprenta de arcada:

-monofazica ;

-bifazica (dublul amestec).

C. Amprenta clasica :

-inel de cupru +supraamprenta de material siliconic (rar utilizata).

Conditionarea bontului pentru amprentare :


53/119

-indepartarea tesuturilor parodontale prin mijloace:

1 mecano-chimice,

2 chirurgical

3 frezaj intern gingival.

a) mecano-chimic:

-fir textil si inele din bumbac imbibate cu solutii vasoconstrictoare:efredina, adrenalina 1-2% , alaun, sulfat feros , expansil =alaun+aditiv

Se contraindica clorura de zinc in concentratie mare 10%, deoarece are

efect caustic local.

b) chirurgical.

4. Modelul :

Reproducerea elementelor campului protetic la scara 1/1.

Tehnologia coroanei polimerice

modelul monobloc (segmentar)

-cu bont fix (cel mai indicat);

-cu bont mobil (mai indicat fata de cel anterior)

Materiale, tehnica de lucru vezi L.P.=curs incrustatii metalice.

5.Macheta :

Se obtine prin :

1 Tehnica racirii gradate +picurare-vezi curs 6;

2 Tehnica picurarii -vezi curs 6 ;

3 Tehnica plastifierii :

Un paralelipiped de ceara este plastifiat prin incalzire progresiva laflacara si aplicat pe bontul mobil (izolat). Excesul de ceara este

indepartat, prin taiere cu spatula, urmarindu-se concomitent simodelarea.


54/119

Etape machetare :

Conditionarea bontului :

1 Izolare in apa saponata 5-10 minute ;

2 Aplicare DIE SPACER (lac) cu rolul de a ajuta la indepartareamachetei de pe bont si de a dirija filmul de ciment intre bontul dentar dincavitatea bucala si viitoarea lucrare.

3 Picurare ceara in exces ;

4 Racire lenta;

5

Modelaj primar: sectionare + modelajul anatoform functional(convexitati, cingulum, creste, convexitati, zone de stop).

6 Modelajul final: finisarea +aplicarea de gips dur in interiorul macheteisub forma de bont. Degresarea machetei;

Modelajul final si degresarea -parte din pregatirea machetei pentruambalare.

6.Ambalarea :

-cu materiale specifice ;

-masele de ambalat sunt gipsurile dure (clasa III)/amestec de gips dur+gips normal;

-didactic/ratiuni economice -gips normal ;

-masa de ambalat se aplica intr-un conformator =chiuveta ;

-conformatorul : 2 inele si 2 capace ;

-se aplica cu vibrare pasta semifluida de gips ;

Metode de ambalare :

A. Orizontala (fata orala este plasata in jos ;fata vestibulara spresuperior.

B. Verticala (marginea incizala este plasata in jos , macheta patrunzandpana la nivel cervical).


55/119

A. Ambalarea orizontala :

1. In interiorul machetei, indepartate de pe model, se introduce pasta degips dur ;

2. In interiorul unei jumatati de chiuveta se depune pasta de gips dur ;

3. Macheta este aplicata in pasta de gips cu fata vestibularameacoperita de ghips ;

4. Are loc priza ghipsului dupa 30 minute, consecutiv se produceizolarea in apa 10 minute ;

5. Se aseaza inelul celei de a doua jumatati a chiuvetei si se toarna

pasta de ghips pana la umplere , urmata de asezarea capacului ;

6. Se preseaza pe durata prizei ghipsului (30 minute) ;

7. Chiuveta este desfacuta in cele doua jumatati. Ceara plastifiata esteindepartata din ambalaj, dupa care resturile sunt spalate cu un jet de apaclocotita. Dupa eliminarea cerii, apare cavitatea tiparului. La aceastatehnica, intr-o jumatate de chiuveta se afla tiparul fetei orale si a fetelorproximale, iar in alta jumatate fata vestibulara.

Avantajele ambalarii orizontale :cea mai utilizata in tehnologiacoroanei acrilice.

Repartizarea nuantelor de culoare la nivelul fetei vestibulare ;

Controlul repartizarii culorilor;

Interventii ulterioare pentru a modifica culoarea in sensul dorit.

