3. 1881 Moara Cu Noroc de Ioan Slavici

8/17/2019 3. 1881 Moara Cu Noroc de Ioan Slavici

1/9

Nuvela psihologica

Moara cu noroc

Ioan Slavici

Eseu:

I. Apartenenta la specia nuvela

Ioan Slavici s-a afirmat la sfarsitul secolului al XIX lea ca unul dintre

adep i realismului clasic in scrierile lui se reflectă realitatile satuluițardelenesc.

"Moara cu noroc" este o nuvela realista de factura psihologică si estereprezentativă pentru viziunea lui Slavici despre viata satului.

"Moara cu noroc" este o nuvela adica o specie a genului epic in proză cuo construc ie riguroasă cu un singur fir narativ având un număr redus dețpersonaje ce pun in evidenta evolutia personajului principal complexpiternic si individualizat.

uvela apartine realismului clasic. !răsăturile realiste sunt temaimportanta acordată #anului$ dorin a de %navu ire$ personaje tipice inț țsituati tipice fiind condi ionate de mediul in care trăiesc $ repere spatiițtemporale specifice. !ot de realism tine si interesul pentru analizapsihologica realizata prin utilizarea modalitatilor de caracterizare apersonajului$ natura conflictului interior.

!ema sustine caracterul realist &oglindirea vietii sociale' dar si pe celpsihologic efectele nefaste si dezumanizarea create de dorinta de

%navu ire.ț

(onflictul nuvelei este complex manifestându-se pe doua planuri. )lanulsocial nuvela prezinta %ncercarea lui *hita de a-si schim#a statutul socialdar pentru asta se comfrunta cu personajul antagonist +ica Sămădăul&conflictul exterior '. ,e asemena pe plan psihologic nuvela prezintaconflictul interior trăit de *hi ă care isi doreste sa rămână om cinstit darțpe de o parte sa se si %m#ogă ească cu +ică.ț

)erspectiva narativa este una o#iective cu un narator omniscient cunaratiune la persona a III a dar aici intervine tehnica punctului de vedere


2/9

in interventiile #ătrânei personaj episodic dar care isi exprimaintelepciunea do#ândită in timp.

!itlul este mai degra#ă ironic de fapt "Moara cu noroc" este mai degra#ă

"Moara cu ghinion"cea care aduce nenorocirea pentru ca usurinta cucare se castiga #ani ascunde nelegiuiri si crime.

ctiunea se desfă oară %ntre doua repere cronologice religioase de lașSfântul *heorghe pana la )aste pe parcursul unui an de zile.

Structura nuvelei este alcătuită din / capitole cu modificări ale timpuluipovestiri.

Simetria dintre incipit si final se realizează prin descrierea drumului.0inalul de asemenea tot drumul %l ocupa sim#olizând viata care-si vedede drumul ei chiar si dupa tragedia de la Moara cu noroc.

1xpozi iunea ne prezintă descrierea drumului care duce la "Moara cuțnoroc" realizata in maniera realista si a locului %n care se afla carciuma.

Intriga este reprezentată de apari ia la cârciumă a lui +ica Sămădăulțseful porcarilor si al turmelor de porci. pari ia sa tul#ură echili#rul luiț*hita. 1l isi ia toate masurile de protectie %mpotriva lui +ica. ,evinecomplicele lui +ica in diferite crime si jafuri. ,ecide %nsă să-l dea in vileag

pe +ica si se aliază cu jandarmul )intea %nsă nici cu acesta nu estesincer ii oferă dovezile necesare doar dupa ce primeste jumătate dinsuma ce i se cuvine din nelegiuiri.

)unctul culminant este reprezentat de degradarea totala a lui *hita.,ornic să-l prindă pe +ică o lasa la cârciumă %mpreună cu acesta sipleacă să-l anunte pe )intea anun ându-l ca +ica are asupra lui #anițfurati. na dezgustată de faptul ca *hita s-a %ndepărtat de ea si de copiii-se dăruie te lui +ica. 2ntors si realizând ce s-a %ntâmplat o ucide pe naș

iar el la rândul lui este ucis de 3au la comanda lui +ica.ț,eznodământul este unul tragic un incendiu mistuie moara provocat deoameni lui +ica iar el se sinucide iz#indu-se cu capul de un copac pentrua nu fi prins.

