31031254-CONCURENŢA-IN-SECTORUL-PROFESIILOR-LIBERALE

5/17/2018 31031254-CONCURENŢA-IN-SECTORUL-PROFESIILOR-LIBERALE - slidepdf.com

http://slidepdf.com/reader/full/31031254-concurenta-in-sectorul-profesiilor-liberale 1/24

http://www.houseofeurope.ro/ZCedV/Raport%20concurenta.pdf CONCUREN A ÎN SECTORUL PROFESIILOR LIBERALEŢ

Consiliul Concurentei impreuna cu Societatea Academica Romana (SAR ) au lansat marti,6 octombrie 2009, spre dezbatere publica, Raportul Piata Unica, Piata Nationala: politicade concurenta in sectoare cheie, 2009.

Potrivit presedintelui Consiliului Concurentei, Bogdan Chiritoiu, “raportul deschide caleamai multor parteneriate, pe care instituţia noastră doreşte să le stabilească nu numai cureprezentanţi ai autorităţilor publice centrale şi locale, dar şi cu societatea civilă. Acestraport se doreşte a deveni un demers anual în care aducem la cunoştinţa decidenţilor.”

Obiectivul Raportului este identificarea problemelor din 7 sectoare cheie ale economiei

nationale: bancar, energetic, concesiuni – resurse minerale, farmaceutic, profesiiliberale, servicii de transport (taximetrie) si retail, din perspective relatiei concurenta – competitivitate – bunastare consumator final.

In ceea ce priveste sectorul profesiilor liberale au fost identificate o serie de zonevulnerabile legate de existenta unor bariere la intrarea pe piaţă, de reguli specifice dedesfăşurare a activităţii, precum şi de conferirea unor drepturi de monopol în prestareaanumitor activităţi.

Redam integral capitolul dedicat acestei sectiuni:

Profesiile liberale au evoluat ca sisteme închise care conserv ample privilegii pentru membriiă lor, astfel

încât încerc rile moderne de a creşte competi ia în aceste sectoare s-au lovit de o rezistenă ţ ţă

serioas .ă

Studiile recente şi practica altor state din Uniunea European au ar tat c eliminarea treptat ă ă ă ă

a

restric iilor de concuren pe aceste pie e a condus la o sc dere a pre urilor şi nu a afectat în ţ ţă ţ ă ţ

nici un fel

calitatea serviciilor oferite c tre consumator. Aceast tendin trebuie promovat şi deă ă ţă ă

România prin

reducerea barierelor la intrarea pe pia şi prin relaxarea regulilor privind exercitarea profesiei ţă

Profesiile liberale sunt acele activit i economice independente exercitate, individual sau înăţ

asociere, de persoane fizice care posed o preg tire special în domeniul respectiv: avoca i,ă ă ă ţ

notari,

executori judec toreşti, auditori financiari, consilieri fiscali, exper i contabili şi contabiliă ţ

autoriza i,ţ

1

http://www.sar.org.ro/index.php?page=articol&id=403

http://www.consiliulconcurentei.ro/documente/Raport%20concurenta_18423ro.pdf





http://www.sar.org.ro/index.php?page=articol&id=403



exper i judiciari şi extrajudiciari, arhitec i, evaluatori, exper i cadastrali, ingineri, medici,ţ ţ ţ

medici

stomatologi, farmacişti, medici veterinari, psihologi etc. To i membrii acestor profesii,ţ

indiferent de

forma de exercitare a profesiei, sunt considera i operatori economici, fiind supuşi aceloraşiţ

reguli ca

to i ceilal i actori din economie.ţ ţ

De multe ori organiza iile profesionale extrem de puternice şi de bine organizate din acesteţ

sectoare

au ac ionat ca nişte grupuri de presiune asupra deciden ilor politici cu scopul v dit de aţ ţ ă

conserva

privilegiile membrilor lor (efectul de breasl ). În plus, este dificil ca în aceste domenii extremă

de

specializate s se fac diferen a între reglement rile strict necesare (cu rol esen ial înă ă ţ ă ţ

asigurarea

calit ii serviciilor, perfec ionarea profesional continu , men inerea prestigiului etc.), şi celeăţ ţ ă ă ţ

care nu

sunt strict necesare sau chiar sunt d un toare consumatorilor şi dezvolt rii profesiei.ă ă ă

În general profesiile liberale sunt în detaliu reglementate atât prin legisla ie adoptat deţ ă

Parlament,

Guvern sau ministere de resort, cât şi prin norme adoptate de propriile organe reprezentative

atunci

11 când acestea au atribu ii de reglementare. Studiile elaborate la cererea Comisiei Europeneţ au

eviden iat c exist importante deosebiri în ceea ce priveşte nivelul de reglementare întreţ ă ă

rileţă

membre ale UE, precum şi între diverse profesii liberale. De asemenea, s-a constat c în rileă ţă

cu un

nivel redus al reglement rilor, pie ele nu func ioneaz mai r u decât în cele cu un înalt nivel deă ţ ţ ă ă

reglementare, ci, dimpotriv , s-au dezvoltat, ob inându-se un câştig atât pentru consumatori,ă ţ

cât şi

pentru practicieni. Pe de alt parte, se observ un trend ascendent al procesului deă ă

dereglementare

în domeniul profesiilor liberale, iar efectele constau în diferen ieri ale tarifelor, diversificareaţ

serviciilor oferite şi dezvoltarea profesiei.

11 „Raport asupra concuren ei în sectorul profesiilor liberale”, Comunicarea Comisieiţ

din data de 9.02.2004.

2



Din punct de vedere concuren ial, urm toarele aspecte reprezintţ ă ă zone vulnerabile:

I. Bariere la intrarea pe pia :ţă1. Obligativitatea apartenen ei la o asocia ie profesional ;ţ ţ ă2. Impunerea unor restric ii privind num rul de profesionişti în func ie de criteriulţ ă ţgeografic sau în func ie de criteriul demografic, inclusiv prin limitarea num ruluiţ ă

de stagiari;3. Impunerea unor restric ii privind proprietatea.ţ

II. Reguli privind desf şurarea activit ii pe pia :ă ăţ ţă1. Stabilirea de tarife (obligatorii sau recomandate; minime sau maxime) de c treăorganele profesionale cu atribu ii de reglementare;ţ2. Impunerea unor restric ii de publicitate;ţ3. Impunerea unor restric ii privind asocierea.ţ

III. Conferirea unor drepturi de monopol privind desf şurarea unor activit iă ăţ

Restric iile privind concuren a genereaz la rândul lor pre uri mai mari pentru consumatorulţ ţ ă ţ

acestorservicii şi inhib dezvoltarea natural a afacerilor în aceste domenii.ă ăRestric ion rile enumerate se reg sesc şi în legisla ia româneasc .ţ ă ă ţ ăConsiliul Concuren ei a avut o atitudine pro-activ începând din 2000, implicându-se într-unţ ă procesde modificare a actelor normative care reglementeaz diferitele profesii liberale, argumentândăconstant şi ferm pentru eliminarea prevederilor care ridicau probleme din punctul de vedere alconcuren ei Autoritatea de concuren din România s-a concentrat pe eliminarea acelorţ ţărestric ion ri considerate cele mai nocive si care afecteaz în mod evident şi grav concuren aţ ă ă ţ pepia .ţă În cazul majorit ii profesiilor liberale intrarea în profesie este posibil numai dup ob inereaăţ ă ă ţ uneiautoriz ri sau a altor forme de licen iere, care, de regul , se acord numai dac suntă ţ ă ă ă îndeplinite

anumite condi ii (nivel al studiilor, experien , promovarea unui examen etc.). Îndeplinireaţ ţă acestorcondi ii este verificat fie de c tre stat, fie de c tre organiza ia profesional . În general statulţ ă ă ă ţ ă preiaaceast sarcin atunci când structura profesional este nou înfiin at sau inexistent , iar apoiă ă ă ţ ă ătransfer aceste atribu ii c tre aceasta. Este foarte important ca aceste condi ii impuse noiloră ţ ă ţ intra i înţprofesie s nu fie excesive, îndeplinirea lor s fie evaluat cu impar ialitate şi în condi ii deă ă ă ţ ţ egalitatede şanse, iar cei nemultumi i s poat contesta decizia respectiv .ţ ă ă ă

I. Poten iale bariere la intrarea pe piaţ ţă

1. Obligativitatea apartenen ei la o asocia ie profesional poate constitui o barierţ ţ ă ă

laintrarea şi la r mânerea pe piaă ţă În cazul majorit ii profesiilor liberale intrarea în profesie este posibil numai dup ob inereaăţ ă ă ţ uneiautoriz ri sau a altor forme de licen iere, care, de regul , se acord numai dac suntă ţ ă ă ă îndepliniteanumite condi ii (nivel al studiilor, experien , promovarea unui examen etc.). Îndeplinireaţ ţă acestorcondi ii este verificat fie de c tre stat, fie de c tre organiza ia profesional . În general statulţ ă ă ă ţ ă preiaaceast sarcin atunci când structura profesional este nou înfiin at sau inexistent , iar apoiă ă ă ţ ă ă

