2.Analist Programator.final

Învăţământul profesional şi tehnic în domeniul TICProiect cofinanţat din Fondul Social European în cadrul POS DRU 2007 – 2013

Beneficiar - Centrul Naţional de Dezvoltare a Învăţământului Profesional şi Tehnicstr. Spiru Haret nr.10-12, sector 1, Bucureşti-010176, tel. 021-311 11 62, fax. 021-312 54 98, [email protected]

Instrumente de evaluare

Domeniul: INFORMATICĂ

Calificarea: ANALIST PROGRAMATOR

Nivel 3 avansat

2009

Cuprins

1. Introducere.......................................................................................................................62. Alegerea şi utilizarea testelor...........................................................................................83. Instrumente de evaluare.................................................................................................13MODULUL I: SISTEME DE CALCUL ŞI REŢELE DE CALCULATOARE.......................14

Testul 1.......................................................................................................................16Testul 2.......................................................................................................................19Testul 3.......................................................................................................................21Testul 4.......................................................................................................................24Testul 5.......................................................................................................................27

Evaluarea sumativă a modulului: Sisteme de calcul şi reţele de calculatoare............30Test sumativ 1.............................................................................................................31

Bibliografie..................................................................................................................35MODULUL II: PROIECTAREA ALGORITMILOR.............................................................36

Testul 1.......................................................................................................................38Testul 2.......................................................................................................................40Testul 3.......................................................................................................................43Testul 4.......................................................................................................................45Testul 5.......................................................................................................................48Testul 6.......................................................................................................................51Testul 7.......................................................................................................................54

Evaluarea sumativă a modulului: Proiectarea algoritmilor..........................................58Test sumativ 1.............................................................................................................59Test sumativ 2.............................................................................................................65

Bibliografie..................................................................................................................72MODULUL III: LIMBAJE DE PROGRAMARE..................................................................73

Testul 1.......................................................................................................................75Testul 2.......................................................................................................................78Testul 3.......................................................................................................................83Testul 4.......................................................................................................................87Testul 5.......................................................................................................................93Testul 6.......................................................................................................................98Testul 7.....................................................................................................................101

Teste de evaluare sumativă pentru modulul: Limbaje de programare......................106Testul sumativ 1........................................................................................................107Testul sumativ 2........................................................................................................110

BIBLIOGRAFIE.........................................................................................................115MODULUL IV: PROGRAMAREA MODULARĂ..............................................................116

Testul 1.....................................................................................................................118Testul 2.....................................................................................................................122Testul 3.....................................................................................................................127Testul 4.....................................................................................................................130Testul 5.....................................................................................................................135Testul 6.....................................................................................................................141

Teste de evaluare sumativă pentru modulul: Programarea modulară......................146Testul sumativ 1........................................................................................................147Testul sumativ 2........................................................................................................151

MODULUL V: METODE ŞI TEHNICI CLASICE DE PROGRAMARE.............................155Testul 1.....................................................................................................................157Testul 2.....................................................................................................................159Testul 3.....................................................................................................................163

2

Testul 4.....................................................................................................................166Testul 5.....................................................................................................................169Testul 6.....................................................................................................................173Testul 7.....................................................................................................................178Testul 8.....................................................................................................................180Testul 9.....................................................................................................................184Testul 11...................................................................................................................191Testul 12...................................................................................................................194

Teste de evaluare sumativă pentru modulul: Metode şi tehnici clasice de programare198Testul sumativ 1........................................................................................................199Testul sumativ 2........................................................................................................205Testul sumativ 3........................................................................................................210

Bibliografie................................................................................................................215MODULUL VI: PROGRAMAREA ORIENTATĂ OBIECT...............................................216

Testul 1.....................................................................................................................218Testul 2.....................................................................................................................221Testul 3.....................................................................................................................224Testul 4.....................................................................................................................226Testul 5.....................................................................................................................231Testul 6.....................................................................................................................234Testul 7.....................................................................................................................237Testul 8.....................................................................................................................240Testul 9.....................................................................................................................242Testul 10...................................................................................................................244Testul 11...................................................................................................................246Testul 12...................................................................................................................248Testul 13...................................................................................................................250Testul 14...................................................................................................................253

Teste de evaluare sumativă pentru modulul Programarea Orientată Obiect............255Testul sumativ 1........................................................................................................256Testul sumativ 2........................................................................................................259

Bibliografie263MODULUL VII: CONCEPEREA PRODUSELOR MULTIMEDIA.....................................264

Testul 1.....................................................................................................................266Testul 2.....................................................................................................................270Testul 3.....................................................................................................................273Testul 4.....................................................................................................................276Testul 5.....................................................................................................................278Testul 6.....................................................................................................................280Testul 7.....................................................................................................................282Testul 8.....................................................................................................................284Testul 9.....................................................................................................................287Testul 10...................................................................................................................289

Teste de evaluare sumativă pentru modulul Conceperea produselor multimedia....291Testul sumativ 1........................................................................................................292Testul sumativ 2........................................................................................................295Testul sumativ 3........................................................................................................298

Bibliografie................................................................................................................302MODULUL VIII: CREAREA SITE-URILOR WEB............................................................303

Testul 1.....................................................................................................................305Testul 2.....................................................................................................................308

Testul 3.....................................................................................................................312

3

Testul 4.....................................................................................................................315Testul 5.....................................................................................................................317Testul 6.....................................................................................................................319Testul 7.....................................................................................................................321

Testul 8.....................................................................................................................325Teste de evaluare sumativă pentru modulul Crearea site-urilor Web.......................328

Testul sumativ 1........................................................................................................329Testul formativ 2........................................................................................................332Testul sumativ 3........................................................................................................338

Bibliografie................................................................................................................342MODULUL IX: BAZE DE DATE......................................................................................343

Testul 1.....................................................................................................................345Testul 2.....................................................................................................................347Testul 3.....................................................................................................................350Testul 4.....................................................................................................................353Testul 5.....................................................................................................................355Testul 6.....................................................................................................................357Testul 7.....................................................................................................................359

Teste de evaluare sumativă pentru modulul Baze de date.......................................363Testul sumativ 1........................................................................................................364Testul sumativ 2........................................................................................................367

BIBLIOGRAFIE.........................................................................................................372MODULUL X: MODELAREA SISTEMELOR INFORMATICE.........................................373

Testul 1.....................................................................................................................375Testul 2.....................................................................................................................377Testul 3.....................................................................................................................380Testul 4.....................................................................................................................382Testul 5.....................................................................................................................389Testul 6.....................................................................................................................392Testul 7.....................................................................................................................394

Teste de evaluare sumativă pentru modulul Modelarea sistemelor informatice.......401Testul sumativ 1........................................................................................................402Testul sumativ 2........................................................................................................407

Bibliografie................................................................................................................412MODULUL XI: PROIECTAREA SISTEMELOR INFORMATICE.....................................413

Testul 1.....................................................................................................................415Testul 2.....................................................................................................................418Testul 3.....................................................................................................................422Testul 4.....................................................................................................................424Testul 5.....................................................................................................................426Testul 6.....................................................................................................................429Testul 7.....................................................................................................................433Testul 8…..…………………………………………………………………………………435Testul 9.....................................................................................................................438Testul 10...................................................................................................................444Testul 11...................................................................................................................448Testul 12...................................................................................................................452Testul 13...................................................................................................................459Testul 14...................................................................................................................461

Teste de evaluare sumativă pentru modulul Proiectarea sistemelor informatice......465Test sumativ 1...........................................................................................................466Test sumativ 2...........................................................................................................472

4

Test sumativ 3...........................................................................................................480.Test sumativ 4.........................................................................................................492Bibliografie505

MODULUL XII: IMPLEMENTAREA SISTEMELOR INFORMATICE..............................506Testul 1.....................................................................................................................508Testul 2.....................................................................................................................510Testul 3.....................................................................................................................513Testul 4.....................................................................................................................515Testul 5.....................................................................................................................517Testul 6.....................................................................................................................519Testul 7.....................................................................................................................521Testul 8.....................................................................................................................524Testul 9.....................................................................................................................526

Teste de evaluare sumativă pentru modulul Implementarea sistemelor informatice 528Test sumativ 1...........................................................................................................529Test sumativ 2...........................................................................................................532

Bibliografie................................................................................................................5354. Bibliografie....................................................................................................................536

5

1. Introducere

Această colecţie de instrumente de evaluare reprezintă unul dintre rezultatele activităţilor

desfăşurate de cadrele didactice în cadrul Proiectului cofinanţat din Fondul Social

European în cadrul POS DRU 2007 – 2013 Învăţământul profesional şi tehnic în

domeniul TIC. Prin activităţile sale proiectul şi-a propus să realizeze cadrul favorabil

creşterii calităţii programelor de formare profesională în opt calificări legate într-un mod

semnificativ de TIC.

Instrumentele de evaluarea cuprinse în acest material au fost elaborate pentru a fi utilizate

de persoanele care, în cadrul şcolii postliceale au responsabilităţi în formarea profesională

din domeniul Informatică, calificarea Analist programator, nivelul 3 avansat de calificare.

În elaborarea lor s-a avut în vedere creşterea calităţii pregătirii elevilor prin promovarea

unei evaluări riguroase a proceselor de învăţare şi rezultatelor învăţării asociate unor

module esenţiale pentru calificarea Analist programator. Acestea sunt:

1. Sisteme de calcul şi reţele de calculatoare

2. Proiectarea algoritmilor

3. Limbaje de programare

4. Programare modulară

5. Metode şi tehnici clasice de programare

6. Programarea orientată obiect

7. Conceperea produselor multimedia

8. Crearea site-urilor Web

9. Baze de date

10.Modelarea sistemelor informatice

11.Proiectarea sistemelor informatice

12. Implementarea sistemelor informatice

Majoritatea instrumentelor de evaluare prezentate în continuare reprezintă modalităţi de

susţinere a învăţării şi se integrează în categoria evaluărilor formative prin care se asigură

măsurarea progresului elevilor în atingerea competenţelor specifice fiecărui modul al

calificării. Sunt selectate, de asemenea, şi instrumente cu ajutorul cărora puteţi stabili

existenţa suportului necesar pentru atingerea obiectivelor unei lecţii sau a unui grup de

lecţii pe care elevii urmează să le parcurgă. O parte a instrumentelor elaborate sunt

proiectate pentru evaluările sumative, orientate în direcţia documentării consistente pentru

obţinerea certificării ulterioare a calificării.

6

Instrumentele propuse solicită atât sarcini legate de activităţile prezentate în cadrul

materialelor de învăţare, realizate în cadrul proiectului pe care le puteţi găsi pe site-ul

acestuia, dar şi realizarea de activităţi complementare. Un număr important de teste

prevăd activităţi cu caracter de sinteză, care urmăresc măsurarea capacităţii dobândite de

elevi de a rezolva sarcini de lucru sau teoretice complexe, specifice calificării, prin

integrarea mai multor competenţe.

Sunt prezentate în această culegere sunt 134 teste dintre care 75 au un grad ridicat de

integrare a cunoştinţelor, deprinderilor şi competenţelor. Prin 27 dintre aceste teste puteţi

realiza evaluări sumative ale căror rezultate, în conformitate cu cadrul normativ specific al

învăţământului profesional şi tehnic, documentează atingerea rezultatelor învăţării vizate şi

sunt luate în considerare în cadrul procedurilor de certificare a calificării profesionale în

conformitate cu prevederile metodologiilor de certificare în vigoare.

7

2. Alegerea şi utilizarea testelor

Informațiile, dovezi privind cunoștințele, deprinderile și competențele dobândite de elevi,

sunt furnizate de către aceștia prin realizarea unora dintre activitățile de învățare

organizate de profesori sau pe acelea special proiectate pentru stabilirea progresului în

învățare și a performanțelor. Acestea pot fi transmise de elevi numai oral, numai în scris,

sunt identificate de profesor prin observarea unor activități practice și/sau analiza

produselor acestor activități, sunt raportate de alte persoane implicate în pregătirea

practică sau sunt o combinație a acestora care are în vedere inclusiv utilizarea tuturor

facilităților oferite de TIC. Luând în considerare toate acestea, în cadrul prezentei lucrări,

s-a utilizat drept definiție de lucru pentru instrumentele de evaluare formularea conform

căreia acestea reprezintă solicitările specifice adresate elevilor de a genera, în contexte

precizate, și transmite informații într-un mod specificat în vederea aprecierii și emiterii

unor judecăți de valoare referitoare la procesele de învățare și rezultatele învățării în raport

cu criterii prestabilite.

În literatura de specialitate și în activitatea curentă instrumentele de evaluare se întâlnesc

sub diferite denumiri: item, întrebari, test, probă de evaluare, exerciții, temă, ascultare

orală, colocviu, lucrare practică, referat, potofoliu, lucrare de laborator, probă practică,

experiment, lucrarea scrisă, extemporal, teză, proiect, examen, etc. Pentru prezentarea

lor s-a optat pentru denumirea generică de test. Datorită faptului că unele cerințe sunt

îndeplinite prin efectuarea unei combinații de activități practice, de probe scrise și/sau

orale s-a folosit adeseori în prezentare denumirea de probă de evaluare cu sensul de

încercare la care va fi supus elevul prin care urmează să se constate și să se decidă

asupra atingerii rezultatelor învățării asociate unei calificări descrise de Standardul de

Pregătire Profesională al acelei calificări.

Numai utilizarea corespunzătoare a instrumentelor de evaluare poate conduce la

colectarea de informații corecte, clare și suficiente pe baza cărora să fie posibilă

formularea unor decizii credibile și documentate privind procesul de învățare și rezultatelor

învățării. Este astfel necesară înțelegerea exactă și aplicarea corectă, la momentul

oportun, a procedurilor de evaluare, numai în scopul pentru care au fost elaborate, pentru

a realiza o evaluare de calitate. De asemenea, indiferent de modalitatea prin care sunt

transmise/furnizare dovezile, pentru o corectă evaluare este necesară realizarea unor

activități pregătitoare vizând organizarea evaluării și a administrării testelor, pregătirea

aprecierii dovezilor colectate și a luării deciziilor și a modului de transmitere a rezultatelor

8

și a unor noi sarcini de învățare elevilor sau/și altor persoane. Despre toate acestea sunt

oferite detalii pentru fiecare test, atunci când ele sunt necesare.

Evaluarea promovată în această lucrare este parte a procesului de învățare și este ea

însăși o experiență de învățare. Procedurile folosite în evaluare au grade de complexitate

diferite, care pot fi concretizate printr-o paletă largă de solicitări adresate elevilor de la un

singur item (de exemplu un item cu alegere duală cu răspuns oral) până la activități

complexe, desfășurate pe o perioadă mai mare de timp, eventual în echipă, cum este

cazul unor proiecte. Pe de altă parte, în funcție de complexitatea rezultatelor învățării,

acestea pot fi evaluate adecvat prin măsurare, cu un grad mare de obiectivitate, sau prin

apreciere, cu un nivel ridicat de subiectivism. Dacă ne referim de exemplu la cunoștințe, în

cadrul taxonomiei lui Bloom trecerea de la simplu la complex prin succesiunea :

cunoaștere, înțelegere, aplicare, analiză, sinteză, evaluare, este însoțită de instrumente de

evaluare care, pentru adecvare, măresc deschiderea răspunsurilor date de elevi: itemi

obiectivi, întrebări de genul ce înțelegi prin..., exerciții, probleme, subiecte de sinteză,

dizertație. Testele propuse au ținut seama de aceste aspecte. Cel care utilizează probele

de evaluare propuse este sprijinit, prin indicaţiile din prezentarea testelor, să stăpânească

procesele de măsurare, apreciere și decizie cerute de fiecare instrument în parte, elaborat

adecvat obiectivelor vizate.

Probele de evaluarea selectate în prezenta culegere au fost elaborate având ca repere

obiectivele evaluării și localizarea, în cadrul programului de formare, a momentului oportun

de utilizare.

Datorită diversității dispozitivelor de evaluare, respectiv a modalităților prevăzute pentru

culegerea, prelucrarea, interpretarea informațiilor și prezentarea rezultatelor evaluării,

precum și a contextelor și scopurilor pentru care sunt folosite, prezentarea lor presupune

grade diferite de detaliere.

Autorii au avut în vedere la prezentarea testelor în primul rând posibilele nevoi ale

colegilor, cu eventual mai puțină experiență în învățământ, care doresc să-și

îmbunătățească prestația de evaluator. În general, utilizatorului îi sunt necesare informații

privind destinația, cerințele și modul de administrare, resursele necesare, modul de

corectare și notare. Aceste informații au fost grupate în categoriile descrise în continuare.

Prezentarea testului. Fiecare test este prezentat pe scurt. Sunt arătate în câteva fraze

recomandările privind utilizarea testului, localizarea, în cadrul programului de formare, a

9

perioadei optime de utilizare, instrucțiuni utile de aplicare a testului, precum și alte

informații relevante privind natura activităților elevilor, evaluatori etc.

Obiectivele evaluării. Ce se va evalua, în strânsă legătură cu modul cum vor fi folosite

rezultatele obţinute, este cuprins în obiectivele evaluării. Acestea sunt raportate la

competențe și criteriile de performanță asociate lor, dar uneori și la procesele pe care

urmează să le desfășoare elevii, la obiective operaționale sau la conținuturi tematice.

Indiferent de varianta de prezentare pentru care s-a optat, obiectivele de evaluare sunt

puse în relație cu competențele, criteriile de performanță și condițiile de aplicabilitate care

le subsumează. Obiectivele evaluării se pot identifica cu o parte sau cu toate criteriile de

performanță asociate uneia sau mai multor competențe. Pentru evaluările sumative

obiectivele se regăsec printre competențele modulului.

Resursele necesare. Când este necesar, testele oferă toate informațiile necesare privind:

aparatele, materialele, auxililarele (liste de coduri, scheme, cărți tehnice etc.) necesare

realizării evaluării.

Condițiile în care se recomandă a fi realizată evaluarea. În această secțiune sunt

oferite date privind locația recomandată pentru realizarea evaluării (sală, laborator, atelier,

secție de producție etc.), eventualele elemente de organizare a spațiilor (lucru individual,

câte doi, grupe) și a procedurilor (schimbarea punctelor de lucru, lucrul individual urmat de

o anumită organizare, pe grupe sau în plen), modul în care sunt asistați elevii pe timpul

desfășurării probelor, cum și de către cine. În general sunt prezentate informațiile care

standardizează procedura de evaluare, altfel spus sunt reglementate condițiile de

administrare astfel încât să se asigure calitățile testului în oricare unitate de învățământ în

care este folosit.

Durata evaluării. Timpul de lucru (10 min, 30 min, 1 oră, etc.) sau durata evaluării ( 2 luni

pentru realizarea unui proiect și 15 min. pentru prezentarea lui etc.) reprezintă un element

cheie de care s-a ținut cont. Pentru unele instrumente de evaluare nu este necesară sau

nu poate fi estimată acesată durată, dar pentru altele reprezintă un element important,

fiind criteriu de evaluare menționat corespunzător.

Cerințele adresate elevului – Testul propriu-zis sau enunțul. Prezentarea cerințelor, a

sarcinilor de lucru pentru elevi, este influențată de metoda de evaluare pentru care s-a

optat. Veți găsi cerințe cu răspuns oral, probe scrise, practice sau combinații ale lor

integrate, de regulă, strategiei de învățare și adecvate metodei alese.

Instrucțiuni pentru elevi. Au rolul de a prezenta clar, fără ambiguitate modul de

îndeplinire a cerințelor, procedurile care trebuie respectate, dacă acestea nu sunt cuprinse

și transmise implicit de enunț. Instrucțiunile au o paletă largă de prezentare de la

10

instrucțiuni simple, încercuiți răspunsul pe care îl considerați corect, la unele riguroase și

complexe cum sunt cele în legătură cu realizarea unui experiment sau produs. Ele pot

conține și atenționări, avertizări, recomandări sau restricții, dar în aceeași măsură pot fi

indicații/proceduri pentru situații speciale: dacă ați încercuit din greșeală un răspuns

incorect atunci..... Au fost inserate numai instrucțiunile strict necesare.

Criteriile de evaluare și notare. Toate testele prezintă riguros modul de apreciere

indiferent dacă s-a optat pentru notarea analitică sau cea holistică (globală). În funcție de

test, aceasta se concretizează simplu prin Bine, Corect, Incorect, Greșit, etc. prin

descrierea performanței sau prin acordarea de puncte care cumulate conduc la valoarea

finală a notei. Uneori, prin luarea în considerație a tuturor variantelor de răspuns posibil

sau pentru prezentarea modului de notarea holistică această secțiune are cea mai mare

întindere din prezentarea testului.

Pentru că elevul trebuie să fie informat despre criterii și modul de notare, despre

performanța minimă acceptată pentru promovare și punctajul minim corespunzător,

prezentarea acestei s-a făcut cu mare rigoare.

Instrucțiuni pentru asistenți și evaluatori. Sunt prezentate limitele în ceea ce privește

asistența acordată elevilor pentru realizarea cerințelor sau precizări privind conduita

evaluatorului. Sunt prezentate detalieri privind aprecierile pentru cazurii absolut necesare,

în special pentru cele calitative și/sau eventuale pricizări suplimentare privind notarea. Se

vor regăsi în această secțiune de prezentare a testelor două categorii de instrucțiuni:

privind procedurile de îndrumare în realizarea probei și privind procedurile de corectare

sau apreciere și notare.

Modul de transmitere și sugestii de valorizare a rezultatelor evaluării. Sugestii privind

deciziile care pot fi luate în raport cu performanțele elevilor. Ele sunt necesare în special

pentru îmbunătățirea învățării.

Uneori este necesară transmiterea detaliată a tuturor acestor informații. În alte cazuri

multe dintre informații sunt furnizate implicit, prin modul de formulare a cerințelor pentru

elevi, prin baremul de corectare și de notare sau prin instrucțiunile care însoțesc testul.

Culegerea de teste este însoțită de o selecție a principalelor surse bibliografice și adrese

de Internet utile.

Autorii speră că această selecție de teste vă va fi de un real ajutor în activitatea didactică.

Orice observație privind această lucrare sau sugestie de îmbunătățire a unora dintre

11

probele de evaluare prezentate pot fi transmise persoanelor de contact, a căror adresă a

găsiți pe site-ul Proiectului cofinanţat din Fondul Social European în cadrul POS DRU

2007 – 2013 Învăţământul profesional şi tehnic în domeniul TIC.

12

3. Instrumente de evaluare

13

Modulul I: Sisteme de calcul şi reţele de calculatoare

14

AUTOR:CIOBANU MARIANA VIOLETA – profesor, grad I , Colegiul Tehnic

”Media”, Bucureşti

COORDONATOR:

STĂNICĂ GIOVANNA – profesor, gradul I, Colegiul Tehnic de Poştă şi Telecomunicaţii “Gh. Airinei”

CONSULTANŢĂ:

VIOREL ŢIGĂNESCU – expert CNDIPT

IOANA CÎRSTEA – expert CNDIPT

ANGELA POPESCU – expert CNDIPT

DANA STROIE – expert CNDIPT

15

Testul 1

Competenţa: foloseşte resursele hardware şi software

Obiectivele evaluării:

- Să cunoască componentele hardware ale unui sistem de calcul- Să descrie rolul componentelor hardware ale unui sistem de calcul

Prezentarea testuluiAcest test poate fi utilizat în timpul lecţiei având ca scop controlarea şi susţinerea învăţării componentelor hardware ale unui sistem de calcul.

Tipul testului: probă orală

Durata evaluării Timp de lucru: 30 minute

Enunţuri:1. Definiţi placa de bază. Enumeraţi 3 componentele care pot fi montate pe placa de

bază. 2. Definiţi microprocesorului. Care este rolul său în cadrul sistemului de calcul.3. Explicaţi următoarele noţiuni:

a. BIOS (Basic Input Output System) b. CMOS (Complementary Metal Oxide Semiconductor)

4. Exemplificaţi trei dispozitivelor de stocare a datelor. 5. Descrieţi rolul dispozitivelor periferice de intrare şi al celor de ieşire. Daţi 6 exemple

de dipozitive periferice de intrare şi de ieşire şi explicaţi rolul lor.

Instrucţiuni pentru elevi Răspunsul corect la unul dintre enunţuri reprezintă o evaluare parţială care poate fi transformată în notă împreună cu alte răspunsuri date de acelaşi elev.

Criteriile de evaluare şi notare Se acordă 10 puncte astfel

1 punct din oficiu Enunţul 1 – 2 puncte Enunţul 2 – 2 puncte Enunţul 3 – 2 puncte Enunţul 4 – 1 punct Enunţul 5 – 2 puncte

Barem de corectare şi notare:

1. Placa de bază este componenta de bază a unităţii centrale şi este denumită şi motherboard (placă mamă). Ea denumeşte funcţiile şi capacităţile fiecărui calculator și conţine cele mai importante elemente ale unui PC: microprocesorul, cipul BIOS, memoria, sistemul de stocare, sloturile de extensie şi porturile. Toate acestea sunt controlate de elementul cel mai important al plăcii de bază: cipsetul .

Pentru răspunsul corect se acordă 2 puncte

16

2. Microprocesorul sau Unitatea Centrala de Prelucrare UCP este componenta de bază a unui calculator calculatorului şi are rolul de a dirija celelalte dispozitive, de a împărţi sarcini fiecăreia, de a coordona şi verifica execuţia sarcinilor primite. Din punct de vedere construnctiv el este un circuit integrat VLSI (Very Large Scale Integration) programabil, alcătuit din milioane de tranzistori.

Microprocesorul realizează urmatoarele activităţi: decodifică instrucţiunile programului, solicită operanzii, execută calcule aritmetico-logice, transmite altor componente din sistem mesaje şi semnale de control, sincronizează întreaga funcţionare a calculatorului.

Pentru răspunsul corect se acordă 2 puncte.

3. BIOS (Basic Input Output System) - este o componentă hard de memorie, în care se găseşte un modul program ce asigură o conexiune minimală cu suporţi de memorie externă. Acest program caută pe suporţi de memorie externă sistemul de operare şi dacă-l găseşte îl lansează în execuţie. La pornirea calculatorului se preia conţinutul din BIOS şi din CMOS în memoria externă ca un program care se pregăteşte a fi executat şi se lansează în execuţie. Acum BIOS-ul este de tip Flash, adică poate fi rescris de către utilizator (upgrade în cazul unor noi versiuni de BIOS, corectarea greşelilor precedente, suport pentru componente noi).

CMOS (Complementary Metal Oxide Semiconductor) - este o componentă hard de memorie întreţinută de o baterie. În această memorie se păstrează date personale despre caracterul de folosire a calculatorului: parola de intrare, configuraţia de bază; semiconductoarele CMOS folosesc circuitele: NMOS (polaritate negativă) şi PMOS (polaritate pozitivă).


4. Exemple de dispozitive de stocare: Floppy disk Hard disk Unităţi optice (CD, CD-RW, DVD, DVD-RW) Unităţi flash

Pentru răspunsul corect se acordă 1 punct.

5. Dispozitivele de intrare permit introducerea datelor în memorie:

Tastatura; Mouse-ul; Aparatul foto; Camera video; Touch screen; Scanner; Microfonul.

Dispozitivele de ieşire permit vizualizarea/extragerea datelor Monitoarele;

17

Proiectoarele; Imprimantele; Boxele; Căştile; Plotterele.


Instrucţiuni pentru evaluatori Pentru fiecare răspuns corect, indiferent de formulare sau formatul de scriere (text, grafic, schemă logică etc.) se va acorda punctajul prevăzut în barem. Întrebările se pun în timpul lecţiei pe măsură ce se prezintă conţinutul „Componente Hardware”. Răspunsul corect la unul dintre enunţuri reprezintă o evaluare parţială care poate fi transformată în notă împreună cu alte răspunsuri date de acelaşi elev.

18

Testul 2



- Să cunoască toate tipurile de conectori- Să realizeze conectarea componentelor unui sistem de calcul - Să realizeze configurarea software a componetelor unui sistem de calcul

Prezentarea testuluiTestul va fi folosit la finalul lecţiei având ca scop verificarea atingerii obiectivelor lecţiei.

Tipul testului: oral şi practic


Condiţiile în care se recomandă a fi realizată evaluareaTestul are loc în laboratorul de informatică, elevilor li se vor pune la dispoziţie diferite componente periferice, (cel puţin: mouse (port paralele, USB, fără fir), tastatură, imprimantă (USB, paralel, fără fir), stick de memorie, aparat fotodigital, cameră foto digitală, scanner, boxe, microfon, căşti, telefon mobil) pentru a fi conectate la unitatea centrală.

Enunţ:Subiectul I - oral

1. Ce este un port? Daţi exemple de tipuri de porturi.2. Identificaţi tipurile de porturi în componentele puse la dispoziţie.3. Ce reprezintă un driver?

Subiectul II – practic1. Realizaţi conectarea următoarelor dispozitive periferice: mouse, tastatură,

imprimantă, scanner, video-proiector.2. Realizaţi instalarea şi configurarea următoarelor dispozitive periferice: imprimantă,

scanner, video-proiector.

Instrucţiuni pentru eleviRăspunsul corect la unul dintre enunţurile unui subiect reprezintă o evaluare parţială care poate fi transformată în notă împreună cu alte răspunsuri date de acelaşi elev.


1 punct din oficiu Subiectul I: 3 punte, câte unul pentru fiecare răspuns corect Subiectul II: 6 puncte, câte 3 puncte pentru fiecare cerinţă.


Subiectul I ......................................................................................................3 puncte

19

1. Porturile pot fi de intrare sau de ieşire (I/O) şi ele realizează conectarea echipamentelor periferice. Dintre porturile prin intermediul cărora se realizează conectarea la sistemul de calcul amintim: serial, USB, FireWire, paralel, SCSI, reţea, PS/2, audio, video, infrared, bluetooth..........................................1 punct

2. Pentru identificarea corectă a tuturor tipurilor de porturi se va acorda 1 punct.

3. Drivere-le sunt mici programe software folosite de sistemul de operare pentru a controla accesul direct la componentele hardware ale sistemului. Orice resursă fizică conectată la unitatea centrală, pentru a fi funcţională, necesită drivere sau fişiere informative................................................................1 punct.

Subiectul II..................................................................................................... 6 puncte1. Pentru realizarea corectă a conexiunilor se acordă ............................. 2 puncte2. Pentru instalarea şi configurarea conform instrucţiunilor şi sistemului de

operare...................................................................................................4 puncte

Instrucţiuni pentru evaluatori Pentru fiecare răspuns corect, indiferent de formulare sau formatul de scriere (text, grafic, schemă logică etc.) se va acorda punctajul prevăzut în barem. Răspunsul corect la unul dintre enunţuri unui subiect reprezintă o evaluare parţială care poate fi transformată în notă împreună cu alte răspunsuri date de acelaşi elev.

20

Testul 3



- Să cunoască procedura de instalare a unui software de sistem, software utilitar sau software specializatSă instaleze şi să configureze software de sistem/utilitar/specializat

- Să utilizeze software de sistem şi utilitar pentru întreţinerea software a sistemului de calcul

- Să cunoască legislaţia în vigoare cu privire la utilizarea aplicaţiilor

Prezentarea testuluiTestul va fi utilizat la finalul unui grup de lecţii în vederea evaluării rezultatelor învăţării pentru tema Componente software. Instalarea aplicaţiilor.

Tipul testului: Probă orală şi practică

Durata evaluării Timp de lucru – 100 minute.

Condiţiile în care se recomandă a fi realizată evaluareaTestul are loc în laboratorul de informatică, se vor pune la dispoziţia elevilor CD/DVD-uri cu software de sistem, software utilitar, driver-e, software specializat.

Enunţ:Subiectul I - oral

1. Ce este sistemul de operare?2. Care sunt funcţiile sistemului de operare?3. Descrieţi noţiunea de software utilitar. 4. Explicaţi ce este un firewall.5. Explicaţi noţiunile de: Freeware, Shareware, Licenţă, Copyright. În ce condiţii poate

fi utilizat un software indiferent de natura sa?

Subiectul II – probă practicăRealizaţi instalarea următoarelor aplicaţii:

a. Program antivirusb. Program de arhivarec. Sistem de gestiunea bazelor de dated. Mediu integrat de dezvoltare a aplicaţiilor

Instrucţiuni pentru eleviRăspunsul corect la unul dintre enunțurile unui subiect reprezintă o evaluare parţială care poate fi transformată în notă împreună cu alte răspunsuri date de acelaşi elev.


1 punct din oficiu Subiectul I: 3 puncte

21

Subiectul II: 6 puncte


Subiectul I...................................................................................................... 3 puncte

1. Sistemul de operare reprezintă totalitatea programelor care asigură utilizarea optimă a resurselor fizice şi logice ale unui calculator gestionând întreaga activitate a sistemului de calcul. Sistemul de operare asigură interfaţa dintre utilizator şi sistemul de calcul oferind utilizatorului accesul la toate resursele sistemului.

Pentru răspunsul corect se acordă 0,5 puncte.

2. Funcţiile sistemului de operare:

- gestionarea componentelor hardware ale sistemului de calcul- coordonarea şi controlul execuţiei programelor- comunicarea utilizatorului cu sistemul de calcul- managementul directoarelor şi a fişierelor


3. Software-ul utilitar include programe cu grad mare de generalitate, puse la dispoziţia utilizatorilor pentru a realiza anumite prelucrări specifice asupra informaţiilor, prelucrări comune pentru toţi utilizatorii unui sistem de calcul. Exemple de software utilitar: programe de arhivare-dezarhivare a datelor, programe antivirus, programe firewall, programe pentru realizarea conversiilor de suport, motoare de căutare.


4. Un firewall este o aplicaţie care monitorizează şi filtrează permanent transmisiile de date realizate între calculator şi Internet in vederea blocării accesului neautorizat. Mesajele care intră sau ies din calculator trec prin firewall care le examinează şi le blochează pe acelea care nu indeplinesc criteriile de securitate. El inspectează deci traficul după un set de reguli. Tehnica folosită constă în mascarea adreselor IP din reţeaua internă faţă de utilizatorii din Internet.


5. Copyright-ul este modalitatea legală de protejare a lucrărilor de orice fel, publicate sau nepublicate, cu condiţia ca aceste lucrări să aibă o formă tangibilă.

Shareware se referă la aplicaţiile care se procura direct (fară intermediari) de la persoana care le-a creat. Distribuirea lor poate fi gratis sau nu. Aceste aplicaţii pot fi copiate şi transmise altor utilizatori.

Aplicaţiile de tip freeware sunt programe protejate de dreptul de autor, sunt difuzate gratis prin generozitatea autorului, dar nu pot fi vândute fără acordul acestuia.

Licenţele sunt drepturi de utilizare a unor software-uri, acordate în urma achiziţionării software-ului de la persoanele/companiile care le produc. Licenţa este valabilă pentru un calculator, dar există şi licenţe ce permit instalarea programului

22

pe mai multe calculatoare. Licenţele permit folosirea programului, dar nu au drept de comercializare a lor.

Utilizarea unui software indiferent de natura sa se face doar dacă există dreptul de al utiliza dat de: licenţă, shareware sau freeware.


Subiectul II........................................................................................ 6 puncte

a. Instalarea şi configurarea corectă pentru un program antivirus 1 punctb. Instalarea şi configurarea corectă pentru un program de arhivare 1 punctc. Instalarea şi configurarea corectă a unui sistem de gestiunea bazelor de date 2

puncted. Instalarea şi configurarea corectă a unui mediu integrat de dezvoltare a aplicaţiilor 2

puncte

Instrucţiuni pentru evaluatori Pentru fiecare răspuns corect, indiferent de formulare sau formatul de scriere (text, grafic, schemă logică etc.) se va acorda punctajul prevăzut în barem. Răspunsul corect la unul dintre enunţurile unui subiect reprezintă o evaluare parţială care poate fi transformată în notă împreună cu alte răspunsuri date de acelaşi elev.

23

Testul 4



- Să cunoască avantajele şi facilităţile oferite de utilizarea reţelelor de calculatoare- Să identifice echipamentele utilizate în cadrul unei reţele de calculatoare- Să realizeze conectarea unui sistem de calcul la o reţea locală.

Prezentarea testuluiTestul va fi utilizat la finalul unui grup de lecţii are în vedere evaluarea rezultatelor învăţării pentru tema Reţele de calculatoare.

Tipul testului: probă orală şi practică


Condiţiile în care se recomandă a fi realizată evaluareaTestul are loc în laboratorul de informatică, calculatoarele formează o reţea locală. Profesorul va pune la dispoziţia elevilor echipamente de reţea precum: placă de reţea, modem, hub, switch, cablu de date, driver-e pentru instalarea echipamentelor de reţea.

Enunţ:Subiectul I – probă orală

1. Ce este o reţea de calculatoare?2. Enumeraţi trei avantaje pe care le oferă utilizarea reţelelor locale.3. Enumeraţi trei facilităţi oferite de Internet.

Subiectul II – probă practicăRealizaţi conectarea unei staţii de lucru la reţeaua locală din laboratorul de informatică.

Instrucţiuni pentru eleviRăspunsul corect la unul dintre subiecte reprezintă o evaluare parţială care poate fi transformată în notă împreună cu alte răspunsuri date de acelaşi elev.


1 punct din oficiu Subiectul I – 4 puncte Subiectul II – 5 puncte


Subiectul I ................................................................................. 4 puncte

1. O reţea de calculatoare reprezintă un ansamblu de calculatoare interconectate prin intermediu unor medii de comunicaţie, în vederea partajării resurselor fizice şi logice de care dispun calculatoarele conectate.

24


2. Se va lua în considerare oricare combinaţie de trei dintre:

Reducerea costurilor prin partajarea perifericelor. În cadrul unei reţele care dispune de imprimante său scanere de reţea (periferice direct conectate la un echipament de reţea: switch, hub), orice staţie din reţeaua respectivă are posibilitatea de a îşi scana sau tipări documentele indiferent de localizarea fizică a resursei sau a utilizatorului. Nu este nevoie ca fiecare staţie să dispună de imprimantă proprie. Deci, e nevoie de mai puţine periferice şi prin aceasta se reduc substanţial costurile. Totodată preţul licenţelor pentru reţele este mai ieftin decât pentru fiecare calculator în parte.

Cresterea fiabilitătii prin accesul la mai multe echipamente de stocare alternative.

Reţelele oferă un mediu de comunicare puternic - utilizatorii aflaţi la deparărtare unii de alţii pot uşor comunica între ei prin diferite mijloace cum ar fi e-mail, chat-uri, forum-uri, blog-uri.

Obtinerea rapidă a datelor. Serverele păstreză date şi le partajează cu utilizatorii reţelei. Orice modificare făcute de un utilizator într-un document din reţea, este văzută imediat de ceilalţi, ţinând cont de anumite politici de securitate.


3. Se va lua în considerare oricare combinaţie de trei dintre:

Serviciul de poştă electronică, sau e-mail, (electronic mail) permite unui utilizator să trimită un document de tip text, grafică, sunet sau film către orice altă persoană care deţine a adresă de e-mail.

Forum - un “loc de întâlnire” unde se discută pe marginea unor subiecte ce aparţin unor domenii de interes.

Transferul de fişiere cunoscut sub numele de FTP (File Transfer Protocol) este unul dintre primele servicii dezvoltate pentru Internet. Cu ajutorul acestei aplicaţii se pot transfera fişiere de pe un calculator pe altul, calculatoare aflate la distanţă.

Chat-ul este o altă formă de comunicare pe Internet, permitând dialogul on-line, în timp real, a 2 sau mai multi utilizatori.

Blog este un site web în care sunt postate articole scrise într-o manieră personală, un fel de jurnal pe Internet ce conţine articole periodice. Articolele postate sunt păstrate în ordine cronologică prin intermediul unor arhive (articolul cel mai recent este primul vizualizat). Însemnările sunt datate ştiind cu exactitudine când a fost scris. Blog-urile sunt accesibile publicului larg care au dreptul de a face comentarii, de a îşi lăsa impresiile vis-a-vis de articolele citite. Blog-urile pot fi utilizate ca jurnal personal online sau ca instrumente pentru diferite campanii publicitare ale politicienilor, sau programe media ale campaniilor comerciale.


Subiectul II ....................................................................................... 5 puncte

25

- Selectarea corectă a echipamentului necesar ...............................1 punct- Conectarea corectă şi instalarea echipamentelor .......................... 2 puncte- Configurarea calculatorului şi punerea în funcţiune........................2 puncte

Instrucţiuni pentru evaluatori Pentru fiecare răspuns corect, indiferent de formulare sau formatul de scriere (text, grafic, schemă logică etc.) se va acorda punctajul prevăzut în barem. Răspunsul corect la unul dintre enunţurile unui subiect reprezintă o evaluare parţială care poate fi transformată în notă împreună cu alte răspunsuri date de acelaşi elev.

26

Testul 5



Să cunoască unitățile de măsură pentru memorie

Să realizeze transformarea datelor pentru reprezentarea acestora în memorie

Să realizeze transformări de numere între diferite baze de numeraţie

Prezentarea testuluiTestul va fi utilizat la finalul unui grup de lecţii în vederea evaluării rezultatelor învăţării pentru tema Reprezentarea internă a datelor.

Tipul testului: probă scrisă


Enunţ:Subiectul I – încercuiţi răspunsul corect

1. Cea mai mică unitate de memorie adresabilă este:a. Bit-ulb. Octet/Bytec. Cuvântul de memoried. Zona de memorie

2. Metoda utilizată pentru reprezentarea caracterelor speciale în memorie este:a. Sistemul binarb. Codul ASCII extinsc. Codul ASCII standardd. Sistemul hexazecimal

3. Pentru reprezentarea unui număr întreg negativ se foloseşte:a. Codul complementarb. Sistemul binarc. Virgula mobilăd. Virgula fixă

4. Pentru scrierea numerelor în sistemul hexazecimal se folosesc:a. cifrele 0-9b. literele A-Fc. cifrele de la 0-9 şi literele A-Fd. valorile cuprinse între 0-16

5. Fie valoarea 102. Sistemul de numeraţie cu număr minim de cifre pentru această valoare este:

a. Sistemul binarb. Sistemul octalc. Unicodd. Sistemul zecimal

Subiectul II

27

Identificaţi asocierile corecte dintre litere coloanei A şi cifrele corespunzătoare din coloana B.

Coloana A Coloana Ba. Bitb. Virgulă mobilăc. Operaţii logice derivated. Megaoctete. Octet inferior

1. semn, caracteristică, mantisă2. OR, NOT3. 0,14. multiplu de byte5. XOR, NAND6. multiplu de gigabyte7. bitul cel mai din stânga al unei zone de memorie8. bitul cel mai din dreapta

Subiectul IIIFie valorile:

a. 146b. -34c. 56,55

Rezolvaţi următoarele cerinţe:

1. Specificaţi pentru fiecare valoare tipul şi modul de reprezentare în memorie.2. Calculaţi pentru fiecare număr valoarea ce sa va memora.

Instrucţiuni pentru eleviLa subiectul I – există un singur răsouns corectLa subiectul II – pentru fiecare variantă din coloana A există un singur corespondent în coloana BPentru subiectul III punctul 2 se vor transcrie pe foie şi calculele intermediare, nu doar valoarea finală.


1 punct din oficiu Subiectul I : 2,5 puncte, câte 0,5 puncte pentru fiecare punct Subiectul II: 2,5 puncte, câte 0,5 puncte pentru fiecare element din coloana A Subiectul III: 4 puncte

o Cerinţa 1: 1 puncto Cerinţa 2: 3 puncte


Subiectul I....................................................................................................2,5 puncteSe acordă 0,5 puncte pentru fiecare răspuns corect1-b, 2-b, 3-a, 4-c, 5-d

Subiectul II...................................................................................................2,5 puncteSe acordă 0,5 puncte pentru fiecare răspuns corecta-3, b-1, c-5, d-4, e-7

Subiectul III:1. .........................................................................................................0,75 punctea. 146: număr natural, reprezentare binară

28

b. -34: număr întreg, reprezentare în virgulă fixă denumită şi cod complementarc. 56,55:număr real, reprezentare în virgulă mobilă2. .........................................................................................................3,25 punctea. (146)10=(10010010)2 împărţiri repetate la 2 şi reţinerea resturilor în ordine

inversă.........................................................................................0,75 puncteb. Pentru reprezentare valorii -34 algoritmul este următorul ................1 punct

- reprezentarea binară a numărului 34 pe 16 biţi: 00000000000100010- obținerea complementului lui 34 față de unu:1111111111011101- se adună 1 la complement:0000000000000001- reprezentarea valorii -34 este: 1111111111011110

c. Pentru reprezentare valorii 56.55 algoritmul este următorul........1,25 puncte- Reprezentare în binar a lui 56 şi 0,55

o (56)10=(111000)2

o (0,55)10 =(0,(1001))2

o (56,55)10 =(111000,(1001))2

- Normalizarea valorii: (111000,(1001))2=1,11000(1001)) x 25

- Calculul componentelor reprezentării: o Semn (1 bit): 0 o Caracteristica (8 biţi): C = exponent + exces = 5 + 127 = 132

=(10000100)2

o Partea fracţionară (23 biţi): f = 11000100100000000000000

0 1 0 0 0 0 1 0 0 1 1 0 0 0 1 0 0 1 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0

Instrucţiuni pentru evaluatori Pentru fiecare răspuns corect, indiferent de formulare sau formatul de scriere (text, grafic, schemă logică etc.) se va acorda punctajul prevăzut în barem.

29

Învăţământul profesional şi tehnic în domeniul TICProiect cofinanţat din Fondul Social European în cadrul POS DRU 2007 – 2013

Beneficiar - Centrul Naţional de Dezvoltare a Învăţământului Profesional şi Tehnicstr. Spiru Haret nr.10-12, sector 1, Bucureşti-010176, tel. 021-311 11 62, fax. 021-312 54 98, [email protected]

Test sumativ 1

Competenţe:

Foloseşte resurse hardware şi software Partajează resurse în cadrul unei reţele locale de calculatoare Reprezintă date în memoria calculatorului

Tipul testului: Probă scrisă, orală şi practică.

Condiţiile în care se recomandă a fi realizată evaluarea

Testul va fi susţinut în laboratorul de informatică, dotat cu componente PC şi software utilitar, de sistem precum şi un mediu de dezvoltare integrat.

Timp de lucru: 100 minute

Enunţ:

Subiectul I – oral şi practic

1. Se vor pune la dispoziţia elevului următoarele componente hardware:- Unitatea centrală

- Periferice: tastatură, mouse, imprimantă, scanner împreună cu software pentru instalare, videoproiector

- Kit-uri de instalare: sistem de operare, antivirus, un mediu de dezvotare integrat

Cerinţe: a) Conectaţi perifericele la unitatea centrală. Explicaţi ce tipuri de conectare regăsiţi la

perifericele din enunţ.

b) Presuspunând că sistemul de operare este instalat, puneţi în funcţiune sistemul de calcul şi instalaţi perifericele din enunţ.

c) Realizaţi instalarea programului antivirus şi a MDI-ului.

2. Considerând o reţea de calculatoate conectate la Internet rezolvaţi următoarele cerinţe:

a) Alegeţi un site care permite crearea de conturi gratuite de e-mail şi creaţi un cont pentru clasa dvs.

b) Explicaţi noţiunea de transfer de fişiere şi modul de utilizare.

c) Instalaţi o imprimantă de reţea în cadrul reţelei din laboratorul de informatică.

Subiectul II – probă scrisă

1. Completaţi enunţurile

a. Codul ASCII conţine un număr de ............ de numere întregi utilizate pentru reprezentarea în memoria a unor caractere, numere, semne de punctuaţie, şi celor mai uzuale caractere speciale.

b. Bitul reprezintă ..................................... unitate de date/informaţie care poate fi reprezentată şi prelucrată de către un sistem de calcul.

c. Pentru o zonă de memorie bitul cel mai din stânga poartă denumirea de bitul .............................................

d. Pentru reprezentarea numerelor naturale în memoria internă a sistemelor de calcul se foloseşte.................................

2. În funcţie de tipul lor calculaţi reprezentarea numerelorde la punctele a-d în memorie.

a. 145;

b. -24;

c. 12,75;

d. -134,75;

3. Utilizând legăturile dintre bazele 2,8,10,16 realizaţi conversiile:

a. (189)10=(..........)2=(..........)8=(.........)16

b. (12,25)10=(..........)2=(..........)8=(.........)16

Instrucţiuni pentru elevi

Pentru proba practică, Subiectul I, veţi folosi videoproiectorul instalat pentru a prezenta cerinţa 1 c), 2 a) 2 c).

Criteriile de evaluare şi notare:

Se acordă 10 puncte astfel: 1 punct din oficiu Subiectul I – 6 puncte, câte un punct pentru fiecare enunţ. Subiectul II – 3 puncte, câte un punct pentru fiecare enunţ.


Subiectul I:Cerinţa 1......................................................................................................... 3 punctea) Se vor nota următoarele aspecte:........................................................ 1 punct

Realizarea corectă a conexiunilor

Identificarea porturilor

31

b) Se vor nota următoarele aspecte:........................................................ 1 punct

a. Selectarea corectă a drivere-lor în conformitate cu sistemul de operare instalat

b. Utilizarea corectă a funcţiilor sistemului de operare cu privire la instalarea componentele hardware

c. Setarea corectă a parametrilor perifericelor

c) Realizaţi instalarea programului antivirus şi a MDI-ului..........................1 punct

Cerinţa 2.................................................................................................. 3 puncte

a) Alegeţi un site care permite crearea de conturi gratuite de e-mail şi creaţi un cont pentru clasa dvs......................................................................................1 punct

accesarea unui server de mail introducerea datelor pentru deschiderea contului stabilirea unui nume de cont şi o parolă

b) Explicaţi noţiunea de transfer de fişiere şi modul de utilizare.......................1punct

Transferul de fişiere este un protocol de reţea (File Transfer Protocol) care este utilizat pentru a transfera fişiere între două calculatoare conectate la Internet. Acest protocol este implementat sub forma unui program server care rulează pe un calculator şi a unei aplicaţii client care se conectează la server. Între cele două programe comunicarea respectă standardul FTP, care impune comenzile ce pot fi utilizate, succesiunea acestora, răspunsurile posibile şi acţiunile care trebuie executate în urma lor.Atunci când un utilizator foloseşte FTP pentru a transfera fişiere, el este practic conectat la doua calculatoare:

calculatorul client, sau local - de pe care se execută programul client de conectare la server, şi pe care se lucra înainte de a lansa FTP şi

calculatorul server, sau aflat la distanţă ("remote") - cel la care programul se conectează pentru a transfera fişiere.

c) Instalarea imprimantei de reţea..................................................................1 punct

- Selectarea corectă a driver-ului în concordanţă cu sistemul de operare

- Setarea corectă a parametrilor imprimantei

- Instalarea corectă ca imprimantă de reţea

- Testarea imprimantei

Subiectul II:1. Completaţi enunţurile ..................................................................................1 punct

a. Bitul reprezintă cea mai mică unitate de date/informaţie care poate fi reprezentată şi prelucrată de către un sistem de calcul.

b. Pentru o zonă de memorie bitul cel mai din stânga poartă denumirea de bitul cel mai puţin reprezentativ.

c. Pentru reprezentarea numerelor naturale în memoria internă a sistemelor de calcul se foloseşte reprezentarea binară (sau sistemul binar).

32

2. În funcţie de tipul lor calculaţi reprezentarea numerelor în memorie...........1 punct

a. Număr natural: sistemul binar

145= 10010001;

b. Numer întreg: virgulă fixă/cod complementar

-24=1111111111101000;

Numere reale: virgula mobilă simplă precizie

c. 12,75

Semn Exponent Mantisa0 010000010 10011000000000000000000

d. -134,75

Semn Exponent Mantisa1 10000110 00001101100000000000000

3. Utilizând legăturile dintre bazele 2,8,10,16 realizaţi conversiile ..................1punct

a. (189)10=(10111101)2=(275)8=(BD)16

b. (12,25)10=(1100,01)2=(13,2)8=(B,4)16

33

Bibliografie

Sisteme de calcul şi reţele de calculatoare

1. Standardul de Pregătire Profesională pentru calificarea Analist programator www.tvet.ro, septembrie 20092. Curriculum pentru calificarea analist programator www.tvet.ro, septembrie 20093. Materialul de predare pentru calificarea analist programator www.tvet.ro, septembrie 20094. Materialul de predare şi materialul de învăţare pentru modulul Sisteme de calcul şi reţele de calculatoare, calificarea analist programator www.tvet.ro, septembrie 2009

34

http://www.tvet.ro/

http://www.tvet.ro/

http://www.tvet.ro/

http://www.tvet.ro/

MODULUL II: Proiectarea algoritmilor

35

AUTOR:

STĂNICĂ GIOVANNA – profesor, gradul I, Colegiul Tehnic de Poştă şi Telecomunicaţii “Gh. Airinei”STAN CLAUDIA - profesor, gradul II, Colegiul Tehnic de Poştă şi Telecomunicaţii “Gh. Airinei”

COORDONATOR:CIOBANU MARIANA VIOLETA – profesor, grad I , Colegiul Tehnic


CONSULTANŢĂ:





36

Testul 1Competenţe: Elaborează specificaţiile problemei


- să identifici modalităţi de reprezentare a datelor în memoria internă

Prezentarea testului

Acest test poate fi utilizat atât singur, la sfârşitul temei de învăţare corespunzătoare, cât şi ca o componentă a unei evaluări formative, pentru un grup de lecţii, sau sumative a modulului Proiectarea algoritmilor.

Tipul testului: Probă scrisă


Enunţ: Pentru fiecare item scrieţi pe foaie litera corespunzătoare răspunsului corect.

1. Unitatea elementară de măsură pentru informaţie este:a) Bitulb) Octetulc) Byteuld) Cifra

3. Cea mai mică unitate de memorare adresabilă de către procesor este:a) Cifra binarăb) Bitulc) Octetuld) informaţia

3. Un octet (byte) este format din:

a) 18 biţib) 8 biţic) 28 biţid) 4 biti

4. Datele din memoria internă pot fi:

a) alfanumerice şi nenumericeb) doar numericec) doar alfanumericed) alfanumerice şi numerice.

5. Datele care se reprezintă în memorie pe câte un Byte şi sunt alcătuite din litere mari şi mici ale alfabetului englez, cifre, spaţii, caractere speciale (precum ?, @, #, $, %, ^, &, *, (, ), <, >, ! etc), caractere greceşti şi alte semne se numesc date:

a) numericeb) alfanumericec) reale

d) intregi6. Conform codului ASCII, setul de caractere de bază primeşte coduri între 0-127, iar setul extins între :

a) 128-255b) 127-254c) 128-512d) 127-512

7. Pentru reprezentarea numerelor întregi fără semn se utilizează ca dimensiuni pentru reprezentare:

a) 18 biţi, 36, 64 sau 128 de biţib) 8 biţi, 16, 36 sau 64 de biţic) 8 biţi, 18, 32 sau 64 de biţid) 8 biţi, 16, 32 sau 64 de biţi

8. Numerele reale sunt numerele care sunt formate din: semn, parte întreagă şi parte fracţionară. Ele pot fi reprezentate:

a) În virgulă fixă şi în virgulă mobilă b) Numai în virgulă fixăc) Numai în virgulă mobilăd) Pe 16 biţi

9. Reprezentarea binară pe 8 biţi a numărului 145 este:

a) 01101010b) 10110010c) 10010001d) 11000001


Orice eventual răspuns greşit se încercuieşte şi se taie cu un X şi se înlocuieşte cu răspunsul considerat corect.

Criteriile de evaluare şi notare

Se acorda 1 punct din oficiu.

Se acordă 9 puncte, câte 1 punct pentru fiecare răspuns corect.


1. a; 2. c; 3. b; 4. d; 5. b; 6. a; 7. d; 8. a; 9. c.

Instrucţiuni pentru evaluatori

Pentru fiecare răspuns corect se acordă punctajul din barem

38



- să recunoşti diferenţele între variabile şi constante

- sa identifici tipurile de date

- să utilizezi operatorii aritmetici, relaţionali şi logici


Acest test poate fi utilizat atât singur, la sfârşitul temei de învăţare corespunzătoare, cât şi ca o componentă a unei evaluări formative, pentru un grup de lecţii, sau sumative a modulului.



Exercitiul 1


1. Datele se pot clasifica în: a) Constante şi fixeb) Fixe şi mobilec) Variabile şi mobiled) constante şi variabile.

2. Unei variabile i se atribuie patru entităţi:a) Nume, subtip, valoare, adresă;b) Valoare, data, tip, adresă;c) Nume, adresă, tip, valoare;d) Constantă, valoare, nume, tip.

3. Constantele sunt date care:a) nu îşi modifică valoarea;b) îşi modifică valoarea;c) nu au valoare;d) au mai multe valori;

4. Tipurile de date pot fi:a) Fundamentale si aritmetice;b) predefinite şi definite de utilizator;c) aritmetice şi definite de utilizatori;d) predefinite si aritmetice;

5. Operatori relaţionali sunt:

39

a) > , <, ≥, ≤ , = , ≠ b) negatia logică (not), şi logic (and), sau logic (or).c) : +, -, *, /, %d) !, #,?,$

6. Variabila întreagă n memorează un număr natural impar. Care dintre următoarele expresii are valoarea true?

a. not(n %2<>0) b. n % 2=0 c. n % 2<>0 d. not((n+1) % 2=0)

7. Variabilele x, y, z şi w sunt întregi, x memorează valoarea 2, y memorează valoarea 3, z memorează valoarea 5, iar w memorează valoarea 7. Care dintre următoarele expresii are valoarea true?

a. (y>z)or(x>3)b. (x=z)and((y=3) or (w=7)) c. (z<=w)and(x>0)or(y>=x) d. (y>=3)and(w<7)

Exerciţiul 2

Enunţ: Stabiliţi pentru fiecare afirmaţie dacă este adevărată sau falsă.

a. 10%2=0 Adevarat Fals

b. (12>3) and (14<6) Adevarat Fals

c. ((2+3=5) or (12/6=1)) and (4*3=12) Adevarat Fals


Exerciţiul 1 Orice eventual răspuns greşit se încercuieşte şi se taie cu un X şi se înlocuieşte cu răspunsul considerat corect.

Exerciţiul 2 Pentru rezolvare bifaţi cu x varianta corectă.

Exemplu : Plăcile de reţea sunt dispozitive electronice cu rol de interfaţă între calculator şi

cablul de reţea. Adevarat Fals


Se acordă 10 puncte repartizate astfel:

Exerciţiul 1

40


Exerciţiul 2



Exerciţiul 1

1. d, 2. c, 3. a, 4. b, 5. a, 6. c, 7. c

Exerciţiul 2

a. 10%2=0

Adevarat Fals

b. (12>3) and (14<6)

Adevarat Fals

c. ((2+3=5) or (12/6=1)) and (4*3=12)

Adevarat Fals


Pentru fiecare răspuns corect se acordă punctajul prevăzut în barem

41



- să diferenţiezi tipuri de date în funcţie de caracteristicile lor

- să evidenţiezi operaţiile cu diverse tipuri de date





Enunţ:

Pentru fiecare item scrieţi pe foaie litera corespunzătoare răspunsului corect.

1. Structurile statice de date folosite sunt:a) structura de tip tablou, structura de tip şir de caractere, structura de tip stivă,

structura de tip fişierb) structura de tip arbore, structura de tip şir de caractere, structura de tip articol,

structura de tip fişierc) structura de tip tablou, structura de tip şir de caractere, structura de tip articol,

structura de tip coadăd) structura de tip tablou, structura de tip şir de caractere, structura de tip articol,

structura de tip fişier

2. Structurile dinamice de date sunt:a) structura de tip LISTĂ, structura de tip STIVĂ, structura de tip COADĂ, structura

de tip ARBOREb) structura de tip LISTĂ, structura de tip FIȘIER, structura de tip COADĂ,

structura de tip ARBOREc) structura de tip ARTICOL, structura de tip STIVĂ, structura de tip COADĂ,

structura de tip ARBOREd) structura de tip LISTĂ, structura de tip STIVĂ, structura de tip COADĂ, structura

de tip TABLOU

3. O stiva este o listă simplu înlănţuită gestionată conform principiului:a) LILOb) FILOc) LIFOd) FIFO

4. Grafurile sunt structuri de date care:

42

a) se pot implemente doar ca structuri de date alocate static b) se pot implemente atat ca structuri de date alocate static cât şi alocate dinamic.c) se pot implemente doar ca structuri de date alocate dinamicd) niciuna din variantele de mai sus

5. Într-un arbore un nod este frunză dacă:a) are un descendent directb) nu are nici un descendent directc) are doi descendenţi direcţid) nu are rădăcină

6. Stiva poate fi descrisă astfel:a) ultimul element introdus în stivă este ultimul care poate fi extrasb) primul element introdus în stivă este ultimul care poate fi extrasc) primul element introdus în stivă este primul care poate fi extrasd) ultimul element introdus în stivă este primul care poate fi extras.

7.Coada poate fi descrisă astfel:a) primul element introdus în coadă este ultimul care poate fi extrasb) primul element introdus în coadă este primul care poate fi extrasc) ultimul element introdus în coadă este primul care poate fi extrasd) ultimul element introdus în coada este ultimul care poate fi extras

8. La eliminarea unui element din coadă:a) se elimină primul elementb) se elimină ultimul elementc) se poate elimina orice element d) niciuna din variantele de mai sus

9. La o stivă adăugarea unui nou element se poate face:a) după elementul din vârfb) la baza stiveic) într-o poziţie intermediarăd) niciuna din variantele de mai sus

Instrucţiuni pentru elevi Orice eventual răspuns greşit se încercuieşte şi se taie cu un X şi se înlocuieşte cu răspunsul considerat corect.

Criteriile de evaluare şi notareSe acordă 1 punct din oficiu.Se acordă 9 puncte: câte 1 punct pentru fiecare răspuns corect.

Barem de corectare şi notare: 1-d; 2-a, 3-c; 4-b; 5-b; 6-d; 7-b; 8-a; 9-a

Instrucţiuni pentru evaluatori Pentru fiecare răspuns corect se acordă punctajul prevăzut.

43

Testul 4Competenţe: Reprezintă formal şi grafic algoritmii de rezolvare a problemelor.