Dezavantajele ambalarii orizontale :

1 Indepartarea cerii din cavitatea tiparului se realizeaza cu dificultati ;

2 Izolarea peretilor tiparului se obtine neuniform, sub bont poate saramana neizolat ;

3 Pasta de acrilat este introdusa cu dificultate sub bontul de ghips ;

4 Bontul de ghips se poate fractura la introducerea si presareaacrilatului in tipar ;


56/119

5 Asamblarea incorecta si presarea insuficienta a celor 2 jumatati alechiuvetei, mareste grosimea fetei vestibulare a coroanei.

B. Ambalarea verticala :

1. In interiorul unei jumatati de chiuveta se depune pasta de ghips.

2. Macheta situata pe bontul mobil este introdusa vertical, cu margineaincizala in jos, pana la marginea cervicala ;

3. Are loc priza ghipsului dupa 30 de minute, consecutiv se realizeazaizolarea in apa 10 minute;

4. Se aseaza inelul celei de a doua jumatati a chiuvetei si se toarna

pasta de ghips pana la umplere, fiind vibrat pentru condensare, urmatade asezarea capacului.

5. Se preseaza pe durata prizei ghipsului pentru condensareaparticulelor de material, in vederea obtinerii unui tipar cu pereti netezi sirezistenti, ;

6. Chiuveta este scoasa de sub presa dupa priza ghipsului (30 minute)si introdusa intr-un vas cu apa fiarta timp de 5 minute.

7. Chiuveta este desfacuta in cele 2 jumatati. Ceara plastifiata esteindepartata din ambalaj, dupa care resturile sunt spalate cu unjet de apaclocotita. Dupa eliminarea cerii apare cavitatea tiparului. Intr-o jumatate achiuvetei se afla cavitatea tiparului, iar in cealalta jumatate este bontulartificial.

Avantajele ambalarii verticale

Ceara este indepartata usor din tipar ;

Peretii tiparului sunt izolati uniform fara dificultate;

Pasta de acrilat este introdusa in tipar si presata fara risculfracturarii bontului artificial.

Dezavantajele ambalarii verticale :

1 Repartizarea nuantelor cromatice aproape imposibil sa se realizeze ;

2 Asamblaea insificienta a celor doua jumatati ale chiuvetei creeazaingrosarea marginii incizale ;


57/119

7.Polimerizarea :

1 Se obtine prin introducerea acrilatului in tipar;

2 Tiparul se obtine dupa ambalarea machetei (prin cele 2 metode) sieliminarea ei din ambalaj prin topirea cerii (apa fiarta, jet aburi subpresiune)

3 Conditionarea tiparului : anterior polimerizarii si consecutiv eliminariimachetei din tipar prin topire cu apa fiarta si detergenti seconditionaeaza cu urmatorii izolanti : lacuri alginice :Pectizol, Izodentin 2-3straturi.

lui :

-separa rasina de masa de ambalat (gips);

-inhiba combinarea rasinii cu masa de ambalat ;

-favorizeaza enucleerea coroanei din ambalaj.

Etapele polimerizarii coroanei acrilice:

1 Dozarea rasinii (SUPERPONT).

-Proportiile indicate de fabricant :P/L 1/1, 2/1;

-Pulberea se aplica intr-un godeu ceramic, spatulare pana rezulta opasta vascoasa ce trece prin mai multe stadii fizico-chimice, pana inmomentul favorabil introducerii in tipar = pasta vascoasa plasticaneaderenta modelabila.

2 Aplicarea rasinii in tipar (din profunzime catre exterior ; se controleazaculoarea , culoarea de baza,culoarea la colet, incizal (usor in exces)

3 Modelalarea exterioara : celofan umed+presarea capac chiuveta.

4 Controlul dispunerii culorii in tipar: daca culoarea nu e cea dorita-sesectioneaza in bizou la nivel cervical si incizal, preparare din nou. rasinaacrilica.

5 Daca culoarea este cea corecta se asambleaza chiuveta, seintroduce in presa hidraulica :p = 2atm., timp de 15 minute.


58/119

6 Transferul in ring: se mentine chiuveta in aceeasi pozitie pe duratatermopolimerizarii.

Regimul termic de polimerizare :

Rasinile polimerice clasice polimerizeaza sub actiunea caldurii umede,conform curbei termice :

-crestere lenta la 60C, timp de 30 minute ;

-mentinere la 60C, timp de 60 minute ;

-crestere lenta pana la 100, timp de 30 minute, cu mentinere 30 minute,urmata de racire lenta(4-8 ore)

Timpul de polimerizare =2,5 ore.