4pera " Moara cu noroc" a lui Ioan Slavici este o nuvelă realistadeoarece prezinta trăsături precum viata socială si a familiei un satulardelenesc de la sfâr itul secolului al XX lea.ș


3/9

II. Evolutia personajului

*hi5ă trăie6te o dramă psihologică concretizată prin trei %nfrângeri7pierderi %ncrederea %n sine$ %ncrederea celorlal5i %n el 6i %ncrederea nei$

so5ia lui$ %n el. (onsecin5ele nefaste ale setei de %navu5ire 6i procesul %nstrăinării de familie sunt magistral analizate de Slavici$ autorul aducând %n prim-plan conflictul dintre fondul uman cinstit al lui *hi5ă 6i dorin5a dea face avere alături de +ică. +a %nceput$ 8cârciurnarul este un insenergic$ cu gustul riscului 6i al aventurii$ 6i nu o palidă um#ră hamletică$pierdută %ntr-un peisaj autohton"&Magdalena )opescu'. 1l hotără6teschim#area$ luarea %n arendă a cârciumii de la Moara cu noroc. *hi5ăeste capul familiei pe care %ncearcă să o conducă spre #unăstare. tâtatimp cât se dovede6te un om de ac5iune$ mo#il$ cu ini5iativă$ lucrurilemerg #ine. (ârciuma aduce profit$ iar familia trăie6te %n armonie. 9unmeseria6$ om harnic$ #lând 6i cumsecade$ *hi5ă dore6te să agoniseascăatâ5ia #ani cât să-6i angajeze vreo zece calfe cărora să le poată da decârpit cizmele oamenilor. spira5ia lui e firească 6i nui depă6e6teputerile. pari5ia lui +ică Sămădăul la Moara cu noroc tul#ură echili#rulfamiliei$ dar 6i pe cel interior$ al lui *hi5ă. (u toate că %6i dă seama că+ică reprezintă un pericol pentru el 6i familia lui$ nu se poate sustrageispitei malefice pe care acesta o exercită asupra lui$ mai ales că tenta5ia

%m#ogă5irii$ dar 6i a existen5ei %n afara normelor etice sunt enorme 8segândea la câ6tigul pe care l-ar putea face %n tovără6ia lui +ică$ vedea#anii grămadă %naintea sa 6i i se %mpăienjeneau parcă ochii". (u toateacestea$ *hi5ă %6i ia toate măsurile de precau5ie %mpotriva lui +icămerge la rad să-6i cumpere două pistoale$ %6i ia doi câini pe care %iasmute %mpotriva turmelor de porci 6i angajează o slugă credincioasă$pe Mar5i$ 8un ungur %nalt ca un #rad". ,in momentul apari5iei lui +ică$

%ncepe procesul iremedia#il de %nstrăinare a lui *hi5ă fa5ă de familie.*esturile$ gândurile$ faptele personajului$ trădează conflictul interior 6i seconstituie %ntr-o magistrală caracterizare indirectă. aratorul surprinde %n


4/9

mod direct transformările personajului *hi5ă devine 8de tot ursuz"$ 8seaprindea pentru ori6ice lucru de nimic"$ 8nu mai zâm#ea ca mai %nainte$ci rădea cu hohot$ %ncât %5i venea să te sperii

de el"$ iar când se mai juca$ rar$ cu na$ 8%6i pierdea repede cumpătul 6i-ilăsa urme vinete pe #ra5" &caracterizare directă'. ,evine mohorât$violent$ %i plac jocurile crude$ primejdioase$ are gesturi de #rutalitatene%n5eleasa fa5ă de na$ se poartă #rutal cu cei mici.

