3. Oțeluri pentru armarea betonului - testfacultate.webs.com...
Transcript of 3. Oțeluri pentru armarea betonului - testfacultate.webs.com...
Lucrare de laborator nr.4
Page | 3-1
3. Oțeluri pentru armarea betonului
3.1 Introducere
Oțelul pentru armături este folosit la armarea elementelor de beton armat precum și la
elementele de beton precomprimat. Diferența oțelului între cele două mari categorii de
elemente o face rezistența sa. Proprietățile metalurgice și mecanice ale oțelului de armare ce
trebuie îndeplinite la fabricarea lui sunt reglementate de norme. In această privință, în anii ce
vin cerințele la nivel european vor trebui implementate de industria românească de profil . In
această perioadă normele ce reglementează proprietățile oțelului de armare sunt n orma
europeană EN 10080, cât și seria de norme românești SR 438. De asemenea cerințe asupra
proprietăților oțelului sunt specificate și în standardul de proiectare al elementelor structurale
de beton armat SR EN 1992-1-1.
3.2 Oțeluri pentru armarea betonului
Perfomanțele oțelului de armare sunt stabilite de compoziția sa chimică și de procesul
de fabricație. Cele mai utilizate procese de fabricație ce definesc proprietăți specifice pentru
mărcile de oțeluri sunt laminarea la cald și tragerea la rece.
Clasificarea oțelurilor de armare a elementelor din beton armat se poate face funcție de
rezistență sau funcție de compoziția sa. Din punct de vedere al rezistenței, oțelurile se clasifică
Oțeluri pentru armarea betonului
3-2
în oțeluri cu rezistență redusă, cu rezistență medie și înaltă. Din punct de vedere a compoziției
pentru armarea betonului se folosesc oțeluri carbon obișnuit, oțeluri slab aliate și oțeluri înalt
aliate. Există o legătură directă între cele două clasificări, cu cât procentul de carbon și
elementele de aliere cresc rezistența crește și ea în anumite procente.
3.2.1 Oțelul carbon obișnuit
Compoziția chimică a oțelelui carbon obișnuit exprimată în procente maxime este
următoarea: carbon C=0.23%, sulf S=0.045%, fosfor P=0.45%, siliciu Si=0.07%, mangan
Mn=0.75% [1]. Marca oțelului confecționat din oțel carbon obișnuit, oțel moale, produs de
industrie în Romania este OB37. Oțelul carbon obișnuit a stat la baza confecționării armăturilor
pentru betonul armat o mare perioadă de timp de la apariția sa fiind înlocuit de oțeluri -beton
cu rezistențe mai mari.
Așa cum cum indică și clasificarea lui, oțelul moale, OB37, prezintă rezistențe mecanice
modeste, vezi Table 3, dar deformabilitatea este mare. Trebuie precizat că normele de
proiectare și execuție nu mai prevăd confecționarea armăturilor de rezistență din oțel OB37.
3.2.2 Oțelul slab aliat
Oțelurile slab aliate ce au rezistențe la întindere medii sunt cele mai utilizate la armarea
elementelor de beton. Compoziția chimică a oțelurilor slab aliate în procente maxime după cum
urmează: C=0.22%, sulf S=0.045%, fosfor P=0.45%, siliciu Si=0.55%, mangan Mn=1,60%.
Procesul de topire, tipul de dezoxidare a oțelului cât și tehnologia de fabricație sunt la
alegerea producătorului metalurgic (2). Astfel, funcție de procesele menționate anterior, oțeluri
cu proprietăți diferite de rezistență și deformabilitate pot fi obținu te. Din acest punct de
vedere, din oțelurile slab aliate se pot obține oțeluri laminate la cald obținute tehnologia de
laminare la cald și oțeluri trase la rece obținute prin aplicarea tehnologiei de tragere la rece sau
trefilare.
