7/28/2019 3 APELUL

http://slidepdf.com/reader/full/3-apelul 1/14

Apelul

1.Notiuni intoductive

Apelul este o cale de atac ordinara, de fapt si de drept, care poate fi folosita impotriva

hotararilor pronuntate asupra fondului de catre o instanta inferioara dupa desesizarea acesteia,

 pentru ca pricina sa fie supusa unei noi judecati, in vederea reformarii hotararii atacate1.

Din definitia data se desprind cateva elemente caracteristice apelului si anume:

Apelul este o cale de atac ordinara, deoarece reprezinta o modalitate a fazei de judecata, prin

care se blocheaza ramanerea definitive a hotararii pronuntate de prima instanta, avand ca efect

imediat suspendarea executarii hotararii atacate.

Apelul este o cale de atac de fapt si de drept deoarece realizeaza controlul jurisdictional initiat

de procuror sau de parti, prin efectul sau devolutiv complet, evident numai cu privire la persoana care l-a declarat, la calitatea acesteia in process si la persoana impotriva careia este

indreptat.

Apelul este o cale de reformare,deoarece este admis, hotararea atacata va fi casata in totul sau

in parte, iar instanta de apel sau instanta careia aceasta i-a trimis cauza spre rejudecare vor da

o noua rezolvare.

Facand parte din faza de judecata, apelul se supune in principiu, normelor si regulilor de

 procedura care guverneaza judecata si binenteles normelor si regulilor procesuale

caracteristice cailor de ordinare de atac.

Apelul este o cale de atac pe care o intalnim inca in procesul penal roman sub denumirea de

“provocation ad populum”, prin care cel condamnat avea dreptul de a apela la popor,

impotriva sentintei pronuntate.Institutia apleului a fost reglementata si in dreptul canonic pe structura din dreptul roman si cu

urme din dreptul Germanic dar simplificat si inviorat, adaptat la spiritual moral, echitativ si

religios al bisericii.2

Facand o privire genarala asupra peisajului legisaltiv existent in alte state constatam ca, in

marea lor majoritate, apelul se inscrie ca al doilea grad de jurisdictie asupra fondului cauzei.In

dreptul romanesc radacinile apelului le regasim inca in Regulamentul Organic al Munteniei in

care se arata ca procurorul avea drept la apel.

Institutia apleului a fost reglementata si in Codurile de procedura penala care au precedat

actualul Cod de procedura penala.

2.Hotararile supuse apelului

Potrivit art.361 alin.1 C.pr.pen. sentintele pot fi atacate cu apel.

In literatura de specialitate3 s-a mentionat ca pot fi atacate pe calea apelului, atat sentintele

 prin care cauzele sunt solutionate in prima instanta, cat si sentintele pronuntate in caile de atac

extraordinare, in legatura cu punerea in executare a hotararilor judecatoresti sau in anumite

 proceduri speciale.

De asemenea pot fi atacate pe calea de atac ordinara a apelului si incheiarile date in prima

instanta, dar numai odata cu fondul (art.361 alin.3 C.pr.pen).

Legea prevede ca apelul declarat impotriva sentintei se socoteste facut si impotriva

incheierilor, chiar daca acestea au fost date dupa pronuntarea sentintei.

1 V.Papadopol, C.Turianu – Tratat de procedura penala, Ed. PRO, Bucuresti, 1997, pag.292 Traian Pop - Drept procesula penal, Partea speciala, vol.IV, Cluj, 1948, pag.390-3973 L.Nae in Gh.Nistoreanu si colectivul - Dr.proc.pen., Ed.Europa Nova Buc.1996, pag.254

1

7/28/2019 3 APELUL

http://slidepdf.com/reader/full/3-apelul 2/14

Din cele prezentate rezulta ca numai sentintele si incheierile pot fi atacate cu apel, dar nu toate

sentintele si incheierile sunt supuse apelului.Unele dintre ele sunt susceptibile numai de

recurs, iar altele nu pot fi supuse nici unei cai de atac.

De la regula portivit careia hotaraile primei instante pot fi atacate cu aple exista unele

derogari.O prima categorie ar fi hotararile pronuntate in prima instanta privind infractiunii cu

un grad redus de periculozitate, care nu cunosc calea apelului si pot fi atacate direct cu recurs.

Alta categorie sunt hotararile pronuntate in prima instanta de catre Curtile de Apel si de catreSectia penala a Curtii Supreme de Justitie, care la fel nu sunt supuse caii de atac a

apelului.Argumentul rezida in gradul inalt de pregatire si competenta a judecatorilor ce

functioneaza in cadrul acestor instante si in faptul ca aceste sentinte sunt pronuntate in

 penultimul si respective utimul nivel al ierarhiei instantelor noastre, deasupra carora nu mai

 poate exista decat o singura cale ordinara, recursul.

Art. 361 alin.1, teza a II-a Cpr.pen., facand referire la aceste derogari, mentioneaza expres

sentintele care nu pot fi atacate cu apel:

a) sentintele pronuntate de judecatorii, privind infractiunile mentionate in art.279

alin.2 lit.a.Este vorba de infractiunile cu un grad redus de periculozitate pentru care legea

 prevede ca punerea in miscare a actiunii penale se face numai la plangerea prealabila a

 persoanei vatamate, iar aceasta plangere se adreseaza direct instantei de judecata ;b) sentintele pronuntate de Tribunalele Militate privind infractiunile mentionate in

art.279 alin.2, lit.a si infractiunile contra ordinii si disciplinei militare sanctionate de lege cu

 pedeapsa inchisorii de cel mult 2 ani ;

c) sentintele pronuntate de curtile de apel si Curtea militara de Apel ;

d) sentintele pronuntate de Sectia penala a Curtii Supreme de Justitie ;

e) sentintele de dezinvestire.

De altfel, exceptia rezulta clar din dispozitiile art.42, alin.4 C.pr.pen. in care se arata ca

hotararea de declinare a competentei nu este supusa apelului si nici recursului.Legiuitorul a

apreciat ca atat timp cat o astfel de hotarare nu are in vedere drepturile si interesele partilor,

nu exista nici un motiv paentru care sa le accepte acestora exercitiul cailor de atac.

