BACTERIOLOGIEBacteriologia studiază bacteriile si bolile produse de acestea

Bacteriile sunt organisme unicelulare cu nucleu primitiv, fără membrană proprie, constituit

dintr o singură moleculă de ADN.

- bacteriile nu au mitocondrii rizozomi sau ventricul endoplasmatic

- majoritatea au peretele propriu constituit din două peptidoglicani specifici celulei

bacteriene

- bacteriile suferă diferite modificări: în funcţie de vârstă şi condiţiile de mediu

- în funcţie de specie bacteriile pot prezenta diferite forme și se pot grupa in mod

caracteristic.

Formele cele mai frecvent întâlnite sunt:

- sferică - coci

- cilindrică - bacili

- de virgulă - vibrioni

- spirala - spirili - spirala rigidă și spirochete - spirala flexibilă

În funcţie de tipul de dezvoltare bacteriile pot fi de două tipuri:

- aerobe în prezenţa oxigenului

- anaerobe în lipsa oxigenului

Structura celulei bacteriene

1. Aparatul nuclear - este alcătuit din ADN, ARN și proteine

- determina caracterele ereditare ale bacteriei

2. Citoplasma - reprezintă un sistem coloidal alcătuit din proteine, glucide, apă, lipide,

saruri minerale

- contine ribozomi cu rol in sinteza proteinelor

3. Membrană citoplasmatica este alcătuită din două straturi de fosfolipide şi un strat de

proteine

- contine enzime ce au rol de protecţie

4. Peretele celular determina forma celulei ce contine peptidoglicanuri sensibil la unele

antibiotice

5. Formaţiunile extraparietale

a. capsula și stratul mucos

- capsula protejaza celula și creşte virulenta acesteia

- substanţele chimice din compoziţia acestuia sunt puternic antigenice şi simulează

secretia de anticorpi

b. cilii si flagelii - sunt filamente subţiri şi lungi de natură proteică

- ajută la deplasarea bacteriilor

Înmulţirea bacteriilor

- se face în mod obişnuit prin diviziune directă

- viteza de inmultire este foarte mare , intervalul dintre două diviziuni fiind de 20 - 30 min.

Există 4 faze ale înmulţirii:

1. faza de latenţă - este faza în care bacteriile se adaptează la condiţiile de mediu

2. faza de crestere logaritmica în care numărul bacteriilor crește timp de 2-3 ore

3. faza staţionară - în care numărul bacteriilor ramâne neschimbat câteva ore

4. faza de declin- în care celulele imbătrânesc şi viabilitatea lor scade progresiv

Patogenitatea bacteriilor

- reprezintă capacitatea bacteriilor de a provoca organismului gazdă un proces infecţios

- puterea patogenă a unei baterii depinde de gradul de virulentă a acesteia şi de

toxigeneza bacteriei

Virulenţa - reprezintă capacitatea unui microorganism patogen de a pătrunde în organism şi

de a se înmulţi în ţesuturile acestuia

Toxigeneza  - este proprietatea unor microorganisme patogene de a produce anumite

substante toxice pentru organism.

Aceste substanţe se împarte în trei grupe:

- exotoxice - sunt de natură proteică și pot fi distruse prin incalzire. Acţionează în cantităţi

mici și produc leziuni specifice

- endotoxice - sunt rezistente la căldură iar în anumite concentraţii pot produce febră,

stare de şoc şi necroza locală

- metoboliți toxici - sunt enzime extracelulare cu capacitate nocivă

- locul de pătrundere a microorganismelor în organism se numeste poarta de intrare.

Astfel infecţiile se împart în:

- Aerogene - cu poarta de intrare nazofaringele

- digestive - cu poarta de intrare tubul digestiv

- prin inoculare pe cale tegumentelor si mucoaselor prin: înţepături, muşcături,

intervenţii şi manevre chirurgicale