Lucrare de laborator nr.4
Page | 3-3
3.2.2.a Oțelul laminat la cald
Oțelurile care se produc prin laminare la cald în Romania trebuie să îndeplinească
cerințele standardului românesc de produs, seria SR 438/1 și cele ale normei europene EN
10080. Standardul de produs reglementează proprietățile oțelului ce poate fi folosit la armarea
elementelor structurale. Spre exemplu standardul SR 438/1 prevede proprietățile minime și
condițiile tehnice de calitate pentru oțelul beton laminat la cald. Două mărci de oțel de
rezistență medie sunt specificate și anume oțelul PC521 and PC602
Table 3
. Proprietățile mecanice ale
celor două mărci de sunt specificate în iar elemente de geometrie a suprafeței sunt
date în Fig. 3.1a, b. Pe suprafața barelor se găsesc două tipuri de nervuri. Nervuri longitudinale
diametral opuse și nervuri transversale dispuse la distanțe egale. Se menționează că raportul
dintre distanța dintre două nervuri consecutive, c, și înălțimea nervurii, h, trebuie să fie între
anumite limite pentru a asigura o conlucrare corespunzătoare cu betonul.
Legendă
c – pas nervură
β – unghi nervură
h – înălțime nervură
Fig. 3.1 – Geometria suprafeței pentru oțelurile prevăzute in SR 438/1, PC52 și PC60
3.2.2.b Oțelul tras la rece
Oțelurile trase la rece prezintă rezistențe mari obținute datorită deformației plastice ce
are loc în timpul tragerii. In majoritatea situațiilor, oțelul tras la rece este produs sub formă de
sârmă din care ulterior se confecționează plase sudate . Operația de tragere la rece poartă și
1 Denumirea siglei oțelurilor constă în abrevierea procesului tehnologic principal, spre exemplu PC
abreviază “profilat la cald”, și numărul, 52, indică rezistența la întindere exprimată în daN/mm2. 2 Deoarece în deceniile ce au urmat lansării pe piață a oț elului PC60 cererea a fost în continuă
descreștere, această marcă de oțel lipsește din oferta industriei de profil de mai mult de 20ani. Motivul pentru care cererea de oțel PC60 a fost în descreștere l-a constituit insuficiența la comportare la îndoire.
c
ß c
PC52
cß
PC60
c
Oțeluri pentru armarea betonului
3-4
denumirea de trefilare. Standadele SR 438/2, 438/3, 438/4 specifică proprietățile minime și
condițiile tehnice de calitate pentru oțelul tras la rece. Produsele finite din oțel tras la rece sunt
sub formă de sârme netede, profilate sau amprentate cum ar fi STNB, SPPB, vezi Fig. 3.2.
Fig. 3.2 – Geometria suprafeței pentru sârme obținute prin tragere la rece. a) suprafață profilată b) suprafață amprentată
3.3 Proprietăți ale oțelurilor de armătură
Având în vedere că la realizarea construcțiilor de beton armat se folosesc clase de beton
din ce în ce mai înalte atunci tendința este de a se arma betonul cu armături din oțeluri cu
rezistențe din ce în ce mai mari.
3.3.1 Sudabilitatea și compoziția chimică
Oțelurile folosite la armarea betonului trebuie să fie sudabile în condiții de șantier.
Există excepții, atunci când se acceptă doar sudarea efectuată în fabrică, cazul plaselor sudate.
Sudabilitatea este determinată de două caracteristici:
(i) Procentul de carbon echivalent;
Procentul de carbon echivalent se calculează cu formula
(3-1) %6 15 5eq
Mn V Mo Cr Ni CuC C
(i) Limitarea procentelor maxime ale elementelor de aliere
Procentele maxime ale elementelor de aliere și carbon echivalent nu trebuie să
depășească valorile date în Table 1.
Table 1 – Compoziția chimică în % de masă pentru asigurarea sudabilității
Element
Tipul de analiză
Carbon Sulf Fosfor Azot Cupru Carbon echiv
max. (%) max. (%) max. (%) max. (%) max. (%) max. (%)
Analiză pe șarjă 0.22 0.05 0.05 0.012 0.80 0.50
Analiză pe produs 0.24 0.055 0.055 0.018 0.85 0.52
Lucrare de laborator nr.4
Page | 3-5
3.3.2 Proprietățile mecanice
3.3.2.a Condiții de încercare a epruvetelor
Procesul de fabricație și condițiile de livrare ale produsului finit definesc condițiile de
încercare ale proprietăților mecanice. Bara de armare poate fi încercată așa cum este livrată
sau poate să sufere un proces de îmbătrânire. Procesul de îmbătrânire presupune o încălzire a
piesei la 100oC și păstrarea ei la această temperatură cu o variație de maximum ±10o
3.3.2.b Proprietăți la întindere
C pentru
un timp de 1h+15min, după care se răcește lent la temperatura camerei. Metoda de încălzire
este lăsată la discreția producătorului.