Recomandari : cresterea lenta a temperaturii pentru a nu se volatilizamonomerul +consumare lenta in timpul reactiei.

Observatii tehnice :

-in practica =procedeu empiric de modelare ;

-alegerea culorii;

-alte rasini:BIODENT, PALAVIT;

-pacienti tineri-culori deschise : 21-23

8.Dezambalarea/prelucrarea :

1 sectionarea cu spatula+fierastrau +enucleerea din masa de ambalat ;

2 prelucrare cu freze de acrilat-plusurile;

3 netezire :freze /petre mai mici ;

4 adaptarea pe bontul modelului-adaptare exacta cervicala, echilibrareocluzala ;

5 lustruire cu ajutorul periilor+pasta abraziva ;

6 suprafete nete de prelucrare ;

7 luciul -prelucrare cu pufuri din bumbac ;


59/119

Observatie : zona de inchidere marginala-nu margini ascutite =efectitritativ asupra parodontiului.

COROANA ACRILICA -alte metode de obtinere

1 Din fatete prefabricate:

-se selecteaza fateta;

-se adapteaza pe bont;

-se definitiveaza macheta prin picurare pentru fetele proximale si orala ;

-se ambaleaza, rezulta tiparul, se polimerizeaza si se obtine o coroana

cu proprietati superioare estetice si functionale.

2 Acrilate baropolimerizabile=polimerizare sub actiunea calduriiumede si sub presiune.

-se utilizea acrilate ce se aplica direct pe bont, strat cu strat pana laforma finala a coroanei (cu nuantari coloristice) ;

-polimerizarea are loc sub actiunea caldurii uscate in miniautoclave:IVOMAT, BIOPOL (t=120C, timp=30 minute, presiune =6-7 bari) ;

-se obtin coroane provizorii rapid executate, cu proprietati deosebite(suprafete compacte, lucioase) ;

Caracteristica metodei : se scurteaza fluxul tehnologic de o serie deetape : machetare, pregatirea pentru ambalare, tiparul, introducereaacrilatului in tipar (acestea sunt generatoare de erori).

3 Coroane prefabricate, obtinute din : acetat, rasini policarbonat, rasinisintetice.

-se alege potrivit preparatiei coroana prefabricata, de culoare standard ;

-se sectioneaza marginal, se adapteaza cervical, se captuseste cuR.A.S. (nuantand culoarea)

-se lustruieste si se cimenteaza provizoriu ;

-sunt indicate pe bonturi vitale si implanturi.

4 Din rasina compozita autopolimerizabila (tehnica SCUTAN)


60/119

-curent utilizata ;

-anterior slefuirii dintilor se amprenteaza dintii cu materiale alginice,elastomerice;

-prepararea dintilor;

-vaselinarea preparatiilor (oleum de vaselina);

-aplicarea rasinii in amprenta;

-priza rasinii (autopolimerizare 5 minute) ;

-dezinsertia amprentei cu scoaterea coroanei din amprenta

-prelucrare si lustruire ;

-cimentare pe preparatie.

Rezulta coroane si punti provizorii pentru tratamente restaurativecomplexe.

Tehnologia moderna de obtinere a coroanei fizionomice .

Coroana fizionomica se obtine din materiale moderne:

1 R.D.C.;

2 polisticle (ART GLASS, BELLE GLASS);

3 ceromeri : TARGIS VECTRIS.

Etape tehnologice :

a) Prepararea bontului :-sub forma de bont neretentiv ;

-se indica preparatia cu prag tip CHANFREIN (in semicerc) ;

-se contraindica preparatia tangentiala (fara prag);

-reduceri 0,8mm cervical, 1-2mm fetele axiale , 1,5mm incizal ; rezultatestetic foarte bun.

b) Amprentarea :


61/119

-amprenta de arcada (metoda monofazica, bifazica cu materialeelastomerice)

c) Modelul de lucru :

-model de arcada cu bonturi mobile.

d) Sisteme de machetare :

In tehnologia moderna se elimina etapele de machetare, ambalare, tipar.

R.D.C., polisticle, ceromerioi-aplicare direct pe bont (Step by step)

Procedee tehnologice moderne :

-fotopolimerizare (polisticle+ceromeri-ART GLASS si TARGIS-VECTRIS)

BELLE GLASS polimerizeaza sub presiune si sub mediu de amoniac(135C) rezultand structuri compacte cu proprietati mecanice superioaresi calitati estetice adecvate).