+a un moment dat$ *hi5ă ajunge să regrete faptul că are familie 6i copii6i că nu-6i poate asuma total riscul %m#ogă5irii alături de +ică. )rinintermediul monologului interior sunt redate gândurile 6i frământărilepersonajului$ realizându-se %n felul acestaautocaracterizarea 81i: (e să-mi fac;... 6a m-a lăsat ,umnezeu:... (e să-mi fac dacă e %n mine cevamai tare decât voin5a mea; ici coco6atul nu e %nsu6i vinovat că arecocoa6e %n spinare". Su# pretextul că o voin5ă superioară %i coordoneazăgândurile 6i ac5iunile$ *hi5ă devinela6$ fricos 6i su#ordonat %n totalitateSămădăului. 2n plus$ se %ndepărtează din ce %n ce mai mult de na &8%iera parcă n-a văzut-o demult 6i parcă era să se despartă de dânsa"'$aruncând-o %n #ra5ele sămădăului 8


5/9

)intea$ dar nu este sincer %n totalitate nici fa5ă de acesta. *hi5ă %i oferăpro#e %n ceea ce prive6te vinovă5ia Sămădăului numai după ce %6i poateopri jumătate din sumele aduse de acesta.

*hi5ă ajunge pe ultima treaptă a degradării morale %n momentul %n care$or#it de furie 6i dispus să facă orice pentru a se răz#una pe +ică$ %6iaruncă so5ia$ la săr#ătorile )a6telui$ drept momeală$ %n #ra5eleSămădăului. Speră până %n ultimul moment că se va produce o minune6i că na va rezista influen5ei malefice a sămădăului. ,ezgustată %nsăde la6itatea lui *hi5ă care se %nstrăinase de ea 6i de familie$ %ntr-un gestde răz#unare$ na i se dăruie6te lui +ică$ deoarece$ %n ciuda nelegiuirilorcomise$ +ică e 8om"$ pe când *hi5ă 8nu e decăt muiere %m#răcată %nhaine #ăr#ăte6ti". 8Sentimentul lui >*hi5ă? fa5ă de na e unul %mpăr5it

%ntre vanitate masculină 6i dragoste"&Magdalena )opescu'. ,e aceea %nmomentul %n care %6i dă seama că so5ia -a %n6elat$ *hi5ă o ucide pe

na$ %ncercând să o scape de chinul păcatului. +a rândul lui$ *hi5ă esteucis de 3ău5$ din ordinul lui +ică. *hi5ă depă6e6te limita normală a unuiom care aspiră spre o firească satisfac5ie materială 6i socială. )atimapentru #ani 6i fascina5ia dia#olică a personalită5ii Sămădăului %ldetermină să ajungă pe ultima treaptă a degradării morale. Sfâr6itul lui 6ial celor care- %nconjoară este %n mod inevita#il tragic.

III. Relatia dintre doua personaje

2n literatura română$ nuvela a fost a#ordată %ncepând cu secolul XIX$ %nspecial %n perioada marilor clasici$ unele dintre aceste crea5ii literare fiindadevărate capodopere. (a specie literară$ nuvela este un text %n proză

cu un singur fir narativ$ un număr restrâns de personaje$ spa5iul 6i timpulsunt #ine determinate$ iar naratorul este %n general o#iectiv. 2n oricenuvelă$ accentul nu cade pe actul povestirii$ ci pe

complexitatea personajelor. cest lucru este vizi#il 6i %n nuvela realist-psihologică @Moara cu norocA a lui Ioan Slavici. 3ealismul nuvelei estesus5inut mai ales de amprenta pe care 6i-o pune mediul social asupracomportamentului 6i caracterului uman$ dar 6i de veridicitatea rela5iilordintre personaje. stfel iau na6tere conflicte puternice de ordin exterior

&social' sau interior &psihologic$ generat de cel dintâi'. 3ela5ia dintre*hi5ă$ protagonistul nuvelei$ 6i +ică$ personaj negativ$ %ntruchipare a