- să descrii metoda top-down

- să descrii metoda bottom-up

- să descrii proiectarea modulară

- să descrii proiectarea structurată



Tipul testului: Probă scrisă şi orală


Exercitiul 1


1. Proiectarea top-down:a) Presupune ca va fi scris mai intai subalgoritmul apelat şi apoi cel care

apeleazăb) are ca principal dezavantaj faptul că erorile vor fi detectate târziu, în faza de

asamblare.c) Are ca dezavantaj principal faptul că nu permite programatorului să reducă

complexitatea problemeid) Porneşte de la problema de rezolvat, pe care o descompune în mai multe

probleme ce se pot rezolva separat

2. Există două metode generale de proiectare a algoritmilor, a căror denumire provine din modul de abordare a rezolvării problemelor:

a) metoda top-down şi metoda ascendentă b) metoda top-down şi metoda descendentă c) metoda top-up şi metoda ascendentă d) metoda top-up şi metoda ascendentă

3. Proiectarea top-down mai este cunoscută şi sub denumirea de: a) Proiectare ascendentăb) Divide et imperac) Backtrackingd) Proiectare structurată

4. Avantajele programarii modulare sunt multiple. Care dinntre următoarele enumerări nu este un avantaj al programării modulare?

44

a) Modulele se pot verifica cu atat mai uşor cu cât sunt mai micib) Modulele nu se pot refolosi ori de câte ori avem nevoie de elec) Permite munca în echipă, modalitate prin care se ajunge la scurtarea

termenului de realizare a programuluid) Probabilitatea apariţiei erorilor în conceperea unui subprogram este mult mai

mică decât dacă s-ar lucra cu tot programul iniţial.

5. Metoda bottom-up are ca principal dezavantaj:a) Nu permite programatorului să reducă complexitatea problemeib) Nu permite lucrul în echipe maric) Faptul că fiecare subproblemă nu poate fi dată spre rezolvare unei

subechiped) Faptul că erorile vor fi detectate târziu, abia în faza de asamblare

Exerciţiul 2

Enunţ: Răspundeţi oral pe scurt la următoarele întrebări:

- Ce este un modul?- Care sunt avantajele programării modulare?


Exerciţiul 1Orice eventual răspuns greşit se încercuieşte şi se taie cu un X şi se înlocuieşte cu răspunsul considerat corect.


Se acordă 1 punct din oficiu.

Exerciţiul 1 Se acordă 5 puncte: câte 1 punct pentru fiecare răspuns corect

Exerciţiul 2 Se acordă 4 puncte: câte 2 puncte pentru fiecare răspuns corect


Exerciţiul 1.

1-d, 2-a, 3-b, 4-b, 5-d

Exerciţiul 2.

Ce este un modul?

Modulul este considerat o unitate structurală de sine stătătoare, care poate fi un program, un subprogram, sau o unitate de program.

Un modul poate fi format din mai multe submodule. Fiecare modul realizează o funcţie bine precizată în cadrul întregului program. El apare în mod natural în descompunerea top-down.

45

Modulele sunt independente, dar pot “comunica” între ele prin transmitere de parametri sau prin apeluri.

Rezultă că programarea modulară se bazează pe descompunerea problemei în subprobleme şi proiectarea şi programarea separată a subalgoritmilor corespunzători.

Avantajele programarii modulare sunt multiple. Menţionam în cele ce urmează câteva dintre ele:

- Descompunerea unei probleme complexe în subprobleme este un mijloc convenabil şi eficient de a reduce complexitatea

- Probabilitatea apariţiei erorilor în conceperea unui subprogram este mult mai mică decât dacă s-ar lucra cu tot programul iniţial.

- Rezolvând o problemă mai simplă (un modul), testarea acestui modul se poate face mult mai uşor decât testarea întregului algoritm.

- Permite munca în echipă, modalitate prin care se ajunge la scurtarea termenului de realizare a programului.

- Modulele se pot refolosi de câte ori avem nevoie de ele. Astfel, s-a ajuns la compilarea separată a subprogramelor şi la păstrarea subprogramelor obtinute în biblioteci de subprograme, de unde ele se pot refolosi la nevoie. Reutilizabilitatea acestor subprograme este o proprietate foarte importantă în activitatea de programare. Ea duce la mărirea productivităţii în programare, dar şi la creşterea siguranţei în realizarea unui produs corect.

- Uneori, în timpul proiectării algoritmului sau a implementării lui, se ajunge la concluzia că proiectarea a fost incompletă sau ca unele module sunt ineficiente. În această situaţie programarea modulară este avantajoasă, ea permiţând adaugarea unui modul sau înlocuirea lui cu altul mai performant.

Modulele se pot verifica cu atat mai uşor cu cât sunt mai mici. Abilitatea omului de a verifica corectitudinea unui subalgoritm este mult mai mare pentru algoritmi mici.


Exerciţiul 1Pentru fiecare răspuns corect se acordă punctajul prevăzut.

Exerciţiul 2Pentru fiecare răspuns care să conţină toate informaţiile prezentate în barem, se acordă punctajul prevăzut.

46

Testul 5Competenţe: Reprezintă formal şi grafic algoritmii de rezolvare a problemelor.


- să identifici datele de intrare şi de ieşire ale problemei

- să realizezi algoritmul de rezolvare a problemei

- să verifici dacă algoritmul este corect şi eficient





Exercitiul 1


1. Două numere sunt divizibile (a divizibil cu b sau b divizibil cu a) daca:a) a/b=0 sau b/a=0b) a%b=0 sau b%a=0c) a/b=0 si b/a=0d) a%b=0 sau b%a=0

2. Numărul a este par daca:a) a/10=1b) a%5=0c) a/2=2d) a%2=0

3. Care sunt toţi divizorii pozitivi ai numărului 16?a) 1, 2, 4, 8, 16b) 2, 4, 8,16c) 1, 2, 4, 6d) 1, 2, 3, 4, 5, 6, 7, 8, 9, 10 ,11, 12,13,14,15,16

4. Următoarea secvenţă de algoritm afişează: n, j întregciteşte npentru j ← 1, n execută| dacă (n %j = 0) atunci| | scrie j| |▄

47

|▄

a) Divizorii proprii ai lui nb) Toţi divizorii lui nc) Dacă n este număr pard) Dacă n este număr impar

5. Numim divizori proprii ai numărului x:a) toţi divizorii numărului xb) toţi divizorii numărului x mai puţin 1 si xc) toţi divizorii pari ai numărului xd) toţi divizorii impari numărului x

6. Un număr este prim dacă:a) are divizori propriib) are numai divizori paric) nu are divizori propriid) are numai divizori impari

7. Algoritmul care foloseşte o structură repetitivă cu test iniţial folosit pentru a afla cmmdc a doua numere este;

a) Algoritmul lui Euclidb) Algoritmul lui Euripidec) Algoritmul lui Eucaliptd) Algoritmul lui Eufrat

8. Spunem că un număr este perfect dacă:a) Este egal cu suma divizorilor săib) Este egal cu suma divizorilor săi, fară el însuşic) Este egal cu suma divizorilor proprii ai numărului respectivd) Este egal cu suma divizorilor impari ai numărului respectiv

9. Spunem ca două numere sunt prietene dacă:a) suma divizorilor pari ai unui număr este egală cu celalalt şi inversb) suma divizorilor proprii ai unui număr este egală cu celalalt c) suma divizorilor unui număr este egală cu celalalt şi inversd) suma divizorilor proprii ai unui număr este egală cu celalalt şi invers

Exerciţiul 2

Enunţ: Scrieţi algoritmul cu ajutorul căruia putem calcula valoarea funcţiei f:RR, pentru x dat, număr întreg, unde:



48

Exerciţiul 2 Pentru scrierea algoritmului corect în pseudocod se acordă punctajul prevăzut în barem


Se acordă 3 puncte din oficiu.

Exerciţiul 1 Se acordă 4,5 puncte, câte 0,5 puncte pentru fiecare răspuns corect.

Exerciţiul 2 Se acordă 2,5 puncte pentru algritmul rezolvat corect.


Exerciţiul 1

1-b, 2-d, 3-a, 4-b, 5-b, 6-c, 7-a, 8-b, 9-d

Exerciţiul 2

x, f reale citeşte xdacă ( x<4) atunci f2*x+7altfel dacă (x>=4)and(x<=9) atunci fx altfel dacă ( x>9) atunci fx*x-6scrie f


Exerciţiul 1 Pentru fiecare răspuns corect se acordă punctajul prevăzut.

Exerciţiul 2 Pentru un algoritm în pseudocod corect se acordă punctajul prevăzut.

49

Testul 6Competenţe: Verifică corectitudinea algoritmilor


- să identifici tipurile de erori

- să recunoşti principalele tehnici de depanare a algoritmilor





Exercitiul 1


1. Erorile care provin din introducerea, ca valori de intrare, a unor date de tip diferit de cel prevazut la elaborarea algoritmului se numesc:

a) Erori de trunchiereb) Erori de calculc) Erori de rotunjired) Erori în datele iniţiale

2. Erorile care rezultă din diferenţa între valorile obţinute efectiv şi cele asteptate a fi obţinute se numesc:

a) Erori de rezidualeb) Erori de calculc) Erori de rotunjired) Erori de trunchiere

3. Suma dintre eroarea de trunchiere şi eroarea de rotunjire (de obicei una dintre acestea predomină) conduce la o:

a) Eroare de rotunjireb) Eroroare de calculc) Eroare de trunchiered) Eroare reziduală

4. Eroarea de trunchiere reprezintă:a) diferenţa dintre rezultatul exact (pentru datele de intrare curente) şi rezultatul

furnizat de un algoritm dat utilizând aritmetica exactăb) diferenţa dintre rezultatul produs de un algoritm dat utilizând aritmetica

exactă şi rezultatul produs de acelaşi algoritm utilizând o aritmetică cu precizie limitată

50

c) suma dintre eroarea de trunchiere şi eroarea de rotunjire, dar de obicei una dintre acestea predomină

d) diferenţa între valorile obţinute efectiv şi cele asteptate a fi obţinute

5. Erorile de logică:a) sunt erorile cele mai frecvente şi cel mai uşor de corectatb) apar atunci când numerele sunt tratate ca şiruri de caracterec) se generează atunci când nu se obţin rezultatele aşteptated) apar atunci când ghilimele şi apostrofurile sunt plasate greşit

6. Care dintre următoarele afirmaţii este falsă:a) erorile de sintaxă sunt erorile cele mai frecvente şi cel mai uşor de corectatb) erorile de sintaxă provin din confuzia între majuscule şi minusculec) erorile de sintaxă provin din inchiderea incorecta a parantezelord) erorile de sintaxă provin din confuzia între variabilele globale şi locale

Exerciţiul 2


1. Prin testarea programului se înţelege:

a) numărarea instrucţiunilor programului

b) executărea programului cu scopul de a înţelege programul

c) executărea programului cu scopul de a descoperi o anomalie sau eroare

d) scrierea programului într-un limbaj de programare

2. Testarea funcţională (metoda cutiei negre) presupune:

a) construirea datelor de test astfel încât să permită testarea fiecărei funcţiuni a programului

b) construirea datelor de test astfel încât toate părţile programului să poată fi testate

c) construirea datelor de test astfel încât toate părţile programului să nu poată fi testate

d) construirea datelor de test astfel încât să nu permită testarea fiecărei funcţiuni a programului

3. Testarea care presupune construirea datelor de test astfel încât toate părţile programului să poată fi testate este:

a) Testarea funcţională sau metoda cutiei transparente

b) Testarea structurală sau metoda cutiei transparente

51

c) Testarea funcţională sau metoda cutiei negre

d) Testarea structurală sau metoda cutiei negre

4. Depanarea constă în localizarea erorii, determinarea naturii sale şi corectarea ei. Ea se poate face în mod:

a) dinamic, după executărea programului sau static, în timpul execuţiei acestuia

b) doar static, după executărea programului

c) doar dinamic, în timpul execuţiei programului

d) static, după executărea programului sau dinamic, în timpul execuţiei acestuia




Exerciţiul 1 Se acordă 6 puncte, câte 1 punct pentru fiecare răspuns corect.



Exerciţiul 1

1-d, 2-a, 3-b, 4-a, 5-c, 6-d

Exerciţiul 2

1-c, 2-a, 3-b, 4-d



52

Testul 7Competenţe: Verifică corectitudinea algoritmilor


să identifici erorile algoritmilor

să identifici ordinul de complexitate al algoritmilor





Exercitiul 1


1. Complexitatea unui algoritm se referă la:

a) Numărul de caractere din algoritmb) Numarul de persoane care au scris algoritmulc) cantitatea de resurse consumate la execuţie, adică timp de executie şi spaţiu de

memoried) Numărul de minute necesare scrierii algoritmului

2. Complexitatea spaţiu depinde mult de:

a) timpul de execuţieb) tipurile de date şi de structurile de date folositec) numărul de operaţii elementare efectuate de algoritmd) Numărul de caractere din algoritm

3. Clasa de complexitate din care face parte algoritmul se poate măsura:

a) exact (cantititativ) sau aproximativ (calitativ)b) exact (calitativ ) sau aproximativ (cantititativ)c) doar cantitativd) doar calitativ

4. Timpul de execuţie al unui ciclu este cel mult timpul de execuţie al instrucţiunilor din interiorul ciclului înmulţit cu:

a) 100b) produsul numărului de iteraţii ale tuturor ciclurilorc) 10

53

d) numărul de iteraţii5. De regulă se estimează că o structură repetitivă este de ordinul:

a) O (n)b) O(n2)c) O(log(n))d) O(2n)

Exerciţiul 2


1. Timpul de execuţie al instrucţiunilor din interiorul unui grup de cicluri imbricate este dat de timpul de execuţie al instrucţiunilor înmulţit cu produsul numărului de iteraţii ale tuturor ciclurilor.

Adevarat Fals

2. Timpul de execuţie al instrucţiunii decizionale este cel mult timpul de execuţie al testului plus minimul dintre timpii de rulare pe ramura ATUNCI, respectiv ALTFEL.

Adevarat Fals

3. Dacă avem două cicluri imbricate (for în for de exemplu) putem aproxima complexitatea la O(2n)

Adevarat Fals

4. Un algoritm optimal este un algoritm cu ordinul de complexitate mic.

Adevarat Fals

5. Complexitatea în cazul cel mai defavorabil presupune că timpul de execuţie pentru orice dimensiune dată va fi mai mic sau egal decât limita superioară.

Adevarat Fals

6. Timpul necesar execuţiei unui program nu depinde de numărul de operaţii elementare efectuate de algoritm.

Adevarat Fals

7. Complexitatea spaţiu depinde mult de tipurile de date şi de structurile de date folosite.

Adevarat Fals




54

Exemplu : Plăcile de reţea sunt dispozitive electronice cu rol de interfaţă între calculator şi

cablul de reţea. Adevarat Fals


Se acordă 0,5 puncte din oficiu.

Exerciţiul 1 Se acordă 2,5 puncte, câte 0,5 puncte pentru fiecare răspuns corect.



Exerciţiul 1

1-c, 2-b, 3-a, 4-d, 5-a

Exerciţiul 2

1. Timpul de execuţie al instrucţiunilor din interiorul unui grup de cicluri imbricate este dat de timpul de execuţie al instrucţiunilor înmulţit cu produsul numărului de iteraţii ale tuturor ciclurilor.

Adevarat Fals

2. Timpul de execuţie al instrucţiunii decizionale este cel mult timpul de execuţie al testului plus minimul dintre timpii de rulare pe ramura ATUNCI, respectiv ALTFEL.

Adevarat Fals

3. Dacă avem două cicluri imbricate (for în for de exemplu) putem aproxima complexitatea la O(2n)

Adevarat Fals

4. Un algoritm optimal este un algoritm cu ordinul de complexitate mic.

Adevarat Fals


Adevarat Fals

6. Timpul necesar execuţiei unui program nu depinde de numărul de operaţii elementare efectuate de algoritm.

Adevarat Fals

55

7. Complexitatea spaţiu depinde mult de tipurile de date şi de structurile de date folosite

Adevarat Fals



56

Test sumativ 1

Competenţe:

Elaborează specificaţiile problemei

Reprezintă formal şi grafic algoritmii de rezolvare a problemelor.

Verifică corectitudinea algoritmilor



Subiectul I

Exerciţiul 1

Enunţ: Pentru fiecare item se completează spaţiile libere cu termenii următori:

1. Operatorii logici sunt: negatia logică (not), şi logic (and), sau logic (or). Operatorul „not” este .........., în timp ce „and” şi „or” sunt ..............

2. ........ este o structură de date eterogenă (cu elemente de tipuri diferite), cu acces direct la elementele sale, între care există o relaţie de ordine ierarhică.

3. Modulele au aceeaşi structură ca şi programele principale, putând declara variabile atât în module (numite ...........) cât şi în programul principal (numite .......... .....).

Exerciţiul 2


1. (12>3) and (14<6)

Adevarat Fals

2. Dacă avem două cicluri imbricate (for în for de exemplu) putem aproxima complexitatea la O(n2)

Adevarat Fals

Exerciţiul 3


1. Variabila întreagă n memorează un număr natural impar. Care dintre următoarele expresii are valoarea true?

a. not(n %2<>0) b. n % 2=0 c. n % 2<>0 d. not((n+1) % 2=0)

2. Structurile statice de date folosite sunt:

e) structura de tip tablou, structura de tip şir de caractere, structura de tip stivă, structura de tip fişier

f) structura de tip coadă, structura de tip şir de caractere, structura de tip articol, structura de tip fişier

g) structura de tip tablou, structura de tip şir de caractere, structura de tip articol, structura de tip coadă

h) structura de tip tablou, structura de tip şir de caractere, structura de tip articol, structura de tip fişier

3. Avantajele programarii modulare sunt multiple. Care dintre următoarele enumerări nu este un avantaj al programării modulare?

a. Modulele se pot verifica cu atat mai uşor cu cât sunt mai micib. Modulele nu se pot refolosi ori de câte ori avem nevoie de elec. Permite munca în echipă, modalitate prin care se ajunge la scurtarea

termenului de realizare a programuluid. Probabilitatea apariţiei erorilor în conceperea unui subprogram este mult mai

mică decât dacă s-ar lucra cu tot programul iniţial.

4. Spunem că un număr este perfect dacă:e) Este egal cu suma divizorilor săif) Este egal cu suma divizorilor săi, fară el însuşig) Este egal cu suma divizorilor proprii ai numărului respectivh) Este egal cu suma divizorilor impari ai numărului respectiv

5. Timpul de execuţie al unui ciclu este cel mult timpul de execuţie al instrucţiunilor din interiorul ciclului înmulţit cu:

a. 100b. produsul numărului de iteraţii ale tuturor ciclurilorc. 10d. numărul de iteraţii

Subiectul II

Exercitiul 1

Enunţ: Raspunde corect la urmatoarele intrebari:

1. Care sunt operatorii aritmetici şi care este prioritatea de execuţie?2. Descrieţi structura de date de tip Tablou.3. Descrieţi noţiunea de algoritm şi caracteristicile lor.4. Explicaţi simularea structurii repetitive WHILE cu DO-WHILE

Subiectul III

Enunţ:

Fie următorul algoritm, unde a, b, i şi nr sunt numere întregi.

a<-0b<-0pentru i<-1, 10, 1 execută

a. Pentru datele de intrare: 2, 4, 12, 3, -9, 8, 32, 1, 25, 43, scrieţi ce afiseaza algoritmul?

b. Gasiţi un set de date de intrare pentru care algoritmul afişează 56.

c. Explicaţi în limbaj natural ce execută algoritmul.

citeşte nr dacă nr>0 atunci dacă (b < nr mod 10) atunci a<-nr b<-nr mod 10 sf. dacă sf. Dacăafiseaza a


Subiectul I

Exerciţiul 1 Pentru rezolvare completează spaţiile libere cu termenii corespunzători.


Exemplu : Un set de reguli ce trebuiesc respectate formează un protocol.

Adevarat Fals


Subiectul II

Exercitiul 1 Puteţi răspunde la întrebări, în orice ordine doriţi.

Subiectul III

Pentru rezolvare urmăreşte execuţia pas cu pas a algoritmului dat, eventual într-un tabel.



Subiectul I Se acordă 10 puncte, repartizate astfel:Exerciţiul 1 1 punct x 3 = 3 puncte; Exerciţiul 21 punct x 2 = 2 puncte;Exerciţiul 31 punct x 5 = 5 puncte;

Subiectul II Se acordă 10 puncte, astfel:

2,5 puncte x 4 = 10 puncte

Subiectul III Se acordă 9 puncte, astfel: 3 puncte x 3 = 9 puncte;Total 30 puncte.Nota finală se obţine împărţind punctajul total la 3.Barem de corectare şi notare:

Subiectul I

Exerciţiul 1

1. Operatorii logici sunt: negatia logică (not), şi logic (and), sau logic (or). Operatorul

„not” este ...[unar]......., în timp ce „and” şi „or” sunt ....[binari]..........

2. ...[Articolul]..... este o structură de date eterogenă (cu elemente de tipuri diferite), cu

acces direct la elementele sale, între care există o relaţie de ordine ierarhică.

3. Modulele au aceeaşi structură ca şi programele principale, putând declara variabile

atât în module (numite ....... [variabile locale]....) cât şi în programul principal

(numite .......... [variabile globale] .....).

Exerciţiul 2

1. (12>3) and (14<6)

Adevarat Fals

2. Dacă avem două cicluri imbricate (for în for de exemplu) putem aproxima complexitatea la O(n2)

Adevarat Fals

Exerciţiul 3

1. c, 2. d, 3. b, 4. b, 5. d

Subiectul IIExerciţiul 11. Care sunt operatorii aritmetici şi care este prioritatea de execuţie?

Operatorii aritmetici sunt: +, -, *, /, %, unde semnul de împărţire „/” are sensul de cât al împărţirii (în cazul împărţirilor cu cât şi rest) sau de împărţire reală iar semnul „%” reprezintă restul împărţirii a două numere întregi.

* / % + -

Ordinea de efectuare a operaţiilor este dată de prioritatea operatorilor aritmetici (cea cunoscută în matematică: înmulţiri şi împărţiri şi apoi adunări şi scăderi). Aceştia sunt operatori binari adică acţionează asupra a doi operanzi.

2. Descrieţi structura de date de tip Tablou.

Structura de tip TABLOU

Un tablou este o structură statică şi omogenă de date indexată, care cuprinde un număr finit de componente, toate având acelaşi tip, pe care îl numim tip de bază.

Fiecare element va fi adresat printr-un număr de ordine, numit indice. Dacă adresarea unui element din tablou se face după un singur indice, atunci tabloul se numeşte unidimensional (mai pe scurt vector); dacă adresarea se face după doi indici (linia şi coloana), atunci tabloul se numeste bidimensional (matrice).

3. Descrieţi noţiunea de algoritm şi caracteristicile lor.

Prin algoritm înţelegem o succesiune finită de operaţii cunoscute care se executăă într-o succesiune logică bine stabilită astfel încât plecand de la un set de date de intrare, să obtinem într-un interval de timp finit un set de date de ieşire.

Caracteristicile algoritmilor

Finitudine – proprietatea algoritmilor de a furniza datele de ieşire într-un timp finit (adica dupa un număr finit de paşi).

Claritatea - algoritmul trebuie să descrie operaţiile clar şi fără ambiguiăţi.

Generalitatea – proprietatea algoritmilor de a rezolva o intreagă clasă de probleme de acelaşi fel.

Corectitudinea – spunem că un algoritm este corect dacă el furnizează în mod corect datele de ieşire pentru toate situaţiile regăsite în datele de intrare.

Eficienţă - capacitatea algoritmului de a da o soluţie la o problema într-un timp de executie cât mai scurt, folosind cât mai puţină memorie.

4. Explicaţi simularea structurii repetitive WHILE cu DO-WHILE

Simularea structurii repetitive WHILE cu DO-WHILE se face astfel:

┌cât timp c execută| a|▄

Dacă c atunci|┌execută || a|└cât timp c|▄

Se observă că este necesară testarea iniţială a condiţiei deoarece, spre deosebire de structură WHILE, structură DO-WHILE efectuează cel puţin o dată secvenţa înainte de a testa condiţia.

Subiectul III

Fie următorul algoritm, unde a, b, i şi nr sunt numere întregi.

a. Pentru datele de intrare: 2, 4, 12, 3, -9, 8, 32, 1, 25, 43, scrieţi ce afiseaza algoritmul?

R: 8

b. Gasiţi un set de date de intrare pentru care algoritmul afişează 56.R: O varintă posibilă este: 23, 12, 56, 123, 91, 82, 14, 3, 75, 10

c. Explicaţi în limbaj natural ce execută algoritmul

R: Afişează numărul care are ultima cifră mai mare decât oricare alt număr din cele 10 citite.

a<-0b<-0pentru i<-1, 10, 1 execută citeşte nr dacă nr>0 atunci dacă (b < nr mod 10) atunci a<-nr b<-nr mod 10 sf. dacă sf. Dacăafiseaza a


Subiectul I

Exerciţiul 1 Răspunsurile aşteptate sunt termeni consacraţi astfel încât orice alt răspuns este incorect.



Subiectul II

Exerciţiul 1Pentru fiecare răspuns care să conţină toate informaţiile prezentate în barem, se acordă punctajul prevăzut.

Subiectul III

Pentru fiecare răspuns corect se acordă punctajul prevăzut.

Test sumativ 2

Competenţe:

Elaborează specificaţiile problemei

Reprezintă formal şi grafic algoritmii de rezolvare a problemelor.

Verifică corectitudinea algoritmilor



Subiectul I

Exerciţiul 1


1. Structura de tip tablou, structura de tip şir de caractere și structura de tip articol,

structura de tip fişier sunt stucturi .......................

2. ............ sunt structuri de date care se pot implementa atât ca structuri de date alocate

static cât şi alocate dinamic.

3. Erorile de ....... sunt erorile cele mai frecvente şi cel mai uşor de corectat.

Exerciţiul 2

Enunţ: Stabiliţi pentru fiecare dacă este adevărată sau falsă.

1. ((2+3=5) or (12/6=1)) and (4*3=12)

Adevarat Fals


Adevarat Fals

Exerciţiul 3


1. Variabilele x, y, z şi w sunt întregi, x memorează valoarea 2, y memorează valoarea 3, z memorează valoarea 5, iar w memorează valoarea 7. Care dintre următoarele expresii are valoarea true?

a. (y>z)or(x>3)b. (x=z)and((y=3) or (w=7)) c. (z<=w)and(x>0)or(y>=x) d. (y>=3)and(w<7)

2. Structurile dinamice de date sunt:a) structura de tip LISTĂ, structura de tip STIVĂ, structura de tip COADĂ, structura

de tip ARBOREb) structura de tip LISTĂ, structura de tip FIŞIER, structura de tip COADĂ, structura

de tip ARBOREc) structura de tip ARTICOL, structura de tip STIVĂ, structura de tip COADĂ,

structura de tip ARBOREd) structura de tip LISTĂ, structura de tip STIVĂ, structura de tip COADĂ, structura

de tip TABLOU

3. Un număr este prim dacă:e) are divizori propriif) are numai divizori parig) nu are divizori propriih) are numai divizori impari

4. Spunem ca două numere sunt prietene dacă:a. suma divizorilor pari ai unui număr este egală cu celalalt şi inversb. suma divizorilor proprii ai unui număr este egală cu celalalt c. suma divizorilor unui număr este egală cu celalalt şi inversd. suma divizorilor proprii ai unui număr este egală cu celalalt şi invers

5. De regulă se estimează că o structură repetitivă este de ordinul:

a. O (n)b. O(n2)c. O(log(n))d. O(2n)

Subiectul II

Exercitiul 1

Enunţ: Raspunde oral la urmatoarele intrebari:

1. Descrieţi care sunt operatorii logici şi arătaţi rezultatele expresiilor ce conţin operatori logici.

2. Descrieţi structura de date de tip Lista.

3. Expliicaţi funcţionarea structurii repetitive cu test final

4. Explicaţi simularea structurii repetitive DO-WHILE cu WHILE

Subiectul III

Enunţ: Se consideră secvenţa pseudocod.

a. Ce se va afişa pentru şirul de numere 345, 1245, 202, 5821, 395, 2194, 0, 95?

b. Găsiţi un set de date de intrare pentru care algoritmul afişează 100.

c. Explicaţi în limbaj natural ce execută algoritmul

citeşte n {număr natural}r=1cat timp n<>0 execută

cat timp n>9 executăn=[n/10]

sfârşit cat timpr=r*(n%10)citeşte n

sfârşit cat timpscrie r


Subiectul I

Exerciţiul 1 Pentru rezolvare completează spaţiile libere cu termenii corespunzători.



Adevarat Fals


Subiectul II

Exercitiul 1 Puteţi răspunde la întrebări, în orice ordine doriţi.

Subiectul III

Pentru rezolvare urmăreşte execuţia pas cu pas a algoritmului dat, eventual într-un tabel.



Subiectul I Se acordă 10 puncte, repartizate astfel:

Exerciţiul 1

1 punct x 3 = 3 puncte;

Exerciţiul 2


Exerciţiul 3


Subiectul II Se acordă 10 puncte, astfel:

2,5 puncte x 4 = 10 puncte

Subiectul III Se acordă 9 puncte, astfel:

3 puncte x 3 = 9 puncte;

Total 30 puncte.

Nota finală se obţine împărţind punctajul total la 3.


Subiectul I

Exerciţiul 1

1. Structura de tip tablou, structura de tip şir de caractere și structura de tip articol,

structura de tip fişier sunt stucturi .........[statice]..............

2. ....[Grafurile]... sunt structuri de date care se pot implementa atât ca structuri de date

alocate static cât şi alocate dinamic.

3. Erorile de ...[sintaxă ].... sunt erorile cele mai frecvente şi cel mai uşor de corectat.

Exerciţiul 2

1. ((2+3=5) or (12/6=1)) and (4*3=12)

Adevarat Fals

2. Complexitatea în cazul cel mai defavorabil presupune că, timpul de execuţie pentru orice dimensiune dată va fi mai mic sau egal decât limita superioară.

Adevarat Fals

Exerciţiul 3

1. c, 2. a, 3. c, 4. c, 5. b

Subiectul II

Exerciţiul 1

1. Descrieţi care sunt operatorii logici şi arătaţi rezultatele expresiilor ce conţin operatori logici.

Operatorii logici sunt: negatia logică (not), şi logic (and), sau logic (or). Operatorul „not” este unar, în timp ce „and” şi „or” sunt binari.

Rezultatul expresiilor ce conţin operatori logici este cel prezentat în logică matematică şi descris în tabelul urmator:

p Q not p p or q p and q0 0 1 0 00 1 1 1 01 0 0 1 01 1 0 1 1

2. Descrieţi structura de date de tip Lista.

Structura de tip LISTĂ

Lista este o structură dinamică de date, cu un număr variabil de elemente. Elementele unei liste sunt de acelaşi tip, şi anume un tip utilizator.

Legatura elementelor unei liste se face cu ajutorul pointerilor (adrese către elementele următoare) care intră în compunerea elementelor listei. Listele organizate în acest fel se numesc liste înlănţuite.

Elementele unei liste se numesc noduri. Nodul este un articol declarat de utilizator şi contine campuri cu informaţia utilă şi un camp ce conţine adresa unde se va regăsi elementul urmator în listă.

14Informatiautila

Adresa spreurmatorul element

3. Expliicaţi funcţionarea structurii repetitive cu test final

Structura repetitivă cu test final – EXECUTĂ – CÂT TIMP sau DO - WHILE

Ca şi structură repetitivă cu test iniţial, structură repetitivă cu test final are aceleaşi două componente:

condiţia, o expresie logică ce poate fi evaluată prin valoarea TRUE sau FALSE, condiţie pe care o notăm cu c;

actiune, o secvenţă de instrucţiuni ce se vor executa repetat, notată cu a, acţiune asociată cu EXECUTĂ;

În structură repetitivă cu test final mai întâi se execută secvenţa de instrucţiuni “a” şi apoi se evaluează condiţia. De aici şi numele de structură cu test final.

În pseudocod forma generală a structurii repetitive cu test final este:┌execută | a└cât timp c

Denumim această structură în mod obişnuit EXECUTĂ – CÂT TIMP sau DO – WHILE, însa există variante la fel de utilizate ale acestei structuri şi anume: REPETĂ – PÂNĂ CÂND sau REPEAT – UNTIL.

4. Explicaţi simularea structurii repetitive DO-WHILE cu WHILE

Simularea structurii repetitive DO-WHILE cu WHILE se face astfel:

┌execută | a└cât timp c

a //se execută secvenţa a┌cât timp c execută| a|▄

Se observă că în acest caz este necesar să executăm o dată secvenţa de intrucţiuni în afara ciclului.

Subiectul III

Se consideră secvenţa pseudocod.

a. Ce se va afişa pentru şirul de numere 345, 1245, 202, 5821, 395, 2194, 0, 95?R: 180

b. Găsiţi un set de date de intrare pentru care algoritmul afişează 100.R: Un răspuns posibil: 24, 569, 139, 55, 17, 288, 0.

c. Explicaţi în limbaj natural ce execută algoritmulR: Calculează produsul primelor cifre din numerele din şir.

citeşte n {număr natural}r=1cat timp n<>0 execută

cat timp n>9 executăn=[n/10]

sfârşit cat timpr=r*(n%10)citeşte n

sfârşit cat timpscrie r


Subiectul I

Exerciţiul 1Răspunsurile aşteptate sunt termeni consacraţi astfel încât orice alt răspuns este incorect.



Subiectul II

Exerciţiul 1 Pentru fiecare răspuns care să conţină toate informaţiile prezentate în barem, se acordă punctajul prevăzut.

Subiectul III


Bibliografie

Proiectarea algoritmilor

1. Ion, Lungu. Gheorghe, Sabău. Manole, Velicanu. ( 2003). Sisteme informatice: analiză, proiectare şi implementare, Bucureşti: Editura Economică

2. Minodora, Ursăcescu. Sisteme informatice. O abordare între clasic şi modern, Bucureşti: Editura Economică

3. Victoria, Stanciu. Alexandru, Gavrilă. Dragoş, Mangiuc. Bogdan,Gheorghe, Sahlean. Proiectarea sistemelor informatice. Bucureşti: Editura Dual Tech

MODULUL III: Limbaje de programare

AUTOR:

CIOBANU MARIANA VIOLETA – profesor, grad I , Colegiul Tehnic


COORDONATOR:

STĂNICĂ GIOVANNA – profesor, gradul I, Colegiul Tehnic de Poştă şi Telecomunicaţii “Gh. Airinei”

CONSULTANŢĂ:





Testul 1

Modulul: Limbaje de programare

Competenţa:

Se familiarizează cu elementele de interfaţă ale unui mediu de dezvoltare integrat


- Să utilizeze elementele de interfaţă ale mediului de dezvoltare integrat utilizat- Să cunoască categoriile de fişiere asociate mediului de dezvoltare integrat utilizat- Să utilizeze opţiunile mediului de dezvoltare integrat

Prezentarea testuluiAcest test poate fi utilizat ca evaluare formativă, la finalul unui grup de lecţii având ca tema Prezentarea mediului de dezvoltare integrat .



Condiţiile în care se recomandă a fi realizată evaluareaTestul poate avea loc în laboratorul de informatică, fiecare elev va sta la un calculator pe care este instalat un MDI, va primi o foaie cu cerinţele testului şi va rezolva individual subiectele.

Enunţ:

Subiectul I - oral1. Descrieţi elementele de interfaţă ale MDI utilizat.2. Enumeraţi tipurile de fişiere asociate MDI utilizat.3. Descrieţi trei biblioteci de clase/componente ale MDI utilizat.

Subiectul II – practic

1. Utilizând facilităţile MDI utilizat realizaţi următoarele cerinţe:

a. editaţi programul din fişa de lucru b. salvaţi programulc. compilaţi programuld. executaţi programul

2. Descrieţi procedura de inserare a punctelor de întrerupere. Arătaţi care este avantajul folosirii acestei facilităţi a MDI-urilor.

3. Realizaţi două puncte de întrerupere pentru programul editat la punctul 1. Explicaţi modul de utilizare al acestora.


În cadrul enunţului 1 se vor descrie: meniurile, bara cu instrumente standard şi zona de lucru. Pentru subiectul II elevii vor edita programul scris în fişa de lucru şi vor folosi comenzile MDI-ului instalat pentru realizarea cerinţelor.


1 punct din oficiu Subiectul I – 3 puncte, câte un punct pentru fiecare enunţ. Subiectul II – 6 puncte, câte 2 puncte pentru fiecare enunţ.

Barem de corectare și notare:

Subiectul I........................................................................................3 puncte

1. În funcţie de MDI-ul utilizat elevii vor descrie meniurile, instrumentele standard şi a zona de lucru.......................................................1 punct

2. În funcţie de MDI-ul studiat se vor enumera fişierele şi tipul dat prin extensia specifică mediului .....................................................................1 punct

a. fişierul sursăb. fişierul obiectc. fişierul executabild. fişiere utilizate pentru descrierea datelor, formularelor, modulelor de cod,

rapoarte, proiecte etc.

3. În funcţie de MDI-ul studiat se vor nota oricare trei dintre bibliotecile asociate: operaţiile matematice, operaţii pe şiruri de caractere, grafică, funcţii şi proceduri de sistem, operaţii cu fişiere.

Subiectul II........................................................................................6 puncte

1. Utilizarea corectă a comenzilor pentrua. editarea programul sursă se vor evalua

i. scrierea indentată a instrucţiunilor ...............................0,25 puncteii. Corectitudinea de sintaxă ..............................................0,25 puncte

b. salvarea programul:i. selectarea locaţiei specificate în fişa de evaluare..........0,25 puncteii. corectitudinea/sugestivitatea numelui ............................0,25 puncte

c. compilarea programuli. cunoaşterea comenzii ....................................................0,25 puncteii. urmărirea ferestrei cu mesaje de eroare şi avertizări ....0,25 puncte

d. executarea programuli. cunoaşterea comenzii .............................................0,25 puncteii. introducerea datelor şi urmărirea rezultatelor..........0,25 puncte

2. Descrierea corectă a procedurii:

a. cunoaşterea comenzilor.....................................................0,25 puncteb. inserarea punctelor de întrerupere.....................................0,25 punctec. rularea programului............................................................0,25 puncted. eliminarea punctelor...........................................................0,25 puncte

Avantajelor utilizării punctelor de întrerupere: urmărirea variabilelor şi depanarea programului, depistarea erorilor de semantică, depistarea anomaliilor de funcţionare, ciclarea infinită, condiţii eronate ................................................1 punct.

3. Realizarea punctelor de întrerupere:a. Marcarea punctelor ...........................................................0,5 puncteb. Aplicarea comenzilor pentru inserare ................................0,5 punctec. Rularea programului ..........................................................0,5 puncted. Eliminarea punctelor de întrerupere...................................0,5 puncte


Testul 2


Competenţa:

Lucrează cu elemente de bază ale limbajului de programare .


- Să aplice noţiunile de bază specifice unui limbaj de programare.- Să utilizele tipuri simple de date.- Să utilizeze datele şi operatorii în scrierea expresiilor.

Prezentarea testuluiAcest test vizează evaluarea rezultatelor învăţării acumulate la finalul unui grup de lecţii cu tema Elemente de bază ale unui limbaj de programare.



Enunţ:

Subiectul I1. Selectaţi din lista de mai jos elementul care nu se referă la vocabularul unui

limbaj de programare.a. Identificatorib. Separatoric. Cuvinte cheied. Instrucţiuni

2. Încercuiţi răspunsul corect care exprimă numele unui tip de date:a. Decizie/structură alternativăb. Selecţie multiplăc. Caracterd. Directive de compilare

3. Selectaţi din listă elementul care exprimă un operator aritmetic:

Varianta Borland C++a. &&b. <=c. %d. !=

Varianta Borland Pascala. ANDb. <=c. MODd. <>

4. <>Fiind date două numere întregi a (cu valori între 0 şi 100) şi b (cu valori între 50000 şi 10000) care dintre variante reprezintă declararea optimă (ca spaţiu) a celor două variabile?Varinta Borland C++

a. int a,b;b. unsigned int a,b;c. unsigned int a;

int b;d. int a;

long b;

Varianta Borland Pascal a. var a,b : integer;b. var a:byte;

b:word;c. var a,b:word;d. var a:byte;

b:integer; 5. Fie a un număr întreg a (a<100) şi b un număr real (b<100). Alegeţi din listă

răspunsul corect care exprimă rezultatul evaluării expresiei b/a:a. Număr realb. Număr întregc. Număr întreg fără semnd. Nu se poate realiza împărţirea dintre un număr real şi unul întreg

6. Seletaţi din listă elementul care se referă la cuvintele cheie (rezervate) specifice vocabularului unui limbaj de programare.

a. Identificarea constantelorb. Separarea unităţilor lexicalec. Marcarea comentariilord. Niciunul dintre variantele de mai sus.

Subiectul II Identificaţi corespondenţele corecte care se pot stabili pentru elementele coloanei A cu cele ale coloanei B.Coloana A Coloana B – varianta

Borland C++Coloana B – varianta Borland Pascal

1. operatori logici2. Expresie de tip

logic3. Tipuri întregi4. citeşte a;5. structură

program6. operatori logici

pe biţi

a. int, longb. &&,|| c. a<10&&a>0 d. <<, >> e. cin>>a;f. declaraţii de

variabile, funcţia principală

g. ÷,

a. byte, integerb. AND, ORc. a<10 AND a>0d. shr,chre. real (a);f. declaraţii de

variabile, program principal

g. %,∆

Subiectul IIICompletaţi următoarele enunţuri:

1. Identificatorii reprezintă ..........................................................................2. Ştiind că s este o variabilă în care este memorată o suma a n numere întregi.

Afişarea la monitor a şirului de caractere Suma este urmată de valoarea efectivă a variabilei s se realizează prin operaţia de ieşire exprimată în limbajul C++/Pascal ........................................................................................................................................................................................

3. Pentru a declara o constantă numită PI de tip real având ca valoare 3,14 în limbajul C++ / Pascal se foloseşte următoarea linie:.......................................................................................................................

4. Pentru a exprima că o variabilă xa,b folosim expresia logică .............................................................................................................

5. Fie n o constantă de tip întreg n=123. Ultima cifră a numărului n se poate obţine prin expresia aritmetică de tip întreg.....................................................

6. Fie a un număr între pozitiv par atunci expresia ........................................ are drept rezultat 0 (C++)/ False (Pascal).

Instrucţiuni pentru elevi Răspunsurile la cele trei tipuri de subiecte se vor completa direct pe foia primită. La subiectul II se vor specifica corespondenţele corecte între cifrele din coloana A cu literele din coloana B.

Criteriile de evaluare şi notare Se acordă 10 puncte astfel:1 punct din oficiuSubiectul I: 3 puncte, pentru fiecare răspuns corect se acordă 0,5 puncteSubiectul II: 3 puncte, pentru fiecare asociere corectă se acordă 0,5 puncteSubiectul III: 3 puncte, pentru răspunsul corect se acordă 0,5 puncte


Subiectul I ..............................................................................3 puncteSe acordă câte 0,5 puncte pentru fiecare răspuns corect.

1 – d, 2 – c,3 – c, 4 – b, 5 – a, 6 – d

Subiectul II ...............................................................................2 puncteSe acordă câte 0,5 puncte pentru fiecare răspuns corect.

1 - d, 2 - c, 3 - a,4 - e, 5 - f, 6 - d

Subiectul III ...............................................................................2 puncteSe acordă câte 0,5 puncte pentru fiecare răspuns corect.

1. succesiuni de litere, cifre şi caracterul ”_” din care prima nu este cifră folosite pentru a denumi constante, variabile, subprograme.

2. Varianta C++: cout˂˂”Suma este ” ˂˂s;Varianta Pascal: write(’Suma este ’, s);

3. Varianta C++: const float pi=3.14;Varianta Pascal: const pi:real = 3.14; sau const pi=3.14;

4. Varianta C++: x>=a &&x<=b;Varianta Pascal: x>=a and x<=b;

5. VariantaC++: n%10Varianta Pascal: n mod 10

6. Varianta C++: a mod 2Varianta Pascal: a%2

Testul 3


Competenţa: Foloseşte structurile de bază ale limbajului de programare.


- Să cunoască structurile de bază ale limbajului de programare studiat

Prezentarea testuluiAcest test poate fi utilizat la finalul unui grup de lecţii în vederea evaluării obiectivelor integratoare pentru tema: Structuri de bază.



Enunţ:Subiectul I. Ştiind că valoarea variabilei întregi k este 10, de câte ori se va tipări p în urma execuţiei secvenţei de program:

Varianta PASCAL

p:=0;

while k<>0 do

begin

k:=k-2;p:=k+1;

inc(k);write(p);

end;

Varianta Boland C++

p=0;

while(k)

k-=2;

p=++k;

cout<<p;

a) niciodată

b) 10 ori

c) 5 ori

d) 20 ori

Subiectul II. Ştiind că a este un număr real. Stabiliţi care din următoarele instrucţ iuni atribuie lui a media aritmetică dintre mediile geometrice ale perechilor: (x,y) (x,z), (y,z).

Varianta PASCAL

a) a:=(sqrt(xy)+sqrt(xz)+sqrt(yz))/3

b) m1:=sqrt(x*y); m2:=sqrt(x*z);

m3:=sqrt(y*z);a:=(m1+m2+m3)/3

c) a:= (x*y+x*z+y*z)/3 ;

d) a:=1/3*(sqrt(x*y)+sqrt(x*z)+sqrt(y*z))

Varianta Borland C++

a) a=(sqrt(xy)+sqrt(xz)+sqrt(yz))/3

b) m1=sqrt(x*y); m2=sqrt(x*z);

m3=sqrt(y*z); a=(m1+m2+m3)/3

c) a= (x*y+x*z+y*z)/3 ;

d) a=1/3*(sqrt(x*y)+sqrt(x*z)+sqrt(y*z))

Subiectul III. Fie secvenţa:

Varianta Pascal

read(n); (n real)

if n>0 then m:=n

else m:= - n;

writeln(m);d


cin>>n; (n real)

if (n>0) m=n;

else m= - n;

cout<<m;

1. De câte ori se execută instrucţiunea de tipărire?

a. o datăb. niciodatăc. de două orid. depinde de n

2. Instrucțiunea If … este o instrucțiune de atribuire?

3. Care instrucțiune dintre m:=n si m:=-n, pentru varianta Pascal, respectiv m=n si m=-n pentru varianta Borland C++ se va executa la o parcurgere a programului ?

a) primab) a douac) ambeled) niciunae) depinde de nf) depinde de m

4. Ce se va tipări pentru n=-10 ?

5. Înlocuiţi instrucţiunea If cu o atribuire.

Subiectul IV. Fie programul pseudocod:

Repeta

Citeste n

pana cand n>0

pol0 citeste x pentru in, 0 executa

citeste apolpol*x+a

scrie pola) Ce va tipări programul pentru n=5, x=1 şi şirul de numere 1,-1,2,0,1 citite în a ?b) Scrieţi un program Pascal/C++ pentru algoritmul dat.c) Scrieţi un program echivalent utilizând instrucţiunea cu test iniţial în locul instrucţiunii cu număr finit de paşi.

Criteriile de evaluare şi notare Se acordă 10 puncte astfel:

punct din oficiu Subiectul I: 1 punct Subiectul II: 1 punct

Subiectul III: 3 puncte, pentru cerinţele 1-4 câte 0,5 puncte, iar pentru cerinţa 5 1 punct.

Subiectul IV: 4 puncte distribuite astfel: a) 1 puncte, iar cerinţele b) şi c) câte 1,5 puncte.


Sub. Solutie PuncteI b. 1pII b. 1p

III

1 a. 0.5p2 Nu 0.5p3 e. 0.5p4 10 0.5p5 PASCAL m:=abs(n); C++ m=abs(n); 1p

IV a) 3 1p

b) Pascal:var n,i:byte; x,pol,a:real;beginrepeatwrite('n='); readln(n);until n>0;pol:=0;write('x='); readln(x);for i:=1 to n do begin readln(a); pol:=pol*x+a; end;writeln(pol);end.

C++ :include<iostream.h>main()unsigned i,n;float pol=0,x,a;docout<<"n=";cin>>n;while (n<0);cout<<"x=";cin>>x;for(i=1;i<=n;i++)cin>>a;pol=pol*x+a;cout<<pol;

1.5p

c) Pascal:var n,i:byte; x,pol,a:real;beginrepeatwrite('n='); readln(n);until n>0;pol:=0;write('x='); readln(x); i:=1;while i<=n do begin readln(a); pol:=pol*x+a;inc(i); end;writeln(pol);end.

C++:include<iostream.h>main()unsigned i=1,n;float pol=0,x,a;docout<<"n=";cin>>n;while (n<0);cout<<"x=";cin>>x;while(i++<=n)cin>>a;pol=pol*x+a;cout<<pol;

1.5p

Testul 4


Competenţa: Foloseşte structurile de bază ale limbajului de programare.


- Să aplice structurile de bază ale limbajului de programare studiat- Să identifice şi să rezolvarea erori/bug-uri din program.

Prezentarea testuluiAcest test poate fi utilizat la finalul unui grup de lecţii în vederea evaluării obiectivelor integratoare pentru tema: Erori/Bug-uri în cadrul programelor.



Enunţ:

Subiectul I – probă scrisă

1. Ştiind că x este o variabilă folosită pentru citirea mai multor numere întregi (citite unul câte unul de la tastatură), cum va fi declarată aceasta:

a) var x: int;b) var x:=integer;c) var x:integer;d) var x:byte;

a) integer x;b) x=int;c) int x;d) char x ;

2. Fie declaraţiile:

var i:real;var n:integer;…..i:=1; n:=10;n:=n+i; i:=i+1;

Float i=1;int n=10;…n=n+i;i=i+1;

Ce valoare va avea n în urma atribuirilor?

a) 11b) eroare de sintaxac) 10d) 0

3. Fie declaraţiile:

var x:real; a,b:integer;

float x;int a,b;

Alegeţi varianta corectă care realizează citirea lui x în intervalul închis a ,b.

a) repeat write('dati x'); readln(x); until (x>=a) or (x<=b);b) bool:=true;repeat write('dati x’); readln(x); if (x<=a) and (x>=b) then write('x nu e în interval') else bool:=false; until not bool;c) repeat write('dati x');readln(x); until (x>=a) and (x<=b); write (‘dati x’);Readln(x);

a) do cout<<"dati x";cin>>x;while(x>=a && x<=b);b) bool=0;do cout<<"dati x"; cin>>x ;if(x<a && x>b) cout<<” nu este în interval”; else bool=1;while (bool);c) do cout<<"dati x";cin>>x ; while(x<a x>b); cout<<”dati x”; cin>>x;

4. Alegeţi varianta corectă care verifică dacă n (natural) este par:

var n:word;a) if n>0 then if n mod 2<>0 then write (‘n par’)b) if n>0 then if n div 2=0 then write (‘n par’)c) if n>0 then if not(odd(x)) then write (‘n par’)d) if n>0 then if (ndiv2<>0) then write(‘n par’);

unsigned n ;a) if (n>0) if (n%2) cout<<’n par’;b) if (n>0) if (n/2==0) cout<<’n par’;c) if (n>0) if (!(n%2)) cout<<’n par’;d) if (n>0) if (n/2) cout<<’n par’;

5. Alegeţi varianta corectă care realizează citirea unei litere (mica sau mare) de la tastatura:

var ch: char;a) repeat write('citeste o litera:'); readln(ch); until ((ord(ch)>=65) and (ord(ch)<=90)) or ((ord(ch)>=97) and (ord(ch) <=122))

b) write(‘citeste o litera’); write(ch);

c) repeat write('citeste o litera:');readln(ch); until ch in char;d) repeat write('citeste o litera:'); readln(ch); until ord(ch)>0;

char ch;a) do cout<<"dati o litera"; cin>>ch; while (!((ch>=65 && ch<=90) ch>=97 &&ch<=122))) ;

b) cout<<”dati o litera”; cout<<ch;

c) do cout<<"dati o litera"; cin>>ch; while (ch in char);d) do cout<<"dati o litera";cin>>ch; while (ch>0);

Subiectul II :

Fie programul care afişează suma cifrelor unui număr n, întreg, pozitiv, mai mic decât 15000.

Program suma_cifre ;uses crt ;var n,s : longint beginclrscr ;repeat writeln( Dati un numar mai mic 15000) ; write(n=) ; readln(n) ;until n=15000 ;while n=0 do begin s=s+n mod 10 ; n=n div 10 ; end ;writeln(Suma cifrelor este :, s) ;

#include<iostream.h>main(){long n,s=0do{cout<<Dati un numar mai mic 15.000 ; cout<<endl;cout<<n=; cin>>n;} while (n=15000);while(n==0){s=s+n%10;n=n/10;}cout<<Suma cifrelor este: <<s;

1. Identificaţi şi corectaţi erorile de sintaxă din program.2. Identificaţi şi corectaţi erorile de semantică astfel încât să fie îndeplinită condiţia

privind valoarea pe care o poate lua n, precum şi calcularea corectă a sumei cifrelor.

Subiectul III. Fie programul pseudocod:citeste n,k (naturale) p1 cat timp k>0 executa daca k mod 2=0 atunci

nn*n; kk div 2 altfel

pp*n; kk-1scrie p

a) Ce va tipări pentru n=2 si k=4? Dar pentru n=1 si k=10 ?b) Daţi un enunţ a cărui rezolvare este programul pseudocod dat.c) Scrieţi un program Pascal/C++ corespunzator algoritmului dat.

Criteriile de evaluare şi notare Se acordă 10 puncte astfel:1 punct din oficiuSubiectul I: 4,5 puncteSubiectul II: 2 puncteSubiectul III: 2,5 puncte


Subiectul I1 – c ..............................................................................................................0,5 puncte2 –Pascal: b) Deoarece n si i sunt de tipuri diferite. C/C++: a) Datorita conversiei implicite. ..................................................0,5 puncte

3 – c ..............................................................................................................1 punct4 – c ..............................................................................................................1 punct5 – a ..............................................................................................................1 punct

Subiectul II1. Erorile de sintaxă:................................................................................1 punct

a. lipsa delimitării (;) din secţiunea de declaraţii b. marcarea şirului de caractere din cadrul lui writeln/cout – 3 erori;c. marcarea sfârşitului programului: end. Pentru PASCAl, respectiv } pentru

varianta C++.2. Erori de semantică :..............................................................................1 punct

a. Condiţia din structura repetitivă repeat... until/ while... care marchează citirea corectă a lui n.

b. Condiţia structurii repetitive while.. do../ while... care marchează finalizarea calculului sumei cifrelor.

Programul rescris corect: Program suma_cifre ;uses crt ;var n,s : longint ;beginrepeat writeln( ‘Dati un numar mai mic 15000’) ; write(‘n=’) ; readln(n) ;until n<15000 ;while n>0 do begin s=s+n mod 10 ; n=n /10 ; end ;writeln(‘Suma cifrelor este :’, s) ;end.

#include<iostream.h>main(){long n,s=0;do{cout<<"Dati un numar mai mic 15.000" ;cout<<endl;cout<<"n="; cin>>n;} while (n>=15000);while(n>0){s=s+n%10;n=n/10;}cout<<"Suma cifrelor este: "<<s;}


Testul 5


Competenţa: Implementează tipurile de date în rezolvarea problemelor.


- Să utilizeze tipurile de date tablou vector şi matrice.

Prezentarea testuluiAcest test poate fi utilizat la finalul unui grup de lecţii în vederea evaluării obiectivelor integratoare pentru tema: Tablouri



Condiţiile în care se recomandă a fi realizată evaluareaTestul poate avea loc în laboratorul de informatică, fiecare elev va sta la un calculator pe care este instalat un MDI, va primi o foaie cu cerinţele testului şi va rezolva individual subiectele.

Enunţ:Subiectul I

Problemă de rezolvat: «Să se listeze toate elementele care se repetă dintr-un şir de n (n<100) numere întregi».

var a:array1..100 of integer; n,i,j: byte;beginreadln(n);for i:=1 to n do readln(ai);for i:= 1 to n-1 do for j:=i+1 to n do if ai=aj then writeln (ai, ' se repeta');end.

include <iostream.h>main()short i,k,j,n;int a100;cin>>n;for(i=0;i<n;i++) cin>>ai;for(i=0;i<n-1;i++) for(j=i+1;j<n;j++) if(ai==aj) cout<<ai<<" se repeta"<<endl;

Cerinţă:

Editaţi programul utilizând un mediu de dezvoltare integrat. Introduceţi ca valoare a lui n 5, iar ca valori ale componentelor vectorului aceeaşi valoare, spre exemplu 1. În această situaţie se va afişa :

1 se repeta1 se repeta1 se repeta1 se repeta1 se repeta

Analizaţi programul editat şi găsiţi o modalitate de rezolvare a acestei probleme astfel încât mesajul să apară o singură dată.

Subiectul II

1. Într-o firmă sunt un număr n (n<100) de persoane, unele dintre acestea se cunosc între ele, altele nu. O persoană poate cunoaşte mai multe persoane, iar dacă persoana i o cunoaşte pe persoana j nu înseamna că persoana j o cunoaşte pe i. Relaţiile dintre persoane pot fi definite astfel:

a) Găsiţi o structură care implementează relaţiile dintre persoane în memorie.b) Editaţi în MDI-ul studiat un program care să afişeze persoana cu cele mai multe

cunoştinţe.c) Modificaţi programul astfel încât să tipărească (dacă există) o persoană care nu

are nici o cunoştiinţă.

Subiectul III

Fie algoritmul:

1) citeşte n (natural <100)2) pentru i1,n execută citeşte vi (vi intreg)3) sortează v4) m5) pentru i1,m execută

pentru j1,m executa mati,jvi

6) pentru i1,m executăpentru j1, m executa

scrie mati,j

a) Scrieţi secvenţa necesară la pasul 3) pentru sortarea vectorului folosind sortarea prin interschimbare.

b) Ce valoare trebuie atribuită lui m la punctul 4 ştiind că m este folosită pentru a reţine dimensiunea unei matrice pătratice ce poate fi formată cu elementele vectorului v.

c) Editați în mediul de dezvoltare studiat un program pentru algoritmul dat iar pentru sortare utilizaţi selecţia.

Instrucţiuni pentru elevi Elevii vor lucra individual conform cerințelor fie pe fișa de evaluare fie la calculator, iar la final se vor prezenta rezolvările.

Criteriile de evaluare şi notare Se acordă 10 puncte astfel:1 punct din oficiuSubiectul I: 1 punctSubiectul II: 4 puncteSubiectul III: 4 puncte


Subiectul I se foloseşte un element care nu există în şir şi se înlocuiesc valorile egale cu acest element ......................................................................................1 punct

Subiectul II

1.a var a:matrice1..100,1..100 of 0..1; unsigned int a100100;

Pentru a reţine relaţiile dintre persone se va folosi o matrice. Fiecare linie i a matricei retine relaţiile persoanei i cu celelalte persoane. .......................0,5 puncte

b .................................................................................................................. 2 puncte

var a:array1..100,1..100 of 0..1; i,j,k,max,nr,n:byte;beginreadln(n);for i:=1 to n do for j:=1 to n do readln(ai,j);max:=0;for i:=1 to n do begin nr:=0; for j:=1 to n do nr:=nr+ai,j; if max<nr then begin k:=i; max:=nr; end; end;writeln('persoana ',k,' are maximul de cunostinte');end.

include<iostream.h>main()unsigned int a100100;unsigned int i,j,n,max,k,nr;cin>>n;for (i=0;i<n;i++) for (j=0;j<n;j++) cin>>aij;max=0;for (i=0;i<n;i++) nr=0; for (j=0;j<n;j++) nr+=aij; if (max<nr) k=i; ax=nr;cout<<"persoana "<<k+1<<" are maximul de cunostinte ";

c .................................................................................................................1,5 puncte

Dacă o persoana i nu cunoaşte nicio altă persoană atunci linia i va conţine numai zerouri.var a:array1..100,1..100 of 0..1; i,j,k,nr,n:byte;beginreadln(n);for i:=1 to n do for j:=1 to n do readln(ai,j);for i:=1 to n do begin nr:=0; for j:=1 to n do nr:=nr+ai,j; if nr=0 then k:=i; end;write('persoana ',k,' nu are cunostinte');end.

include<iostream.h>main()unsigned int a100100;unsigned int i,j,n,k,nr;cin>>n;for (i=0;i<n;i++) for (j=0;j<n;j++) cin>>aij;for (i=0;i<n;i++) nr=0; for (j=0;j<n;j++) nr+=aij; if (!nr) k=i; cout<<"persoana "<<k+1<<" nu are cunostinte ";

Subiectul IIIa) ...................................................................................................... 1,5 puncte

repetaboltrue pentru i1,n-1 executa

daca vi>vi+1 atunciauxvi

vivi+1

vi+1auxbolfalse

pana cand bol=trueb) ...............................................................................................................0,5 puncte

mtrunc(sqrt(n)) mfloor(sqrt(n))

c) ................................................................................................................2 puncte

var v:array1..100 of integer; mat:array1..10,1..10 of integer; i,n,j,m,k:byte; aux:integer;beginreadln(n);for i:= 1 to n do readln(vi);for i:=1 to n-1 do for j:=i+1 to n do if vi>vj then begin aux:=vi; vi:=vj; vj:=aux; end;m:=trunc(sqrt(n));k:=1;for i:=1 to m do for j:=1 to m do begin mati,j:=vk; inc(k); end;for i:=1 to m dobegin for j:=1 to m do write(mati,j:3); writeln;end;end.

include <iostream.h>include<math.h>main()int v100, mat1010, aux;unsigned int i,j,n,m,k;cout<<"Dati n";cin>>n;for(i=0;i<n;i++) cin>>vi;for(i=0;i<n-1;i++) for (j=i+1;j<n;j++) if (vi>vj) aux=vi; vi=vj; vj=aux;m=floor(sqrt(n)); k=0; for (i=0;i<m;i++)

for (j=0;j<m;j++) matij=vk++;for(i=0;i<m;i++)for(j=0;j<m;j++) cout<<matij<<" "; cout<<endl;


Testul 6




- Să definească corect tipuri de date articol/înregistrare- Să utilizeze tipurile de date articol / înregistrare

Prezentarea testuluiAcest test poate fi utilizat la finalul unui grup de lecţii în vederea evaluării obiectivelor integratoare pentru tema: Tipul articol.