-fototermobaroplimerizare (tripla polimerizare, pentru R.D.C).

Prelucrarea se realizeaza cu instrumente rotative (abrazive) specifice :freze extradure diamantate, polipanturi din piele cu paste speciale pentrulustrul final (aici se deosebeste de masele ceramice).

Avantaje :

-prepararea bontului : conservativa ;

-adaptare marginala/proximala mult mai exacta (pe bont mobil)

-rezultate estetice superioare ;

-pretul de cost mai mic comparativ cu tehnologia integral ceramica;

-se elimina subetapele tehnologice (machetare, ambalare, polimerizarein vase);

-anticipeaza tehnologia metalo-ceramica;

-se pot fixa adeziv (cimentari adezive) dupa conditionarea fetei interne(obtinerea unor suprafete aspre prin frezare sau sablare).


62/119

Dezavantaje:

-pret de cost + tehnologie mai scumpe fata de R.A.S.

-evaluarile clinice sub 10 ani : stabilitatea stopurilor in zona lateralaperturba functional ocluzia ;

-termobaroplimerizarea se realizeaza la t mai mare de 100C siintervale de timp mai scurte :7-30 minute;

-livrarea produselor se face mult mai nuantat, complex. Maselecompozite, polisticlele : forma de pasta, culori diferite : masa opac, masadentina, mase incizal, mase corectoare + flacoane cu lichide pentruconditionat ; aderenta intre aceste mase-compactizarea suprafetei

laterale modelate.

COROANA DE INVELIS INTEGRAL CERAMICA

-grad de estetica si fizionomie maxima ;

-nuanta coloristica egala cu a dintilor naturali.

Din punct de vedere optic masa ceramica izotropa. Smaltul esteanizotrop.

Metode de obtinere :

1 Clasic :

Arderea masei ceramice pe folie/ cape metalice din platina sau aurplatinat (sinterizare) ;

1 Modern :

Aplicarea directa pe bont

Turnare-presare;

Frezare mecanica;

Frezare computerizata.

Indicatii:

(vezi coroana acrilica)


63/119

-restaurari estetice dintii frontali;

-se contraindica pe dintii laterali : necesitate doar (dinti cuspidati);

-in cvasitotalitate la sexul feminin ;

Contraindicatii :

-pacienti tineri cu camera pulpara mare, preparatia tengentiala ;

-pe dintii nanici - nu prag cervical;

- parafunctii : bruxism, dinti cu fatete de abraziune;

- ocluzii adanci acoperite, labiodonte ;

-pacienti cu indice de carie crescut (semn de distructie) ;

Avantaje :

-grad maxim de restaurare fizionomica ;

-biocompatibilitate (integrare tisulara) daca se respecta parametrii depreparare;

-preparatia bontului este mult mai conservativa pe fata vestibulararaportata la coroana acrilica si coroana mixta ;

fetele proximale -orala-reduceri mai mari prin frezare.

Dezavantaje:

-rezistenta mecanica la torsiune scazuta (atentie la adaptare);

-sunt fragile (se contraindica in zonele laterale);

-preparatia pretentioasa :numai coroane cu prag axial (circumferential).

Etape clinico-tehnice :

a) Preparatia dintelui :

-bont dentar, neretentiv, cilindro-conic ;

- reducerea fetelor uniforma: 1mm pe toate fetele axiale si 1,5-2mmincizal /ocluzal 1,5-2 mm;


64/119

-unghiul de intalnire intre pereti si prag este de 90, cu rotunjirea zonelorde intalnire ;

-prag finisat, nu bizotat ;

Se contraindica unghiuri ascutite, obtuze, denivelari, anfractuozitatideoarece sunt surse de fisurare coronara (unghiurile ascutite genereazatensiuni).

Pragul se disimuleaza (infunda) 0,3-0,5 mm = estetica maxima sau cunivel -insertie ginngivala cand elementul dentar are o culoare care nesatisface.

b) Amprentarea :

- amprenta de arcada monofazica in lingura individuala (cea maiutilizata) ;

-amprenta de arcada bifazica : de corectare sau in dublu amestec ;

-amprenta de arcada cu inel de cupru + supraamprenta materialelastomeric ;

-amprenta cu H.I.R.H.R. (hidroalginica) -rar utilizata.

c) Modelul :

-model de arcada cu bont mobil.