Proprietățile la întindere sunt determinate în urma încercării la tracțiune a epruvetelor
de armătură. Pe lângă proprietăți mecanice în urma încercării la tracțiune se pot obține și curbe
caracteristice ale oțelurilor de armătură. In Fig. 3.3 sunt reprezentate curbele caracteristice
pentru cele două categorii de oțeluri folosite la armarea betonului.
(i) Rezistența la întindere
Limita de curgere, Re, este definită de raportul dintre valoarea caracteristică a forței la
curgere în testul de întindere, Fy, și aria nominală a barei, Ao
(3-2)
.
[ ]ye
o
FR MPa
A
Note: Simbolul utilizat pentru limita de curgere de EC2 pentru limita de curgere este, fyk. Notația Re
folosită de EN 10080 se referă la valoarea caracteristică minimă sau maximă, valoare ce exprimă calitatea producției pe termen lung. In schimb, fyk, , este valoarea caracteristică a limitei de curgere a oțelului de armare determinată considerând că armăturile din acel oțel vor fi folosite la armarea unei s ingure entități, și anume structură de beton . Nu există nici o legătură directă între fyk și Re. Totuși metoda de determinare și verificare a limitei de curgere, Re, prevăzută de EN 10080 furnizează suficient control pentru determinarea lui fck
(ii) Rezistența la întindere
.
Rezistența la întindere, Rm, este definită de raportul dintre valoarea caracteristică a
forței maxime înregistrate în testul de întindere, Fm, și aria nominală a barei, Ao
[ ]mm
o
FR MPaA
.
(3-3)
Note : Simbolul, ft, este folosit conform normativului de proiectare al structurilor din beton, EC2. Legătura dintre Rm și ft este descrisă în nota anterioară.
Oțeluri pentru armarea betonului
3-6
a) b)
Fig. 3.3 – Curbe caracteristice pentru oțeluri de armătură ; a) Oțel laminat la cald b) Oțel obținut prin tragere la rece
(iii) Alungirea procentuală la rupere
Alungirea procentuală la rupere, A, exprimă capacitatea de deformare a oțelului.
Valoarea acestei mărimi constituie un indiciu asupra ductilității oțelului de armare. In
continuare sunt date succint cerințe le ce trebuie respectate în cazul încercării la tracțiune
precum și modul de determinare a alungirii procentuale.
- Epruvete
Cu excepția anumitor cazuri stabilite prin acord comun, epruveta se prelevează din bară,
sârmă laminată sau din sârmă în starea de livrare. In cazul epruvetei prelevate din colac,
epruveta trebuie îndreptată înaintea oricărei încercări printr-o operație de indoire simplă cu o
deformare plastică minimă.
Pentru determinarea alungirii procentuale la rupere, A, epruveta se marchează conform
ISO 6892/1998. Înaintea încercării, repere echidistante sunt trasate pe suprafața barei.
Alungirea procentuală pentru o epruvetă de formă uniformă se măsoară față de o lungime
inițială, Lo Fig. 3.4, ce poate fi formată din n=5 intervale sau n=10 intervale, vezi . Distanța dintre
repere poate fi de 20, 10 sau 5mm, in funcție de diametrul barei sau sârmei. Precizia de
marcare a distanței inițiale, Lo, să fie de ± 0,5 mm. Precizia de măsurare a lungimii Lo
5
eEa=2.1×10 MPa
Yielding PlateauA
Rm
Re
O
A
tan Ea-1
B
Strain HardeningB
după
rupere să fie de ± 0,5 mm.
5
eEa=2.1×10 MPa
Rm
Rp0.2
O
tan Ea-1
eu0.2%
Lucrare de laborator nr.4
Page | 3-7
- Procedura de încercare
Încercarea la întindere se va face conform ISO 6892 care specifică două modalități de
creștere a încărcării, si anume:
- Metoda A. Creșterea încărcării bazată pe controlul deformației
- Metoda B. Creșterea încărcării bazată pe controlul forței.