Enunţ:Subiectul IAlegeţi varianta corectă care declară o variabilă structurată cu două componente: una de tip întreg şi alta de tip real :

Varianta Pascala) type articol=record c1 :integer ; c2 :real ; end ;b) var a :integer ;c) var a :real ;d) type articol=record c1 :integer ; c2 :real ; end ; var a :articol;

Varianta Borland C/C++a) struct articol int c1 ; float c2 ;b) int a ;c) float a ;d) struct articol int c1 ; float c2 ; ; articol a;

Subiectul IIFie următoarele declaraţiile :

Varianta Pascaltype polinom=record a,b,c:real ; end ;var p1,p2,p3 :polinom ;

Varianta Borland C/C++struct polinom float a,b,c} ;polinom p1,p2,p3;

Alegeţi răspunsul corect care calculează suma (în p3) dintre p1 şi p2:

Varianta Pascala) p3 :=p1+p2 ;b) p3.a :=p1.a+p1.a ; p3.b :=p1.b+p2.b ; p3.c :=p1.c+p2.c ;c) p3.c :=p1.c+p2.c ;d) p3.a :=p1.a+p2.a ;e) p3.b :=p1.b+p2.b

Varianta C/C++a) p3 =p1+p2 ;b) p3.a =p1.a+p1.a ; p3.b =p1.b+p2.b ; p3.c =p1.c+p2.c ;c) p3.c =p1.c+p2.c ;d) p3.a =p1.a+p2.a ;e) p3.b =p1.b+p2.b ;

Subiectul IIIDefiniţi o structură în care păstraţi n (<=100) elemente de tipul persoana cu urmatoarea structură:

Nume: şir de caractere; Data_n: dată calendaristică (zi: şir de caractere, luna: şir de caractere, an:

întreg fără semn); Adresa: şir de caractere; Identitate : număr - întreg cu 6 cifre serie - şir de 2 caractere.

Scrieţi secvenţa de program Pascal/C++ care citeşte n (natural <=100) variabile de tip persoana şi le memorează într-un vector cu n componente

Subiectul IVScrieţi un program care citeşte de la tastatură elementele unei figuri geometrice necesare pentru calculul ariei sale. Elementele sunt precedate de o literă care defineşte figura astfel : C – pentru cerc, P – pentru pătrat, D – pentru dreptunghi, T – pentru triunghi. Programul va tipări numele figurii şi aria sa.

Instrucţiuni pentru elevi Rezolvările se vor face direct pe testul primit.

Criteriile de evaluare şi notare Se acordă 10 puncte astfel:1 punct din oficiuSubiectul I: 0,5 puncteSubiectul II: 0,5 puncteSubiectul III: 4 puncteSubiectul IV: 4 puncte


Sub. Soluţie Puncte Observaţii

I d) 0,5p Pentru orice alt răspuns se acordă 0p.

II b) 0,5p

III Declararea corectă*2p

*Se va acorda punctajul maxim

indiferent de locul unde sunt declarate tipul înregistrare data calendaristică şi identitate.

Citirea corectă a datelorCorectitudinea de ansamblu

1p

1p

IV

Declararea corectă de tip şi variabile* 1p

*Se va acorda numai pentru folosirea tipului înregistrare cu variante. **Se va acorda numai pentru utilizarea instrucţiunii de selecţie multiplă.

Citirea corectă a datelor** 1p

Tipărirea conform cerinţei 1p

Corectitudinea de ansamblu a programului 1p


Testul 7




- să definească tipul de date fişier- să utilizeze fişierele în rezolvarea problemelor

Prezentarea testuluiAcest test poate fi utilizat la finalul unui grup de lecţii în vederea evaluării obiectivelor integratoare pentru tema: Fişiere.



Enunţ:

Varianta PASCALI. Completaţi coloanele libere din tabel :

Funcţia/Procedura Rezultatul/Acţiunea

assign(f,nume)

Deschiderea fişierului f pentru citire.

eof (f)

Scrierea unei linii în fişierul f ce contine variabila x.

append(f)

Întoarce True dacă s-a ajuns la sfârşitul liniei fişierului f sau False în caz contrar.

II. În tabelul de mai jos aveţi în coloana din dreapta sunt enumerate linii ce conţin declaraţii, instrucţiuni sau secvenţe de instrucţiuni dintr-un program. Puneţi în ordinea logică liniile, astfel încât să obţineţi în coloana din stânga programul corect.

1) nr: real;2) var f:text;3) while not eof(f) do4) end.5) close(f);6) write(nr:5:2);7) readln(f,nr);

8) reset(f);9) begin10)assign(f,”numere.txt”);11)begin12)end;

III. Se consideră fişierele nume.txt şi numar.txt ambele având n linii (n număr par). Fişierul nume.txt conţine numele elevilor dintr-o clasă (fiecare pe câte o linie), iar fişierul numere.txt conţine numere întregi (fiecare pe câte o linie), fiecare reprezentând numărul băncii în care stă un elev. Ştiind că în fiecare bancă nu pot sta decât maxim doi elevi se cere:

a) Definiţi structurile necesare memorării datelor din problemă.b) Scrieţi secvenţa de program care validează paritatea lui n.c) Scrieţi secvenţa de program care realizează tipărirea la monitor a datelor

din cele două fişiere astfel: pe câte un rând se va afişa numele elevului şi numărul băncii în care este repartizat.

d) Creaţi un fişier out.txt ce conţine n/2 linii, iar pe fiecare linie se află numele elevilor care sunt repartizaţi în aceeaşi bancă. Se consideră că pe linia i se află numele elevilor care ocupă banca i.

Varianata C++

I. Completaţi coloanele libere din tabel :

Funcţia Rezultatul/Acţiunea

f.close()

Declararea şi deschiderea fişierului f pentru citire.

f>>x ;

Scrierea variabilei x in fişierul f pe o linie.

f.eof()

Declararea şi deschiderea fişierului f pentru adăugare la sfârşitul fişierului.

II. În tabelul de mai jos aveţi în coloana din dreapta linii ce conţin declaraţii, instrucţiuni sau secvenţe de instrucţiuni dintr-un program. Puneţi în ordinea logică liniile, astfel încât să obţineţi în coloana din stânga programul corect.

1) fstream f("fis.txt", ios::in);2) main()3) #include<fstream.h>4) {5) }6) int nr,s=0;7) f.close();8) while(f>>nr9) cout<<"s="<<s;

10) if (nr)11) s+=nr;

III. Se consideră fişierele nume.txt şi numar.txt ambele având n linii (n număr par). Fişierul nume.txt conţine numele elevilor dintr-o clasă (fiecare pe câte o linie), iar fişierul numere.txt conţine numere întregi (fiecare pe câte o linie), fiecare reprezentând numărul băncii în care stă un elev. Ştiind că în fiecare bancă nu pot sta decât maxim doi elevi se cere:

a) Definiţi structurile necesare memorării datelor din problemă.b) Scrieţi secvenţa de program care validează paritatea lui n.c) Scrieţi secvenţa de program care realizează tipărirea la monitor a datelor

din cele două fişiere astfel: pe câte un rând se va afişa numele elevului şi numărul băncii în care este repartizat.

d) Scrieţi programul care creează un fişier out.txt ce conţine n/2 linii, iar pe fiecare linie se află numele elevilor care sunt repartizaţi în aceeaşi bancă. Se consideră că pe linia i se află numele elevilor care ocupă banca i.

Criteriile de evaluare şi notare Se acordă 10 puncte astfel:1 punct din oficiuSubiectul I: 1,5 puncteSubiectul II: 2,5 puncteSubiectul III: 5 puncte


Varianta PASCAL

Sub. Soluţie Punctaj Observaţii

I

Asociză variabilei fişier f fişierul fizic de pe disc al cărui nume este memorat în variabila şir de caractere nume

0.25p

Pentru orice alt răspuns se acordă 0p.

Reset(f); 0.25p

Funcţia returnează true dacă indicatorul de fişier se află la sfârşitul fi[ierului, respectiv False altfel.

0.25p

Readln(f,x); 0.25p

Procedura permite deschiderea fişierului pentru adăugare de date la sfârşitul fişierului

0.25p

Eoln(f) 0.25p

II

var f:text; nr:real;beginassign(f,'numere.txt');reset(f);while not eof(f) do begin readln(f,nr); write(nr:5:2); end;close(f);end.

2.5p

III

a) 1p

Se va ţine seamă şi de corectitudinea de ansamblu a codului scris.

b) 1p

c) 1p

d) 2p


Sub. Soluţie Punctaj Observaţii

I

Realizează închiderea fişierului f. 0.25p

Pentru orice alt răspuns se acordă 0p.

fstream f(nume,ios::in); 0.25p

Realizează citirea variabilei x din fişierul f. 0.25p

f<<x; 0.25p

fstream f(nume,ios::app); 0.25p

II

#include<fstream.h>main(){fstream f("fis.txt", ios::in);int nr,s=0;while(f>>nr)if (nr)s+=nr;cout<<"s="<<s;f.close();}

2.5p

III a)1p

Se va ţine seama şi de corectitudinea

de ansamblu a codului scris.

b) 1p

c) 1p

d) 2p


Testul sumativ 1


Competenţe Se familiarizează cu elementele de interfaţă ale unui mediu de dezvoltare

integrat Lucrează cu elemente de bază ale limbajului de programare Foloseşte structurile de bază ale limbajului de programare Implementează tipurile structurate de date în rezolvarea problemelor.

Prezentarea testuluiAcest test poate fi utilizat la sfârşitul modulului Limbaje de programare și certifică finalizarea modulului.

Tipul testului: probă practică

Durata evaluării Timp de lucru efectiv: 90 minuteTimp acordat prezentării: 10 minute.

Condiţiile în care se recomandă a fi realizată evaluareaTestul va avea loc în laboratorul de informatică. Fiecare elev va fi la un calculator, pe care este instalat un MDI şi va rezolva individual fiecare cerinţă în parte.

Enunţ

Subiectul IFie două matrice pătratice A, respectiv B, cu n linii şi n coloane, n număr natural n<100, elementele din cele două matrice vor fi numere întregi din intervalul [-100, 100]. Utilizând facilităţile de editare, compilare şi execuţie ale mediului de dezvoltare integrat folosit, creaţi o aplicaţie ce va conţine un meniu cu următoarele opţiuni:

1. La apăsarea tastei 1 se va afişa matricea sumă dintre A şi B.2. La apăsarea tastei 2 se va afişa matricea diferenţă dintre A şi B.3. La apăsarea tastei 3 se va afişa matricea produs dintre A şi B.4. La apăsarea tastei 4 se va afişa câte elemnte din matricea A sunt mai mari decât

toate elementele matricei B.5. La apăsarea tastei 5 se va afişa câte elemente comune au cele două matrice.

Pentru cele două matrice se vor crea două fişiere în locaţia C:\Lucru astfel:a. Matricea A din fişierul mat_A.txt b. Matricea B din fişierul mat_B.txt.

Rezultatul se va afişa la monitor. Pentru punctele 1-3 matricea se va afişa pe linii, fiecare linie pe câte un rând, elementele unei linii vor fi delimitate de câte un spaţiu.

Subiectul IIFie n (n număr natural <100) o variabilă ce reţine numărul de elevi participanţi la un examen. Pentru fiecare elev se reţin următoarele informaţii:

Numele elevului

Prenumele elevului CNP (13 cifre) reţinute sub formă de şir de caractere Nota pobă scrisă Notă probă orală Media: se calculează ca medie aritmetică cu două zecimale din cele două probe.

Ceinţe:1. Creaţi structura necesară memorării datelor pentru cei n elevi2. Realizaţi un program care afişează un meniu cu următoarea configuraţie:

a. La apăsarea tastei 1 se generează o lista cu: numele, prenumele şi CNP-ul elevilor. Elevii vor fi memoraţi într-un fişier catalog.txt, în ordine alfabetică. Lista are semnificaţie de catalog în care se vor nota elevii, va avea si un antet cu: nume, prenume, Oral, Scris, Media conform exemplului:

Ex: Nume Prenume CNP Oral Scris Media_______________________________________________________________Ionescu Mihai 1030305456721Popescu Mihaela 2841002789679Vanea Ionela 2851211023456

b. La apăsarea tastei 2 se generează o lista cu: numele elevilor, CNP-ul, notele la cele două probe şi media obţinută. Elevii vor fi memoraţi în ordine alfabetică în fişierul Lista1.txt. Lista va avea si un antet cu semnificatia datelor afisate conform exmplului.

Ex: Nume Prenume CNP Oral Scris Media_______________________________________________________________Ionescu Mihai 103030545672 9 6 7,50Popescu Mihaela 28410027896 7 8 8 8,00

Instrucţiuni pentru elevi După rezolvarea cerinţelor fiecare elev va prezenta şi va argumenta soluţia realizată.

Criteriile de evaluare şi notare Se acordă un punct din oficiu.Subiectul I : 5 puncteSubiectul II: 4 puncte


Subiectul I................................................................................................. 5 puncteCrearea fişierelor şi salvarea conform cerinţei ............................................0,5 puncteCitirea corectă şi validarea valorii lui n ........................................................0,5 puncteCrearea meniului conform cerinţei, cu utilizarea instrucţiunii de selecţie....0,5 puncteRezolvarea cerinţelor 1-5 (0,5 pentru fiecare cerinţă)..................................2,5 puncteAfişarea corectă a rezultatelor conform cerinţei...........................................0,5 puncteCorectitudinea de ansamblu a programului.................................................0,5 puncte

Subiectul II ...................................................................................................4 puncteDeclararea tipurilor de date specifice memorării datelor................................0,5 punct

Definirea tipului articol pentru memorarea informaţiilor despre elevi (0,25)

Definirea unui vector de elevi ale cărui elemente sunt de tip articol (0,25)Citirea corectă a datelor şi validarea lui n................................................. 0,25 puncteCrearea meniului – utilizarea corectă a instrucţiunii de selecţie ...............0,25 puncte Crearea listei cu elevi conform cerinţei 2.a................................................ 0,75 punctCrearea listei ordonată alfabetic (sortarea vectorului) conform cerinţei 2.b .... 1 punctCrearea fişierelor .......................................................................................0,25 puncteCorectitudinea de ansamblu a programului.................................................0,5 puncte


Testul sumativ 2


Competenţe Se familiarizează cu elementele de interfaţă ale unui mediu de dezvoltare

integrat Lucrează cu elemente de bază ale limbajului de programare Foloseşte structurile de bază ale limbajului de programare Implementează tipurile structurate de date în rezolvarea problemelor.

Prezentarea testuluiAcest test poate fi utilizat la sfârşitul modulului ca evaluare sumativă şi va certifica finalizarea modulului Limbaje de programare.


Durata evaluării Timp de lucru efectiv: 90 minute

EnunţSubiectul I

1. Ştiind ca n va fi utilizat într-un program pentru a reţine un număr întreg cu maxim 10 de cifre, care va fi varianta corectă pentru declararea sa?

a) var n:word;b) var n:byte;c) var n:integer;d) var n:longint;

a) int n;b) unsigned long n;c) unsigned n;d) long n;

2. Fie următoarea declaraţie:

type vector=array1..100 of real;var a:vector; i:byte;

typedef float vector100;vector a;short int i;

Ce reprezintă urmatoarele elemente? Alegeţi răspunsul corect.

I. vector:a) identificatorul unei variabile;b) identificatorul unei constante;c) identificatorul unui tip de date;d) un cuvânt cheie;

II. a: a) o variabilă de tip real;b) identificatorul unui tip de date;c) adresa de început a şirului de numere reale;d) prima componenta a vectorului;

III. ai:a) o componentă a vectorului a;b) valoarea componentei i a vectorului a;

c) adresa componentei i a vectorului a;d) un cuvânt cheie;

3. Fie secvenţa:

for i:=1 to n do if vi>vi+1 then begin

aux:= vi;vi:= vi+1;vi+1:=aux;end;

for (i=0;i<n;i++) if (vi>vi+1)

aux= vi;vi=vi+1;vi+1=aux;

n,i naturale, v este un vector cu maxim 100 de componente. Cum va trebui declarat v ? Alegeţi răspunsul corect.

a) var v:array 1..100 of integer;b) var v: array 1..10,1..10 of real;c) var v:real;d) var v:array 1..100 of real;

a) int v100;b) float v1010;c) float v;d) float 100;

4. Fie declaraţia:

var a:string[50]; char a[50];

Alegeţi răspunsul corect care reprezintă o declaraţie echivalentă cu cea de mai sus:

a) var a:array [1..50] of word;b) var a:char;c) var a:array[1..50] of char;d) type a=string[50];

a) short a[50];b) char a;c) char *a;d) typedef char a[50];

5. Fie a un şir de caractere care se termină cu caracterul punct şi funcţia length() pentru Pascal, respectiv strlen() pentru C/C++. Alegeţi varianta corectă care realizează acelaşi lucru cu funcţia.

a) i:=1; while a[i]<>'.' do inc(i); writeln(i); b) i:=1; while a[i]=’.’ do inc(i); writeln(i);a) i:=1;

if a[i]=’.’ Then write(i);d) nicio variantă nu e corectă.

a) i=0; while(a[i++]!='.') { }

cout<<i;b) i=0; while(a[i++]==’.’) {} cout<<i;c) i=0; if (a[i]==’.’) cout<<i;d) nicio variantă nu e corectă.

6. Fie declaraţia:

var a:array[1..20] of string[20]; , respectiv char a[20][20];

şi urmatoarea secvenţă de program:

readln(n);for i:=1 to n do readln(a[i]);for i:=1 to n-1 do for j:=i+1 to n doif a[j]<a[i] then

begin aux:=a[j]; a[j]:=a[i];

cin>>n;for(i=0;i<n;i++)

cin>>a[i];for (i=0;i<n-1;i++) for(j=i+1;j<n;j++) if(strcmp(a[j],a[i])<0)

{strcpy(aux,a[j]);strcpy(a[j],a[i]);

a[i]:=aux;end;

strcpy(a[i],aux);}

Ce prelucrare realizează aceasta asupra cuvintelor din vectorul a:

a) ordonarea după lungimea cuvintelor;b) ordonare alfabetică a cuvintelor;c) selectarea cuvintelor scrise cu majuscule;d) selectarea cuvintelor scrise cu minuscule

7. Ştiind că un număr raţional se scrie sub forma numărător/numitor, cu numărătorul şi numitorul numere întregi, alegeţi varianta corectă ce poate fi utilizată pentru a declara tipul raţional.

a) type rational: numitor, numarator:integer;

b) type rational=recordnumitor:integer;numarator:integer;end;

c) type rational=record numitor:real;numarator:real;end;

d) alta decât cele prezentate la punctele a)-c)

a) typedef int numitor, numarator rational;b) typedef struct

{int numitor;int numarator;}rational;

c) typedef struct {float numitor;float numarator;

} rational;d) alta decât cele prezentate la punctele

a)-c).

8. Alegeţi varianta care reprezintă o declaraţie de fişier text :

a) var f: text ;b) type fisier=text ;

var f: fisier ;

c) var f:file;d) alta decât cele prezentate;

a) fstream f(char* nume,int mod);b) typedef stream fisier;

fisier f;

c) FILE f;d) alta decât cele prezentate

9. Fie f un fişier de tip text. Alegeţi varianta corectă care realizează deschiderea lui f pentru citire:

a) append(f);b) reseat(f);c) read(f, variabila);d) readln(f, variabila);

a) f=fopen(calea,a );b) fstream f(char* nume,ios::in);c) scanf(f,format);d) fscanf(f,format);

10. Ştiind că un fisier se termină cu caracterul EOF (end of file) alegeţi varianta corectă care testează dacă s-a ajuns la sfârşitul fişierului f, returnând mesajul “s-a ajuns la sfârsitul fisierului” în caz afirmativ.

a) While not eof(f) do writeln (‘ S-a ajuns la sfârsitul fisierului’);

b) Repeat writeln (‘ S-a ajuns la sfârsitul fisierului’) until eof(f);

c) if eof(f) then writeln (‘ S-a ajuns la sfârsitul fisierului’);

d) if not eof(f) then writeln (‘S-a ajuns la sfârsitul fisierului’);

a) while(!f.eof()) cout<<”S-a ajuns la sfârsitul fisierului”;

b) do { cout<<”S-a ajuns la sfârsitul fisierului”} while f.eof();

c) if (f.eof()) cout<<”S-a ajuns la sfârsitul fisierului”;

d) if (!f.eof()) cout<<”S-a ajuns la sfârsitul fisierului”;

Subiectul II Fie problema: ”Se citesc două numere foarte mari a, b (maxim 50 de cifre). Să se calculeze suma lor în c”. Pentru memorarea acestor numere vom folosi doi vectori, astfel: fiecare cifră a unui număr va fi o componentă a vectorului; suma va fi calculată tot într-un vector.

a) Definiţi structurile necesare pentru memorarea numerelor.b) Explicaţi cum se realizată adunarea. c) Scrieţi un program Pascal/C++ pentru această problemă.d) Rescrieţi programul astfel încât să calculeze diferenţa dintre a şi b.

Subiectul IIIRealizaţi un eseu cu tema Prelucrarea şirurilor de caractere. Eseul va trata următoarele:

a. Declararea variabilelor de tip şir de caractere. b. Citirea variabilelor de tip şir de caractare: de la tastatură şi dintr-un fişier.c. Utilizarea şirurilor de caractere în cadrul definirii unor tipuri structurate: vectori,

articol/înregistrare.d. Funcţii/operatori definiţi pe şiruri de caractere: lungimea unui şir de caractere,

concatenare, copiere, cautare caracter/subsir, conversii şir de caractere – număr (întreg, real).

Pentru toate punctele se vor da exemple utilizând limbajul de programare studiat. Criteriile de evaluare şi notare Fiecare cerinţă (1-3) se va evalua cu note de la 1 la 10. Se acordă maxim 10 puncte pentru prezentare. Nota finală va fi rezultatul mediei aritmetice a celor patru note obţinute.


Subiectul I................................................................................................10 punctePentru fiecare răspuns corect se acordă câte 1 punct.1 – d, 2 I – c, II – c, III – b, 3 – a, 4 – c, 5 – a, 6 – b, 7 – b, 8 – a, 9 – b, 10 – c.

Subiectul II ............................................................................................. 10 puncteAstfel: a) 1,5 puncte, b) 2,5 puncte, c) 6 puncte

a) var a,b: array1..50 of byte; c:array1..51 of byte;

unsigned int a50,b50,c51;

b) Cifrele din cei doi vectori a,b vor fi adunate de la dreapta la stânga pe aceleaşi poziţii pâna când unul dintre cele două numere se termină. În cazul în care la adunarea cifrelor se obţine un număr mai mare decât 10 pe poziţia curentă se va păstra doar cifra unităţilor iar pe poziţia următoare (spre stânga) se va aduna 1. După ce unul dintre vectori se termină în vectorul sumă se vor copia restul cifrelor rămase în cel de-al doilea vector.

c) var a,b,c:array1..50 of 0..9; c:array1..51 of 0..9; i,j,n,m,k,aux,s:integer;beginwrite('n=');readln(n);for i:=1 to n do readln(ai);write('m=');readln(m);for i:=1 to m do readln(bi);

include<iostream.h>main()unsigned int a50,b50,c51;unsigned int i,j,n,m,p,k;cout<<"n=";cin>>n;for(i=0;i<n;i++) cin>>ai;cout<<"m=";cin>>m;

if n>m then p:=n else if n=m then p:=n+1 else p:=m;for i:=1 to p do ci:=0;i:=n;j:=m;k:=p;while (i>0) and (j>0) do begin if ai+bj<10 then ck:=ck+ai+bj else begin ck:=ck+ai+bj-10; ck-1:=ck-1+1; end;dec(i);dec(j);dec(k);end;if i>0 then for j:=i downto 1 do begin ck:=ck+aj; dec(k); end else for i:=j downto 1 do begin ck:=ck+bi; dec(k); end;write('Suma este: ');if c1<>0 then write(c1);for i:=2 to p do write(ci);end.

for(i=0;i<m;i++) cin>>bi;if (n>m) p=n; else if (n==m) p=n+1; else p=m;for(i=0;i<p;i++) ci=0;i=n-1; j=m-1; k=p-1;while(i>=0 &&j>=0)if (ai+bj<10) ck+=ai--+bj--; else

ck+=ai--+bj---10; ck-1+=1; k--;if (i>0) for(j=i;j>=0;j--) ck--+=aj; else for(i=j;i>=0;i--) ck--+=ai;cout<<"suma este: ";if(c0) cout<<c0;for(i=1;i<p;i++) cout<<ci;

Subiectul III ................................................................................................10 punctea. Declararea corectă a variabilelor de tip şir de caractere....................1 punct b. Citirea variabilelor de tip şir de caractare: de la tastatură şi

dintr-un fişier........................................................................................ 2 punctec. Utilizarea şirurilor de caractere în cadrul definirii unor tipuri structurate: vectori,

articol/înregistrare....................................................................2 puncted. Funcţii/operatori definiţi pe şiruri de caractere: lungimea unui şir de caractere,

concatenare, copiere, cautare caracter/subsir, conversii şir de caractere – număr (întreg, real). ............................................................................5 puncte


BIBLIOGRAFIE

Limbaje de programare

1. Standardul de Pregătire Profesională pentru calificarea Analist programator

www.tvet.ro, septembrie 2009

2. Curriculum pentru calificarea analist programator www.tvet.ro, septembrie 2009

3. Liviu, Negrescu (2009). Limbajele C si C++ pentru începători Vol. I (p.1 si 2) –

Limbajul C (editia XI) Cluj Napoca: Editura Albastră

4. Liviu, Negrescu (2006). Limbajele C si C++ pentru începători Vol. II - Limbajul C++

(editia X) Cluj Napoca: Editura Albastră

5. Dorin, Bocu (2001). Introducere în programarea calculatoarelor utilizând limbajul

PASCAL (editia III) Cluj Napoca: Editura albastră

6. Donald, Knuth (2002). Arta programării calculatoarelor Vol. 2 – Algoritmi

seminumerici București: Editura Teora

7. Donald, Knuth (2002). Arta programării calculatoarelor Vol. 3 – Sortare și căutare

București: Editura Teora

http://www.tvet.ro/

http://www.tvet.ro/

MODULUL IV: Programarea modulară

AUTOR:

Anca Manuela Botoşanu – profesor grad didactic II

COORDONATOR:

CIOBANU MARIANA VIOLETA – profesor, grad I , Colegiul Tehnic


CONSULTANŢĂ:





Testul 1

Competenţe: Lucrează cu subprograme


Obiective:

să identifice tipurile de parametri folosiţi la definirea subprogramelor

să descrie structura unui subprogram

să determine corectitudinea antetelor şi apelurilor de subprograme

să scrie corect un subprogram recursiv/iterativ


Testul poate fi utilizat la finalul lecţiei în vederea verificării atingerii obiectivelor pentru

tema: Subprograme.


Durata evaluării


Enunţ:

1. Explicaţi noţiunile de parametrii formali şi parametrii actuali.

2. Funcţia f primeşte ca parametru un număr real şi trebuie să determine numărul de

cifre de la partea întreagă şi numărul de cifre de la partea zecimală a numărului. Care

sunt prototipuri corecte pentru funcţia f?

a) void f (float a, int nr1, int nr2);

b) void f (float & a, int nr1, int nr2);

c) void f (float, int *, int *);

d) void f (float; int & ; int *);

e) int f (float, int &);

3. Cum trebuie declarat antetul subprogramului f astfel încât programul următor să

afişeze pe ecran valoarea 147?

# include <iostream.h>

void f……

{a++; b+=a; c+=b;}

void main ()

{ int a=1, b=2, c=3;

f(a,b,c);

cout<<a<<b<<c;}

a) void f (int, int, int);

b) void f (int & a, int b, int c);

c) void f (int a, int & b, int & c);

d) void f (int &a, int &b, int & c);

e) void f (int &a, int b, int & c);

f) indiferent de antet, aceste valori nu pot fi obţinute

4. Din cei n elevi de clasa a XII-a, doar k vor susţine examenul în liceu, ceilalţi fiind

repartizaţi la alte centre. Pentru n şi k două numere naturale date de la

tastatură(k≤n<50):

a) scrieţi o funcţie nerecursivă care să calculeze numărul de posibilităţi de a selecta cei

k elevi care urmează să susţină examenul în liceul lor;

b) scrieţi un subprogram recursiv sau iterativ care să genereze toate posibilităţile de a

selecta cei k elevi care vor susţine examenul în liceul lor (consideraţi elevii numerotaţi

de la 1 la n).

5. Completaţi propoziţiile cu cuvântul (cuvintele) lipsă:

a) Un algoritm care se apelează pe el însuşi este ………………………………...............

b) Parametrii care se transmit la apelul unui subprogram se numesc ..................………

c) O variabilă ………….................................…..este vizibilă în tot programul.


Orice eventual răspuns greşit se taie cu o linie şi se înlocuieşte cu răspunsul considerat

corect.


Exerciţiul 1 – 2 puncteExerciţiul 2 – 1 punctExerciţiul 3 – 3 puncteExerciţiul 4 – 1 punctExerciţiul 5 – 2 puncteSe acordă 1 punct din oficiu.

Barem de corectare şi notare

1.- Parametrii formali - În antet, pentru fiecare parametru se precizează denumirea simbolică folosită în interiorul programului. Aceşti parametri se numesc parametri formali. - Parametrii actuali (efectivi) - La activarea subprogramului, parametrilor de comunicare li se vor atribui valori concrete cu care se va executa subprogramul la acel apel. Aceste valori vor fi comunicate la apelul subprogramului, după numele subprogramului, între paranteze rotunde, în aceeaşi ordine în care au fost scrişi la definirea lor în antet. Comunicarea trebuie să respecte aceeaşi succesiune, tipuri de date şi număr de parametri ca şi în lista parametrilor formali, deoarece atribuirea valorilor se face respectând regula de corespondenţă. Aceşti parametri se numesc parametri actuali.2. c,e

3. c

4. a) Folosim formula de recurenţă Cnk= Cn-1

k+ Cn-1k-1

Este suficient să reţinem la fiecare pas i (i variind de la 1 la n) linia curentă şi cea precedentă, pe care o vom utiliza pentru determinarea liniei curente.

unsigned long Lnou[50], LVechi[50];unsigned long combinari (unsigned n, unsigned k){ LNou [0] = LVechi [0] = 1; for (int i=1; i<=n; i++) { for (int j=1; j<=i; j++) LNou [j] = LVechi [j]+LVechi [j-1]; for (j=1; j<=I; j++) LVechi [j] = LNou [j]; }return LNou [k]; }

b) Voi reprezenta o submulţime ca un vector S, de k elemente din mulţimea {1,2,…,n}. Pentru a nu genera de două ori aceeaşi submulţime, consider elementele submulţimii în ordine crescătoare. Voi descrie un algoritm de tip succesor : iniţializez vectorul S, în care memorez succesiv submulţimile {1,2,...,k}, cea mai mică mulţime în ordine lexicografică. La fiecare pas, afişez submulţimea curentă şi determin submulţimea care urmează în ordine lexicografică. Pentru aceasta, parcurgem vectorul S, începând din poziţia k, determinând prima componentă a vectorului care poate fi mărită, valoarea maximă care poate fi plasată pe poziţia i fiind n-k+i. Dacă nu am găsit o astfel de componentă, deduc că S = (n-k+1, n-k+2,…,n), ultima submulţime în ordine lexicografică, deci generarea s-a încheiat. Altfel, incrementăm componenta găsită, reiniţializând poziţiile până la k cu cele mai mici valori posibile, pe fiecre poziţie plasând o valoare cu 1 mai mare decât valoarea de pe poziţia precedentă.

# include <iostream.h>unsigned n, k, s[50];void afisare (){ for (int i = 1; i <|= k; i++) cout << s[i] << ’ ’; cout << ”\n”;}void generare (){ for (int i=1; i<=k; s[i]=i, i++); for (int gata = 0 !gata; ) { afisare(); // afisez solutia curenta for (i=k; i && s[i]==n-k+i;i--); if (i) {// s[i] poate fi marit s[i] ++; // reinitializam componentele de la i+1 la k for (int j=i+1; j <= k; s[j]=s[j-1]+1, j++); }

else gata =1; // am terminat generarea }}void main () { cout << ”n=”; cin >>n; cout << ”k=”; cin >>k;generare (); }.

5. a) – recursiv b) – actuali c) – globală

Instrucţiuni pentru evaluatori Pentru fiecare definiţie corectă de la exerciţile 1 şi 5 se acordă punctajul stabilit, respectiv pentru rezolvarea completă a exerciţiilor 2, 3, 4.

Testul 2

Competenţe: Lucrează cu subprograme


Obiective: - să identifice rezultatul unui subprogram

- să elaboreze o funcţie pentru o cerinţă dată

- să recunoască situaţiile care impun folosirea subprogramelor

- să urmarească etapele de realizare a unei aplicaţii

- să depaneze programele în cazul unor eventuale erori


Testul poate fi utilizat la sfârşitul unui grup de lecţii ce vizează evaluarea obiectivelor

integratoare pentru tema Subprograme.

Tipul testului: Probă practică

Condiţiile de administrare

Testul va fi susţinut în laboratorul de informatică, pe fiecare calculator se va instala un

MDI (Borland C++). Fiecare elev va primi o foaie cu cerinţele testului şi va rezolva

individual subiectul.

Durata evaluării


Enunţ :

Explicaţii :O aplicaţie în C nu este constituită în mod obligatoriu dintr-un singur fişier sursă. Definiţiile funcţiilor din care este constituit programul se pot găsi în mai multe fişiere. Acest lucru permite elaborarea aplicaţiilor în echipă, adică fiecare membru al echipei va salva funcţiile elaborate de el în fişiere sursă proprii, precum şi reutilizarea anumitor funcţii, dacă dorim ca într-o altă aplicaţie să utilizăm anumite funcţii pe care le-am elaborat deja şi se găsesc într-un fişier sursă, este suficient să includem în program fişierul sursă respectiv. În final, după elaborarea tuturor fişierelor sursă, le vom asambla, prin crearea unui proiect.

În mediul de programare Borland C, crearea unui proiect sau deschiderea unui proiect existent se realizează cu ajutorul opţiunii Open Project, din meniul Project al mediului de programare.

Se va deschide o fereastră în care se vizualizează lista fişierelor sursă din care este constituit proiectul. În cazul în care vrem să creăm un alt proiect, îi vom da un nume şi apoi vom adăuga fişierele specifice proiectului.

Pentru adăugarea unui fişier sursă la proiectul deschis, se selectează opţiunea Add Item din meniul Project. După alegerea fişierelor, se accesează butonul Done.Eliminarea din proiect a unui fişier sursă se realizează cu ajutorul opţiunii Delete Item din meniul Project.

Închiderea unui proiect se realizează cu ajutorul opţiunii Close Project

După selectarea fişierelor ce formează proiectul, vom acţiona butonul Make sau Buid All din meniul Compile, pentru a crea un program executabil ce va avea numele proiectului şi cu extensia .exe

Lansarea în execuţie se va face acţionând combinaţia de taste CTRL+F9 sau Run / Run.În fişierul sursă poate fi inclus un alt fişier. Acest fişier poate fi un fişier sursă sau un fişier antet. Directiva care permite includerea unui fişier este :

#include <identificator_fisier>atunci când se doreşte căutarea fişierului care se include în directorul implicit (Options / Diectories)

#include ’’identificator_fisier”ce se foloseste pentru cautarea fisierului care se include in directorul curent.

Dacă fişierul nu este găsit în directorul curent, va fi căutat în directorul implicit.Efectul directivei pentru includerea fişierelor este următorul:Linia sursă a directivei este înlocuită cu conţinutul fişierelor specificate. De asemenea fişierul inclus poate conţine şi el directive #include.

Această modalitate de realizare a unei aplicaţii este avantajoasă pentru că:- atenţia programatorului se poate concentra la un moment dat numai asupra unei singure probleme- se favorizează lucrul în echipă, deoarece fiecare subproblemă va putea fi rezolvată de câte un programator

Exemplu :

Să se construiască un proiect simplu care presupune realizarea a două fişiere sursă, unul ce va conţine două subprograme pentru citirea şi afişarea elementelor unui tablou unidimensional, iar al doilea fişier includerea primului fişier sursă în el. Fişierul de mai jos a fost creat în directorul curent sub numele „vectori.cpp”

void citire(int v[], int &n){int i;cout<<"dati n=";cin>>n;for(i=0;i<n;i++)cin>>v[i];}void afisare (int v[], int &n){int i;for(i=0;i<n;i++)cout<<v[i]<<' ';}

Acest fişier sursă conţine fişierul antet creat anterior, el se poate salva şi cu numele vectori.h

#include<iostream.h>#include"vectori.h"

void main (){int a[100],b[100],n,m,i;citire(a,m);afisare(a,m);citire(b,n);afisare(b,n);}

Cerinţe:1. Completaţi proiectul vectori cu următoarele module: modul pentru sortarea unui

vector, modul pentru determinarea elementului maxim şi minim din vector.2. Creaţi proiectul matrice, care va conţine definirea, citirea elementelor matricei,

afişarea elementelor matricei, suma a două matrice, diferenţa a două matrice, suma elementelor de pe fiecare linie a matricei.


Punctele se acordă astfel:

10 puncte din oficiu.

Cerinţa 1 - 45 puncte

Cerinţa 2- 45 puncte

Barem de rezolvare şi notare

REZOLVAREA APLICAŢIILOR1. Vectori

fişierul vect.cppvoid citire(int v[], int &n){int i;cout<<"dati n=";cin>>n;for(i=0;i<n;i++)cin>>v[i];}

void afisare (int v[], int &n){int i;for(i=0;i<n;i++)cout<<v[i]<<' ';}

void sortare_cresc(int v[],int &n){int aux,i,j;for(i=0;i<n-1;i++)for(j=i+1;j<n;j++)if (v[i]>v[j]){aux=v[i];v[i]=v[j];v[j]=aux;}}

void sortare_descresc(int v[],int &n){int aux,i,j;for(i=0;i<n-1;i++)for(j=i+1;j<n;j++)if (v[i]<v[j])

2. Matricefişierul matrice1.cppvoid citire(int a[][20],int & n,int & m){int i,j;cout<<"nr linii=";cin>>n;cout<<"nr coloane=";cin>>m;for(i=0;i<n;i++)for(j=0;j<m;j++){cout<<"elem"<<i<<','<<j<<'=';cin>>a[i][j];}}void afisare( int a[][20],int & n,int & m) {int i,j;for(i=0;i<n;i++){for(j=0;j<m;j++)cout<<a[i][j]<<” ’’;cout<<endl;}}

fişierul principal matrice2.cpp#include<iostream.h>int b[20][20],p,q;#include"mat1.cpp"void main(){citire(b,p,q);afisare(b,p,q);

{aux=v[i];v[i]=v[j];v[j]=aux;}}

int maxim(int v[],int n){int max=v[0],i;for(i=1;i<n;i++)if(v[i]>max)max=v[i];return max;}

int minim(int v[],int n){int min=v[0],i;for(i=1;i<n;i++)if(v[i]<min)min=v[i];return min;}

fişierul sursă vectorproj.cpp#include<iostream.h>#include "vect.cpp"void main (){int a[100],b[100],n,m,i;citire(a,m);afisare(a,m);citire(b,n);afisare(b,n);sortare_cresc(a,m);afisare(a,m);sortare_descresc(b,n);afisare(b,n);cout<<"maximul este ="<<maxim(a,m);cout<<"minimul este ="<<minim(b,n);}


Acordarea punctajului trebuie foarte clar precizată pentru a asigura astfel ca

evaluatori diferiţi să ajungă la acelaşi rezultat ale evaluării, aceeaşi notă.

121

Testul 3

Competenţe: Implementează structuri de date dinamice


- să identifice corect zonele de memorie folosite pentru memorarea

variabilelor

- să definească şi să identifice atributele variabilelor

- să identifice toate structurile de date dinamice, respectiv diferenţele dintre

acestea


Acest test poate fi utilizat ca evaluare a obiectivelor la fişa suport

corespunzătoare modulului.


Durata evaluării


Enunţ:

A. Încercuiţi răspunsul corect

1.Stiva poate fi descrisă astfel:a) primul element introdus în stivă este ultimul care poate fi extrasb) primul element introdus în stivă este primul care poate fi extrasc) ultimul element introdus în stivă este primul care poate fi extras.

2. Eliminarea unui element din stivă se poate face astfel:a) se elimină elementul din vârfb) se elimină elementul de la bazăc) se poate elimina orice element din stivă

3. Notăm cu VÂRF poziţia pe care se află elementul din vârful stivei , şi cu BAZA poziţia celui de la capătul opus;stiva este vidă dacă:

a) VÂRF=BAZAb) VÂRF=0c) VÂRF<BAZA

4. La o coadă adăugarea unui nou element se poate face:a) după ultimul elementb) în faţa primului elementc) într-o poziţie intermediară

122

B. Răspundeţi la următoarele întrebări:1. Când o listă este vidă?2. Care sunt prelucrările specifice cozilor?3. Ce este o listă circulară?4. Care sunt zonele de memorie în care se găsesc memorate

variabilele?

C. Rezolvaţi următoarele cerinţe:1. Scrieţi o procedură de iniţializare a unei liste.2. Scrieţi o funcţie care extrage elementele dintr-o stivă.3. Descrieţi cele 4 atribute ce caracterizează o variabilă.


Pentru rezolvare încercuiţi varianta/variantele corectă/corecte.


Se acordă : 1 punct din oficiu

A. 1……….…0,5p B. 1………0,5p C.1…….…2p 2………….0,5p 2………0,5p 2………. 2p 3………… 0,5p 3………0,5p 3………..1p 4………….0,5p 4………0,5p


A. 1.c, 2.a, 3.b, 4.aB.

1. Dacă există un ultim element în listă, atunci lista se numeşte liniară. Dacă nu, există un element care să conţină în câmpul informaţie valoarea null.

2. Operaţiile importante sunt:

introducerea unui element în coadă - funcţia se realizează prin inserarea după ultimul nod;

scoaterea unui element din coadă – funcţia se realizează prin ştergerea primului nod;

ştergerea cozii – se şterge secvenţial fiecare nod3. O listă circulară este o listă în care, după ultimul nod, urmează primul, deci fiecare nod are succesor şi predecesor 4. Fiecărui program i se alocă trei zone distincte în memoria internă în care se găsesc memorate variabilele programului:

Segment de date

Segment de stivă

123

Heap

C.1. void arataLista (Lista* li, char mesaj[]) { Nod*p=li→prim; cout <<’\n’<<mesaj<<’\n’<<endl; if (p==null) cout << “Lista vida”<<endl; else for (; p!-null; p-p→next) afisNod(p); return; }2. if(vf < 0) // daca stiva este vida cout<<"Stiva este vida,nu am putut extrage valoarea.\n"; else e = S[vf--];

3. O variabilă se caracterizează prin 4 atribute. Acestea sunt:

Clasa de memorare

Vizibilitate

Durata de viaţă

Tipul variabilei.

Clasa de memorare precizează locul unde este memorată variabila respectivă. O variabilă poate fi memorată în segmentul de date, în cel de stivă, în heap sau într-un registru al microprocesorului.

Vizibilitatea precizeză liniile textului sursă din care variabila respectivă poate fi accesată. Există:

Vizibilitate la nivel de bloc (instrucţiune compusă). Vizibilitate la nivel de fişier – în cazul în care programul ocupă un

singur fişier sursă. Vizibilitate la nivel de clasă - în cazul programării pe obiecte.

Durata de viaţă reprezintă timpul în care variabila respectivă are alocat spaţiu în memoria internă. Există:

Durata statică – variabila are alocat spaţiu în tot timpul execuţiei programului.

Durata locală – variabila are alocat spaţiu în timpul în care se execută instrucţiunile blocului respectiv.

Durata dinamică – alocarea şi dezalocarea spaţiului necesar variabilei respective se face de către programator prin operatori sau funcţii speciale.

124

Testul 4



- să identifice corect toate tipurile de grafuri şi arbori

- să recunoască toate elementele unui graf, arbore

- să cunoască toate modalităţile de parcurgere a grafurilor şi arborilor

Prezentarea testului: Testul poate fi utilizat în vederea evaluării obiectivelor

integratoare pentru tema Utilizarea grafurilor şi arborilor.


Durata evaluării: 50 minute

Enunţ:

1. Se dă graful:

Care dintre următoarele permutări ale mulţimii {1, 2, 3, 4, 5, 6} corespunde parcurgerii BF a grafului dat cu plecare din vârful 1?

a)1,2,3,4,5,6 b)1,2,3,4,6,5c)1,2,4,6,3,5 d)1,2,4,3,5,6

2. Considerăm un graf neorientat cu nodurile 1,2,3, 4, 5, 6 dat prin urmatoareamatrice de adiacenţă:

0 1 1 0 0 01 0 0 0 0 01 0 0 1 0 00 0 1 0 1 00 0 0 1 0 00 0 0 0 0 0

2.1. Stabiliţi dacă nodurile 2 şi 5a)sunt adiacenteb)sunt legate printr-un lanţc) sunt noduri izolated)nu aparţin aceleiaşi componente conexe

125

6

5

4

3

21

2.2. Care este numărul minim de muchii care trebuie adăugate pentru a obţine un ciclu de lungime 6?a) 1 b) 2 c) 3 d) 02.3. Care este numărul minim de muchii care trebuie adăugate pentru a obţine un graf eulerian?a) 1 b) 2 c) 0 d) 3

3. Fie arborele binar dat prin vectorii st şi dr astfel:st: 0 3 1 10 6 0 8 11 0 0 0 0dr: 0 5 4 0 7 0 9 12 0 0 0 0Numărul de noduri cu un singur descendent direct este: a) 1 b) 3 c) 0 d) 6

4. Un arbore este:a.un graf neorientat fără cicluri;b.un graf neorientat conex;c.un graf neorientat conex şi fără cicluri;d.un graf orientat, tare conex şi fără cicluri

5. Fie urmatoarea reprezentare grafică pentru un graf neorientat G=(X,U):

5.1.Mulţimile X şi U sunt:a) X={1,2,3,4,5}, U={(1,3),(1,6),(6,5),(2,4),(2,7),(4,7)}b) X= {1,2,3,4,5,6,7}, U={(1,3),(1,6),(6,5),(5,2),(2,4),(3,4),(4,7)(1,7),(6,7)}c) X={1,2,3,4,5,6,7}, U={(1,3),(1,6),(6,5),(6,4),(2,7),(4,7)}d) X={1,2,3,4,5,6,7}, U={(1,3),(1,6),(6,5),(2,1),(2,7),(4,7)}

5.2.Stabiliţi valoarea de adevăr a fiecareia dintre propoziţii: 1) Nodurile 1 şi 5 sunt adiacente. 2) Nodul 6 are gradul 1. 3) G este un graf conex . 4) G este un graf complet

6. Care este suma gradelor vârfurilor unui graf neorientat cu n vârfuri şi m muchii ?a) 2m b) 2(m-1) c) 2n d) m

7. Câte noduri are un graf complet cu 15 muchii?a) 10 b) 6 c) 5 d) 12

8. Completaţi fiecare dreptunghi cu un termen aflat în dreptunghiurile colorate:

126

9. Completaţi enunţurile următoare cu cuvintele sau expresiile potrivite: 1) Matricea………….corespunzătoare unui graf……….este simetrică. 2) Numărul nodurilor adiacente cu un nod x reprezintă ………. nodului x.

10. Pentru graful din desenul de mai jos să se scrie : a) matricea de adiacenţă , b) lista vecinilor ,

11. Să se adauge un număr minim de muchii grafului din desenul de mai jos astfel încât să devină conex.


Orice eventual răspuns greşit se încercuieşte şi se taie cu un X şi se

înlocuieşte cu răspunsul considerat corect.

127


Se acordă 100 puncte din care 10 puncte din oficiu.

Barem de corectare şi notare1.c-5 puncte 6. a) - 10 puncte

2.1. 5 puncte a) Nu

b) Da

c) Da

d) Fals

7. b) - 10 puncte

2.2. b) - 5 puncte 8. 10 puncte

a) adiacente

b) terminal

c) gradul

d) izolat

e) incidente2.3. b) - 5 puncte 9. 6 puncte

1)Matricea de adiacenţă corespunzătoare unui graf neoreintat este simetrică.2)Numărul nodurilor adiacente cu un nod x reprezintă gradul nodului x

3. a) - 5 puncte 10. 8 punctea) 0 1 0 0 0 0 0 1 0 1 1 0 0 0 0 1 0 1 0 0 0 0 1 1 0 0 0 0 0 0 0 0 0 1 0 0 0 0 0 1 0 0 0 0 0 0 0 0 0b)

Vârf Lista vecinilor

1 22 1,3,43 2,44 2,35 66 57 -

4. c) - 5 puncte 11. 6 puncteCa să devină conex, numărul minim

5.1. – b) - 5 puncte

128

de noduri este 2. O muchie uneşte ori 8, ori 3 cu unul dintre nodurile 2,1,6,7,5 şi altă muchie uneşte pe 4 cu orice nod.

5.2. – 5 puncte

1) F

2) F

3) A

4) F

129

Testul 5



Obiective:

- să implementeze şi să utilizeze listele liniare în rezolvarea problemelor

- să implementeze şi să utilizeze grafuri şi arbori în rezolvarea

problemelor


Acest test poate fi utilizat în vederea evaluării rezultatelor învăţării pentru

tema: Structuri de date.


Durata evaluării


Enunţ:

Realizaţi un portofoliu care să conţină următoarele fişe de lucru, având ataşate pentru fiecare rezolvarea completă şi corectă.

Fişa 1:1. Fie arborele binar dat prin vectorii descendenţilor: st=(2,4,5,0,0,0,0) şi dr=(3,0,6,0,7,0,0).

a) determinaţi rădăcina arborelui b) reprezentaţi arborele prin vectorul taţilor c) parcurgeţi în inordine arborele d) parcurgeţi în postordine arborele e) parcurgeţi in preordine arborele

2. Încercuiţi răspunsul corect:

2.1Se consideră graful neorientat G=(V,E) unde |V|=9 şi E={(1,6), (1,2), (1,3), (2,6), (2,3), (3,4), (3,5), (3,8) }. Care este lungimea maximă a unui ciclu elementar dacă în graf se poate introduce o nouă muchie.

a. 5 b. 1 c. 4 d. 3

2.2 Se consideră un graf neorientat conex cu 7 noduri şi 8 muchii. Numărul minim de muchii ce pot fi eliminate astfel încât graful să fie conex aciclic este:

a. 4 b. 5 c. 2 d. 3 sau 4

130

3 Se consideră graful neorientat având nodurile notate cu 1, 2, 3, 4, 5, corespunzător liniilor matricei de adiacenţă alăturate. Stabiliţi care dintre următoarele propoziţii este adevărată.

0 0 1 0 00 0 0 1 11 0 0 0 00 1 0 0 10 1 0 1 0

a. orice muchie s-ar elimina graful devine aciclic

b. graful este aciclic

c. orice nouă muchie s-ar adăuga graful devine conex

d. graful este conex

4 Se foloseşte o metodă de generare a numerelor de exact 4 cifre pare nenule care au prima cifră şi ultima cifră egale astfel încât ele se obţin în ordinea: 2222, 4224, 6226, 8228, 2242, 4244, 6246 etc. Dacă se foloseşte exact aceeaşi metodă pentru a genera numerele formate din exact 3 cifre impare care au prima şi ultima cifră egale stabiliţi care va fi cel de-al zecelea număr generat:

a. 393 b. 939 c. 515 d. 373

5 Identificaţi care din secvenţele următoare reprezintă şirul gradelor nodurilor unui graf complet:

a) 1 2 3 4 b) 5 5 5 5 5 c) 1 2 1 2 1 2 d) 4 4 4 4 4

6 . Se consideră graful neorientat G=(V,U), unde V=6 şi U={(1,6), (2,3), (2,5), (3,4), (4,6), (4,5)}. Identificaţi care este numărul minim de muchii care trebuie adăugate pentru ca graful să devină regulat:

a) 2 b) 1 c) 4 d) 3

7. Asociaţi fiecărui element din coloana A proprietatea corespunzătoare din coloana B:

Coloana A Coloana B1 nod izolat 1 Numărul muchiilor incidente unui nod2 adiacenţă 2 este incident cu o singură muchie3 incidenţă 3 se obţine prin eliminarea unor muchii4 grad 4 nu există muchii incidente cu el5 lanţ 5 se obţine prin eliminarea tuturor nodurilor6 subgraf 6 nodul extrem şi muchia corespunzătoare7 nod terminal 7 succesiune de noduri consecutive adiacente8 graf parţial 8 există muchie între două noduri

9 se obţine prin eliminarea unor noduri şi a muchiilor adiacente

8. Fie următoarea secvenţă de citire a unui graf:cin>>n>>m;for( k=1;k<=m;k++){cin>>i>>j;a[i][j]=1;a[j][i]=1;}

a) Modificaţi secvenţa pentru realizarea citirii din fişierul ‘in_graf.txt’ , unde pe prima linie se află numărul de noduri respectiv de muchii, iar pe

131

următoarele linii perechi de valori întregi reprezentând muchiile grafului.

b) Scrieţi o secvenţă de program care va permite crearea unui graf complet cu n noduri.

Fişa 2:

1. Fie prim un pointer către primul nod al următoarei liste .

prim

Selectaţi opţiunea care corespunde conţinutului listei prin parcurgerea acesteia de la primul nod prim spre capătul listei, în urma apelului funcţiei ce().

void ce(){nod *p=prim;while(p->urm->n<4) p=p->urm;nod *q=new nod;q->n=10;q->urm=p->urm;p->urm=q;}

a) (1,2,10,3,4,5) b) (1,2,3,4,10,5) c) (1,2,3,10,4,5) d) (1,2,3,4,5,10)

2. Fie prim1, respectiv prim2 doi pointeri către primele noduri ale următoarelor liste de tip coadă: (1,3,7,2) şi (7,3,1,2,1,3,2,3) definite ca mai sus. Ce afişează următoarea secvenţă? void listare(nod* prim) {nod*p=prim1; while(p) { int a=0; nod*q=prim2; while(q) { if (q->info==p->info) a++; q=q->urm; } cout<<a<<” “; p=p->urm; } }

a) 1 2 1 2 b) 2 3 1 2 c) 2 2 3 1 d) 1 2 1 3

3. Fie prim un pointer către primul nod al următoarei liste .

prim

Ce valoare va avea variabila s în urma execuţiei secvenţei următoare?

132

4 51 2 3

4 5 61 2 3

nod* p=prim; while(p->urm) { if(p->urm->urm->n%3==0){nod *q=p->urm;

p->urm=q->urm; delete q; }

p=p->urm; } int s=1;p=prim; while(p){s*=p->n;p=p->urm;}

a) 720 b) 40 c) 72 d) 240

4. Fie prim un pointer către nodul cu informaţia 1 al următoarei liste circulare. Care vor fi nodurile rămase în listă în urma execuţiei funcţiei elimina()?

a) 1 şi 6 b) 1 şi 2 c) 2 şi 5 d) 3 şi 4

5. Se consideră următoarea listă dublu înlănţuită. Ce va afişa funcţia ce_face() ?

prim ultim

void ce_face(){ nod *p=prim,*q=ultim;int s=0; while(q->n-p->n>2) {p=p->urm;q=q->prec;} while(p->n!=q->n) {s+=p->n+q->n;p=p->urm;q=q->prec;} cout<<s;}

a) 16 b) 8 c) 24 d) 32

133

3

4

5

1

2

6

void elimina(){ nod *p=prim; for(int i=1;i<=4;i++) { for(int j=1;j<=3;j++) p=p->urm; nod *r=p->urm;p->urm=r->urm;delete r; }}

1 2 543 6 7


Rezolvaţi toate problemele din fişele de lucru, apoi le reuniţi într-un portofoliu,

care va fi predat profesorului.

Criteriile de evaluare şi notare Se acordă 100 puncte din care 10 punct din oficiu şi Fişa 1 - 50 puncteFişa 2 - 40 puncte


Fişa 1

1. a) Răd. = 1

b) Tata = (0,1,1,2,3,3,5)

c) 4,2,1,5,7,3,6

d) 4,2,7,5,6,3,1

e) 1,2,4,3,5,7,6

2. 1.-a, 2.-c

3. a) F, b) F, c) A, d) F

4. b)-939

5. d)

6. d)

7.

Coloana A Coloana B1 42 83 64 15 76 97 28 3

8. a) fstream f(“in-graf.txt”, ios::in); f>>n>>m; while {f>>i>>j;) a[i][j]=1; a[j][i]=1; } fclose();

b)cin>>n; for (i=1;i<n;i++) for (j=i+1, j<=n;j++) {a[i][j]=1; a[j][i]=1; }

Fişa 2

134

1. c)

2. b)

3. c)

4. a)

5. b)


Răspunsurile aşteptate sunt termeni consacraţi astfel încât orice alt răspuns

este incorect.

135

Testul 6



Obiective:

- să utilizeze grafurile în rezolvarea problemelor

- să implementeze şi să utilizeze arborii


Acest test poate fi utilizat la sfârşitul unui grup de lecţii în vederea evaluării

obiectivelor integratoare pentru tema: Grafuri. Arbori


Durata evaluării


Enunţ:

Nr.item

Cerinţe (itemi) Barem de

Notare (pct)

Numărul 1 Numărul 2Fie graful din figură:

1. Construiţi:a) matricea de adiacenţăb) matricea de incidenţăc) matricea drumurilor

a) 0.5b) 0.5c) 0.5

2. Precizaţi care sunt:a) gradele interioare ale vârfurilor 5 şi 3b) gradele exterioare ale vârfurilor 5 şi 2c) mulţimea succesorilor vârfului 1d) mulţimea predecesorilor vârfului 2

a) 0.5b) 0.5c) 0.5d) 0.5

136

5

2

34

6

1

6

2

5

4

4

1

3. Pentru graful din figura de mai sus precizaţi (dacă există):a) un ciclub) un drum ne-elementarc) un drum elementard) un circuit ne-elementare) un circuit elementar

a) 0.5b) 0.5c) 0.5d) 0.5e) 0.5

4. Se consideră un graf orientat cu 6 noduri etichetate cu 1,2,3,4,5,6 şi cu arcele date de funcţiaArc (i,j)= există , dacă ((i+j)%6)%2=0 şi i<j nu există, în caz contrar4.1 Câte circuite elementare conţine graful?4.2 Care este lungimea celui mai lung drum din graf?

0.5

5. Reţeaua străzilor auto din Bucureşti se reprezintă corect cu ajutorul structurii de date:a) graf neorientat; b) arbore; c) listă liniară; d) graf orientat

0.5

6. Fie G un graf neorientat, cu n vârfuri şi m muchii, reprezentat prin matricea de adiacenţă. Să se realizeze următoarele subprograme care:a) verifică dacă graful are toate vârfurile interioare (nu sunt nici terminale nici izolate);b) afişează vecinii unui nod dat.

1

7. Definiţi noţiunile de graf hamiltonian şi graf eulerian. Enunţaţi teorema lui Euler de caracterizare a grafurilor euleriene.

0.5

8. Un graf neorientat are 80 de vârfuri şi 80 de muchii. Numărul de noduri izolate este cel mult :a)67 ; b) 10 ; c) 90 ; d)66

1

9. Fie G un graf orientat cu n noduri numerotate 1,2,…,n, dat prin matricea de incidenţă 1 0 0 -1 1 a) Câte circuite elementare conţine graful? -1 1 0 0 0 b) Câte drumuri elementare de lungime 3 există? 0 -1 -1 1 0 0 0 1 0 -1

0.5

10. Se consideră graful neorientat G=(V,E) unde |V|=9 şi E={(1,6), (1,2), (1,3), (2,6), (2,3), (3,4), (3,5), (3,8) }.Care este lungimea maximă a unui ciclu elementar dacă în graf se poate introduce o nouă muchie.a) 5; b) 1; c) 4; d) 3.

1

11. Desenaţi şi parcurgeţi arborele binar ordonat ce se formează prin adăugarea umătoarelor valori în ordinea specificată: 12 8 10 6 7 11 4 9 20 16 24 14 15 4

2

12. Se consideră un arbore binar cu 8 noduri. Dacă parcurgerea în inordine a arborelui este 7,4,2,1,3,5,6,8 iar parcurgerea în preordine este 1,2,4,7,3,5,6,8 atunci parcurgerea în postordine este:a. 7,4,2,1,3,5,6,8 b. 1,2,3,4,5,6,7,8 c. 7,4,2,8,6,5,3,1 d. 8,6,5,3,2,4,7,1

1

137

13. Fie arborele binar dat prin vectorii descendenţilor: st=(0,1,4,0,3,0,0) şi dr=(0,7,6,0,2,0,0).a) reprezentaţi grafic arborele b) determinaţi rădăcina arborelui c) reprezentaţi arborele prin vectorul taţilor )d) parcurgeţi în inordine arborele e) parcurgeţi în postordine arborele f) parcurgeţi in preordine arborele

a) 1 b) 1

c) 1d) 1e) 1f) 1


Nu contează ordinea de rezolvare. Toate subiectele sunt obligatorii.