Mai rar de hemiarcada cu bont mobil.

Materiale utilizate:

-gipsuri superdure +dure ; cel mai folosite

-rasini compozite : cele mai indicate ; utilizare mai putina;

-modelul galvanic : cupru electrodepus + gips dur, rasina pentrucompletare-rar utilizat-metoda laborioasa.

d) Machetarea:

- se indica pentru procedeele DICOR SISTEM, EMPRESS;


65/119

- in tehnica clasica nu se utilizeaza macheta si nici procedeelemoderne datorita frezarii si sonoeroziunii ;

- tehnica clasica : adaptare folie de platina, de 0,2mm aur platinat :

capa intim adaptata + imbinare proximal (faltuire).

- tehnica VITA IN CERAM : nu necesita machetarea; coroana-ardere directa-aplicare masa ceramica step by step pe modelulduplicat;

Etape tehnologice :vezi inaly ceramic

-amprentare ;

-model de lucru ;

-conditonare bont (DIE SPACER);

-amprenta duplicat ;

-model duplicat din mase de ambalat -SUPERHARD ;

-arderea alumino-ceramicii in doua etape : miez ceramic-placarea finala ;

-procedeul cel mai raspandit si mai sigur.

Tehnica de lucru VITA IN CERAM :

1) aplicarea aluminoceramicii pe bontul termoizolant cu pensula,arderea 1100C, timp de 2 ore rezultand o capa poroasa (alumina 45%);

2) arderea de infiltrare a capei poroase ;

pe capa poroasa se aplica aluminoceramica cu particule de Lantan,Zirconiu (particule de sticla) 1100C, timp de 4 ore rezultand miezulalumino-ceramic ;

3) placarea pe miezul ceramic : se aplica mase de placat pentrunuantarea coloristica

950-960C = arderi de corectare (1-2 arderi)

-autoglazurare ;


66/119

-indepartarea coroanei de pe model prin pulverizarea masei de ambalatcu agenti de sablare rezultand coroana integral ceramica ;

4) adaptarea pe modelul de lucru ;

5) conditionarea coroanei -se graveaza fata interna a coroanei cu acidfluorhidric 37% pentru asperizare ;

6) cimentare adeziva: cimenturi R.D.C., C.I.S. moderne

Procedeele DICOR, EMPRESS (vezi inlay ceramic).

Metoda clasica:

-pe capa ambutisata pe bont se aplica strat cu strat ceramica preparabilatip VITA (ceramica feldspatica)-componenta de baza 60-80%

masa opa, dentina, smalt, masa incizala.

Dezavantaje :

-spatiu mai mare bont-coroana /procedeul modern ;

-compensat de cimenturile de fixare.

Ceramica preparabila :

-are in compozitie:pulbere +lichid;

Pulberea:

1 feldspat: 60-80%-componenta care omogenizeaza in faza de topireamestecul, iar dupa ardere confera transluciditate; din punct de vedereeste un trisilicat de aluminiu-calciu-sodiu;

2 cuart: 10-15%-este componenta refractara, care dupa ardere sedilata si confera rezistenta amestecului si luciu caracteristic;

3 caolin :0-5% este o argila hidratata, alba care influenteazafluorescenta maselor ceramice ; rol de liant al amestecului si secontracta dupa ardere ;

4 aditivi (fondanti, pigmenti) ;

-fondantii=maresc masa produsului si scad temperatura de ardere ;


67/119

-pigmentii confera stabilitate cromatica si favorizeaza aderenta ; seadauga sub forma de microprocente.

Pentru aliajele nenobile cei mai utilizati sunt oxizii de crom, nichel, titan.

Pentru aliajele nobile, metalele oxidoformatoare sunt aurul, argintul,indiu, staniu (migreaza in zona de interdifuziune, unde se leaga deelementele metalice ale masei ceramice).

Lichidul :

Ceramica preparabila contine in sistem si o componenta lichidiana (apadistilata sau alcool in amestec cu glucoza, dextroza), avand rolul in amari aderenta particulelor de componenta metalica.

Masele ceramice moderne :

1 Aluminoceramica ;

2 Vitroceramica DICOR;

3 Ceramica magnezica OPTEC;

4 Ceramica zirconica II- una din cele mai rezistente.

Caracteristici:

36608869-Restaurarile-protetice

Documents

Transcript of 36608869-Restaurarile-protetice