Cel mai des utilizată în laboratoarele obișnuite este metoda B deoarece mecanismele de
acționare ale preselor din dotare controlează forța aplicată epruvetei. In timpul încercării viteza
de aplicare a forței trebuie să fie cât mai constantă în limitele prevăzute în Table 2.
Table 2 – Viteza de creștere a tensiunii pentru materiale metalice
Modulul de elasticitate al materialului
E
GPa
Viteză creștere tensiune, s
Mpa/sec
Min. Max.
<150
≥150
2
6
20
60
- Metoda dedeterminare
Una din metodele de determinare a alungirii procentuale la rupere este metoda
manuală, vezi Fig. 3.4. Epruveta va fi recompusă din cele două bucăți rezultate în urma
încercării asigurându-se un contact cât mai bun la capete. Se măsoară lungimea inițială după
rupere, Lu
, cu precizia menționată mai sus.
Fig. 3.4 – Principiul determinării alungirii procentuale prin metoda manuală
O altă metodă de determinare a alungirii procentuale constă în folosirea unui dispozitiv
de măsurare a deformației (extensometru) ce se atașează la epruvetă.
If the initial gauge length, L0, is 5xdmarkor 10xdmark, then the outcome is designated A5 or
A10
Lo
Lu
Inainte de încercare
Dupa incercare
, respectively.
Oțeluri pentru armarea betonului
3-8
Fig. 3.5 – Definition of elongation (extension) after fracture
Table 3 – Proprietăți mecanice ale oțelurilor laminate la cald produse în Romania
Property
Steel
Re (fyk R) m (ftk Elongation at fracture (min.) % ) Manufacturing
process [ MPa ] [ MPa ] A A5 10
OB37 235 360 1 25 -
Hot rolling PC52 345 510 1 20 -
PC60 405 590 1 16 -
STNB 460 560 1 - 8 Cold drawing
(Cold working) SPPB 460 510 - 8
Table 4 – Proprietăți mecanice ale oțelurilor obținute prin tragere la rece produse în Romania
Wire Diameter
mm
Yield strength
R
Tensile strength
Rp0.2
min.
MPa
Elongation at fracture
Am
min.
MPa
Shear force of welded joint
P10
Min.
%
f
Min.
N
3...4 490 590 6 P f≥0.35SmaxRp0.2
for dmin/dmax≤0.8
P f≥0.50SmaxRp0.2
for dmin/dmax>0.8
4.5...5.6 440 540 7
6...7.1 440 540 8
8...10 390 490 8
Table 5 – Romanian indented cold drawn wires mechanical properties
Wire Diam.
mm
Yield strength
R
Tensile strength
Rp0.2
min.
MPa
Elongation at fracture
Am
min.
MPa
Shear force of welded joint
P10
Min.
%
f
Min.
N
4...12 460 510 8 P f=0.30SmaxRp0.2
mE
e
Rm
OAn
Lucrare de laborator nr.4
Page | 3-9
(iv) Ductilitatea oțelului
Oțelul de armare trebuie să fie suficient de ductil în principal pentru a putea asigura
elementelor capacități de deformare la SLU dar și pentru a permite fasonarea lui. Ductilitatea
constituie o importantă proprietate atunci când elementul structural cedează prin ajungerea
oțelului la capacitatea de deformare maximă. EN 1992-1-1 (EC2) definește ductilitatea oțelului
de armare pe baza deformației specifice la încărcarea maximă, εuk, cât și pe baza raportului
dintre rezistența la întindere, ft, și limita de elasticitate, fy (3-4, dat de relația ).
(3-4) [ ]m
e
Rk MPaR
Oțelul de armare este clasificat în 3 clase de ductilitate în funcție de k cât și de
deformația specifică la forță maximă, εuk Table 6, vezi .
Table 6 – Cerințe de ductilitate pentru oțelurile de armare conform EN 1992-1-1
Produs Bare și sârme din colac Plase sudate
Clasă ductilitate A B C A B C
Valoare minimă pt. k=(ft/fy) ≥1.05 k ≥1.08 ≥1.15 ≥1.05 ≥1.08 ≥1.15
Characteristic strain at maximum
force, εuk
≥2.5
(%)
≥5.0 ≥7.5 ≥2.5 ≥5.0 ≥7.5
Note: In general clasa de ductilitate A din Table 6 este caracteristică sârmelor trase la rece iar cerințele clasei C sunt în general îndeplinite de oțelurile laminate la cald, de exemplu PC52.