6/9

maleficului$ stă la #aza conflictului exterior al nuvelei. ce6tia se află %nopozi5ie deoarece provin din două lumi complet diferite.*hi5ă provinedintr-o lume condusă de legile #uneicuviin5e$ ale onoarei$ %n careoamenii trăiesc cu frica lui ,umnezeu= +ică Sămădăul trăie6te %ntr-o

lume guvernată de legi proprii$ nescrise$ altele decât cele ale statului$ olume a ho5ilor proteja5i$ fiind un sim#ol al degradării morale. 2ntâlnireadintre cei doi la Moara cu noroc %nsemnă declan6area inevita#ilă aconflictului. (izmarul *hi5ă$ luând %n arendă hanul Moara cu noroc dindorin5a de a câ6tiga cat mai mul5i #ani$ ignorând %ndemnul la cumpătareal soacrei sale$ #ătrâna$ mama nei. Ini5ial$ fericirea pare să-i surâdă$câ6tigă #ine$ %n5elegerea %n familie este deplină$ dar toată aceastăarmonie se destramă odată cu apari5ia lui +ică Sămădăul$ un om@primejdiosA$ cum %l nume6te na. )ătrunderea lui +ică %n via5a lui *hi5ădeclan6ează o dramă psihologică ce va duce %ncet$ dar sigur ladegradarea morală a celui din urmă.*hi5ă ar dori să rămână la moarătrei ani &@ma pun pe picioare$ %ncat să pot să lucrez cu zece calfe 6i să ledau altora de carpitA'$ dar uneori parcă presimte pericol$ mai ales atuncicând +ică %ncearcă să-l su#ordoneze. !otu6i$ el crede că poate gasi osolu5ie &@ace6ti trei ani atârnau de +ică. ,acă se punea #ine cu dânsul$putea să-i mearga de minune$ căci oameni ca +ică sunt darniciA'. 4m alfărădelegilor$ criminal %nrăit &faptele fiind mărturisite lui *hi5ă'$ +ică

Sămădăul %6i dă seama că *hi5ă are un caracter puternic$ dar fiind un#un cunoscător de oameni$ %i simte %n acela6i timp slă#iciunea patimaca6tigului de #ani. ,orindu-l su#ordonat$ oricând la ordinele sale$ +ică %limplică pe cârciumar %n fărădelegile sale &jefuirea arenda6ului$ uciderea

femeii 6i a copilului'$ oferindu-i #ani 6i %ncercând să distrugă legăturasufletească dintre el 6i so5ia sa. ,e altfel$*hi5ă se %nstrăinează de familie6i de na$ de teamă ca ea să nu %i descopere implicarea %n afacerilemurdare 6i astfel @lini6tea coli#eiA se distruge$ #anuielile afectând rela5iile

celor doi so5i. Sămădăul se apropie de na$ %nfă5isându-se %ntr-o luminăfavora#ilă$ grijuliu cu copiii ei. na$ %nsă$ %6i iu#e6te so5ul$ chiar dacăacesta %i spune la un moment dat că %i stă %n cale. +ică are %n el ointeligen5ă malefică= jocul du#lu al lui *hi5ă &de a trata cu +ică 6i de aface marturisiri lui )intea' e6uează.*hi5ă e distrus nu doar de patima

%navu5irii$ ci 6i de lipsa de sinceritate. 1l este nesincer la procesul lui +icăde la 4radea$ nesincer cu )intea 6i cu na. 2ncercarea de a-l in6ela pe+ică$ re5inând o parte din #anii schim#a5i %i este fatală. 4m lipsit descrupule$ acesta distruge 6i fărâmă de umanitate din *hi5ă$ dragostea

pentru na$ determinând-o pe aceasta să i se dăruiască$ atunci când e


7/9

lăsată de )a6ti la discre5ia poftelor sale. ceastă dramă finală edeclan6ată tocmai de dragostea nei$ care nu dorise să %l lase pe so5ulei singur de )a6ti. 2n cele din urmă$ +ică %l aduce pe *hi5ă %n situa5ia dea-6i ucide so5ia$ iar acesta va muri ucis de 3ău5 tot din ordinul