Desi ratiunile par a fi asemanatoare, legea nu excepteaza de la calea de atac a apelului si

horararile prin care se solutioneaza conflictele de competenta.Comentariul4 pe marginea

acestui aspect ni se pare pertinent.

3.Titularii apelului

In principu dreptul de apel, apartine fiecarui subiect procesual ale carui drepturi au facut

obiectul judecatii in prima instanta, daca aceste drepturi si interese au fost lezate prin actul

 justitiei.

Subiectii procesuali, pot folosi acest drept numai in sfera rolului pe care il au in procesul

 penal si numai referitor la acel continut al hotararii atacate care priveste interesele pe care lereprezinta in procesul penal.5

Conform prevederilor art.362 C.pr.pen. pot face apel: procurorul, inculpatul, partea vatamata,

 partea civila, partea responsabila civilmente, martorul, expertul, interpretul si aparatorul,

 precum si orice alta persoana a carei interese legitime au fost lezate printr-o masura sau printr-

un act al instantei.

3.1. Procurorul ca titular al apelului

Printre multiplele atributii pe care legea de organizare judecatoreasca le confera procurorului,

regasim sip e acela de supraveghere a respectarii legii si de exercitare a cailor de atac

impotriva hotararilor judecatoresti, in conditiile prevazute de lege.

4 L.Nae in Gh.Nistoreanu si colectivul, op.cit., pag.2565 T.Pop – Drept procesual penal, Ed.Nationala Cluj, 1948, vol.IV, pag.345

2

7/28/2019 3 APELUL

http://slidepdf.com/reader/full/3-apelul 3/14

Avand obligatia de a veghea la respectarea legii, procurorul beneficiaza de dreptul de a

declara apel atat in latura penala cat si in latura civila.Dreptul procurorului de a declara apel

nu este conditionat de faptul daca pãrtile titulare ale aceluiasi drept se folosesc de el sau nu.

3.2. Inculpatul ca titular al apelului

Prin pozitia procesuala pe care o are inculpatul este aceea ca poate fi tras la raspundere penalasi civila.Aceasta pozitie ii confera dreptul de a face apel atat in latura penala cat si in latura

civila.

Potrivit art.362, alin final, pentru inculpat poate declara apel si aparatorul.Intr-o asemenea

situatie titular al apelului ramane in continuare inculpatul care poate sustine ca nu isi insuseste

apelul declarat de aparatorul sau.In lipsa unor precizari ale legii, intr-o atare situatie achiestam

la pararea ca solutia pe care ar trebui sa o pronunte instanta de apel este aceea a respingerii

apelului ca inadmisibil.6In orice caz, instanta nu se poate desesiza fara a pronunta o solutie,

asa cum gresit s-a procedat, uneori, in practica judiciara.7

3.3. Partea vatamata ca titulara a apelului

Legea prevede ca partea vatamata poate face apel in cazurile in care actiunea penala se pune

in miscare la plangerea prealabila, dar numai in ce priveste latura penala.

De retinut ca partea vatamata poate face apel respectand celled doua conditii mai sus

mentionate, dar numai in cauzele in care plangerea prealabila se adreseaza organelor de

cercetare penala si procurorului.

In celelalte cazuri prevazute de art.279 alin.2 lit.a C.pr.pen, cand plangerea prealabila se

adreseaza direct instantei de judecata, partea vatamata nu poate face apel, deoarece potrivit

art.361 alin.2 lit a si b C.pr.pen., aceste cauze nu sunt supuse apelului, fiind susceptibile doar 

de recurs.

In literatura de specialitate8 se face precizarea ca partea vatamata poate viza in apel orice

aspecte privind latura penala, cu exceptia schimbarii incadrarii juridice intr-o infractiune

 pentru care actiunea penala se pune in miscare din oficiu.

3.4. Partea civila si partea responsabila civilmente ca titulare a apelului

In art.362 lit.d C.pr.pen., se arata ca partea civila si partea respinsabila civilmente pot face

apel numai in ce priveste latura civila a cauzei.

Reexaminand faptele sub aspectul laturii civile, instanta nu poate ajunge la o modificare a

solutiei data in latura penala, chiar daca probele administrate contrazic aceasta solutie.Singura

 posibilitate de a remedia o asemenea situatie este promovarea recursului in anulare, deoarece

latura penala are dobandita autoritatea de lucru judecat.Daca in hotarare este rezolvata numai latura penala a cauzei, disjungandu-se solutionarea

laturii civile, apelul partii civile impotriva acestei hotarari este inadmisibil.Tot inadmisibil

este si apelul partii civile prin care se cere aplicarea confiscarii speciale, intrucat aceasta este

o masura de 9siguranta si vizeaza latura penala a cauzei.

3.5. Marorul, expertul, interpretul si aparatorul ca titulari ai apelului

6 V.Papadopol, Nota, in Culegere de practica judiciara pe anul 1994, Ed.Continent XXI, Buc.,1995 pag.204-2057 Curtea de Apel Bucuresti, in Culegere de practica judiciara pe anul 1994, Ed.Continent XXI, 1995, pag.158 I.Neagu – Tratat de procedura penala, Ed. Pro, Bucuresti, 1997, pag.5439 N.Volonciu – Tratat de procedura penala, Vol.II, Ed.Paideia, Buc., 1996, pag.153

3

7/28/2019 3 APELUL

http://slidepdf.com/reader/full/3-apelul 4/14

Desi nu sunt parti in procesul penal, aceste persoane pot totusi in calitate de subiecti

 procesuali sa se planga impotriva acelor dispozitii din hotarare prin care drepturile lor, in

legatura cu desfasurarea procesului penal au fost incalcate.10

In acest sens art.362 lit.e Cpr.pen., precizeaza ca martorul, expertul, interpretul si aparatorul,

 pot face apel cu privire la cheltuielile judiciare cuvenite, ca urmare a participarii la procesul

 penal.

Rezulta ca si aparatorul va actiona ca in nume propriu, pentru apararea intereselor personale sinu ca aparator a unei anumite parti sau in numele acesteia.