3



transfer aceste atribu ii c tre aceasta. Este foarte important ca aceste condi ii impuse noiloră ţ ă ţ intra i înţprofesie s nu fie excesive, îndeplinirea lor s fie evaluat cu impar ialitate şi în condi ii deă ă ă ţ ţ egalitatede şanse, iar cei nemultumi i s poat contesta decizia respectiv .ţ ă ă ăAsocia iile profesionale argumenteaz în favoarea men inerii acestui sistem care, spun ele,ţ ă ţ asigură

un nivel de calitate corespunz tor pentru serviciile oferite clien ilor. Rolul lor continu şi după ţ ă ăprimirea în profesie, prin dezvoltarea unor programe de formare profesional continu şi prină ăindeplinirea atribu iilor lor de supraveghere şi control asupra activit ii membrilor. Apartenen aţ ăţ ţ laasocia ia profesional ar constitui o garan ie, o recomandare pentru consumator cu privire laţ ă ţcalitatea serviciilor, mai ales în condi iile unei pie e specializate, caracterizate de o asimetrie aţ ţinforma iilor.ţ

Apartenen a la o organiza ie profesional ca o condi ie obligatorie pentru exercitarea profesiei,ţ ţ ă ţcaracterizeaz majoritatea profesiilor liberale din România. Este imposibil exercitareaă ă profesiei denotar, avocat, expert contabil, arhitect etc. f r a face parte dintr-o anumit structură ă ă ă organizatoric ,ăde regul unic , puternic reprezentat în teritoriu.ă ă ă

În practic ,ă autorizarea/licen ierea nu a avut întotdeauna ca efect asigurarea unuiţ nivel înalt alcalit ii serviciilorăţ . Aceasta se poate datora unei multitudini de factori cum ar fi: impunereaunorcondi ii de intrare nerelevante pentru desf şurarea în bune condi ii a profesiei, organizareaţ ă ţdeficitar a procedurii de verificare a condi iilor de intrare în profesie, favorizarea unoră ţ candida i maiţpu in pregati i în fa a celor mai bine preg ti i sau tratament discriminatoriu cu privire laţ ţ ţ ă ţ diversecategorii de candida i.ţ

Pentru unele profesii liberale, fie prin lege, fie la nivel de practic , s-a stabilit c nu poateă ă func ionaţdecât o singur asocia ie profesional , care se afl astfel în pozi ie de monopol fa deă ţ ă ă ţ ţă

membrii s i:ătoate riscurile de concuren prezentate mai sus sunt agravate de faptul c cei nemul umi i nuţă ă ţ ţ auposibilitatea de a accesa un serviciu alternativ oferit de o alt organiza ie.ă ţPrincipala problem deriv din faptul c membrii organelor de conducere ale corpuriloră ă ăprofesionale sunt cei care permit şi controleaz accesul în profesie al poten ialilor loră ţ concuren i,ţaspect asupra c ruia, la nivelul unor foruri interna ionale precum OCDE, s-a pus în discu ieă ţ ţposibilitatea ca accesul în profesie s fie acordat de un organism mai degrab independent, aiă ă c ruiămembrii s fie, preponderent, din afara respectivei profesii.ă

2. Impunerea unor restric ii privind num rul de profesionişti (în func ie de criteriulţ ă ţ

geografic sau în func ie de criteriul demografic), inclusiv prin limitarea num rului deţ ăstagiar În cadrul profesiilor liberale restric iile variaz între limitarea strict a num rului deţ ă ă ă profesionişti prinraportare la diverse criterii şi reglarea num rului de membri prin examene de admitere înă profesief r limit de locuri. În general asocia iile profesionale sus in limitarea num rului de practican iă ă ă ţ ţ ă ţpentru c , în condi iile unei pie e fixe, un num r mai mic de membri activi maximizează ţ ţ ă ă profitul. Unargument des invocat îl reprezint imposibilitatea realiz rii supravegherii efective a activit iiă ă ăţ

4



membrilor de c tre organiza iile profesionale, şi, în consecin , imposibilitatea de a garantaă ţ ţă calitateaserviciilor prestate. Pe de alt parte, statul, acolo unde şi-a p strat o oarecare putere deă ă negociereprin ministerele de resort, încearc s determine organiza iile profesionale s permit intrareaă ă ţ ă ă pepia a mai multor actori pentru a proteja interesele consumatorului prin creşterea nivelului deţă

concuren . Stabilirea num rului de profesionişti altfel decât de c tre pia conduce în modţă ă ă ţă necesarla o creştere artificial a pre ului respectivelor servicii. În fiecare caz în parte trebuie apreciată ţ dacăpoten ialele beneficiile legate de asigurarea calit ii serviciilor compenseaz pierdereaţ ăţ ă b nească ăresim it de consumator.ţ ăO linie de ra ionament similar poate fi folosit şi cu privire la prevederile care limiteazţ ă ă ă dreptul unuiprofesionist de a-şi deschide un birou în apropierea unui birou deja existent. Este cazularticolului 28litera j) din Codul deontologic al profesiei de notar care calific drept o manifestare deă concurenţăneprincipial deschiderea unui birou notarial în imediata vecin tate a altui birou notarial înă ăfunc iune, f r o prealabil înştiin are a notarului ce func ioneaz în biroul deschis ini ial. Înţ ă ă ă ţ ţ ă ţ acestsens, se interzice deschiderea a dou birouri notariale în acelaşi imobil sau la o distan deă ţă minimum50 de metri unul de altul. De asemenea sunt considerate practici neprincipiale cele prin careunnotar întocmeşte doar actele pentru care tarifele pl tite de consumator sunt mari, iar pentruă întocmirea acte pentru care se percep tarife mai mici îndrum consumatorul c tre al i colegi.ă ă ţ În plus fa de aceste condi ii impuse la intrarea pe pia , pentru a deveni membru cu drepturiţă ţ ţădepline al unui anumit corp profesional, noul intrat trebuie s parcurg o perioad de stagiuă ă ăsupravegheat de un membru cu vechime în profesie. Şi cu privire la acest aspect putemă remarca înpractic riscuri majore de distorsionare a concuren ei:ă ţ• prin tratamentul discriminatoriu între stagiari (de regul între femei şi b rba i);ă ă ţ• prin stabilirea unei perioade de stagiu extrem de lungi, eventual cumulat cu practicaă

remuner rii modeste sau inexistente a stagiarului. Perioada de stagiu este un mecanism prinăcare profesia încearc s asigure calitatea serviciilor prestate, deci nu trebuie s se transformeă ă ă într-o metod de eliminare din sistem a celor care, deşi ar avea calit ile necesare s prestezeă ăţ ărespectivele servicii, nu au resursele materiale care s le permit s sus in o perioad lungă ă ă ţ ă ă ă destagiu. Exist state membre ale UE care au reglementat aceast chestiune şi au stabilit ună ă nivelminim al remunera iei care trebuie oferit unui stagiar;ţ ă• prin impunerea unor limit ri prea severe privind dreptul profesioniştilor cu vechime înă profesiede a lua stagiari. Prin stabilirea unui num r maxim de stagiari se urm reşte asigurarea calit iiă ă ăţactului de supraveghere a stagiului, proces prin care maestrul transfer c tre stagiară ăcunoştin ele şi abilit ile pe care acesta le va folosi mai tarziu în profesie. Cu toate acestea,ţ ăţ prino limitare excesiv poate s devin o barier la intrarea în profesie, mai ales în condi iile înă ă ă ă ţ carenu to i profesionişti cu vechime doresc s ia stagiari, f r îndeplinirea perioadei de stagiuţ ă ă ăaceştia pierzând beneficiul intr rii în profesie.ăRolul asocia iei profesionale este esen ial în a veghea la men inerea unui echilibru just înţ ţ ţ aceste zone în continu transformare în societatea modern . În acest context trebuie men ionat şi rolulă ă ţasocia iilor profesionale în men inerea unui standard de profesionalism ridicat, inclusiv prinţ ţaplicarea unor norme de etic şi prin utilizarea pârghiilor existente pentru sanc ionareaă ţcomportamentelor neconforme.

5



Astfel, practicile institu ionale corecte şi normele de auto-reglementare rezonabile devinţ esen iale înţaprecierea concret a st rii concuren ei în fiecare sector în parte. Dacă ă ţ ă restric iile laţ intrarea pepia sunt excesive, num rul de furnizori de servicii va fi redus, fapt ce va conduceţă ă la creştereapre urilor şi la reducerea posibilit ilor de alegere pentru consumatoriţ ăţ .