3.3.2.c Comportarea la îndoire
Comportarea la îndoire reflectă capacitatea de deformare plastică a oțelului de armare.
Comportarea la îndoire se determină prin încercarea la îndoire sau la îndoire alternantă.
Incercarea la îndoire se efectuează conform SR EN ISO 15630-1 considerând unghiul
maxim de îndoire 180o Fig. 3.6. Principiul dispozitivului de îndoire este arătat în .
Fig. 3.6 – Principiul dispozitivului de îndoire
Bratantrenare
Suport
Dorn
d
Oțeluri pentru armarea betonului
3-10
Oțelul se consideră că are comportare bună la îndoire dacă după încercare epruveta nu
prezintă fisuri vizibile cu ochiul liber. Diametrul dornului pe care bara se îndoaie nu trebuie să
depășească valorile maxime prevăzute în Table 7
Table 7 – Diametrul dornului pentru incercarea la îndoire conform EN 10080
Diametru nominal d
mm
Diametru dorn dm
max
d ≤ 16 3d
d > 16 6d
3.3.2.d Rezistența la forfecare a nodului de sudură
Valoarea forței tăietoare a nodului sudat pentru plasa sudată, Fs, trebuie să fie mai mare
decât o valoare minimă. Valoarea minimă pentru forței tăietoare a nodului sudat, Fs, nu trebuie
să fie mai mică de 0.25xRexAn, unde Re este limita de curgere specifică, și An este aria nominală
a unei bare din nodul sudat aleasă după cum urmează:
a) bara cu diametrul cel mai mare pentru plasa sudată obi șnuită.
b) una din barele grupate pentru plasa sudată cu bare grupate (bare grupate într-o
direcție).
Notă: In standardul de produs românesc SR 438/3 forța tăietoare a nodului sudat se simbolizează cu P s
3.3.2.e Rezistența la oboseală
.
Încercarea la oboseală cu sarcini constante constă în supunerea epruvetei la o forță de
traxțiune axială care variază ciclic conform unei unde sub formă sinusoidală, de frecvență
constantă f, în domeniul elastic, vezi see Fig. 3.7. Conform SR EN ISO 15630-1 încercarea este
efectuată până la distrugerea epruvetei sau fără distrugere până la atingerea numărului
precizat de cicluri în standardul de produs corespunzător.
Fig. 3.7 – Diagrama ciclului de încărcare pentru încercarea la oboseală
F
O
1/fFup
Fr
Time
Lucrare de laborator nr.4
Page | 3-11
(i) Echipamentul de incercare
Mașina de încercare la oboseală se etalonează conform ISO 4965. Exactitatea trebuie să
fir de cel puțin ± 1 %.
(ii) Procedura de încercare
- Prevederi referitoare la epruvetă
Epruveta se fixează în mașina de încercare în așs fel încât forța să se transmită axial și
fără moment de îndoire de-a lungul epruvetei.
- Forța superioară (Fup) și domeniul de variație a forței (Fr
Forța superioară (F
)
up) și domeniul de variație al forței (Fr) trebuie să fie cele indicate în
standardul de produsshall.
Fup și Fr se pot deduce din tensiunile maxime (σmax) și din domeniul de variație a
tensiunii (2σa
max ; 2up n r a nF A F A
) indicate în standardul de produs după cum urmează:
(3-5)
unde An
- Stabilitatea forței și frecvența
aria nominală a secțiunii barei de armătură, sârmei laminate sau sârmă.
Incercarea se efectuează în condiții stabile ale forței superioare (Fup), domeniul de
variație al forței (Fr
- Numărul ciclurilor de încărcare
) și frecvența ( f ).
La numărarea ciclurilor de încărcare trebuie numărat și primul ciclu complet de încărcare.
- Frecvența
Frecvența trebuie să fie între 1 Hz și 200 Hz și stabilitatea ei trebuie asigurată.
- Temperatura
Temperatura epruvetei nu trebuie să depășească 40oC în timpul încercării. Temperatura
laboratorului de încercare trebuie să fie între 10oC și 35o
- Sfârșitul încercării
C, în absența unei precizări contrare.
