348 RECENAI $I PREZENTARI DE CARTI

gi - ln consecinp - rer.lizrxrzi natura relativi a relagiei

(3) LIMBA (Di 0)/G)(Wolfson, p. 197-214i Mpamutsu-Thondlena{rawhall, p. 235-245; Wood; p. 265-275;

Kunen*Mulder, p, 335-344).

Cartea lui Mesthrie, degi oferi ceva mai multe elemente lingvistice, descriptive, ale

dialectului bhojpuri al limbii hindi (observa{ii ad-hoc ale.uror fenomene lingvistice izolate), nu

poate prezenta o imagine comprehensivd a dialectului (graiului) mai interesanti din punctul de

vedere al lingvistului.

,,lnvestigaliile" descrise s-au bazat pe disculii - in general - cu urbani, puternic influen{ali

de contactele lingvistice cotidiene cu alte limbi (dialecte qi/sau graiuri), firi si se urmireasci o

anumiti rel4ie inEe diferitele puncte cartografice, fiird a folosi un chestionar c6t de cAt stabil etc.

Din picate, nici unul dintrc autorii mentionafi nu a incercat si dea o de{inilie gi o descriere

a PHANAGALO (o ,,limb6" mixti, artificiaE, vorbiti numai in anumite locuri de munci (mine),

ftrr6 o bazi social6: in nici o familie ,,limba" aceasl.a nu este vorbit6; despre ea se crede ci arprezenta unele alsEfuri de pidgln, format din amestecul a mai muhe elemente de limbi: englezl,afiikaansr, zulua etc.); pi aceasti,,limbe", lipsitd de o bazi sociall (nafionali) continud sii existe,

firi si ffezeasci intercul lingvigtilor locali (crre continui sE fie loiali unor modele;,ideologice",

a cdror lipsi de valabilitate lingvistici a fost de multii vreme doveditii).ln aceste condilii este inutil si mai adaug ci nqiuni ca patois, kaind, jargon nu sunt nici

micar.mdonate, cI nu apare nici o hartii care si prezinte situalia unor fenomenc de limbi etc.

$i totuqi, de ce arn vrut si prezint aceste dou6 cir{i? Pentru a sublinia o datE mai muttpericolul unei ,Jeoretiziri" (bune sau rele) lipsite de materialul concret care sI o justifice.

Paul Schveiger

University of the Witwatersrand,

P O WITS Johannesburg2050 South Africa

WITOLD TRUSZKOWSKI, Studia sociolinguisticu ad dialectologiamdacoromanam pertinentia. Sermo incolarum vici D:rdguS in

. Transilvania dacoromana si ti cum sermone incolaram viciOchotnica Dolna in Montihn Gorce si si ti comparatur,Cracovia,1992, 168 p.

in seria ,rUniversitas Jagellonica Acta Scientiarum Litterarumque MLV. Schedae

Grammaticae" - Fasciculus CXII, a apdrut lucrarer intitulatil ca mai sus, dar avind qi un titluin poloni: Studia socjolingwistyczne z dialelaologii rumunskiej (Na materiale wsi DrdguS w

Siedmiomiagradzie rumuaskim w ktnfrontacij z polske gware wsi Ochotniea Dolna w Gwcach).Autorul pte'zentei lucrnri este cunoscut lingviqtilor gi sociologilor romeni, liind unul dintre

i Acersti limbE este ln sine o formi destul de interesantii: olandeza primilor coloniqti, r6masi - pe de oparte - rclativ osificati" iu, pe de altl parte, .acceptind elenrnte englezeqti, franceze gi din dialectele indigenc.

a Cu privire la cancterul de limbd/dialect al cireia -. ln afara unui context politic nrtionalist - se pot purta

disculii ample.

RECENZII SI PREZENTARI DE CARTI 349

discipolii eminentului sociolog romin Dimitrie Gusti. Witold Truszkowski a flcut numeroaseanchete in Romdnia 9i in Polonia; el studiazi de zeci de ani lingvistica, sociologia, istoria, culturaromineascd in general. Rod al unor cercet5ri indelungate este si lucrarea de fa15, foarteinteresanti-;i originali. Ea este divizati in introducere (consideratE tot capitol), patru capitole siconcluzii. ln Introducere (p.7-l$ este prezentati traditia studierii dialectologiei si sociologieiin anumite puncte din Carpalii de pe teritoriul Poloniei, printre care qi unele cu popula{ie deorigine romineasci. Men{ionim in acest setrs articolul lui S. Wedkiewicz, Dyaleld rumunskiuiywany nu ziemiach polskich, publicat la Cracovia in 1915; un alt studiu al aceluiagi autor esrepublicat in 1920, iar K. Dobrowolskil publicd in 1938 Przyczynki do wptywov'rumunsko*hulkanskich w kulturze ludowej Karpat Zachodnich. in acelaqi an apare gi studiul lui J. Janow,Wppw osadnictwa rumunskiego na Padlwrpacie, osobliwiw na gware huculske. Cititorul poategisi un mare numir de studii privitoare la stadiul cercetirilor din domeniul dialectologiei gisociologiei din Rominia qi Poloriia. Cu acsasti ocazie sunt relevate anchetele folclorice dirrTriznea (iud. Sllaj) Ei cele sociologice din Dr6gq [ud, Bragov), contribuliile specialigtilorromini ca Sever Pop, R. Vuia, D. Gusti, T. Herseni qi al1ii, precum si ale celor polonezi incercetlrile lingvistice, sociologice si etnografice din zona Ochotnicy Dolnej.