3.6. Dreptul de a face apel a oricaror alte persoane a caror interese legitime au fost lezate

 printr-o masura sau printr-un act al instantei

In Codul de procedura penala la art.362 lit.f se mentioneaza ca are dreptul de a face apel orice

 persoana ale carei interse legitime au fost vatamate printr-o masura sau printr-un act al

instantei.

Pe buna dreptate se apreciaza 11 ca prin caile de atac exercitate de alte persoane altele decat

 pãrtile si procuror, nu pot fi vizate aspecte legate de fondul cauzei, deoarece interesele acestor 

titulari nu pot avea legatura cu fondul cauzei.De exemplu orice persoana poate declara recurs pentru aplicarea scehestrului asigurator 

asupra unui bun ce-I apartine in exclusivitate.

4. Termenul de apel, repunerea in termen si apelul peste termen

4.1. Termenul de declarare a apelului

Cu privire la termene art.363 alin.1 C.pr.pen. percizeaza ca termenul de apel este de 10 zile,

daca legea nu dispune altfel.

Legea a stabilit termene mai scurte de numai 3 zile, atunci cand s-a dispus luarea, incetarea

sau inlocuirea masurilor preventive.

De asemenea termenul este tot de 3 zile in cazul hotararilor pronuntate cu ocazia judecarii

unor infractiunii flagrante.Termenul de aple este un termen legal stability in zile si se

calculeaza pe zile libere, cu prorogarea ultimei zile, daca acesta este o zi nelucratoare si

serviciul instantelor judecatoresti este suspendat.12

In ce-i priveste pe titularii apleluli, calculul termenelor se face diferit in functie de participarea

la dezbateri si la pronuntare.

Pentru procuror, termenul curge de la pronuntare, daca a participat la dezbateri.In cauzele care

 procurorul nu a participat la dezbateri, termenul curge de la inregistrarea la parchet a adresei

de trimitere a dosarului.Pentru operativitate, legea prevede ca dupa redactarea hotararii,

instanta este obligate sa trimita, de indata dosarul procurorului, iar acesta este obilgat sa-lrestituie dupa exprirarea teremenului de apel.

In cazul partilor conditiile impuse de lege sunt usor diferite in sensul ca pentru acestea

termenul curge de la pronuntarea pentru celled care au fost prezente la dezbateri sau la

 pronuntare.

Astfel, pentru pãrtile care au lipsit atat la dezbateri cat si la pronuntare, termenul curge de la

comunicarea copiei de pe dispozitiv.

Pentru inculpatul detinut ori pentru inculpatul militar in termen, militar cu termen redus,

reservist concentrate, elev al unei institutii militare de invatamant, ori pentru inculpatul

internat intr-un centru de reeducare, sau intr-un institute medical – educativ, care au lipsit de

la pronuntare, termenul curge tot de la comunicarea copiei de pe dispozitivul hotararii.

10 V.Dongoroz – Explicatii teoretice, III, pag.29211 I.Neagu – op.cit., pag.23312 V.Papadopol, C.Turianu – Tratat de procedura penala, Ed.Pro, Bucuresti, 1997, pag.83

4

7/28/2019 3 APELUL

http://slidepdf.com/reader/full/3-apelul 5/14

4.2. Repunerea in termen

Repunerea in termen are in vedere ocrotirea drepturilor subiectilor procesuali si consta insuspendarea culegerii termenului de exercitare a dreptului de apel cand cel interesat dovedeste

ca neexercitarea caii de atac s-a datorat unor cauze temeinice de impiedicare.13

Potrivit art.364, alin.1 C.pr.pen., apleul declarat dupa expirarea termenului prevazut de lege,

este considerat ca fiind facut in termen, daca instanta de apel constata ca intarzierea a fost

determinate de o cauza temeinica de impiedicare, iar cererea de apel a fost facuta in cel mult

10 zile de la inceperea executarii pedepsei sau a despagubirilor civile.

4.3. Apelul peste termen

Spre deosebire de repunerea in termen, apelul peste termen are in vedere pãrtile care au lipsit

atat de la judecata cat si de la pronuntare.Acestea pot declara apel si peste termen dar nu maitarziu de 10 zile de la data inceperii executarii pedepsei sau, dupa caz, a inceperii executarii

dispozitiilor privind despagubirile civile.

Si in cazul apelului peste termen legea prevede realizarea cumulative a doua conditii:

a) partea sa fi lipsit atat la judecata cat si la pronuntare ;

 b) apelul sa fie declarat cel mai tarziu in 10 zile de la inceperea executarii pedepsei sau a

inceperii executarii dispozitiilor privind despagubirile civile.

5. Declararea apelului, motivarea apelului, renuntarea la apel si retragerea apelului

5.1. Declararea apelului

Declararea apelului este un drept pe care legea il acorda titularilor apelului, o manifestare de

vointa a acestora fara de care pricina nu poate fi repusa in discutie in fata instantei de

apel.Acesta manifestare de vointa se exprima procedural, intr-o cerere de apel scrisa, care

trebuie sa indeplineasca, din punct de vedere formal, conditiile prevazute de lege. 14

In legatura cu acesta prima conditie, art.366 alin.1 C.pr.pen., precizeaza ca apelul se declara

 prin cerere scrisa, care trebuie semnata de persoana care face declaratia.Pentru persoana care

nu poate sa semneze, cererea va fi atestata de un grefier de la instanta a carei hotarare se ataca

sau de aparator.

Totodata cererea poate fi atestata si de primarul sau secretarul consiliului local, ori de

functionarul desemnat de acestia, din localitatea unde domiciliaza apelantul.Daca cererea de apel este nesemnata sau neatestata, ea poat fi confirmata in instanta de parte

ori de reprezentantul ei.

Apelul poate fi declarat si oral de catre procure sau oricare dintre parti, in sedinta in care se

 pronunta hotararea, dar cu conditia sa fie prezente la pronuntare.

Luand act de acesta declaratie de apel orala, instanta o va consemna intr-un process verbal.