Dac accesul în profesie se face, în cele mai multe cazuri, în urma unui examen/concurs,ă ocazie cucare se realizeaz , practic, o triere a viitorilor profesionişti, iar dup o perioada de stagiu, deă ă regulăde doi ani, urmeaz o nou selectare a acestora, se poate spune c aceste etape suntă ă ă necesare şisuficiente pentru asigurarea unui nivel ridicat de competen . În opinia autorit ii deţă ăţ concuren ,ţă înc o restric ionare, printr-o limitare numeric a membrilor profesiei, apare ca fiindă ţ ă nejustificat .ă Tocmai de aceea, autoritatea de concuren a intervenit pentru eliminarea restric ion rilorţă ţ ăcantitative, pe criterii geografice şi demografice, existente în rândul notarilor, executorilor judec toreşti, farmaciştilor, medicilor dentişti şi, mai pu in, pe obligativitatea, pentru membriiă ţprofesiei, de a intra într-o astfel de organiza ie.ţDac în ceea ce îi priveşte pe medicii dentişti, aceasta problem a limit rii num rului deă ă ă ă profesioniştis-a rezolvat, în cazul notarilor lucrurile sunt mai complicate, aceştia prevalându-se decomponentade „autoritate public ” a activit ii lor pentru a justifica, atât controlul num rului de notari, câtă ăţ ă şi alnivelului onorariilor practicate, ambele cu concursul Ministerului Justi iei.ţReglementarea structur rii afacerii este justificat în general în domeniile în care esteă ă necesar oăprotec ie accentuat a independen ei şi responsabilit ii personale a celor care exercitţ ă ţ ăţ ă profesia.Anumite reglement ri, cum sunt cele care privesc proprietatea, pot avea ca efect reducereaăaccesului la capital şi, implicit, împiedicarea intr rii pe pia a unor noi furnizori de servicii. Alteă ţăreglement ri, de exemplu în cazul practicienilor în insolven , introduc obliga ia ca societateaă ţă ţcomercial în cadrul c reia îşi desf şoar activitatea s aib ca unic obiect de activitateă ă ă ă ă ă

insolven a.ţDe altfel, aşa cum am ar tat mai sus,ă intele urm rite prin reglementarea structuriiţ ă afacerilor,respectiv asigurarea independen ei şi a unor standarde etice,ţ pot fi atinse şi prinmecanismealternative, care restric ioneaz mai pu in concuren aţ ă ţ ţ .3. Impunerea unor restric ii privind structuraţ rea afaceriiReglementarea structur rii afacerii este justificat în general în domeniile în care esteă ă necesar oăprotec ie accentuat a independen ei şi responsabilit ii personale a celor care exercitţ ă ţ ăţ ă profesia.Anumite reglement ri, cum sunt cele care privesc proprietatea, pot avea ca efect reducereaăaccesului la capital şi, implicit, împiedicarea intr rii pe pia a unor noi furnizori de servicii. Alteă ţăreglement ri, de exemplu în cazul practicienilor în insolven , introduc obliga ia ca societateaă ţă ţcomercial în cadrul c reia îşi desf şoar activitatea s aib ca unic obiect de activitateă ă ă ă ă ă insolven a.ţDe altfel, aşa cum am ar tat mai sus,ă intele urm rite prin reglementarea structuriiţ ă afacerilor,respectiv asigurarea independen ei şi a unor standarde etice,ţ pot fi atinse şi prinmecanismealternative, care restric ioneaz mai pu in concuren aţ ă ţ ţ .

II. Reguli privind desf şurarea activit ii pe piaă ăţ ţă

1. Stabilirea de tarife (obligatorii sau recomandate; minime sau maxime) de c treă

6



organele profesionale cu atribu ii de reglementareţPractica stabilirii unor tarife obligatorii distorsioneaz în mod esen ial pia a, eliminând unul dină ţ ţrolurile sale esen iale, anume determinarea pre ului pentru diverse servicii în func ie de cerereţ ţ ţ şiofert . Listele de tarife minime obligatorii distrug, practic, orice posibilitate de a concura peă pia cuţăpre uri sub nivelul fixat, în detrimentul clien ilor. La fel de d un toare se pot dovedi şi listeleţ ţ ă ă

de tarifemaxime obligatorii, dac prin intermediul acestui mecanism se urm reşte eliminarea unoră ă prestatoride servicii de pe pia a respectiv .ţ ăArgumentul în favoarea stabilirii unor tarife obligatorii minimale este acela c în lipsa acestoraă liberaconcuren de pe pia ar conduce la sc derea excesiv a pre ului, fapt care ar antrena oţă ţă ă ă ţ deteriorarea calit ii serviciilor prestate. În aceste condi ii profesioniştii cei mai preg ti i ar p r si sistemulăţ ţ ă ţ ă ă pentruprofesii mai bine recompensate.Contra-argumentul deriv din specificitatea profesiilor liberale şi din mecanismul care st laă ă bazaalegerii unui anumit serviciu de c tre consumator. Datorit specializ rii extreme a acestoră ă ă sectoare şia mizei importante pe care o are selectarea unui profesionist bine preg tit (ex. un medică pentru ointerven ie serioas , un avocat într-un proces important, un auditor pentru un proiect mare)ţ ăconsumatorul va tinde s aleag calitatea în detrimentul pre ului, cel pu in pentru afacerileă ă ţ ţimportante. Aşadar profesioniştii de calitate nu vor pierde din profit în mod necesar.Nu exist nici o garan ie c la fixarea tarifelor obligatorii se iau în considerare criterii care ină ţ ă ţ deevolu ia pie ei sau c exist vreo leg tur între fixarea pre urilor şi asigurarea unui standardţ ţ ă ă ă ă ţ înalt decalitate. În plus, mobilitatea profesional este oarecum limitat de specializarea de inut , aşa încâtă ă ţ ă migrareac tre alte sectoare nu este neap rat un risc major, cu excep ia profesiilor susceptibile de oă ă ţaplicabilitate „generalist ”. O problem interesant a ap rut odat cu intrarea în UE şi cuă ă ă ă ă

eliminareatreptat a barierelor pentru libera circula ie a for ei de munc . Se observ c în profesiile prostă ţ ţ ă ă ăretribuite (este cazul sectorului public, în principal) apare fenomenul de migra ie c tre alte riţ ă ţămembre ale UE. Acesta este un fenomen natural de reglare dup eliminarea limit riloră ă teritoriale şinu poate în nici un caz s fie blocat prin tehnici cum ar fi impunerea unor tarife minimeă obligatorii.Cât priveşte tarifele recomandate de c tre asocia ia profesional , aprecierea legat deă ţ ă ă impactul lorasupra liberei concuren e în sector depinde în mod esen ial de pozi ionarea asocia ieiţ ţ ţ ţ profesionale şide impactul acesteia în exercitarea profesiei. Cu cât rolul asocia iei profesionale este maiţproeminent, cu atât profesioniştii din domeniu vor tinde s interpreteze acestea tarifeă recomandateca pe unele obligatorii.De cele mai multe ori îns , recomandarea de c tre un corp profesional a tarifelor/onorariilor nuă ă facealtceva decât s conduc la o coordonare a comportamentului concuren ial al membriloră ă ţ acestora,orientând, practic, pia a. Al turi deţ ă numerus clausus, stabilirea limtelor minime şi/sau maximeatarifelor/onorariilor reprezint forma cea mai grav de restric ionare a concuren ei existent înă ă ţ ţ ăsectorul profesiilor liberale.

2. Impunerea unor restric ii de publicitateţ

7



Aşa cum at tam mai sus, în aceste sectoare alegerea unui furnizor de servicii nu depinde înă modesen ial doar de pre , ci şi de imaginea pe care consumatorul şi-o formeaz despre furnizor.ţ ţ ăInterdic ia privind publicitatea se bazeaz pe argumentul c ea ar afecta rela ia confiden ialţ ă ă ţ ţ ă cu

clientul şi c doar reputa ia construit în ani de munc îndrept eşte profesionistul la oă ţ ă ă ăţ imaginefavorabil din perspectiva consumatorului. În plus, a fost adus în discu ie riscul publicit iiă ţ ăţ înşel toare pentru care exist , îns , c i legale de sanc ionare a acesteia, problema nefiind niciă ă ă ă ţ pedeparte circumscris profesiilor liberale.ăAceast interdic ie prezent , în special, în rândul profesiilor juridice, afecteaz în primul rândă ţ ă ă pe ceiproasp t intra i în profesie, care se afl în imposibilitatea de a-şi promova serviciile, deciă ţ ă contribuie laconsolidarea pozi iei celor cu o vechime îndelungat . De asemenea, consumatorul este lipsitţ ă deorice posibilitate de a compara serviciile furnizate de diferi i furnizori şi de a alege înţ cunoştin deţăcauz , pe baza unor criterii obiective.ă

Furnizarea corect şi realist a informa iilor c tre consumator prin intermediul publicit ii l-ară ă ţ ă ăţ ajutape acesta s aleag serviciul care corespunde cel mai bine nevoilor sale. Riscurile în ceea ceă ă priveşter spunderea civil ar putea împiedica pe membrii profesiei s utilizeze în publicitate promisiuniă ă ăiluzorii sau alte practici contrare celor de marketing, care s afecteze prestigiul profesiei.ă

3. Impunerea unor restric ii privind asociereaţ

În legea de organizare a unora dintre profesiile liberale sunt enumerate modalit ile în careăţ profesiapoate fi exercitat . De exemplu, profesia de avocat poate fi exercitat în cabinete individuale,ă ăcabinete asociate, societ i civile profesionale sau societ i civile profesionale cu r spundereăţ ăţ ă

limitat . La rândul lor, cabinetele individuale se pot asocia între ele, precum şi cu societ ileă ăţ civileprofesionale şi se pot grupa pentru a-şi crea facilit i tehnico-economice, p strându-şiăţ ăindividualitatea în rela ia cu clien ii. Mai mult, condi iile de fond în care pot fi încheiateţ ţ ţ conven iileţde grupare şi asociere a cabinetelor, precum şi actele de constituire a societ ilor civileăţ profesionalede avoca i şi a societ ilor civile profesionale cu r spundere limitat , pot fi prev zute şi înţ ăţ ă ă ă statutulprofesiei, adoptat de organiza ia profesional , respectiv de Congresul avoca ilor, ca organ deţ ă ţconducere al Uniunii Na ionale a Barourilor din România (UNBR).ţRestric ionarea formelor de organizare împiedic avoca ii s g seasc cele mai bune solu ii deţ ă ţ ă ă ă ţorganizare, care le-ar permite s ac ioneze eficient şi din punct de vedere economic.ă ţ Argumentuladus de organiza iile profesionale const în aceea c alte tipuri de asocieri ar avea efecteţ ă ă nedoriteasupra independen ei exercit rii profesiei. Trebuie reanalizate aceste restric ii pentru a stabiliţ ă ţ în modexact balan a costuri-beneficii sociale care decurge din acest regim.ţ

