Om u 1u, prin Filosofi definitu "animalu ra-tionalu", este un' a fiintia vietiuitoria ereata dupatipulu si asemenarea lui Domnedieu, alu earuisufletu mai virtosu prin libertatea voiei, prinmemorire si prin potintiele sale spiretuali, darmai virtosu prin dreptate si prin santienia semenaeu tipulu lui Domnedieu. - Aeeste doue pro-prietati d'in urma omulu ee-e-dreptu Ie-a pier-dutu prin peeatu, dar in Cristosu Ie pote reea-stiga de nou, deea i va tiene mandateIe si va paz!invetiatureIe Basericei.

OmuIu d'in doue privintie se pote esamina:1) D'in privinti'a t r u p u I u i; 2) D'in privinti'as u fl e t u I u i. - Si asia seiinti'a dcspre omu()ri ant h r 0 poI 0 g i'a are doue parti principali.

1. In t r. D'in cate feliuri de parti constitu-tive sta trupulu omenescu?

Res p. Trupulu omenescu preste totu st~td'in ,d6ue feliuri de p~trti constitutive: d'in partitiepane, si d'in pa1'ti moli. - Partile cele tie-pane, (v&1't6se)sunt: 6sale, cu sgarcii si cn den-tii. - Pa1'tile cele moli sunt: muschii, nervii,intestinele, venele cu sal1gele, organele semti1'iicu nervii sei organici, grasimea (catra carea sepotu adauge c1'erii si medu'a) membranele (oripelitiele) si pielea.

2. In t 1'. De ce sema sunt 6sale ?Resp. 6sale sunt de ace'a sema, ca se scu-

tesca si se contiena (se tiene la-o-lalta) cele'lalteparti ale trupului,· ca se-i dee forma trupului, sica se scntesca partile interne; asia d. e. capa-tin'a capului scutesce crerii, cosiulu pieptului sic6stele scutescu anim'a, plamanele s. c. 1. -6sale parte sunt incrustate intre sine, parte suntlegate la-o-lalta prin 6sa de inchiaiatu1'a si prin

sgarci, si t6te la-o-lalta formeza scheletulu. -S c he let u I u omenescu are trei parti princi-pali, adeca: capulu, trunchiulu, si estremitatile(manele si peci6rele). De aici se impartiesce apoiSl trupulu omenescu in trei parti principali.

3. In t r. Ce trebue· se scimu noi desprefirea 6saloru?

R.e s p. Despre firea 6saloru trebue se scimu,cumca 6sale stau d'in d6ue parti constitutive:d'in parti sgarci6se si d'in parti lut6se. Partilecele sgarciose impromuteza osaloru elasticitate,era cele lut6se fragilitate. In omulu celu des-voltatu, osale de comunu stau d'in l/S partisgarci6se si d'in 2/S parti lutose. - Deca intrepartile aceste constitutive este ceva dispropor-·tiune: atunci 6sale suferu; pentru-ca deca suntinai multe decatu cum trebue partile cele sgar-ci6se: atunci 6sale se facu moli si indoiti6se(incovoiose); er' deca sunt mai multe partilelut6se: atunci 6sale se facu prea tiepane, sfar-matiose si fragile. - Oaus'a acestei dispropor-tiuni de comunu jace in nutrementulu necore-spundietoriu. Dar sl etatea inca are influintia inacest'a privintia ; asia d. e. 6sale pruncutiuluisi mai virtosu ale sugetoriului sunt mai indoi-tiose, precandu 6sale omului adultu sunt maifragile. De aici provine, ca in etatea infantiei sia copilariei asia de usioru se instrimba spatele,ma~ele si peciorele, precandu la cei adulti estemal frecuenta frangerea 6saloru .

.4. In t r. Cum se potu clasifica mai binepartIle cele mol i ale trupului omenescu?

Res p. Pa1'tile cele' mol i ale trupului ome-nescu este mai bine a Ie clasifica de dupa fun-ctiunile vitali mai p1'incipali. Da1'functiunile prin-cipali ale vietiei trupesci sunt: nut1'i1'ea,misica-rea, semti1'ea, si vo1'bi1'ea. Trupulu functiunileaceste Ie implinesce p1'in unele pa1'ti de ale sale,ca1'i d'in acest'a p1'ivintia se chiama 0 l' g a n e.P1'in u1'mare, pa1'tile cele moli ale t1'upului sepotu clasifica in patru clase, ca1'i sunt: 1.) 01'-ganele nut l' i r i i; 2.) o1'ganele m is i car i i ;3.) o1'g-anele s e m t i l' i i; 4.) o1'ganele v or-b ir i i. Desp1'e ca1'i mai detaiatu in a1'ticlii u1'-matori.

