DESPRE CUNOAŞTEREA ANGELOLOGICĂGNOZA ANGELOLOGICĂ

Mai recent în limba română a fost tradusă lucarea eruditului savant în istoria religilor Henry Corbin Omul şi îngerul său: iniţiere şi cavalerie spirituală.1 Lucrarea este dincolo de conţinutul ei reprobabil din punct de vedere ortodox o dovadă de erudiţie şi de destul de multă precauţie referitor la avasarea sau progresul concepţilor despre îngeri şi ierarhiile îngereşti. Încă din primul rând se ştie că cine au fost primii din punct de vedere istoric care au elaborat o „ierarhizare” a concepţiilor despre îngeri au fost marii teologi sau marii gânditori iudaici.2 În acest sens se ştie despre o ierarhizare a îngerilor la evrei. Această ierarhie a îngerilor, diferit de ierarhizarea elenistică a sfântului Dionisie Areopagitul are 10 categorii [vom folosii denumirea ebraică]:

1. Chayot Ha Kodeş2. Ofanim3. Erelim (ierarhie fondată după descrierile proorocului Iasia 33, 74. Haşmanllim (ierarhie fondată după descrierile lui Iezechil 1, 4)5. Serafimi (iearrhia fondată după Iasia 6)6. Elohimi (fiinţele dumnezeieşti)7. Malachimi (ierarhia îngerilor)8. Bebe Elohim (fii fiinţelor lui Dumnezeu)9. Heruvimi (Talmud haggai, 13b)10. Işim (fiinţe asemănătoare în chipul omului) după daniel 10, 5. Lucrarea lui Henry Crobin vine să ne arate că au existat diferite ierarhizări ale îngerilor

şi a concepţiilor angheologice în Iranul care este astăzi pe teritoriul vechii Persii.3

Bineînţeles că Persia nu mai există astăzi. Totuşi, lucrarea savantului francez vine să ne spună că multe dintre concepţiile persane despre angheologie sunt de fapt actuale. Israelul antic şi Persia antică au avut multe concepţii comune din punct de vedere religios. În acest sens mai multe concepţii religiooase ale poporului evreu a fost adoptate din tradiţia persană.

Volumul lui Henry Chorbin este un volum destul de consisten în prezentarea istoriei crezurilor religioase ale poporului persan şi a celui iranian de astăzi. Culturi orinetale Henry Corbin eruditul profesor de la Universitatea din Sorbona vine să ne prezintă o profundă şi deplină analiză a ierarhiilor şi a concepţilor angheologice ale lumii persane antice şi o comparaţie cu ceea ce găsim în zilele noastre.

Iranul de astăzi, fost leagă al unei civilizaţii de mult terminate, a fost locul unor marii mistici. Aceşti mistici au fost în mare precursori ai islamului de azi sau a procesului de islamizare care există în toată regiunea orientului mijlociu. În general cei care se ocupă cu studierea angelologiilor vor vedea că există mai mult etapa de consituire a angelogiilor. În acest sens una dintre cele mai mari obstacole de depăşit este ceea ce se leagă stabilirea unei ierarhii a îngerilor sau a existenţei lor. Astfel, putem ştii că religiile persane şi cele mai noi ireaniene cu toate aveau ierarhii de îngeri diferite de cele iudaice şi de cele creştine.4

1 Editura Univers Enciclopedic, Bucureşti, 2002. 2 A se vedea Vechiul şi Noul Testament. 3 http://ro.wikipedia.org/wiki/Imperiul_Persan.

1

În aceset sens, este destul de interesant de chestionat din punct de vedere angelologic dacă ierarhia îngerilor persane şi a celor creştine sau iudeocreştine este reală sau numai o ficţiune a diferiţilor teologi persani sau irarniei. Orişicum, lectura care ne-o propune celebrul erudit francez de la Sorbona este o lectură estrem de captivată oferindu-ne dincolo de orice bazele pericplului elementar în „doctrinele angelologice” ale antichităţii şi ale modernităţii.5 Modernitatea însă nu poate modfica existenţa serafimilor şi a heruvimilor atestaţi de tradiţiile iudeo-creştine. În acest sens, în studiile de angeolologie s-au făcut mai multe încercări de a reduce existenşţa ierarhiilor îngereşti la unele simple „fantasme sau imaginaţii omeneşti.”6

Mai mult decât orice lucrarea lui Henri Corbin este un reper sigur în studiul şi în descoperirea acelui „dublu ceresc” al omului care este îngerul său. În drumul sau în periplul său spre Dumnezeu după părerea lui Corbin omul nu este sigur ci este dimpreună cu îngerul său care îl „iniţiază pe om.” Astfel omul devine un adept al îngerului şi mai apoi prin înger al lui Dumnezeu. Drumul spre Dumnezeu este prezentat de Corbin urmând vechilor tradiţii persane şi iraniene ca şi un drum făcut cu înţelepciunea îngerului. După Corbin omul poate ajunge la o „înţelepciune a îngerului.”7

În general accentul angelologiei iraniene cade foarte mult pe caracterul filosofic al cunoaşterii îngereşti. Îngerii sunt cei care îl duc pe om la o anumită gnoză şi la o anumită cunoaştere.8 Astfel încă din primele apariţii ale gnosticimului, „gnoza îngerească” a fost o amplă dezbatere în rîndurile teologilor.9 După cum există o gnoză angeologică tot aşa am putea spune că există o gnoseologie.”10 Lucrarea eruditului Corbin este o lucrare care pune extrem de mult accentul înţelegerea intelectuală a exsitenţelor îngereşti fie că ele sunt serafimice sau heruvimice.