III. Conferirea unor drepturi de monopol privind desf şurarea unor activit iă ăţFiecare dintre profesiile liberale a luat fiin având la baz un set de servicii pe care membriiţă ă profesiei

8



le prestau în mod exclusiv. Acest lucru este în continuare vizibil în cazul multora dintrestatuteleprofesiilor liberale, indiferent dac vorbim despre avoca i, notari sau practicieni în insolven .ă ţ ţă

Alte state europene cum ar fi Olanda şi Marea Britanie au limitat treptat aceste drepturiexclusive şi auconstatat c pre urile de pe piat au sc zut semnificativ, fiind influen ate de creştereaă ţ ă ă ţ

concuren ei. Înţgeneral acordarea unui drept exclusiv unei anumite profesii trebuie s derive în mod necesară dincaracteristicile sale intrinseci (profesiile medicale sunt un bun exemplu în acest sens), iar nu săurm reasc în mod exclusiv ob inerea beneficiilor materiale cât mai însemnate pentru membriiă ă ţprofesiei.Nu s-a dovedit pân în prezent c restric iile enumerate ajut la creşterea independen ei, aă ă ţ ă ţresponsabilit ii sau a calit ii serviciilor oferite de practicienii de profesii liberale. Din contr ,ăţ ăţ ă înunele state membre ale Uniunii Europene, unde au fost eliminate restric iile care in de parteaţ ţeconomic a exercit rii profesiei, s-a constatat o îmbun t ire a activit ii prin creştereaă ă ă ăţ ăţ nivelului deconcuren , far sc derea calit ii serviciilor, dar cu efecte benefice evidente pentruţă ă ă ăţ consumator,mai ales în materie de pre uri.ţ

Oricum, se poate observa direct c majoritatea covârşitoare a restric iilor şi exclusivit iloră ţ ăţ acordateunor profesii liberale aduc avantaje doar practicienilor. În domeniul concuren ei, derog rileţ ă permisede la anumite reguli au în vedere, mai ales, beneficiile aduse consumatorilor de respectivelepracticiderogatorii, precum si de efectele benefice pe termen lung asupra concuren ei pe o anumitţ ă piaţăsau într-un anumit sector.Pentru o func ionare corect a concuren ei pe pia ele serviciilor profesionale este necesarţ ă ţ ţ ăeliminarea acelor reglement ri care restric ioneaz în mod v dit şi nenecesar concuren a şiă ţ ă ă ţ care suntdispropor ionate în raport cu scopul urm rit, şi anume asigurarea unui nivel cât mai ridicat deţ ă calitate

al serviciilor oferite la pre uri competitive, accesibile unui segment cât mai ridicat dinţ popula ie.ţ În concluzie, trebuie acordat mai mult aten ie practicilor exclusive şi analizat balan aă ă ţ ă ţ costuribeneficiisociale pe care acest regim o produce. În lipsa unor dovezi conving toare sau a unorăargumente solide, interven ia public anti-pia în aceste profesii liberale trebuie redus , atâtţ ă ţă ă caintensitate, cât şi ca arie de cuprindere. Evident, trebuie privite cu mare rezerv încerc rile deă ă aintroduce bariere suplimentare în exercitarea acestor profesii, contra tendi ei europene deţdereglementare, sau de a spori num rul profesiilor reglementate, încerc ri care se fac sim iteă ă ţperiodic.

http://ww w.ceccar.ro/?P=A733

Recent au avut loc la Bruxelles lucrările Conferinţei prilejuite de "Ziua europeană aprofesiilor liberale", conduse de doamna Anne-Marie Sigmund - preşedinteleComitetului Economic şi Social European (CESE) şi domnul Adrien Bedosa -preşedintele Consiliului European al Profesiilor Liberale (CEPLIS).

9

http://www.ceccar.ro/?P=A733

http://www.ceccar.ro/?P=A733



Printre temele dezbătute s-au numărat Dreptul comunitar al concurenţei în raport cureglementările profesiilor liberale. Autoreglementarea şi autogestiunea profesiilor liberale,Protecţia consumatorilor şi profesiile liberale, Directivele europene privind serviciile şi profesiile liberale şi altele cu importanţă deosebită pentru organizarea şi exercitarea profesiilor liberale în Europa.

Concluziile desprinse din materialele prezentate şi dezbaterile la care au avut loc se referăla:

- profesiile liberale joacă un rol major în dezvoltarea economiei europene, contribuind lacreşterea avuţiei şi a numărului de locuri de muncă;

- profesiile liberale au un caracter mai mult sau mai puţin reglementat; Necesitateareglementării şi tipul acesteia (reglementare generală, coreglementare sauautoreglementare) diferă de la ţară la ţară în funcţie de impactul fiecărei profesii liberaleasupra interesului public, în ţările Uniunii Europene neexistând o reglementare cu caracter

general, ci tratamente diferite în funcţie de fiecare profesie reglementată.

- Reglementările din profesiile liberale, indiferent că sunt cu caracter general,coreglementări sau autoreglementări nu trebuie să aducă atingere regulilor concurenţei din piaţa europeană a serviciilor furnizate de aceste profesii liberale.

1. Importanţa profesiilor liberale în economia Uniunii Europene

Programul de reformă economică la Lisabona adoptat de Consiliul Europei este menit săfacă din Uniunea Europeană economia cunoaşterii celei mai competitive şi mai dinamicedin lume, până în 2010. În acest context s-a insistat asupra rolului cheie al serviciilor în

economie şi asupra importanţei acestora pentru creşterea economică şi a locurilor demuncă.

Serviciile sunt principalul motor al creşterii în UE întrucât reprezintă 54% din PIB şi ocupă67% din locurile de muncă în UE al celor 15.

În cadrul serviciilor, profesiile liberale sunt chemate să joace un rol important înameliorarea competitivităţii economiei europene. Circa 1/3 din activitatea serviciilor sereferă la categoria 74 a nomenclaturii NACE intitulată "servicii furnizate în principalîntreprinderilor" care este atribuită profesiilor liberale, ocupând peste 10 milioane de locuride muncă, respectiv 6,4% din mâna de lucru utilizată în Europa celor 15 şi realizând într-un

singur an circa 980 miliarde euro cifră de afaceri cu o valoare adăugată de circa 500miliarde euro; sectorul profesiilor liberale este un sector dinamic, în creştere fiindînregistrat în anul 2003 (analizat) cu creştere de 7%. În plus, profesiile liberale aduc ocontribuţie importantă activităţilor economice în sensul că, calitatea şi competitivitatea lor au repercursiuni asupra ansamblului economiei. În Italia de exemplu, circa 6% dincheltuielile suportate de către întreprinderile exportatoare se referă la servicii oferite de profesiile liberale.

10



Profesiile liberale sunt importante şi pentru că ele au un impact direct asupraconsumatorilor. Concurenţa în acest sector va avea în viitorul apropiat o dimensiuneesenţialmente locală. Un studiu recent solicitat de DG Concurenţă privind incidenţaeconomică a modului de reglementare a profesiilor liberale în statele membre arată că oreglementare lejeră nu constituie un ostacol ci un avantaj pentru crearea de bogăţie; ţările

cu un slab nivel de reglementare înregistrează un mare număr de profesii liberale caregenerează o cifră de afaceri globală superioară.

2. Reglementare, coreglementare şi autoreglementare în profesiile liberale

"A venit timpul ca actorii socioprofesionali să facă din Europa o întreprindere a lor" -Bruno Vever în "Stadiul actual al autoreglementării şi coreglementării în piaţa unică".

Comitetul Economic şi Social European (CESE) a emis în 2005 un Raport de informarecare prezintă pentru prima dată un tablou de ansamblu al autoreglementării şicoreglementării în piaţa unică ce probează rolul societăţii civile de motor al construcţiei

Europei.

Tratatul de la Maastricht, Cartea Verde a Comisiei asupra Guvernanţei Europene precum şiacordul interinstitutional din 2003 intitulat "Să reglementăm mai bine" recunosc rolulcoreglementării şi autoreglementării socioprofesionale ca un complement alreglementărilor şi directivelor emise de legislator.

În documentele europene coreglementarea este definită ca fiind mecanismul prin care unact legislativ conferă relizarea unor obiective bine definite de către autoritatea legislativăunei asociaţii, organizaţii neguvernamentale sau unor parteneri sociali, etc.;autoreglementarea este definită ca fiind posibilitatea pentru o asociaţie, organizaţie

neguvernamentală sau unii parteneri sociali de a adopta între ei şi pentru ei înşişi liniidirectoare comune.