Capitolul al doilea se intituleazi Mediul ;i dialectul (p. I 5-6a) qi poate fi considerat bazaintregii lucriri. Problemele tratate aici sunt multiple, de aceea ne vom opri doar la unele. Cu luxde am6nunte, autorul insistE asupra dialectului in perspectivi sociolingvistici, aritdnd ci prinacest context intelpretarea datelor lingvistice gi culturale contribuie la imbogilirea termenuluide ,dialect". Sunt relevate deosebirile de vArstil, sex, profesie etc. in pistrarea anumitor fonnemai vechi, precum gi delimitarea granilelor graiurilor.

O alti problemi se referl la cercetiirile mediului in rispindirea sa geograficl, unde se insistiasupra noliunilor istorice administrative de judel, lard, amintind cu aceasti ocazie denumirile

lara Bdrsei, lara Hagegului, lura Oa;ului, lara Oltului etc. Aici autorul reproduce numeroasefotografii (reugite) reprezentind portul, casa, gospodiria, ca gi obiceiuri qi profesii din DrIgu;.

Meritii atenlie temele legate de invilirnAnt, scoali,'sulturi, sEnEtate (boli qi tratamentul lorpopular), precum ;i termenii lega[i de aceste domenii. Se explici diverqi termeni din domeniuimedicinei populare ca umfldturd, tuse seacd, cap stricat, inimd de putregai, ameleald, .fdcdturd.leac bdbesc qi multe altele. in continuare, se insistii asupra metodei de cercetare pe teren, adicla modului de efectuare a anchetelor. Pe baza materialului inregistrat se face o succintii incursiunein frazeologia populari, precum qi in sinonimia dialectall, urmlriti in plan sincronic Ei diacronic.Foarte detaliat este prezentatd fonetica graiului din Dr5gug. Aici autorul se opreste la accent,vocale, consoane, diftongi, triftongi, palatalizare etc. Consoanele sunt mtate amlnun{it in diferitepozitii, dupi trisiturile lor de bazi. Descrierea este realizati exclusiv pe baza bibliografieirominesti.

Capitolul al treilea, Caracteristica sociolingvisticd (p. 65- I I 0), trateazd problema structuriipopula[iei romineEti qi cultura ei din punct de vedere sociologic, etnografic gi lingvistic. Se

discuti denumirile referitoare la om in toate ipostazele sale: sugaci, copil, copild, a copildri, .fatd,.fetie, a feti, fecior, bdrhat, muiere, mamd, tatd etc. Cuvintele men[ionate, si multe altele, sunt

analizate in contexte adecvate, cu numeroase semnificalii.O a doua problemi se referi la via{a gi graiul din Drigug. Intri in discufie etnicitatea,

teritoriul, clasele, cultura, religia etc. Se insisti asupra caracterelor oamenilor, a mijloacelor de

produc{ie; sunt descrise imbricimintea, gospodiria, casa, meseriile, tehnica, omul (in grup gi

individual), vecinii, imprumuturile din limbi de la sagi qi dltele. Nu i-au sclpat autorului nicicriteriile de adaptare a imprumuturilor sdseEti: fonetice, morfologice, derivative etc. Derivatiaeste prezentatii foarte detaliat (morfologici, semantici, stilistici, frazeologici etc.). Chiar si la

liganii din Drigug este studiati viala in varietElile ei: ligani de sat, ligani de pidure; liganii sunt

350 RECENZII $I PREZENTARI D1.] CARTI

rudari, b6ieqi; se ocup6 cu ficutul corfelor, co;urilor, cu ghicitul in cd4i, in ghioc qialtele.

Capitolul al patrulea se intituleazd Caructeristicc etnopsihokrgiari (p. I I 1-l3l )t eil subtitlul

Conceplia ruruld romdneuscd;i reflectureu ei in limhd. Autorul a surprins numeroase'expresii

romineqti, cu diferite subtilitili, din filozofia .{Sranilor rom6ni, gx' .,o-,gdndit burta ci s-a

sp6nzurat gura"; ,,cau! s5 te impaci cu gura"; ,,ne-am mAncat amaru- din acelasi ,blid'r; ,,la rnAncdre

asudd / la lucru ingheap"; ,,la mincare ca lupu / la lucru ca buttlcu" 9i multe altele, care elprimiatitudinea liranului romin fali de viala ;i activitatea sa.

Ultimul capitol se intituleaz[ Parqlele pakneze ale graiului (p. 132-l6l). Aici autorul

discuti: alegerea gi descrierea mediului; metoda de cercetare; verificarea comParativi a lexiculuigi stilistica graiurilor; compararea secliunilor sincronice cu cele diacronice.

inConcluzie(p. 162-165)suntmenlionatecercetdrilesociolingvisticeefectuatedeautorinDrigug in perioada 1938-1962, precum $i rezultatele acestora. Monografia, in.ciuda.,unorsclpiriin prezentarea exemplelor, are reale cafitnli qi meritl si fie luati in consi&ra1ie de citrespeciali;tii romAni' Ea intregegte perioada in care sociolingvistica romineascE;prin qcoala luiDimitrie Gusti, se afla in ascensiune;i era cunoscute 9i peste hotar€. i

ONUFRIE V:IN{ELER'U n ive r s i t ut e a' \,8 ab e ; - B o ly ai'1

Facultatea d".Lit"r,',,'.Clui-Napocai str. Horbai3l -'-