Criteriile de evaluare şi notare: se acordă 1 punct din oficiu


1. a) 0 0 1 0 0 0

1 0 0 0 0 0

0 1 0 0 0 0

0 0 1 0 1 0

1 1 0 1 0 0

0 0 0 1 1 0

b) Fie notaţiile următoarelor arce

u1=(1,3), u2=(2,1), u3=(3,2), u4=(4,3), u5=(4,5), u6=(5,1), u7=(5,2), u8=(5,4),

u9=(6,4), u10=(6,5)

Matricea de incidenţă va fi:

B= u1 u2 u3 u4 u5 u6 u7 u8 u9 u10

1 -1 0 0 0 -1 0 0 0 0

0 1 -1 0 0 0 -1 0 0 0

-1 0 1 -1 0 0 0 0 0 0

0 0 0 1 1 0 0 -1 -1 0

0 0 0 0 -1 1 1 1 0 -1

0 0 0 0 0 0 0 0 1 1

c) Matricea drumurilor

U = 1 1 1 0 0 0

1 1 1 0 0 0

1 1 1 0 0 0

1 1 1 1 1 0

1 1 1 1 1 0

138

1 1 1 1 1 0

2. a) d-(5)=2 d-(3)=2

b) d+(5)=3 d+(2)=1

c) Γ+(1)={3}

d) Γ-(2)={5,3}

3. a) (2,1,3,2) sau (4,5,4)

b) (6,5,4,5,1,3,2,1)

c) (6,5,4,3,2,1)

d) (4,5,4)

e) (1,3,2,1)

4. 4.1. – nici unul

4.2. – 2

5. a)

6. Verifică în matricea de adiacenţă

a) Suma elementelor de pe fiecare linie este mai mare decât 1

b) Pentru fiecare vârf i afişează toate vârfurile j pentru care a[i][j] = 1

7. Într-un graf G=(X,U) se numeşte ciclu hamiltonian un ciclu elementar care

conţine toate vârfurile grafului.

Fie un graf G=(X,U). Se numeşte ciclu eulerian un ciclu care conţine toate

muchiile grafului. Un graf care conţine un ciclu eulerian se numeşte graf

eulerian.

8. d)

9. a) 2 - (1,4,3,1) şi (1,2,3,1)

b)

1- (4,3,2,1)

10. a)

11. Preordine 12,8,6,9,20,7,16,24,10,11,14,15,4,4

Inordine 9,6,20,8,16,7,24,12,14,11,15,10,4,4

Postordine 9,20,6,16,24,7,8,14,15,11,4,4,10,12

12. c)

13. b) răd=5

c) tata (2,5,5,3,0,3,2)

d) inordine 1,2,7,5,4,3,6

postordine 1,7,2,4,6,3,5

139

preordine 5,2,1,7,3,4,6


Pentru fiecare răspuns corect, indiferent de formulare sau formatul de scriere

(text, grafic, schemă logică etc.) se va acorda punctajul prevăzut.

140

Testul sumativ 1

Competenţe:

a. Lucrează cu subprograme

b. Implementează structuri de date dinamice

c. Utilizează colecţii de date şi elemente predefinite din bibliotecile limbajului.


Durata evaluării


Enunţ:

I. Identificaţi elementele marcate în programul de mai jos.#include<stdio.h>#include<conio.h>void mesaj();void main(){clrscr();mesaj();getche();}void mesaj(){printf("\nEste o functie procedurala.");printf("\nNu intoarce nici un rezultat."); printf("\nAfiseaza un mesaj.");}

II. Fie graful din figură:

a) Scrieţi matricea de adiacenţă a grafului G. b) Folosind informaţiile din matricea de adiacenţă,determinaţi:

i. nodurile adiacente nodului 5, ii. succesorii şi predecesorii nodului 4 iii. nodurile terminale,iv. nodurile izolate.

III.Fiind dat arborele sub forma SD (liste de descendenţi) efectuaţi:

141

1 2

4 3

5 6

7

1 2 3 4 5 6 7 8S 0 0 2 5 1 0 0 0D 6 7 8 3 0 0 0 0

a. Transcrieţi-l sub forma TF(vector de taţi).

1 2 3 4 5 6 7 8TF

b. Parcurgeţi-l :Preordine………………………………………….Inordine…………………………………………...Postordine………………………………………...

IV.Fie dată urmatoarea listă simplu înlănţuită:

Scrieți un subprogram care realizează introducerea nodul cu informaţia 100 după primul nod cu informaţie număr par din lista dată (grafic, punând în evidenţă formarea noilor legături şi ordinea lor de formare; scrieţi apoi subprogramul adecvat).

V. Scrieţi o funcţie care, pentru un graf orientat cu n (n număr natural, n<100) noduri, dat prin matricea de adiacenţă, returnează gradul interior al unui nod x, dat ca şi parametru.

VI. Scrieţi un subprogram care şterge toate elementele unei liste circulare. Subprogramul primeşte drept parametru un pointer la unul din nodurile listei.


Se acordă 1 punct din oficiu. Subiectul I: 1,5 puncteSubiectul II: 2 puncteSubiectul III: 2,5 puncteSubiectul IV: 1 punctSubiectul V: 1 punctSubiectul VI: 1 punct


Subiectul I: 1,5 puncte , câte 0,5 pentru fiecare răspuns corect

#include<stdio.h>#include<conio.h>void mesaj();void main(){clrscr();mesaj();getche();}void mesaj(){printf("\nEste o functie procedurala.");printf("\nNu intoarce nici un rezultat."); printf("\nAfiseaza un mesaj.");}

13 8 11 9

prototip

Program principal

Apelul

Antetul funcţiei

afişează

Definiţiafuncţiei

142

Subiectul II – 2 punctea) Matricea de adiacenţă – 1 punct

M = 0 1 0 1 0 0 0 0 0 0 0 1 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 1 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0

b) 1 punct, câte 0,25 pentru fiecare răspuns corect:i. nodurile adiacente nodului 5: {2,6}ii. succesorii și predecesorii nodului 4: Γ+(4)=0, Γ-(4)={1}iii. nodurile terminale, {4,6}iv. noduri izolate {3,7}

Subiectul III – 2, 5 punctea) 1 punct

T (5,3,4,0,4,1,2,3) F (-1,-1,1,0,-1,1,1,1)b) 1, 5 puncte, câte 0,5 puncte pentru fiecare parcurgere Preordine 4,5,1,6,3,2,7,8 Inordine 1,6,5,4,2,7,3,8 Postordine 6,1,5,7,2,8,3,4 Subiectul IV – 1 punct

void adaugare (Nod * prim, Nod * Ultim, intrval, intrval1){ Nod * c = prim, *d;whilw (c - > info %2==1)c=c - > adr_urm;d= new Nod;d - > info = 100;d - > adr_urm=c - > adr_urm;c - > adr_urm=d;}

Observaţie: struct Nod { int info; Nod – adr_urm;};

Subiectul V – 1 punctvoid interior (int n; int x, int a[50][50]) { int i, gr; for (i=1; i<=n;i++) gr= gr+a[i,x]; return gr;}

Subiectul VI – 1 punctvoid sterg (Nod * prim) { Nod * c, d c=prim; while (c - > adr_urm!=prim) { d=c -> adr_urm c - > adr_urm=d_adr_urm delete d;} delete c; }

143


Pentru fiecare răspuns corect, indiferent de formulare sau formatul de scriere (text, grafic,

schemă logică etc.) se va acorda punctajul prevăzut.

144

Testul sumativ 2

Competenţe:

a. Lucrează cu subprograme

b. Implementează structuri de date dinamice

c. Utilizează colecţii de date şi elemente predefinite din bibliotecile limbajului.

Tipul testului: probă scrisă şi practică

Durata evaluării: 50 minute


Testul va avea loc în laboratorul de informatică, fiecare elev va primi o foaie cu cerinţele

testului şi va rezolva individual subiectele.

Enunţ:

1.Care din următoarele operaţii nu se poate efectua într-un fişier text?a) deschiderea pentru adăugareb) deschiderea pentru modificare la mijlocul fişieruluic) testarea sfârşitului de linie pe ultima linie din fişierd) testarea sfârşitului de fişier.

2. Fie secvența:

FILE *f = fopen (“a.txt”, “w”); Int n; cin>>n; While (n) { if (feof (f)) fprint (f, ”%d”,n); cin >>n;}fclose(f);

Selectați elementul din listă care corespunde prelucrării realizate de secvența de mai sus: a) scrie un număr în fişierb) scrie în fişier numerele introduse până la 0c) afişează numerele nenule din fişierd) verifică dacă un număr se găseşte în fişier.

3. Cum se va modifica valoarea variabilei nume în urma apelului funcţiei modif(nume, ‘m’), ştiind că înainte de apel variabilei i s-a atribuit cuvâtul “informatica”?

void modif(char *s, char c){ while (*s && *s!=c) { *s-=32; s++; }}

a)”INFORMATICA”b)”INFORmatica”

145

c)”informatica”d)”matica”

4. Parametrii utilizți în definiţia unui subprogram se numesc:a) globalib) formalic) localid) actuali

5.Fie prim şi ultim doi pointeri către primul, respectiv ultimul nod al unei liste simplu înlănţiute de tip coadă cu informaţii numere întregi. Care dintre secvenţele de mai jos adaugă listei un nou element cu informaţia 10, ştiind că lista este nevidă?

1. nod *p=new nod; p - >n=10; p - >urm=ultim; ultim - > urm=NULL;

2. nod *ultim=new nod; ultim - > n=10;

3. nod *p = ultim; ultim = new nod; ultim - > n=10; ultim - >urm= NULL; p - >urm=ultim;

4. nod *p=new nod; p - >n=10; p - >urm=NULL; ultim - >urm=p; ultim=p;

a)1 şi 3; b) 1 şi 2; c) 2 şi 4; d) 1,2,3 şi 4

6. Câte grafuri neorientate cu 9 noduri admit următorul şir de garde : 1,2,3,4,5,6,7,7,8?

a) 1 graf

b) nu există nici un graf

c) 2 grafuri

d) 9! Grafuri

7. Se consideră un graf orientat cu 4 noduri numerotate cu 1,2,3,4 şi cu gradele : d+(1)=1,

d+(2)=1, d+(3)=2, d+(4)=1, d-(1)=2, d-(2)=1, d-(3)=1, d-(4)=1.

7.1.Câte astfel de grafuri există?

a) 3 ; b)1 ; c)0 ; d)2

7.2.Câte circuite elementare conţine graful?

a) 1; b) minim 2; c) 0; d) 2.

8. În orice arbore binar nevid cu f frunze, numărul de noduri ce au 2 fii este:

a) f-1; b) f; c) 2f; d)nu depinde de numărul de frunze

9. Un arbore are 19 noduri, fiecare nod intern având el puţin 3 fii. Înălţimea maximă a

arborelui este:

a) 4; b)5; c)6; d) 7.

146


Toate întrebările şi problemele sunt obligatorii.



Barem de corectare si notare

Subiect Răspuns Punctaj Observaţii

1) b) 10

2) b) 10

3) c) - până la caracterul m toate minusculele sunt transformate în majuscule

10

4) b) 10

5) c) 10

6) b) – suma gradelor trebuie să fie un număr par(2m)

10

7) 7.1) a) 5

7.2.) d) 5

8) a)Considerăm f numărul de frunze, n1 numărul nodurilor ce au un singur fiu şi n2

numărul nodurilor ce au doi fii. Ordinul grafului este atunci n= n1+ n2+f. Numărul de muchii este n-1 şi poate fi exprimat sub forma n1+ 2n2. Egalând cele două relaţii obţinem n-1= n1+ 2n2 şi deci n1+ n2+f-1= n1+ 2n2, de unde plin simplificare avem n2=f-1.

10

9) c) - Pentru a obţine înălţimea maximă construim arborele în care un singur nod de pe fiecare nivel (cu excepţia nivelului maxim) are 3 fii. Se obţine astfel un arbore cu înălţimea 6

10

Oficiu 10

147

Total 100 puncte


Pentru fiecare răspuns corect, indiferent de formulare sau formatul de scriere (text, grafic,

schemă logică etc.) se va acorda punctajul prevăzut.

148

Bibliografie

Programarea modulară

1.Standardul de Pregătire Profesională pentru calificarea Analist programator

www.tvet.ro

2.Curriculum pentru calificarea Analist programator, www.tvet.ro

Alte materiale documentare care pot fi utilizate:

3.Materiale de învăţare şi Materiale de predare, documente realizate în cadrul

proiectului Învăţământul profesional şi tehnic în domeniul TIC, proiect cofinanţat din Fondul

Social European în cadrul POS DRU 2007-2013

149

http://www.tvet.ro/

http://www.tvet.ro/

MODULUL V: Metode şi tehnici clasice de programare

150

AUTORI:

SĂLĂJAN ROMANA– profesor grad didactic I, Testele 1-7

VARZOPOV SILVIA – profesor grad didactic I, Testele 8-12

COORDONATOR:

MARIANA VIOLETA CIOBANU – profesor grad didactic I, Colegiul Tehnic

„Media”, Bucureşti

CONSULTANŢĂ:





151

Testul 1

Modulul: Metode şi tehnici clasice de programare

Competenţa: Aplică principiile recursivităţii şi iterativităţii în rezolvarea problemelor


Să fie capabil să dea un exemplu recursiv.

Să identifice elementele recursivităţii.


Acest test poate fi utilizat în vederea evaluării atingerii obiectivelor temei Elementele

recursivităţii.

Tipul testului: probă orală - brainstorming

Durata evaluării



Testul poate avea loc în sala de clasă, după predarea temei Elementele recursivităţii.

Fiecare elev va primi o foaie cu cerinţele testului specificate în enunţ.

Enunţ:

Unde întâlniţi recursivitatea în viaţa de zi cu zi? Prezentaţi un astfel de exemplu, pentru

care să identificaţi elementele recursivităţii. Pentru această activitate aveţi la dispoziţie 2

minute.


Fiecare elev va formula idei proprii sau va dezvolta idei formulate de alţi participanţi fără

să le critice, referitor la cerinţele testului descrise în câmpul Enunţ. Fiecărui elev i se

alocă 1 minut pentru a susţine rezultatul obţinut în faţa clasei.

Criterii de evaluare şi notare

Se acordă calificativul Foarte Bine dacă elevul a enunţat un exemplu în care a identificat

corect cele trei elementele ale recursivităţii.

Se acordă calificativul Bine dacă elevul nu a specificat unul din cele trei elemente ale

recursivităţii.

152

Se acordă calificativul Satisfăcător dacă elevul a specificat doar unul din cele trei

elemente ale recursivităţii.

Se acordă calificativul Slab dacă elevul nu a prezentat nici un element al recursivităţii.


Oricare dintre exprimările pentru care s-au identificat corect : procesul care se repetă,

autoapelul şi condiţia de terminare, poate fi considerată corectă şi se acordă Foarte Bine.

Se acordă calificativul Bine dacă elevul a specificat procesul care se repetă şi autoapelul

sau procesul care se repetă şi condiţia de oprire.

Se acordă calificativul Satisfăcător dacă elevul a specificat procesul care se repetă.

Se acordă calificativul Slab dacă elevul nu a prezentat un proces care se repetă.

De exemplu:

Înmulţirea celulelor este un proces care se repetă, autoapelul este divizarea fiecărei

celule în două, iar condiţia de oprire este numărul necesar de celule pentru un organ,

număr fixat genetic.

Dobânda capitalizată, în care procesul care se repetă este calculul dobânzii capitalizate şi

a noului capital (care se obţine din vechiul capital + dobandă), autoapelul este calcularea

dobânzi pentru noul capital, condiţia de oprire termenul pe care a fost făcut capitalul.


Evaluatorul va nota pe tablă toate exemplele prezentate fără judecarea acestora în timpul

enunţării lor. După ce a fost notat şi exemplu ultimului elev, se va trece la analiza fiecărui

exemplu pe rând şi se va evalua. Este recomandat să fie implicaţi şi elevii în evaluare.

Rezultatele tuturor evaluărilor vor fi notate prin calificativele specificate în criteriile de

evaluare şi notare.

Modul de transmitere şi sugestii de valorizare a rezultatelor evaluării

În funcţie de răspunsurile date elevii vor fi apreciaţi sau, li se va recomanda restudierea

lecţiei.

153

Testul 2




Să fie capabil să elaboreze un algoritm recursiv care implementează o definiţie

recursivă.

Să fie capabil să elaboreze un algoritm de traversare,inversare a unei structuri.

Să fie capabil să elaboreze un algoritm de divizare.


Acest test poate fi utilizat în cadrul evaluărilor formative la sfârşitul unui grup de lecţii ce

vizează tema Recursivitate şi iterativitate. Testul face obiectul evaluării în cadrul orelor de

laborator .

Tipul testului: probă practică - rezolvare de probleme.

Durata evaluării



Testul va avea loc în laboratorul de informatică, pe fiecare calculator este instalau un MDI.

Fiecare elev va primi o foaie de hârtie cu cerinţele testului descrise în câmpul Enunţ.

Enunţ:

Implementaţi în C++, algoritmii recursivi de rezolvare a următoarelor probleme:

1. Să se calculeze suma primelor n numere naturale impare, n natural citit de la

tastatură.

2. Se consideră un şir de n valori naturale (n<=50), reţinute în tabloul unidimensional a.

Determinaţi elementul minim al tabloului.

3. Se dă un şir de n valori naturale (n<=50), reţinute în tabloul unidimensional a. Realizaţi

un subprogram care permite afişarea acestora în ordinea inversă memorării lor.

4. Se consideră un şir de n valori naturale (n<=50), reţinute în tabloul unidimensional a.

Implementaţi varianta recursivă care determină elementul maxim al tabloului folosind

un algoritm de divizare.


154

Veţi lucra individual la calculator şi pentru fiecare problemă veţi crea un program în

limbajul C++. Salvaţi programele în timpul realizării lor şi în mod deosebit înainte de prima

lansare în execuţie.


Se acordă 10 puncte astfel:

2 punct din oficiu;

Item 1 - 2 puncte;

Item 2 - 2 puncte;

Item 3 - 2 puncte;

Item 4 - 2 puncte;


Pentru fiecare item cele 2 puncte sunt repartizate astfel:

- declararea corectă a tuturor variabilelor (0.25 puncte)

- citirea şi scrierea corectă a variabilelor (0.25 puncte)

- funcţie corectă (0.5 puncte)

- obţinerea de rezultate corecte pentru datele de intrare specificate de evaluator(1punct).

1. O posibilă soluţie este:

#include <iostream.h>

int suma( int n)

{ if(n==0) return 0;

return 2*n-1 + suma(n-1);}

void main()

{int n;

cout<<”n=”; cin >>n;

cout<<”suma este “<<suma(n);}

Pentru n=4 se va obţine: 16



int minim( int i)

int n,i,a[50]; { if(i==n-1) return a[n-1];

else

155

if(a[i]<minim(i+1) return a[i];

else return minim(i+1);}

void main()

{ cout<<”n=”; cin >>n;

for(i=0;i<n;i++) cin>>a[i];

cout<<”elemental minim este “<<minim(0);}

Pentru n=4 şi şirul 5 8 12 10 se va obţine 5.



void afis( int i)

{ if(i>=0) {cout<<a[i]<<” “;

afis(i-1)}};

void main()

{ int n,i,a[50];

cout<<”n=”; cin >>n;

for(i=0;i<n;i++) cin>>a[i];

cout<<endl; afis(n-1);}

Pentru n=4 şi şirul 5 8 12 10 se va obţine 12 10 8 5.



int a[50],n;

int max(int i, int j)

{ int x, y;

if (i==j) return a[i];

else

{ x=max(i,(i+j)/2);

y=max((i+j)/2+1,j);

if(x>y) return x;

else return y;}}

void main()

{cout<<”n=”;

cin>>n;

for(int i=1;i<=n;i++)

{cout<<”a[“<<i<<”]=”;

cin>>a[i];}

156

cout<<”max=”<<max(1,n);}

Pentru n=5 şi şirul 3 7 9 4 1 se va obţine 9.


În funcţie de răspunsurile elevilor se vor relua, sau nu, anumite tipuri de algoritmi recursivi

şi apoi, dacă este cazul, se reface acest test sau unul asemănător.

157

Testul 3




Să fie capabil să recunoască un termen al şirului Fibonacci.

Să fie capabil să prelucreze informaţiile prezentate grafic.

Să identifice necesitatea eliminării recursivităţii.


Acest test poate fi utilizat în cadrul evaluărilor formative sau ca parte a unei evaluări

sumative. Testul poate avea loc într-o sală de clasă în timpul lecţiei Eliminarea

recursivităţii.

Tipul testului: probă orală - întrebări structurate

Durata evaluării

Timp de lucru: 20 minute.

Enunţ:

În figura de mai jos elementele din nodurile grafului sunt termenii unui şir:

1. Despre ce şir este vorba?

2. Ce reprezintă acest graf?

3. Ce se observă din dispunerea termenilor fib()?

4. De câte ori apare termenul fib(1) ?

158

5. Ce formulă s-a folosit pentru calculul termenului fib(5)?

6. Ce se deduce din acest exemplu?

7. Precizaţi o altă modalitate de calcul a termenului fib(5).


Studiaţi cu atenţie figura de mai sus şi trataţi cerinţele în ordinea formulării lor.



1 punct din oficiu;

Item 1 – 0.5 puncte;

Item 2 - 2 puncte;

Item 3 - 2 puncte;


Item 5 - 2 puncte;

Item 6 - 1 punct;

Item 7 - 1 punct;


1. Şirul Fibonacci.

2. Calculul termenului al cincilea din şirul Fibonacci.

3. Multe elemente se repetă.

4. Termenul fib(1) apare de 5 ori.

5. Fib(n)=

6. Această metodă de calcul a termenilor Fibonacci este dezavantajoasă pentru că

termenii se calculează de mai multe ori ducând la mărirea zonei de memorie alocată pe

stivă şi implicit a timpului de calcul.

7. Metoda iterativă.


Pentru fiecare răspuns corect, indiferent de formulare se va acorda punctajul prevăzut în

barem.


159

În funcţie de răspunsurile elevilor li se va atrage atenţia asupra importanţei folosirii

variantei optime de rezolvare a problemelor. Se va alege varianta recursivă sau varianta

iterativă în funcţie de specificul problemei.

160

Testul 4




Să recunoască algoritmul prezentat.

Să descopere o formulă pentru cerinţa rezolvată de program.

Să fie capabil să transforme un algoritm iterativ în unul recursiv.

Să enumere avantajele/dezavantajele metodei recursive.


Acest test poate fi utilizat în cadrul evaluărilor formative la începutul temei Avantajele şi

dezavantajele recursivităţi.

Tipul testului: probă practică - exerciţiul practic.

Durata evaluării


Condiţiile în care se recomandă a fi realizată evaluarea:

Testul are loc în laboratorul de informatică, fiecare PC are instalat mediul de dezvoltare

Borlan C++. Elevii vor fi organizaţi fiecare la un calculator şi vor fi evaluaţi în funcţie de

îndeplinirea sarcinilor primite. Fiecare elev va primi o foaie de hârtie cu cerinţele testului

descrise în câmpul Enunţ.

Enunţ:

Aveţi următorul program:


void main()

{int n,s=0;

cout<<”n=”;

cin>>n;

while(n)

{s=s+n%10;

n=n/10;}

cout<<”s=”<<s;}

161

1. Lansaţi în execuţie acest program pentru n=7853. Ce rezultat se obţine?

2. Ce face acest program?

3. Scrieţi varianta recursivă a acestui program.

4. Precizaţi formula folosită pentru varianta recursivă.

5. Comentaţi afirmaţia “ Întotdeauna varianta recursivă este mai eficientă decât cea

iterativă.”

6. Enumeraţi avantajele şi dezavantajele recursivităţii.

7. Prin ce se deosebeşte un algoritm iterativ de unul recursiv?


Veţi scrie acest acest program pe calculator în C++, evitând erorile de sintaxă. Salvaţi

programul şi apoi îl lansaţi în execuţie.



1 punct din oficiu;


Item 2 – 1 punct;

Item 3 - 2 puncte;


Item 5 - 1 punct;

Item 6 - 1 punct;

Item 7- 2 puncte.


1. Pentru afişaj 23 se va acorda punctajul din barem.

2. Programul calculează suma cifrelor unui număr natural.

3. O soluţie posibilă:

#include <iostream.h>int n;int s(int n){if(!n) return 0;else return n%10+s(n/10);}void main(){cout<<”n=”;cin>>n;cout<<s(n);}

162

Se acordă 1 punct dacă a folosit un subprogram recursiv, dar care nu îi calculează bine

suma.

4. S(n)=

3. Falsă.

4. Se acorda 0.5 puncte pentru o afirmaţie similară:

Avantaje: soluţile recursive sunt mult mai clare , mai scurte şi mai uşor de urmărit, deci mult mai elegante.

Se acorda 0.5 puncte pentru o afirmaţie similară:

Dezavantaje: timp de execuţie şi spaţiu de memorie prea mari pentru unele probleme.

5. Se acordă punctajul din barem pentru o afirmaţie similară:

Deosebirea fundamentală între un algoritm iterativ şi unul recursiv vizează modul în care se repetă o anumită secvenţă de instrucţiuni:cu ajutorul unui ciclu într-un algoritm iterativ, respectiv prin autoapelarea algoritmului recursiv.


Pentru fiecare răspuns corect, indiferent de formulare se va acorda punctajul prevăzut în barem.



variantei adecvate de rezolvare, iterativă sau recursivă, recomandându-le să mai studieze

tema din suporturile de curs. Dacă s-au obţinut rezultate bune, elevii vor fi apreciaţi şi

lăudaţi.

163

Testul 5


Competenţa: Utilizează tehnicile clasice de programare.


Să identifice clasa de probleme pentru care se poate aplica tehnica Divide et

Impera.

Să identifice paşii tehnicii Divide et Impera.

Să ştie să aplice tehnica Divide et Impera.


Acest test poate fi utilizat ca evaluare formativă după parcurgerea temei Tehnica de

programare “Divide et Impera”.


Durata evaluării


Enunţ:

1. Precizaţi care din afirmaţiile de mai jos este adevărată şi care este falsă:

a.) Tehnica Divide et Impera este o tehnică specială prin care se rezolvă orice

problemă.

b.) Tehnica Divide et Impera admite o implementare recursivă.

2. Enumeraţi etapele tehnicii Divide et Impera.

3. Aranjează instrucţiunile de mai jos astfel incât să obţi subrutina corectă a tehnicii

Divide et impera.

Altfel m=(p+q)div2

Dacă q-p <= 1 atunci

DivImp(v,p,m,q)

Rezolva(v,p,q)

Combina(v,p,m,q)

DivImp(v,m+1,q)

Sf_Daca

Sf_subprogram

164

Subprogram DivImp(v,p,q)

4. Se citeşte un vector cu n componente, numere naturale. Se cere să se tipărească

valoare minimă.

5. Se dă funcţia de mai jos care caută un număr printre elementele unui vector

ordonat crescător.

void caut(int i, int j){ if (nr==v[(i+j)/2])

cout<<”gasit”<<’ ‘<<”indice”<<(i+j)/2; else if (i<=j) if (nr<v[(i+j)/2])

caut (i , (i+j)/2-1); else caut ((i+j)/2+1,j);}

Care este condiţia ce trebuie îndeplinită pentru ca funcţia să continue căutarea în vector?

a.) nr<v[(i+j)/2];

b.) i<=j;

c.) nr==v[(i+j)/2).

6. Se dau 3 tije simbolizate prin a,b,c. Pe tija a se gãsesc n discuri de diametre

diferite, aşezate în ordinea descrescãtoare a diametrelor lor formând astfel un “turn”. Se

cere sã se mute cele n discuri de pe tija a pe b, utilizând ca tijă intermediarã tija c,

respectând urmãtoarele reguli:

la fiecare pas se mutã un singur disc ; nu este permis sã se aşeze un disc cu diametrul mai mare peste un disc cu

diametrul mai mic.a.) Precizaţi pe baza cărei formule se aplică tehnica Divide et Impera ce rezolvă

această problemă. b.) Exemplificaţi pentru n=3, ordinea mutărilor discurilor pe cele 3 tije.

7. Care este efectul următorului program?


long xx(int p,int q)

{int r;

165

if (p>q) return 1;

r=(p+q)/2;

return r*xx(p,r-1)*xx(r+1,q);}

void main()

{ int n;

cout<<"n="; cin>>n;

cout<<xx(1,n)<<endl;}


Puteţi să abordaţi subiectele în ordine aleatoare.



1 punct din oficiu;

Item 1 –1punct astfel a) -0.5 puncte;

b)-0.5 puncte;

Item 2 - 1 punct;

Item 3 - 1 punct;

Item 4 - 2 puncte;

Item 5 - 1 puncte;

Item 6 - 2 puncte astfel a) - 1 punct;

b) - 1 punct;

Item 7 - 1 puncte.


1. a) Falsă.

b) Adevărată.2. - Identificarea dimensiunii subproblemelor.

- Identificarea modalităţii de împărţire în subprobleme.

- Rezolvarea subproblemelor.

- Combinarea soluţiilor.

Pentru fiecare etapă scrisă se acordă 0.25 puncte.

3. Subprogram DivImp(v,p,q) Daca q-p <= 1 atunci Rezolva(V,p,q) altfel m=(p+q) div 2 DivImp(V,p,m) DivImp(V,m+1,q)

166

Combina(V,p,m,q) Sf_Daca Sf_subprogram4. #include<iostream.h>

int v[10],n; int min(int i ,int j){ int a,b; if (i==j) return v[i] ; else { a=min(i, (i+j)/2); b=min((i+j)/2+1,j); if (a<b) return a; else return b; }}

main( ){ cout<<”n=”;cin>>n; for (int i=1;i<=n;i++) {cout<<”v[“<<i<<”]=”;cin>>v[i]; } cout<<”min=”<<min(1,n);}

Se acordă 0.5 puncte pentru declararea şi citirea corectă a variabilelor.

Se acordă 0.5 puncte pentru antetul corect al subprogramului.

Se acordă 1 punct pentru funcţia ce calculează corect minimul.

5. b.)

6. a.) H(n,a,b,c)= b.) H(3,a,b,c)=H(2,a,c,b),ab,H(2,c,b,a)=

H(1,a,b,c),ac,H(1,b,c,a),ab,H(1,c,a,b),cb,H(1,a,b,c)=ab,ac,bc,ab,ca,cb,ab.

7.Calculează n! (factorialul lui n).


Pentru fiecare răspuns corect, indiferent de ordinea abordată a itemilor, se va acorda

punctajul prevăzut în barem.


În funcţie de răspunsurile elevilor li se va propune un program de recuperare a rămânerilor

în urmă şi apoi, dacă este cazul, se reface acest test sau unul asemănător.

Nu uitaţi să felicitaţi elevii dacă rezultatele sunt bune.

167

Testul 6




Să identifice clasa de probleme pentru care se poate aplica tehnica Backtracking.

Să cunoască rutina generală a tehnicii Backtracking iterativ şi recursiv.

Să urmărească pas cu pas execuţia unui program pentru a afla ce va afişa acesta.

Să cunoască aplicarea tehnicii pentru o problemă dată.


Acest test poate fi utilizat ca evaluare formativă la sfârşitul temei Tehnica de programare

Backtracking.


Durata evaluării


Enunţ:

1. Precizaţi care din afirmaţiile de mai jos sunt adevărate şi care sunt false:

a) Problemele care se rezolvă cu Tehnica Backtracking nu impun

generarea tuturor soluţiilor posible, ci doar a acelora care îndeplinesc

condiţiile interne ale problemei.

b) Tehnica Backtracking se poate implementa doar cu ajutorul funcţiilor

recursive.

c) Tehnica Backtracking conduce la cei mai eficienţi algoritmi, indiferent

de problemă.

d) Rezolvarea unei probleme cu Tehnica Backtracking garanteză obţinerea

soluţiei.

2. Scrieţi în C++, funcţia standard( iterativă) pentru tehnica Backtracking.

3. Se dă funcţia de mai jos din rezolvarea problemei “Fiind dată o hartă cu n ţări, se cer

toate soluţiile de colorare a hărţii, utilizând cel mult 4 culori, astfel încât 2 ţări cu frontiera

comună să fie colorate diferit. Este demonstrat matematic faptul că sunt suficiente numai 4

culori pentru ca orice hartă să poată fi colorată astfel”:

int x(){if(st[k]<4)

168

{st[k]++; return 1;} else return 0; }

Ce face ea?

a) Verifică condiţiile interne ale problemei.

b) Caută succesorul, o altă culoare.

c) Verifică dacă am ajuns la soluţie.

4. Folosind cifrele {1,2,3} se generează în ordine crescătoare toate numerele impare de 3

cifre distincte. Astfel se obţin în ordine numerele 123, 213, 231, 312. Folosind aceeaşi

metodă, să se genereze numere de 4 cifre distincte din mulţimea {1,2,3,4}. Care va fi al

patrulea număr generat.

a)2341 b)2143 c)1423 d)1243

5. Pentru generarea permutărilor unei mulţimi cu n elemente avem soluţie dacă:

a) k==n b)k!=n c)k>=n d)k<=n

unde k reprezintă nivelul din stivă.

6. Pentru a verifica în funcţia de validare dacă într-o stivă cu k nivele două valori alăturate

sunt distincte, folosim următoarea secvenţă:

a) for(i=1;i<=k-1;i++)

if(st[k]==st[i]) return 0;

return 1;

b) if(k>1)

if(st[k]==st[k-1]) return 0;

return 1;

c)if(st[k]==st[k+1]) return 0;

return 1;

d) for(i=1;i<k-1;i++)

if(st[k]==st[i]) return 0;

return 1;

7. Un comis-voiajor trebuie să viziteze un număr de n oraşe. Iniţial, acesta se află într-unul

dintre ele, notat 1. Comis-voiajorul doreşte să nu treacă de două ori prin acelaşi oraş, iar la

intoarcere sa revină în oraşul 1. Cunoscând legăturile existente între oraşe, se cere să se

tipărească toate drumurile posibile pe care le poate efectua comis-voiajorul. Indicaţie: se

va folosi tehnica Backtracking iterativ.

8. Urmăriţi pas cu pas execuţia următorului program pentru n=4

# include <iostream.h>

169

int x[20];

void gen(int k)

{ int i;

if(k==n) { for(i=1;i<=k;i++) cout<<x[i]; cout<<endl;}

else for( i=1;i<4;i++)

if(x[k-1]!=i) {x[k]=i;

gen(k+1);}

void main()

{cin>>n;

x[0]=1;

gen(1);}


Puteţi trata subiectele în orice ordine. Nu vă grabiţi şi mai verificaţi o dată rezolvările obţinute.

Criterii de evaluare şi notare:


1 punct din oficiu;

Item 1 –1punct astfel a) -0.25 puncte;

b) -0.25 puncte;

b) -0.25 puncte;

b) -0.25 puncte;

Item 2 - 1 punct;


Item 4 - 1 punct;


Item 6 - 1 punct ;

Item 7 - 3 puncte.

Item 8 - 1 punct.


1. a) Adevărată.

b) Falsă.

c) Falsă.

d) Adevărată.

2. void back () {

170

int as;k=1; init();while (k>0){ do {} while ((as=am_suceeesor()) && !e_valid());if (as)if (solutie()) tipar();else {k++; init();}else k--;} }

3. b)

4. a) Ordinea în care se generează soluţiile respectă următoarele condiţii

numerele sunt în ordine crescătoare

valorile trebuie să fie impare

se vor genera următoarele valori 1243, 1423, 2143, 2341.

5. a) Avem soluţie când stiva este plină adică k este egal cu n (numărul de elemente)

6. b) Pentru a verifica dacă două valori consecutive din stivă sunt distincte, avem condiţia

k>1, adică trebuie să avem în stivă cel puţin 2 elemente, apoi se verifică valoarea de pe

nivelul k cu cea de pe k-1.

7. O soluţie posibilă este:

#include<iostream.h>int st[10],a[20][20],n,k;void init(){st[k]=1; }int am_succesor(){if(st[k]<n) {st[k]++; return 1;} else return 0; }int e_valid(){ if(!a[st[k-1]][st[k]]) return 0; else for(int i=1;i<=k-1;i++) if(st[i]==st[k]) return 0; if (k==n && !a[1][st[k]]) return 0; return 1; }int solutie(){return k==n;}void tipar(){for(int i=1;i<=n;i++) cout<<"Nodul"<<st[i]<<endl;cout<<"---------------"<<endl; }void back()

171

{int as;k=2;init();while(k>0){do {} while((as=am_succesor()) && !e_valid());if (as) if (solutie()) tipar(); else {k++;init();} else k--; } }main(){int i,j;cout<<"Număr de noduri";cin>>n;for(i=1;i<=n;i++) for(j=1;j<=i-1;j++) {cout<<"a["<<i<<","<<j<<"]=";cin>>a[i][j]; a[j][i]=a[i][j]; }st[1]=1;back(); }

Se va acorda 1 punct pentru declararea corectă şi citirea variabilelor, a matricei asociate

legăturilor dintre oraşe.

Se va acorda 1 punct pentru scrierea corectă a funcţiei de validare.

Se va acorda 1 punct pentru scrierea corectă a celorlalte funcţii, inclusiv funcţia back.

8. Programul afişează toate succesiunile de lungime 4 formate din cifrele 1,2 şi 3, astfel

încât oricare două elemente succesive sunt diferite, iar pe prima poziţie este întotdeauna

cifra 1.


Pentru fiecare răspuns corect, indiferent de formulare se va acorda punctajul prevăzut în

barem. Felicitaţi elevii dacă rezultatele sunt bune.


În funcţie de răspunsurile elevilor, li se va propune un program de recuperare a

rămânerilor în urmă şi apoi, dacă este cazul, se reface acest test sau unul asemănător.

172

Testul 7




Să identifice problemele care se pot rezolva cu tehnica Greedy.

Să cunoască algoritmul general care implementează tehnica Greedy.

Să cunoască deosebirile acestei tehnici faţă de tehnica Backtracking.

Să cunoască aplicarea tehnicii pentru o problemă dată.


Acest test poate fi utilizat în cadrul evaluărilor formative la sfârşitul temei Tehnica Greedy.


Durata evaluării


Enunţ:

1. Precizaţi valoarea de adevăr a afirmaţiilor:

a) Tehnica Greedy se mai numeşte şi tehnica optimului local.

b) Tehnica Greedy se aplică problemelor în care soluţia se construieşte de la început.

c) Tehnica Greedy conduce la timp de calcul polinomial.

2. Cu ce tehnică se aseamănă tehnica Greedy?

a) Divide et Impera; b) Backtracking; c) Branch and Bound.

3. Descrieţi pe scurt algoritmul specific tehnicii Greedy.

4. Precizaţi deosebirile dintre tehnica Greedy şi tehnica Backtracking.

5. Enumeraţi paşii principali ai algoritmului ce rezolvă problema spectacolelor.


Rezolvaţi cerinţele în ordinea scrierii lor.


Se acordă calificativul Foarte Bine dacă elevul a acumulat între 6 şi 8 puncte.

Se acordă calificativul Bine dacă elevul a acumulat între 4 şi 6 puncte.

Se acordă calificativul Satisfăcător dacă elevul a acumulat între 2 şi 4 puncte.

Se acordă calificativul Slab dacă elevul a acumulat între 0 şi 2 puncte.


1. 1.5 puncte

173

2. 0.5 puncte3. 2 puncte4. 2 punct5. 2 puncte


1 a) Adevărată; b) Falsă;c) Adevărată.( 0.5 punte/cerinţă)

2. b)

3. Orice enunţ asemănător cu: ” Pentru fiecare element care urmează să fie adăugat

soluţiei finale, se efectuează o alegere a sa din elementele mulţimii date (după un

mecanism specific fiecărei probleme în parte), iar dacă este posibil, acesta este adăugat.

(1 punct)

Algoritmul se termină fie când a fost găsită soluţia cerută, fie când s-a constatat

inexistenţa acesteia.”(1 punct)

4. - Tehnica Backtracking poate oferi toate soluţiile problemei, în timp ce tehnica Greedy

oferă o singură soluţie; (1 punct)

- Tehnica Greedy nu dispune de mecanismul întoarcerii, specific tehnicii Backtracking.(1

punct)

5. - sortăm spectacolele după ora terminării lor;(0.5 puncte)

- primul spectacol programat este cel care se termină cel mai devreme; (0.5 puncte)

- alegem primul spectacol dintre cele care urmează în şir ultimului spectacol

programat care îndeplineşte condiţia că începe după ce s-a terminat ultimul spectacol

programat; (0.5 puncte)

- dacă tentativa de mai sus a eşuat(nu am găsit un astfel de spectacol) algoritmul

se termină, altfel se programează spectacolul găsit şi algoritmul se reia de la pasul 3. (0.5

puncte)


Rezultatul tuturor evaluărilor notate prin calificative pot fi contorizate şi transformate în

notă.


În funcţie de răspunsurile elevilor li se va recomanda restudierea temei şi se vor

implementa şi alţi algoritmi pentru probleme care se rezolvă cu Greedy.

174

Testul 8


Tema: Algoritmi de sortare

Competenţa: Implementează algoritmi de sortare şi căutare


Să cunoască algoritmii de sortare; Să determine algoritmii de sortare folosind descrierea în pseudocod; Să adapteze algoritmii cunoscuţi la situaţii noi; Să implementeze algoritmul dat într-un limbaj de programare; Să rezolve probleme clasice prin modelare apoi algoritmizare; Să genereze idei, soluţii de rezolvare a problemelor propuse.


Acest test poate fi utilizat la sfârşitul temei Algoritmi de sortare.


Durata evaluării : 55 minute

Enunţ: 1. În secvenţa pseudocod următoare, variabila v este un tablou unidimensional cu n

componente de tip real, iar variabilele i, j şi x sunt de tip întreg. pentru i ← 0,n-1 execută

x ← i ; pentru j ← i+1,n execută

dacă . . . . atuncix ← j ;

sfdacă sfpentru dacă x ≠ i atunci aux ← v[i] ; v[i] ← v[x] ; v[x] ← aux ; sfdacă

sfpentru1.1 Care este expresia logică ce poate să înlocuiască punctele de suspensie astfel încât,

la finalul secvenţei pseudocodului, valorile componentelor tabloului să fie ordonate crescător?a. v[i]=v[j] b. v[i]<v[j] c. v[j]<v[i] d. v[i]<v[1]

1.2 Care este expresia logică ce poate să înlocuiască punctele de suspensie astfel încât, la finalul secvenţei pseudocodului, valorile componentelor tabloului să fie ordonate descrescător?

a. v[i]<v[j] b. v[i]=v[j] c. v[j]<v[i] d. v[i]<v[x]1.3 Dacă conţinutul tabloului este v=(4.5, 2, 1, 2.5, 1.5), pentru i=2 de câte ori se

execută atribuirea x ← j?a.de 2 ori b. o dată c. de 3 ori d.niciodată

1.4 Scrieţi programul Pascal sau C/C++ corespunzător algoritmului dat.

175

2. Dacă şirul iniţial este (5, 6, 7, 10, 1, 2) răspundeţi pe scurt la următoarele întrebări: a. Câte interschimbări se vor folosi pentru a sorta şirul prin Inserţie?b. Cum va arăta şirul după a 4-a interschimbare folosind BubbleSort?c. Dacă şirul se va sorta prin metoda QuickSort, cum va arăta şirul după prima

partiţionare?

3. Alegeţi valoarea de adevăr a următoarei afirmaţii: HeapSort este un algoritm performant pentru vectori de dimensiuni mici.a. Adevăratb. Fals

4. Care sunt algoritmii de sortare care folosesc tehnica Divide et Impera?a. BubbleSort şi Selecţieb. Interclasare şi BubbleSortc. Interclasare şi HeapSortd. QuickSort şi Interclasare

5. În secvenţa de program următoare, variabilele a,b şi c sunt trei tablouri unidimensionale cu n, m, respectiv n+m, component de tip real, iar variabilele i, j şi k sunt de tip întreg. Componentele tablourilor a şi b sunt ordonate crescător.

Varianta C++ Varianta Pascali=1; j=1; k=0; i:=1; j:=1; k:=0; while ((i<=n) && (j<=m)) while (i<=n)and(j,=m) do if (a[i]<=b[j]) A if a[i]<b[j] then else B begin A end while(i<=n) A else begin B end; while(j<=m) B while i<=n do begin A end;

whilej<=m do begin B end

5.1 Care sunt secvenţele de instrucţiuni A şi B care completează secvenţa de program din enunţ, astfel încât, în urma executării ei, tabloul c să conţină rezultatul sortării crescătoare prin interclasare a componentelor tabloului a şi b?5.2 Dacă n=5, a=(2,5,8,11,12), m=4, b=(1,2,4,10), care este conţinutul tabloului c după executarea secvenţei din enunţ modificate şi completate?6. Dându-se un vector cu n numere naturale, n≤100, să se scrie un program care să

localizeze elementul maxim şi toate elementele dinaintea lui să se ordoneze crescător iar cele de după el decrescător folosind QuickSort.

Exemplu: pentru n=7 şi vectorul (13, 1, 7, 18, 3, 16, 10), elementul maxim este 18 iar şirul rezultat va fi: (1, 7, 13, 18, 16, 10, 3)

Instrucţiuni pentru elevi 1. Citeşte atent toţi itemii;2. Rezolvă mai întâi pe ciornă, atunci când este cazul;3. Înainte de a lua decizia asupra răspunsurilor corecte de la item 2, rezolvă de doua

ori pentru a te verifica;4. În programul cerut la punctul 6, datele de intrare se consideră corecte, validarea

acestora nefiind necesară;5. Încearcă să răspunzi la cât mai multe întrebări.


176

1 punct din oficiuItem 1 = 2 puncte repartizate astfel:

1.1 – 0.5 puncte1.2 – 0.5 puncte1.3 – 0.5 puncte1.4 – 0.5 puncte

Item 2 = 3 puncte repartizate astfel:2.a – 1 punct2.b – 1 punct2.c – 1 punct

Item 3 = 0.5 puncteItem 4 = 0.5 puncteItem 5 = 1.5 puncte, din care:

5.1 – 1 punct 5.2 – 0.5 puncte

Item 6 = 1.5 puncte


Item 1

1.1. Răspuns corect c. (0.5 puncte)

1.2. Răspuns corect a. (0.5 puncte)

1.3. Răspuns corect d. (0.5 puncte)

Pentru orice alt răspuns se acordă 0 puncte.

1.4. – declaraea corectă a tuturor variabilelor (0.1 puncte)

- citire şi scriere corecte (0.1 puncte)

- structura pentru corectă (0.1 puncte)

- structura de decizie corectă (0.1 puncte)

- atribuiri corecte ( 0.1 puncte)

Item 2

2.a Răspuns corect 8 (1 punct)

2.b Răspuns corect (5, 6, 1, 2, 7, 10) (1 punct)

2.c Răspuns corect (5, 6, 2, 1, 10, 7) (1 punct)

Item 3 Răspuns corect b (0.5 puncte)

Item 4 Răspuns corect d (0.5 puncte)

Item 5 (1.5 puncte) repartizate astfel:

5.1 (1 punct)

177

Răspuns corect:

Secvenţa de instrucţiuni A

Varianta C++ Varianta Pascalk++; c[k]=a[i]; i++ k:=k+1; c[k]:=a[i]; i:=i+1

Secvenţa de instrucţiuni B

Varianta C++ Varianta Pascalk++; c[k]=b[j]; j++ k:=k+1; c[k]:=b[j]; j:=j+1

Dacă doar una din secvenţe este corectă se acordă numai 0.5 puncte.

5.2 (0.5 puncte)

Răspuns corect: c= (1, 2, 4, 5, 8, 10, 11, 12)

Item 6 – declararea corectă a tuturor variabilelor (0.2 puncte)

- citire şi scriere corecte (0.2 puncte)

- aflarea maximului cu reţinerea poziţiei lui (0.2 puncte)

- QuickSort crescător corect (0.3 puncte)

- QuickSort descrescător corect (0.3 puncte) (chiar dacă nu se mai scie procedura ci se evidenţiază doar diferenţele faţă de varianta crescătoare)

- apeluri corecte ale procedurii QuickSort în funcţie de poziţia maximului (0.2 puncte)

- corectitudinea globală a programului (0.1 puncte).

Instrucţiuni pentru evaluatoriÎnaintea testului se va face o recapitulare a algoritmilor de sortare;Testul va fi anunţat elevilor din timp;Pentru fiecare răspuns corect, indiferent de formulare sau formatul de scriere se va acorda punctajul prevăzut în barem.

178

Testul 9


Competenţa: Implementează algoritmi de sortare şi căutare


Să definească corect noţiunea de căutare secvenţială; Să definească corect noţiunea de căutare binară; Să descrie particularităţile operaţiei de căutare prin interpolare; Să recunoască algoritmii prezentaţi în fişele de documentare; Să implementeze algoritmii daţi într-un limbaj de programare; Să rezolve probleme clasice prin modelare apoi algoritmizare; Să genereze idei, soluţii de rezolvare a problemelor propuse.


Acest test poate fi utilizat la sfârşitul temei Algoritmi de căutare ca evaluare formativă.

Tipul testului: probă scrisăDurata evaluării: 50 minute

Enunţ: 1. În secvenţa pseudocod următoare, variabila v este un tablou unidimensional cu n

componente de tip real, x este de tip real iar variabilele i, j şi p sunt de tip întreg.p ←0pentru i← 0,n-1 execută

dacă x=v[i] atuncip ← i

sfârşit dacăsfârşit pentruscrie pa) Ce valoare se va afişa dacă n=7, v=(2, 4.5, 2, 1, 2.5, 2, 1.5) şi x=2?b) Ce valoare se va afişa dacă n=7, v=(2, 4.5, 2, 1, 2.5, 2, 1.5) şi x=4?c) Cum se modifică algoritmul dacă se doreşte afişarea numărului de apariţii ale

elementului x în vector?2. În secvenţa pseudocod următoare, variabila A este un tablou unidimensional ordonat

crescător cu n componente de tip întreg, iar variabilele p, q, m şi x sunt de tip întreg.p←1 q←n

cât timp p≤q execută m ← [(p+q)/2] dacă x=A[m] atunci

scrie ’da’ p ← q+1 altfel

dacă x<A[m] atunci (. . . ) altfel (. . . )

sfdacă sfdacăsfcât timp

179

2.1 Înlocuiţi punctele de suspensie cu instrucţiunile potrivite astfel încât algoritmul să realizeze căutarea binară a elementului x în tabloul unidimensional A;2.2 Înlocuiţi punctele de suspensie cu instrucţiunile potrivite astfel încât algoritmul să realizeze căutarea binară a elementului x în tabloul unidimensional A ordonat descrescător;2.3 Dacă n=6 şi A=(1, 2, 5, 8, 11, 14), care este cea mai mică valoare ce o poate avea x astfel încât, în urma executării secvenţei, să se afişeze mesajul da?a) 0 b) 5 c) 1 d) 22.4 Dacă x are valoarea 7 iar tabloul este cel de la punctul 2.3 care sunt valorile succesive pe care le memorează variabila m în timpul execuţiei secvenţei?a) 3,5,4 b) 3,2,5 c) 3,2,4 d) 4,2,33. Descrieţi în ce constă căutarea prin interpolare. Scrieţi algoritmul în pseudocod.

Explicaţi în ce cazuri este eficientă metoda.4. Se citesc 2 vectori A şi B cu n respectiv m elemente întregi. Folosind căutarea

secvenţială să se determine intersecţia şi reuniunea lor. Exemplu: A=(2,4,1,6,7) şi B=(3,4,8,9) se va afişa: A ∩ B=(4) şi A U B=(2,4,1,6,7,3,8,9)

Instrucţiuni pentru elevi 1. Înainte de a lua decizia asupra răspunsului corect de la item 2.4, rezolvă de două ori

pentru a te verifica;2. La punctul 4 poţi scrie un subprogram care testează existenţa unui element, transmis

ca parametru, în vector, subprogram pe care să-l foloseşti atât la intersecţie cât şi la reuniune;

Criteriile de evaluare şi notare Se acordă 10 puncte astfel:1 punct din oficiuItem 1 = 2 puncte repartizate astfel:

1.a– 0.5 puncte1.b– 0.5 puncte1.c– 1 punct


Item 1

1.a Răspuns corect 5 (0.5 puncte)

1.b Răspuns corect 0 (0.5 puncte)

1.c Răspuns corect dacă x=v[i] atunci p ← p+i (1 punct)

Pentru orice alt răspuns se acordă 0 puncte.

Item 2

2.1 Răspuns corect (1 punct)

dacă x<A[m] atunci q ← m-1

altfel p ← m+1

2.2 Răspuns corect (1 punct)

dacă x<A[m] atunci p ← m+1

altfel q ← m-1

2.3 Răspuns corect c (0.5 puncte)

Item 2 = 3 puncte repartizate astfel:

2.1 – 1 punct2.2 – 1 punct2.3 – 0.5 puncte2.4 – 0.5 puncte

Item 3 = 2 puncteItem 4 = 2 puncte

180

2.4 Răspuns corect a (0.5 puncte)

Item 3 - 2 puncte repartizate astfel:

Explicaţi cu cuvintele voaste în ce constă căutarea prin interpolare.(0.5 puncte)

Este acceptată orice formulare asemănătoare: Este similară căutării binare, dar foloseşte o altă formulă pentru calculul lui m şi anume: m=st+(x-v[st])*(dr-st)/(v[dr]-v[st] ceea ce conduce la o delimitare mai rapidă a zonei din tablou în care s-ar putea găsi x. Ca principiu, metoda este inspirată după procedeul căutarii într-o carte de telefon.

Aplicarea căutării prin interpolare necesită ca elementul de căutat, x, să se afle în interiorul intervalului v[1],...,v[n], astfel apare riscul ca valoarea calculată a lui m să depaşească n.Algoritmul descris în pseudocod: (1 punct)CăutareInterpolare(V,n,x)st ← 0 dr ← n-1 gasit ← falsdacă ((x<=v[dr]) şi (x>=v[st])) execută

repetăm ← st +(x-v[st])*[(dr-st)/(v[dr]-v[st])]dacă x ≥ v[m] atunci

st ← m+ 1altfel dr ← m-1

sfârşit dacăpână când ((v[m]≠x) şi (st<dr)şi (v[st]=v[dr]) şi(x≥v[st]) şi (x≤v[dr]))

sfârşit dacădacă v[m]=x atunci

gasit ← adevaratsfârşit dacăsfârşit subalgoritm

Pentru a explica în ce constă eficienţa se poate formula următorul răspuns, sau unul asemănător: (0.5 puncte)

Această metodă este eficientă în cazul în care n este foarte mare şi valorile elementelor tabloului au o distribuţie uniformă în intervalul v[1],...,v[n]. Numărul de căutări în acest caz este de ordinul lg(lgn).

Item 4 - 2 puncte repartizate astfel:

- declararea corectă a tuturor variabilelor (0.25 puncte)- citire şi scriere corecte (0.25 puncte)- algoritm sau subalgoritm de căutare corect (0.5 puncte)

O soluţie posibilă se bazează pe următorul subalgoritm:Funcţia Găsit(n,A,x)Găsit ←falsepentru i← 0,n-1 execută

dacă x=v[i] atunciGăsit ←true

sfârşit dacăsfârşit pentruSfârşitGăsit

181

realizarea corectă a intersecţiei (0.5 puncte)O posibilă soluţie se bazează pe secvenţa:

pentru i← 0,m-1 executădacă Găsit(n,A,B[i]) atunci

scrie B[i]sfârşit dacă

sfârşit pentru

Realizarea corectă a reuniunii (0.5 puncte)O posibilă soluţie este următoarea:

Elementele vectorului A se atribuie elementelor vectorului de reuniune Cpentru i← 0,n-1 execută

C[i] ← A[i]k ← nLa vectorul C se adaugă elementele din B care nu se regăsesc în A:pentru i← 0,m-1 execută

dacă Găsit(n,A,B[i]) = false atunci k ← k+1 C[k] ← B[i]sfârşit dacă

sfârşit pentru

Instrucţiuni pentru evaluatoriÎnaintea testului se va face o recapitulare a algoritmilor de căutare;Testul va fi anunţat elevilor din timp;Pentru fiecare răspuns corect, indiferent de formulare sau formatul de scriere se va acorda punctajul prevăzut în barem;Elevii nu vor fi depunctaţi pentru modul de aliniere al instrucţiunilor.

182

Testul 10


Competenţa: Utilizează metode de optimizare.


Să analizeze algoritmi prin urmărirea evoluţiei valorilor variabilelor prelucrate de algoritmii respectivi;

Să estimeze mărimea memoriei şi timpul necesar execuţiei unui algoritm; Să organizeze etapele de prelucrare ce formează un algoritm utilizând structuri de

control şi module de program


Acest test poate fi utilizat la sfârşitul temei Complexitatea algoritmilor, ca evaluare formativă sau ca parte a unei evaluări sumative.


Durata evaluării :45 minute

Enunţ:

1. Se consideră problema determinării valorii minime dintr-un tablou x[1..n]. Dimensiunea problemei este dată de numărul n de elemente ale tabloului. Algoritmul este:Minim(x[1..n])1: m ← x[1]2: pentru i ← 2,n execută3: dacă m > x[i] atunci4: m ← x[i]

Sfârşitdacă Sfârşit pentruTabelul costurilor prelucrărilor este următorul:

Operaţie Cost Nr. repetări1 1 . . . . . 2 2n . . . . . 3 1 . . . . . 4 1 . . . . .

1.a Completaţi tabelul costurilor cu Nr. Repetări pentru fiecare operaţie în parte;1.b De câte ori se execută operaţia 4 în cazul cel mai favorabil (dacă cea mai mică valoare din tablou se află chiar pe prima poziţie)? Subliniaţi răspunsul corect.o dată de zero ori de 3 ori de 2 ori1.c De câte ori se execută operaţia 4 în cel mai defavorabil caz (dacă elementele tabloului sunt în ordine strict descrescătoare)? Subliniaţi răspunsul corect.o dată de n ori de 2n ori de n-1 ori1.d Între ce limite poate fi încadrat timpul de execuţie al algoritmului descris în pseudocod? Subliniaţi răspunsul corect.3n şi 4n-1 2n şi 3n+1 2n şi 4n 3n şi 4n

183

2. Determinaţi ordinul de complexitate O(. . . ) pentru următorii algoritmi:a) pentru i ← 1,m execută pentru j ← 1,p execută

{operaţie elementară}c) pentru i ← 1,n execută pentru j ← 1,i execută

pentru k ← 1,n execută{operaţie elementară}

3. Cea mai mică valoare de tip întreg cu semn reprezentabilă pe 2 octeţi este:

a) long b) unsigned intc) float d) int

4. Cel mai mare numar întreg cu semn reprezentat pe 32 biţi este:

a) int b) long double c) longd) int

5. Analizaţi performanţele algoritmului de sortare prin interclasare (MergeSort). Algoritmul necesită spaţiu suplimentar de memorie? Dacă necesită, explicaţi de ce?


1. Citeşte atent toţi itemii;2. Rezolvă mai întâi pe ciornă, atunci când este cazul;3. Pentru a afla limitele în care se încadrează timpul de execuţie al algoritmului

(punctul 1.d) vei proceda astfel: limita inferioară se află în cazul cel mai favorabil şi limita superioară în cel mai defavorabil caz cu formula:

limita=

unde i este operaţia i, iar n = nr total de operaţii.4. Încearcă să răspunzi la cât mai multe întrebări.

Criteriile de evaluare şi notare Se acordă 10 puncte astfel:1 punct din oficiuItem 1 = 3 puncte repartizate astfel: 1.a- 1 punct

1.b – 0.5 puncte1.c – 0.5 puncte1.d – 1 punct

Item 2 = 2 puncte repartizate astfel: 2.a - 0.5 puncte

2.b – 0.5 puncte2.c – 0.5 puncte2.d – 0.5 puncte

b) pentru i ← 1,n execută

pentru j ← 1,i+1 execută

{operaţie elementară}d) pentru i ← 1,m execută

pentru j ← m,3 (-1) execută

{operaţie elementară}

184

Item 3 = 1 punctItem 4= 1 punctItem 5= 2 puncte


Item 11.a Răspuns corect: 1, 1, n-1, r(n) (câte 0.25 puncte pentru fiecare completare corectă)1.b Răspuns corect: de zero ori (0.5 puncte)1.c Răspuns corect: de n-1 ori (0.5 puncte)1.d Răspuns corect: 3n şi 4n-1 (1 punct) Se va acorda 0.5 puncte pentru fiecare limită calculată corect.

Item 2 2.a - Răspuns corect: O(n×p) (0.5 puncte)

2.b – Răspuns corect: O(n×logn) (0.5 puncte)2.c – Răspuns corect: O(n2×logn) (0.5 puncte)2.d – Răspuns corect: O(n2) (0.5 puncte)

Item 3 Răspuns corect: d (1 punct)

Item 4 Răspuns corect: c (1 punct)Item 5 Răspuns corect (1.5 puncte) Este acceptată orice formulare asemănătoare:Notăm cu T(n) numărul de operaţii elementare executate de algoritm pentru a ordona n elemente prin metoda MergeSort. Se observă că la fiecare pas se împart elementele în două, deci sunt necesare T(n/2) operaţii elementare pentru sortarea celor două jumataţi şi încă n operaţii elementare pentru interclasarea jumătăţilor. Deci se obţine următoarea relaţie de recurenţă:

T(n)= 0, dacă n<2

2×T(n/2)+n, dacă n≥2

Ceea ce înseamnă că: T(n)=n+2T(n/2)=n+n+22 T(n/22)=n+n+n+23 T(n/23)=. . .

=n+n+. . .+n+2k T(n/2k). În final n/2k va fi egal cu 1, de unde se deduce că numărul de apeluri recursive este k=[log2n]. Deci numărul de operaţii elementare efectuate de acest algoritm de sortare este:n[ log2n].

Se acordă (0.5 puncte) pentru următorul răspuns sau unul asemănător:

Algoritmul necesită spaţiu suplimentar de memorie. Acest spaţiu suplimentar este alocat pe stivă pentru memorarea rezultatului interclasării.

185

Testul 11


Competenţa: Utilizează metode de optimizare


Să analizeze algoritmii prin urmărirea timpului de execuţie al algoritmilor respectivi Să facă analiza unor algoritmi echivalenţi de rezolvare a unei probleme în vederea

alegerii algoritmului optim Să implementeze algoritmii de programare dinamică şi să corecteze erorile de

sintaxă care apar.


Acest test poate fi utilizat la sfârşitul temei Programarea dinamică ca evaluare formativă sau ca parte a unei evaluări sumative.

Tipul testului: probă practică+orală


Condiţiile în care se recomandă a fi realizată evaluareaTestul va avea loc în laboratorul de informatică. Fiecare elev va fi la un calculator pe care esgte instalat un MDI şi va primi o foaie cu textul problemei, rezolvând individual fiecare cerinţă în parte.