Forme de reglementare si autoreglementare

Iniţiativele de autoreglementare şi coreglementare iau diferite forme:

i) elaborarea de coduri de etică,ii) elaborarea de standarde profesionale, de norme,iii) convenirea de acorduri,iv) întocmirea declaraţiilor financiare, etc.;

Legăturile cu reglementarea sunt de asemenea foarte diversificate pornind de la autonomiastabilită prin lege,

v) la elaborarea de precizări şi norme de aplicare a unor reglementări cadru(coreglementări)

vi) sau la definirea autonomă a unor reguli care devin obligatorii prin act allegislativului.

11



Factori de succes

Succesul autoreglementării şi coreglementării depinde de numeroşi factori precum:

i) luarea în considerare a interesului general, transparenţa sistemului, ii)

ii) capacitatea şi reprezentativitatea actorilor,iii) eficacitatea urmăririi regulilor stabilite mergând dacă e cazul până la sancţiuni,iv) spiritul mutual de parteneriat ai actorilor sistemului cu puterea publică, etc.

Autoreglementarea şi coreglementarea prezintă numeroase avantaje dar şi unele limite.

Avantaje: suprimarea obstacolelor în piaţa unică, simplificarea regulilor, supleţea şirapiditatea punerii în lucru, descătuşarea circuitelor legislative, coresponsabilitatea participanţilor, etc.

Limitele se referă la: eficacitatea modului de urmărire a respectării regulilor şi a

sancţiunilor, realizarea unei perfecte compatibilităţi cu ansamblul reglementărilor existente,exigenţele unei încadrări legislative adecvate a unor domenii care privesc sănătatea,securitatea şi serviciile legate de interesul general.

Se cuvine în etapa actuală să fie lăsat mai mult spaţiu de libertate în reglementări, să fiemai bine difuzate bunele practici în domeniul autoreglementării şi coreglementării şi să seconcerteze mai mult cu puterea publică.

Se pare că în viitor, dezvoltarea libertăţilor de autoreglementare şi coreglementare va fi proporţională cu simţul de responsabilitate a actorilor implicaţi şi cu eficacitatea pentruutilizatori (consumatori) a prescripţiilor acestora.

3. Profesiile liberale şi concurenţa

Profesiile liberale sunt meserii care presupun o formare specifică precum e cazul juriştilor,notarilor, contabililor, arhitecţilor, inginerilor şi farmaciştilor. Sectorul se caracterizează printr-un înalt nivel de reglementare sub forma legislaţiei naţionale sau autoreglementăriide către organismele profesionale. Această reglementare poate avea o incidenţă mai alesasupra numărului noilor intraţi în profesie, asupra preţurilor practicate de prestatori, asuprastructurii organizaţionale a întreprinderilor furnizoare de astfel de servicii, asupra modulude efectuarea a publicităţii şi asupra serviciilor rezervate membrilor profesiei.

În ce priveşte autoreglementarea de către profesie, art. 81 paragraful 1 din Tratat interzice"orice acord între întreprinderi, orice hotărâri de asociere a întreprinderilor şi orice practiciconcertate care sunt susceptibile să afecteze comerţul între statele membre şi care au caobiect sau ca efect împiedicarea, restrângerea sau denaturarea jocului concurenţei îninteriorul pieţei comune".

În ce priveşte legislaţia naţională, art. 10 paragraful 2 din Tratat interzice statelor membreorice măsuri susceptibile să pună în pericol realizarea scopului tratatului; citite în corelare

12



cu art. 3 paragraf 1, punct g şi art. 81, aceste dispoziţii impun statelor membre să nu ia sausă menţină în vigoare măsuri susceptibile să elimine efectul util al regulilor concurenţeiaplicabile întreprinderilor.

Pot apare deci tensiuni între necesitatea unei reglementări a profesiilor liberale şi regulile

concurenţei conţinute în Tratat.

Necesitatea reglementării unor profesii liberale are la bază trei argumente esenţiale.

Primul se sprijină pe noţiunea de "asimetria informaţiei" între consumatori şi prestatori deservicii. O caracteristică actuală a profesiilor liberale rezidă în faptul că prestatorii deservicii trebuie să dispună de un nivel ridicat de competenţă pe care consumatorii nu o au şideci nici nu pot să aprecieze calitatea serviciilor cumpărate; de cele mai multe ori serviciileoferite de profesiile liberale sunt "produse de încredere" a căror calitate nu poate în moduşor să fie determinată printr-o observare prealabilă iar uneori nici prin consum sauutilizare.

Cel de-al 2-lea motiv se sprijină pe "efectele externe"; în cazul anumitor profesii liberale prestarea serviciilor şi calitatea acestora are o incidenţă mai mare asupra terţilor şi nu în primul rând sau numai asupra clientului care cumpără serviciul. De exemplu, contabilul sauauditorul deşi prestează servicii pentru un client anume (o întreprindere), cu sau fărăconsimţământul clientului ei (sau numai unul din ei) pot induce în eroare investitorii,creditorii, furnizorii, acţionarii, autoritatea fiscală, organismul de bursă precum şi orice altutilizator al situaţiilor financiare elaborate de contabil şi/sau controlate de un auditor; oclădire construită prost poate pune în pericol securitatea publică, etc.

Cel de-al 3-lea motiv se sprijină pe noţiunea de "bun public". Anumite servicii ale

profesiilor liberale sunt considerate bunuri publice întrucât prezintă importanţă pentruansamblul societăţii şi se poate crede că în absenţa unor reglementări prestatorii de serviciinu furnizează corect aceste bunuri publice; este cazul unei bune administrări a justiţiei,dezvoltarea unui mediu urban de calitate, etc.

În plus, pot apărea distorsiuni pe piaţă, precum o aprovizionare insuficientă sau excesivă,furnizarea de servicii de calitate insuficientă sau îndoielnică, etc. Pot apare deci justificatereguli restrictive care vizează păstrarea unui nivel al calităţii serviciilor profesiilor liberaleşi protejarea consumatorilor în faţa relelor practici. De exemplu, restricţiile în acordarealicenţelor pot împiedica prestatorii incompetenţi să-şi ofere serviciile şi proceduridisciplinare pot fi utilizate pentru sancţionarea prestatorilor a căror calitate nu corespunde

unor norme minimale. Tot astfel, restricţiile în ce priveşte publicitatea pot fi utilizate pentrua proteja consumatorii în faţa unei publicităţi înşelătoare.

În anii 2002-2003 Comisia Europeană a întreprins o vastă acţiune de colectare deinformaţii cu privire la profesiile liberale.

DG Concurenţă a publicat în martie 2003 un studiu independent care a scos în evidenţădiferenţe însemnate în nivelul de reglementare a profesiilor liberale de la o ţară la alta.

13



Rezultă următoarele (studiul s-a făcut pe 13 ţări pentru 5 profesii liberale: jurist, contabil,arhitect, farmacist şi inginer):

- 4 ţări au reglementate toate cele 5 profesii (Italia, Austria, Germania, Luxemburg şiSpania).

- Cele mai puţine profesii reglementate (3 profesii) se află în Marea Britanie, Irlanda,Danemarca, Suedia şi Finlanda.

- Pe o scară de la 0 la 35, cel mai înalt nivel de reglementare a profesiilor liberale seînregistrează în Italia (34), Austria (32), Germania (31), Luxemburg (30) iar cel mai scăzutse înregistrează în Irlanda (10), Marea Britanie (11), Danemarca (12) şi Finlanda (13).

- Profesia de contabil este reglementată în toate ţările analizate înregistrând nivel dereglementare de la 10 (În Irlanda, Marea Britanie şi Danemarca) la 21 (în Austria), 20 (înItalia şi Franţa), etc.

În rezoluţia sa din 16.12.2003 cu privire la organizarea pieţei şi regulile concurenţei pentru profesiile liberale, Parlamentul european a concluzionat că sunt necesare reguli în contextulspecific al fiecărei profesii mai ales în ce priveşte organizarea profesiei, calificările, etica profesională, controlul, responsabilităţile, imparţialitatea, competenţa membrilor, prevenirea conflictelor de interese şi a publicităţii mincinoase, etc., astfel încâtconsumatorul final să dispună de garanţiile necesare, cu condiţia ca aceste reguli să nuconstituie restricţii la adresa concurenţei.

În acelaşi timp, Comisia Europeană atrage atenţia asupra ameninţărilor la adresaconcurenţei pe piaţa profesiilor liberale. Sunt 5 categorii de restricţii pentru care există

argumente pro şi contra indicând luarea de măsuri pentru revizuirea reglementărilor existente: preţuri impuse, preţuri recomandate, publicitate, condiţii de acces şi drepturirezervate exclusiv, structura întreprinderilor şi practicile multidisciplinare.

Preţurile impuse. În cea mai mare parte a statelor membre onorariile aplicate pentruserviciile profesiilor liberale sunt negociate liber între prestatori şi clienţii acestora. Într-unmic număr de cazuri se menţin preţuri impuse, preţuri minime şi/sau preţuri maxime, aşacum rezultă din studiul efectuat pentru 6 profesii liberale şi 15 ţări membre:

Serviciul Preţ impus Preţ minim Preţ maxim

Contabilitate Grecia şi Portugalia

(pentru audit)

Italia (pentru experţi

contabili)

Italia (pentru experţi

contabili)Consilieri fiscali GermaniaArhitecţi Italia, Germania GermaniaIngineri Italia, Germania,

LuxemburgGermania

Jurişti Italia, Austria, Germania Italia Notari Belgia, Franţa, Germania, Austria, Belgia, Franţa,

14



Spania, Grecia Germania, Grecia,Italia, Olanda, Spania

Raportul apreciază că preţurile impuse şi preţurile minime sunt instrumentele dereglementare cele mai nefaste pentru concurenţă, în măsura în care acestea suprimă sau

reduc semnificativ avantajele pe care o piaţă concurenţială le prezintă pentru consumatori.