Încercarea trebuie terminată fie la ruperea epruvetei înaintea atingerii numărului de
cicluri specificat, fie la atingerea numărului de cicluri specificat fără rupere.
- Validarea încercării
Dacă ruperea apare în sistemul de prindere sau la o distanță de 2d de sistemul de
prindere sau se amorsează pe un defect deosebit al epruvetei încercarea se consideră
necorespunzătoare.
Oțeluri pentru armarea betonului
3-12
3.4 Dimensiuni, masa și toleranțe pentru produsele finite
3.4.1 Oțeluri de armare laminate la cald
3.4.1.a Modul de livrare, diametre și arii secționale
Conform normei europene EN10080 diametrele nominale inclusiv d=10mm se exprimă
rotunjite la 0,5mm iar peste 10mm se exprimă rotunjite la 1mm. Informații despre diametrele
nominale, ariile secționale și masa pe metru liniar sunt prezentate în Table 10.
In principal există două moduri de livrare pentru oțelul laminat la cald și anume legături
de bare asigurate prin legare în cel puțin 2 locuri sau la colac pentru o debitare ulterioară (vezi
Fig. 3.8). Informații concrete despre modul de livrare, diametrele nominale de fabricație pentru
oțelurile laminate la cald din industria de profil din Romania sunt prezentate în Table 8
Table 8 – Modul și diametre de livrare pentru oțelurile de armare în Romania3
Oțel
Proprietăți la livrare
Oțel de armare laminat la cald
Oțel profilat (PC52, B500) Oțel neted (OB37)
Modul de livrare Legături de bare Colaci Colaci
Diametre la livrare 8…..28mm4 6, 8, 10mm 6, 8, 10, 12mm
Masa (Kg) 2000-3000 700-900 700-900
a)
b)
Fig. 3.8 – Forme de livrare a oțelurilor laminate la cald; a) Legături de bare b) Colaci de sârme
3 Aceste informații sunt extrase din oferta de produse a producătorului metalurgic Ductil Steel Buzău. 4 Armături de diametre mai mari, 32, 36, 40mm pot fi achiziționate prin comandă specială.
Lucrare de laborator nr.4
Page | 3-13
3.4.1.b Masa pe metru liniar și toleranțe
Masa pe metru liniar este calculată pe baza valorii nominale a ariei secționale a barei de
armătură considerâng greutatea specifică a betonului 7850kg/m3 Table 10, vezi . Abaterea de la
masa nominală pe metru liniar trebuie să nu depășească ± 4,5 % pentru dimetrele mai mari de
8mm și ± 6,0 % pentru diametre mai mici de 8mm inclusiv conform 10080.
3.4.1.c Lungimea de livrare
In mod obișnuit lungimea de livrare este de 6 și 12m Lungimea de livrare poate fi
convenită și prin înțelegere la momentul comenzii.
3.4.1.d Masa legăturilor de bare și a colacilor de sârme
Un exemplu privind masa legăturilor de bare și a colacilor este indicată în Table 8. Masa
legăturilor de bare și a colacilor poate fi convenită și prin înțelegere la momentul comenzii
3.4.2 Sârme trase la rece
Informații despre modul de livrare, diametre nominale de fabricație pentru sârmele
trase la rece din industria din Romania sunt prezentate în Table 9.
3.4.2.a Cerințe asupra sârmelor plasei sudate
Sârmele plaselor sudate pot fi singulare/ sau grupate câte două (vezi Fig. 3.9)
(i) Diametrul nominal al sârmelor
Diametrele sârmelor transversale și longitudinale dintr-un nod de plasă sudată trebuie
să satisfacă următoarea condiție
(3-6) min max0.6d d
unde dmax este diametrul nominal maxim al sârmei transversale sau longitudinale din
nod.
dmin
0.7 1.25s T sd d d
este diametrul nominal minim al sârmei transversale sau longitudinale din nod.
In cazul plaselor sudate cu bare grupate intr-o direcție, diametrul nominal al barelor din
nodul plasei trebuie să satisfacă următoarea condiție:
(3-7)
unde ds este diametrul nominal al barei singulare
dt
este diametrul nominal al barelor grupate
Caracteristici recomandate ale plaselor ce pot stabilite și prin comun acord.