5. In t1'. Ce este de sciutu p1'este totu de-sp1'e 0 l' g a n e d'in punctu de vedere peda-

. ?gOglCU.

Res p. Despre 0 l' g an e d'in punctu de ve-dere pedagogicu preste totu este de sciutu, cumcaaceste asupr'a desvoW"1'iipoteriloru trupesci auinfluintia decidietoria. Deca organele lucra regu-latu: trupulu este sanitosu si se desvolta pote-rile; da1' deca lucrarea o1'ganeloru devine nere-gulata si disordinata: trupulu inca devine mor-bosusi poterile slabescu.

CAPU I.Organele nutririi.

1. In t 1'. In ce consiste nutrirea?Resp. Nutrirea consiste intru ace'a, ca pri-

mindu noi ceva materia nut1'itiva, acest'a orga-nele 1'espetive 0 prelucra, si partile nutrit61'ie ale

-ei Ie conducu in sange, medilocindu schimbari-rea materiei, era partile cele nefolosivere d'im-preuna cu cele s epar ate, Ie deJ?ar~eza d'i~irupu. Anume, partile acele constItutIVe, canformeza trupulu nostru, prin ace'a se facu. abile{acomodate) pent:-u sustienerea, vietiei, ca. mate:ri'a loru se schlmbaresce ne ncetatu, aSHi, caelementele cele imbetranite Ie suplenescu altelemai n6ue. - Stramutarea acest'a a materiei 0

numimu noi s chi m bar ire a mat er i e i; eralucrarea ace'a a vietiei trupesci, carea medilo-.cesce schimbarirea materiei, se numesce n u-trire ori nutritiune. - Nutrirea este cead'anteia si cea mai esentiala conditiune a vietieitrupesci, pentru-ca nutrirea medilocesce schim-barirea materiei, dela carea aterna vie t i'a ceatrupesca. Pana-ce susta in trupu schimbarireamateriei, pana atunci trupulu este vi u; dar in-,data ce inceta schimbarirea materiei: trupulu sepreface in cadavru. - M0 r b u I u nu este alt'adecatu decurgerea disordinata (ori procesulu dis-Qrdinatu) a schimbaririi materiei. Chiar pentruace'a se fimu cu grigia, ca dela trupu se se de-parteze t6te acele influintie, cari aru pote se tul-bure ori se chiar S1impiedece cursulu regulatu.alu schimbaririi materiei, precum sunt d. e. re--cel'a,ingreunarea stomacului, mancarile si beutu-rele stricati6se, aerulu coruptu s. c. 1.

Fenomenele principali ale nutririi sunt: a)cercularea sangelui; b) respirarea ; c) m.istuirea(consumarea); si d) separarea (departarea).

2. In tr. a) Cari sunt organele cercuUl,riisangelui?

Res p. Organele cercuUl,rii sangelui sunt:anim'a, venele de pulsu, tuburile capilarie si ar-teriele (venele-, canalele de sange). - C ere u-1are a san gel u i sta d'intr'ace'a, ca sangeleprin contragerea si prin largirea animei adu-cendu-se in misicare, d'intr'o tinda si camara aanimei strabate mai anteiu in plamane, aici tra-gendu aeru in sine, trece intI"0 alt'a tinda sicamara a animei, de unde apoi se versa in ve-nele de pulsu, si respandiendu-se de aici sosescein tuburile capilarie, cari lu-eondueu in artm'ie,ca prin aceste se ajunga erasi in anima. Cercu-larea sangelui este factorulu principalu alu schim-baririi materiei, pentru-ca despre un' a parte san-gele ie susu materiele nutrit6rie ca se Ie con-duca aeele 81 in cele mai micutie parti ale tru-pului, si despre alt'a parte totu sangele ie sususi separamentele, ea acele se Ie curatiesca d'intrupu. De aiei provine ace'a, ca pre langa cer-cularea disordinata a sangelui se tulbura si cur-Bulu regulatu alu schimbal'irii materiei, si ca neinfesteza parte obosel'a, parte ametiel'a si multealte indispusetiuni, eari numai atunei inceta, decacercularea sangelui devine erasi regulata. Se gri-gimu dara, ca cercularea sangelui prin nemicase nu se tulbure, ba inca se 0 ajutamu ace'aprin nutrementu bine alesu, prin vietia cumpe-tata si· prin comotiune corespundiet6ria.