Enunţ: Se consideră un vector cu n elemente întregi. Să se scrie un program care să afle

cel mai lung subşir crescător al acestuia. Un subşir crescător al lui A se poate descie astfel: Ai1 ≤ Ai2 ≤. . .Aik şi 1 ≤ i1<i2. . . <ik ≤ n. Exemplu: pentru n=5 şi vectorul A= (4, 1, 7, 6, 7) subşirul obţinut va fi: 4, 7, 7.

Răspundeţi oral cum verificaţi pentru această problemă principiul optimalitaţii şi care este complexitatea metodei pe care aţi folosit-o.


Citiţi cu atenţie enunţul problemei.Pentru răspunsul oral, este bine să vă notaţi pe foaie verificarea principiului optimalităţii şi coplexitatea metodei pe care o folosiţi.


Criterii de notare Punctaj Observaţii

- corectitudinea sintactică a

programului1 punct

Erorile sintactice aferente se penalizează cu 0,25 puncte.

Pentru creare vectorului L o posibilă soluţie se bazează pe secvenţa:

- declararea corectă a

tuturor variabilelor

1 punct

186

L[n-1] ←1pentru i ← n-2, 0 (-1) execută

max ← 0pentru j = i+1, n-1 execută dacă X[i] <= X[j] atunci

dacă max < L[j] atunci

max ← L[j]sf.dacă

sf.dacăsf.pentruL[i] ← max + 1

sf.pentru

Identificarea poziţiei de început şi a maximului se poate realiza cu următoarea secvenţă:

max ← L[0]; poz ← 0pentru i = 1, n-1 execută

- citirea corectă a datelor de

intrare1 punct

-crearea vectorului care

reprezintă lungimea celui

mai lung subşir crescător

2 puncte

- identificarea poziţei de

început a celui mai lung

subşir crescător(maximul şi

poziţia maximului)

- afişarea celui mai lung subşir crescător pornind de la poziţa maximului

1 punct

1.5 puncte

Se acordă un punct din

oficiu1 punct

Se acordă 1.5 puncte pentru răspunsul oral, repartizate astfel:

(1 punct) pentru verificarea principiului optimalităţii.

Este acceptată orice formulare asemănătoare: Dacă pentru un element xi al vectorului cel mai lung subşir crescător care începe cu el

este xi, xi1, xi2, ... ,xip (i<i1<i2<...<ip<=n),atunci oricare ar fi k=1...p, cel mai lung subşir crescător ce începe cu xik este xik, ... ,xip. Astfel, este satisfăcut acel principiu de

187

optimalitate care spune că dacă şirul de decizii D1, ... ,Dn este optim,atunci pentru orice k=1...n şirul de decizii Dk, ... Dn este optim.Subşirurile crescătoare maximale cu originea în diversele elemente ale vectorului şi lungimile acestor subşiruri se vor determina mergând de la sfârşit către început (conform metodei "înainte", impuse de principiul de optimalitate satisfăcut).Algoritmul propriuzis va parcurge vectorul dat x de la sfârşit către început şi va construi (deci în sens invers) un vector ajutător L (în care L[i] va reprezenta lungimea celui mai lung subşir crescător al lui x, care începe cu x[i]) Relaţiile de recurenţă vor fi:

- L[n]=1;

- L[i] = 1 + max{ L[j] | X[i] ≤ X[j], i <j ≤ n}

(0.5 puncte) pentru descrierea complexităţii metodei folosite.

Este acceptată orice formulare asemănătoare: Algoritmul are complexitatea O (n2) întrucât pentru construcţia şirului de lungimi L este necesară parcurgerea dublă a şirului X (cu cei doi indecsi i mergând de la n-2 la 0 si j mergând pentru fiecare i de la i+1 la n-1).


În funcţie de răspunsurile elevilor se vor relua, sau nu, anumiţi algoritmi de programare dinamică şi apoi, dacă este cazul, se reface acest test sau unul asemănător.

188

Testul 12


Competenţe: Utilizează metode de optimizare


Să cunoască particularităţile algoritmilor euristici; Să facă analiza unor algoritmi echivalenţi de rezolvare a unei probleme în vederea

alegerii algoritmului optim; Să descrie algoritmii prezentaţi; Să rezolve probleme care folosesc algoritmi euristici.

Prezentarea testuluiAcest test poate fi utilizat la sfârşitul temei Tehnici de programare care conduc la soluţii optime, ca evaluare formativă sau ca parte a unei evaluări sumative.



Enunţ: 1. Metoda Greedy aplicată problemelor în care se cere aflarea unei soluţii optime:

a. este rapidă, dar nu determină întotdeauna soluţia optimă;b. este rapidă şi determină totdeauna soluţia optimă;c. permite determinarea tuturor soluţiilor optime ale problemei;d. este lentă dar determină totdeauna soluţia optimă.

2. La problema Plata Sumei, dacă bn=1, algoritmul nu furnizează întotdeauna o soluţie:a. Adevărat;b. Fals.

3. Pentru aceeaşi problemă, în situaţia în care există bancnote cu valori: 1, 2,. . . ,n unităţi, disponibile în număr nelimitat, prin aplicarea metodei Greedy se obţine întotdeauna soluţia optimă:

a. Adevărat;b.Fals.

4. Care este complexitatea algoritmului, prezentat în fişa de documentare 12, care rezolvă problema rucsacului?

a. O(n);b. O(log(n));c. Este în funcţie de metoda de sortare descrescătoare a obiectelor după valoarea câştigului;d. O(n2).

5. Dacă în problema discretă a rucsacului n=4, G=10 iar greutăţile şi valorile celor n obiecte sunt următoarele:

1 2 3 4Greutate 1 4 3 5Valoare 1 8 3 15

189

Care este valoarea totală a obiectelor selectate şi numerele de ordine ale lor?a. 10 4, 2, 1;b. 23 4, 2;c. 27 4, 2, 3, 1;d. 24 4, 2, 1.

6. Aşa după cum aţi văzut în fişa de documentare 12, următorul algoritm rezolvă problema discretă a rucsacului:i ← 0cât timp (G>0) şi (i<n) execută: i ← i+1 dacă gri ≤G atunci G ← G – gri câştig ← câştig + vali k ← k + 1; xk ← i; sfârşit dacăsfârşit cât timp scrie x1, ..., xk

Cum se modifică algoritmul în cazul continuu al rucsacului? (când obiectele pot fi tăiate în bucăţi).

7. Se citeşte un şir de n numere naturale (n ≤ 1000), reprezentând valoarea unor obiecte. Să se partiţioneze acest şir în două subşiruri care au proprietatea că diferenţa absolută a sumelor elementelor lor este minimă.Exemplu: pentru n=6 şi valorile 8, 21, 6, 17, 1, 3 se va afişa: 21, 6, 1 şi 17, 8, 3

Instrucţiuni pentru elevi 1. Citeşte atent toţi itemii;2. Rezolvă mai întâi pe ciornă, atunci când este cazul;3. Înainte de a lua decizia asupra răspunsului corect de la item 5 rezolvă de două ori

pentru a te verifica;4. La punctul 6 ia în calcul şi câştigul obţinut prin tăierea obiectului i (dacă obiectul i nu

poate fi transportat întreg)5. Încearcă să răspunzi la cât mai multe întrebări.6. La problema nr 7, se calculează jumătate din valoarea totală a obiectelor după care

se formează prima partiţie adăugând, pe rand, în ordine descrescătoare a valorii, căte un număr din şir până nu se depăşeşte jumătate din valoarea totală. Elementele din şir rămase neadăugate vor constitui cea de-a doua partiţie.

Criteriile de evaluare şi notare Se acordă 10 puncte astfel:1 punct din oficiuItem 1 = 1 punctItem 2 = 0.5 puncte Item 3 = 0.5 puncte Item 4 = 1 punctItem 5 = 1 punctItem 6 = 1.5 puncteItem 7 = 3.5 puncte

190



Item 1 Răspuns corect: a 1 punct

Pentru orice alt răspuns se acordă 0

puncte.

Item 2 Răspuns corect: b 0.5 puncte

Item 3 Răspuns corect: a 0.5 puncte

Item 4 Răspuns corect: c 1 punct

Item 5 Răspuns corect: d 1 punct

Item 6

- afişarea corectă a greutăţii obiectului taiat şi atribuirea G ← 0

- calcularea corectă a câştigului

rezultat în urma transportului

obiectului tăiat

- corectitudinea algoritmului

1.5 puncte

0.5 puncte

0.5 puncte

0.5 puncte

O posibilă soluţie este

următoarea:

i ← 0cât timp (G>0) şi (i<n) execută: i ← i+1 dacă gri ≤G atunci scrie i, < obiect întreg > G ← G – gri câştig ← câştig + vali altfel gr ← G/gri

scrie i, <gr din obi. tăiat> câştig ← câştig + vali *gr G ← 0 sfdacăsfârşit cât timp

191

Item 7

- declararea corectă a tuturor

variabilelor

- citirea corectă a datelor de

intrare

- ordonarea descrescătoare a

şirului

- calcularea corectă a sumei

- calcularea corecta a primei

partiţii

- calcularea corecta a celei de-a

doua partiţii

3.5 puncte

0.25 puncte

0.25 puncte

0.5 puncte

0.5 puncte

1 punct

1 punct

Pentru calcularea sumei, o posibilă soluţie poate fi:s ← 0;pentru i ← 1,n execută s ← s + v[i];sfpentrus ← [s/2];

Calcularea corectă a primei partiţii:pentru i ← 1,n execută dacă s – v[i] ≥ 0 atunci

scrie v[i]s ← s – v[i]v[i] ← 0

sfdacăsfpentru

Afişarea corectă a celei de-a doua partiţii:pentru i ← 1,n execută dacă v[i] > 0 atunci scrie v[i] sfdacăsfpentru

Se acordă un punct din oficiu 1 punct


În funcţie de răspunsurile elevilor se vor relua, sau nu, anumiţi algoritmi euristici şi apoi, dacă este cazul, se reface acest test sau unul asemănător.

192

Testul sumativ 1Modulul: Metode şi tehnici clasice de programare

Competenţe:

1.Aplică principiile recursivităţii în rezolvarea problemelor.

2.Utilizează tehnicile clasice de programare.


1. Să identifice elementele de recursivitate pentru o problemă dată.

2. Să elaboreze un algoritm recursiv de inversare a unei structuri.

3. Să folosească o metodă de eliminare a recursivităţii.

4. Să transforme un algoritm iterativ într-unul recursiv.

5. Să utilizeze corect tehnica Divide et Impera.

6. Să utilizeze corect tehnica Backtracking.

7. Să utilizeze corect tehnica Greedy.


Acest test poate fi utilizat la sfârşitul primei părţi a modulului, ca evaluare sumativă.

Tipul testului: probă practică - rezolvare de probleme

Durata evaluării:100 minute


Testul se va desfăşura în laboratorul de informatică pe calculator. El poate fi propus

elevilor după ce s-a parcurs prima parte a modulului Metode şi tehnici clasice de

programare. Elevii vor lucra individual. Fiecare elev va primi cerinţele pe o foaie de hârtie,

descrise în câmpul Enunţ.

Enunţ:

Subiectul I.

1. Modificaţi funcţia următoare care calculeză factorialul unui număr natural n, astfel încât

să funcţioneze corect.

int f(int n)

{ return n*f(n-1);}

193

2. Scrieţi un program care determină suma elementelor pare dintr-un vector şi

produsul elementelor impare. Numărul de elemente n (n <100), precum şi elementele

vectorului sunt citite de la tastatură. Determinarea se face respectând ordinea:

a) în mod recursiv;

b) în mod iterativ.

3. Transformaţi următoarea funcţie într-o funcţie recursivă care să nu utilizeze nici o

structură repetitivă şi să returneze acelaşi rezultat ca şi funcţia dată pentru orice valoare

nenulă a parametrului i.

int ms(long i)

{int j=0;

while (i%10==0)

{ j++;

i=i/10;}

return j;}

Subiectul II1. Implementaţi programul care afişează elementele unui vector, în ordine inversă,

folosind tehnica Divide et Impera.

2. Câte numere naturale diferite se pot forma cu cifrele 1,2,3,...,n, dacă în fiecare

astfel de număr orice cifră apare cel mult o dată? Se citeşte cifra n de la tastatură şi se

cere să se genereze iterativ toate soluţiile.

3. La o benzinărie sosesc n maşini. Proprietarul doreşte să minimizeze timpul total de

aşteptare a celor care doresc să cumpere benzină. Scrieţi un program, care stabileşte

ordinea în care se vor servi maşinile ştiind că timpul de servire a fiecărei maşini este direct

proporţional cu cantitatea de benzină cumpărată. Afişaţi ordinea servirii şi timpul total de

aşteptare.


Puteţi trata cerinţele testului în ordine aleatoare. Salvaţi programele în folderul TEST aflat

pe desktop. Nu uitaţi să salvaţi programele înainte de prima lansare în execuţie pentru a

evita posibilitatea pierderii instrucţiunilor. Succes!



10 puncte din oficiu

Subiectul I. 1. 5 puncte

2. a) 10 puncte

b) 10 puncte

194

3. 5 puncte

Subiectul II. 1. 20 puncte

2. 20 puncte

3. 20 puncte


Subiectul I.

1. int f(int n)

{ if(n==0) return 1;

else return n*f(n-1);} Lipsea condiţia de terminare.


a)

#include<iostream.h>

int a[20],n,s=0,p=1;

void calcul(int i,int &s, int &p)

{ if (i<=n) if ( a[i]%2 ==0)

{ s=s+a[i];

calcul( i+1, s, p);

}

else { p=p*a[i];

calcul( i+1, s, p);}}

void main( )

{ cout<<”n=”; cin>>n;

for (i=1; i<=n; i++)

{ cout<<” a[”<<i<<”]=”;

cin>>a[i];}

calcul(1,s,p);

cout<<”s=”<<s<<” p=”<<p;}

Se acordă pentru - declararea şi citirea corectă a variabilelor 4 puncte;

- definiţia corectă a funcţiei calcul 4 puncte: -antet 2puncte;

-corp 2 puncte;

- apelul funcţiei calcul din main şi calcul , 2 puncte.

b)


195

int a[20],n,s=0,p=1;

void calcul()

{ for(int i=1;i<=n;i++)

if ( a[i]%2 ==0) s=s+a[i];

else p=p*a[i];}

void main( )

{ cout<<”n=”; cin>>n;

for (int i=1; i<=n; i++)

{ cout<<” a[”<<i<<”]=”;

cin>>a[i];}

calcul();

cout<<”s=”<<s<<” p=”<<p;}


- definiţia corectă a funcţiei calcul 5 puncte;

- apelul funcţiei calcul 1 puncte.

3. int ms(long i)

{ if (i==0) return 0;

else return 1+ms(i/10);}

Funcţia dată returnează numărul de cifre al valorii transmise prin parametrul întreg i.

Subiectul II



int v[100],n;

void diviz(int s,int d,int &m)

{m=(s+d)/2;}

void sir(int s,int d)

{int m;

if (d==s) cout<<v[s]<<" ";

else {diviz(s,d,m); sir(m+1,d); sir(s,m);}}

void main()

{int i; cout<<"n= ";cin>>n;

for(i=1;i<=n;i++) {cout<<"a("<<i<<")= "; cin>>v[i];}

sir(1,n);}


- definiţia corectă a funcţiei diviz şi apelarea ei 8 puncte;

196

- definiţia corectă a funcţiei sir şi apelarea ei 8 puncte.

2.


typedef int stiva[100],x=0;

stiva st,util;

int i,n,k;

void afis(int m)

{ int i; x++;

for (i=1;i<=m;i++) cout<<st[i];

cout<<' ';}

void main()

{ cout<<"n=";cin>>n;

for(i=0;i<=n;i++)util[i]=0;

k=1;st[k]=0;

while (k!=0)

{ util[st[k]]=0;

for(i=st[k]+1;i<=n && util[i]==1;i++);

if (i<=n) { st[k]=i;

util[st[k]]=1;

afis(k);

if (k<n) { k=k+1;

st[k]=0; } }

else k=k-1; }

cout<<”avem “<<x<<” numere generate”;}


- definiţia corectă a tehnicii Backtracking 5 puncte;

- verficarea condiţiilor problemei şi a soluţiei 10 puncte.



int o[10],b[10],t[10],n;

void sortare()

{ int i,j,aux;

for(i=1;i<n;i++)

for(j=i+1;j<=n;j++)

if(b[i]>b[j])

197

{aux=b[i];

b[i]=b[j];

b[j]=aux;

aux=o[i];

o[i]=o[j];

o[j]=aux;}}

void main()

{int i,t1=0;

cout<<”n=”;cin>>n;

for(i=1;i<=n;i++){ o[i]=i;

cin>>b[i];}

sortare();

t[1]=0;cout<<o[1]<<" ";

for(i=2;i<=n;i++)

{cout<<o[i]<<" ";

t[i]=t[i-1]+b[i-1]; t1=t1+t[i]; }

cout<<"\n timp total asteptare "<<t1; }


- definiţia corectă a funcţiei sortare 4 puncte;

- apelarea corectă a funcţiei sortare 2 puncte;

- calcularea corectă a timpului de aşteptare 8 puncte.


Pentru fiecare răspuns corect, indiferent de formulare sau formatul de scriere se va acorda

punctajul prevăzut în barem. Testarea programelor se va face cu date de intrare la

latitudinea evaluatorului. Evaluarea propiu – zisă va începe după expirarea timpului

acordat pentru rezolvarea testului.


În funcţie de răspunsurile elevilor (neatingerea tuturor competenţelor) se vor relua

conţinuturile temelor şi apoi se va da acest test sau unul asemănător. În cazul în care

elevii au obţinut rezultate bune la acest test, se vor evidenţia, lăuda şi chiar recompensa.

198

Testul sumativ 2


Competenţe

Implementează algoritmii de sortare şi căutare.

Utilizează metode de optimizare

Tipul testului: probă practică + orală

Durata evaluării


Prezentarea testului Acest test poate fi utilizat pentru evaluarea sumativă a ultimelor

două competenţe ale modulului.


Testul va avea loc în laboratorul de informatică. Fiecare elev va fi la un calculator pe care

este instalat un MDI, va primi o foaie cu textul problemei şi va rezolva individual fiecare

cerinţă în parte.

Enunţ:

Subiectul I:

Se consideră o listă formată din datele celor n elevi ai clasei de postliceală Analist

programator. Fiecărui elev i se cunoaşte numele şi media la disciplina Informatică. Să se

scrie un program care să afişeze elevii în ordinea descrescătoare a mediilor iar la medii

egale în ordinea alfabetică a numelui.Să se afişeze primul elev cu media x citită de la

tastatură. Folosiţi un

algoritm eficient pentru căutarea mediei x luând în calcul cazul cănd media x este mai

mare decât oricare din mediile celor n elevi. Să se listeze elevii

corigenţi la Informatică ordonaţi alfabetic.

Subiectul II:

Dintr-un element (ai,j) al unei matrice An,n se poate ajunge în elementele ai+1,j , ai+1,j-1, ai+1,j-1.

Ştiind că fiecare element al matricei reţine un număr natural, se cere un drum care

îndeplineşte condiţiile problemei şi uneşte un element de pe linia 1 cu unul de pe linia n

astfel încât suma numerelor reţinute de elementele pe unde trece drumul să fie maximă.

Exemplu: pentru n = 3 şi matricea:

3 1 3A = 4 1 2 drumul este: a1,1, a2,1, a3,2 , iar suma 3+4+7=14 3 7 1Rezolvaţi problema prin utilizarea a 2 metode:

199

a) Prin programare dinamică;

b) Prin Greedy euristic.

Răspundeţi oral care este complexitatea celor două metode în cazul problemei date şi

dacă rezolvarea problemei prin Greedy euristic întoarce întotdeauna soluţia optimă. Daţi

un exemplu în acest sens.

Instrucţiuni pentru elevi Citiţi cu atenţie enunţul problemelor.

Subiectul I: Pentru ordonare şi căutare se vor folosi algoritmi eficienţi.

Subiectul II: Amintiţi-vă „problema triunghiului”! Problema diferă doar prin traseul parcurs. O abordare Greedy presupune ca, la fiecare pas, să selectăm de pe fiecare linie cel mai mare element dintre cele trei care pot fi alese. Pentru răspunsul oral, puteţi să notaţi pe foaia primită atât analiza complexităţii cât şi exemplul cerut.


Subiectul U: 4 puncteSubiectul II: 5 puncteOficiu: 1 punct

Subiectul I:

Criterii de notare Punctaj Observaţii- corectitudinea sintactică a programului

0,5 punctePentru ordonare se acordă punctaj maxim dacă se va folosi unul din algoritmii de sortare eficienţi (QuickSort, MergeSort...).Se acordă numai 0,5 punct dacă se foloseşte un algoritm de sortare ineficient.

Deoarece căutarea elevului cu media x se realizează într-un vector ordonat după medii, se va acorda punctaj maxim dacă se va folosi căutarea binară sau căutarea prin interpolare şi numai 0,5 puncte dacă se va folosi căutarea secvenţială.

-ordonarea descrescătoare după medii

1 punct

- testarea cazului elevilor cu medii egale

0.5 puncte

- căutarea primului elev cu media x

1 puncte

- testarea cazului când media x este mai mare decât oricare din cele n medii

0.5 puncte

-apeluri corecte (dacă sau folosit subprograme) şi afişarea rezultatelor programului (inclusiv a elevilor corigenţi la informatică)

0,5 punct

Subiectul II:

Criterii de notare Punctaj Observaţii- corectitudinea sintactică a programului

0,5 puncte

200

-rezolvarea prin programare dinamică

- crearea matricei sumă

- crearea matricei drum

-afişarea sumei şi a elementelor componente

2,5 puncte

1 punct

1 punct

0,5 puncte

Rezolvarea prin programare dinamică poate fi următoarea:// se formează linia n a matricei sumăpentru i ← 1,n execută

s[n,j] ← a[n,j]// se formează celelalte n-1 linii ale matricei s şi matricea drumpentru i ← n-1,1 (-1) execută pentru j = 1, i execută max ← s[i+1,j]; d[i,j] ← j dacă s[i+1,j+1]>max atunci

max←s[i+1,j+1] d[i,j] ←j+1 sfdacă dacă s[i+1,j-1]>max atunci

max←s[i+1,j-1] d[i,j] ←j-1 sfdacă

s[i,j] ←max+a[i,j] sfpentrusfpentru

// afişarea sumei şi a elementelor componentescrie s[1,1]i←1;j←1;cât timp i≤n execută scrie a[i,j] j←d[i,j] i←i+1sfcât timp

201

-rezolvarea prin Greedy euristic

-aflarea maximului de pe prima linie , reţinerea coloanei pe care se află şi afişarea maximului

-afişarea celorlalte elemente care respectă condiţiile problemei şi afişarea sumei

1 punct

0,5 puncte

0,5 puncte

O rezolvare prin Greedy euristic poate fi:

//aflarea maximului de pe prima linie, reţinerea coloanei şi afişarea max. pentru j = 1, n execută dacă a[1,j]>max atunci

max←a[1,j]c←j

sfdacă sfpentruscrie max; s←max;

// afişarea celorlalte elemente şi a sumei pentru i = 2, n execută max←a[i,c] dacă a[i,c-1]>max atunci

max←a[i,c-1]; c←c-1; sfdacă dacă a[i,c+1]>max atunci

max←a[i,c+1]; c←c+1; sfdacă scrie a[i,c] s←s+maxsfpentruscrie s

-analiza complexităţii 1 punct Analiza complexităţii:Pentru programarea dinamică O(nlog(n))Pentru Greedy euristic O(n)

Analiza soluţiei optime prin Greedy euristic plus exemplu:Greedy euristic nu furnizează întotdeauna soluţia optimă. Exemplu: pentru n = 4 şi matricea: 4 2 1 5 3 1 3 6 A = 4 1 2 3 3 7 2 1Prin Greedy euristic se obţine:5+6+3+2=16 o soluţie suficient de bună dar nu optimă.Prin programare dinamică se obţine: 4+3+4+7=18 (soluţie optimă)

Instrucţiuni pentru evaluatoriÎnaintea testului se vor face recapitulări la temele algoritmilor de sortare şi căutare, precum şi la metodele de programare dinamică, analiza complexităţii şi metodele euristice.Testul va fi anunţat elevilor din timp;Elevul trebuie să lucreze independent şi să-şi analizeze singur erorile;

202

Dacă timpul alocat este insuficient, se poate prelungi durata testului pentru a da posibilitatea elevilor să-şi finalizeze programul;La verificarea programului se va interveni cu seturi de date de test care să cuprindă în special cazurile critice (limită) ale datelor de intrare;Elevii nu vor fi depunctaţi pentru modul de aliniere al instrucţiunilor.

203

Testul sumativ 3


Competenţe

Implementează algoritmii de sortare şi căutare.

Utilizează metode de optimizare

Tipul testului: probă practică + orală

Durata evaluării


Prezentarea testului Acest test poate fi utilizat pentru evaluarea sumativă a ultimelor

două competenţe ale modulului.


Testul va avea loc în laboratorul de informatică. Fiecare elev va fi la un calculator pe care

este instalat un MDI, va primi o foaie cu textul problemei şi va rezolva individual fiecare

cerinţă în parte.

Enunţ:

Subiectul I:

Se consideră o matrice pătrată de dimensiune n×n cu elemente numere întregi. Să se

ordoneze:

- crescător, elementele de pe linia p, folosind metoda BubbleSort;

- descrescător, elementele de pe coloana q, folosind metoda selecţiei.

Să se afişeze matricea astfel ordonată;

Să se afişeze elementele distincte ale primei linii din matricea obţinută după ordonare.

Exemplu:

Pentru n=5, p=3, q=4 şi matricea:

Se va afişa: şi elementele distincte ale primei linii sunt: 8 1 2

Subiectul II:

O persoană are la dispoziţie un rucsac cu o capacitate de G unităţi de greutate şi

intenţionează să efectueze un transport în urma căruia să obţină un câştig. Persoana are

la dispoziţie n obiecte, pentru fiecare obiect se cunoaşte greutatea sa Gri (număr natural)

8 1 2 1 29 2 5 4 68 6 3 1 00 2 2 1 78 1 2 1 8

9 2 5 4 70 1 3 6 60 2 2 1 2

204

şi câştigul obţinut în urma transportului său Ci. Ce obiecte trebuie să aleagă persoana

pentru a-şi maximiza câştigul şi care este acesta? Persoana nu poate transporta fracţiuni

din obiecte. Exemplu: pentru n=4 şi G=10 iar greutăţile şi câştigurile sunt:

Gr= (1, 4, 3, 5)C = (1, 8, 3, 15)Se va afişa: 24 iar obiectele selectate sunt 4, 2, 1

Rezolvaţi problema prin utilizarea a 2 metode:

a) Prin programare dinamică;

b) Prin Greedy euristic.

Răspundeţi oral care este complexitatea celor două metode în cazul problemei date şi

dacă rezolvarea problemei prin Greedy euristic întoarce întotdeauna soluţia optimă. Daţi

un exemplu în acest sens.


Citiţi cu atenţie enunţul problemelor.

Subiectul I:

Pentru afişarea elementelor distincte de pe prima linie, se va folosi căutarea secvenţiala:

fiecare element al primei liniii se va căuta intr-un vector construit pas cu pas din

elementele distincte ale liniei.

Subiectul II:

O abordare Greedy presupune sortarea descrescătoare după valoarea câştigului şi

selectarea obiectelor în această ordine până nu mai există loc în rucsac sau mai există dar

nu se mai poate selecta un obiect întreg.O abordare prin programare dinamică va utiliza o

matrice a câştigurilor de dimensiune (n+1)×(G+1) unde Caştig[i,j] va reţine câştigul

obţinut prin transportul obiectelor 1, 2, . . . , i, dacă capacitatea de transport este j. Relaţiile

de recurenţă sunt următoarele:

Câştig[i,0]=0, i=1,. . .,n; Câştig[0,j]=0, j=1,. . .,G

Câştig[i,j]= Câştig[i-1,j-Gr(i)]+C(i) dacă Câştig[i-1,j-Gr(i)]+C(i) > Câştig[i-1,j]

Câştig[i-1,j] altfel

Pentru răspunsul oral, puteţi să notaţi pe foaia primită atât analiza complexităţii căt şi

exemplul cerut.


Subiectul I: 4 puncteSubiectul II: 5 puncteOficiu: 1 punct

205

Subiectul I:


- corectitudinea sintactică a programului 0,5 punct

Pentru scrierea corectă a algoritmului BubbleSort se acordă 0,75 puncte (pentru orice alt algoritm de sortare folosit nu se acordă niciun punct) şi pentru aplicarea corectă asupra liniei p 0.25 puncte. Pentru scrierea corectă a algoritmului de sortare prin selecţie se acordă 0,75 punct (pentru orice alt algoritm de sortare folosit se acordă doar 0.5 puncte) şi pentru aplicarea corectă asupra coloanei q 0.25 puncte. Pentru aflarea elementelor distincte ale primei linii o soluţie posibilă ar putea fi: pentru i ← 0,n-1 execută găsit ← 0 ; pentru j ← 1,m execută dacă A[1,i] =b[j] atunci găsit ← 1 ; sfdacă sfpentru dacă gasit=0 atunci m ← m+1; b[m] ← A[1,i] sfdacă sfpentru

-scrierea corectă a algoritmului BubbleSort şiaplicarea corectă a algoritmului pentru linia p

1 punct

-scrierea corectă a algoritmului sortarea prin selecţie şi aplicarea corectă a algoritmului pentru coloana q

1 punct

- căutarea secvenţială in vectorul de elemente distincte

0,5 puncte

- parcurgerea corectă a primei linii din matrice şi aplicarea corectă a căutării

0,5 punct

- apeluri corecte (dacă sau folosit subprograme) şi afişarea rezultatelor programului. 0,5 punct

Subiectul IICriterii de notare Punctaj Observaţii

- corectitudinea sintactică a programului

0,5 puncte

206

-rezolvarea prin programare dinamică

- crearea matricei de câştiguri

- crearea matricei cu obiectele selectate(alese)

-afişarea câştigului şi a elementelor selectate

2,5 puncte

1 punct

1 punct

0,5 puncte

// se formează matricea Câştig şi matricea S cu obiectele selectatepentru i ← 1,n executăpentru j = 1, G executădacă Gr[i] ≤ j atunci dacă Câştig[i-1,j-Gr(i)]+C(i) > Câştig[i-1,j] atunciCâştig[i,j]← Câştig[i-1,j-Gr(i)]+C(i) S[i,j] ←i altfel Câştig[i,j]← Câştig[i-1,j]S[i,j] ← S[i-1,j] SfdacăaltfelCâştig[i,j]← Câştig[i-1,j]S[i,j] ← S[i-1,j] sfdacă sfpentrusfpentru// afişarea câştigului şi a elementelor selectatei←n; j←G;scrie Câştig[i,j]cât timp S[i,j] ≠ 0 execută obiect ← S[i,j] scrie S[i,j], Gr[S[i,j]], C[S[i,j]] cât timp obiect=S[i,j] execută j←j-Gr[S[i,j]]; i←i-1sfcât timpsfcât timp

-rezolvarea prin Greedy euristic

-aflarea câştigului maxim şi a obiectelor selectate

-afişarea câştigului maxim şi a obiectelor selectate

1 punct

0.5 puncte

0.5 puncte

// aflarea câştigului maxim şi a obiectelor selectatei ← 0cât timp (G>0) şi (i<n) execută: i ← i+1 dacă gri ≤G atunci G ← G – gri; câştig ← câştig + vali k ← k + 1 xk ← i sfârşit dacăsfârşit cât timp

// câştigului maxim şi a obiectelor selectatescrie câştig pentru i = 1, k execută scrie x[i]sfpentru

207

-analiza complexităţii

-analiza soluţiei optime prin Greedy euristic plus exempul

0,5 puncte 0,5 puncte

Analiza complexităţii:Pentru Greedy euristic O(n2) sau O(nlog(n)), în funcţie de algoritmul de sortare folositPentru programarea dinamică O(nG)Analiza soluţiei optime prin Greedy euristic plus exemplu:Greedy euristic nu furnizează întotdeauna soluţia optimă. Exemplu: pentru n=3 , G=8 şi obiectele:Gr=(5, 4, 4)C =(6, 4, 3)În acest caz soluţia optimă este formată din obiectele 2 şi 3, dar algoritmul construieşte soluţia formată din primul obiect.

Instrucţiuni pentru evaluatoriÎnaintea testului se vor face recapitulări la temele algoritmilor de sortare şi căutare, precum şi la metodele de programare dinamică, analiza complexităţii şi metodele euristice.Testul va fi anunţat elevilor din timp;Elevul trebuie să lucreze independent şi să-şi analizeze singur erorile;Dacă timpul alocat este insuficient, se poate prelungi durata testului pentru a da posibilitatea elevilor să-şi finalizeze programul;La verificarea programului se va interveni cu seturi de date de test care să cuprindă în special cazurile critice (limită) ale datelor de intrare;Elevii nu vor fi depunctaţi pentru modul de aliniere al instrucţiunilor.

208

BibliografieMetode şi tehnici clasice de programare

1. Standardul de Pregătire Profesională pentru calificarea ANALIST PROGRAMATOR

www.tvet.ro, 2009

2.Curriculum pentru calificarea ANALIST PROGRAMATOR www.tvet.ro, 2009

3. Sorin, Tudor (2006). Manual de informatica intensiv clasa a XI –a Bucureşti: Editura

L&S Info-mat

4. Lică, Dana. Paşoi Mircea (2005). Fundamentele programării, Bucureşti : Editura L&S

Info-mat

5. Bălan, Gabriela. Ionescu, Clara. Giurgea, Mihaela. Soroiu,Claudiu (2004). Informatică

pentru grupele de performanţă, Cluj-Napoca Editura Dacia Educaţional

6. Moraru, Pavel Florin. Mateescu, George Daniel (2001). Informatica pentru liceu şi

bacalaureat, Sibiu Editura Donaris

7. Tudor S., Manual pentru clasa aX-a , Editura L&S Infomat,Bucure;ti, 1996.8. Mateescu G. D., Moraru D., G., Sofron O., Informatică profil matematică-informatică,manual pentru clasa aX-a, Editura Petrion 2000.9. Miloşescu M., Informatică profilul real, manual pentru clasa aX-a, Editura Didactică şi pedagogică, Bucureşti 2005.10. Cerchez E., Şerban M., Programarea în limbajul C/C++ metode şi tehnici de programare, Editura Polirom, 2005.11. Voicu A., Scorţaru M., Ionescu C., Bac Info’2000, Editura Agora, Cluj-Napoca, 2000.12.Codrina M.,Lica D., Anastasiu Popescu D. , Boriga R., Runceanu A., Runceanu M.,Voicu A., Ciobanu M., Bacalaureat la informatică, Noţiuni recapitulative, Teze rezolvate şi problem propuse,Editura L&S Infomat, Bucureşti 1999.13. ***, Ghid pentru elaborarea instrumentelor de evaluare, 2009.14. ***, http://en.wikipedia.org/wiki/Computer-aided_software_engineering

209

http://www.tvet.ro/

http://www.tvet.ro/

MODULUL VI: Programarea Orientată Obiect

210

AUTORI:

ECATERINA LOMBADĂ – profesor grad didactic II, Testele 1-7

DOMNICA CHIRILĂ – profesor grad didactic I, Testele 8-14

COORDONATOR:



CONSULTANŢĂ:





211

Testul 1Modulul: Programarea Orientată Obiect

Competenţe: Defineşte conceptele POO.


- Să defineşti conceptele de obiect şi clasă

- Să cunoşti principiile POO

- Să fii capabil să identifici operaţiile specifice claselor


Acest test poate fi utilizat la sfârşitul unui grup de lecții, în vederea evaluării formative a

temei Principiile POO.


Durata evaluării


Enunţ:

Se consideră următoarea afirmaţie:

“Programarea orientată obiect oferă posibilităţi de modelare a obiectelor, a proprietăţilor şi a relaţiilor dintre ele. Facilităţile oferite de programarea orientată obiect sunt: abstractizarea datelor, încapsularea (ascunderea) informaţiei, moştenirea, polimorfismul (legarea dinamică).”

a) Descrieţi noţiunile de obiect şi clasă.b) Explicaţi ce înseamnă abstractizarea datelor, încapsularea (ascunderea) informaţiei, moştenirea, polimorfismul (legarea dinamică)c) Explicaţi termenii metodă, constructor şi destructor.d) Descrieţi pe scurt operaţia de generalizare, respectiv specializare şi operaţia de agregare, respectiv descompuneree) Plecând de la entitatea elev proiectaţi o clasă cu indicarea unor principii POO aplicate. Indicaţi şi 2 operaţii posibile care se pot aplica clasei.


La punctul e) proiectaţi o clasă cu minim 4 atribute şi metode. Se pot indica principiile folosite în proiectarea clasei sau după aplicarea unei operaţii.



1 punct din oficiu

212

a) 1 punct

b) 2 puncte

c) 1.5 puncte

d) 2 puncte

e) 2.5 puncte


a) Obiectul este conceptul de bază în programarea orientată obiect (POO - Object

Oriented Programming) care asociază datele împreună cu operaţiile necesare prelucrării.

Datele sunt informaţii de structură descrise de o mulţime de atribute ale obiectului, iar

operaţiile acţionează asupra atributelor obiectului şi eventual, asupra altor obiecte.

Clasa este conceptul de bază în POO ce reuneşte o colecţie de obiecte care partajează

aceeaşi listă de atribute informaţionale şi comportamentale. O clasă va cuprinde definiţiile

datelor şi operaţiilor ce caracterizează obiectele de o anumită categorie.

b) Abstractizarea reprezintă procesul prin care se izolează şi se reţin numai o parte dintre

aspectele unei probleme, considerate esenţiale – funcţie de scopul urmărit – celelalte fiind

ignorate.

Încapsularea este principiul care se bazează pe combinarea datelor cu operaţiile asupra

lor dintr-un obiect şi proprietatea obiectelor de ascundere date şi operaţiile proprii faţă de

alte obiecte.

Moştenirea este principiul prin care putem reutiliza şi extinde clasele existente. Acest

mecanism permite unei noi clase să beneficieze de atributele şi metodele definite într-o

clasă deja existentă prin declararea că moştenim acea clasă. Apoi, subclasa respectivă

poate să definească propriile atribute şi metode, eventual să redefinească unele metode.

Derivarea permite definirea unei clase noi pe baza unei clase existente.

Polimorfismul reprezintă posibilitatea de a putea aplica în moduri diferite o aceeaşi

operaţie mai multor clase. Prin operaţie înţelegem orice metodă sau operator.

Polimorfismul reprezintă abilitatea unor obiecte similare de a răspunde la acelaşi mesaj în

moduri diferite.

c) Metoda sau funcţia – membru reprezintă o operaţie care poate fi realizată de un obiect

al unei clase. Metodele unei clase definesc comportamentul clasei respective. La rularea

programului, obiectele vor comunica intre ele prin intermediul apelului acestor metode.

Metoda constructor este o metodă specială apelată automat la instanţierea unei clase şi

face operaţiile necesare pentru iniţializarea fiecărui obiect al unei clase fie ea statică sau

dinamică (alocă spaţiu şi/sau iniţializează atributele acestuia). Constructorii sunt apelaţi

213

automat la instanţierea unui obiect. Obiectul este creat de către constructorul clasei

conform definirii.

Metoda destructor este o metodă specială apelată automat la eliminarea unui obiect şi

face operaţiile legate de eliberarea memoriei ocupate atunci când obiectul nu mai este

folosit, eventual cu refacerea contextului anterior creării sale. Apelarea destructorului se

face automat la încheierea timpului de viaţă în cazul static, sau la cererea programatorului

în cazul dinamic.

d) Instanţierea este operaţia prin care se creează (defineşte) un obiect şi apoi se

iniţializează cu date specifice. Procesul de instanţiere permite obţinerea unei sau a mai

multor instanţe pornind de la o clasa. Fiecare instanţă a aceleiaşi clase nu diferă de

celelalte decât prin valoarea atributelor sale.

Generalizarea / specializarea sunt operaţiile care permit partajarea caracteristicilor

comune între clase, păstrând totodată diferenţele dintre acestea.

Agregarea/descompunerea sunt operaţiile în care clasele rezultate din descompunere

sunt părţi ale clasei agregate. O clasă agregat este o clasă ale cărei obiecte conţin alte

obiecte.

e) Clasa elev:

Atribute: nume, prenume, data naşterii, adresa, telefon, note, medii, număr absenţe etc.

Metode: afişare date personale, calcul medii, calcul număr absenţe nemotivate, verificare dacă este premiant etc.

Generalizare: clasa persoană

Specializare: clasa elev liceu

Agregare/descompunere: clasa datepersonale, mediidisciplinespecialitate


La punctele a), b), c), d) se va urmări ca răspunsurile să fie concise, clare şi să descrie

corect, indiferent de formulare.

La punctul e) clasa elev trebuie să aibă minim 4 atribute şi metode, să fie minim 2 operaţii

posibile (generalizare, specializare, agregare, descompunere) aplicate clasei. Se va

urmări ca indicarea principiilor POO(abstractizarea, încapsularea, moştenirea,

polimorfismul) să se facă corect.

214

Testul 2

Modulul: Programarea Orientată Obiect

Competenţe: Defineşte conceptele POO.


- Să defineşti conceptele de obiect şi clasă

- Să cunoşti principiile POO

- Să fii capabil să identifici operaţiile specifice claselor


Acest test poate fi utilizat la sfârşitul unui grup de lecții, în vederea evaluării formative a

temei Principiile POO.


Durata evaluării


Enunţ:

Subiecte:

I. Transcrieţi pe foaia de răspuns, litera corespunzǎtoare fiecǎrui enunţ (a, b, c, d, e) şi notaţi în dreptul ei litera A, dacă apreciaţi că enunţul este corect (adevǎrat), respectiv litera F, dacă apreciaţi că enunţul este fals.

a. Polimorfismul este principiul care se bazează pe combinarea datelor cu operaţiile asupra lor dintr-un obiect şi proprietatea obiectelor de ascundere date şi operaţiile proprii faţă de alte obiecte. b. Comportamentul unui obiect este determinat de atributele care descriu proprietăţile respectivului obiect.c. Metodele din clasa de bază pot fi redefinite în clasa derivată şi pot avea o cu totul altă funcţionalitate.d. Operaţia prin care se creează (defineşte) un obiect şi apoi se iniţializează cu date specifice este încapsularea.e. Prezenţa constructorilor în corpul unei clase nu este obligatorie, o clasă poate să nu aibă nici un constructor, să aibă unul sau mai mulţi constructori;

II. În coloana A sunt indicaţi Termeni, iar în coloana B sunt precizate Definiţii/Descrieri. Scrieţi pe foaia de răspuns asocierile corecte dintre fiecare cifrǎ din coloana A şi litera corespunzătoare din coloana B.Coloana A Coloana B1. Abstractizarea a. Caracterizează unic obiectul, permiţând

să se construiască referiri spre obiect şi să

215

2. Metode

3. Clasă de bază

4. Identificator

5. Clasă derivată

se facă distincţia tuturor obiectelor într-o manieră non-ambiguă şi independentă de starea lor.b. Clasa definită pe baza unei clase existente.c. Interfaţa clasei.d. Procesul prin care se izolează şi se reţin numai o parte dintre aspectele unei probleme, considerate esenţiale – funcţie de scopul urmărit – celelalte fiind ignorate.e. Clasă care va fi moştenită

III. Scrieţi, pe foaia de răspuns, informaţia corectă care completează spaţiile libere.1. ………………….. este principiul care se bazează pe combinarea datelor cu operaţiile asupra lor dintr-un obiect şi proprietatea obiectelor de ascundere date şi operaţiile proprii faţă de alte obiecte. 2. ………………….. este o metodă apelată la eliminarea unui obiect al unei clase.3. Principiul prin care putem reutiliza şi extinde clasele existente este …………………..4. Metodă apelată la instanţierea unei clase este ………………….. 5. …………………..conceptul de bază în POO ce reuneşte o colecţie de obiecte care partajează aceeaşi listă de atribute informaţionale şi comportamentale.

IV. Pentru fiecare din cerinţele de mai jos (1 - 5), scrieţi pe foaia de răspuns, literele corespunzătoare răspunsului corect.1. Care dintre următoarele clase se pot obţine prin operaţia de agregare (compunere) din clasa punct?a. cercb. număr realc. figură geometricăd. număr complex2. Care din următoarele clase se pot obţine prin operaţia de generalizare din clasa elev?a. studentb. persoanăc. angajatd. copil3. Care dintre următoarele clase se pot obţine prin operaţia de specializare din clasa angajat?a. directorb. economistc. persoanăd. bucătar



1 punct din oficiu

I. 2 puncte

II. 2 puncte

III. 2 puncte

IV. 3 puncte

216


I. a – fals, b-fals, c-adevărat, d-fals, e- adevărat.

II. 1-d, 2-c, 3-e, 4-a, 5-b

III. 1 – încapsularea, 2- destructorul, 3- moştenirea, constructorul, clasa.

IV. 1-a,c,d; 2-b,d; 3- a,b,d


Pentru subiectul III se consideră corect răspunsul care este dat de respectivele cuvinte cu

orice formulare gramaticală.

217

Testul 3


Competenţe: Utilizează concepte POO pentru abstractizarea şi prelucrarea datelor.


- Să cunoşti posibilităţile de acces la membrii unei clase

- Să fii capabil să identifici utilizarea modificatorilor de acces în cadrul unei clase


Acest test poate fi utilizat la sfârşitul lecției în vederea evaluării atingerii obiectivelor lecției

Domeniu de vizibilitate şi modificatorii de acces din cadrul unei clase.


Durata evaluării


Enunţ:

Care din următoarele afirmaţii sunt adevărate?1. Membri cu acces protected ai unei clase pot fi accesaţi şi din clasele derivate.2. De obicei, o ierarhie de clase nu e o ierarhie finală, de aceea pentru a mai putea deriva clase prin fenomenul de moştenire se utilizează specificatorul de acces “public”.3. În cazul moştenirii protejate, comparativ cu moştenire privată, singura diferenţă este că membrii publici ai clasei de bază devin protejaţi în timpul derivărilor ulterioare.4. Asupra unei funcţii prietene acţionează nici unul din specificatorii de acces private, protected sau public si deci o clasa derivata nu poate moşteni o funcţie friend5.O funcţie din clasa interioară nu poate accesa date private din clasa exterioară.6. Într-o clasă la definirea metodelor sale întotdeauna există acces la toate atributele clasei.7. Modificatorul de acces protected presupune că membrul nu este accesibil din afara clasei.8. Membrii din secţiunea privată sunt vizibili din interiorul clasei şi din exteriorul clasei.9. Membrii privaţi moşteniţi din clasa bază sunt inaccesibili


Precizaţi doar răspunsurile corecte



1 punct din oficiu şi câte 1 punct pentru fiecare răspuns corect

218


Afirmaţiile adevărate sunt: 1, 3, 5, 6, 9.


Se va nota cu punctaj dacă o afirmaţie adevărată este precizată şi dacă cele care nu sunt

precizate sunt false.


În funcţie de răspunsurile elevilor se vor relua sau nu anumite informaţii despre domeniu

de vizibilitate şi modificatorii de acces şi apoi, dacă este cazul, se reface acest test sau

unul asemănător.

219

Testul 4




- Să cunoşti modul de definire corectă a claselor, atributelor şi metodelor

- Să cunoşti modul de instanţiere a obiectelor

- Să fii capabil să identifici erorile ce pot apărea în definirea claselor şi instanţierea

obiectelor


Acest test poate fi utilizat la sfârşitul unui grup de lecții în vederea evaluării rezultatelor

învățării pentru tema Clase.


Durata evaluării


Enunţ:

Subiecte:

I. Ce va afişa următorul program?class complex { float real; float imag; public:

void atribuire(float x=0, float y=0) {real = x; imag=y;} double real() { return real;}double imag() { return imag;}void sumacomplex(complex &a, complex &b) {real=a.real+b.real; imag=a.imag+b.imag;}void afiscomplex( ) { cout<< real<<”+”<< imag<<”i”;}

};main() { complex a, b, c, d; complex *pz; a.atribuire(1, 3); b.atribuire(2, 5); cout<< ”a=” << a.retreal() << ”+i*” << a.retimag() << endl; c.sumacomplex(&a, &b); c.afiscomplex(f); pz = &c;

220

pz->afiscomplex(); }

II. Se consideră definirile de clase de mai jos doar cu metodele de tipul constructor şi destructor.

class punct{ double x,y;public:

punct(){x=0;y=0;}punct(double valx,double valy) { x=valx;y=valy; }punct(punct &P){ x=P.x;y=P.y; }

~punct();};class segment{private:

punct A,B; public:

segment(punct&,punct&); segment(segment&);

};

a) Precizaţi pentru fiecare clasă ce tipuri de constructor se apelează.b) Precizaţi ordinea constructorilor şi destructorilor ce se apelează dacă presupunem

declaraţiile de obiecte:punct P(7.8,-20.4),Q(-4.82,8.897),A,B;punct P3, Q3;segment S(P,Q);segment S1(P3,Q3);

III. Urmăriţi programul de mai jos, care defineşte clasa exemplu cu o dată membru statică s şi metodele statice set_s şi get_s şi precizaţi ce se afişează pe fiecare din cele 8 linii de ecran.class exemplu{

int a; static double s;public:

int get_a(){return a;}void set_a(int x){a=x;}static double get_s(){return s;}static void set_s(double x){s=x;}void set1_s(double x){s=x;}double get1_s(){return s;}

};

void main(){exemplu p,q;p.set_a(100); p.set_s(200); q.set_a(300);cout<<p.get_a()<<p.get_s()<<exemplu::get_s()<<'\n';cout<<q.get_a()<<q.get1_s()<<exemplu::get_s()<<'\n'exemplu::set_s(500.20); cout<<p.get_a()<<p.get_s(); cout<<exemplu::get_s()<<'\n';cout<<q.get_a()<<q.get1_s()<<exemplu::get_s()<<'\n';

221

q.set1_s(800.80);cout<<p.get_a()<<p.get_s();cout<<exemplu::get_s()<<'\n';cout<<q.get_a()<<q.get1_s()<<exemplu::get_s()<<'\n';p.set1_s(999); cout<<p.get_a()<<p.get_s()<<exemplu::get_s()<<'\n';cout<<q.get_a()<<q.get1_s()<<<exemplu::get_s()<<'\n';}

IV. Găsiţi eroarea (sau erorile) în fiecare din punctele următoare şi explicaţi cum pot fi

corectate aceste erori:

a)Fie definită clasa ceas, care conţine următorul prototip:

void ~ceas( int );

b)Următoarea secvenţă reprezintă o porţiune a definiţiei clasei ceas.

class ceas {

public:

// prototipurile funcţiilor

private:

int ora = 0 ;

int minute = 0;

int secunde = 0 ;

};

c) Fie definită clasa angajat. Ea conţine următorul prototip:

int angajat ( const char *, const char *) ;

d)Fie definită clasa :class punct_3D{

double x,y,z;punct_3D (double x0, double y0, double z0x=x0; y=y0; z=z0;}

};void main(){ punct_3D A(10,20, 30);}

e) class ex1{char *nume; int lungime; void init (char , int );}

void init(char *s, int l){strcpy(nume, s); lungime=l;}};

ex1 A; A.init("teava", 20);


La subiectul IV găsiţi erorile şi precizaţi cum pot fi corectate



222

1 punct din oficiu

I. 1.5 puncte

II. 3 puncte

III. 2 puncte

IV. 2.5 puncte


I. Se va afişa:a=1+i*33+8i3+8i

II.a) clasa punct: constructor implicit, constructor cu parametri (de iniţializare), constructor de copiereclasa segment: constructor cu parametri (de iniţializare), constructor de copiereb) ordinea constructorilor va fi:Constructor punct (7.8,-20.4) (Pentru punctul P)Constructor punct (-4.82,8.897) (Pentru punctul Q)Constructor implicit pentru punct(0,0)Constructor implicit pentru punct(0,0) (pentru punctele A, B)*/Constructor implicit pentru punct(0,0)Constructor implicit pentru punct(0,0) (pentru punctele P3, Q3)Constructor implicit pentru punct(0,0)Constructor implicit pentru punct(0,0) (pentru membrii A, B ai obiectului S, deci pentru S.A şi S.B) Constructor segment[Punct (7.8,-20.4)Punct (-4.82,8.897)] (pentru obiectul S, de tip segment) Constructor implicit pentru punct(0,0) Constructor implicit pentru punct(0,0) (pentru membrii A, B ai obiectului S1, deci pentru S1.A şi S1.B)Constructor segment[Punct (0,0)Punct (0,0)] (pentru obiectul S1, de tip segment)

Ordinea destructorilor:Destructor punct (0,0) (pentru punctul Q3)Destructor punct (0,0) (pentru punctul P3)Destructor punct (0,0) (pentru punctul B)Destructor punct (0,0) (pentru punctul A)Destructor punct (-4.82,8.897) (pentru punctul Q)Destructor punct (7.8,-20.4) (pentru punctul P)

III.Se va afişa: 100 200 200300 200 200100 500.20 500.20300 500.20 500.20100 800.20 800.20300 800.20 800.20100 999 999

223

300 999 999

IV.

a) destructorul trebuie să aibă parametri

b) datele membre nu pot fi iniţializate, se foloseşte constructorul cu parametri

c) constructorul nu poate returna un rezultat

d) nu se poate instanţia un obiect pentru că constructorul este declarat privat

e) metoda init este definită extern incorect (trebuie folosit operatorul rezoluţie ::)

void ex1::init(char *s, int l)

metoda init nu poate fi apelată din afara definirii clasei pentru că este definită în

secţiunea private


Subiectul I: 0.5 puncte fiecare din cele 3 afişări

Subiectul II: a) 1 punct b) 2 puncte

Subiectul III: 0.25 puncte fiecare din cele 8 linii afişate

Subiectul IV: 0,5 puncte fiecare din subpuncte a)-e)


În funcţie de răspunsurile elevilor se vor relua sau nu anumite activităţi de învăţare despre

definirea şi instanţierea claselor şi apoi, dacă este cazul, se reface acest test sau unul

asemănător.

224

Testul 5




- Să fii capabil să declari un tip class

- Să deprinzi lucrul cu implementarea metodele unei clase

- Să deprinzi lucrul cu implementarea constructorilor

- Să cunoşti posibilităţile de declarare obiecte cu constructorii creaţi


Acest test poate fi utilizat la sfârşitul unui grup de lecţii cu tema Definirea şi instanţierea

claselor.


Durata evaluării: Timp de lucru: 40 minute


Testul va avea loc într-un laborator de informatică, fiecare elev va sta la un calculator pe

care este instalat un MDI şi va rezolva individual subiectele la calculator.

Enunţ:

Se defineşte tipul de date dreptunghi, cu ajutorul unei clase astfel:- datele membre : lungimea şi lăţimea - funcţiile membre:

o constructori implicit, constructor cu listă de parametri, constructor de copiereo destructoro afişare date membreo calculare arieo calcularea perimetrului prin funcţie friend.

Scrieţi un program care realizează:a) definirea clasei dreptunghi cu membrii consideraţi mai sus, atribute şi metode;b) declararea a trei obiecte de tip dreptunghi cu fiecare tip de constructor;c) afişarea pentru fiecare dreptunghi a lungimii, lăţimii, ariei şi perimetrului.


Scrieţi un singur program care realizează toate punctele a), b) şi c).

225



1 punct din oficiu

a) 5 puncte

b) 1.5 puncte

c) 1.5 puncte

1 punct pentru corectitudinea globală a programului


a) class dreptunghi {double l,L;public:dreptunghi();dreptunghi(double n1, double n2);dreptunghi (dreptunghi &d) {l=d.l; L=d.L; }~dreptunghi() {}double getl() {return l;}double getL() {return L;}double arie();friend double perimetru(dreptunghi & d);};

dreptunghi::dreptunghi() {l=0;L=0;}

dreptunghi::dreptunghi(double n1, double n2) {l=n1;L=n2;}

double dreptunghi::arie(){ return l*L; }

double perimetru(dreptunghi & d) {return 2*(d.getl()+d.getL());}

b) void main() {dreptunghi d1, d2(5,10), d3(d2);

c)cout<<” dreptunghiul 1:”<<d1.getl()<<" si"<<d1.getL()<<'\n';cout<<"Arie:"<<d1.arie()<<'\n'<<cout<< “ Perimetru:”<<perimetru(d1);

226

cout<<” dreptunghiul 2:”<<d1.getl()<<" si"<<d1.getL()<<'\n';cout<<"Arie:"<<d2.arie()<<'\n'<<cout<< “ Perimetru:”<<perimetru(d2);

cout<<” dreptunghiul 3:”<<d1.getl()<<" si"<<d1.getL()<<'\n';cout<<"Arie:"<<d3.arie()<<'\n'<<cout<< “ Perimetru:”<<perimetru(d3);


Dacă codul programului respectă cerinţele din enunţ şi se folosesc alţi identificatori pentru

atribute, metode, obiecte sau dacă se definesc metodele intern sau extern se va acorda

punctajul din barem.

Pentru punctul a) cele 5 puncte se vor distribui astfel:

- folosirea tipului class la declarare şi denumirea clasei dreptunghi – 0.5 puncte

- declararea corectă ca sintaxă a atributelor şi încadrarea ca membri privaţi – 1 punct

- declararea metodelor ca membri publici– 0.5 puncte

- declararea corectă ca sintaxă a constructorilor -1.5 puncte

- declararea corectă ca sintaxă a destructorului – 0.5 puncte

- declararea corectă ca sintaxă a metodei de calcul arie – 0.5 puncte

- declararea corectă ca sintaxă a metodei de tip friend, calcul perimetru – 0.5 puncte

Pentru punctul b) cele 1.5 puncte se vor distribui astfel:

- declarare obiect prin apelare constructor implicit – 0.5 puncte

- declarare obiect prin apelare constructor cu parametri – 0.5 puncte

- declarare obiect prin apelare constructor de copiere– 0.5 punct

Pentru punctul c) cele 1.5 puncte se vor distribui astfel:

- afişare lungime şi lăţime pentru fiecare obiect dreptunghi – 0.5 puncte

- afişare arie pentru fiecare obiect dreptunghi – 0.5 puncte

- afişare perimetru pentru fiecare obiect dreptunghi – 0.5 puncte

1 punct pentru corectitudinea globală a programului vizează structura, sintaxa, alte greşeli

neprecizate la punctele a), b), c)




asemănător.

227

Testul 6




- Să deprinzi lucrul cu implementarea metodele unei clase

- Să deprinzi lucrul cu supradefinirea operatorilor sau a metodelor într-o clasă


Acest test poate fi utilizat la sfârşitul unui grup de lecţii cu tema Definirea şi instanţierea

claselor.




Testul va avea loc într-un laborator de informatică, fiecare elev va sta la un calculator pe


Enunţ:

Se consideră definirea clasei pentru reprezentarea numerelor raţionale astfel:class fractie{ int n,m; // numărător,numitor

void simplifica(); // metoda de simplificare a fracţieipublic:

fractie(int ni=0, int mi=1); constructor initializare~fractie() {cout<<"DESTRUCTOR!!!\n";}; destructorint numarator() {return n;}int numitor() {return m;}void afişare();friend fractie operator+(const fractie&, const fractie&);friend fractie operator-(const fractie&, const fractie&);friend fractie operator*(fractie&, fractie&);friend fractie operator/(fractie&, fractie&);fractie& operator =(const fractie&);fractie& operator +=(const fractie&);fractie& operator -=(const fractie&);fractie& operator *=(const fractie&);fractie& operator /=(const fractie&);

};

228

int cmmdc(int x,int y) //calculează şi returneaz[ cmmdc pentru x, y{int r; if (x<0) x=-x; if (y<0) y=-y;r=x%y;while (r!=0){

x=y; y=r; r=x%y;return y;}

void fractie::simplifica(){int cd;if (m<0) {n=-n;m=-m;}if (m>1){ cd=cmmdc(n,m);if (cd>1) {n/=cd; m/=cd;} }

Completaţi sursa de program prin:a) implementarea constructoruluib) supradefinirea operatorilor +, -, *, / prin funcţii prietene ale clasei fracţiec) supradefinirea operatorilor =,+=, -=, *=, /= prin funcţii membre ale clasei fracţie.d) funcţia sa principală care să folosească operatorii de mai sus.


Programul va fi completat cu definirea externă clasei a metodelor corespunzătoare

supradefinirii operatorilor conform listei date prin prototipuri.