Cererea de apel intregistrata, sau atestata, ori procesul verbal intocmit de administratia locului

de detinere, se inainteaza de indata instantei a carei hotarare se ataca.

5.2. Motivarea apelului

13 I.Neagu – op.cit., pag.55014 V.Papadopol, C.Turianu – op.cit., pag.95

5

7/28/2019 3 APELUL

http://slidepdf.com/reader/full/3-apelul 6/14

In literatura de specialitate15, s-a apreciat ca motivele de apel sunt pana la urma acele critici pe

care titularii dreptului de apel le aduc hotararii atacate.

Formuland motivele, apelantul nu este tinut sa se inscrie in limita anumitor cazuri prestabilite

de lege, acesta poate evidential orice nelamurire in legatura cu aspectele de fapt sau de drept

si modul defectos in care acestea au fost rezolvate de catre prima instanta.

In practica s-a admis ca procurorul poate invoca in scris sau verbal, deodata sau in etape, pana

la inchiderea dezbaterilor si alete motive decat celled declarate anterior.Totodata instanta de apel nu este tinuta a judeca apelul numai in limitele motivelor invocate,

fiind obilgata sa examineze din oficiu legalitatea si temeinicia hotararii atacate sub toate

aspectele.

5.3. Renuntarea la apel 

Potrivit art.368 alin.1 C.pr.pen. dupa pronuntarea hotararii si pana la expirarea termenului de

declarare a apelului, pãrtile pot renunta in mod expres la acesta cale de atac.

Asupra acestei renuntari se poate intervene inlauntrul termenului pentru declararea apelului cu

exceptia apelului care priveste latura civila a cauzei.

Legea mentioneaza ca renuntarea sau revenirea asupra renuntarii poate sa fie facuta personalde parte sau prin mandatar special.Renuntarea la apel nu poate fi conditionata atata timp cat si

dreptul titularului de a declara apel este disponibil.

Se pune intrebarea de ce este nevoie de o renuntare expresa cand potrivit legii, titularul

dreptului de apel poate renunta tacit, efectul fiind acelasi, hotararea ramane definitive si deci

se poate reveni numai asupra laturii penale.

In primul rand, trebuie facuta observatia a renuntarea expresa la apel constituie o modalitate

 prin care partea lasa sa se inteleaga ca este multumita cu solutia data in prima instanta si ca

din acel moment hotararea ar putea ramane definitive.

In latura civila legea consacra acest drept, pe baza principiului disponibilitatii, dominant in

materie civila, sau cu alte cuvinte “pe temeiul principiului ca pãrtile pot transige asupra

actiunii civile.16

5.4. Retragerea apelului

Potrivit legii oricare dintre parti isi paoate retrage apelul declarat cel mai tarziu pana la

inchiderea dezbaterilor la instanta de apel.

Retragerea apelului este deci o desistare de la aceasta cale de atac, si are ca obiect un apel

declarat, in timp ce renuntarea are ca obiect dreptul de a declara apel.

Apelul declarat poate fi retras personal de parte sau prin mandatar special, iar daca partea se

afla in stare de detinere, retragerea se poate face printr-o declaratie atestata, sau consemnata

intr-un process verbal de catre conducerea locului de detinere.Declaratia de retragere se poate face fie la instanta a carei hotarare a fost atacata fie la instanta

de apel.

Art.369 alin.2 C.pr.pen., reglementeaza retragerea apelului de catre reprezentantii

legali.Astfel, acestia pot retrage apelul in ceea ce priveste latura civila a cauzei, cu raspectarea

conditiilor prevazute de legea civila.

Pentru a evita situatiile in care minorii prin manifestarea lor de vointa ar putea sa-si

 prejudicieze interesele, legea a stabilit ca inculpatul minor nu poate retrage apelul declarat

 personal sau de reprezentantul sau legal.

Din textul de lege rezulta ca procurorul nu poate retrage apelul.Dar daca totusi apar unele

situatii in care retragerea apelului procurorului se impune, acest lucru il poate fac eexclusiv

15 N.Volonciu – op.cit., Vol.II, pag.24916 I.Tanoviceanu, V.Dongoroz – Tratat de drept si procedura penala, Vol.V, Bucuresti, 1927, pag.411

6

7/28/2019 3 APELUL

http://slidepdf.com/reader/full/3-apelul 7/14

 procurorul ierarhic superior, care in felul acesta isi exercita si functia de control asupra

modului cum folosesc subordonatii sai caile de atac.

6. Efectele apelului

6.1. Efectul suspensiv

Dispozitiie art.370 C.pr.pen., arata ca apelul declarat in termen este suspensiv de executare,

atat in ce priveste latura penala, cat si latura civila, afara de cazul cand legea dispune altfel.

In lieratura de specialitate17 se apreciaza ca efectul suspensiv al apelului este general, absolut

si constant impiedicand ca hotararea judecatoreasca sa devina definitiva.

Efectul suspensiv ageneral deoarece majoritatea hotararilor in prima instanta sunt apelabile,

afara de cazurile cand legea il inlatura espres.Efectul suspensiv al apleului este absolute,

 pentru ca se produce ori de catre ori se declara aprl.Chiar si atunci cand este respins, hotararea

 primei instante nu poate deveni executorie pana la pronuntarea respingerii apelului.

Efectul suspensiv al apelului este constant, deoarece se manifesta in permanenta, din primul

moment al declararii si pana la solutionarea lui.

In art.370 C.pr.pen., partea finala, se face precizarea ca efectul suspensiv al apelului nu seaplica in cazurile cand legea dispune altfel in mod expres.

De exemplu efectul suspensiv este inlaturat in cazul repunerii in termen sau in cazul declararii

apelului peste termen, instanta fiind cea care in aceste situatii poate dispune suspendarea

hotararii atacate.

6.2. Efectul devolutiv

 Notiune

Realizarea controlului judiciar de catre instanta superioara nu se face din oficiu.Rejudecarea

in apel a hotararii judecatoresti data in prima instanta se poate face numai la cererea titularilor 

apelului.