Sămădăului.+ică incendiază cârciuma de la Moara cu noroc$ după care %6i zdro#e6te capul %ntr-un copac pentru a nu cădea viu %n mâinile jandarmului )intea. Moartea lui *hi5ă este corec5ia pe care destinul i-oaplică pentru nerespectarea principiului cumpătării enun5at %n de#utulnuvelei prin cuvintele #ătrânei$ iar cea a lui +ică o pedeapsă pe măsurafaptelor sale. 6adar$ ca urmare a viziunii moralizatoare a naratorului$cele două personaje ale nuvelei @Moara cu norocA de Ioan Slavici$ %ntrecare se sta#ile6te o rela5ie complexă 6i un puternic conflict$ au un sfâr6ittragic. uvela realist-psihologică @Moara cu norocA are o valoareincontesta#ilă$ %n special datorită complexită5ii personajelor puse %nsitua5ii dramatice 6i a rela5iilor sta#ilite %ntre acestea$ surprinse curealism de către autor.

IV. Relatia incipit final

(a specie a genului epic$ nuvela are dimensiuni medii &%ntre povestire 6iroman'$ cu o ac5une riguros construită$ cu un conflict puternic$ punând %neviden5ă personaje complexe #ine individualizate.

2n literatura română nuvela a apărut %n perioada pa6optistă$ fiind singuraspecie de fic5iune acceptată unanim %n epoca romantică &BCD-BBD'. 2nacea perioadă nuvela avea caracter istoric &8lexandru +ăpu6neanuA'.

Mai târziu$ %n anul BB$ a fost inclusă %n volumul 8ovele din poporA allui Slavici$ nuvela 8Moara cu norocA. 8Moara cu norocA prezintă &alăturide celelalte nuvele ale lui Slavici' monografic via5a satului ardelenesc %ncea de-a doua jumătate a secolului al XX-lea$ momentul pătrunderiiinfluen5elor capitaliste. 2n toate nuvelele lui Slavici conflictul porne6te dela %ncălcarea unor norme etice 6i de aceea teza moralizatoare stră#ate

%ntreaga sa operă. Spre deose#ire de nuvela 8(omoaraA cu aceea6itemă$ %n care personajul reu6e6te să con6tientizeze că patima #anuluipune stăpânire pe sufletul său 6i astfel renun5ă la comoara pe care ogăsise$ *hi5ă$ protagonistul nuvelei 8Moara cu norocA$ e irecupera#il din


8/9

punct de vedere moral$ accentuând latura realistă a operei. !itlul nuveleipoate fi considerat o antifrază &nu e cu noroc'. Semnifica5ia negativă aacestuia se accentuează pe parcursul desfă6urării ac5iunii$ dar 6i prinrela5ia cu o credin5ă populară conform căreia o moară părăsită e #ântuită

de spirite rele. !ema nuvelei este degradarea morală su# influen5a#anului sau$ cu alte cuvinte$ consecin5ele nefaste pe care #anul le areasupra sufletului omenesc. ,iscursul narativ este %ncadrat de vor#ele#ătrânei care$ din această perspectivă$ devine personaj-reflector$E 6ipurtătorul de cuvânt al naratorului. Incipitul con5ine replica #ătrânei$mama nei$ 6i reprezintă morala de factură populară demonstrată %nnuvelă @4mul să fie mul5ămit cu sărăcia sa$ căci dacă e vor#a$ nu#oga5ia$ ci lini6tea sa %l face fericit.A cest capitol preia func5iileprologului$ prefigurând tema 6i conflictul dominant$ validate prin motiveanticipative &drumul 6erpuie6te la stânga 6i la dreapta- semn al oscilăriilui *hi5ă %ntre dragostea pentru familie$ respectiv respectarea moralei$ 6ipatima pentru #ani care pune stăpânire pe el= locurile sunt aride- nucresc decât ciulinii- anticipare a destinului tragic al lui *hi5ă$ pentru caremoara se dovede6te un loc nefast= %n depărtare se zăre6te o pădurearsă %n jurul căreia roiesc ni6te cor#i- sim#ol al mor5ii= %n apropiere

de moară sunt cinci cruci- semn că oamenii 6i-au părăsit credin5a 6i că %6i pot pierde via5a %n acele locuri rele' . stfel$ prin aceste motiveanticipative$ incipitul este de tip @captatio #enevolentiaeA$ adicăpregăte6te cititorul pentru ce urmează. (onflictul ini5ial este unul exterior$de natură socială 6i economică$ reprezentat prin +ică Sămădăul$ 6efulporcarilor din zona$ om avut care stăpâne6te %ntreaga zonă$ 6i *hi5ă$ uncizmar cinstit care vine la moară pentru #inele familiei. *enerat deprimul$ conflictul interior este %ntre dorin5a lui *hi5ă de a rămâne un omcinstit$ care %6i respectă familia$ 6i dorin5a de nestăvilit de a acumula#ani. elini6tea se instalează la prima apari5ie a lui +ică la han.