1 punct din oficiu

a) definirea constructorului – 1 punct

b) definirea operatorilor prin metode membre – 3 puncte

c) definirea operatorilor prin funcţii friend – 3 puncte

d) funcţia principală a programului – 2 puncte


fractie::fractie(int nri, int nmi){n=nri; m=nmi; simplifica(); cout<<"Constructor!\n";}fractie operator +(const fractie &f1, const fractie &f2){int dc; fractie f;dc=cmmdc(f1.m,f2.m);f.m=(f1.m/dc)*f2.m;f.n=f1.n*(f2.m/dc)+f2.n*(f1.m/dc);f.simplifica();return f;}

fractie operator -(const fractie &f1, const fractie &f2){int dc; fractie f;dc=cmmdc(f1.m,f2.m);f.m=(f1.m/dc)*f2.m;f.n=f1.n*(f2.m/dc) - f2.n*(f1.m/dc);f.simplifica();return f;}

fractie operator * (fractie &f1, fractie &f2){ int dc;fractie f;dc=cmmdc(f1.n,f2.m);if (dc>1) {f1.n/=dc;f2.m/=dc;}dc=cmmdc(f2.n,f1.m);

229

if (dc>1) {f2.n/=dc;f1.m/=dc;}f.n=f1.n*f2.n; f.m=f1.m*f2.m;return f; }

fractie operator / (fractie & f1, fractie & f2){ int dc;fractie f;dc=cmmdc(f1.n,f2.n);if (dc>1) {f1.n/=dc;f2.n/=dc;}dc=cmmdc(f2.m,f1.m);if (dc>1) {f2.m/=dc;f1.m/=dc;}f.n=f1.n*f2.m; f.m=f1.m*f2.n;return f;}

void fractie::afisare(){cout<<"f="<<n<<'/'<<m<<'\n';}

fractie& fractie::operator=(const fractie &f1){ m=f1.m;n=f1.n; return *this;}

fractie& fractie::operator+=(const fractie &f1){ int dc=cmmdc(m,f1.m);m=(m/dc)*f1.m;n=n*(f1.m/dc)+f1.n*(m/dc);simplifica();return *this;}

fractie& fractie::operator-=(const fractie &f1){ int dc=cmmdc(m,f1.m);m=(m/dc)*f1.m;n=n*(f1.m/dc)-f1.n*(m/dc);simplifica();return *this;}

fractie& fractie::operator *=(const fractie &f1){ int dc;dc=cmmdc(n,f1.m);if (dc>1) {n/=dc;f1.m/=dc;}dc=cmmdc(f1.n,m);if (dc>1) {f1.n/=dc;m/=dc;}n=n*f1.n;m=m*f1.m;simplifica();return *this;}

fractie& operator /=(const fractie &f1){ int dc;dc=cmmdc(n,f1.n);if (dc>1) {n/=dc;f1.n/=dc;}dc=cmmdc(f1.m,m); if (dc>1) {f1.m/=dc;m/=dc;}n=n*f1.m; m=m*f1.n;return *this;}}

void main(){ int n1,m1,n2,m2 ;

cout <<” numarator şi numitor FRACTIE 1”; cin>>n1; cin>>m1;cout <<” numarator şi numitor FRACTIE 2”; cin>>n2; cin>>m2;fractie f1(n1.m1);f1.afisare();fractie f2(n2,m2);f2.afisare() ;fractie sum=f1+f2; cout<< “suma f1+f2=”; sum.afisare();fractie dif=f1-f2; cout<< “diferenta f1-f2=”; dif.afisare();fractie prod=f1-f2; cout<< “produsul f1*f2=”; prod.afisare();fractie imp=f1-f2; cout<< “impartirea f1/f2=”; imp.afisare();f1+=f2;cout<< “ suma f1=f1+f2=” ; f1.afisare();f1-=f2; cout<< “ suma f1=f1-f2=” ;f1.afisare();f1*=f2; cout<< “ suma f1=f1*f2=” ;f1.afisare();f1/=f2; cout<< “ suma f1=f1/f2=” ;f1.afisare();f1=f2 ; cout<< “ atribuirea f1=f2=” ; f1.afisare();}


Pentru implementarea corectă sintactic şi semantic a cerinţelor din enunţ se va acorda punctajul din barem.


230

În funcţie de răspunsurile elevilor se vor relua sau nu anumite activităţi de învăţare despre definirea şi instanţierea claselor şi apoi, dacă este cazul, se reface acest test sau unul asemănător.

231

Testul 7




- Să fii capabil să declari un tip class

- Să deprinzi lucrul cu implementarea constructorilor şi destructorilor

- Să identifici corect posibilităţile de alocare şi dealocare a obiectelor


Acest test poate fi utilizat la sfârşitul unui grup de lecţii cu tema Utilizarea claselor.


Durata evaluării: Timp de lucru: 50 minute


Testul va avea loc într-un laborator de informatică, fiecare elev va sta a un calculator pe


Enunţ:

Scrieţi un program care implementează clasa nod pentru un element al unei structuri de tip

stivă şi clasa stiva pentru structura de tip stivă şi realizează operaţii cu structura de tip

stiva. În clasa stiva consideraţi ca atribut nodul vârf şi proiectaţi ca metode: constructor,

destructor, adăugare în stivă, eliminare din stivă şi afişare stivă.


În operaţiile la nivel de structură de tip stivă folosiţi gestionarea dinamică a memoriei.

Programul va putea efectua pe baza unui meniu operaţii cu stiva.



- 1 punct din oficiu

- 1 punct definirea clasei nod

- 6 puncte definirea clasei stiva astfel:

232

1 punct – atribute

1 punct – constructor

1 punct – destructor

1 punct – operaţia de inserare în stivă

1 punct – operaţia de eliminare din stivă

1 punct – afişarea stivei

- 1 punct conceperea unui meniu pentru a realiza operaţii cu stiva

- 1 punct corectitudinea globală a programului


class nod{public:int cheie;nod*next;}; class stiva{nod*varf;public:stiva(){varf=NULL;}~stiva();void pune(int);int extrage();void afis();};void stiva::inserare(int x){nod*p;if((p=new nod)==NULL){cout<<"Memorie insuficienta!";getch();exit(1);}p->next=varf;p->cheie=x;varf=p;}int stiva::extragere(){if(!varf){cout<<"stiva vida!";getch();exit(1);}nod*p=varf;int t;t=varf->cheie;varf=varf->next;delete p;return t;}void stiva::afis(){nod*p=varf;while(p!=NULL){cout<<p->cheie<<" ";p=p->next;}}

233

stiva::~stiva(){nod*p;while(varf!=NULL){p=varf;varf=varf->next;delete p;}}void main(){stiva v;int cheie;char c;do{clrscr()şc=getch();clrscr();switch(c){case'1':cout<<"Se da elementul de introdus:"; cin>>cheie; v.inserare(cheie); break;case'2':cout<<"Am extras din stiva:"<<v.extragere(); getch(); break;case'3':v.afis(); getch(); cout<<""; break;case'4':exit(1);}}while(1);}


Dacă codul programului respectă cerinţele din enunţ şi se folosesc alţi identificatori pentru

atribute, metode, obiecte sau dacă se definesc metodele intern sau extern se va acorda

punctajul din barem. Orice formă de funcţie principală care permite lucrul cu operaţiile cu

stiva se consideră corect




asemănător.

234

Testul 8

Modulul: Programarea orientată obiect

Competenţa: Descrie clase, obiecte şi relaţii între acestea utilizând limbajul de unificat de modelare.


Să recunoască unelte cu ajutorul cărora pot crea diagrame UML


Acest test poate fi utilizat ca evaluare formativă a temei Crearea diagramelor cu UML.


Durata evaluării


Enunţ:

I. Asociaţi imaginile din coloana cu litere cu noţiunile din coloana cu cifre:

a. 1. comentariu

b. 2. caz de utilizare

c. 3. relaţie de includere

d. 4. clasă

e. 5. relaţie de dependenţă

f. 6. relaţie de generalizare

g. 7. actor

h. 8. asociere cu sens

i. 9. compoziţie

j. 10. agregare

II. Completaţi spaţiile punctate astfel încât să obţineţi enunţuri corecte.

1. Notaţiile: +, -, # reprezintă în UML ............ membrilor clasei.2. Eticheta relaţiei de specializare ce realizează o delimitare pe submulţimi a

subclaselor se numeşte .................3. .............. este stereotipul folosit atunci când o clasă apelează o operaţie a

altei clase.4. ................... îşi pierde sensul atunci când relaţia de asociaţie se transferă de

la clase asupra obiectelor.

235

5. Funcţia membră .............. a unei clase este acea funcţie care poate fi apelată chiar dacă nu a fost creat nici un obiect din clasa respectivă.

6. Dacă avem relaţia de asociere din figura următoare, atunci unui obiect de clasă 1 îi corespund ................. obiecte de clasă 2.

7.

III. Alegeţi variantele de răspuns corecte:

1. Care din următoarele relaţii modelează conceptul de moştenire între clase?a. Relaţia de dependenţăb. Relaţia de generalizarec. Relaţia de agregared. Relaţia de realizare

2. Care dintre următoarele stereotipuri pot fi ataşate legăturilor dintre obiecte?a. <<global>>b. <<parameter>>c. <<interface>>d. <<ordered>>e. <<self>>

3. Care din următoarele cuvinte cheie nu poate fi restricţie pentru subclasele unei clase?

a. Friendb. Disjointc. Staticd. Completee. Overlapping

Criteriile de evaluare şi notare Se acordă 10 puncte astfel:1 punct din oficiu3 puncte pentru I – câte 0,30 puncte pentru fiecare asociere corectă3 puncte pentru II – câte 0,50 puncte pentru fiecare răspuns corect3 puncte pentru III - câte 1 punct pentru fiecare răspuns corect


I. Asocierile corecte sunt:

a – 6, b – 4, c – 8, d – 1, e – 9, f – 2, g – 10, h – 3, i – 7, j – 5

II. 1. Vizibilitate

2. discriminator

3. <<call>>

4. multiplicitatea

5. statică

6. zero sau mai multe

III. 1 – b,d; 2 – a, b, e; 3 – a, c Se punctează doar răspunsurile corecte.

Clasa 1 Clasa 20,,*

236

Testul 9




- să fii capabil să realizezi o diagramă a cazurilor de utilizare pentru o situaţie dată


Acest test poate fi utilizat ca evaluare a obiectivelor integratoare pentru tema Utilizarea

UML.


Durata evaluării



Testul va avea loc în laboratorul de informatică. Cerinţele vor fi realizate individual de către

elevi.

Enunţ:

Realizaţi o diagramă a cazurilor de utilizare ce modelează activitatea de a lua masa într-un

restaurant.


Diagrama va fi realizată într-o aplicaţie software de modelare studiat.



1 punct din oficiu

2 puncte pentru identificarea actorilor

3 puncte pentru identificarea tuturor cazurilor de utilizare

2 puncte pentru realizarea corectă a asocierilor

1 punct relaţiile de extindere

1 punct pentru alegerea unor nume sugestive pentru asocieri


237

Elevii vor trebui să obţină o diagramă similară cu cea de sus.


Se vor admite orice sinonime pentru actori şi cazurile de utilizare care păstreză înţelesul

diagramei şi se va acorda punctajul maxim.

Se va acorda punctajul maxim şi dacă în loc de cazurile comandă cafea, serveşte cafea,

bea cafea, plăteşte cafea sunt implicate alte băuturi (ceai, vin, suc, apă, etc.), dar sunt

incluse în diagramă toate cele patru cazuri


În funcţie de diagramele realizate de elevi se relua unele noţiuni, apoi se va relua testul cu o temă asemănătoare.

238

Testul 10




Să fii capabil să realizezi o diagramă de clase folosind o aplicaţie software de modelare.

Să fii capabil să realizezi o diagramă de obiecte


Acest test poate fi utilizat ca evaluare a obiectivelor integratoare pentru tema Utilizarea

UML.


Durata evaluării



Testul va avea loc în laboratorul de informatică. Cerinţele vor fi realizate individual de către

elevi.

Enunţ:

1. Realizaţi o diagramă de clase ce cuprinde:

a. clasa Angajat , cu atributele nume, vârstă

b. clasa Calculator, cu atributele nume, memorie

c. o relaţie de asociaţie între cele două clase cu nume şi multiplicităţi

2. Realizaţi o diagramă de obiecte ce exemplifică diagrama de clase de mai sus


Diagrama va fi realizată într-o aplicaţie software de modelare studiată.



1 punct din oficiu

2 puncte pentru clasa Angajat

2 puncte pentru clasa Calculator

3 puncte pentru relaţia de asociaţie

2 puncte pentru diagrama de obiecte


239

Elevii vor trebui să obţină o diagramă similară cu cea de sus.


În funcţie de diagramele realizate de elevi se vor relua unele noţiuni, apoi se va relua

testul cu o temă asemănătoare.

240

Testul 11


Competenţa: Programează aplicaţii folosind paradigma POO


- să foloseşti facilităţile unui MDI


Acest test poate fi utilizat ca evaluare la finalul lecţiei Facilităţi ale mediului de dezvoltare

integrat – depanarea programelor.


Durata evaluării



Testul va avea loc în laboratorul de informatică, pe calculatoare va fi instalat un MDI

Cerinţele vor fi realizate individual de către elevi.

Enunţ:

Corectaţi greşelile din următorul program astfel încât să rezolve problema: “Să se afişeze

descompunerea în factori primi a numărului n natural, citit de la tastatură.”

#include<conio.h>#include<iostream.h>void main(){clrscr();long int n,f;p;cin>>n;f=2;p=0;while n>1{while (n%f==0) { p++; n=n/f; if (p!=0) cout<<p<< <<f<<endl; f++;}getch();}


Folosiţi facilităţile mediului de dezvoltare studiat pentru a depista toate tipurile de greşeli

(sintactice şi semantice).


241

Se acordă calificativul Foarte bine dacă programul rulează, iar pentru un set de date de

intrare afişează datele de ieşire corect.

Se acordă calificativul Bine dacă programul rulează, dar pentru un set de date de intrare

nu afişează datele de ieşire corect.

Se acordă calificativul Insuficient dacă programul nu rulează, adică are erori de sintaxă.


La lansarea în execuţie a programului elevii trebuie să obţină perechile de valori (2, 3), (3, 1, (5, 2), pentru datele de intrare n = 600.


Se poate acorda calificativul Bine dacă elevul a corectat greşelile de sintaxă iniţiale, a

încercat să corecteze greşelile de conţinut, dar din cauza expirării timpului s-au strecurat

alte greşeli de sintaxă (de exemplu: a uitat un ;).


notă.

242

Testul 12




Să fii capabil să realizezi o aplicaţie ce exemplifică mecanismul moştenirii simple.


Acest test poate fi utilizat ca evaluare formativă la finalul unui grup de lecţii cu tema

Aplicaţii POO - Moştenirea.


Durata evaluării





Enunţ:

Fie clasa punct definită ca mai jos

class punct{int x, y;

public:punct (int abs=0, int ord=0)

{x=abs; y=ord; cout<<"Constructor punct "<<x<<","<<y<<'\n';}

punct (const punct& p){x=p.x; y=p.y; cout<<"Constructor copiere punct "; cout<<x<<","<<y<<"\n";}

~punct(){cout<<"Destructor punct "<<x<<","<<y<<"\n";}

void afisare(){cout<<"P("<<x<<","<<y<<")\n";}

};

Să se completeze aplicaţia cu clasa punct_colorat derivată din punct ce va memora în plus

culoarea punctului exprimată printr-un număr natural.

Să se creeze, în funcţia main(), obiecte de tip punct şi de tip punct colorat, precum şi

pointeri către astfel de obiecte, astfel încât să fie exemplificată apelarea constructorilor şi a

destructorilor din clasa de bază şi din clasa derivată.


Aplicaţia va fi realizată într-un MDI.

243


Se acordă calificativul Foarte bine dacă a creat clasa punct_colorat şi obiectele cerute în

enunţ şi ştie să explice ordinea apelurilor constructorilor şi destructorilor.

Se acordă calificativul Bine dacă a creat clasa punct_colorat şi obiectele cerute în enunţ,

dar nu ştie să explice ordinea apelurilor.

Se acordă calificativul Insuficient dacă a realizat clasa punct_colorat


class punct_col:public punct{short cul; //date membru private

public:punct_col (int, int, short);punct_col (const punct_col & p):punct (p)

{cul=p.cul; cout<<"Constr copiere punct col "<<cul<<'\n';}

~punct_col(){cout<<"Destr punct colorat "<<cul<<"\n";}

void afisare(){cout<<"-----------------\n"; cout<<"Punct colorat:";punct::afisare();cout<<"Culoare:"<<cul<<"\n-------------------\n";}

};

punct_col::punct_col(int abs=0, int ord=0, short cl=1):punct(abs, ord)

{cul=cl; cout<<"Constr punct colorat "<<"culoare="<<cul<<'\n';}

În funcţia main() vor fi create obiecte punct colorat pentru care se dau coordonatele şi culoarea, doar o coordonată şi culoarea, coordonate şi culoarea implicită, prin copiere. Va fi creat şi un obiect dinamic.

Pentru toate obiectele create va fi apelată metoda de afişare.

Elevul va trebui să ştie să explice ce constructor şi destructor s-a apelat.



notă.


În funcţie de pogramele realizate de elevi se vor relua unele noţiuni, apoi se va relua testul cu o temă asemănătoare.

244

Testul 13




Să fii capabil să realizezi un program în care se crează o ierarhie de clase pe principiul

moştenirii;

Să fii capabil să redefineşti metode din clasa de bază în clasele derivate



Aplicaţii POO.


Durata evaluării





Enunţ:

Să se scrie un program care:

- implementează o ierarhie de clase cu clasa de bază Persoana şi subclasele Inginer

şi Muncitor;

- clasa Persoana va conţine atributele: nume, tarif_oră şi nr_ore lucrate şi ca metodă

calcul_salariu

- clasele Inginer şi Muncitor vor redefini metoda calcul salariu, ştiind că un inginer

primeşte dublul tarifului unei persoane, iar muncitorul primeşte jumătate din acest

tarif;

- în funcţia main() se vor crea câte un obiect de tip Inginer, respectiv Muncitor şi apoi

câte un pointer la obiect de tip Inginer, respectiv Muncitor; se vor afişa numele şi

salarul corespunzător fiecăruia.


Programul va fi realizat conform cerinţelor de mai sus, folosind un MDI.



1 punct din oficiu

245

3 puncte clasa Persoana

1 punct clasa Inginer

1 punct clasa Muncitor

2 puncte instanţiere obiecte şi pointeri la obiecte

2 puncte afişarea valorilor cerute în enunţ


class persoana

{

public:

int nr_ore;

float tarif_ora;

char nume[20];

persoana(char *n = „Ion”, int s = 0, float t = 0) {strcpy(nume,n); nr_ore = s; tarif_ora = t;}

virtual float calcul_salariu() {cout<<"Salariu persoana:";return tarif_ora*nr_ore;};

};

class inginer:public persoana

{

public:

float calcul_salariu() {cout<<"Salariu inginer:"; return (tarif_ora*2)*nr_ore;}

};

class muncitor:public persoana

{

public:

float calcul_salariu() {cout<<"Salariu muncitor";return (tarif_ora/2)*nr_ore;}

};

void main()

{

persoana p(„ion”, 165,20),*pp=&p;

inginer i(„george”, 165, 20),*pi=&i;

muncitor m(„florin”, 165, 20),*pm=&m;

cout<<endl<<"Utilizarea obiectelor si a pointerilor la obiecte"<<endl;

cout<<p.calcul_salariu()<<endl;

cout<<pp->calcul_salariu()<<endl;

cout<<i.calcul_salariu()<<endl;

246

cout<<pi->calcul_salariu()<<endl;

cout<<m.calcul_salariu()<<endl;

cout<<pm->calcul_salariu()<<endl;

cout<<endl<<"Utilizarea conversiei in pointer la obiect de baza"<<endl;

pp=pi; cout<<pp->calcul_salariu()<<endl;

pp=pm; cout<<pp->calcul_salariu()<<endl;

cout<<endl<<"Utilizarea conversiei in obiect de baza"<<endl;

p=i;cout<<p.calcul_salariu()<<endl;

p=m;cout<<p.calcul_salariu()<<endl;

}


Se va acorda jumătate din punctajul pentru instanţiere dacă nu se folosesc şi pointeri; la

fel şi pentru afişarea numelui şi a salariului.

247

Testul 14




Să fii capabil să implementezi corect o ierarhie de clase pornind de la o interfaţă.



Aplicaţii POO.


Durata evaluării





Enunţ:

Pornind de la clasa abstractă Lista, definiţi clasele care vă permit gestionarea structurilor

de tip stivă şi coadă. Scrieţi funcţia main() astfel încât să exemplificaţi lucrul cu cele două

structuri.


Pentru fiecare din cele două structuri, stivă şi coadă, vor fi exemplificate, prin afişări,

operaţiile de creare, adăugarea unui element, ştergerea unui element, afişarea

elementelor structurii.



1 punct din oficiu

2 puncte pentru definirea corectă a claselor lista, stiva, coada

3 puncte pentru implementarea corectă a metodelor clasei stiva

3 puncte pentru implementarea corectă a metodelor clasei coada

1 punct pentru funcţia main()


248

Elevii vor trebui să declare clasele lista, stiva, coada astfel:

class Lista {public:

Lista *cap;Lista *coada;Lista *urm_art;int valoare;lista() {cap = coada = urm_art = NULL;}virtual void stocheaza (int i) = 0;vitual int regaseste () = 0;void afisare() = 0;

};class Coada : public Lista {public:

void adauga (int i);int elimina();void afisare();

};class Stiva : public Lista {public:

void adauga (int i);int elimina();void afisare();

};În clasa stiva:

- metoda adauga() va permite adaugarea unui element în stiva (în capul stivei);- metoda elimina() va permite şergerea unui element din capul stivei- metoda afisare() va permite afişarea elementelor stivei

În clasa coada:- metoda adauga() va permite adaugarea unui element în coadă (la sfârşitul

cozii);- metoda elimina() va permite şergerea unui element din capul cozii;- metoda afisare() va permite afişarea elementelor cozii.

Funcţia main() va conţine: crearea câte unui obiect de tip stivă şi coadă, adăugarea a cel puţin trei elemente în fiecare structură, afişarea elementelor, ştergerea unui element, afişarea elementelor după ştergere.

249

Testul sumativ 1Modulul: Programarea Orientată Obiect – partea I

Competenţe

1. Defineşte conceptele POO

2. Utilizează concepte POO pentru abstractizarea şi prelucrarea datelor.

Tipul testului: probă scrisă, oral şi practică

Durata evaluării : timp de lucru 30 ore de lucru la proiect şi câte 15 minute pentru

prezentarea fiecărui proiect


Această evaluare sumativă a modulului va presupune că profesorul va anunţa tema

proiectului cu 40 de ore înainte de terminarea orelor alocate modulului. Cele 30 de ore de

lucru la proiect se vor desfăşura în laboratorul de informatică.

Prezentarea proiectului se va face tot în laboratorul de informatică folosind şi

videoproiector, în cadrul orelor rămase.

Enunţ:

Pornind de la clasa abstractă figura:

1. proiectaţi şi modelaţi o ierarhie de clase care să permită gestionarea următoarelor

figuri geometrice: cerc, elipsă, triunghi echilateral, pătrat, hexagon regulat.

2. realizaţi un meniu care să permită :

- citirea datelor iniţiale după tipul de figură

- afişarea elementelor figurii (coordonate centru, coordonate vârfuri, latura, raze,

diagonale, înălţime)

- efectuarea de operaţii specifice tipului de figură şi afişarea rezultatelor (arie,

perimetru, deplasare, rotire)


Etapa I (10 ore)

Proiectaţi şi modelaţi diagrama de clase ţinând cont de cele patru principii ale programării

orientate obiect.

Această etapă va fi urmată de o evaluare parţială.

Etapa a II-a (20 ore)

Realizaţi implementarea diagramei de clase obţinută în etapa I.

250

Realizaţi o documentaţie scrisă a proiectului ce va conţine:

- un capitol cu formulele matematice folosite pentru calculul diverselor elemente ale

figurilor si modalităţile de calcul a coordonatelor după deplasare sau rotire

- un capitol în care justifică alegerea tipurilor de clase, de relaţii dintre clase şi a

metodelor folosite



1 punct din oficiu

1punct - prezentare orală

1punct - partea scrisă

2 puncte - proiectare

2 puncte - definirea claselor

2 puncte - instanţiere

1 punct - funcţia main


În prezentarea orală se va urmări:

- să folosească corect termenii şi conceptele POO;

- să prezinte clar şi concis ierarhia de clase obţinută;

- să ruleze aplicaţia proiectului;

- să răspundă corect la eventualele întrebări.

În partea scrisă se va urmări:

- corectitudinea formulelor matematice aplicate şi modalităţile de calcul pentru diferite elemente şi operaţii;

- justificarea oportunităţii alegeriii unei anumite ierarhii de clase, a relaţiilor dintre acestea şi a modului de implementare a metodelor.

La proiectare elevul ar trebui să obţină următoarea ierarhie de clase:

251

Definirea claselor se va face corect sintactic şi semantic cu atribute, metode, constructor, destructor şi modificatori de acces.

Instanţierea obiectelor se va face folosind corect constructorii consideraţi.

În funcţia main meniul va asigura interfaţa aplicaţiei cu utilizatorul: citirea diferitelor tipuri de figuri, afişarea elementelor din figură şi efectuarea operaţiilor asupra figurilor.


La evaluarea parţială se va urmări corectitudinea proiectării claselor pentru a se putea

lucra ulterior cu elementele şi operaţiile la nivel de figuri geometrice. Dacă elevul nu a

conceput corect şi clar această etapă va fi ajutat pentru a putea trece la etapa a doua. În

acest caz va fi depunctat la notă din cele 2 puncte de la proiectare.

Pentru nota 5 elevul trebuie să realizeze:

- 1 punct la proiectare

- 0.5 puncte la prezentare orală

- 0.5 puncte la partea scrisă

- 1 punct definirea claselor

- 0.5 puncte la instanţierea claselor

- 0.5 puncte la funcţia main

Pentru nota 10 aplicaţia va rezolva toate cerinţele, va avea o interfaţă facilă şi intuitivă (de

exemplu: meniul să fie proiectat şi cu submeniuri) şi va cuprinde toate situaţiile ce pot

genera erori (de exemplu: introducerea incorectă de valori va genera apariţia unui mesaj

corespunzător).

252

Testul sumativ 2Modulul: Programarea orientată obiect

Competenţe:

3. Descrie clase, obiecte şi relaţii între acestea utilizând limbajul unificat de modelare4. Programează aplicaţii folosind paradigma POO


Această evaluare sumativă a modulului va presupune că profesorul va anunţa tema

proiectului cu 40 de ore înainte de terminarea orelor alocate modulului. Cele 30 de ore de

lucru la proiect se vor desfăşura în laboratorul de informatică.

Prezentarea proiectului se va face tot în laboratorul de informatică folosind şi

videoproiector, încadrul orelor rămase.

Tipul testului: probă scrisă, oral şi practică

Durata evaluării:

Timp de lucru: 30 ore de lucru la proiect şi câte 15 minute pentru prezentarea fiecărui

proiect

Enunţ:

Pornind de la clasa abstractă figura ;

1. proiectaţi şi modelaţi o ierarhie de clase care să permită gestionarea următoarelor

figuri geometrice: cerc, elipsă, triunghi echilateral, pătrat, hexagon regulat.

2. realizaţi un meniu care să permită :

- citirea datelor iniţiale după tipul de figură

- afişarea elementelor figurii (coordonate centru, coordonaae vârfuri, latura, raze,

diagonale, înălţime)

- efectuarea de operaţii specifice tipului de figură şi afişarea rezultatelor (arie,

perimetru, deplasare, rotire)


Etapa I (10 ore)

Proiectaţi şi modelaţi diagrama de clase ţinând cont de cele patru principii ale programării

orientate obiect.

253

Această etapă va fi urmată de o evaluare parţială.

Etapa a II-a (20 ore)

Realizaţi implementarea diagramei de clase obţinută în etapa I într-o aplicaţie MDI.

Realizaţi o documentaţie scrisă a proiectului ce va conţine:

- un capitol cu formulele matematice folosite pentru calculul diverselor elemente ale

figurilor si modalităţile de calcul a coordonatelor după deplasare sau rotire.

- un capitol în care se justifică alegerea tipurilor de clase, de relaţii dintre clase şi a

metodelor folosite.



1 punct din oficiu

1 punct prezentare orală

1 punct partea scrisă

2 puncte diagrama de clase

2 puncte aplicarea principiului moştenirii

2 puncte folosirea corectă a polimorfismului şi a claselor abstracte

1 punct funcţia main()


În prezentarea orală se va urmări:

- elevul să folosească corect termenii şi conceptele POO;

- să prezinte clar şi concis ierarhia de clase obţinută

- să ruleze aplicaţia proiectului;

- să răspundă corect la eventualele întrebări .

În partea scrisă se va urmări:

- corectitudinea formulelor matematice aplicate şi modalităţilor de calcul pentru diferite elemente şi operaţii;

- justificarea oportunităţii alegerii unei anumite ierarhii de clase, a relaţiilor dintre acestea şi a modului de implementare a metodelor;

Elevii vor trebui să obţină următoarea diagramă de clase:

254

Aplicarea principiului moştenirii şi a polimorfismului presupune implementarea corectă a metodelor virtuale şi virtuale pure şi apelarea corectă a metodelor redefinite în cadrul obiectelor.

În funcţia main() meniul va asigura interfaţa aplicaţiei cu utilizatorul prin citirea diferitelor tipuri de figuri, afişarea elementelor din figură şi efectuarea operaţiilor asupra figurilor.


La evaluarea parţială se va urmări corectitudinea ierarhiei de clase pentru a se putea lucra

ulterior cu elementele lor.

Dacă elevul nu a conceput corect şi clar această diagramă, va fi ajutat pentru a putea

trece la etapa a doua. În acest caz va fi depunctat la notă din cele 2 puncte de la

realizarea diagramei.

Va fi considerată corectă orice diagramă similară cu cea de mai sus (se vor accepta

sinonime pentru atibute şi metode care nu schimbă înţelesul diagramei).

Pentru nota 5 elevul va trebui să realizeze:

- diagrama de clase într-o aplicaţie software de modelare – 1 punct

- redefinirea metodelor virtuale arie(), perimetru(), afisare() pentru toate figurile – 1

punct

- realizarea unui meniu care conţine opţiuni pentru fiecare figură, chiar dacă nu

rezolvă toate operaţiile specifice figurii – 1 punct

- prezentare orală şi scrisă – 1 punct

Pentru nota 10 elevul aplicaţia va rezolva toate cerinţele, va avea o interfaţă facilă şi

intuitivă (de exemplu: meniul să fie proiectat cu submeniuri pentru fiecare tip de figură), va

255

cuprinde toate situaţiile ce pot genera erori (de exemplu: mesaj corespunzator la

introducerea incorectă a unor valori).

256

BibliografieProgramarea Orientată Obiect

1. Standardul de Pregătire Profesională pentru calificarea ANALIST PROGRAMATOR www.tvet.ro, 20092.Curriculum pentru calificarea ANALIST PROGRAMATOR www.tvet.ro, 20093. Ioniţă, Anca Daniela.(2003). Modelarea UML în ingineria sistemelor de programare: Editura ALL4. Zmaranda, Rodica Doina.(2001). Elemente de programare orientată pe obiecte în limbajul C++, Craiova: Editura Universităţii5. Roman, Dan.(1996). Ingineria programării obiectuale, Bucureşti:Editura Albastră6. Silaghi, Gheorghe Cosmin.(2005). Limbaje de programare, metode obiectuale. Ghid teoretic şi pratic, Cluj-Napoca: Editura Risoprint7. Şaru, Daniela. Ioniţă, Anca Daniela.(2000). Sisteme de programe orientate pe obiecte, Bucureşti: Editura ALL8. Zaharie, Dorin. Roşca, Ioan.(2002). Proiectarea obiectuală a sistemelor informatice, Bucureşti: Editra Dual Tech9. Bocu, Dorin. (2003) Iniţiere în programarea orientată pe obiecte din perspectivă C++ şi JAVA, Cluj Napoca: Editura Cartea Albastră10. Spircu, Claudia. Lopătan, Ionuţ .(1995) POO Analiza, proiectarea şi programarea orientate spre obiecte, Bucureşti, Editura: Teora11. Stoilescu, Dorin. (1998) Manual de C/C++, Galaţi: Editura Radial12. Cerchez, Emanuela. Şerban, Marinel. (2005) Programarea în limbajul C-C++ pentru liceu, Iaşi, Editura Polirom13. Stoicu-Tivadar, Vasile. (2000) Programare Orientata pe Obiecte , Timişoara Editura: Orizonturi Universitare,14. Smeureanu, Ion. Dârdală, Marian. (2002) Programarea orientată obiect în limbajul C++, Bucureşti Editura: CISON15. ***. La http: www.elcom.pub.ro/discipline/isw/2006_Intro_Obiecte_v01.pdf. 3.05.200916. ***. La http: thor.info.uaic.ro/~dlucanu/cursuri/poo/poo.htm 3.05.2009 17. ***. La http: scdsd.bluepink.ro/2007-2008/infoaplicata/Semestrul%202/C1_S2.pdf 4.05.200918. ***. La http: www.aut.upt.ro/~dberian/Labs/POO.pdf 5.05.2009

Culea, George. Găbureanu, Cătălin. (2007) Programarea orientată pe obiecte - Note de curs – îndrumar de laborator, Bacău, Editura:Alma Mater

19. ***. La http://en.wikipedia.org/wiki/Unified_Modeling_Language. 5.05.200920.***.La http://inf.ucv.ro/~giurca/courses/CB3105/resources/Introducere%20in%20UML.pdf. 7.05.2009

257

http://inf.ucv.ro/~giurca/courses/CB3105/resources/Introducere%20in%20UML.pdf

http://inf.ucv.ro/~giurca/courses/CB3105/resources/Introducere%20in%20UML.pdf

http://en.wikipedia.org/wiki/Unified_Modeling_Language

http://www.aut.upt.ro/~dberian/Labs/POO.pdf

http://scdsd.bluepink.ro/2007-2008/infoaplicata/Semestrul%202/C1_S2.pdf

http://www.elcom.pub.ro/discipline/isw/2006_Intro_Obiecte_v01.pdf

http://www.tvet.ro/

http://www.tvet.ro/

MODULUL VII: Conceperea produselor multimedia

258

AUTORI:

MANOLEA MIHAELA – profesor grad didactic I, Testele 1-6

ENĂCHESCU MIRCEA – profesor grad didactic II, Testele 7-10

COORDONATOR:



CONSULTANŢĂ:





259

Testul 1Modulul: Conceperea produselor multimedia

Competenţa: Utilizează software specific în procesarea textului


1. să defineşti procesorul de text, documentul şi tehnoredactarea;

2. să identifici tipurile de procesoare de texte;

3. să precizezi scopul utilizării procesoarelor de texte.


Acest test poate fi utilizat la sfârşitul unui grup de lecţii în vederea evaluării temei:

Procesoare de text.


Durata evaluării:Timp de lucru: 50 minute

Enunţ:

I. Pentru fiecare din cerinţele de mai jos (1-5), încercuiţi litera corespunzătoare

răspunsului corect:

1. Precizaţi ce fişier de mai jos este scris cu editor de texte:

a. Informatica.bmp ;

b. Informatica.jpg;

c. Informatica.exe;

d. Informatica.doc.

2. Editarea unui document se realizează cu opţiunea:

a. Insert

b. Edit

c. File

d. View

3. Modificarea culorii caracterelor se realizează prin:

a. Meniul Insert, opţiunea Symbol

b. Meniul Format secţiunea Font, opţiunea Color

c. Selectarea textului şi alegerea butonului

d. Meniul Insert, opţiunea Object

260

4. Butonul întâlnit în procesoarele de text, este utilizat pentru:

a. alinierea textului şi la stânga şi la dreapta

b. centrarea textului

c. setarea interliniei

d. vizualizarea textului

5. Care dintre următoarele opţiuni ale listei nu reprezintă o familie de caractere:

a. anticva

b. medievale

c. caligrafice

d. normale

II. Asociaţi elementele din coloana A cu elementele pe care le consideraţi corecte din

coloana B din tabelul de mai jos:

A B

1) Microsoft Word a) Cel mai simplu editor de texte

2) Save b) Ultima linie a unui paragraf, care nu mai încape pe

pagina / coloana curentă

3) Linie Window c) Program folosit pentru realizarea prezentărilor

4) WordPad d) Realizează salvarea documentelor create

e) Cel mai performant editor de texte

III. Fie o pagină cu următoarea structură:

1. Identificaţi elementele din figură.

2. Considerând că paragraful nu este suficient pentru completarea paginii sugeraţi

2 metode prin care se poate realiza aceasta.

3. Precizați dacă marginile paginii sunt egale sau nu. Precizaţi ce dimensiuni are

setarea normală a marginilor.

4. Explicați cum a fost realizată alinierea primului paragraf.

5. Indicaţi modalitatea de aliniere a imaginii din paragraful al doilea.


261

Toate subiectele sunt obligatorii. Timpul de lucru este 50 minute.


Subiectului I – se acordă 2 puncte.

Subiectului II – se acordă 2 puncte.




I. (2 puncte)

1-d, 2-b, 3-b, 4-a, 5-d

Pentru fiecare răspuns corect se acordă câte 0,4 puncte.

Pentru răspuns incorect sau lipsa răspunsului, 0 puncte.

II. (2 puncte)

1-e, 2-d, 3-b, 4-a

Pentru fiecare răspuns corect se acordă câte 0,5 puncte.


III. (5 puncte)

a. Elementele din figură sunt: colontitlu, titlu, blocuri de text (se consideră corect şi

text/paragrafe), imagine, note de subsol, coloncifră.

Pentru răspuns corect şi complet se acordă 1 punct.

Pentru răspuns parţial corect se acordă 0,5 puncte.


b. Prima metodă - spaţierea paragrafelor (spaţiul dinainte şi/sau după paragrafe sau

mărirea interliniei). A doua metodă - mărirea corpului de literă.




c. Marginile nu sunt egale. Marginile normale au 2,5 cm la toate cele patru laturi ale

paginii.

Pentru răspuns corect și complet se acordă 1 punct.



d. Prin aplicarea comenzii Stânga-dreapta (Justify), din bara de unelte sau din fereastra

de dialog Paragraf a meniului Format.

262



e. Se deschide fereastra de dialog Formatare imagine la pagina Aspect. Se optează

pentru alinierea pătrată orizontală la stânga.




Pentru fiecare răspuns corect, chiar dacă se va utiliza altă formulare, se va acorda



În funcţie de răspunsurile elevilor se vor relua sau nu anumite informaţii despre

procesarea textelor.

263

Testul 2

Modulul: Conceperea produselor multimedia

Competenţe: Utilizează software specific în procesarea textului


1. să defineşti termenii utilizaţi în procesarea textelor;

2. să utilizezi în aplicaţii practice termenii;

3. să utilizezi procesoarele de texte în aplicații.


Acest test poate fi utilizat la sfârşitul unui grup de lecţii în vederea evaluării temei:

Utilizarea procesoarelor de text.

Tipul testului: probă scrisă, oral sau practică

Durata evaluării




testului şi va rezolva individual subiectele la calculator. Pe calculatoare este instalat un

procesor de text.

Enunţ:

Considerând că sunteţi interesat de un post pe care l-aţi citit într-o publicaţie locală la

rubrica de anunţuri, aţi hotărât să trimiteţi o scrisoare de intenţie pentru a participa la

interviu.

În acest caz urmează să tehnoredactaţi scrisoarea de intenţie care are formatul şi

conţinutul prezentat mai jos.

264

Departamentul Resurse UmaneIonescu VictorS.C. Anemone S.A.Str. Viitorului Nr. 15Bucureşti 52101

Bucuresti, 20 Septembrie 2006

Stimate domnule Ionescu,

Anunţul dumneavoastră pentru postul de Asistent Manager în cadrul companiei

dumneavoastră a însemnat pentru mine oportunitatea de a face următorul pas în cariera

mea. Postul de Asistent Manager este un post, care consider că valorifică abilităţile,

educaţia şi pasiunile mele.

Aşa cum experienţa şi rezultatele prezentate în CV o arată, am coordonat timp de 5 ani

eforturile şi activitatea unui colectiv de 75 oameni, trecând cu bine prin momente de criza

şi menţinând o direcţie ascendentă a activităţii organizaţionale.

Cele două limbi străine pe care le cunosc şi pentru care am obţinut certificate de atestare

îmi vor permite să iau parte la negocieri şi la redactarea actelor firmei pentru partenerii

internaţionali. Cu atât mai mult, bagajului bogat de cunoştinţe în domeniu se adaugă

spontaneitatea şi capacitatea mea de a lua decizii rapide în condiţii de presiune.

In urma acestor date, sunt sigur ca veţi avea curiozitatea de a ne întâlni în cadrul unui

interviu.

Aştept răspunsul dumneavoastră la numerele de contact.

Va mulţumesc pentru atenţia acordată.

Cu respect,

Maria Diaconescu

265


1. Tehnoredactaţi scrisoarea de intenţie respectând structura şi formatarea

prezentată mai sus.

2. Salvaţi documentul cu denumirea scrisoare.doc pe Desktop.

3. Deschideţi documentul salvat şi schimbaţi tipul fontului din Arial în Times

New Roman pentru paragrafele care reprezintă conţinutul scrisorii.



Subiectul 1 – 5 puncte.





Pentru respectarea structurii şi formatării se acordă


I. (5 puncte)

Pentru tehnoredactarea conţinutului fără greşeli se acordă 2 puncte.

Pentru respectarea formatării fonturilor, paragrafelor şi paginii se acordă 2 puncte.

Pentru încadrarea în timp se acordă 1 punct.

II. (2 puncte)

Pentru salvarea documentului în locaţia şi cu denumirea precizată se acordă 2 puncte.

Pentru salvarea documentului în altă locaţie sau cu altă denumire se acordă 1 punct.

III. (2 puncte)

Pentru deschiderea documentului şi modificarea fontului la paragraful de text precizat se

acordă 2 puncte.

Pentru modificarea fontului altui paragraf se acordă 1 punct.



Se va acorda strict punctajul prevăzut în barem.


În funcţie de rezultatele elevilor se vor relua sau nu aplicațiile cu formatarea textelor.

266

Testul 3


Competenţe: Utilizează software specific în procesarea textului


1. să utilizezi în aplicaţii practice formatarea textului.


Acest test poate fi utilizat la sfârşitul unui grup de lecţii cu tema Familii de caractere.


Durata evaluării


Enunţ:

Realizaţi un eseu cu tema „Fonturi şi caractere” ţinând cont de:

a. Definiţia fonturilor.

b. Clasificarea fonturilor.

c. Caracteristicile fonturilor.

d. Clasificarea caracterelor conform standardelor tipografice.

e. Familii de caractere.


Pentru definiţie se acordă 1 punct.

Pentru clasificarea fonturilor se acordă 1 punct.

Pentru caracteristicile fonturilor se acordă 2 puncte.

Pentru clasificarea caracterelor conform standardelor tipografice se acordă 2 puncte.

Pentru prezentarea familiilor de caractere se acordă 2 puncte.



Fonturile sunt caractere tipografice cu o anumită formă.

Pentru definiţie se acordă 1 punct.

Clasificarea fonturilor se face în funcţie de următoarele criterii:

după dimensiunile acceptate

o cu dimensiuni fixe

o cu dimensiuni variabile

după formă

267

o fără serif

o cu serif

o caligrafice

după lăţime

o cu lăţime fixă

o cu lăţime variabilă

Pentru clasificarea completă se acordă 1 punct. Pentru răspuns parţial complet se acordă

0,5 puncte. Pentru lipsa răspunsului, 0 puncte.

Caracteristicile fonturilor:

a. Formă – reprezintă alura şi indică numele fontului. Se caracterizează prin:

Design (typeface).

Grosime (weight).

Înclinare.

Înălţime (proporţia dintre dimensiunea literei minuscule şi cea a majusculei –

height).

Proporţia dintre înălţimea şi grosimea unei litere.

Distanţa între litere (ligatura).

Dimensiunea codiţei unei litere.

Lizibilitatea literelor (legibility)

b. Dimensiune (Size).

c. Stil (Style)

d. Efecte (Effects)

e. Culoare (Color)

Pentru clasificarea completă se acordă 2 puncte. Pentru răspuns parţial complet se

acordă 1 punct. Pentru lipsa răspunsului, 0 puncte.

Clasificarea caracterelor

1. După familii de caractere

a. medievale

b. anticva

c. egiptene

d. groteşti

e. caligrafice

f. maşina de scris

2. După mărimea literei

a. corp 4 - 1,504 mm – Diamant

268

b. corp 5 - 1,880 mm – Perl

c. corp 6 - 2,256 mm – Nonpareille

d. corp 7 - 2,632 mm – Colonel

e. corp 8 - 3,009 mm – Petit

f. corp 9 - 3,384 mm – Borgis

g. corp 10 - 3,760 mm – Garmond (Corpus)

h. corp 12 - 4,512 mm – Cicero

i. corp 14 - 5,264 mm – Mittel

j. corp 16 - 6, 016 mm – Terţia

k. corp 18 - 6,768 mm – Parangon (1,5 cicero)

l. corp 20 - 7,520 mm – Text

m. corp 24 - 9,024 mm – Dublucicero

3. Clasificarea cifrelor

- cifre arabe – caracterizate prin aceea că au grosimea întotdeauna cât jumătatea

corpului lor;

- cifre romane – care se culeg cu ajutorul literelor tipografice cu floare majusculă.


acordă 1 punct. Pentru lipsa răspunsului, 0 puncte.

Familii de caractere

Familia de litere cunoscută sub denumirea de "medievale" cuprinde caracterele ce au

picioruşe de formă triunghiulară, racordată, având un grad de contrast mediu.

A doua familie de caractere, cunoscută sub denumirea "anticva", cuprinde caracterele ce

au picioruşe de forma unor linii drepte, subţiri, perpendiculare pe liniile principale, având

un grad de contrast ridicat.

O altă familie de caractere, cunoscută sub denumirea de "egiptene", cuprinde caracterele

cu picioruşe sub formă de dreptunghi (uneori apropiată de trapez) şi un grad de contrast

mic.

Familia de caractere cunoscută sub denumirea de "groteşti", cuprinde caracterele ce nu

au picioruşe, fiind lipsite de contrast (au aceeaşi grosime, atât a liniilor principale, cât şi a

celor secundare).

A cincea familie, denumită a caracterelor "caligrafice", cuprinde caractere ce imită scrisul

de mână.

A şasea familie, denumită "maşina de scris", cuprinde caractere ce imită literele de la

această maşină: toate literele au aceeaşi lăţime.

Pentru fiecare tip se acordă 0,5 puncte.

269


Competenţa: Prelucrează imagini pentru produse multimedia


2. să explici modul de combinare a culorilor în modelul aditiv de culoare RGB.

3. să explici modul de combinare a culorilor în modelul substractiv de culoare

CMYK.


Acest test poate fi utilizat la sfârşitul lecţiei Noţiuni de bază în teoria culorilor.


Durata evaluării


Enunţ:

I. Pentru fiecare din cerinţele de mai jos, încercuiți litera corespunzătoare răspunsului

corect:

1. Gama de culori utilizată de monitor conţine culorile:

a. roşu, verde şi albastru

b. roşu, negru şi albastru

c. alb, negru şi roşu

d. cyan, magenta, galben şi negru

2. Spectrul luminii albe (spectrul vizibil) este format din culorile:

a. roşu, portocaliu, galben, verde, albastru, indigo şi violet

b. roşu, portocaliu, galben, verde, albastru, indigo şi negru

c. roşu, portocaliu, galben, verde, albastru, indigo şi alb

d. roşu, negru, galben, verde, albastru, indigo şi alb

II. Notaţi în dreptul fiecărui enunţ de mai jos litera A, dacă apreciaţi că enunţul este corect

(adevǎrat), respectiv litera F, dacă apreciaţi că enunţul este fals.

1. Separarea culorilor este procesul folosit în reproducerea digitală a culorilor care

constă în descompunerea culorii imaginii în componentele sale primare RGB sau

CMYK, în vederea afişării pe diferitele tipuri de monitoare sau tipăririi pe diferite

medii de imprimare.

2. Undele scurte, cuprinse între 400 şi 500 nm produc senzaţia cromatică de verde.

271

3. Spectrul vizibil reprezintă domeniul lungimilor de unde electromagnetice care nu

poate fi detectat de ochiul omului.

4. Numărul de pixeli pe unitatea de lungime a monitorului reprezintă rezoluţia

III. Precizaţi ce este lumina monocromatică.









I. 1-a, 2-a (4 puncte)

Pentru fiecare răspuns corect se acordă câte 1 punct.


II. (4 puncte)

1-A, 2-F, 3-F, 4-A

Pentru fiecare răspuns corect se acordă câte 1 punct.


III. (2 puncte)

Lumina monocromatică este o radiaţie electromagnetică perfect sinusoidală. Lumina

monocromatică (ideală) se caracterizează prin puterea P transportată şi prin frecvenţa f a

oscilaţiei.

Lumina monocromatică este vizibilă pentru ochiul uman numai dacă lungimea de undă se

încadrează între aproximativ 380-400 nm şi 700-760 nm (sau, echivalent, frecvenţa ei este

între aproximativ 750 THz şi 430 THz).

Pentru răspunsul corect și complet se acordă 2 puncte.

Pentru răspuns parțial corect se acordă 1 punct.



272

Testul 5


Competența: Prelucrează imagini pentru produse multimedia


1. să utilizezi software specific prelucrării imaginilor pentru produse multimedia.


Acest test poate fi utilizat la sfârşitul unui grup de lecţii cu tema Prelucrarea imaginilor.


Durata evaluării



Testul va avea loc în laboratorul de informatică fiecare elev va lucra la un calculator pe

care este instalat software specific pentru prelucrarea imaginii.

Enunţ:

Pornind de la figura nr.1 urmaţi etapele necesare pentru obţinerea figurii nr. 2.

Figura nr. 1 Figura nr. 2


Veţi deschide imaginea cu un editor de imagine pentru prelucrarea acesteia. Imaginea

finală se va imprima pe suport de hârtie.


Pentru fiecare etapă de prelucrare se acordă 1 punct.

273

http://ro.wikipedia.org/wiki/Fi%C5%9Fier:Flagstaff_AZ_USA_315_0.JPG

http://ro.wikipedia.org/wiki/Fi%C5%9Fier:Flagstaff_AZ_USA_315_17.JPG

Pentru obținerea imaginii nr. 2 şi imprimarea acesteia se acordă 1 punct.



Pentru fiecare din următoarele etape de prelucrare se acordă 1 punct.

"crop" (decupare şi re-încadrare),

"fill light",

"autocontrast",

"sharpen" (mărirea clarităţii),

"saturaţia culorilor" (75 %),

"straighten" (uşoară răsucire spre dreapta),

"tunning" ("fill light" - 25%, "highlighting" - 50% şi "shadows" - 75%)

"saturaţie" (de data aceasta 100%).

Pentru obţinerea imaginii nr. 2 şi imprimarea acesteia se acordă 1 punct.


274

Testul 6


Competenţa: Prelucrează imagini pentru produse multimedia


1. să prezinți metodele de prelucrare a imaginilor;

2. să aplici cunoștințele acumulate privind imaginile și prelucrarea acestora.


Acest test poate fi utilizat la sfârşitul unui grup de lecții cu tema Optimizarea imaginii

digitale.


Durata evaluării




testului şi va rezolva individual subiectele cu ajutorul calculatorului.

Enunţ:

Realizaţi un eseu cu tema „Optimizarea imaginilor” ţinând cont de:

a. Importanța scanării originalelor.

b. Tipuri de fişiere cu imagine.

c. Descrieţi modalitatea de scanare, obţinerea rezoluţiei dorite în funcţie de folosirea

imaginii.

d. Optimizarea fişierelor imagine.

e. Argumentarea utilizării imaginilor JPEG şi GIFF optimizate.


Se va avea în vedere utilizarea limbajului de specialitate și coerența exprimării.


Pentru fiecare din aspectele de mai sus se acordă 1,5 puncte.

275

Pentru utilizarea limbajului de specialitate și coerența exprimării se acordă 1,5 puncte.



Pentru prezentarea importanței scanării originalelor se acordă 1,5 puncte.

Pentru răspuns parțial se acordă 0,75 puncte.

Pentru lipsa răspunsului, 0 puncte.

Pentru prezentarea tipurilor de fişiere cu imagine și a formatelor acestora se acordă 1,5

puncte.



Pentru descrierea modalității de scanare și obţinerea rezoluţiei dorite în funcţie de

folosirea imaginii originale se acordă 1,5 puncte.



Pentru descrierea pașilor de optimizare a fişierelor imagine se acordă 1,5 puncte.



Pentru argumentarea utilizării imaginilor JPEG şi GIFF optimizate se acordă 1,5 puncte.



Pentru utilizarea limbajului de specialitate și coerența exprimării se acordă 1,5 puncte.


276


Competentă: Se familiarizează cu prelucrarea secvenţelor audio-video pentru produsele multimedia.


1. să definească noţiunea de sunet;

2. să identifice tipurile de sunet;

3. să precizeze scopul utilizării sunetului computerizat.


Acest test poate fi utilizat la sfârşitul unui grup de lecții cu tema Sunetul.


Durata evaluării


Enunţ:

I.Pentru fiecare din cerinţele de mai jos (1-5), încercuiţi litera corespunzătoare răspunsului

corect:

1. Domeniul de audibilitate al urechii umane este cuprins între:a. 20 Hz şi 160 KHz;b. 16 Hz şi 20 KHz;c. 200 Hz şi 160 KHz;d. 20 Hz şi 10 KHz.

2. Sunetul este un semnal:a. bidimensional;b. numeric;c. constant în timp;d. unidimensional.

3. Pentru a evita distorsionarea semnalului înregistrat digital, limita intervalului de cuantizare se alege:

a. sub pragul de audibilitate al urechii;b. peste pragul de audibilitate al urechii;c. egal cu pragul de audibilitate al urechi;d. în funcţie de sensibilitatea maximă a urechii.

4. Diferenţa de nivel între două intensităţi acustice se exprimă în:a. foni;b. Hz;c. dB;d. W/m2.

5. Echipamentele digitale de înregistrare a sunetului preiau semnalul de la sursa sonoră sub formă:

a. numerică;

277

b. de impulsuri;c. analogică;d. de imagini optice.

II. În coloana A, sunt enumerate principalele procese realizate pe ramura de redare a unui aparat de înregistrare audio numerică, iar în coloana B, rolul acestora. Scrieţi, pe foaia de examen, asocierile corecte dintre cifrele din coloana A şi literele din coloana B. (10p)

A. Procese ramură redare

B. Semnificaţie

1. separare impulsuri sincronizare

a. conversia semnalului în eşantioane analogice cu frecvenţa celor de înregistrare

2. decodare b. decodare, detecţie, corecţie erori în vederea obţinerii semnalului numeric

3. conversie D/A c. limitarea benzii de frecvenţă, discretizare în timp a semnalului analog

4. reeşantionare d. transformarea semnalul citit de pe suport în semnal numeric, cu refacerea fluxului de datee. conversia numeric analogică a semnalului pentru redare pe dispozitive clasice






IV. (2 puncte)

1-b, 2-d, 3-b, 4-c, 5-c

Pentru fiecare răspuns corect se acordă câte 1 puncte.


V. (2 puncte)

1-d, 2-b, 3-e, 4-a

Pentru fiecare răspuns corect se acordă câte 1 puncte.





278

Testul 8


Competenţe: Se familiarizează cu prelucrarea secvenţelor audio-video pentru produsele

multimedia.


1. să utilizezi în aplicaţii practice diferite tipuri de microfoane.

2. să explici modul de funcţionare a unui microfon.


Acest test poate fi utilizat la sfârşitul lecției Captarea semnalelor audio.


Durata evaluării


Enunţ:

Realizaţi un eseu cu tema „Captarea semnalelor audio” ţinând cont de:

a. Definiţia microfonului.

b. Clasificarea microfoanelor.

c. Caracteristicile tehnice ale microfoanelor.


Timpul de lucru este 50 minute.


Pentru definiţie se acordă 2 puncte.

Pentru clasificarea microfoanelor se acordă 3 puncte.

Pentru caracteristicile tehnice ale microfoanelor se acordă 4 puncte.



Microfonul este un traductor electroacustic cu ajutorul căruia se transformă energia acustică în energie electrică, forma undelor electrice generate trebuind să fie cât mai apropiată de cea a undelor acustice. Pentru a se efectua această transformare se foloseşte variaţia momentană a presiuni aerului provocată de unda acustică.

Pentru definiţie se acordă 2 puncte.

279

Clasificarea microfoanelor se face în funcţie de următoarele criterii:

După modul de transformare a energiei acustice:

- electrodinamice, la care o bobină sau o bandă metalică se deplasează sub acţiunea presiunii sonore într-un câmp magnetic constant

- electromagnetice la care oscilaţiile electrice apar într-o bobină fixă datorită deplasării unei armături într-un câmp magnetic

- piezoelectrice la care apar sarcini electrice când se exercită o presiune asupra cristalului piezoelectric

- electrostatice la care curentul apare în circuitul unui condensator când distanţa între plăcile lui se modifică.

Din punctul de vedere al alimentării:

- pasive la care energia acustică reglează cantitatea de energie electrică dintr-un circuit alimentat independent (este cazul microfoanelor electrostatice)

- active la care energia acustică se transformă direct energie electrică (aşa cum se întâmplă la microfonul electrodinamic sau piezoelectric).

Din punct de vedere al caracteristicii de directivitate:

- microfoane unidirecţionale care sunt sensibile la sunete ce vin dintr-o singură direcţie.

- microfoane bidirecţionale care sunt sensibile la sunete ce vin din două direcţii opuse.

Din punct de vedere al mărimii care acţionează pentru punerea în funcţiune a sistemului oscilant al microfonului:

- microfoane sensibile la presiunea acustică, care funcţionează sub acţiunea presiunii instantanee exercitată pe o singura faţă a membranei microfonului. Cealaltă faţă a membranei închide o cavitate în care se găseşte aer la presiunea atmosferică.

- microfoane sensibile la diferenţa de presiune, care funcţionează sub acţiunea diferenţei dintre presiunile acustice instantanee, exercitate pe cele două feţe ale membranei.

- microfoane cu acţiune combinată, care sunt sensibile atât la presiune cât şi la diferenţa de presiune.


acordă 1,5 puncte. Pentru lipsa răspunsului, 0 puncte.

Caracteristicile tehnice ale microfoanelor:

- Impendanţa de sarcină nominală este specificată de constructor pentru a indica condiţiile de conectare pe lanţul electroacustic şi se măsoară la bornele de ieşire

280

ale microfonului. Ea poate fi mică, cu valori nominalizate de 30, 50, 200 sau 600 ohm sau mare cu valoarea aproximativă de 10 000 ohm.

- Sensibilitatea nominală reprezintă raportul dintre tensiunea produsă la bornele de ieşire ale microfonului şi presiunea acustică a câmpului în care se găseşte microfonul: E =U/P. Sensibilitatea nominală se exprimă în mV/µbar şi serveşte pentru compararea microfoanelor diferitelor tipuri de microfoane.

- Caracteristica de frecvenţă nominală reprezintă raportul dintre tensiunea obţinută la bornele microfonului în funcţie de frecvenţa, la presiunea constantă şi unghiul de incidenţă a undei acustice stabilit (de obicei, un unghi de 90º faţă de suprafaţa membranei). Acest raport se exprimă în decibeli, iar frecvenţa de referinţă cea mai des întâlnită este frecvenţa de 1 000 Hz.

- Caracteristica de directivitate este curba care reprezintă sensibilitatea în câmp liber a unui microfon, în funcţie de unghiul de incidenţă al undei acustice, pentru o frecvenţă dată sau pentru o bandă îngustă de frecvenţă.

- Presiunea acustică limită (limita de vârf) este presiunea acustică maximă pe care o poate suporta un microfon fără a-şi modifica parametrii.

- Nivelul echivalent zgomotului propriu este zgomotul produs de microfon (datorită agitaţei termice a electronilor în circuitele sale electrice) şi care limitează nivelul inferior de presiune acustică.

Pentru clasificarea completă se acordă 4 puncte. Pentru răspuns parţial complet se acordă 2 puncte. Pentru lipsa răspunsului, 0 puncte.




281

Testul 9


Competenţa: Se familiarizează cu prelucrarea secvenţelor audio-video pentru produsele

multimedia


1. să definească noţiunea de cameră video si standard Tv;

2. să enumere componentele semnalului video complex SVC;

3. să indice principalele caracteristici ale unui dispozitiv videocaptor CCD.


Acest test poate fi utilizat la sfârşitul lecţiei Echipamente pentru captarea semnalului video.


Durata evaluării


Enunţ:

1. Definiţi noţiunea de semnal video de televiziune;2. Enumeraţi componentele semnalului video complex SVC;3. Identificaţi operaţiile realizate de un sistem de televiziune;4. Indicaţi principalele caracteristici ale unui dispozitiv videocaptor CCD;5. Specificaţi domeniul de utilizare a două tipuri de filtre optice întâlnite la camerele

TV.




Subiectului 1 – se acordă 1 punct.

Subiectului 2 – se acordă 2 puncte.






282


1. (1p) Semnalul de televiziune este un semnal electric unidimensional care poartă informaţia optică bidimensională a imaginii în mişcare.

Pentru răspuns corect şi complet se acordă 1p; pentru răspuns incorect sau lipsa acestuia, 0p.

2. (2p) Componentele SVC: semnal video proporţional cu strălucirea (luminanţa) liniilor explorate; semnal de sincronizare format din impulsuri de sincronizare pe orizontală şi verticală.

Pentru răspuns corect şi complet se acordă 2p; pentru răspuns parţial corect sau incomplet, se acordă 1p; pentru răspuns incorect sau lipsa acestuia, 0p. 3. (2p) La emisie:

- conversie optic-electric;- conversie bidimensional-unidimensional;- sincronizarea explorării, pe cadre şi linii;La recepţie:

- conversie electric-optic;- conversie unidimensional-bidimensional;- sincronizarea explorării, pe cadre şi linii;

Pentru răspuns corect şi complet se acordă 2p; pentru răspuns parţial corect sau incomplet, se acordă 1p; pentru răspuns incorect sau lipsa acestuia, 0p. 4. (2p) Caracteristici ale dispozitivelor videocaptoare:

- caracteristica de transfer;- caracteristica spectrală;- puterea de rezoluţie.

Pentru răspuns corect şi complet se acordă 2p; pentru răspuns parţial corect sau incomplet, se acordă 1p; pentru răspuns incorect sau lipsa acestuia, 0p.

5.(2p) Filtrul neutru – se foloseşte pentru atenuarea luminii în mod uniform pentru toate lungimile de undă;

Filtrul de ultraviolet – pentru atenuarea luminii în zona de ultraviolet;Filtrul de polarizare – se foloseşte la captarea de imagini în mediile cu reflexii;Filtrul de conversie a culorii – modifică temperatura de culoare a luminii cu scopul realiza balansul de alb.

Pentru răspuns corect şi complet se acordă 2p; pentru răspuns parţial corect sau incomplet, se acordă 1p; pentru răspuns incorect sau lipsa acestuia, 0p.




283

Testul 10


Competenţa: Implementează text, imagine, sunet şi animaţie.


1. să realizeze prelucrări de imaginii digitale2. să obţină imaginii în format tipărit


Acest test poate fi utilizat la sfârşitul lecţiei cu titlul Prelucrarea imaginii digitale.


Durata evaluării




testului şi o imagine digitală şi va rezolva individual subiectele la calculator. Pe fiecare

calculator este instalat un software pentru prelucrarea imaginii.