Primind cererea, sau luand cat de declaratia de apel, instanta a carei hotarare se ataca, in

virtutea efectului devolutiv are obligatia sa trimita dosarul cauzei instantei competente sa

 judece apelul.Altfel spus, devolutiunea in sensul legii procesual penale inseamna transmiterea

cauzei de la o anumita instanta la instanta superioara.

 Limitele efectului devolutiv al apelului

Din punct de vedere al intinderii, devolutiunea poate avea consecinte integrale sau partiale,

dupa cum reexaminarea cauzei de catre instanta de apel se face “exintegro” sau “in partibus”.18

Cu alte cuvinte instanta de apel dand dovada de rol activ, examineaza cauza sub toate

aspectele legalitatii si temeiniciei dar numai cu privire la persoana care a declarat apel,

 persoana la care se refera declaratia si numai in raport cu calitatea pe care persoana respectiva

o are in proces.

Aceasta apreciere cu privire la caractereleefectului devolutiv al apelului isi gaseste justificarea

in dispozitiile art.371 C.pr.pen., unde la alin.1 se arata ca instanta judeca apelul numai cu

 privire la persoana care l-a declarat si la persoana la care se refera declaratia de apel si numai

in raport cu calitatea pe care apelantul o are in proces.

In reglementarea Codului de procedura penala roman in vigoare este posibila devolutiunea

intergala a cauzei in apelul procurorului si al inculpatului, simpla declaratie de apel a acestor 

17 N.Volonciu – op.cit., Vol.II, pag.25718 I.Neagu – op.cit., pag.556

7

7/28/2019 3 APELUL

http://slidepdf.com/reader/full/3-apelul 8/14

subiecti procesuali obligand instanta de apel sa ia in considerare orice incalcare a legalitatii si

a temeinicei hotararii pronuntate sis a pronunte o alta solutie, corespunzatoare legii si

adevarului.19

6.3. Efectul de neagravare a situatiei in propriul apel 

Potrivit dispozitiilor art.372, alin.1 C.pr.pen., instanta de apel, solutionand cauza nu poatecrea o situatie mai grea pentru cel care a declarat apel.

Regula “non reformatia in peius” reprezinta un vechi principiu procesual aplicabil in materia

cailor de atac, care stabileste ca nimeni nu-si poate crea o situatie defavorabila prin

intermendiul execitarii propriei sale cai de atac.20

Controlul jurisdictional realizat prin apel are o importanta deosebita pentru realizarea unui

 bun act de justitie.

Accesul partilor la aceasta cale de atac nu trebuie sa fie ingradit de teama ca prin declararea

apelului, titularul ar putea sa-si creeze o situatie mai grea.Acest lucru ar duce la abtinerea

 partilor de la executarea drepturilor lor procesuale.

Acest principiu al neagravarii situatiei in propriul apel, are aplicabilitate numai in situatia in

care in cauza, aceasta cale de atac a fost exercitata doar de o singura parte.Daca in modconcomitent a fost declarata si calea de atac a partii adverse, efectul devolutiv al acesteia,

anuleaza efectul de neagravare.

In aceste conditii instanta va putea sa creeze titularului respective o situatie mai grea care,

evident, nu parvine din propria lui cale de atac, ci din cea adversa.

Legea prevede ca si in cazul in care apelul este declarat de procuror in favoarea unei parti,

instanta de apel nu poate agrava situatia partii respective.

In lieteratura de specialitate 21 s-a facut observatia ca dispozitiile art.372 C.pr.pen., sunt

incidente si in cazul desfiintarii cu trimitere spre rejudecare, precum si in situatia in care

instanta de apel a restituit cauza in vederea completarii urmaririi penale si dupa aceea prima

instanta a fost investita printr-un nou rechizitoriu.

Daca in apelul declarat de procuror s-au invocat motivea atat in favoarea, cat si in defavoarea

 partii, situatia inculpatului poate fi agravata deoarece un asemenea apel nu poate fi considerat

ca fiind exercitat in favoarea partii.

Regula neagravarii situatiei in propriul apel este incidenta si in cazul altor subiecti procesuali

cum sunt: martorii, expertii, interpretii, aparatorii precum si orice alte persoane care se

considera vatamate, intr-un interes legitim, printr-o masura sau printr-un act al instantei.

Acestia in calitate de subiecti procesuali adiacenti sunt titulari ai dreptului de apel si pe cale

de consecinta trebuie sa beneficieze in aceiasi masura ca si subiectii procesuali principali de

toate drepturile prevazute de lege pentru etapa judecatii in apel.

Si in cazul acestor subiecti procesuali adiacenti neagravarea in propria cale de atac este

conditionata de inexistenta unui apel contrar prin care sa se urmareasca promovarea unor interese opuse.

6.4. Efectul exteniv

Prin efectul extensive al apelului se intelege posibilitatea oferita de lege, ca aceasta cale de

atac folosita de o parte in process, sa se rasfranga asupra tuturor partilor care apartin aceluiasi

grup procesual.

Astfel apelul unui inculpat sau a unei parti civile se poate extinde si la un alt inculpat sau la

alte parti civile, dupa cum apelul incuplatului cu privire la latura civila se poate extinde si

asupra partii responsabile civilmente.

19 Gr.Gr.Theodoru, Efectul devolutiv al recursului si limitele sale, in R.R.D., nr.2, 1974, pag.1720 N.Volonciu – op.cit., pag.25921 I.Neagu – op.cit., pag. 562-563

8

7/28/2019 3 APELUL

http://slidepdf.com/reader/full/3-apelul 9/14

Din cele prezentate rezulta ca apelul nu poate fi extins asupra partilor cu interese contrare,

deoarece acestora li s-ar crea o situatie mai grea, ceea ce legea nu permite.

Cu privire la aceste aspecte art.373 C.pr.pen., face precizarea ca instanta de apel examineaza

cauza prin extindere si cu privire la pãrtile care nu au declarat apel, sau la care acesta nu se

refera, putand hotari si in privinta lor, fara sa poata crea acestor parti o situatie mai grea.

Intrucat intre membri grupurilor procesuale exista o anumita solidaritate procesuala, este

firesc ca acesta solidaritate sa aiba drept rezultat rasfrangerea oricarui act procesual indeplinitde unul din membrii procesului asupra celorlalti, atunci cand priveste un aspect obiectiv 22.