(onfruntarea dintre cei doi ilustrează lupta dintre omul cinstit care#inecuvântează locurile 6i spiritul malefic al lui +ică. cceptând condi5iileimpuse de +ică de a-i spune 8cine trece$ cine zice 6i cine ce faceA$primind %nsemnele porcilor săi 6i acceptând să primească %n schim#ul#anilor ni6te 8grăsuniA fura5i$ *hi5ă nu mai are cale de %ntoarcere 6ia6teaptă următorul pas al lui +ică. )entru a i se opune %6i ia anumitemăsuri care se dovedesc inutile & F pistoale$ o slugă nouă$ ni6te câini'.(u ultimele semne ale moralită5ii$ *hi5ă face efortul de a renun5a lacâ6tigul necinstit 6i de a-l trăda pe +ică. (omite %nsă două gre6eli nu %i

mărturise6te lui )intea că o parte din #anii pe care %i schim#a %i rămânea


9/9

lui 6i o folose6te pe na drept momeală pentru a-l surprinde pe +ică lahan cu dovezile asupra lui anii din 6erpar'. 3ecunoscând că a gre6it$dar că nu o poate lăsa pe na %n urma lui$ *hi5ă %6i %njunghie so5ia cugândul de a se sinucide apoi. 4pera este clasică prin rigoare$ structura

simetrică$ cu ac5iune gradată %n cele / capitole. )ersonajul esteconstruit cu mijloace tradi5ionale &din exterior prin raportare la medii$ lafapte 6i la alte personaje'$ dar preponderente sunt mijloacele proGeianalitice$ respectiv prezentarea confluctului interior$ folosirea stiluluiindirect li#er &autorul redă presupusele gânduri ale personajelor fără afolosi vor#a de tip dicendi'$ a monologului 6i a dialogului. Hltimul capitol$finalul$ are valoare de epilog$ su#liniind ideea principală a operei 6i seaflă %n rela5ie de simetrie cu incipitul. 0inalul este unul %nchis$ destinelepersonajelor sunt trasate. 2n spiritul moralist al lui Slavici$ cei care 8s-audat cu răulA tre#uie să plătească acest lucru prin moarte$ iar

cei nevinova5i scapă= %n preajma )a6telui$ #ătrâna 6i copiii pleacă %nora6$ %n lipsa lor producându-se tragedia. +ocurile se purifică prin foc$ iar personajul reflector vină să %ncheie moralizator$ spunând că 8a6a le-afost datăA. )rin reluarea replicii personajului reflector$ se realizeazăsimetria incipitfinal$ care sugerează ciclicitatea vie5ii. ceastăconstruc5ie simetrică pune %n eviden5ă caracterul moraliGator al operei$conflictul eviden5iind %ncălcarea unei norme morale care nu poaterămâne nepedepsită. stfel$ din rela5ia incipit - final putem deduceconcep5ia scriitorului potrivit căreia legile morale persistă asupraexisten5ei umane. Slavici este un adept al lui (onfucius 6i$ conformideilor acestuia$ aplică %n 8Moara cu norocA principalele virtu5i moraleanalizate de filosoful chinez sinceritatea$ cinstea$ cumpătarea$ operadevenind o pledoarie pentru echili#rul moral= scriitorul român este astfel8un autor pe deplin sănătos %n concep5ieA. &M. 1minescu'

3. 1881 Moara Cu Noroc de Ioan Slavici

Documents

Transcript of 3. 1881 Moara Cu Noroc de Ioan Slavici