Enunţ:

Pornind de la figura nr.1 urmaţi etapele necesare pentru obţinerea figurii nr. 2.

Figura nr. 1 Figura nr. 2


Veţi deschide imaginea cu un editor de imagine pentru prelucrarea acesteia. Imaginea

finală se va imprima pe suport de hârtie.

284


Pentru fiecare etapă de prelucrare se acordă 1 punct.




Pentru fiecare din următoarele etape de prelucrare se acordă 1 punct.

"crop" (decupare şi re-încadrare),

"fill light",

"autocontrast",

"sharpen" (mărirea clarităţii),

"saturaţia culorilor" (75 %),

"straighten" (uşoară răsucire spre dreapta),

"tunning" ("fill light" - 25%, "highlighting" - 50% şi "shadows" - 75%)

"saturaţie" (de data aceasta 100%).




Se vor relua aplicaţiile de către elevii care nu au obţinut notă de promovare. Se pot reactualiza anumite conţinuturi.

285

Testul sumativ 1


Competenţe:

1. Utilizează software specific în procesarea textului.

2. Prelucrează imagini pentru produse multimedia.


1. să prezinţi tipurile de procesoare de texte;

2. să utilizezi procesoarele de texte în aplicaţii;

3. să respecţi regulile de tehnoredactare în procesarea textului;

4. să utilizezi noţiunile de bază în teoria culorilor;

5. să utilizezi software specific în prelucrarea imaginilor digitale;

6. să optimizezi fişierelor de tip imagine.


Acest test poate fi utilizat la sfârşitul modulului ca evaluare sumativă a primelor două

competenţe ale modulului.


Durata evaluării :Timp de lucru: 5 x 50 minute

Enunţ:

Veți prezenta un portofoliu care va cuprinde următoarele:

Lista conţinutului acestuia (sumarul, care include titlul fiecărei lucrări, nr. pagină);

1. Un referat cu tema ”Procesoare de texte” în care să prezentaţi avantajele utilizării

procesoarelor de texte;

2. Un rezumat al temei ”Operaţii cu fişiere de tip text”;

3. Un eseu de maxim o pagină cu tema ”Modele de culoare”;

4. Un număr de 5 imagini care să fie prelucrate prin transformări geometrice afine şi

transformări specifice;

5. Un studiu de caz cu tema ”Procesarea imaginii digitale”.

286


Portofoliul va fi cuprinde toate elementele prezentate.

Se vor respecta regulile şi recomandările de tehnoredactare.

Imaginile se vor prelucra cu un soft specific utilizat la clasă.


1. Pentru referatul cu tema ”Procesoare de texte” se acordă 2 puncte;

2. Pentru rezumatul temei ”Operaţii cu fişiere de tip text” se acordă 1 punct;

3. Pentru eseul de maxim o pagină cu tema ”Modele de culoare” se acordă 2

puncte;

4. Pentru cele 5 imagini prelucrate prin transformări geometrice afine şi transformări

specifice se acordă 2 puncte;

5. Pentru studiul de caz cu tema ”Procesarea imaginii digitale” se acordă 2 puncte;



1. Pentru referatul cu tema ”Procesoare de texte” se acordă 2 puncte dacă se va

face referire la:

Scopul utilizării procesoarelor de texte;

Tipuri de procesoare de texte;

Terminologia utilizată în procesarea textelor.

Pentru abordarea parţială a subiectului se va acorda 1 punct.

2. Pentru rezumatul temei ”Operaţii cu fişiere de tip text” se acordă 1 punct dacă se

va face referire la:

definiţia fişierelor;

tipuri de extensii;

clasificarea fonturilor;

formatarea la nivel de caracter, paragraf, pagină.

Pentru abordarea parţială a subiectului se va acorda 0,5 puncte.

3. Pentru eseul de maxim o pagină cu tema ”Modele de culoare” se acordă 2

puncte;

Pentru punctajul maxim se acorda pentru utilizarea limbajului de specialitate, creativitate,

respectarea regulilor de tehnoredactare.

4. Pentru cele 5 imagini prelucrate prin transformări geometrice afine şi transformări

specifice se acordă 2 puncte;

287

Pentru fiecare imagine prelucrată se acordă 0,4 puncte.

5. Pentru studiul de caz cu tema ”Procesarea imaginii digitale” se acordă 2 puncte

dacă va conţine informaţii esenţiale despre planul studiului, cercetare, etape,

concluzii.



Pentru punctajul maxim se va ţine seama de conţinutul ştiinţific al materialelor din

portofoliu, de respectarea regulilor şi recomandărilor de tehnoredactare, utilizarea

limbajului de specialitate, creativitate, abilităţi practice în prelucrarea imaginilor.

288

Testul sumativ 2


Competenţe:

Prelucrează secvenţe audio-video pentru produsele multimedia

Creează conţinut interactiv multimedia

Integrează text, imagine, sunet şi animaţie


să prezinte materiale audio – video specifice produselor multimedia;

să utilizeze echipamente periferice specifice prelucrării audio-video;

să respecte regulile de prelucrare şi digitizare a materialelor audio-video;

să utilizeze noţiunile de bază în teoria culorilor;

să utilizeze software specific în prelucrarea imaginilor digitale;

să optimizeze fişierelor de tip imagine.


Acest test poate fi utilizat la sfârşitul modulului ca evaluare sumativă a celor trei

competenţe (ultimele 3 competenţe ale modulului).


Durata evaluării

Timp de lucru: 250 minute (câte 50 de minute pentru fiecare cerință)

Enunţ:

Veţi prezenta un portofoliu care va cuprinde următoarele:

Lista conţinutului acestuia (sumarul, care include titlul fiecărei lucrări, nr. pagină);

1. Un referat cu tema ” Materiale audio – video specifice produselor multimedia”

în care să prezentaţi şi echipamentele specificeprelucrării audio-video;

2. Un rezumat al temei ” Digitizarea materialelor audio-video ”;

3. Un eseu de maxim trei pagini cu tema ” Formate de fişiere audio – video ”;

289

4. O captură video de maxim 3 minute realizând conversia din format analogic în format digital.

5. Un studiu de caz cu tema ”Editarea secvenţelor audio video”.


Portofoliul va cuprinde toate elementele prezentate.

Se vor respecta regulile şi recomandările de editare şi procesare audio-video.

Materialele video şi audio se vor prelucra cu un soft specific utilizat la clasă.


1. Pentru referatul cu tema ”Materiale audio-video specifice produselor

multimedia” se acordă 2 puncte;

2. Pentru rezumatul temei ”Digitizarea materialelor audio-video ” se acordă 1

punct;

3. Pentru eseul de maxim trei pagini cu tema ”Formate de fişiere audio-video” se

acordă 2 puncte;

4. Pentru cele 3 minute de captură video şi conversia acesteia din format analog în

format digital se acordă 2 puncte;

5. Pentru studiul de caz cu tema ”Editarea secvenţelor audio video” se acordă 2

puncte;



1. Pentru referat cu tema ” Materiale audio-video specifice produselor multimedia” se

acordă 2 puncte dacă se va face referire la:

Caracteristici-proprietăţi ale materialelor audio-video;

Tipuri de materiale: imagine, sunet, film;

Echipamente periferice specifice prelucrării audio-video.

2. Pentru rezumatul temei ”Digitizarea materialelor audio-video” se acordă 1 punct

dacă se va face referire la:

Formate de codificare audio-video;

Conversia între formate;

clasificarea formatelor;

modul de realizare a conversiei din format analog în format digital.

3.Pentru eseul de maxim o pagină cu tema ”Formate de fişiere audio-video” se acordă 2

puncte;

290

Punctajul maxim se acordă pentru utilizarea limbajului de specialitate, creativitate,

respectarea regulilor de editare audio-video.

4.Pentru cele trei minute de captură video şi conversia lor din format analog în format

digital se acordă 2 puncte;

Pentru captură fără a se realiza conversia intre formate se acordă 1 puncte.

5.Pentru studiul de caz cu tema ”Editarea secvenţelor audio-video” se acordă 2 puncte

dacă va conţine informaţii esenţiale despre planul studiului, cercetare, etape de lucru,

concluzii.



Pentru punctajul maxim se va ţine seama de conţinutul ştiinţific al materialelor din portofoliu, de respectarea regulilor şi recomandărilor de editare audio-video, utilizarea limbajului de specialitate, creativitate, abilităţi practice în prelucrarea sunetului şi a imaginii.

291

Testul sumativ 3


Competenţe:

1. Prelucrează secvenţe audio-video pentru produsele multimedia

2. Creează conţinut interactiv multimedia

3. Integrează text, imagine, sunet şi animaţie


1. să prezinte modul de proiectare a unui scenariu;

2. să utilizeze metode de interacţiune cu utilizatorul utilizate în scenarii ;

3. să respecte relaţiile dintre elemente, durată, nivel de complexitate, claritate; 4. să utilizeze software specific creării elementelor de conţinut ale unui scenariu ;

5. să utilizeze elemente de animaţie;

6. să optimizeze fişierele de obţinere a produsului finit : salvare, testare, validare.


Acest test poate fi utilizat la sfârşitul modulului ca evaluare sumativă a ultimelor trei

competenţe ale modulului.

Tipul testului: probă scrisă, oral sau practică

Durata evaluării



Testul va în laboratorul de informatică, fiecare elev va primi o foaie cu cerinţele testului şi

va rezolva individual subiectele, utilizând calculatorul şi internetul.

Enunţ:

Realizaţi un proiect cu tema ”Facilităţi de creare a obiectelor grafice şi a elementelor

de compoziţie şi design”.


292

Proiectul va cuprinde informaţii despre modalităţi de creare a figurilor şi corpurilor

geometrice, text grafic, imagine, elemente de interacţiune şi semnalizare pe baza

cunoştinţelor acumulate anterior şi pe baza informaţiilor selectate cu ajutorul internetului.

Proiectul va cuprinde pagina de titlu, cuprins, argument, conţinut ştiinţific şi bibliografie.


Criteriile de evaluare a proiectului sunt :

1. conţinut ştiinţific,

2. încadrare în termene,

3. redactarea documentaţiei,

4. culegerea informaţiilor,

5. analiza informaţiilor,

6. selectarea informaţiilor,

7. comportament,

8. utilizare resurse,

9. materiale de prezentare.

Punctajul se va acorda pe baza unei fişe de evaluare.


Pentru evaluarea proiectului se va utiliza următoarea fişa de evaluare:

Fişă de evaluare

Numele şi prenumele elevului _____________________________________

Data _______________________

Criterii de evaluare

Foarte bine2 puncte

Bine1,5 puncte

Satisfăcător1 punct

Punctaj / criteriu

Prezentare; creativitate şi originalitate, utilizarea adecvată a informaţiilor şi resurselor

Original şi creativ. Utilizare eficientă şi adecvată a informaţiilor şi resurselor. Prezentare foarte atractivă.

Destul de creativ şi original. Utilizarea destul de adecvată a resurselor şi informaţiilor. Prezentare destul de atractivă.

Nu a utilizat suficient resursele şi informaţiile. Fără originalitate şi creativitate în realizarea produsului.

Elemente necesare:Elemente de

Toate elementele solicitate sunt evidente,

Majoritatea elementelor sunt prezentate,

Elementele solicitate sunt sumar prezentate

293

interfaţă, elemente de animaţie, software specific realizării produselor multimedia

documentaţia este foarte bine structurată.

documentaţia este bine structurată.

sau majoritatea nu sunt prezentate, documentaţia este sumară.

Organizare şi eficienţă: selectare adecvată a materialelor, accesibilitate, încadrare în timp, prezentare produs

Utilizarea surdelor de informare şi documentare foarte diversificate. Stabilirea unui plan de acţiune şi respectarea riguroasă a acestuia.

Utilizarea surselor de documentare destul de variate. Respectarea timpului de realizare dar fără stabilirea unui plan de acţiune.

Utilizarea unui număr redus de surse de informare şi documentare. Nerespectarea întocmai a timpului de realizare a produsului.

Limbaj: claritate, accesibilitate, corectitudine gramaticală şi ortografică

Limbaj de comunicare clar, adecvat, fără greşeli gramaticale sau de ortografie.

Limbaj de comunicare aproape clar şi adecvat, cu puţine greşeli de exprimare şi de ortografie.

Limbaj de comunicare inadecvat, incoerent şi cu greşeli gramaticale şi de ortografie.

Prezentare estetică, artistică: originalitate, utilizare elemente grafice, structurarea elementelor şi informaţiilor

Materiale de prezentare originale, elemente grafice deosebite, elementele informaţionale structurate adecvat şi profesionist.

Materiale de prezentare interesante , elemente grafice adecvate, informaţiile structurate bine şi oarecum original.

Materiale de prezentare sumar realizate, inadecvat, elemente grafice simple sau slab executate, fără originalitate.

Total


Se poate utiliza următoarea fişă de verificare a progresului în elaborarea proiectului de

către elevi.

Fişa de verificare pentru înregistrarea progresului

Utilizează aceasta listă de verificare pentru a-ţi planifica, monitoriza şi evalua progresul în elaborarea proiectului. La final, include această listă în proiectul tău ca anexă.

Cerinţe De făcutÎn

desfăşurareFinalizat

294

Am elaborat o schiţa a proiectului.

Am creat o pagina de titlu care conţine

titlul proiectului şi numele autorului.

Am formulat un argument care să

explice scopul proiectului.

Am elaborat bibliografia.

Am inclus toate aspectele de conţinut

cerute.

Am inclus texte şi imagini specifice.

Am revăzut proiectul.

Am elaborat un scenariu al prezentării.

Am respectat drepturile de autor.

Am respectat termenele.

Am citat corect sursele utilizate.

295

BibliografieConceperea produselor multimedia

1. Standardul de Pregătire Profesională pentru calificarea ANALIST

PROGRAMATOR www.tvet.ro, 2009

2. Curriculum pentru calificarea ANALIST PROGRAMATOR www.tvet.ro, 2009

3. Gonzalez, Rafael, Woods, Richard. (1993). Digital Image Processing. Addison-Wesley Publishing Company

4. Tom Green, Jordan Chilcott - Macromedia Flash 8 Profesional 5. Jeffrey Bardzell - Studio MX 2004

296

http://www.tvet.ro/

http://www.tvet.ro/

MODULUL VIII: Crearea site-urilor Web

297

AUTORI:

OBOGEANU GHEORGHIŢA – profesor grad didactic I,

COORDONATOR:



CONSULTANŢĂ:





298

Testul 1

Modulul: CREAREA SITE-URILOR WEB

Competenţe

Utilizează resursele web şi tehnologii pentru realizarea site-urilor web


- Să defineşti noţiunile de client şi server

- Să cunoşti rolul celor 2 componente

- Să realizezi structura modelului client – server

- Să defineşti corect noţiunea de ISP

- Să identifici diferite browsere de Internet

- Să utilizezi diferite browsere de Internet

- Să cunoşti elementele de interfaţă a browserelor de Internet


Acest test poate fi utilizat la sfârşitul unui grup de lecţii cu tema Noţiuni generale World Wide Web

Tipul testului: probă scrisă, orală


Enunţ:

I. Pentru fiecare din cerinţele de mai jos scrieţi litera corespunzătoare răspunsului corect :

1. Ce semnificaţie au http:// şi edu din următorul URL: http://www.edu.ro ?a. Protocolul de transfer şi hiperlegătura (hyperlink)b. Protocolul de transfer şi sufixul care indică tipul organizaţieic. Protocolul de transfer şi numele domeniuluid. Protocolul de transfer şi sufixul care indică codul ţării

2. Care este diferenţa dintre Internet şi World Wide Web?a. World Wide Web este o parte a reţelei Internet în timp ce Internet este o reţea globală de reţeleb. Nu este nici o diferenţă, sunt doi termeni diferiţi care reprezintă acelaşi lucruc. Guvernele deţin Internetul, pe când organizaţiile comerciale deţin World Wide Webd. Accesarea World Wide Web este gratuită; celelalte site-uri de pe Internet percep o taxă pentru serviciile lor

3. Ce reprezintă un browser de web si la ce este utilizat?a. Un instrument de căutare care găseşte informaţii cu ajutorul unor cuvinte

cheieb. O aplicaţie folosită pentru crearea paginilor Web

299

c. O aplicaţie creată pentru a compune şi răspunde la e-maild. Un program cu ajutorul căruia vizualizăm si folosim informaţiile de pe World

Wide Web4. Ce reprezintă un ISP?

a. firmă care asigură servicii de conectare la Internetb. Un motor de căutare care găseşte informaţii pe Internetc. hiperlegătură (hyperlink) la o pagină webd. Un Protocol de Servicii Internet (Internet Service Protocol)

5. Http reprezintă :a. High Task Termination Procedureb. Hyper Teletext Protocolc. Hypertext Transfer Protocol d. Hypertext Transfer Procedure

II. În coloana A sunt indicați termenii, iar în coloana B sunt precizate analogii. Scrieţi asocierile corecte dintre fiecare cifră din coloana A şi litera corespunzătoare din coloana B.

Coloana A Coloana B1. Web server a. sunt programe client folosite pentru a accesa

site-uri şi pagini Web2. Furnizorii de servicii Internet b. este un document conţinând porţiuni de text

care se conectează cu alte documente3. Browserele web c. calea către fişierul care se doreşte a fi primit4. Uniform Resource Locator d. un program care furnizează pagini Web la

cerere5. HyperText e. firmă sau organizaţie care oferă acces la

Internet şi servicii conexef. adresa unei pagini Web

III.Transcrieţi litera corespunzătoare fiecărui enunţ (a,b,c,d,e) şi notaţi în dreptul ei litera A, dacă apreciaţi că enunţul este corect , respective litera F, dacă apreciaţi că enunţul este fals.

a. Un calculator client se conectează la un calculator server pe care există informaţiile. serverul fiind un calculator mult mai puternic

b. Protocolul care descrie cererile şi răspunsurile permise (protocolul de transfer standard) utilizat de Web este HTML

c. Documente hipertext sunt create cu ajutorul HTTP - limbaj de marcare hipertext.

d. Un URL are următoarea forma - protocol://host:port/cale/nume_fişier

e. Internetul este o reţea a sistemului de operare

IV. 1. Scrieţi structura unei adrese URL şi descrieţi rolul şi semnificaţia fiecărui element

2. Realizaţi configuraţia modelului client-server pe schema de mai jos:

300

http://ro.wikipedia.org/wiki/Internet

V. Realizaţi un eseu privind 2 browsere de Internet în care să specificaţi: denumirea, pictograma, elemente de interfaţă. Precizaţi ce browser de Internet aţi dori să utilizaţi motivând alegerea.



1 punct din oficiu

I. 0,2 puncte pentru fiecare răspuns corect

II. 0,2 puncte pentru fiecare răspuns corect

III. 0,2 puncte pentru fiecare răspuns corect

IV.

1. - 2 puncte

2. – 1 punct

V. 3 puncte


VI. 1-c, 2-a, 3-d, 4-a, 5-cVII. 1-d, 2-e, 3-a, 4-f, 5-bVIII. a-A, b-F, c-F, d-A, e-FIX. 1. protocol://host:port/cale/nume_fişiera. Protocol – protocolul care va fi folosit pentru a obţine obiectul. b. Host –serverul Web de la care vor fi obţinute obiectele. c. Port –portul calculatorului gazdă pe care rulează serverul Web. Dacă este

omis, atunci se foloseşte portul implicit, iar dacă este specificat, numărul portului trebuie precedat de semnul “:”

d. Path –calea către fişierul care se doreşte a fi primit sau scriptul care trebuie executat.

e. File – numele fişierului cerut.0,2 puncte pentru fiecare componentă identificată 0,2 puncte pentru fiecare componentă descrisă pe scurt

2.

0,25 puncte pentru fiecare componentă a modelului corect identificată

V. Câte 0,5 puncte pentru fiecare denumire şi pictogramă (maxim 2 elemente)Câte 0,8 puncte pentru descrierea a cel puţin 5 elemente de interfaţă pentru fiecare browser0,4 puncte pentru motivarea alegerii unuia dintre browsere


301

Pentru fiecare răspuns corect, indiferent de formulare sau formatul de scriere (text, grafic, schemă etc.) se va acorda punctajul prevăzut în barem.

302

Testul 2


Competenţe



-Să Identifici elementele unei adrese de e-mail

-Să utilizezi corect facilităţile serviciului de e-mail

- Să identifici diferite servicii de Internet

- Să utilizezi diferite servicii de Internet

- Să cunoşti elementele de interfaţă a serviciilor de Internet


Acest test poate fi utilizat la sfârşitul unui grup de lecţii cu tema: Servicii Internet.

Tipul testului: probă scrisă sau orală

Durata evaluării


Enunţ:

I. Pentru fiecare din cerinţele de mai jos scrieţi litera corespunzătoare răspunsului corect :

1. FTP reprezintă :a. un protocol de transfer al hypertextuluib. un protocol de transfer al datelorc. un protocol de transport al fişierelor

d. un protocol de transfer al fişierelor2. Semnătură digitală este:

a. O semnătură electronică folosită pentru a cumpăra bunuri pe Internetb. O semnătură electronică care apare în toate fişierele ataşatec. O semnătură electronică care conţine toate adresele de mail din lista propried. O semnătură electronică ce permite autentificarea mesajelor digitale,

asigurând destinatarul de identitatea expeditorului si de integritatea mesajului

3. Care dintre următoarele ar putea conduce la posibilitatea unei fraude la cumpărarea unor produse de pe Internet?

a. Introducerea numelui străzii, oraşului şi codului poştal într-un formular electronic

b. Introducerea detaliilor cărţii de credit într-un formular electronic

303

c. Utilizarea unui coş electronic pentru a selecta produsele cumpărated. Introducerea tipului de produse cumpărate într-un formular electronic

4. Alegeţi din lista de mai jos simbolul ce trebuie să fie prezent într-o adresă de email validă:

a. #b. &c. @d. $

5. Din lista de mai jos alegeţi acţiunea ce nu poate fi realizată într-o căsuţă de email de la www.yahoo.com

a. Citirea mesajelor primiteb. Arhivarea şi comprimarea emailurilor şi transmiterea lor sub formă de

newsletterc. Retransmiterea unui mesaj trimis către alte adresed. Ştergerea doar a unora dintre mesajele primite

II. În coloana A sunt indicaţi termenii, iar în coloana B sunt precizate analogii. Scrieţi asocierile corecte dintre fiecare cifră din coloana A şi litera corespunzătoare din coloana B.

Coloana A Coloana B

1. semnătura a. mesajul ce va fi transmis destinatarului2. From: b. conţine informaţiile necesare pentru ca mesajul

sa ajungă la destinaţie 3. CC c. adresele la care se va trimite e-mailul simultan

cu destinatarul principal, dar nu sunt vizibile şi pentru ceilalţi destinatari

4. BCC d. adresele la care se va trimite e-mailul simultan cu destinatarul principal, adrese vizibile pentru destinatarul principal, dar şi pentru ceilalți destinatari

5. conţinutul e. asigura identificarea în mod unic a expeditorului mesajuluif. completat automat de program cu adresa celui care trimite mesajul

III. Transcrieţi litera corespunzătoare fiecărui enunţ (a,b,c,d,e) şi notaţi în dreptul ei litera A, dacă apreciaţi că enunţul este corect , respective litera F, dacă apreciaţi că enunţul este fals.

a. Pentru a putea participa la o videoconferinţă, participanţii au nevoie de echipamente compatibile

b. Serviciul FTP (File Transfer Protocol) este o metodă rapidă şi simplă pentru transferul fişierelor între două calculatoare aflate în aceeaşi reţea sau în reţele diferite, indiferent de tipul şi dimensiunea fişierelor, prin intermediul Internetului

304

http://www.yahoo.com/

c. Posta electronica (e-mail) este un serviciu pe Internet, ce permite comunicaţia între utilizatori, care deţin sau nu deţin un cont de e-mail

d. Mesageria instant este o forma de comunicare în timp real prin intermediul reţelei

e. Chatul este un serviciu oferit de Internet care facilitează numai comunicarea scrisă între două sau mai multe persoane aflate în locaţii diferite şi care au acces la Internet.

IV. 1. Scrieţi condiţiile minime pe care trebuie să le îndeplinească un magazin electronic

2. Enumeraţi 5 modalităţi de întrebuinţare a unui wiki

V. Realizaţi un eseu privind 5 facilităţi şi servicii Internet în care să specificaţi:

- denumirea serviciului sau facilităţii

- scopul acestora

- modul de utilizare a acestora



1 punct din oficiu




IV.

1. – 1,5 puncte

2. – 1,5 puncte

V. 3 puncte


I. 1-c, 2-d, 3-b, 4-c, 5-b

II. 1-e, 2-f, 3-d, 4-c, 5-a

III. a-A, b-A, c-F, d-A, e-F

IV. 1.

0,5 puncte pentru fiecare condiţie corect formulată

2.

305

0,3 puncte pentru fiecare modalitate corect enunţată

V.

Câte 0,1 puncte pentru fiecare facilitate corect identificată

Câte 0,2 puncte pentru descrierea scopului fiecărui serviciu

Câte 0,2 puncte pentru descrierea modului de utilizare pe scurt.




În funcţie de răspunsurile elevilor se vor relua sau nu anumite informaţii facilităţi şi servicii Internet şi apoi, dacă este cazul, se reface acest test sau unul asemănător.

306

Testul 3. Modulul: CREAREA SITE-URILOR WEB

Competenţe



- Să Identifici elementele unei adrese de e-mail

- Să utilizezi corect facilităţile serviciului de e-mail





Acest test poate fi utilizat la sfârşitul lecţiei cu titlul „Poşta electronică”.


Durata evaluării



Testul poate avea loc în laboratorul de informatică, fiecare elev va primi o foaie cu cerinţele testului şi va rezolva individual subiectele. Fiecare elev are acces la un PC.

Enunţ:

1. Deschideţi o aplicaţie electronică de e-mail(ex. yahoo).

2. Creaţi-vă o adresă de e-mail noua de forma [email protected]

3. Conectaţi-vă cu noul ID

4. Creaţi un mesaj nou, completaţi câmpul subiect, şi apoi ataşaţi un document

5. Trimiteţi mesajul la 4 dintre colegi(pe adresele nou create), astfel încât doi dintre ei să nu fie vizibili pentru ceilalţi destinatari.

6. Sortaţi mesajele din Sent Items după date, în ordine descrescătoare.

7. Deschideţi primul mesaj din folderul Sent Items. Retransmiteţi mesajul (forward) la alţi 4 colegi

8. Ştergeţi toate mesajele trimise din folderul Sent Items.

307

mailto:[email protected]

9. Goliţi folder-ul Deleted Items.

10.Deschideţi un mesaj din Inbox. Veţi retransmite (forward) acest mesaj unui coleg

11. Introduceţi cel puţin 4 adrese în Address Book

12.Deschideţi un mesaj din Inbox.

13.Transmiteţi mesajul la adresele memorate în Address Book

14.Ştergeţi cel mai vechi mesaj din Inbox

15.Deconectaţi-vă


Elevii vor urmări fiecare cerinţă şi le vor rezolva în ordinea indicată.




1. 0,3 puncte

2. 1,5 punct

3. 0.3 puncte

4. 0,6 puncte

5. 1 punct

6. 0,5 puncte

7. 1 punct

8. 0,5 puncte

9. 0,3 puncte

10. 0,5 puncte

11. 0,8 puncte

12. 0,3 puncte

13. 0,8 puncte

14. 0,3 puncte

15. 0,3 puncte


308

Punctajul se acordă pentru realizarea cerinţelor testului


Pentru realizarea cerinţei, corect, în totalitate se acordă punctajul integral. În caz contrar se acordă proporţional cu ceea ce s-a realizat corect. Profesorul va monitoriza modul în care elevii realizează cerinţele testului. Pentru fiecare cerinţă evaluatorul va consemna punctajul acordat.

Pentru consemnarea rezultatelor evaluării se poate folosi un instrument de felul următor:

Nume și prenume

C1 C2 C3 C4 C5 C6 C7 C8 C9 C10 C11 C12 C13 C14 C15 OF

NOTA

0,3 1,5 0,3 0,6 1 0,5 1 0,5 0,3 0,5 0,8 0,3 0,8 0,3 0,3 1



309

Testul 4 Modulul: CREAREA SITE-URILOR WEB

Competenţe



- Să Identifici elementele unei adrese de e-mail

- Să utilizezi corect facilităţile serviciului de e-mail



- Să cunoști elementele de interfaţă a serviciilor de Internet


Acest test poate fi utilizat la sfârşitul lecţiei cu titlul „Poşta electronică”.


Durata evaluării



Testul poate avea loc într-o sală de clasă sau în laboratorul de informatică. Profesorul va adresa întrebări întregii clase, sau doar unui elev, sau unui grup de elevi.

Enunţ:

1. Enumeraţi câteva avantaje şi câteva dezavantaje ale utilizării poştei electronice faţă de poşta obişnuită.

2. Explicaţi pe scurt următoarele noţiuni: Comerţ Electronic, Autostradă Informaţională.

3. Descrieţi pe scurt termenul de www (World Wide Web).

4. Care este diferenţa dintre Internet şi World Wide Web?

5. Ce este un forum?

6. Ce avantaje prezintă videochat-ul?

7. Ce reprezintă comerţul electronic?

8. Cum se foloseşte un blog?

9. Ce este e-learning?

310

10.De ce este necesar serviciul FTP


Evaluatorul va admite orice răspuns al elevului care va răspunde corect cerinței


Conținutul acestui test este orientativ, profesorul evaluator poate formula şi alte întrebări în funcţie de condiţiile concrete în scopul identificării corecte a modului de atingere a competenţelor din standard.


În funcţie de răspunsurile elevilor se vor relua sau nu anumite informaţii facilităţi şi servicii Internet.

311

Testul 5.


Competenţe:



- Să utilizezi diferite servicii de Internet: chat - SKYPE



Acest test poate fi utilizat la sfârşitul lecţiei cu titlul „Servicii Internet - Chat”.


Durata evaluării




Enunţ:

1. Deschideţi un browser de Internet şi căutaţi serviciul de chat SKYPE

2. Descărcaţi o versiune free a cestuia, salvaţi pe desktop

3. Instalaţi aplicaţia descărcată

4. Creaţi un cont propriu pe chat

5. Realizaţi testări de sunet

6. Adăugaţi utilizatori la lista de prieteni

7. Realizaţi setări audio astfel încât nivelul sunetului să fie mediu

8. Apelaţi unul dintre utilizatorii introduţi şi comunicaţi cu acesta

9. Creaţi un grup de conversaţii din care să facă parte 5 persoane

10.Comunicaţi în cadrul grupului

11.Părăseşte aplicaţia.


312

Elevii vor urmări fiecare cerinţă şi le vor rezolva în ordinea indicată.




1. 0,5 puncte

2. 1 punct

3. 0.5 puncte

4. 1 punct

5. 1 punct

6. 0,5 puncte

7. 1 punct

8. 0,5 puncte

9. 1 punct

10.1,5 puncte

11.0,5 puncte


Punctajul se acordă pentru realizarea fiecărei cerinţe în parte




Nume şi prenume

C1 C2 C3 C4 C5 C6 C7 C8 C9 C10 C11 OF NOTA

0,5 1 0,5 1 1 0,5 1 0,5 1 1,5 0,5 1

…

…

313

Testul 6.


Competenţe



- Să utilizezi diferite servicii de Internet: FTP



Acest test poate fi utilizat la sfârşitul lecţiei cu titlul „Transferul de fişiere în Internet- FTP”


Durata evaluării




Enunţ:

1. Descărcaţi o aplicaţie de tip FTP server pe desktop

2. Instalaţi aplicaţia

3. Descărcaţi o aplicaţie de tip FTP client pe desktop

4. Instalaţi aplicaţia

5. Deschideţi FTP server

6. Creaţi un utilizator şi parola acestuia

7. Dați drepturi utilizatorului pentru un fişier:scriere şi citite

8. Deschideţi FTP client

9. Realizaţi transferul de fişiere

10. Închideţi aplicaţia FTP



314


1. 1 punct

2. 1 punct

3. 1 punct

4. 1 punct

5. 0,5 puncte

6. 1 punct

7. 1 punct

8. 0,5 puncte

9. 1,5 puncte

10.0,5 puncte


Punctajul se acordă pentru realizarea fiecărei cerințe în parte




Nume şi prenume

C1 C2 C3 C4 C5 C6 C7 C8 C9 C10

OF NOTA

1 1 1 1 0,5 1 1 0,5 1,5 0,5 1

…

…



315

Testul 7


Competenţe



- Să identifici diferite tipuri de editoare HTML

- Să cunoşti facilităţile diferitelor tipuri de editoare HTML

- Să alegi corect un editor HTML

- Să cunoşti noţiunea de HTML

- Să identifici tipurile de etichete(tag-uri)

- Să cunoşti structura de bază a unui document HTML

- Să cunoşti rolul XML

- Să identifici componentele XML

- Să realizezi structura XML


Acest test poate fi utilizat la sfârşitul unui grup de lecţii cu tema Editoare HTML.

Tipul testului: probă scrisă HTML+XML

Durata evaluării


Enunţ:

I. Pentru fiecare din ceriţele de mai jos scrieţi litera corespunzătoare răspunsului corect :

1. HTML este un acronim de la: a) Hyper Text Marker Lineb) Hyper Text Markup Language c) Hyper Technical Method Library

2. Etichetele HTML sunt incluse între:a) [ şi ]b) ( şi )c) < şi >

3. Etichetele şi textul care nu sunt vizibile în pagină sunt plasate în blocul:

316

a) Bodyb) Headc) Table

4. Ce fel de program este necesar pentru a scrie HTML?a) un editor de text b) un editor graficc) HTML Development 4.0

5. O pagina Web este formată din două părţi:a) Top şi Bottomb) Body şi Framesetc) Head şi Body

II. În coloana A sunt indicaţi termenii, iar în coloana B sunt precizate analogii pentru structura unui document XML . Scrieţi asocierile corecte dintre fiecare cifră din coloana A şi litera corespunzătoare din coloana B.A B

1. Prolog a. Prolog, declaraţia tipului de document, elementul rădăcină

2. Declarația tipului de document b. Declaraţia regulilor de validare şi a tipurilor de date incluse în document

3. Element rădăcină c. Comentarii, instrucţiuni de procesare, 4. Document XML d. Comentarii, instrucţiuni de procesare,

elemente, referinţe la entităţi, secţiuni CDATAe. Comentarii, instrucţiuni de procesare, definiții: elemente, atribute, entităţi

III. Transcrieţi litera corespunzătoare fiecărui enunţ (a,b,c,d,e) şi notaţi în dreptul ei litera A, dacă apreciaţi că enunţul este corect , respective litera F, dacă apreciaţi că enunţul este fals.

a. Exemplul de mai jos:<TAG1>

<TAG2>Text</TAG2><TAG3>Text

<TAG4>Text</TAG4></TAG3>Text

</TAG1>Este un exemplu de folosire corectă a etichetelor.

b. În construcţia : <TITLE>Pagina mea</TITLE>

Pagina mea reprezintă titlul care va apărea în bara de titlu a ferestrei browserului

c. Fişierul mypage.htm nu este un fişier HTML

d. Începutul şi sfârşitul unei pagini este delimitată de perechea <html> </html>)

317

e. Corpul documentului care este delimitat de marcajele <head> CORPUL TEXTULUI </head>;

IV. 1. Enumeraţi 5 reguli pe care trebuie să satisfacă documentele XML

2. Daţi câte un exemplu de editoare HTML din fiecare categorie: text, obiect şi

WYSIWYG (What You See Is What You Get) şi apoi caracterizaţi pe scurt pe

fiecare tip.

V. Realizaţi un eseu despre marcajele ce pot fi folosite într-un document XML

1. Începutul unui element şi tag-ul de sfârşit

2. Atribute

3. Comentarii

4. Referinţe la entităţi

5. Instrucţiuni de prelucrare, exemple

6. Secţiuni CDATA

7. Declaraţia tipului de document


Elevii vor rezolva cerinţele testului



1 punct din oficiu




IV.

3. – 1,5 puncte

4. – 1,5 puncte

V. 3 puncte


I. 1-b, 2-c, 3-b, 4-a, 5-c

II. 1-c, 2-e, 3-d, 4-a

318

III. a-A, b-A, c-F, d-A, e-F

IV. 1.

0,3 puncte pentru fiecare regulă condiţie corect formulată

2.

0,2 puncte pentru fiecare exemplu de editor(maxim 0,6 total)

0,3 puncte pentru caracterizarea fiecărui tip

V.

Câte 0,1 puncte pentru fiecare element corect definit

Câte 0,3 puncte pentru descrierea rolului fiecărui element

0,2 puncte pentru scrierea cel puţin unui exemplu de instrucţiune de prelucrare




În funcţie de răspunsurile elevilor se vor relua sau nu anumite informaţii privitoare la limbajele de marcare şi apoi, dacă este cazul, se reface acest test sau unul asemănător.

319

Testul 8Modulul: CREAREA SITE-URILOR WEB

Competenţe



- să cunoşti structura modelului orientat-obiect DOM

- să cunoşti tehnici folosite pentru realizarea paginilor web

- să cunoşti avantajele principale ale utilizării acestora


Acest test poate fi utilizat la sfârşitul unui grup de lecţii cu tema

Tipul testului: probă scrisă HTML+XML

Durata evaluării



Testul poate avea loc într-o sală de clasă sau în laboratorul de informatică, fiecare elev va primi o foaie cu cerinţele testului şi va rezolva individual subiectele.

Enunţ:

I. În coloana A sunt indicaţi termenii, iar în coloana B sunt precizate analogii între tip şi descendenţi pentru tipurile fundamentale de noduri specifice DOM. Scrieţi asocierile corecte dintre fiecare cifră din coloana A şi litera corespunzătoare din coloana B.

A B

Tip Descendenţi

1. Document a. Element, ProcessingInstruction, Comment,Text, CDATASection, EntityReference

2. DocumentFragment b. Element, ProcessingInstruction, Comment, Text,CDATASection, EntityReference

3. DocumentType c. Element, ProcessingInstruction, Comment,Text, CDATASection,

EntityReference

4. EntityReference d. Element, Text, Comment, ProcessingInstruction,CDATASection,

320

EntityReference

5. Element e. Element, ProcessingInstruction, Comment,DocumentType

6. Entity

II. Transcrieţi litera corespunzătoare fiecărui enunţ (a,b,c,d,e) şi notaţi în dreptul ei litera A, dacă apreciaţi că enunţul este corect , respective litera F, dacă apreciaţi că enunţul este fals.

a. Un script care functioneaza intr-un browser este un exemplu de aplicatie DOM

b. DOM este o interfata independenta de platforma sau limbaj care permite programatorilor si scripturilor sa acceseze si sa updateze continutul, structura si stilul documentelor HTML si XML

c. JavaScript este un limbaj de programare ce se poate folosi cu DOM

d. DOM este unul şi acelaşi lucru cu DHTML

e. Un DOM care implementeaza doar API-urile Level 1 APIs plus metoda importNode este conform doar cu Level 1, deoarece nu are suport complet pentru Level 2

III. Realizaţi un eseu despre Model orientat – obiect pentru documente DOM marcajele ce pot fi folosite într-un document XML, în care să specificaţi:

a. Nivelele de specificare a modelului

b. Descrierea modelului DOM

Instrucţiuni pentru elevi:

Elevii vor rezolva cerinţele testului



1 punct din oficiu



III. 4 puncte


I. 1-e, 2-c, 3- , 4-b, 5-d, 6-a

II. a-A, b-A, c-A, d-F, e-A

III. 1 punct pentru precizarea celor 4 nivele(0,25 pentru fiecare nivel):

321

a. Nivelul 0 (pentru HTML) a fost nivelul de funcţionalitate a versiunilor 3 ale navigatoarelor Netscape şi Internet Explorer.

b. Nivelul 1 DOM - recomandare standardizată din 1998

c. Nivelul 2 DOM - standardizat în anul 2000

d. Nivelul 3 DOM - standardizat în cursul anului 2004.

1 punct pentru descrierea modelului DOM,

1 punct pentru prezentarea structurii arborescente.




În funcţie de răspunsurile elevilor se vor relua sau nu anumite informaţii privitoare la tehnologii web și model orientat-obiect DOM şi apoi, dacă este cazul, se reface acest test sau unul asemănător.

322

Testul sumativ 1


Competenţe:



1. Să cunoşti noţiunile fundamentale www

2. Să utilizezi facilităţi şi servicii Internet

3. Să cunoşti software pentru realizarea site-urilor web

4. Să utilizezi software pentru realizarea site-urilor web

5. Să utilizezi tehnologii folosite în site-rile web

6. Să utilizezi modelul orientat – obiect pentru documente DOM


Acest test poate fi utilizat la sfârşitul modulului ca evaluare sumativă pentru prima

competenţă a modulului.


Durata evaluării

Timp de lucru: 5 x 50 minute

Enunţ:

Realizaţi un portofoliu cu tema Resurse şi tehnologii Web care va cuprinde următoarele:

1. Lista conţinutului acestuia (sumarul, care include titlul fiecărei lucrări, nr. pagină);

2. Un referat cu tema ”Noţiuni fundamentale www” în care să prezentaţi noţiunile : clent-sever, hypertext, browser web, URL, ISP;

3. Un eseu de maxim 3 pagini cu tema ”tendinţe actuale în dezvoltarea facilităţilor şi serviciilor Internet”;

4. Un rezumat al temei ”Tehnologii folosite în paginile WEB”;

5. Un eseu de maxim o pagină cu tema ”Model orientat – obiect pentru documente DOM”

6. Un fişier care să ateste existenţa unui cont de utilizator şi utilizarea de facilităţi şi servicii internet: blog, forum, mail, mesagerie instant, transfer fişiere, conferinţe, wiki (minim 5 facilităţi).


Portofoliul va fi cuprinde toate elementele prezentate. Se vor respecta regulile şi recomandările de tehnoredactare.Pentru punctul 5 se vor face Print scrin-uri, care să dovedească existenţa conturilor de utilizator pentru diferite servicii şi utilizarea acestora .

323

Criteriile de evaluare şi notare 6. Pentru referatul cu tema ” Noţiuni fundamentale www” se acordă 2 puncte; 7. Pentru eseul cu tema ”tendinţe actuale în dezvoltarea facilităţilor şi serviciilor

Internet” se acordă 2 puncte8. Pentru rezumatul temei ” Tehnologii folosite în paginile WEB” se acordă 1 punct; 9. Pentru eseul de maxim o pagină cu tema ” Model orientat – obiect pentru

documente DOM ” se acordă 2 puncte; 10.Pentru existenţa conturilor de utilizator şi utilizarea diferitelor servicii Internet se

acordă 2 puncteSe acordă 1 punct din oficiu.Barem de corectare şi notare: Pentru fiecare document din portofoliu se vor respecta următoarele criterii de evaluare

Nr. crt.

Criteriul Punctaj acordat în procente din punctajul

total1. Validitatea (adecvare la cerinţe, modul de

concepere, capacitatea de sinteză)10%

2. Completitudinea / finalizarea 20%3. Elaborarea şi structura (logică, rigoare,

coerenţă)20%

4. Calitatea materialului utilizat în procesul de concepere şi elaborare a documentelor din portofoliu

10%

5. Creativitatea (originalitatea) 20%6. Redactarea (respectarea convenţiilor) 10%7. Corectitudinea limbii utilizate (exprimare,

ortografie, punctuaţie)10%

Din punct de vedere al conţinutului punctajul se acordă astfel 6. Pentru referatul cu tema ” Noţiuni fundamentale www ” dacă se va face referire la:

Descrierea fiecărei noţiuni Locul în cadrul unei pagini web caracteristici

7. Pentru eseul cu tema ”tendinţe actuale în dezvoltarea facilităţilor şi serviciilor Internet” se acordă punctajul maxim pentru prezentarea celor mai noi facilităţi şi servicii Internet.

8. Pentru rezumatul temei ” Tehnologii folosite în paginile WEB” se acordă dacă se face referire la: HTML PHP JavaScript SQL

Pentru eseul de maxim o pagină cu tema ” Model orientat – obiect pentru documente DOM ” se acorda pentru prezentarea necesităţii utilizării acestui model, prezentarea nivelurilor de specificare a modelului.

9. Pentru existenţa conturilor de utilizator şi utilizarea diferitelor servicii Internet se acordă 2 puncte astfel:

0,1 pentru fiecare cont de utilizator pentru facilităţi şi servicii Internet (maxim 0,5 puncte)0,3 puncte pentru utilizarea diferitelor facilităţi şi servicii Internet (maxim 1,5 puncte)

Se acordă 1 punct din oficiu.Instrucţiuni pentru evaluatori

324

Pentru punctajul maxim se va ţine seama de conţinutul ştiinţific al materialelor din portofoliu, de respectarea regulilor şi recomandărilor de tehnoredactare, utilizarea limbajului de specialitate, creativitate, abilităţi practice.

325

Testul sumativ 2


Competenţe Formatează elementele de conţinut ale site-ului cu ajutorul software-ului specific. Realizează publicarea site-ului Web creat

Prezentarea testuluiAcest test poate fi utilizat pentru evaluarea sumativă a competenţelor a doua şi a treia a modulului.



Condiţiile în care se recomandă a fi realizată evaluareaTestul se va susţine în laborator, iar proba practică se va realiza utilizând calculatorul.

Enunţ: I.Pentru fiecare din cerinţele de mai jos scrieţi litera corespunzătoare răspunsului corect:1. Setarea culorii pentru tot textul din pagină se face cu:

a) <FONT color="culoare">b) <BODY fontcolor="culoare">c) <BODY text="culoare">

2. Ce este incorect în exemplul următor?<UL>

<LI>Limbaje de programare<OL>

<LI>C++<LI>Perl<LI>Java

</OL><LI>Sisteme de operare><OL>

<LI>MSDos<LI>Unix

</UL></OL>a) Nu este permisă imbricarea listelor neordonate cu liste ordonate.b) Este absentă eticheta de închidere </LI>.c) Etichetele <UL> şi <OL> nu sunt închise corect.

3. Care este rolul etichetei <BR>?a) Trecerea la un rând noub) Inserarea unei linii libere în textc) Inserarea unei linii orizontale

4. Pentru a preciza numele fişierului spre care se face legătura se foloseşte atributul:

326

a) nameb) hrefc) file

5. Care dintre următoarele construcţii are drept efect folosirea imaginii img.gif ca legătură?a) <A href="imag.html"></A><IMG src="img.gif>b) <A src="imag.html><IMG href="img.gif"></A>c) <A href="imag.html><IMG src="img.gif"></A>

6. O listă ordonată este introdusă prin eticheta:a) <UL>b) <OL>c) <DL>

7. La ce serveşte eticheta <TD>?a) Pentru a insera un tabel în pagină.b) Pentru a insera o linie într-un tabel.c) Pentru a insera o celulă de date într-o linie a tabelului.

8. Ce efect are următoarea construcţie:<TABLE border cellspacing="5" cellpadding="10">?a) Textul din celule este distanţat cu 5 pixeli faţă de chenarul celulelor, iar celulele sunt

distanţate între ele cu 10 pixeli.b) Textul din celule este distanţat cu 10 pixeli faţă de chenarul celulelor, iar celulele

sunt distanţate între ele cu 5 pixeli.c) Chenarul tabelului are grosimea de 5 pixeli iar chenarul celulelor grosimea de 10

pixeli.

9. Cum se introduce un cadru în pagină?a) Prin eticheta <FRAMESET>b) Prin eticheta <FRAME>c) Prin eticheta <SRC>

10. De la ce provine acronimul PHP?a. Private Home Pageb. PHP: Hypertext Preprocessorc. Personal Hypertext Processord. PHP Hypertext Processor

11. Ce delimitatori se folosesc pentru un script PHP ?a. <&> ... </&>b. <?php> ... </?>c. <?php ... ?>

12. Cu ce încep variabilele în PHP?a. &b. @c. $

13. Pentru şirurile de caractere se folosesc delimitatorii :a. Numai "

327

b. ' şi "c. Numai '

14. Alegeţi metoda corectă de conectare la o bază de date :a. connect_mysql("localhost");b. mysql_connect("localhost");c. mysql_open("localhost");

15. Analizaţi scriptul următor FUNCTION TEST(){ ECHO "BINE AI VENIT!\n"; }test();

şi spuneţi ce va afişa:a. bine ai venit!b. nimic, funcţia apelată nu corespunde cu declaraţia funcţieic. BINE AI VENIT!

16. Cum sunt delimitate comentariile în PHP?a. // ... \\b. -- ... –c. /* ... */

17. Cum se defineşte constanta NRE=2.71a. define(NRE, 2.71);b. def NRE = 2.71;c. const(NRE, 2.71);

18. Care dintre următoarele nu este un operator de comparaţie valid?a. !=b. <=>c. ===

19. Ce înseamnă SQL?a. Strong Question Language b. Structured Query Languagec. Structured Question Language

20. Ce instrucţiune SQL este folosită pentru a sterge date dintr-o baza de date?a. ERASEb. REMOVEc. DELETE

21. Cum seelctaţi coloana "coloanaC" din tabela "tabelaT"?a. EXTRACT coloanaC FROM tabelaTb. SELECT coloanaC FROM tabelaTc. SELECT tabelaT.coloanaC

22. Cum selectaţi toate coloanele din tabela "PERSONAL"?a. SELECT [all] FROM PERSONALb. SELECT * FROM PERSONAL

328

c. SELECT All PERSONAL

23. Ce instrucţiune SQL este folosită pentru a sorta rezultatele?a. SORT BY b. ORDER BYc. ARRANGE BY

24. Cum introduceţi "VALOARE" în coloana "C1" a tabelei "TABEL"?a. INSERT INTO TABEL (C1) VALUES ('VALOARE')b. INSERT ('VALOARE') INTO TABEL (C1)c. INSERT INTO TABEL ('VALOARE') INTO C1

25. Cum se poate obţine numărul înregistrărilor din tabela "ANGAJATI"?a. SELECT COUNT(*) FROM ANGAJATIb. SELECT COLUMNS() FROM ANGAJATIc. SELECT sizeof(*) FROM ANGAJATI

26. Ce fel de lock blochează accesul tuturor userilor la o tabelă?a. READ ONLYb. SHAREDc. EXCLUSIVE

II. Apreciaţi valoarea de adevăr (adevărat sau fals) a următoarelor enunţuri : a. Un text scris pe aceeaşi linie cu o etichetă de titlu este afişat sub titlu, chiar dacă nu

este prezentă eticheta <BR>.b. Eticheta <LI> serveşte pentru a introduce fiecare element al unei liste de definiţiic. Prin eticheta <INPUT> se pot introduce în formular meniuri derulante.d. Nu este permisă referinţa la alte fişiere decât fişierele HTML.e. Eticheta <A> serveşte la scrierea textului cu caractere Arial.f. Următoarea expresie php este corectă (fără eroare) : echo 'Test PHP';g. Valoarea variabilei $c după execuția secvenței $a = 5.7; $b = 12; $c = (int)$a + $b;este 17,7

III. Rezolvaţi cerinţele de mai jos:

a. Realizaţi o construcţie care împarte pagina în două cadre de tip coloană, cel de-al doilea fiind împărţit în două cadre de tip linie

b. Realizaţi o construcţie care aliniază Text1 la stânga, Text2 la dreapta, cu o linie liberă între ele

c. Realizaţi un html care construieşte o listă de imagini marcate prin bulined. Realizaţi formular pentru upload fisiere e. Realizaţi un script php trimiterea unui mail la care adaugam header aditional cu

campurile From, Cc, Bcc. Se vor folosi caracterele speciale \r\n pentru afisarea fiecarei informatii pe un nou rand.

Instrucţiuni pentru elevi Elevii vor răspunde cerinţelor testului


329

1 punct din oficiuI. Se acordă 0,2 puncte pentru fiecare răspuns corect (26x0,2=5,2)II. Se acordă 0,3 puncte pentru fiecare răspuns corect (7x0,2=1,4)III. a. 0,4 puncteb. 0,3 punctec. 0,3 puncted. 0,7 punctee. 0,7 puncte

Barem de corectare şi notare: I.

1. c2. c3. a4. b5. c6. b7. c8. b9. b10.b11.c12.c13.b14.b15.c16.c17.a18.b19.b20.c21.b22.b23.b24.a25.a26.c

II. a. Ab. Fc. Fd. Ae. Ff. Ag. F

III.

a. <HTML><FRAMESET cols="*, *">

330

<FRAME src="frame1.html"><FRAMESET rows="*, *"><FRAME src="frame2.html"><FRAME src="frame3.html'></FRAMESET></FRAMESET></HTML>

b.<P>Text1<P align="right">Text2

c.<UL><LI><IMG src="pic1.gif"><LI><IMG src="pic2.gif"></UL>

d.<form method="post" action="exemplu5_4.php"enctype="multipart/form-data">Fisier pentru upload: <input type="file" name="file"><br><input type="submit" value="Trimite"></form>/* urmeaza fisierul exemplu5_4.php */<?php$a=$_FILES["file"]["size"];$b=$_FILES["file"]["name"];$c=$_FILES["file"]["tmp_name"];$d=$_FILES["file"]["type"];if(($a<10000) && ($a>0)) {move_uploaded_file($c,$b);echo "Original file name: ".$b."<br>";echo "File name after upload: ".$c."<br>";echo "File size: ".$a."<br>";echo "File type: ".$d;}?>

e.$to="[email protected]";$subiect="functia mail";$mesaj="Mail trimis cu functia mail din PHP";$headers = 'MIME-Version: 1.0'."\r\n";$headers .= 'Content-type: text/html; charset=iso-8859-1'."\r\n";$headers .= 'From: [email protected]'."\r\n";$headers .= 'Cc: [email protected]'."\r\n";$headers .= 'Bcc: [email protected]'."\r\n";mail($to, $subiect, $mesaj, $headers);

Instrucţiuni pentru evaluatori Pentru fiecare răspuns corect, indiferent de formulare sau formatul de scriere (text, grafic, schemă etc.) se va acorda punctajul prevăzut în barem. Punctajul este strict informativ, se pot folosi numai o parte dintre itemi.

331

Testul sumativ 3


Competenţe Formatează elementele de conţinut ale site-ului cu ajutorul software-ului specific Realizează publicarea site-ului Web creat

Prezentarea testuluiAcest test poate fi utilizat pentru evaluarea sumativă a competenţelor a doua şi a treia a modulului.

Tipul testului: probă orală şi practicăDurata evaluării Realizarea proiectului se va face pe parcursul celor 30 de ore de pregătire practică.

Enunţ: Realizaţi un proiect cu tema ”Crearea unui site web”,pentru :

- Firmă de transport- Agenţie turistică- Unitate de învăţământ- Librărie virtuală- Florărie- Organizator de evenimente festive- Firmă de curierat- Firmă de construcţii- Închirieri auto

Instrucţiuni pentru elevi Fiecare elev îşi va alege una dintre teme pentru care va realiza un site web. Elevul va imagina ce anume ar trebui prezentat pe site-ul respectiv in funcţie de destinaţia acestuia, respectând cerinţele de conţinut şi cele de web design. Fiecare site va conţine următoarele elemente specifice: text, imagini, sunet, filme, hărţi de imagini, obiecte ce conţin animaţii şi interactivitate, formulare, tabele, cadre, baze de date, fişiere, legături (link-uri).Se va realiza alegerea (obţinerea) unui nume de domeniu, găsirea unui server-gazdă pentru site . Se va face publicarea site-ului( transferul datelor pe server, organizarea datelor pe server, administrare, actualizare şi îmbunătăţire permanenta a conţinutului site-ului)

Criteriile de evaluare şi notare Criteriile de evaluare a proiectului sunt :

conţinut ştiinţific, încadrare în termene, redactare documentaţie, culegere informaţii, analiza informaţiilor, selectarea informaţiilor, comportament, utilizare resurse,

332

materiale de prezentare.


FIŞA DE EVALUARE A PROIECTULUI

1. Nume / prenume candidat ……………………………………………………………2. Tema proiectului ……………………………………………………………………....3. Data începerii activităţilor la proiect …………………………………………………4. Competenţe vizate / implicate în realizarea / execuţia proiectului - Utilizează resurse Web şi tehnologii pentru realizarea site-urilor Web - Formatează elementele de conţinut ale site-ului cu ajutorul software-ului specific.- Realizează publicarea site-ului Web creat.- Proiectează structura unei baze de date.- Interoghează baze de date.- Administrează baze de date.- Utilizează software specific în procesarea textului.

Aprecierea calităţii proiectului

Criteriul DA/NU Observaţii1. Proiectul răspunde temei primite din puncte de vedere al conţinutului2. În site sunt incluse elemente de conținut

TexteImagini Sunet Hărţi de imagini Obiecte ce conţin animaţii Formulare Tabele Cadre baze de date Fişiere Legături (link-uri) Scripturi

3. Amplasarea elementelor: formulare, meniuri, bare de instrumente, butoane, casete de text, grid-urilor, liste, ferestre, inserarea de etichete, comentarii/indicaţii (tooltips), ghiduri de utilizare, este realizată cu respectarea regulilor de design.4. Sunt utilizate scripturi atât pe partea de client cât şi pe partea de server5. Are integrata o baza de date care poate fi accesată şi partajată cu mai mulţi utilizatori6. Respectă legea dreptului de autor7. Site-ul a fost testat conform standardelor în vigoare8. Alegerea unui nume reprezentativ, rezervare domeniu gratuit9. Găzduire site

10. Transferul datelor pe server, organizarea datelor pe server, administrare, actualizare şi îmbunătăţire permanenta a conţinutului site-ului.

333

Pe lângă fişa de evaluare a proiectului se mai poate utiliza o fisă de evaluare a prezentării:

Fişă de evaluare a prezentării

Numele şi prenumele elevului _____________________________________Data _______________________

Criterii de evaluare

Foarte bine2,5 puncte

Bine1,5 puncte

Satisfăcător1 punct

Punctaj / criteriu

Prezentare; creativitate şi originalitate, utilizarea adecvată a informaţiilor şi resurselor

Original şi creativ. Utilizare eficientă şi adecvată a informaţiilor şi resurselor. Prezentare foarte atractivă.

Destul de creativ şi original. Utilizarea destul de adecvată a resurselor şi informaţiilor. Prezentare destul de atractivă.

Nu a utilizat suficient resursele şi informaţiile. Fără originalitate şi creativitate în realizarea produsului.

Organizare şi eficienţă: selectare adecvată a materialelor, accesibilitate, încadrare în timp, prezentare produs

Utilizarea surdelor de informare şi documentare foarte diversificate. Stabilirea unui plan de acţiune şi respectarea riguroasă a acestuia.

Utilizarea surselor de documentare destul de variate. Respectarea timpului de realizare dar fără stabilirea unui plan de acţiune.

Utilizarea unui număr redus de surse de informare şi documentare. Nerespectarea întocmai a timpului de realizare a produsului.

Limbaj: claritate, accesibilitate, corectitudine gramaticală şi ortografică

Limbaj de comunicare clar, adecvat, fără greşeli gramaticale sau de ortografie.

Limbaj de comunicare aproape clar şi adecvat, cu puţine greşeli de exprimare şi de ortografie.

Limbaj de comunicare inadecvat, incoerent şi cu greşeli gramaticale şi de ortografie.

Prezentare estetică, artistică: originalitate, utilizare elemente grafice, structurarea elementelor şi informaţiilor

Materiale de prezentare originale, elemente grafice deosebite, elementele informaţionale structurate adecvat şi profesionist.

Materiale de prezentare interesante , elemente grafice adecvate, informaţiile structurate bine şi oarecum original.

Materiale de prezentare sumar realizate, inadecvat, elemente grafice simple sau slab executate, fără originalitate.

Total

Instrucţiuni pentru evaluatori Pe parcursul realizării proiectului evaluatorul poate utiliza următoarele instrumente:

334

diagrama KWL – se completează de către fiecare elev la începutul activității de realizare a proiectului

Numele şi prenumele ………………………………………….Vă rog să completaţi tabelul de mai jos.