3. In t r. b) Cari sunt organele respirarii?Res p. Organele respirarii sunt: cosiulu

pieputuIui, dtile am'ice (precum sunt: gur'a, nariIe,gutulu, gutiti'a) si conservartOriele am'ice senplamanele. - Res p i r are a sta d'intr' ace'a, caIargindu-se cosiulu pectoraln cn ajutorinlu muschi-loru isolari si pectorali, pr'in caile am'ice, in pla-manele asemene Iargite, strabate aerulu, d'in caresangele primesce ocsigenu, era acidulu carbonicnsi ap'a Ie descarca, ca acele prin res n fl are,carea se intempla prin contragerea cosinlui pe-ctoralu, se esa afara. Constructiunea organuluirespirarii este mai asia de simpla ca si a foiloru,si sta d'in Iargirea si d'in contragerea cosiuluipectoralu. - Cascarea, suspinarea ori oftarea,sughitiarea, mirosirea, sugerea si sorberea, nu

-sunt alt'a decatu variatiunile res pi r a r i i; eratusirea, starnutarea, suflarea, riderea si plangerea,nu sunt alt'a decatu variatinnile res u fl a r i i.- Respirarea este factorulu primu alu vietiei,pentru-ca acest'a aduce sangele in circulatinneprin ace'a ca lu-provede cu ocsigenu, era aciduluearbonicu si aburii de apa i departeza d'intr'in-sulu. De aici provine, ca pre Ianga respirare de-fectu6sa se tulbura cercularea sangelni, era prinincetarea respirarii se stinge vieti'a. - Dnneosin pectoralu Iargu, plamane intregi si gutiti'asanit6sa, sunt conditiunile respirarii regularie.Dreptu ace'a, este de a-se indeparta cu diligintiatotu ce ar pote impedeca desvoltarea libera aeosiului pectoralu, si totu ce ar pote se striceplamaneloru seu se inchida caile aerice. Asia d.e. au influintia daun6sa asupr'a organelorn res-pirarii siederea curbata, stringerea prea tare a

sieleloru, berea in stare inferbintata si recirilercari causeza astmatica, aprindere de plamaniyftisica (eetica, tubercuI6sa), infiamatiune si mar-cedire de gutu, preeum si multe alte b6le de-m6rte.

4.. In t r. c) Cari sunt organele mistuirii?Res p. Organele mistuirii sunt: cavitatea-

gurei, dentii, gutulu eu esofagulu (inghitit6rea)ori tievea de maneare, stomaculu, matiulu sub-tiru si matiulu gro"u, membran'a ventrala (piel-cuti'a pantecelui), ficatulu, splin'a, fierea si balele.- Mis t u ire a sta d'intr'ace'a, ca mancarea ceamenuntita prin r6dere si mesteeata eu bale, pr'ingutu si esofagu trece in stomacu, unde umediel'astomacului incepe mistuirea, prefacendu manca-rea intr'unu fiuidu desu ea cirulu. Cirulu oripapulu asia pregatitu trece d'in stomacu in ma-tiulu celu angustu, unde mestecandu-se cu fiereavenita d'in ficatu, se preface intr'unu fiuidu mes-gosu (balosu, mueosu). De aici apoi in matiulucelu grosu, unde mai pre urma sosesce mutre-mentulu, partile nutrit6rie se tragu in sange.-Mistuirea are mare infiuintia asupr'a sanitatiitrupesci, pentru-ca dela acest'a aterna formareasangelui, si disordinea mistuirii causeza lipsa desange si macrime. - Chiar pentru ace'a, gur'asi dentii se se tiena totude-un'a curati, stomaculuse se feresca de ingreunare, era pantecele se nuse recesca.