De cele mai multe ori asociaţiile profesionale afirmă că preţurile impuse asigură un anumitnivel al calităţii serviciilor, dar preţurile impuse nu pot împiedica prestatorii să ofereservicii de proastă calitate. Sunt alte mecanisme mai puţin restrictive care permit asigurareacalităţii şi protecţia consumatorilor, cum ar fi măsurile destinate să amelioreze punerea ladispoziţie şi calitatea informaţiilor privind serviciile oferite ceea ce ar ajuta consumatorii săaleagă pe baza unei bune informări.

Preţurile maxime ar putea proteja consumatorii de costuri ridicate atunci când există bariereimportante la intrarea în profesie şi lipseşte o concurenţă reală.

Preţurile recomandate. Preţuri recomandate există pentru servicii juridice, contabile,arhitectură şi tehnice într-un număr mic de state aşa cum rezultă din studiul efectuat şianume:

- servicii de contabilitate şi audit în Austria, Portugalia şi Grecia

- servicii juridice în Austria, Portugalia şi Spania

- servicii notariale în Austria şi Belgia

- servicii de arhitectură în Austria, Belgia, Danemarca, Irlanda, Germania şi Spania

- servicii de inginerie în Austria şi Luxemburg.

Preţurile recomandate sunt argumentate de susţinătorii lor prin aceea că furnizeazăinformaţii consumatorilor despre costul mediu al serviciilor şi reprezintă un ghid deorientare pentru aceştia.

Preţurile recomandate au incidenţă negativă asupra concurenţei întrucât pot facilitacoordonarea preţurilor între prestatorii de servicii şi pot înşela consumatorii cu privire lanivelul rezonabil al preţului.

Restricţii în materie de publicitate. Un mare număr de profesii liberale fac obiectul unor reglementări specifice în materie de publicitate aşa cum rezultă din studiul efectuat.

Serviciile Interzicerea publicităţiiRestricţii semnificative înmaterie de publicitate

Contabilitate Franţa Belgia, Germania, Italia,

15



Portugalia, LuxemburgAudit Franţa, Spania, Portugalia,

LuxemburgBelgia, Germania, Italia,Grecia

Arhitectură Italia, Luxemburg Irlanda, Germania, Olanda,Austria Grecia

Juridice Grecia, Portugalia, Irlanda Austria, Belgia, Franţa, Italia,Spania, Luxemburg

Notariale Franţa, Italia, Spania, Grecia Austria, Germania

Conform teoriei economice publicitatea favorizează concurenţa în măsura în care prin eaconsumatorii sunt informaţi asupra produselor şi serviciilor şi pot decide în cunoştinţă decauză. Restricţiile de publicitate riscă să reducă concurenţa crescând costul colectăriiinformaţiilor pentru diferite produse sau servicii.

Partizanii restricţiilor în materie de publicitate estimează că, consumatorii întâmpină

dificultăţi în evaluarea informaţiilor desprinse din publicitate şi deci ei au nevoie de o protecţie particulară în faţa publicităţii înşelătoare sau manipulante.

Bineînţeles că profesiile liberale sunt supuse legislaţiei generale a statului care interzice publicitatea înşelătoare sau mincinoasă şi ca atare restricţiile specifice nu sunt justificate.

Restricţii de acces şi servicii rezervate. În majoritatea statelor profesiile liberale facobiectul unei restricţii cantitative la intrare care se traduc printr-un nivel minim de studii,examen de acces la profesie şi o experienţă profesională cu o durată minimă. Adesea,aceste restricţii se completează cu dreptul exercitării profesiei doar în anumite condiţii.Astfel de restricţii pot avea o contribuţie importantă la garantarea calităţii serviciilor oferite

de profesiile liberale.

În acelaşi timp, o reglementare excesivă în ce priveşte acordarea licenţelor riscă să reducăoferta de servicii ale profesiilor liberale cu consecinţe negative asupra concurenţei, calităţiiserviciilor şi costurilor consumatorilor.

Sunt trei modalităţi de acţiune:

- scăderea nivelului de exigenţă la intrare atunci când acesta pare disproporţionat faţă deserviciile ce revin profesiei;

- reducerea serviciilor rezervate diferitelor profesii; în destul de multe cazuri pe lângăactivitatea lor principală unor profesii li se rezervă dreptul de a realiza şi alte servicii, deregulă, de complexitate mai mică;

- suprimarea drepturilor rezervate în cazul în care există mecanisme mai puţin restrictivecare permit garantarea calităţii (de exemplu, garantarea calităţii printr-un control calitativindependent).

16



În orice caz restricţiile cantitative la intrare reduc numărul prestatorilor, deci ofertă, putândcrea monopol.

Reglementări referitoare la structura întreprinderii. Anumite profesii fac obiectul unor reguli specifice privind structura întreprinderii (acţionari, asociaţi, administratori, etc.).

Aceste reguli pot limita structura proprietăţii, posibilităţile de colaborare cu alte profesii,deschiderea de sucursale, francize sau reţele. De exemplu, astfel de măsuri pot împiedica juriştii şi contabilii să ofere o consiliere juridică şi contabilă globală pentru probleme defiscalitate sau crearea de ghişee unice pentru profesiile liberale în zone rurale, etc.

Comisia Europeană estimează că regulile referitoare la structura de întreprindere nu se justifică deloc dacă ele restrâng posibilitatea de colaborare între membrii aceleiaşi profesii;astfel de reguli se justifică pe pieţele unde este cu adevărat necesară păstrareaindependenţei şi/sau responsabilităţii personale a prestatorului, ca de exemplucontabilitatea şi auditul.

Interviu : http://www.cariereonline.ro/index.php/articole/759?theme=printProfesiile liberale

Cel care alege sa urmeze o profesie liberala se afla într-o situatie asemanatoareîntreprinzatorului privat, decis sa porneasca o afacere pe cont propriu. Doar ca principalulcapital pe care se gandeste sa-l investeasca este propria persoana. Are la dispozitie osingura resursa, pe care trebuie sa o supuna unui studiu îndelungat si unei perfectionari permanente. Singura diferenta este aceea ca profesiile liberale nu urmaresc ca scop primordial beneficiul material, ci tin mai degraba de sfera vocatiei.

Profesiile liberale ilustreaza foarte bine acea teorie din resursele umane ce recomanda celor aflati pe drumul carierei sa nu se considere angajatii altcuiva, chiar daca sunt prinsi înmecanismul unei organizatii. Schimbarea de perspectiva propune sa te consideriîntotdeauna drept propriul angajat si sa te vezi pe tine însuti oferind, contra-cost, solutii deconsultanta companiei pentru care lucrezi.

Sintagma „profesie liberala” acopera în general, în spatele unei fatade extrem deinteresante, o zona destul de larga de necunoscut. Nimic nu suna mai nobil decat acestecuvinte încarcate de traditie, însa atunci cand încerci sa le fixezi îti dai seama ca ele alunecasi ramai doar cu întrebari care se multiplica. Profesiile liberale traditionale (avocat, medic,

arhitect) sunt singurele care exista sau au aparut si altele? Conceptul are trasaturi ferme saueste el însusi în expansiune? Cineva care practica o profesie liberala îsi modifica statutuldaca se angajeaza sau daca face parte dintr-o organizatie complexa? Se poate pune semnulegalitatii între profesionistii liberali si liber-profesionisti?

17

http://www.cariereonline.ro/index.php/articole/759?theme=print





Ce se ascunde sub palaria profesiilor liberale

Una dintre notele definitorii ale profesiilor liberale traditionale este constituirea în corpuri profesionale puternice care sa reprezinte interesele membrilor lor (de exemplu, Uniunea Nationala a Barourilor din Romania, Colegiul Medicilor, Ordinul Arhitectilor etc.) L-am

rugat pe Arin-Octav Stanescu, presedintele Uniunii Profesiilor Liberale din Romania, sane lamureasca cu privire la statutul profesiilor liberale.

Recunoasterea unei „ocupatii” ca fiind sau nu profesie liberala difera de la o tara la alta, dela un continent la altul, spune Arin-Octav Stanescu, în functie de legislatie, de stadiul dedezvoltare economica si de alte aspecte. „Spre exemplu, în Brazilia primarii localitatilor

sunt considerati ca fiind profesionisti liberali”. Totusi, presedintele UPLR invoca unadintre directivele adoptate de Parlamentul si Consiliul European la jumatatea anului 2005,care defineste conceptul de profesie liberala. Astfel se încadreaza aici „acele profesii caresunt exercitate pe baza unor calificari profesionale relevante, cu titlu personal, avand propria lor responsabilitate si de o maniera profesionala independenta, oferind servicii

intelectuale si conceptuale în interesul clientilor si al publicului”.

