3. Disonanta Cognitiva. Paradigme Clasice.

1
DisonanΌa cognitivă. Paradigme clasice. Curs 2. Curs 3. Paradigmele clasice în studiul disonanΌei cognitive Paradigma justificării insuficiente (acordul forΌat) ne prezintă omul ca fiind o persoană care caută pentru comportamentele sale contra-atitudinale. atunci când nu există o cauză externăΊi comportamentul nu mai poate fi refăcut, indivizii cel mai adesea îΊi modifică atitudinile prin a le face mai consonante cu acΌiunile întreprinse Paradigma alegerii libere în contextul unor conflicte decizionale pozitive alegerea făcută devine tot mai atractivă iar alternativa este denigrată Paradigma justificării efortului iniΌierea severă ameninΌarea uΊoară Concluzie Paradigmele clasice au urmărit în mod special să identifice Ίi să demonstreze subtila prezenΌă a disonanΌei cognitive Ίi auto-persuadării în contexte sociale foarte diferite. Cumulativ cercetările au dezvăluit imensa putere a comportamentului în schimbarea cogniΌiilor Ίi atitudinilor. De cele mai multe ori, ceea ce facem, determinăΊi modifică cardinal ceea ce gândim, ce simΌim Ίi chiar valorile noastre Teoria disonanΌei cognitive Două elemente cognitive prezente sunt disonante, când, analizate împreună, unul din elemente implică negarea celuilalt 1. Este o stare penibilă 2. Individul încearcă să reducă sau să elimine disonanΌa Ίi să evite orice ar determina creΊterea ei 3. Într-o stare de consonanΌă cognitivă individul evită tot ceea ce ar putea produce disonanΌă 4. Intensitatea sau amploarea disonanΌei cognitive variază în funcΌie de: importanΌa cogniΌiilor în chestiune proporΌia cogniΌiilor aflate în relaΌie de disonanΌă 5. Intesitatea condΌiilor descrise la 2. Ίi 3. se află în raport direct cu intensitatea sau amploarea disonanΌei 6. Poate fi redusă sau eliminată: adaugând noi cogniΌii modificând cogniΌiile existente 7. Adăugarea unor noi cogniΌii pot reduce disonanΌa: atunci când noile cogniΌii întăresc cogniΌiile consonante, diminuând deci proporΌia elementelor cognitive disonante atunci când noile cogniΌii diminuează importanΌa elementelor cognitive disonante 8. Modificarea cogniΌiilor existente reduce disonanΌa atunci când: noul lor conΌinut le face mai consistente importanΌa lor se diminuează 9. Adăugarea sau modificarea cogniΌiilor se poate face prin schimbări la nivel cognitiv prin comportament Produce o stare internă neplăcută, o stare de care individul caută să scape. ModalităΌile de reducere sau de eliminare a disonanΌei pot fi variate, dar cea mai frecventă pare a fi schimbarea cogniΌiilor printr-o subtilă auto-persuadare Numitorul comun DisonanΌa cognitivă are proprietăΌi motivaΌionale semnalând un dezechilibru - nevoia de consistenΌă cognitivă Modificarea atitudinilor din interior survine adesea nevoiei de reducere a disonanΌei Ίi se realizează prin forΌa auto-persuadării ambele au în comun necesitatea justificării unor comportamente ci implică un efort considerabil. (a face sau a nu face) se aseamăQă cu cea a acordului forΌat, doar că de data această nu comportamentul imoral (ipocrit) generează disonanΌa ci sentimentul de a fi fraier (am muncit ca prostul, am fost prostit etc) Disonanta cognitiva. Paradigme clasice.mmap - 1/21/2013 - Mindjet

description

disonanta cognitiva nastas dorin

Transcript of 3. Disonanta Cognitiva. Paradigme Clasice.

  • Disonan?a cognitiv?.Paradigme clasice.

    Curs 2. Curs 3.

    Paradigmele clasicen studiul disonan?ei cognitive

    Paradigma justific?riiinsuficiente (acordul for?at)

    ne prezint? omul ca fiind o persoan?care caut? pentru comportamentele salecontra-atitudinale.

    atunci cnd nu exist? o cauz? extern???icomportamentul nu mai poate fi ref?cut,indivizii cel mai adesea ?i modific?atitudinile prin a le face mai consonantecu ac?iunile ntreprinse

    Paradigma alegerii libere

    n contextul unor conflicte decizionalepozitive alegerea f?cut? devine tot maiatractiv? iar alternativa este denigrat?

    Paradigma justific?rii efortuluiini?ierea sever?

    amenin?area u?oar?

    Concluzie

    Paradigmele clasice au urm?rit nmod special s? identifice ?i s?demonstreze subtila prezen?? adisonan?ei cognitive ?iauto-persuad?rii n contexte socialefoarte diferite. Cumulativ cercet?rileau dezv?luit imensa putere acomportamentului n schimbareacogni?iilor ?i atitudinilor.De cele mai multe ori, ceea cefacem, determin???i modific?cardinal ceea ce gndim, ce sim?im?i chiar valorile noastre

    Teoria disonan?ei cognitive

    Dou? elemente cognitive prezentesunt disonante, cnd, analizatempreun?, unul din elemente implic?negarea celuilalt

    1. Este o stare penibil?

    2. Individul ncearc? s? reduc? sau s?elimine disonan?a ?i s? evite orice ardetermina cre?terea ei

    3. ntr-o stare de consonan?? cognitiv?individul evit? tot ceea ce ar puteaproduce disonan??

    4. Intensitatea sau amploarea disonan?eicognitive variaz? n func?ie de:

    importan?a cogni?iilor n chestiune

    propor?ia cogni?iilor aflate n rela?ie de disonan??

    5. Intesitatea cond?iilor descrise la 2. ?i3. se afl? n raport direct cu intensitateasau amploarea disonan?ei

    6. Poate fi redus? sau eliminat?:adaugnd noi cogni?ii

    modificnd cogni?iile existente

    7. Ad?ugarea unor noi cogni?ii potreduce disonan?a:

    atunci cnd noile cogni?ii nt?resccogni?iile consonante, diminund decipropor?ia elementelor cognitivedisonante

    atunci cnd noile cogni?ii diminueaz?importan?a elementelor cognitivedisonante

    8. Modificarea cogni?iilor existentereduce disonan?a atunci cnd:

    noul lor con?inut le face mai consistente

    importan?a lor se diminueaz?

    9. Ad?ugarea sau modificarea cogni?iilor se poate faceprin schimb?ri la nivel cognitiv

    prin comportament

    Produce o stare intern? nepl?cut?, ostare de care individul caut? s?scape.Modalit??ile de reducere sau deeliminare a disonan?ei pot fi variate,dar cea mai frecvent? pare a fischimbarea cogni?iilor printr-osubtil? auto-persuadare

    Numitorul comun

    Disonan?a cognitiv? are propriet??imotiva?ionale semnalnd undezechilibru - nevoia de consisten??cognitiv?

    Modificarea atitudinilor din interiorsurvine adesea nevoiei de reducere adisonan?ei ?i se realizeaz? prin for?aauto-persuad?rii

    ambele au n comun necesitateajustific?rii unor comportamente ciimplic? un efort considerabil. (a facesau a nu face) se aseam??? cu cea aacordului for?at, doar c? de dataaceast? nu comportamentul imoral(ipocrit) genereaz? disonan?a cisentimentul de a fi fraier (am muncitca prostul, am fost prostit etc)

    Disonanta cognitiva. Paradigme clasice.mmap - 1/21/2013 - Mindjet