5. In t r. d) Cari sunt organele separarii ?Res p. Organele separarii sunt matiele, rerun-

chii, partile cari aduna si departeza urin'a, sipartile curatitorie desange. -Separare~sta d'intr'ace'a, ca materiele neapte pentru nutn-rea trupului, prin organele separarii se despar-tiescu de cele'lalte materie, si materiele acested'impreuna cu separamentulu provenitoriu d'inschimbarirea materiei se departeza d'in trupu.Fenomenele separarii acestei-a sunt: escrementelescaunului, ale urinarii, ,evaporarii, resuflarii, -gUfaiel'a, ventuel' a. - Era cur a t 1l' e a sangeluista d'intr'ace'a,· ca sangele separamentele acele,cari Ie ie susu atunci, candu comuniea trupuluimateri'a cea nutritoria, Ie depune, ca acele pr'inplamani,. pr'in. rerunchi, pr'in ficatu si pr'in pielese esa afara d'in trupu. Si asia fenomenele se-pararii cuprindu in sine S1 fenomenele curatiriisangelui. - Cursulu regulatu alu separarii aremare influintia asupr'a sanitatii trupesci; dreptu-ace'a este dea-se indeparta totu ce ar pote seimpiedece separarea; er'deca observamu impe-decare ori ceva disordine: se ne grabimu a de-parta caus'a disordinei. Asia d. e. impedeca se-pararea regulata obstructiunile, seu astupatur'ade scaunu si de urinare, aerulu coruptu si recel'a.·Astupaturele de scaunu si de urinare de multe-. ori provinu d'intr'acolo ca omulu nu urmeza in-stinctului naturalu, candu acestu-a lu-reflectezala desiertare. Dreptu-ace'a pruncii sunt de a-sereflecta de tempuriu, ca se urmeze totu-de-un'aacestui instinctu, si se nu se strice pre sine prinretienere contr'a-naturala. AI' f:i lucru forte re-

probabilu, deca chiar insusi invetiatoriulu oricrescatoriulu ar fi caus'a a asemene retieneri ..

CAPU II.Organele misicarii.

In t r. Cari sunt organele misidtrii ?Res p. Organele misicarii sunt nervii si mu-

schii, cari d'in urma pre Ia medilocu de comunusunt mai grosi, era catra capete se subtiescu sise termina in nervi. - Mis i car e a sta d'incontragerea si d'in Iargirea muschiloru; si estede done feliuri, adeca: misicare voluntaria simisicare involuntaria. Asia d. e.misicarea estremi-tatiloru (a maneloru si a peciorelol'u) este volun-tal'ia~ pentru-ca aterna dela voi'a nostra, er' mi-sicarea partiloru interne este involuntaria, pentru-ca nu aterna dela voi'a nostra. - Misicarea aremare infl.uinti~ asupr'a vietiei si asupr'a sani-tatii, pentru-ca misicarea regulata intaresce nerviisi muschii, sustiene sanitatea, ajutora schimbari-rea materiei si prin acest'a scutesce vieti'a; pre-candu din contr'a misicarea cea fara cumpetncauseza obosela, tempire si nesemtitiune, - eraneactivitatea causeza paliditate, slabitiune, mo-Iesire, Iene ori trandavia. Si unii omeni ca siacesti-a au un'a fire forte gingasia si iute Ii stricaceva. Pentru ace'a nervii si muschii sunt de a-se intarl prin jocuri prudente, prin sariture, aIer-gari, nrcari, prin gimnastica si prin lucru regu-Iatu. Dar pre Ianga acest'a se fimu cu grigia I'llIa ace'a, ca dupa misicare d'in dtndu in candn

se urmeze si repausu, pentru-ca trupulu in sta-tulu de odichna suplenesce acele sucuri vitali,cari le-a pierdutu intre misicare.

CAPU III.a r g a n e Ie s e m ti r i i.

1. I n t r. Cari sunt organele semtirii?Res p. Organele semtirii sunt: nervii, crerii,

medu'a spinarii si organele proprie dise ale sem-tirii. Cu ajutoriulu organeloru acestoru-a venimunoi la cunoscinti'a a totu ce se intempIa in noisi afara de noi. Cualitatea originaria a organe-loru semtirii aterna ce-e-dreptu deja nascere; darprin grigire se cultivez3 si se intarescu, er' prinnegrigintia slabescu si se strica. La inceputu,dupa nascere, sunt slabe organele semtirii a fi-esce-care pruncu, si mai virtosu nervii si crerii ;dar aceste se desv6lta rapede, si prullculu devi-ne capace a pricepe d'in ce in ce totu mai tareimpi'esiunile d'in afara.

Fenomenele principali ale semtirii sunt: 1.)vederea; 2.) audiulu; 3.) odoratulu (mirosolu) ;4.) gustulu; si 5.) tactulu.