Oțeluri pentru armarea betonului
3-14
(ii) Pasul sârmelor plasei sudate și capetele lor
Conform EN 10080 pasul sârmelor longitudinale și transversale nu trebuie să fie mai mic
de 50mm. Capetele barelor nu trebuie să fie mai mici de 25mm. Conform SR 438/3 se
recomandă ca pasul sârmelor să fie multiplu de 50mm.
(iii) Dimensiuni și abateri limită ale dimensiunilor plaselor sudate
Abaterile limită ale plaselor sudate sunt:
- abaterea la lungimea plase sudate: valoarea maximă dintre ± 25 mm și ± 0,5 %
- abaterea la lățimea plase sudate: valoarea maximă dintre ± 25 mm și ± 0,5 %
- pasul longitudinal și transversal: valoarea maximă dintre ± 25 mm or ± 0,5 %
- capetele sârmelor: se stabilesc de comun acord prin contract
Toleranțe speciale pot fi stabilite prin contract între producător și cumpărător
Conform EN 10080 dimensiunea de gabarit a panoului de plasă sudată, adică lungimea și
lățimea, se poate stabili prin contract. Caracteristicile sârmelor de armare a betonului din oțel
obținut prin tragere la rece cum ar fi diametrele de producție, modul de livrare, dimensiunile de
gabarit ale plasei sudate precum și masa bobinelor de sârmă sunt prezentate în Table 9.
Table 9 – Mod de livrare, diametre nominale de fabricație pentru sârma trasă la rece5
Oțel
Proprietăți la livrare
Sârme trase la rece
Sârme profilate (SPPB) Sârme netede (STNB)
Diametre nominale 4…..10mm 4…..8mm
Moduri de livrare Panou plasă sudată
6.0x2.45m or 5.0x2.15m
Bobină Welded fabric panel
6.0x2.45m or 5.0x2.15m
Bobină
Masa (Kg) - max 2500 - max. 1800
5 Aceste informații sunt extrase din oferta de produse a producătorului metalurgic Ductil Steel Buzău.
Lucrare de laborator nr.4
Page | 3-15
Fig. 3.9 – Geometria plasei sudate
Legendă
NL numărul barelor longitudinale PL pasul barelor longitudinale dL diametrul barelor longitudinale NC numărul sârmelor transversale PC pasul sârmelor transversale dC diametrul sârmelor transversale L lungimea sârmei longitudinale B lungimea sârmei transversale u1 capăt al sârmelor longitudinale u2 capaăt al sârmelor longitudinale u3 capăt al sârmelor transversale u4 capăt al sârmelor transversale
Oțeluri pentru armarea betonului
3-16
Table 10 – Diametrele nominale, aria transversală și masa pe metru liniar conform EN 10080
Diametru
nominal
d
Bare Colaci și
sârme
îndreptată
Plasă sudată Aria secțională
nominală
mm
Masa nominală
pe metru
Kg/ml 2
4.0 X 12.6 0.099
4.5 X 15.9 0.125
5.0 X X 19.6 0.154
5.5 X X 23.8 0.187
6.0 X X 28.3 0.222
6.5 X X 33.2 0.260
7.0 X X 38.5 0.302
7.5 X X 44.2 0.347
8.0 X X 50.3 0.395
8.5 X X 56.7 0.445
9.0 X X 63.6 0.499
9.5 X X 70.9 0.556
10.0 X X X 78.5 0.617
11.0 X X 95.0 0.746
12.0 X X X 113 0.888
14.0 X X X 154 1.21
16.0 X X X 201 1.58
20.0 X 314 2.47
25.0 X 491 3.85
28.0 X 616 4.83
32.0 X 804 6.31
40.0 X 1257 9.86
50.0 X 1963 15.4
Lucrare de laborator nr.4
Page | 3-17
3.4.3 Bibliografie
[1] STAS 483/1-89 Produse de oțel pentru armarea betonului. Oțel beton laminat la cald. Mărci și condiții tehnice de calitate.
[2] EN 10080 -2005 – Oțel pentru armarea betonului – Oțel de armătură sudabil – Generalități
[3] SR EN 1992-1-1 – Eurocode 2: Proiectarea structurilor de beton - Part 1-1: Reguli generale și reguli pentru clădiri.
[3] ISO 6892-1 – Materiale metalice: Incercarea la întindere - Part 1: Metode de testare la temperatura camerei.