Din punct de vedere juridic, în Romania nu exista înca un act normativ care sa defineascaîn mod clar profesiile liberale si sa stabileasca criteriile pe baza carora o profesie poate safie considerata sau nu ca fiind liberala. Se vorbeste de „profesii libere sau liberale” doar încadrul actelor normative cu caracter fiscal, cu alte cuvinte reprezentand o categorie decontribuabili.

În pofida unei evolutii contradictorii, afirma Arin-Octav Stanescu, cadrul juridic dinRomania de dupa 1989 a permis înfiintarea si dezvoltarea profesiilor liberale. Astfel, mareamajoritate a acestor profesii sunt astazi reglementate. Putem vorbi astfel despre:

• profesii liberale înfiintate în baza unor legi speciale aprobate de Parlament: avocati, notari

publici, auditori financiari, executori judecatoresti, experti contabili si contabili autorizati,

practicieni în reorganizare si lichidare, medici, medici stomatologi, medici veterinari, farmacisti,

psihologi si asistenti medicali;

• profesii liberale înfiintate în baza unei Ordonantei de Guvern privind asociatiile si fundatiile (nr.

26/2000): evaluatori, experti tehnici si jurnalisti;

• profesii liberale incluse sub denumirea de „profesii reglementate” în textul Legii nr. 200/2004

privind Recunoasterea diplomelor si calificarilor profesionale pentru profesiile reglementate dinRomania: restauratori de monumente istorice, ghizi de turism, consultanti în domeniul

transporturilor aeriene, maritime, fluviale si rutiere, profesori din învatamantul preuniversitar si

superior.

18



Nucleul clasei de mijloc din Romania

Deoarece dezvoltarea economica duce la aparitia unor noi activitati care, devin, pe masura profesionalizarii lor, profesii liberale, Arin-Octav Stanescu se asteapta ca, în viitor, saasistam la o extindere rapida a acestui „sector” al profesiilor liberale.

Potrivit lui Arin-Octav Stanescu, principalul avantaj pe care îl au cei care urmeaza o profesie liberala este modul independent si fara imixtiuni în care îsi desfasoara activitatea.Datorita statutului social important pe care îl aduce în general practicarea unei profesiiliberale, Arin-Octav Stanescu crede ca profesionistii liberali pot constitui, în mare parte,nucleul formarii clasei de mijloc în Romania. Exista, însa, si un revers al medaliei deoarececoncurenta în cadrul profesiei devine din ce în ce mai acerba si din ce în ce mai multi profesionisti liberali nu obtin veniturile necesare unui trai decent.

Arin-Octav Stanescu este nemultumit de faptul ca unele acte normative care privesc profesiile liberale sunt adoptate fara consultarea prealabila a reprezentantilor acestora: „De

asemenea, datorita unei inconsecvente juridice care caracterizeaza activitatea organismelor de reglementare, sunt transferate competente de la o profesie la alta si se amana la nesfarsitmodificarea unor legi speciale, blocandu-se practic activitatea unor profesii”.

Alte aspecte pe care presedintele UPLR le reproseaza autoritatilor publice sunt sprijinulinsignifiant acordat membrilor profesiilor liberale, în special tinerilor care acced în profesie, precum si „fiscalitatea excesiva” pe care statul o exercita uneori asupra acestor profesii, considerandu-l un „pol al bogatiei”.

O alta problema destul de serioasa o constituie încercarile de subordonare a corpurilor profesionale, care sunt potrivit legii non-guvernamentale, apolitice si cu functionare

autonoma, unor organisme guvernamentale. Cel mai recent caz este acela al ColegiuluiMedicilor care este în pericolul de a se subordona, potrivit proiectului noii legi a sanatatii,Ministerului Sanatatii.

Diferentele existente între profesiile liberale din Romania si cele din tarile occidentale sunt determinatede faptul ca acestea din urma dispun de o îndelungata experienta, de continuitate si de o relatieprivilegiata cu autoritatile publice si cu societatea civila. Arin-Octav Stanescu

Trasaturile esentiale ale profesiilor liberale

Secretul profesional

Secretul profesional este piatra de temelie pe care se construieste încrederea între profesionisti si clientii lor. Aceasta încredere asigura obtinerea unui serviciu personalizat siadaptat nevoilor clientului. Profesionistul liberal nu poate divulga faptele pe care le-acunoscut cu prilejul exercitarii profesiei sale.

19



Accesul în profesie

Activitatile liberale presupun cunostinte cu caracter stiintific, juridic sau tehnic, de un înaltnivel, atestate printr-o diploma recunoscuta. Aceasta calificare, la care se poate adauga prestarea unui juramant sau înregistrarea într-un corp profesional, conditioneaza accesul la

exercitarea unei profesii.

Formarea profesionala continua

Mentinerea competentei profesionale la un înalt nivel constituie o cerinta esentiala pentru profesiile liberale. Cei care exercita profesii liberale trebuie sa-si reactualizeze siaprofundeze permanent cunostintele, pentru a furniza clientilor serviciul cel mai adecvat.

Independenta si impartialitatea

Independenta garanteaza libertatea de judecata a unui profesionist fara nici o influenta din

exterior. Regulile profesionale sunt stabilite tocmai pentru a asigura impartialitatea prestatiei, libertatea de evaluare tehnica, consilierea profesionala obiectiva si evitarea presiunilor si intereselor externe.

Loialitatea fata de client

Profesionistul liberal trebuie sa-si informeze clientii, atat în prealabil, cat si în perioadaexercitiului profesional, în legatura cu procedura de urmat pentru obtinerea rezultatelor scontate.

Integritatea si demnitatea profesionala

Interesul clientului ar trebui sa constituie preocuparea primordiala a unui profesionistliberal. Prin urmare, el nu poate avea drept obiectiv principal cursa pentru castig sauobtinerea de profituri.

Angajarea responsabilitatii profesionale

Profesionistul îsi angajeaza responsabilitatea profesionala personala (care poate fi civilasi/sau penala) în furnizarea de servicii. În cazul în care nu-si îndeplineste obligatiile, el seexpune urmaririi disciplinare si/sau judiciare. Aceasta presupune si plata unei asigurari deraspundere civila profesionala.

Existenta unor coduri deontologice

Corpurile profesionale elaboreaza coduri de conduita si etica profesionala specifice fiecarei profesii, care sa asigure o înalta calitate în furnizarea serviciilor profesionale.

20



Controlul din partea corpului profesional

Corpurile profesionale îsi stabilesc o serie de mecanisme, sisteme si proceduri de control amembrilor lor.

„Toate acestea împiedica dezvoltarea profesiilor liberale într-o perioada în care ele trebuiesa se consolideze pentru a putea face fata impactului aderarii Romaniei la UniuneaEuropeana”, spune Arin Stanescu.

Cea mai mare parte a corpurilor profesionale a luat din timp masurile necesare pentru adiminua la maxim impactul aderarii. Chiar daca este posibil ca dupa 2007, concurentagenerata de permisiunea acordata profesionistilor liberali din celelalte tari ale UniuniiEuropene de a-si oferi serviciile în Romania exista si o parte plina a paharului: „Dupaintegrare, membrii profesiilor liberale vor avea prilejul sa presteze servicii în alte tari aleUniunii Europene, putandu-si demonstra calitatile profesionale si obtinand veniturisuperioare”.

Relatia de încredere dintre profesionist si client

Pentru a nu ne opri doar la problemele cu care se confrunta breslele liberale, ci a patrundesi în zona trasaturilor de continut ale profesiilor liberale, am stat de vorba cu MagdaVolonciu, avocat specializat în Dreptul Muncii. Magda Volonciu spune ca doar doua profesiuni au fost recunoscute traditional ca fiind liberale: profesia de medic si cea deavocat. Însa, dupa 1990, legislatia romaneasca a cunoscut o proliferare a unor statute profesionale, „fapt care a dus la largirea esentiala a sferei profesiunilor liberale”.

Ceea ce caracterizeaza prin excelenta o profesie liberala, potrivit Magdei Volonciu, este

relatia de încredere care se creeaza între client si calitatile proprii, profesionale ale profesionistului liberal. „Chiar daca cel ce exercita o profesiune liberala este organizat într-o forma comerciala”, spune Magda Volonciu, „clientul cauta întotdeauna profesionistul. Deexemplu: chiar daca serviciile medicale sunt asigurate de un medic în cadrul unei policlinici particulare cu plata, pacientul apeleaza la un anumit medic din policlinicarespectiva, fiind direct interesat de prestatiile acestuia, profesionistul medic fiind cel cecapteaza încrederea clientului-pacient”.

Un alt aspect care caracterizeaza în mod esential o profesie liberala, în perceptia MagdeiVolonciu, este gradul relativ mare de independenta pe care-l confera. Marea majoritate aactelor normative ce reglementeaza profesiunile liberale stabilesc în mod expres ca

profesionistii sunt independenti în adoptarea deciziilor specifice profesiunii. „O astfel desolutie nu face decat sa confere un plus de substanta conceptului de încredere, care trebuiesa caracterizeze relatia dintre client si prestator”.