Desi art.373 C.pr.pen., se refera la pãrtile din process, credem ca efectul extensiv al apelului

trebuie sa functioneze si intre persoanele mentionate in art.362, alin.1, lit.e si f, C.pr.pen., cu

 precizarea ca efectul va opera numai intre persoanele care apartin aceleiasi categorii.De

exemplu apelul facut de un expert va fi extins si asupra celulalt expert.

7. Judecarea apelului

7.1. Aspecte generale

Judecata in apel se desfasoara in mare masura potrivit dispozitiilor generale referitoare la judecata, cuprinse in art.287 -312 C.pr.pen.

In plus judecarea apelului se face si cu aplicarea prevederilor art.375 – 383 C.pr.pen., care

contin dispozitii speciale pentru aceasta cale de atac.

Observam deci, ca sedinta de judecata in apel prezinta unele particularitati fata de sedinta de

 judecata in prima instanta, atat cu privire la participanti, cat si sub aspectul etapelor 

 procesuale ale sedintei de judecata.

In legatura cu participantii trebuie mentionat faptul ca judecarea apelului nu poate avea loc

decat in prezenta inculpatului, cand acesta se afla in stare de detinere.

Fac exceptie de la acesta regula, cazurile in care se judeca apelul declarat impotriva

hotararilor prin care s-a dispus restituirea pentru completarea urmaririi s-au prin care s-a

solutionat un conflict de competenta.In aceste situatii prezenta inculpatului nu este

obligatorie.

Participarea procurorului la judecarea apelului este obligatorie, oricare ar fi obiectul cauzei.

Potrivit art.375, alin.2, C.pr.pen., pãrtile sunt citate pentru a participa la sedinta de judecata.

Din punct de vedere al structurii judecata in apel are trei mari diviziuni23 masuri

 premergatoare, judecarea propiu zisa a apelului in sedinta si solutionarea apelului.

7.2. Masuri premergatoare sedintei de judecata in apel 

Punerea dosarului in stare de judecata este precedata de anumite activitati cum sunt : fixarea

termenului de judecata, numirea completului de judecata, citarea partilor, asigurarea dreptuluide aparare, afisarea listei cauzelor etc.

La fixarea termenului de judecata, presedintele instantei de apel trebuie sa tina seama de

ordinea intrarii dosarelor, de cauzele cu inculpatii arestati preventiv si de cauzele in care unii

dintre inculpati sunt detinuti chiar si intr-o alta cauza, judecata facandu-se cu precadere si in

aceasta situatie.

Pentru numirea completului de judecata presedintele instantei de apel trebuie sa aibe in vedere

dispozitiile art.46 si 47 C.pr.pen., referitoare la cazurile de incompatibilitate ale judectorilor.

Odata cu fixarea termenului de judecata presedintele instantei de apel va da dispozitii cu

 privire la citarea partilor, iar in cauzele in care desemnarea unui aparator din oficiu este

obligatorie va lua masuri pentru desemnarea aparatorului.

22 V.Dongoroz – Explicatii teoretice Vol.II, pag.22923 N.Volonciu – op.cit., pag.

9

7/28/2019 3 APELUL

http://slidepdf.com/reader/full/3-apelul 10/14

Lista cauzelor fixate pentru judecata va fi intocmita si afisata la instanta, spre vedere, cu 24 de

ore inainte de termenul de judecata, tinandu-se seama de situatiile mentionate la fixarea

termenului de judecata.

Asa cum aratam mai sus, la judecata in apel partile sunt citate potrivit procedurii legale.

Daca in cauza sunt inculpati aflati in stare de detinere, aducerea lor la judecata este

obligatorie, cu exceptia situatiei in care se judeca apelul declarat impotriva hotararilor prin

care s-a dispus restituirea pentru completarea urmaririi sau prin care s-a solutionat un conflictde competenta.

Potrivit art.376 C.pr.pen., participarea procurorului la judecarea apelului este obligatorie

oricare ar fi obiectul cauzei.

7.3. Desfasurarea sedintei de judecare a apelului

Fiind o cale ordinara de atac, judecata in apel se supune in principiu normelor si regulilor ce

guverneaza sedinta de judecata in prima instanta cu exceptia aspectelor care nu sunt

corespunzatoare apelului(nu se face strigarea nominala a martorilor si nici nu se pune

 problema inlaturarii lor din sala, deoarece in apel nu se audiaza martori).

Potrivit art.378 C.pr.pen., instanta judecand apelul, verifica hotararea atacata pe bazalucrarilor si materialului din dosarul cauzei si a oricaror inscrisuri noi, prezentate la instanta

de apel.

La sedinta de judecata in apel, activitatea este concentrata in principal pe momentul

dezbaterilor unde ordinea in care se da cuvantul este diferita fata de judecata in prima

instanta.

Astfel, potrivit art.377, alin.1 C.pr.pen., daca la termenul fixat apelul este in stare de judecata,

 presedintele da cuvantul apelantului, apoi intimatului si in urma procurorului.Daca intre

apelurile declarate se afla si apelul procurorului, primul cuvant il are acesta.

Daca procurorul sau partile invoca necesitatea administrarii de noi probe, apelantul trebuie sa

arate aceste probe si mijloacele de proba cu ajutorul carora pot fi administrate.

Ca si in cazul judecatii in prima instanta partile si procurorul au dreptul la replica cu privire la

chestiunile noi ivite cu ocazia dezbaterilor.

In alineatul ultim al art.377 C.pr.pen., se arata ca si in cazul apelului incuplatul are cel din

urma cuvantul.

Potrivit legii in vederea solutionarii apelului, instanta poate da o noua apreciere probelor din

dosarul cauzei si poate administra orice noi probe pe care le considera necesare.(art.378,

alin.2, C.pr.pen.).In acelasi timp instanta este obligata sa se pronunte asupra tuturor motivelor 

de apel invocate, exclusiv asupra celor formulate oral in ziua judecatii.