Evident, o persecptivă intelectuală despre existenţa îngerilor nu este în nici un caz un punct de vedere pe care trebuie să îl ignorăm. Îngerii sunt în sensul înţlegerii lui Corbin fiinţe intelectuale sau entităţi extrem de intelectualizate. Ceea ce surpinde Corbin cel mai mult este lipsa unei gnoze angeologice care a dus în cazul regiunilor iranului şi a vechii 4 Ierarhia creştină a îngerilor, care a fost în cele din urmă recunoscută ca fiind adevărată este cea Sfântului Dionisie Areopagitul care a trăit la Atena în Grecia la timpul Sfântului Apostol Pavel. 5 În general mai toate popoarele antice au avut angeolologii dar ele au variat din mai mult cauze. Cei mai mult însă din toată antichitatea s-au remarcat popoarele semite sau popoarele orientale. În general în antichitate ei au fost cei mai intereraţi de aspecte legate de anghelologie. 6 Modelul propus de marele erudit francez este un model al îngerilor ca şi „cavalei spirituali” care vin să sprijine omului şi să îl susţină în evoluţia lui. Prin sine omul nu poate avasa în lumea spiirtuală de aceea omul este mai presus de orice un intermediar între el şi Dumnezeu pe care Henry Corbin îl denumeşte „dublul celest al omului.”7 Henry Corbin vorbeşte de o „filosofie îngerească” care este prezentă în toate marile religii ale umanităţii. Umanitatea este astfel în drul ei de realizare prin intermediul „înţelepciunii îngereşti” a omului.8 Gnoza în sine, adică cunoaşterea spirituală nu este ceva rău. Astfel mai mulţi angeologi vorbesc de o „gnoză angelologică.” Ceea ce este cel mai eronat din punct de vedere spiritual este „gnoza dualistă” de origine gnostică. Duliasmul gnositc menţionea crezul în două principii eterne în existenţa lumii: unul al binelui şi altul al răului. Gnoza angeologică este din anumite punct de vedere „trans-dulalistă sau trans-duală.” Gnoza angeologică direcţionează pe om în spre existenţa unui singur Dumnezeu. 9 Ortodoxia a respins gnositcismul ca fiind „neortodox.” Gnosticismul este mai mult decât orice un crez într-o gnoză dublă „a răului şi a binelui.” În sens eshatologic credem în exitenţa unei „gnoze îngereşti” sau a unei gnoze „angelologice.” 10 Tema unei „gnoseologii angelologice” este ridicată de Hnery Corbin prin mare multe formulări în cadrul volumului citat mai sus. În general există o anumită ortodoxie a angeologiei. În acest sens în cadrul dogmelor ortodoxe există mai multe puncte de vedere dintre cera unele sunt cât se poate de deschise dialogului.

2

Persii la răspândirea islamului. În acest sens Corbin explică faptului existenţei unei „gnoze islamice” a imamilor care este de origine angelologică.

Este cât se poate de evindet că există mai multe angelologii cum ar fii zoroastriană, mitraică şi chiar mitologică. Existenţa unei angelologi mitologice este destul de chestionabilă din punct de vedere ortodox deoarece ortodoxia nu concepe existenţele îngereşti ca şi fiinţe mitice ci mai mult ca şi existenţe reale care după cum o demonstrează marile sărbători ortodoxe dintre care cele mai semnificative sunt Bunavestire şi Sfinţii Arhangheli Mihail şi Gavriil sunt „intervenţii directe ale îngerilor în cursul evenimentelor istoriei omeneşti.” Cu toţii ştim de prezenţa arhanghelului Gavriil la Bunavestire când el a vestit că v-a naşte pe Mesia.11 Aceasta sunt consideraţii care ne fac să credem că marile concepţii islamice de origine iraniană sau persană sunt false.

Dincolo de toate concepţiile noastre referitoare la îngeri ştim că îngerii au foat creaţii de Dumnezeu. Astfel putem vorbii bazaţi pe tradiţiile sifnţilor şi a adevăraţilor teologi de un „univers îngeresc” sau de o existenţă a îngerilor sub formă de fiinţe ale „transcendentului” sau ale supra-mundanului. Angheologia ortodoxă spre deosebire de angelologia islamică are un pronunţat caracter mesianic. În acest sens este destul de chestionabil din punct de vedere omenesc o angelologie care nu are o punct de vedere ortodox o orientare mesianică.12

Spre deosebire de alte angelolologii mesianismul ortodox este extrem de profund şi cât se poate de pronunţat în crezurile dogmatice. Angelologia ortodoxă este o angelologie care Îl are în centru pe Domnul Iisus Hristos. Este greu de estimat în ce direcţie se îndreptă ageologiiile orientului apropiat. Astfel mai mulţi teologi vorbesc chiar şi de un anumit aspect cosmologic al angeologiei pe care Henry Corbin îl recunoaşte în formele primare ale angelologiei iraniene de origine persană.

Omul şi îngerul său, lucrarea marelui orientalist francez este pentru cei doritori o aprofundare a crezurilor omului în existenţa şi lucrarea îngerilor. Mai mult decât orice marele orientalist francez ne propune o „descifrare a marilor teme angeologice ale ale orientului mijlociu.”13

11 Crezurile ortodoxe în angeolologia mesianică sunt extrem de diferite de crezurile islamice în dostrinele angelologice extrem de răspândite în orientul mijlociu. Astfel în islam nu există niic un fel de concepţie mesianică. La fel în această concepţie mesianică nu există nici o implicare angelologică. 12 În iudeo-creştinism angelologia a fost cât se poate de mult asociată cu crezurile şi aşteptările mesianice. 13 Lucrarea lui Hnery Corbin este o lucrare care are o tematică cât se poate de profundă şi de autentică. Ea poate devenii un reper cât se poate de actual pentru cei care se specializează în domeniul religios şi teologic.

3