2. In t r. Care este organulu vederii?Res p. Organulu vederii este ochiulu. In in-

tielesu mai largu se tiene de ochiu si gropsi6r'aochiului, sprincen'a, pleop'a, si gen'a; dar in intie-lesu mai stri~su pupill'a (globulu ochiului)face oehiulu. Era pupill'a sta d'in nesee mem-brane (pieleutie), eari formeza eavitati pline deun'a materia transparenta. - V ede rea sta'

d'intr'ace'a ca radiele luminei, cari depre obje-ctele visihile strabatu in t6te directiunile, ajun-gendu S1 in ochiu, in acestu-a asia se intr'unescu,ca pre retiel'a de nervi ce se afla d'innapoi'aochiului, represenMza fidelu objectulu, dela careau strabatutu in ochiu. Retiel'a de nervi iritatade ic6n'a obiectului, impresiunea acest'a prin ner-vulu opticu (nervulu vederii) si prin creri 0 co-munica, cu sufletulu. - Prin vedere observamulumin'a, colorile, splend6rea, precum S1 form'a,misicarea si departarea (distanti'a) objecteloru.Vederea dara este unu mare tesauru, carele nu-Iu .potemu grigi destulu. Ochiulu cu atat' a va fimai perfectu, cu catu va fi in stare se cuprindamai multe objecte; dar totusi atunci i va fi maimare cerculu de activitate, deca va fi in starese desclinesca objecte indepartate si vecine, marisi mici, impresorate de multa si de pucina lumi-na. Dar ochii receru un'a grigia speciala, pentru-ca slabescu usioru, si sunt espusi morburiloru.

3. In t r. Care este organulu audiului?Res p. Organulu audiului este urechi'a, de

carea se tienu scoic'a urechiei, membran'a tim-panei, cavitatea ei, osurelele acustice si labirin-tulu, carele este plenu de unu fluidu apatosu, erapre d'in afara acoperitu ca si cu un'a mregia (re-tiela) de firele nerviloru acustici. Trompet'a eu-stachiana (unu canalu ce se afla in comunicatiunecu cavitatea nariloru) pentru sustienerea ecuili-briului conduce aeru in cavitatea:timpanei siajutoreza audiulu. Cer'a urechiei scutesce urechi'ade pravu, de insecte si de alte asemene. - A u-

diu 1u sta d'intr'ace'a, ca corpurile veniudu invibrare elastica, aducu in vibrare sl aerulu, incare prin acest'a se nascu undulatiuni de sunete.Aceste undulatiuni sosindu pana la urechia,aducu in vibratiune membran'a timpanei si osure-lele acustice cari se afla in atingere cu acesta;de aici impresiunea acest'a se comunica cu ner-vii acustici si prin acesti-a cu crerii, si asiasufletulu si-castiga cunoscintia despre sunetu. -Audiulu este neaperatu de lipsa ca prunculu sepota invetia a vorbi. Care pruncu nu se bucurade sunete, de cantece si de musica: acelu-atrebue se aiba ceva defectu in organulu audiului.Caus'a audiului slabu de comunu este defectuluesercitarii si abundanti'a superflua precum [Sl in-virtosiarea cerei de urechi. D'il1 cOl1tr'a, audiuluprin esercitare se pote aduce la un'a perfectiunemirabila, precum 0 areta acest'a esemplulu arti-stiloru de musica.

4. In t r. Care este organulu mirosului?Res p. Organulu m1rosului este ace'a mem-

brana muc6sa, carea acopere cavitatea nariloru,si in carea sunt intretiesute firele nervului olfa-cticu. - M i l' 0 sol u sta d'int:r'ace'a ca atomiivolabili ai corpuriloru mirositorie lipindu-se demembran'a muc6sa, pre acest'a se topescu siiri-teza nervusculii olfactului, cari apoi impresiuneaacest'a prin creri 0 comunica cu sufletulu. -Semtiulu acestu-a se desv6lta mai tardlu, si ne-mica alt'a nu poftesce decatu numai tienerea cu-rata a nariloru S1ferirea de tabacere n e mod e-l'ata. - Catarulu (trocn'a) nu este alt'a decatu

starea de inflamatiune (aprindere) a membraneiolfactice provenit6ria mai virtosu d'in recela.