7.4. Solutiile pronuntate in apel 

Dupa judecarea apelului, respectiv dupa incheierea dezbaterilor, completul trece la deliberare

in vederea adoptarii unei solutii.

Dispozitiile privind procedura deliberarii in apel sunt aceleasi ca si la judecata in prima

instanta.

Potrivit art.379 C.pr.pen., instanta judecand apelul, poate da una din urmatoarele solutii:

respinge apelul sau admite apelul.

 A. Respingerea apelului

Solutia de respingere a apelului este data atunci cand instanta constata ca declararea apelului

s-a facut fara respectarea conditiilor cerute de lege sau aceasta nu se justifica.Ca urmare arespingerii apelului se mentine hotararea primei instante si evident urmeaza a fi puse in

10

7/28/2019 3 APELUL

http://slidepdf.com/reader/full/3-apelul 11/14

executare dispozitiile acesteia.Legea prevede trei situatii in care se respinge apelul si anume:

cand acesta este tardiv, inadmisibil sau nefondat.

a) Respingerea apelului ca tardiv

Respingerea apelului ca tardiv se face atunci cand acesta a fost declarat dupa expirarea

termenului de apel prevazut in art.363 C.pr.pen., si nu sunt intrunite conditiile inscrise inart.364 si 365 C.pr.pen., pentru a se justifica o repunere in termen.24

Asa cum am mai precizat, apelul poate fi declarat numai in termenul prevazut de lege care

este de 10 zile, iar in anumite cazuri de exceptie termenul este de 3 zile.

Fiind un termen imperativ, neexercitarea caii de atac inlauntrul acestui termen ( in conditiile

in care titularul apelului nu poate beneficia de terpunere in termen sau de apel peste termen ),

atrage decaderea din exercitiul dreptului si respingerea apelului ca tardiv.

Cu alte cuvinte un apel introdus tardiv este un apel inexistent si pe cale de consecinta o

examinare in fapt si in drept a hotararii atacate nu mai poate avea loc, deoarece instanta

superioara nu este legal investita.

b) Respingerea apelului ca inadmisibil 

In situatiile in care exercitarea apelului nu este admisa de lege sau cand apelul este exercitat

de persoane care nu au calitatea procesuala care se le confere acest drept, instanta va respinge

apelul ca inadmisibil.

Referitor la prima situatie amintim faptul ca potrivit legii, anumite hotarari judecatoresti nu

 pot fi atacate cu apel si drept urmare apelul declarat impotriva unor asemenea hotarari va fi

respins ca inadmisibil.

Cu privire la a doua situatie, mentionam ca este vorba de anumiti subiecti care au o vocatie

 procesuala limitata in sensul ca pot actiona pe calea apelului numai intr-o anumita latura sau

numai cu privire la anumite aspecte.

Exercitarea caii de atac a apelului de catre acesti subiecti, sau de alte persoane, in afara

limitelor conferite de lege duce la respingerea apelului ca inadmisibil.De notat ca apelul

inadmisibil ca si apelul tardiv nu produc efect extensiv.

In literatura de specialitate se face mentiunea ca daca apelul introdus de un membru al unui

grup procesual a fost respins ca inadmisibil, instanta nu examineaza situatia celorlalti membrii

ai grupului cu privire la care esxista o indivizibilitate de imprejurari.25

c) Respingerea apelului ca nefondat 

Instanta va respinge apelul ca nefondat ori de cate ori constata ca hotararea atacata nu este

afectata de vreun viciu, cu privire la stabilirea adevarului sau la aplicarea legii.Cu alte cuvinte, instanta va respinge apelul ca nefondat atunci cand constata ca hotararea

atacata este legala si temeinica.Spre deosebire de situatiile anterioare respingerea apelului ca

nefondat presupune o judecata de valoare asupra fondului hotararii atacate.

Instanta de apel este deci obligata sa verifice hotararea atacata pentru a se convinge daca a

fost data cu respectarea tuturor conditiior legale si daca este conforma cu adevarul faptelor 

stabilit prin probe.

In literatura de specialitate se face precizarea ca instanta de apel poate sa respinga apelul si

deci sa confirme hotararea atacata fie insusindu-si motivele primei judecati fie in baza unei

motivari proprii.

24 V.Papadopol, C.Turianu – op.cit., pag.21325 N.Volonciu – op.cit., pag.213

11

7/28/2019 3 APELUL

http://slidepdf.com/reader/full/3-apelul 12/14

 B. Admiterea apelului

Potrivit art.379, pct.2, C.pr.pen., admitand apelul, instanta superoara desfiinteaza sentinta

 primei instante si procedeaza la o noua judecata sau dispune rejudecarea cauzei de catre

instanta competenta, dupa caz.

Desfiintarea hotararii primei instante poate fi totala sau partiala.

In prima situatie, desi hotararea desfiintata urmeaza a fi nesocotita in intregime, instanta areobligatia sa tina seama de prevedrile art.371 si 373 C.pr.pen., referitoare la efectul devolutiv si

efectul extensiv al apelului.

In al doilea caz , art.382 alin.2, C.pr.pen., dispune ca hotararea poate fi desfiintata numai cu

 privire la unele fapte sau persoane, ori numai in ce priveste latura penala saiu civila, daca

aceasta nu impiedica justa solutionare a cauzei.Atunci cand prima instanta a dispus arestarea

inculpatului, instanta de apel poate mentine masura arestarii in caz de desfiintare a hotararii

atacate cu apel.

a) Admiterea apelului, desfiintarea hotararii primei instante si rejudecarea cauzei de

catre instanta de apel 

Potrivit art.379, pct.2, lit.a , C.pr.pen., admitand apelul, instanta de apel desfiinteaza sentinta

 primei instante si procedeaza practic ea insasi la o noua judecata in fond, in urma careia va

 pronunta o noua hotarare judecatoreasca dand o noua rezolvare actiunii penal si actiunii civile

in raport cu motivele de apel formulate si tinand seama de efectul devolutiv si extensiv al

apelului.