#squarebanner#

21



Avocatura: un mariaj între arta Si logica

„Cred ca în Romania începe din ce în ce mai mult sa se resimta nevoia specializarii strictesi pentru avocat. Poate ca se impune o schimbare de imagine, avocatul parea sa fie omul cuservieta, cu roba fluturand, care îsi cauta clientii pe culoarele prafuite si aglomerate ale

tribunalelor. Poate ca este necesar sa pastram si aceasta tipologie de avocat, dar estemomentul în care se impune un tip nou de avocat, mai sofisticat, mai tehnic si, mai ales,foarte bine specializat. Asa cum un medic nu poate echivala cu un felcer comunal, la fel siavocatul nu le poate sti pe toate. Nu poti sa cunosti în aceeasi masura toate chichitelelegislative ale dreptului penal la fel ca pe cele ale reglementarilor legate de divort.

Avocatul trebuie sa se transforme într-un profesionist care sa poata identifica la fel ca unadevarat chirurg problemele reale, sa puna un diagnostic situatiei de fapt pe care i-o prezinta în discutie clientul si sa caute sa-l sfatuiasca, sa-l ajute cu toata stiinta de care estecapabil pentru ca, desi avocatura este o arta, dreptul este o stiinta. Avocatii sunt floretistiisalilor de tribunal, dar în acelasi timp sunt profesionisti într-o stiinta exacta, logica, ce

presupune o demonstratie perfecta, respectiv stiinta dreptului”.

Magda Volonciu

Credibilitatea profesionistului liberal este întarita si de apartenenta la un corp profesionalcare asigura controlul si supravegherea exercitarii profesiei. În acest context, se pune si problema malpraxis-ului. Statutele proprii unor profesii încearca sa acopere riscul unuiclient, reglementand obligativitatea unor asigurari specifice. Însa, Magda Volonciu precizeaza ca profesionistul liberal nu are o obligatie „de rezultat, ci una de diligenta” ceeace înseamna ca „trebuie sa depuna toate eforturile, trebuie sa-si puna la dispozitia clientuluiîntreaga capacitate profesionala pentru obtinerea unui anumit rezultat, dar nu i se poate

impune neatingerea rezultatului scontat, decat daca se dovedeste ca în prestatiile sale nu amanifestat toata solicitudinea”.

Actul realizat de profesionistul liberal nu este si nu poate fi în sine un simplu act comercial, interventiaacestuia fiind de cele mai multe ori în favoarea sprijinirii unor drepturi fundamentale ale omului (dreptulla viata, la onoare, la libertate, la sanatate sau la frumos). Magda Volonciu

Din moment ce clientul apeleaza la serviciile profesionistului în baza încrederii pe care oare în calitatile sale profesionale, el îi transmite de cele mai multe ori acestuia toateelementele necesare, multe dintre ele fiind strans legate de persoana sa. Din aceasta cauza,multe profesiuni liberale presupun o obligatie de confidentialitate, bine precizata chiar înlege (cazul medicului sau al avocatului).

http://www.sfin.ro/articol_9104/profesiile_liberale_aduc_bani_multi_si_batai_de_cap_pe _masura.html

Castiguri si pentru statDe pe urma celor care practica profesii liberale statul incaseaza anual impozite de milioane de euro. Existatotusi o problema: la ora actuala, in Romania, nu se poate spune cu exactitate cate persoane practicameserii liberale. In plus, este destul de greu de contabilizat o „afacere pe cont propriu". De multe ori se

22

http://www.sfin.ro/articol_9104/profesiile_liberale_aduc_bani_multi_si_batai_de_cap_pe_masura.html






incheie contracte subevaluate, in acest fel gasindu-se o portita prin care Fiscul este fentat. In plus, se faclucrari „la negru" pentru care nu se emite nicio chitanta.

Venituri uriaseCu toate aceste artificii, profesiile liberale umfla bine bugetul. Potrivit datelor detinute de Agentia Nationalade Administrare Fiscala (ANAF), dintre toate profesiile liberale cel mai bine o duc notarii publici. Dindeclaratiile de venit pe 2005 reiese ca o persoana cu un astfel de job a castigat intr-o luna nici mai mult, nici

mai putin decat 45.900 de euro. Inmultind suma respectiva cu 12, cate luni are un an, ajungem la concluziaca un notar public a incasat in 365 de zile 550.800 de euro. E drept ca o cincime din acesti bani s-au dus inbuzunarele statului, ca impozit pe venit.Notarii publici sunt campionii castigurilor, iar dupa ei vin avocatii si contabilii. Totusi trebuie tinut cont si defaptul ca exista anumite profesii liberale care le permit celor care le practica sa ascunda o parte dincastiguri. Sa luam de exemplu stomatologii. Cum poate controla statul numarul pacientilor pe care ii are uncabinet dentar? Sunt foarte putine cazurile in care un medic elibereaza o chitanta clientului atunci candincaseaza banii. De cele mai multe ori, plata se face la sfarsitul lucrarii sau in rate, in timpul tratamentului.La sfarsit de an, stomatologul este liber sa declare cati pacienti ii convine.

Raportul calitate pretProfesiile liberale presupun o retea de clienti pe care cei care practica aceste meserii trebuie sa si-o faca.Singurul atu pe care il pot prezenta in fata viitorilor clienti este cel profesional. Din acest motiv este foartegreu sa te mentii pe o piata in continua schimbare. In general, meseriile liberale se practica la oras, motivulprincipal fiind cel legat de numarul populatiei. Cu cat localitatea unde isi desfasoara activitatea este maimare, cu atat posibilitatea de castig este mai ridicata. Un alt factor important este cel al pretului cerut pentruserviciile prestate. Desi exista o medie a pietei, multi dintre cei care au un astfel de job prefera sa lucrezecontra unor sume mai mici pentru a-si putea asigura un numar cat mai mare de clienti.

Breasla inchisaNu orice persoana poate lucra ca liber profesionist. Exista mai multe organizatii care domina acest sector sicare au menirea de a elibera dreptul de libera practica. Desi nu pare corect, pentru a putea munci intr-oprofesie liberala trebuie mai intai sa treci prin examenul la care te vor supune viitorii colegi si, de ce nu,concurenti. Sa luam ca exemplu profesia de medic. Pentru a putea avea atestat in acest domeniu aiobligatia de a obtine actul respectiv de la Colegiul Medicilor. In plus, trebuie sa achiti anual o cotizatie catreaceasta organizatie care sustine ca se ocupa de respectarea drepturilor tale ca liber profesionist. La fel seintampla si in cazul avocatilor sau al notarilor. Desi nu se vorbeste clar, se stie ca, pentru a putea patrundepe piata muncii profesiilor liberale, ai nevoie de pile. Tocmai aceasta modalitate de inregimentare intr-oanumita structura stirbeste un pic din libertatea profesiei.

Viitorul le apartineDezvoltarea economica va duce la aparitia unor activitati care, in timp, vor deveni liberale. Profesiile deacest gen vor castiga din ce in ce mai mult teren pe piata muncii. Specialistii sunt de parere ca practicareaunor meserii liberale va duce la formarea unei clase importante. Datorita veniturilor acumulate, dar sidatorita statutului castigat in societate, cei care vor avea profesii liberale au toate sansele de a forma asa-zisa clasa de mijloc pe care ar trebui sa se bazeze dezvoltarea economica. In plus, libertatea de circulatie aprofesionistilor din aceste domenii pe piata muncii comunitare este mult mai mare decat a celorlaltepersoane.

Avantaje si dezavantajePersoanele care practica profesii liberale beneficiaza de o serie de avantaje. In primul rand, castigurile inmeserii liberale sunt foarte mari. Cei care au meserii liberale isi pot gestiona singuri timpul, controlandu-sivolumul de munca.Exista insa si dezavantaje. Unul dintre ele este acela ca profesionistii liberali nu pot miza pe un anumit venit.Ei nu pot sti niciodata la cat se va ridica valoarea castigului. Neavand un program de lucru fix, ajung samunceasca mult mai mult decat alte categorii profesionale. In plus, daca vor sa reziste pe piata, trebuie sase pregateasca in mod continuu.

Topul „bogatilor" din profesiile liberaleIntr-un clasament al celor mai bine platiti dintre cei care practica profesii liberale, in mod clar in varf s-ar clasa notarii publici. Pe pozitia secunda sunt avocatii, urmati de contabili. Pozitia a patra poate fi ocupatafara probleme de stomatologi. Urmatorii pe lista sunt veterinarii. Medicii si in special cei ginecologiincaseaza si ei venituri importante. Nici profesorii nu o duc foarte prost. Desi sunt putini cei care-si declaraveniturile suplimentare, cadrele didactice castiga foarte bine din meditatiile particulare.

23



Clasamentul meseriilor libereProfesiile liberale mai pot fi numite si meserii libere, care-i dau posibilitatea practicantului sa aiba un controlasupra activitatii desfasurate. Mai exact, el poate juca si rolul de patron, dar si pe cel de angajat. Iata caresunt principalele profesii incluse in categoria celor liberale:- avocat- notar public

- arhitect- evaluator - auditor financiar - executor judecatoresc- contabil- farmacist- expert tehnic- medic- scriitor - jurnalist- stomatolog- asistent medical- ghid turistic- profesor - consultant

- restaurator de monumente istorice- veterinar - artisti

24

31031254-CONCURENŢA-IN-SECTORUL-PROFESIILOR-LIBERALE

Documents

Transcript of 31031254-CONCURENŢA-IN-SECTORUL-PROFESIILOR-LIBERALE