5. In t r. Care este organulu gustului?Re sp. Organulu gustului este limb'a, carea

este acoperita de un' a membrana bal6sa intre-tiessuta de firele nerviloru gustarii. - Gus t u 1usta d'intr'ace'a, ca materi'a gustu6sa resolvindu-se pre membran'a cea bal6sa a limbei, aduce iniritatiune negelii nervali cari acoperu partea su-peri6ria a limbei, si asia prin creri eserciteza in-fluintia asupr'a sufletului. - Semtiulu acestu-anumai atunci incepe a-se desvolta mai tare,candu incepu a cresce dentii pruncutiului, dardupa ace'a devine curondu S1 predomnitoriu, inasia mesura, catu prin un' a im bucatura de zacharu,de meru si de aluatu coptu, suntemu in stare a-iindupleca spre t6te pre prunci. Prin esercitarese perfectioneza si devine mai finu S1acestu semtiu,precum areta esemplulu mediciloru alu che-mistiloru si alu bucatariloru. Altcum destinatiu-nea propria a gustului este: scutirea stomaculuide stricatiune.

6. In t r. Care este organulu tactului?Res p. Organulu tactului este pielea, carea

este intretiessuta de cele mai fine fire nervali,formandu deasupr'a pielei nesce bobocele ori spu-diele (bes1cutie.) - T act u 1u sta d'intr'ace'a,ca objectele venilldu in atingere CD trupulunostru, eserciteza influintia asupr'a spudielelorupielei, care impresiune apoi spndielele cu ajuto-riulu nervusculiloru, alu creriloru si alu medueispinarii 0 comunica cu sufletulu. - Deca atin-

gerea nostra eu objeetele d'in afara este aetiva:atingerea acest'a se ehiama tactu; era deca estepassiva: atingerea se ehiama semtiu. Inst1'umen-tele p1'ineipali ale tactului sunt eapetele degete-10ru, unde bobocele ori spudielele pielei suntmai muIte si mai perfeete. - Semtiulu acestu-aeu atat'a se desvolta in pruDcu mai rapede simai perfeetu, eu catu i damu mai muIte ocasiunica se atinga totu. Semtiulu aeestu-a prin eser-eitare se pote perfeetiona in asia mesura, eatueei orbi dela, nascere, eu ajuto1'iulu tactului potufi in stare a deosebi inca S1 colorile.

CAPU IV.Organele vorbirii.

In t r. Ca1'i sunt o1'ganele vorbi1'ii?Res p. O1'ganele vorbirii sunt: plamanele,

gutulu eu berigat'a (gutiti'a), eavitatea gurei .eueeriulu gurei, eu limb'a, cu dentii si eu buzele,p1'ecum S1 cavitatea nariloru. - V 0 r b ire asta d'intr'ace'a, ea aerulu esmisu d'in plamanev1'endu se esa afa1'a pr'in gutitia, aduce in vi-brare ae1'ulu d'in gutu, si sunetulu astfeliu pro-dusu eS1ndu afara, in ealea sa se moduIeza inmoduri diverse prin limba, prin denti ori gin-gine, p1'in~uze si p1'incavitatea nariloru. - V01'-birea fiindu mediloeulu principalu alu eomuni-catiunii spirituali, merita un'a speciala atentiune.Limb'a are influintia esentiala asup1"a vorbi1'iicurate; dar la nesce nou-naseuti limb'a este le-gata de falc'a de diosu p1'inun'a membrana fina;

acest'a este asia numit'a peliti'a limbei, de caretrebue liberata limb'a. - Misicarea ori invertireaprea usiora seu prea grea a limbei causeza pel-ticia (balbaitura), gangavia s. c. 1., cari defectealtcum se potu delatura prin deprindere sirguin-ti6sa. - Estensinnea, seu inaltimea si profundi-mea tonnlui aterna dela gutu si dela gutitia. Ca.propunerea se nn fia monotona si inamena: e s-ten s i un e a tonului tJ'ebue se fiacelu pucinudeun'aoct a va; dar prin esercitare fiesce-care tonu poteajunge la acesta estensinne. Altcum tonulu tre-bue se fia curatu si sononl; asupr'a ce au mareinfluintia traiulu vietiei, cumpetulu, retienereadela mancari unse si dela beuture spirituose s.c. 1. - In urma, poterea si durat'a tonului aternadela plamani, cari prin urmare receru multagrigia. - Caus'a m uti m i i se afla in orga-nele audiului si nu int.r' ale vorbirii, si provined'intr'acolo, ca pmnculu (ca surdu) neaudindu.sunetele, neci nu este in stare se invetie a-Ieimita acelesi, si asia remane mutu.

Sufletulu in intielesu mai largu este ace'afiintia invisibila, carea da vietia ca si ace'a tru-pului, catu acestu-a este in stare a semti, a-semisica liberu si a-se sci apera si seuti. Asemenefiintia se afla si in animale; si prin urmare sianimalele au sufletu. Er' in intielesu mai strinsu