Cu alte cuvinte, instanta de apel poate pronunta oricare din solutiile – sub aspect penal sau

civil – le poate pronunta si prima instanta dispunand dupa caz condamnarea inculpatului,

achitarea sau incetarea procesului penal.26

b) Admiterea apelului, desfiintarea hotararii primei instante si rejudecarea cauzei de

catre prima instnta

Legea reglementeaza cazurile in care instanta de apel adopta solutia casarii urmata de

trimiterea cauzei spre rejudecare la prima instanta.Astfel, potrivit. Art.379, pct.2, lit.b,

C.pr.pen., va desfiinta hotararea atacata si va dispune rejudecarea cauzei de catre prima

instanta in urmatoarele cazuri :

•  judecarea cauzei la prima instanta a avut loc in lipsa unei parti nelegal citate ;

•  judecarea cauzei a avut loc in absenta partii, care desi legal citata, a fost in

imposibilitate de a se prezenta si de a instiinta instanta despre acesta

imposibilitate ;

• hotararea primei instante nu a rezolvat fondul cauzei.In legatura cu primul caz mentionam ca nelegalitatea citarii trebuie apreciata in raport cu

dispozitiile art.175-181 C.pr.pen., referitoare la procedura de citare.

Al doilea caz are in vedere 2 conditii care trebuie indeplinite cumulative si anume: partea

( legal citata) sa fi fost in imposibilitate de a se prezenta si in acelsi timp sa se fi aflat in

imposibilitatea de a instiinta instanta despre aceasta imposibilitate.

In literatura de specialitate se face precizarea ca imposibilitatea de prezentare trebuie sa

 priveasca tremenul la care cauza a fost solutionata in fond, iar nereprezentarea sa se datoreze

unui caz fortuit sau unui caz de forta majora, care sa fie nu numai obiectiv dar si imprevizibil.

Cu privire la al treilea caz este nevoie sa lamurim pe cat posibil notiunea de nerezolvare a

fondului cauzei.

In acest sens, unii autori considera ca « fondul cauzei nu a fost rezolvat cand inconsiderentele hotararii primei instante nu se arata daca exista sau nu fapta imputata, daca

26 V.Papadopol, C.Turianu – op.cit., pag.221

12

7/28/2019 3 APELUL

http://slidepdf.com/reader/full/3-apelul 13/14

inculpatul este vinovat sau nu si nu sunt examinate probele administrate pentru a se cunoaste

adevarul cu privire la fondul cauzei.27

c) Admiterea apelului, desfiintarea hotararii primei instante si rejudecarea cauzei de

catre instanta competenta

In partea finala a art.379, pct.2, lit.b, C.pr.pen., se arata ca in situatiile in care hotarareaatacata cu apel este desfiintata pentru necompetenta, rejudecarea cauzei se face de catre

instanta competenta.

Procedand la verificarea hotararii atacate, sub toate aspectele de fapt si de drept, instanta de

apel trebuie sa aibe in vedere si problema competentei materiale si personale a primei

instante.

Rejudecarea de catre instanta competenta se face potrivit tuturor regulilor aplicabile judecatii

in prima instanta, motiv pentru care sentinta pronuntata va putea fi atacata din nou cu apel.

Posibilitatea instantei de apel de a casa hotararea atacata pentru necompetenta si trimiterea

spre rejudecare la instanta competenta este conditionata de prevederile art.372 C.pr.pen.,

referitoare la neagravarea situatiei partii care a exercitat calea de atac a apelului.

In legatura cu necompetenta teritoriala, credem ca aceasta nu poate detarmina desfiintareahotararii si trimiterea cauzei spre rejudecare de catre instanta teritorial competenta, deoarece

 potrivit art.39, alin.2, C.pr.pen., exceptia de necompetenta teritoriala poate fi invocata numai

 pana la citirea actului de sesizare in fata primei instante de judecata.

d) Solutii si chestiuni complementare

Admitand apelul instanta poate dispune unele solutii complementare celor discutate de noi

mai sus.Astfel potrivit art.380 C.pr.pen., daca hotararea este desfiintata pentru ca s-a constatat

existenta vreiuneia din situatiile aratate in art.333 C.pr.pen., dispune restituirea cauzei

 procurorului, pentru a lua masuri in vederea completarii urmaririi penale, daca rezulta ca

urmarirea penala nu este completa si ca in fata instantei nu s-ar putea face completarea

acesteia decat cu mare intarziere.

Chestiunile complementare au in vedere prevederile art.381 C.pr.pen., din care rezulta ca

instanta, deliberand asupra apelului face cand este cazul aplicatia dispozitiilor privitoare la

reluarea dezbaterilor asiguratorii, la cheltuielile judiciare si la orice alte probleme de care

depinde solutionarea completa a apelului.

In acelasi timp instanta de apel verifica daca s-a facut o justa aplicare de catre prima instanta a

dispozitiilor privitoare la computarea retinerii si arestarii si adauga daca este cazul, timpul de

arestare scurs dupa pronuntarea hotararii atacate cu apel.

e) Continutul deciziei

Hotararile judectoaresti prin care instanta de apel solutioneaza cauzele cu care este sesizata

 prin calea de atac a apelului, se numesc decizii.

Sub aspect structural decizia trebuie sa contina o parte introductiva, o expunere si

dispozitivul.

Potrivit art.383 C.pr.pen., in partea introductiva, decizia instantei de apel trebuie sa cuprinda

mentiunile prevazute in art.355 iar in expunere vor fi mentionate temeiurile de fapt si de drept

care au dus, dupa caz, la respingerea sau admiterea apelului, precum si temeiurile care au dus

la adoptarea oricareia dintre solutiile prevazute de art.379, pct.2, C.pr.pen.

Dispozitivul trebuie sa cuprinda solutia data de instanta de apel, data pronuntarii deciziei si

mentiunea ca pronuntarea s-a facut in sedinta publica.

27 V.Dongoroz – Explicatii teoretice II, pag.238

13

7/28/2019 3 APELUL

http://slidepdf.com/reader/full/3-apelul 14/14

Atunci cand inculpatul s-a aflat in stare de detinere, in expunere si dispozitiv trebuie sa se

arate timpul care se deduce din pedeapsa.

14