Ce ştiu Ce aş vrea să ştiu Ce am învăţat

Foaie de observaţii elevi

Foaie de observaţii eleviNume Este

preocupat de realizarea temei

Ordonat Dezorganizat Structurează bine informaţia

Atent la detalii

Alte obervaţii

Evaluarea finală se va face cu ajutorul celor 2 fişe. Nota pe care elevul o va primi se poate calcula ca o medie între punctajele obținute pentru realizare şi pentru prezentare , cu o formulă de forma următoare

Nota=

335

BibliografieCrearea site-urilor Web

1. Standardul de Pregătire Profesională pentru calificarea ANALIST PROGRAMATOR www.tvet.ro, 2009

2. Curriculum pentru calificarea ANALIST PROGRAMATOR www.tvet.ro, 20093. McFredies, Paul. (2003). Crearea paginilor Web, București: Editura B.I.C.ALL4. Williams, Robin. Tollett, John (2003). Design pentru Web, București: Editura Corint5. Gugoiu, Teodoru. (2005). HTML, XHTML, CSS și XML prin exemple – Ghid practic,

București: Editura Teora6. ***. La http://www.primulpas.ro/ftp.htm. 25.04.20097. ***. La http://www.tutoriale.far-php.ro/index.php. 29.04.20098. ***. La http://facultate.regielive.ro/cursuri/calculatoare/webdesign-69744.html?

in=cursuri&s=sit%20web. 28.04.2009 9. ***.Lahttp://facultate.regielive.ro/cursuri/calculatoare_alte_domenii/

dezvoltarea_site_urilor_web-53607.html?in=cursuri&s=sit%20web . 28.04.2009 10. ***.Lahttp://facultate.regielive.ro/cursuri/calculatoare/curs_html-5747.html?

in=cursuri&s=sit%20web. 30.04.200911. ***.Lahttp://facultate.regielive.ro/cursuri/calculatoare/xml_tehnologii-52577.html?

in=cursuri&s=xml . 29.04.200912. ***. La http://facultate.regielive.ro/cursuri/limbaje_de_programare/curs_php-

51674.html?in=cursuri&s=sit%20web. 30.04.200913. ***.La http://facultate.regielive.ro/cursuri/calculatoare/pagini_web_dinamice-

73641.html?in=cursuri&s=scriptur%20web. 02.05.200914. ***.La

http://facultate.regielive.ro/cursuri/automatica_calculatoare/javascript_si_world_wide_web-44356.html?in=cursuri&s=scriptur%20web. 02.05.2009

15. ***. La http://facultate.regielive.ro/cursuri/automatica_calculatoare/javascript_si_world_wide_web-44356.html?in=cursuri&s=javascript. 02.05.2009

16. ***.La http://facultate.regielive.ro/cursuri/calculatoare_automatica/baze_de_date_sql-749.html?in=cursuri&s=sql. 02.05.2009

17. ***.Lahttp://facultate.regielive.ro/cursuri/calculatoare/structuri_de_date-59836.html?in=cursuri&s=structur. 02.05.2009

18. ***.La http://facultate.regielive.ro/cursuri/limbaje_de_programare/dezvoltarea_de_aplicatii_web_folosind_limbajul_de_programare_java-48618.html?in=cursuri&s=xml. 02.05.2009

19. ***.La http://www.softpageinternet.ro/manual_html/Capitole/Cuprins.htm. 02.05.2009

20. ***.La http://facultate.regielive.ro/cursuri/calculatoare/xml_tehnologii-52577.html?in=cursuri&s=xml . 02.05.2009

21. ***.La http://www.afaceri.net/WEBDESIGN/PROIECTARE/MACHETARE/Grafica/Iconuri.htm . 02.05.2009

22. Robin,Williams. John, Tollett. (2003). Design pentru Web Ghid pentru crearea, proiectarea şi publicarea propriului site Web, Bucureşti: Editura Corint

336

http://www.afaceri.net/WEBDESIGN/PROIECTARE/MACHETARE/Grafica/Iconuri.htm%20.%2002.05.2009

http://www.afaceri.net/WEBDESIGN/PROIECTARE/MACHETARE/Grafica/Iconuri.htm%20.%2002.05.2009

http://facultate.regielive.ro/cursuri/calculatoare/xml_tehnologii-52577.html?in=cursuri&s=xml


http://www.softpageinternet.ro/manual_html/Capitole/Cuprins.htm

http://facultate.regielive.ro/cursuri/limbaje_de_programare/dezvoltarea_de_aplicatii_web_folosind_limbajul_de_programare_java-48618.html?in=cursuri&s=xml

http://facultate.regielive.ro/cursuri/limbaje_de_programare/dezvoltarea_de_aplicatii_web_folosind_limbajul_de_programare_java-48618.html?in=cursuri&s=xml

http://facultate.regielive.ro/cursuri/calculatoare/structuri_de_date-59836.html?in=cursuri&s=structur

http://facultate.regielive.ro/cursuri/calculatoare/structuri_de_date-59836.html?in=cursuri&s=structur

http://facultate.regielive.ro/cursuri/calculatoare_automatica/baze_de_date_sql-749.html?in=cursuri&s=sql

http://facultate.regielive.ro/cursuri/calculatoare_automatica/baze_de_date_sql-749.html?in=cursuri&s=sql

http://facultate.regielive.ro/cursuri/automatica_calculatoare/javascript_si_world_wide_web-44356.html?in=cursuri&s=javascript

http://facultate.regielive.ro/cursuri/automatica_calculatoare/javascript_si_world_wide_web-44356.html?in=cursuri&s=javascript

http://facultate.regielive.ro/cursuri/automatica_calculatoare/javascript_si_world_wide_web-44356.html?in=cursuri&s=scriptur%20web

http://facultate.regielive.ro/cursuri/automatica_calculatoare/javascript_si_world_wide_web-44356.html?in=cursuri&s=scriptur%20web

http://facultate.regielive.ro/cursuri/calculatoare/pagini_web_dinamice-73641.html?in=cursuri&s=scriptur%20web

http://facultate.regielive.ro/cursuri/calculatoare/pagini_web_dinamice-73641.html?in=cursuri&s=scriptur%20web

http://facultate.regielive.ro/cursuri/limbaje_de_programare/curs_php-51674.html?in=cursuri&s=sit%20web

http://facultate.regielive.ro/cursuri/limbaje_de_programare/curs_php-51674.html?in=cursuri&s=sit%20web



http://facultate.regielive.ro/cursuri/calculatoare/curs_html-5747.html?in=cursuri&s=sit%20web

http://facultate.regielive.ro/cursuri/calculatoare/curs_html-5747.html?in=cursuri&s=sit%20web

http://facultate.regielive.ro/cursuri/calculatoare_alte_domenii/dezvoltarea_site_urilor_web-53607.html?in=cursuri&s=sit%20web

http://facultate.regielive.ro/cursuri/calculatoare_alte_domenii/dezvoltarea_site_urilor_web-53607.html?in=cursuri&s=sit%20web

http://facultate.regielive.ro/cursuri/calculatoare/webdesign-69744.html?in=cursuri&s=sit%20web

http://facultate.regielive.ro/cursuri/calculatoare/webdesign-69744.html?in=cursuri&s=sit%20web

http://www.tutoriale.far-php.ro/index.php

http://www.primulpas.ro/ftp.htm.%2025.04.2009

http://www.tvet.ro/

http://www.tvet.ro/

MODULUL IX: Utilizarea bazelor de date

337

AUTORI:



COORDONATOR:

GIOVANNA STĂNICĂ – profesor grad didactic I,

CONSULTANŢĂ:





338

Testul 1

Modulul: Baze de date

Competenţa: Proiectează structura unei baze de date.


- Să identifice corect conceptele fundamentale în lucrul cu bazele de date- Să definească conceptele fundamentale în lucrul cu bazele de date- Să descrie avantajele folosirii bazelor de date

Prezentarea testuluiAcest test poate fi utilizat la sfârşitul de lecţiei cu titlul Concepte fundamentale în lucru nu bazele de date, în vederea evaluării obiectivelor lecţiiei.

Tipul testului: probă scrisăDurata evaluării Timp de lucru: 40 minute

Enunţ:Subiectul I: Încercuiţi răspunsul corect.

1. Care din elementele listei nu pot fi considerate date?a. Evenimente primareb. Faptec. Simbolurid. Adevăruri

2. Colecția de date reprezintă:a. ansamblu de date care se referă la același fenomen, obiect sau situațieb. ansamblu de date care se referă la mai multe fenomene, obiecte sau situațiic. ansamblu de informaţii, adevăruri şi principii învăţate d. ansamblu de date neintegrate într-un context

3. Care dintre elementele listei reprezintă un model de date bazat pe obiecte?a. Modelul relaţionalb. Modelul semanticc. Modelul cadrud. Modelul reţea

4. Care dintre elementele listei reprezintă un element definitoriu pentru o bază de date?

a. Integritatea datelorb. Dependenţa datelorc. Redundanţa crescută a datelord. Utilizarea datelor fără impunerea unor restricţii de integritate

5. În cazul arhitecturii pe trei niveluri există trei tipuri de scheme. Care dintre următoarele nu reprezintă o schemă corespunzătoare acestei arhitecturi?

a. Schema externăb. Schema internăc. Schema conceptualăd. Schema orientată obiect

Subiectul II

339

Identificaţi corespondenţele corecte care se pot stabili între elemente ale coloanei A şi cele ale coloanei B.Coloana A Coloana B

1. Facilităţi ale bazelor de date2. Model bazat pe înregistrări3. Model bazat pe obiect4. Schema bazei de date

a. ierarhicb. Abstractizarea datelor, partajarea

datelorc. Descrierea fizică a bazei de date d. Funcţionale. Descrierea generală a unei baze

de date

Subiectul IIICompletaţi următoarele enunţuri

1. Structurile de date pot fi omogene sau ....................................., în funcţie de tipul datelor conţinute în structură

2. Sistemul de gestiune a bazelor de date reprezintă un pachet de programe care permite ................................., crearea, ...................... şi accesul controlat la baza de date.

3. Utilizarea sistemului de baze de date şi a sistemelor de gestiune a bazelor de date permite .............................. dintre definirea datelor şi programele de aplicaţie.

Instrucţiuni pentru elevi La Subiectul I există un singur răspuns corect.La Subiectul II unul dintre elementele coloanei B va rămâne neutilizat.

Criteriile de evaluare şi notare Se acordă 10 puncte astfel:1 punct din oficiuSubiectul I: pentru fiecare răspuns corect se acordă 1 punctSubiectul II: pentru fiecare asociere corectă se acordă 0,5 puncteSubiectul III: pentru răspunsul corect se acordă 0,5 puncte


Subiectul I ..............................................................................5 puncte

Se acordă câte 1 punct pentru fiecare răspuns corect.1-d, 2-a, 3-b, 4-a, 5-d

Subiectul II ...............................................................................2 puncteSe acordă câte 0,5 puncte pentru fiecare răspuns corect.1-b, 2-a, 3-d, 4-eSubiectul III ...............................................................................2 puncteSe acordă câte 0,5 puncte pentru fiecare răspuns corect.

1. Neomogene2. Definirea

Întreţinerea3. Independenţa


340

Testul 2




- Să identifice corect conceptele fundamentale în lucrul cu bazele de date relaţionale- Să definească conceptele fundamentale în lucrul cu bazele de date relaţionale

Prezentarea testuluiAcest test poate fi utilizat la finalul unui grup de lecţii cu tema Baze de date. Concepte fundamentale în vederea evaluării rezultatelor învăţării.



Enunţ:

Subiectul I Încercuiţi răspunsul corect1. Modelul relaţional se bazează pe conceptul matematic de:

a. Operaţie aritmeticăb. Relaţiec. Calcul geometricd. Calcul vectorial

2. Care dintre elementele listei reprezintă definiţia cheii primare?a. Un set de atribute care au aceeaşi valoare b. Un atribut sau un set de atribute care identifică în mod unic fiecare tupluc. Un set de atribute nulld. Un set de atribute strict necesare definirii fiecărui tuplu

3. Care dintre elementele listei nu reprezintă o proprietate a unei relaţii?a. Are o denumire distinctăb. Toate valorile unui atribut aparţin aceluiaşi domeniuc. Fiecare atribut are o denumire distinctăd. Pot exista dubluri ale tuplurilor

4. Fie relaţia:IdElev Nume Premune Data_nasterii Adresa1 Popa Marin 1-0ct-1997 Str. Jiului, nr. 19, Buc2 Marin Simona 19-Dec-1998 Str. N. Iorga, nr. 10, Ilfov3 Ionescu David 2-Mai-1996 Str. R.Beller, nr. 25, Buc

Gradul relaţiei este:a. 4b. 3c. 0d. 2

5. Fie relaţia:

341

IdElev Nume Premune Data_nasterii Adresa1 Popa Marin 1-0ct-1997 Str. Jiului, nr. 19, Buc2 Marin Simona 19-Dec-1998 Str. N. Iorga, nr. 10, Ilfov3 Ionescu David 2-Mai-1996 Str. R.Beller, nr. 25, Buc

Cardinalitatea relaţiei este:a. 4b. 3c. 0d. 2

Subiectul II Identificaţi corespondenţele corecte care se pot stabili între elementele coloanei A şi cele ale coloanei B.Coloana A Coloana B

7. Reguli de integritate8. Cheia primară9. Supercheie10.Domeniul

h. Este obligatorie şi este unicăi. Integritatea entităţilor, integritatea

referenţialăj. Numărul de rânduri ale unei

relaţii.k. Poate conţine şi atribute care

nusunt necesare pentru identificarea unică.

l. Mulţime de valori permisă pentru unul sau mai multe atribute.

Subiectul IIICompletaţi următoarele enunţuri:

1. Integritatea .................................... se referă la imposibilitatea cheii primare de a avea valoarea null.

2. Cheia ............................................ este un atribut sau un set de atribute din cadrul unei relaţii care se potriveşte cu cheia primară a altei relaţii.

3. La baza limbajelor relaţionale stau ................................................... şi .....................................................................

Instrucţiuni pentru elevi La Subiectul I există un singur răspuns corect.La Subiectul II unul dintre elementele coloanei B va rămâne neutilizat.

Criteriile de evaluare şi notare Se acordă 10 puncte astfel:1 punct din oficiuSubiectul I: pentru fiecare răspuns corect se acordă 1 punctSubiectul II: pentru fiecare asociere corectă se acordă 0,5 puncteSubiectul III: pentru răspunsul corect se acordă 0,5 puncte


Subiectul I ..............................................................................5 puncteSe acordă câte 1 punct pentru fiecare răspuns corect.

1-d, 2-b, 3-d, 4-a, 5-bSubiectul II ...............................................................................2 puncteSe acordă câte 0,5 puncte pentru fiecare răspuns corect.

342

1-b, 2-a, 3-d, 4-eSubiectul III ...............................................................................2 puncteSe acordă câte 0,5 puncte pentru fiecare răspuns corect.

1. Entităţilor2. Străină3. Algebra relaţională

Calculul predicatelor


343

Testul 3




- Să cunoască tipurile de dependenţele funcţionale dintre atributele unei relaţii

Prezentarea testuluiAcest test poate fi utilizat în timpul lecţiei cu tema Dependenţe funcţionale.Tipul testului: probă orală


Condiţiile în care se recomandă a fi realizată evaluareaTestul are loc în sala de clasă sau în laboratorul de informatică. Profesorul va prezenta întrebările/cerinţele în timpul lecţiei utilizând o prezentare multimedia/PowerPoint.

Enunţuri:Subiectul I. Fie relaţia Personal cu următoarele atribute:

a. Fie dependenţa funcţională IdPersoanaNumePersoana. Care este determinatul acestei dependenţe?

b. Daţi trei exemple de dependenţe funcţionale pentru relaţia personal altele decât cea de la punctul a.

c. Pentru exemplul dat identificaţi două dependenţe funcţionale totale.

Subiectul II. Fie relaţiile Personal şi Departament cu următoarele atribute

Personal

IdPersoana NumePersoana PrenumePersoana Functie Salariu Coddepartament

1 Pop Maria profesor 600 1

2 Avram Ion maistru instructor

550 3

3 Ivan Felicia secretar 450 4

4 Popa Maria administrator 350 5

5 Iordan Marian Profesor 600 1

Personal

IdPersoana NumePersoana PrenumePersoana Functie Salariu

1 Pop Maria profesor 500

2 Avram Ion maistru instructor 400

3 Ivan Felicia profesor 500

4 Antim Maria director 600

344

Departament

IdDep NumeDep LocatieDep MailDep TelefonInteriorDep

1 Cancelarie Cladirea A1 [email protected] 115

2 Magazie Cladirea A2 [email protected] 113

3 Atelier Cladirea Atelier [email protected] 114

4 Secretariat Cladirea A1 [email protected] 111

5 Administratie Cladirea C1 [email protected] 112

6 Contabilitate Cladirea C1 [email protected] 116

a. Identificaţi o dependenţă funcţională parţial independentă care poate fi stabilită între atributele celor două relaţii. Explicaţi alegerea făcută.

b. Identificaţi o dependenţă funcţională tranzitivă care poate fi stabilită între atributele celor două relaţii. Explicaţi alegerea făcută.

Subiectul III. Fie relaţiile Elev, Disciplina, Note ce memorează date cu privire la elevii unei şcoli, disciplinele pe care aceştia le studiază şi notele pe care aceştia le primesc la disciplinele studiate. Explicaţi cum se poate crea o dependenţă multivaloare între atributele celor trei relaţii.

Instrucţiuni pentru elevi Răspunsul corect la unul dintre subiecte reprezintă o evaluare parţială care poate fi transformată în notă împreună cu alte răspunsuri date de acelaşi elev.

Criteriile de evaluare şi notare Se acordă 10 puncte astfel:1 punct din oficiuSubiectul I: pentru fiecare răspuns corect se acordă 3 puncteSubiectul II: pentru fiecare asociere corectă se acordă 3 puncteSubiectul III: pentru răspunsul corect se acordă 3 puncte


Subiectul I ....................................................................................3 punctea. IdPersoana ......................................................................0,5 puncteb. IdPersoanaPrenumePersoana.....................................0,5 puncte

IdPersoanaSalariu........................................................0,5 puncteIdPersoanaFuncţie.......................................................0,5 puncte

c. NumePersoana, PrenumePersoanaFuncţie................0,5 puncteNumePersoana, PrenumePersoanaSalariu................0,5 puncte

Subiectul II ..................................................................................3 punctea. IdPersoana, FuncţieIdDepartament................................1 punctFiecare persoană identificată prin IdPersoană aparține unui singur departament, respectiv o funcţie aparţine de asemenea unui singur departament. Dacă eliminăm fie IdPersoană sau Funcţie dependenţa se menţine.

b. IdPersoanaCodDepartament............................................1 punctCodDepartamentMailDepartament

345

IdPersoana nu este dependent funcţional de CodDepartament şi nici de MailDepartament, prin urmare atributul IdPersoana este dependent trazitiv de MailDepartament.

Subiectul III .................................................................................3 puncteUn elev studiază mai multe discipline şi pentru fiecare disciplină primeşte mai multe note. Presupunând că fiecare disciplină poate fi codificata prin IdDisciplină, dependenţa multivaloare ar putea fi scrisă:NumeElev IdDisciplinaIdDisciplinaNota

Instrucţiuni pentru evaluatori Pentru fiecare răspuns corect, se va acorda punctajul prevăzut în barem. Răspunsul corect la unul dintre subiecte reprezintă o evaluare parţială care poate fi transformată în notă împreună cu alte răspunsuri date de acelaşi elev. Întrebările se pun în timpul lecţiei pe măsură ce se prezintă conţinutul „Dependenţe funcţionale”.

346

Testul 4




- Să identifice problemele asociate redundanţei datelor- Să identificarea diferitelor tipuri de anomalii ale actualizării datelor din bazele de

date

Prezentarea testuluiAcest test poate fi utilizat la finalul lecţiei cu tema Anomalii în proiectarea bazelor de date.



Condiţiile în care se recomandă a fi realizată evaluareaTestul are loc în laboratorul de informatică. Profesorul va prezenta cerinţele la sfârşitul lecţiei utilizând o prezentare multimedia/PowerPoint.

Enunţ:

Fie o bază de date care memorează datele cu privire la filialele unei companii. În cadrul acestei baze de date presupunem că ar exista o relaţie Personal cu următoarea structură:

PersonalIdAng NumeAng AdresaAng TelefonAng Functie Salariu IdFiliala AdresaFiliala TelefonFiliala

1 Pop Marin Bucuresti 233445567 General Manager 4000 1 Bucuresti 55566778

2 c Iasi 34567889 Manager FIN 3000 2 Iasi 45555333

3 Iorga Gina Bucuresti 883445567 Manager RU 3000 1 Bucuresti 55566778

4 Avram Alin Ploiesti 45324677 Contabil 1200 3 Ploiesti 44444222

5 Bira Alina Ploiesti 34556666 Asistent 1200 3 Ploiesti 44444222

Analizaţi cu atenţie relaţia Personal şi răspundeţi la urmatoarele cerinţe:1. Există date redundante? În caz afirmativ daţi un exemplu.2. Ce probleme pot crea relaţiile care conţin date redundante?3. Există anomalii asociate tabelului? În caz afirmativ argumentaţi răspunsul prin

identificarea tipurilor de anomalii găsite (de inserare, de ştergere, de modificare).

Instrucţiuni pentru elevi Răspunsul corect la unul dintre subiecte reprezintă o evaluare parţială care poate fi transformată în notă împreună cu alte răspunsuri date de acelaşi elev.


347

1 punct din oficiuCerinţa 1: 2 puncteCerinţa 2: 2 puncteCerinţa 3: 5 puncte


Cerinţa 1: 2 puncteDA.............................................................................................................0,5 puncteDate redundante: datele referitoare la filială sunt repetate pentru fiecare membru al filialei. În relaţie se poate observa că filialele din Bucureşti şi Ploieşti au doi membrii şi la fiecare membru apar codul, adresa, telefonul filialei...........1,5 puncte.

Cerinţa 2: 2 puncteRelaţiile care conţin date redundante pot crea probleme, denumite anomalii de actualizare/reactualizare, care sunt clasificate ca anomalii de inserare, de ştergere şi de modificare...........................................................................................2 puncte.

Cerinţa 3: 5 puncteDA.............................................................................................................0,5 puncte

Anomalii de inserare..................................................................................1,5 puncteLa inserarea unui nou angajat pentru o filială trebuie inserate şi datele corecte despre filială. Dacă se doreşte introducerea unei noi filiale care nu are niciun angajat atunci trebuie introdus unul fictiv, sau introducerea de null-uri pentru atributele care se referă la angajat.

Anomalii de ştergere..................................................................................1,5 puncteÎn cazul în care se doreşte ştergerea tuturor angajaţilor unei filiale se vor pierde şi datele despre filiala respectivă. De exemplu dacă se şterge tuplul ce conţine datele referitoare la angajatul Ion Marina se vor pierde şi informaţiile despre filiala din Iaşi.

Anomalii de modificare/actualizare............................................................1,5 puncteDacă se doreşte modificarea/actualizarea unei filiale (adresa sau telefonul) atunci acestea trebuie modificate în toate rândurile unde apar angajaţia ai filialei respective.

Instrucţiuni pentru evaluatori Pentru fiecare răspuns corect, se va acorda punctajul prevăzut în barem. Răspunsul corect la unul dintre subiecte reprezintă o evaluare parţială care poate fi transformată în notă împreună cu alte răspunsuri date de acelaşi elev. Întrebările se pun în timpul lecţiei pe măsură ce se prezintă conţinutul „Redundanţa datelor. Anomalii asociate datelor”.

348

Testul 5




- Să cunoască formele normale - Să realizeze normalizarea unei relaţii/baze de date

Prezentarea testuluiAcest test poate fi utilizat la finalul unui grup de lecţii cu tema Forme normale în vederea evaluării rezultatelor învăţării.



Enunţ:Fie relaţia Programari cu următoarea structură:

Programari

IdMedic NumeMedic PrenumeMedic

IdPacient NumePacient

PrenumePacient

DataProgramare

CodCabinet

1 Cristea Marin 1 Ion Vasile 05.10.2009 A1

2 Cristea Marin 2 Miclos Andrei 06.10.2009 A1

3 Popa Mihaela 3 Barbu Ana 05.10.2009 A2

4 Irimia Adriana 4 Ion Ionel 07.10.2009 A3

5 Irimia Adriana 5 Serban Ioana 07.10.2009 A1

Analizaţi relaţia şi realizaţi procesul de normaizare a relaţiei până la forma Boyce - Codd. Argumentaţi fiecare formă a procesului de normalizare până la forma cerută.

Instrucţiuni pentru elevi Se vor identifica caracteristicile fiecărei forme şi se vor argumenta deciziile luate privind rafinarea/împărţirea relaţiei în mai multe relaţii.


1 punct din oficiu 1 punct pentru coerenţa prezentării soluţiei 2 puncte pentru fiecare formă normală din cadrul procesului de normalizare.


Forma 1FN: caracterizare 1 punctaplicare algoritm de rafinare 1 punct

Forma 2FN:

349

caracterizare 1 punctaplicare algoritm de rafinare 1 punct

Forma 3FN: caracterizare 1 punctaplicare algoritm de rafinare 1 punct

Forma BCFN: caracterizare 1 punctaplicare algoritm de rafinare 1 punct


350

Testul 6


Competenţe:

Proiectează structura unei baze de date. Interoghează baze de date.


- Să utilizeze elemete de algebră relaţională- Să utilizeze comenzile limbajului SQL pentru interogarea bazelor de date- Să utilizeze facilităţile sistemului de gestiune a bazelor de date privind crearea şi

manipularea datelor din bazele de date

Prezentarea testuluiAcest test poate fi utilizat la finalul unui grup de lecţii cu tema Interogarea bazelor de date în vederea evaluării rezultatelor învăţării.



Condiţiile în care se recomandă a fi realizată evaluareaTestul are în laboratorul de informatică, fiecare elev va primi o foaie cu cerinţele testului şi va rezolva individual subiectele. Pe fiecare calculator va fi instalat în sistem de gestiune a bezelor de date.

Enunţ:Subiectul I - scris

1. Se consideră o relaţia Elev ce reţine date despre elevii unei şcoli, cu următoarele atribute: IdElev, NumeElev, PrenumeElev, CNP, ZiNastere, LunaNastere, AnNastere. Scrieţi operaţia specifică algebrei relaţionale pentru listarea tuturor elevilor care au anul naşterii egal cu 1995.

2. Se consideră relaţia definită la punctul 1. Scrieţi operaţia specifică algebrei relaţionale pentru afişarea tuturor elevilor cu următoarele date: NumeElev, PrenumeElev, AnNastere.

3. Fie o bază de date ce conţine două relaţii una care reţine clasele de la liceu teoretic (ClaseTeoretic) şi alta care reţine clasele de la liceu tehnologic (ClaseTehnologic) conţinând fiecare acelaşi tip de atribute, şi anume: NumeClasa, NumeSpecializare, NumeFormaInv. Scrieţi operaţia specifică algebrei relaţionale pentru listarea tuturor claselor din liceu.

Subiectul II – practicUtilizaţi facilităţile sistemului de gestiune a bazelor de date pentru:

1. Crearea relaţiilor de la subiectul I

351

2. Scrieţi şi executaţi comnezile SQL pentru operaţiile specifice algebrei relaţionale scrise pentru subiectul I.

Instrucţiuni pentru elevi Elevii vor completa fişa de evaluare cu subiectul I, iar pentru subiectul II vor scrie comenzile SQL aferente.

Criteriile de evaluare şi notare Se acordă 10 puncte astfel:1 punct din oficiuSubiectul I: 3 puncte, câte unul pentru fiecare cerinţă.Subiectul II: 3 puncte pentru crearea tabelelor

3 puncte pentru scrierea corectă a comenzilor SQL


Subiectul I ..............................................................................3 puncte1. AnNastere=1995 (Elev)2. ΠNumeElev, PrenumeElev, AnNastere(Elev) 3. ΠNumeClasa, NumeSpecializare, NumeForma(ClaseTeoretic) ΠNumeClasa, NumeSpecializare,

NumeForma(ClaseTehnologic)Se acordă câte un punct pentru fiecare cerinţă

Subiectul II ..........................................................................................6 puncte1. Crearea tabelelor 2 puncte2. SELECT * FROM Elev WHERE AnNastere=1995; 1 punct

SELECT NumeElev, PrenumeElev, AnNastere form Elev; 1 punct

SELECT NumeClasa, NumeSpecializare, NumeFormaInv 2 puncteFROM ClaseTeoreticUNION SELECT NumeClasa, NumeSpecializare, NumeFormaInv FROM ClaseTehnologic;


352

Testul 7


Competenţa:Interoghează baze de date


- Să utilizeze funcţiile de grup în cadrul interogărilor complexe asupra bazelor de date

- Să utilizeze facilităţile sistemului de gestiune a bazelor de date în manipularea complexă a datelor din bazele de date

Prezentarea testuluiAcest test poate fi utilizat la finalul unui grup de lecţii cu tema Interogări complexe , în vederea evaluării rezultatelor învăţării.



Condiţiile în care se recomandă a fi realizată evaluareaTestul are loc în laboratorul de informatică, fiecare elev va primi o foaie cu cerinţele testului şi va rezolva individual subiectele. După finalizarea se vor prezenta soluţiile.

Enunţ:Subiectul I. Fie relaţiile tabElev ce reţine date despre elevii unei şcoli (CodElev, Numele, Prenumele, CodClasa) şi tabClasa (CodClasa, NumeClasa, Specializare, AnStudiu) ce reţine date despre clasele din aceeaşi şcoală. Utilizând facilităţile sistemului de gestiune a bazelor de date realizaţi următoarele cerinţe:

1. Creaţi cele două relaţii şi realizaţi legătura dintre ele prin intermediul atributului CodClasa.

2. Creaţi o interogare care permite afişarea elevilor (Numele, Prenumele, Clasa) de la specializarea „Matematica-informatica”.

Subiectul II. Fie relaţia Angajati cu următoarea structură:tabAngajati

IDAngajat NumeAngajat Salariu Adresa Functia

1 Popa Marin 2500 București Designer

2 Anca Viorel 3000 București Programator

3 Marin Ionela 3500 București Analist

4 Ion Simona 3000 București Programator

5 Stan Ion 3500 București Administrator DB

Utilizând facilităţile sistemului de gestiune a bazelor de date realizaţi următoarele cerinţe:1. Creaţi relaţia tabAngajaţi2. Creaţi interogări care să răspundă următoarelor cerinţe:

a. Afişarea numărului de angajaţi

353

b. Aflarea angajatului cu salariului maxim, minim și mediuc. Aflarea sumei totale a salariilor d. Aflarea numărul de persoane angajate şi bugetul alocat salariilor pentru

fiecare categorie de funcţiie. Aflarea numărul de persoane şi bugetul pentru funcţiile în care sunt mai mult

de 5 angajaţi

Criteriile de evaluare şi notare Se acordă 10 puncte astfel:1 punct din oficiuSubiectul I: 1 punct pentru crearea tabelelor

2 puncte pentru realizarea interogărilor

Subiectul II: 1 punct pentru crearea tabelului5 puncte pentru scrierea corectă a comenzilor SQL (câte un punct pentru fiecare)


Subiectul I ...........................................................................................3 puncte1. Crearea tabelelor şi legăturii .....................................................1,5 puncte2. SELECT tabElevi.NumeElev, tabElevi.PrenumeElev, tabClase.NumeClasa, FROM

tabClase, tabElevi WHERE tabClase.IDClasa = tabElevi.IDClase and tabClase.NumeSpecializare like ”Matematica-Informatica” ORDER BY NumeElev; ...................................................................................1,5 puncte

Subiectul II ..........................................................................................6 puncte1. Crearea relaţiei 1 punct

2. a. SELECT COUNT(NumeAngajat) AS TotalAngajatiFROM tabAngajati; 1 punct2.b SELECT MAX(Salariu) AS Maxim, MIN(Salariu) AS Minim, AVG (Salariu) AS Mediu FROM tabAngajati; 1 punct2.c SELECT SUM(Salariu) AS BugetSalariu FROM tabAngajati; 1 punct

2.d SELECT count(IdAngajat) AS NrPersoane, Functia, sum(Salariu) as TotalSalariu FROM tabAngajati GROUP BY Functia; 1 punct

2.e SELECT count(IdAngajat) AS NrPersoane, Functia, sum(Salariu) as TotalSalariu FROM tabAngajati GROUP BY Functia HAVING COUNT(IdAngajat)>5; 1 punct


354

Testul 8


Competenţa: Administrează baze de date


- Să cunoască scopul şi sfera securităţii bazelor de date- Să identifice posibilele pericole care afectează bazele de date- Să cunoască şi să implementeze mecanisme de asigurarea securităţii bazelor de

date-

Prezentarea testuluiAcest test poate fi utilizat la finalul unui grup de lecţii cu tema Securitatea bazelor de date în vederea evaluării rezultatelor învăţării .



Condiţiile în care se recomandă a fi realizată evaluareaTestul are loc în laboratorul de informatică, fiecare calculator are instalat un SGBD.

Enunţ:Subiectul I – probă orală

1. Explicaţi care este scopul asigurării securităţii bazelor de date.2. Enumeraţi cinci posibile pericole care ar putea afecta bazele de date3. Descrieţi trei mecanisme prin care se poate asigura securitatea bazelor de date.

Subiectul II – practicăRealizaţi practic cele trei mecanisme descrise la subiectul I, punctul 3.

Instrucţiuni pentru elevi Elevii vor primi un punct pentru prezentarea Subiectului II.

Criteriile de evaluare şi notare Se acordă 10 puncte astfel:1 punct din oficiuSubiectul I: 5 puncteSubiectul II: 4 puncte


Subiectul I ...............................................................................................5 puncte

1. Scopul asigurării securităţii bazelor de date îl reprezintă protejarea datelor faţă de ameninţările voite sau nevoite, prin utilizarea unor elemente de control, realizând astfel minimizarea pierderilor cauzate de către evenimente care pot fi anicipate, într-o manieră eficientă care priveşte atât costul cât şi modalitatea de a nu

355

constrânge execesiv utilizatorul sistemului informatic sau al bazei de date. ........................................................................ 1 punct

2. Oricare cinci din urmatoarele:........................................................2,5 puncte utilizarea bazei de date de către persoane neautorizate / furtul de date sau

programe corectarea sau copierea neautorizată a datelor alterarea programelor politici sau proceduri necorespunzătoare intrarea ilegală a unui hacker eşecul mecanismelor de securitate alterarea datelor datorită unei întreruperi de curent deteriorarea fizică a echipamentelor, ruperea/deterioraea cablurilor / furtul de

echipamente hardware interferenţă elecronică/radiaţii viruşiSe acordă câte 0,5 puncte pentru fiecare răspuns corect

3. Oricare trei din urmatoarele: :........................................................1,5 puncte autorizarea în sistemul informatic, vederilor utilizatorilor sistemului informatic/bazei de date, copiile de siguranţă şi refacerea bazei de date cu ajutorul lor, asigurarea integrităţii bazei de date, criptarea datelor, procedurile asociate bazei de date

Se acordă câte 0,5 puncte pentru fiecare variantă corectă

Subiectul II ..............................................................................................4 puncteSe acordă un punct pentru prezentarea celor trei variantePentru fiecare variantă realizată se acordă câte un punct.


356

Testul sumativ 1


Competenţe Proiectează structura unei baze de date Interoghează baze de date Administrează baze de date

Prezentarea testuluiAcest test poate fi utilizat la sfârşitul modulului ca evaluare sumativă.


Durata evaluării Timp de lucru efectiv: 140 minuteTimp acordat prezentării: 10 minute.

Condiţiile în care se recomandă a fi realizată evaluareaTestul va avea loc în laboratorul de informatică, pe fiecare calculator va fi instalat un SGBD. Elevii lucrează individual.

EnunţCreaţi un sistem informatic pentru informatizarea activităţii dintr-o bibliotecă. Sistemul va permite:

introducerea tuturor cărţilor existente în bibliotecă cu date precum: numele cărţii, tip (roman, nuvelă, poezii, teatru etc.), autorul, anul apariţiei, editura;

introducerea şi menţinerea unei liste cu abonaţii bibliotecii în care se vor regăsi date precum: nume, prenume, CNP, date BI/CI, adresa;

menţinerea unei gestiuni a împrumuturilor: data_împrumutării, data_restituirii, carte, autor, codul cărţii;

Restricţii: Se presupune să există 3 bibliotecari, care se identifică în sistem prin usermane şi

parolă, şi care au drepturi în ceea ce priveşte: introducerea cărţilor şi a abonaţilor, înregistrării împrumuturilor şi a restituirilor de carte.

Abonaţii nu pot împrumuta decât câte o carte pe care o restituie în termen de 15 zile.

Administratorul bazei de date are drepturi depline asupra bazei şi realizează zilnic copii de siguranţă ale bazei de date, precum şi compactarea bazei de date.

Cerinţe:1. Creaţi structura conceptuală, logică şi fizică a bazei de date. Introduceţi date cu

privire la cărţi, abonaţi, împrumuturi şi restituiri. 2. Utilizând limbajul SQL şi facilităţile SGBD-ului studiat, creaţi interogări pentru:

a. Vizualizarea carţilor, împrumuturilor existente astfel: Vizualizare totală (fără condiţii) a cărţilor disponibile, împrumuturilor Vizualizerea tuturor cărţilor unui autor, sau de un anumit tip introdus

disponibile

357

Vizualizarea abonaţilor restanţieri Vizualizarea împrumuturilor după tipul de carte sau după autor.

b. Realizarea împrumuturilor şi a restituirilor. Se vor utiliza tranzacţii ca modalitate de menţinere a integrităţii şi coerenţei bazei de date.

3. Creaţi sistemul de identificare în baza de date pe bază de parole şi realizaţi o copie de siguranţă a bazei de date.

Instrucţiuni pentru elevi După crearea bazei de date elevii vor face următoarele introduceri de date: minim 5 clienţi, 15 cărţi, de cel puţin 3 tipuri, 5 împrumuturi, 3 restituiri.După rezolvarea cerinţelor fiecare elev va prezenta şi vor argumenta soluţia realizată.

Criteriile de evaluare şi notare Fiecare cerinţă (1-3) se va evalua cu note de la 1 la 10. Se acordă maxim 10 puncte pentru prezentare. Nota finală va fi rezultatul mediei aritmetice a celor patru note obţinute.


Cerinţa 1......................................................................................................10 puncteI. Proiectarea conceptuală a bazei de date:.......................................... 4 puncte

a. Identificarea entităţilorb. Identificarea legăturilor dintre entităţic. Identificarea atributelor entităţilord. Identificarea cheilor primare

II. Crearea schemei logice. Rafinarea şi normalizarea bazei de date......2 punctea. eliminarea legăturilor N:M, b. eliminarea redundanţelor,

III. Crearea fizică a bazei de date utilizând un SGBD ............................. 3 punctea. Specificarea cheii primareb. Specificarea proprietăţilor atributelor: domeniul atributelor, format, reguli de

validare, null-uri etc.c. Definirea legăturilor între tabele şi integritatea referenţială

IV. Introducerea datelor (minim 5 clienţi, 15 cărţi, de cel puţin 3 tipuri, 5 împrumuturi, 3 restituiri) ...................................................................1 punct

Cerinţa 2......................................................................................................10 punctea. Vizualizare tuturor cărţilor disponibile..........................0,5 puncteb. Vizualizarea tuturor împrumuturilor .............................0,5 punctec. Vizualizerea tuturor cărţilor unui autor disponibile ...........1 punctd. Vizualizerea tuturor cărţilor de un anumit tip disponibile .1 puncte. Vizualizarea abonaţilor restanţieri.....................................1 punctf. Vizualizarea împrumuturilor după tipul de carte ..............1 punctg. Vizualizarea împrumuturilor după autor ...........................1 puncth. Momerarea unui împrumut (utilizând tranzacţii) ............2 punctei. Realizarea restituirilor (utilizând tranzacţii).....................2 puncte

Cerinţa 3 .....................................................................................................10 puncteCreaţi sistemul de identificare în baza de date pe bază de parole:

1. Crearea conturilor bibliotecarilor şi asocierea drepturilor de introducere şi actualizare a datelor din baza de date................................................5 puncte

2. Crearea contului de administrator cu drepturi depline........................3 puncte3. Realizarea unei copii de siguranţă .....................................................1 punct.

358

Instrucţiuni pentru evaluatori Pentru fiecare răspuns corect, indiferent de formulare sau formatul de scriere (text, grafic, schemă logică etc.) se va acorda punctajul prevăzut în barem. Profesorul poate crea câte o astfel de problemă pentru fiecare elev în parte, urmărind să acopere toate criteriile de performanţă prevăzute în standard.

359

Testul sumativ 2


Competenţe Proiectează structura unei baze de date Interoghează baze de date Administrează baze de date

Prezentarea testuluiAcest test poate fi utilizat la sfârşitul modulului ca evaluare sumativă.


Durata evaluării Timp de lucru efectiv: 70 minute

Enunţ

Subiectul I Încercuiţi răspunsul corect.1. Entităţile, elemente specifice modelării conceptuale, se împart în funcţie de

dependenţele care se pot stabili între ele în:a. Slabă şi tareb. Primară şi candidatc. Simple şi compusad. Simplă şi derivată

2. Raportul de cardinalitate pentru relații binare, în cazul modelului entitate – relaţie poate fi:

a. 0:0b. 1:0c. 1:Nd. 0:N

3. Ştiind că Null reprezintă un element de bază în lucru cu baze de date relaţionale, alegeţi răspunsul corect care definişte aceast element:

a. Valoarea zerob. Spaţiu albc. Operatorul logic utilizat pentru negaţie.d. Lipsa valorii unui atribut

4. Fie A, B, C atribute ale unei relaţii între care se stabilesc relaţii de dependenţă: AB şi BC, iar A nu este dependent funcţional de B sau de C atunci:

a. C este dependent tranzitiv de A prin Bb. A este dependent tranzitiv de C prin Bc. A este dependent tranzitiv de C prin Cd. B este dependent tranzitiv de A prin C

5. Normalizarea presupune în general parcurgerea unui algoritm de transformare a bazelor de date care corespunde unei forme normale. Selectaţi din lista numărul de forme normale utilizate în procesul de normalizare..

a. 3 forme normale

360

b. 5 forme normalec. 4 forme normaled. 10 forme normale

6. Selectaţi din lista de mai jos elementul care nu corespunde cu o etapă din cadrul procesului de proiectare conceptuală a bazelor de date:

a. Identificarea tipurilor de entităţib. Determinarea domeniilor atributelorc. Determinarea atributelor ce reprezintă cheile candidat şi cheia primarăd. Definirea constrângerilor de integritate

7. Proiectarea regulilor de acces la baza de date este un pas care priveşte:a. Proiectarea conceptuală a bazelor de dateb. Proiectarea logică a bazelor de datec. Proiectarea fizică a bazelor de dated. Nu priveşte niciuna dintre cele trei tipuri de proiectare

8. Fie relaţia (tabel) Elev ce reţine date despre elevii unei şcoli. Selectaţi din listă tipurile de anomalii pe care le conţine relaţia.

IdElev NumeElev CNPElev Clasa Disciplina Nota1 Popescu Ion 1234234123456 10A Matematică 82 Popescu Ion 1234234123456 10A Informatică 93 Popa Gigel 3434567890123 10B Matematică 74 Popa Gigel 3434567890123 10B Fizică 85 Ionescu Maria 2124567845567 10C Chimie 10

a. Inserare, ştergere, actualizareb. Inserare, ştergerec. Inserare, actualizared. Ştergere, actualizare

9. Fie relaţia (tabelul) Angajat cu următoarele atribute: NumeAngajat, PrenumeAngajat, DataNasterii, CNP, Adresă, DataAngajarii, Functie. Executarea comenzii:

SELECT NumeAngajat, PrenumeAngajat, Funcţia FROM AngajatWHERE Salariu = 1000;

are drept rezultat :

a. listarea tuturor angajaţilor din compania

b. listarea tuturor angajaţilor cu atribute referitoare la nume, prenume şi funcţiei

c. listarea tuturor angajaţilor cu atribute referitoare la nume, prenume şi funcţiei care au salariu egal cu 1000

d. listarea tuturor angajaţilor cu atribute referitoare la nume, prenume şi funcţiei care au salariu diferit de 1000

10. Ştiind că autorizarea reprezintă una dintre cele mai utilizate metode de asigurare a securităţii bazelor de date selectaţi din lista de elemente definiţia acestei metode.

a. Restaurarea bazei de date ca urmare a unei defecţiuni.b. Crearea unei copii de siguranţă a bezei de date.c. Codificarea datelor printr-un algoritm special prin care datele nu mai pot fi

cititte.d. Crearea unui sistem pe bază de parolă căreia i se asociază şi nişte privilegii

pe care utilizatorul le are asupra sistemului.

361

Subiectul II

Bifaţi în dreptul fiecărui enunţ varianta corespunzătoare valorii de adevăr pentru fiecare din afirmaţiile de mai jos.

1. Un model de date reprezintă un ansamblu de concepte necesare descrierii datelor, relaţiilor dintre acestea precum şi a constrângerile dintre ele.

Adevărat Fals

2. O bază de date trebuie să asigure independenţa datelor de programele de aplicaţie.

Adevărat Fals

3. Unul dintre avantajele utilizării sistemelor de gestiune a datelor este că nu asigură confidenţialitatea datelor.

Adevărat Fals

4. Fie relaţia Elev cu atributele: Nume (va reţine: numele şi prepuneme), CNP, Data_N (va reţine: zi, luna, an), Adresă (va reţine: Strada, Localitatea, Ţara). Atunci CNP este atribut simplu, iar restul atributelor sunt derivate.

Adevărat Fals

5. Operaţia relaţională numită proiecţie acţionează asupra unei singure relaţii şi defineşte una nouă ce conţine un subset vertical al ei.

Adevărat Fals

6. Una dintre formele normale în care se poate afla o bază de date este forma normală Boyce – Codd.

Adevărat Fals

7. Comanda INSERT permite inserarea de relaţii (tabele) într-o bază de date.

Adevărat Fals

8. Clauza HAVING acţionează ca şi clauza WHERE pentru grupuri, restângând grupurile care apar în relaţia (tabelul) rezultant.

Adevărat Fals

9. Dată fiind relaţia Angajat cu atributele: Nume, Prenume, Funcţie, Salariu. Comanda: SELECT Nume, Prenume, FuncţiaFROM AngajatORDER BY Nume ASC;

Are drept rezultat listarea tuturor angajaţilor cu toate atributele existente în relaţia Angajat ordonaţi alfabetic după nume.

Adevărat Fals

10.Utilizarea funcţiei de grup COUNT are drept rezultat numărul de valori dintr-o coloană specificată.

362

Subiectul III.

Se consideră relaţiile:

1. Identificaţi pentru fiecare relaţie cheia primară.

2. Identificaţi o cheie străină. Arătaţi pentru ce relaţie îndeplineşte această funcţie şi care este rolul ei.

3. Scrieţi câte o interogare pentru fiecare dintre punctele de mai jos:

a. Să se listeze toţi elevii cu următoarele informaţii: Nume, Prenume, CNP, Clasa, Specializarea.

b. Presupunând că există cel puţin o specializare denumită X, să se listeze toate clasele cu această specializare.

c. Presupunând că există o clasă denumită Y, să se listeze toţi elevii acestei clase.

d. Utilizând funcţiile de grup să se afle numărul total de elevi care studiază la o specializare Z.

e. Să se afle pentru fiecare specializare numărul total de elevi.

Criteriile de evaluare şi notare Fiecare cerinţă (1-3) se va evalua cu note de la 1 la 10. Se acordă maxim 10 puncte pentru prezentare. Nota finală va fi rezultatul mediei aritmetice a celor patru note obţinute.


Subiectul IPentru fiecare răspuns corect se acordă câte 1 punct.1-a, 2-c, 3-d, 4-a, 5-c, 6-d, 7-c, 8-a, 9-c, 10-d

Subiectul IIPentru fiecare răspuns corect se acordă câte 1 punct.1 – Adevărat 2 – Adevărat 3 – Fals 4 – Fals 5 - Adevărat6 – Adevărat 7 – Fals 8 – Adevărat 9 – Fals 10 - Adevărat

Subiectul III1. IdElev pentru relaţia tabElevi...................................................................0,5 puncteIdClasa pentru relaţia tabClase.................................................................. 0,5 puncteIdSpecializare pentru relaţia tabSpecializări ...............................................0,5 puncte

363

2. IdClasa este cheie străină pentru relaţia tabElevi, deoarece se potriveşte cu cheia primară a relaţiei tabClase. Rolul ei este de a face legătura dintre relaţiile tabElevi şi tabClase .....................................................................................................1,5 puncte

sau

Specializare este cheie străină pentru relaţia tabClase, deoarece se potriveste cu cheia primară a relaţiei tabSpecializări. Rolul ei este de a face legătura dintre tabClase şi tabSpecializări ..........................................................................1,5 puncte

3.a .............................................................................................................. 1 punct

SELECT tabElevi.NumeElev, tabElevi.PrenumeElev, tabElevi.CNP, tabClase.NumeClasa, tabSpecializari.NumeSpecializareFROM tabSpecializari INNER JOIN (tabClase INNER JOIN tabElevi ON tabClase.IdClasa = tabElevi.IdClasa) ON tabSpecializari.IdSpecializare = tabClase.Specializare;

3.b ..............................................................................................................1 punct

SELECT tabClase.NumeClasa, tabSpecializari.NumeSpecializareFROM tabSpecializari INNER JOIN tabClase ON tabSpecializari.IdSpecializare = tabClase.SpecializareWHERE (((tabSpecializari.NumeSpecializare)=’X’));

3.c.................................................................................................................1 punct

SELECT tabClase.NumeClasa, tabElevi.NumeElev, tabElevi.CNP, tabElevi.Adresa, tabElevi.DataNasterii, tabClase.NumeClasaFROM tabClase INNER JOIN tabElevi ON tabClase.IdClasa = tabElevi.IdClasaWHERE (((tabClase.NumeClasa)='Y'));

3.d .................................................................................................................2 puncte

SELECT Count(tabElevi.NumeElev) AS NrElevi, TabSpecializari.NumeSpecializareFROM tabElevi, tabClase, TabSpecializariWHERE (((tabElevi.IdClasa)=[tabClase].[IdClasa]) AND ((tabClase.Specializare)=[tabSpecializari].[IdSpecializare]) AND ((TabSpecializari.NumeSpecializare)='Z'))GROUP BY TabSpecializari.NumeSpecializare;

3.e.................................................................................................................. 2 puncte SELECT Count(tabElevi.NumeElev) AS CountOfNumeElev, TabSpecializari.NumeSpecializareFROM tabElevi, tabClase, TabSpecializariWHERE (((tabElevi.IdClasa)=[tabClase].[IdClasa]) AND ((tabClase.Specializare)=[tabSpecializari].[IdSpecializare]))GROUP BY TabSpecializari.NumeSpecializare;

364

BIBLIOGRAFIEUtilizarea bazelor de date

1. Standardul de Pregătire Profesională pentru calificarea Analist programator www.tvet.ro, 20092. Curriculum pentru calificarea analist programator www.tvet.ro, 20093. Connollz,Thomas. Begg, Caroly. Strachan, Anne (2001). Baze de date Bucureşti: Editura Teora4. Ipate, Florentin, Eugen. Popescu, Monica (2000). Dezvoltarea aplicaţiilor de baze de date în ORACLE 8 şi FORMS 6 Bucureşti: Editura All5. Henderson, Ken. (2002). Transact SQL Bucureşti: Editura Teora

365

http://www.tvet.ro/

http://www.tvet.ro/

MODULUL X: Modelarea sistemelor informatice

366

AUTORI:

MIREALA IACOB - profesor grad didactic I,

COORDONATOR:



CONSULTANŢĂ:





367

Testul 1Modulul: Modelarea sistemelor informatice

Competenţa: Caracterizează diferite tipuri de sisteme informatice


Să identifice rolul sistemului informatic.

Să identifice obiectivele sistemului informatic.

Prezentarea testului:

Acest test poate fi utilizat la finalul lecţiei cu tema Sistem informaţional/sistem informatic..

Tipul testului: probă orală, grupul de experţi.

Durata evaluării:



Testul poate avea loc într-o sală de clasă sau în laboratorul de informatică, după

desfăşurarea temei Sistem informaţional/sistem informatic. Organizarea elevilor se va face

în 4-5 grupe, fiecare grupă va primi o foaie de hârtie cu cerinţele testului descrise în

câmpul Enunţ. În cadrul fiecărei grupe elevii vor lucra individual, după care prin

interevaluare vor alege cea mai reprezentativă realizare. Fiecărei grupe i se alocă 2-3

minute pentru a susţine rezultatul obţinut în faţa clasei.

Enunţ:

Pornind de la afirmaţia „Sistemul informatic reprezintă componenta automatizată a

sistemului informaţional, care foloseşte mijloace tehnice moderne pentru culegerea,

prelucrarea, stocarea informaţiilor şi transmiterea acestora”.

Fiecare elev va concepe o frază concisă, completă şi corectă din care să reiasă rolul şi

obiectivele unui sistem informatic, pe care o va prezenta în faţa grupului. Prin interevalu-

are se va alege una dintre fraze pentru a fi prezentată în plen. Pentru această activitate

aveţi la dispoziţie 10 minute.

Purtătorul de cuvânt ales de grup va avea la dispoziţie 2-3 minute pentru a prezenta în

faţa clasei rezultatul activităţii.

Instrucţiuni pentru elevi: Recomandăm folosirea unui număr de aproximativ 60 de

cuvinte.


368

Se acordă calificativul Foarte Bine dacă grupa de elevi a enunţat o frază echivalentă

cu cea enunţată în barem.

Se acordă calificativul Insuficient dacă fraza prezentată nu atinge nici unul din cuvin-

tele cheie sau sinonimele acestora date în lista de cuvinte cheie din barem.


Oricare dintre exprimările echivalente cu cea de mai jos poate fi considerată corec-

tă.

Rolul unui sistem informaţional este de a colecta, memora, prelucra, stoca, verifica

şi transmite informaţiile care provin de la componentele unei organizaţii şi/sau din mediul

extern. Obiectivele sistemului informatic pot fi grupate după importanţa, efectele sau după

posibilitatea cuantificării; obiectivul principal fiind de a asigura conducerea cu informaţii

reale şi în timp util necesare în procesul decizional.

Lista de cuvinte cheie:

Pentru rolul sistemului informatic: a colecta, a memora, a prelucra, a stoca, a verifica,

informaţii, organizaţie, mediul extern.

Pentru obiective: importanţă, efecte, cuantificare, obiectiv principal, asigură conducerea cu

informaţii necesare în procesul decizional.



notă.

369


Competenţa: Caracterizează diferite tipuri de sisteme informatice


Să caracterizeze sistemele expert.


Acest test poate fi utilizat la finalul unui grup de lecţii cu tema Sisteme expert .

Tipul testului: probă scrisă, reconstrucţia.

Durata evaluării:


Enunţ:

1. Alegeţi din lista de mai jos elementele necesare pentru a caracteriza un sistem expert.

a) definiţia,

b) caracteristicile,

c) obiectivele,

d) componentele.

2. În textul de mai jos sunt incluse elementele care stau la baza caracterizării unui sistem

expert.

“Într-un sistem expert cunoştinţele sunt independente de mecanismul de

raţionament (modificarea unui anumit element nu influenţează raţionamentul). ________

Programele bazate pe bazate pe tehnicile inteligenţei artificiale care înmagazinează

cunoştiinţele experţilor umani, dintr-un domeniu bine definit şi apoi le folosesc pentru

rezolvarea problemelor din domeniul respectiv sunt numite sisteme expert. ___________

Ansamblul de cunoştinţe specializate, care fac parte dintr-un anumit domeniu,

formează baza de cunoştiinţe, care poate fi reprezentată prin: reţele semantice; regulile de

productie; cadre etc. ______________________________________________________

Sistemele expert au o abordare declarativă în care se specifică cunoştinţele ce vor

fi exploatate în mod dinamic de mecanismul de raţionament spre deosebire de programa-

rea clasică (unde trebuie să se descrie explicit toate prelucrările într-o manieră statică şi

explictă). _______________________________________________________________

Sistemele expert trebuie să fie capabile să explice raţionamentele făcute şi să

argumenteze soluţiile obţinute într-o manieră asemănătoare expertului uman. _________

370

Datele unei probleme concrete care urmează să fie rezolvată (altfel spus

formularea problemei), precum şi faptele rezultate în urma raţionamentelor efectuate de

motorul de inferenţă asupra bazei de cunoştinţe fac parte din baza de fapte.__________

Cunoştinţele manipulate de sistemele expert sunt în principal de natură simbolică,

spre deosebire de programele clasice care utilizeaza prepoderent date numerice. _____

Achiziţionarea uşoară a cunoaşterii este posibilă prin exprimarea cât mai direct

posibil a expertizei obţinute de la experţii umani.________________________________

Sistemele expert gestionează baze de cunoştinţe de volum mare şi tratează

cunoştinţe inexacte sau incomplete. _________________________________________

Prelucrare într-un sistem expert se face cu ajutorul motorului de inferenţă, care,

pornind de la fapte (datele de intrare ale problemei) activează cunoştinţele

corespunzătoare din baza de cunoştinţe, construind astfel raţionamente care conduc la

fapte noi. ______________________________________________________________

Sistemele expert utilizeaza metode empirice bazate pe experienţă care conduc la

soluţiile cele mai bune. ____________________________________________________

Prin combinarea şi înlănţuirea cunoştinţelor pentru a infera noi cunoştinţe, judecăţi,

planuri, demonstratii, decizii şi predicţii sau prin luarea în considerare a modului în care

sunt inferate noile cunoştinţe se poate exploata eficient colecţia de cunoştinţe.________

Interfaţa cu utilizatorul realizează dialogul utilizatorului cu sistemul expert în sensul

specificării datelor de intrare şi al furnizării rezultatelor pentru problema de rezolvat. ____

Sistemul expert este specializat într-un anumit domeniu şi nu în rezolvarea unei

singure probleme ca programele informatice clasice._____________________________

Sistemele expert au posibilităţi de acumulare a cunoaşterii şi folosirea ei în multiple

domenii ţinând cont de toate schimbările intervenite în mediu, în metodele de raţionament,

în concepte şi în metodele utilizate pentru soluţionarea probelmelor.”________________

Sarcina fiecărui elev este de a identifica şi nota în dreptul fiecărei propoziţii unul din

acronimele: OB – pentru obiectiv, DEF pentru definiţie, CAR – pentru caracteristică şi

COM – pentru componenta unui system expert.

3. Enumeraţi obiectivele şi componentele omise în textul de la exerciţiul 2.

______________________________________________________________________

______________________________________________________________________


Acest test va fi evaluat prin notă conform baremului de notare.


Se acordă 1p din oficiu

371

Exerciţiul 1 va fi notat cu 1p

Exerciţiul 2 cu 6p

Exerciţiul 3 cu 2p

Rezolvarea corectă:

Ex. 1. a, b, c, d

Ex. 2. CAR, DEF, COM, CAR, OB, COM, CAR, OB, CAR, COM, CAR, OB, COM, CAR,

CAR.

Ex. 3. Obiectivele lipsă: reducerea riscurilor, creşterea creativităţii. Componentele lipsă:

modulul de achiziţii, modulul explicativ.

372


Competenţa: Utilizează metodologii de modelare a sistemelor informatice


Să descrie metodologiile de realizare a sistemelor informatice.


Testul poate avea loc într-o sală de clasă sau în laboratorul de informatică, în timpul

studierii temei Descrierea principalelor elemente ale metodologiilor de realizare a

sistemelor informatice. Elevii vor fi evaluaţi individual, fiecare acumulând câte un punct

pentru orice enunţ correct. Cerinţele testului vor fi expuse de profesor sau scrise pe tablă,

ele sunt descrise în câmpul Enunţ. Răspunsurile elevilor pot fi colectate pe tablă sau pe un

flipchart. Corectitudinea enunţurilor poate fi dezbătută cu clasa sau se poate numi un

moderator care va folosi internetul ca să valideze răspunsurile.

sumative.

Tipul testului: probă orală, brainstorming.

Durata evaluării:


Enunţ:

Care sunt sistemele de codificare existente la nivelul economiei naţionale şi care

este domeniul specific al fiecăruia.


Se acordă calificativul Foarte Bine acelui elev care a acumulat cât mai multe

răspunsuri corecte. Se acordă calificativul Insuficient acelui elev care nu a depus nici un

efort de a participa la activitatea de evaluare propusă. Ceilalţi primesc calificativul Bine.

Rezolvare posibilă:

Codul poştal.

Codul numeric personal.

Codul ATC folosit în codificarea medicamentelor.

Codul SIRUES codul statistic republican al unităţilor economico-sociale.

Codul SIRUTA codul sistemului informatic al registrului unităţilor teritorial – administrative.

Codul CAEN codul clasificării activităţilor din economia naţională.

Codul COR codul pentru clasificarea ocupaţiilor din România.

Codul telephonic.

Codul EORI folosit pentru inregistrarea si identificarea operatorilor economici

373

Codul CUI codul unic de identificare a agentilor economici

Codul IBAN codul folosit pentru identificarea unică a unui cont bancar.

STAS standardul de stat pentru produse.

Codul de bare folosit pentru gestionarea mai rapidă a produselor comerciale.

Contul contabil este o formă de codificare care ajută la ţinerea evidenţei operaţiilor

economice.


Rezultatul tuturor evaluărilor notate prin calificative pot fi contorizate şi tansformate în

notă.



sistemelor de codurificare existenet atunci când se realizează un sistem informatic şi li se

recomandă să se informeze sau să restudieze tema suporturile de curs.

374




Să identifice elementele şi etapele metodologiilor de realizare a sistemelor informa-

tice



parcurgerea temei Laborator pentru cunoaşterea metodologiilor de realizare a sistemelor

informatice. Elevii vor fi organizaţi în grupe de câte 5 şi vor fi evaluaţi în funcţie de

îndeplinirea sarcinilor primite. Fiecare elev din grupă va primi un număr de ordine de la 1

la 5. Elevul cu numărul x primi o foaie de hârtie cu cerinţele testului descrise în câmpul

Enunţ la secţiunea Elevul x, dar şi materialele auxiliare asociate.

Tipul testului: probă practică, expansiunea.

Durata evaluării:


Enunţ:

Elevul 1

Ai sarcina de a completa planşa din anexa 1, urmând instrucţiunile din tabelul de mai jos.

Numele elevului _____________________________________________________

Nr.

crt

Instrucţiunea

1 Scrie ca titlu al planşei, denumirea primei etape a oricărei metodologii de realizarea a sistemelor informatice.

2 Completează în schema de mai jos prima acţiune pe care trebuie să o întreprindă analistul programator pentru a realiza aplicaţia dorită.

3 Care este cea de a patra componentă a schemei aflată la nivelul I de definire.

4 Ce trebuie să stabiliească analistul pentru fiecare dintre domeniile definite anterior.

5 Acţiunea pe care trebuie să o efectueze asupra tuturor entităţilor se numeşte …

6 După acţiunea anterioară între entităţile stabilite la primul nivel de definire vor fi corect stabilite o serie de …

7 Şi de ….

8 Completează în schema de mai jos ultima acţiune pe care o întreprinde analistul în această etapă.

375

Elevul 2

Ai sarcina de a corecta schema din figura de mai jos.

376

Elevul 3

Ai sarcina de a scrie un scurt eseu folosind cuvintele cheie:

Faza de proiectare, sistem informatic, specificaţiile detaliate, faza de analiză, structura

bazei de date, modulele, procedurile funcţionale, formatele de intrare/ieşire, ecranele

aplicaţiei, subetapele, arhitectura sistemului; proiectarea modulelor; proiectarea fişierelor,

baza de date; dimensiune sistemului, testarea sistemului; documentaţia plan de

dezvoltare.

Elevul 4

Ai sarcina de a completa spaţiile goale din textul de mai jos.

Etapa de construire presupune _________________ şi __________________

programelor, utilizând instrumente adecvate, depinzând de echipamentele tehnice şi de

complexitatea programelor respective. Procesul constructiv implică __________________

şi ____________________________ structurii programelor. Testarea se poate face

“___________________” şi/sau “________________________” (la nivel de sistem). În

urma fazei de documentare se obţin ________________ de prezentare şi ____________

a aplicaţiei, documente necesare fazei de __________________ a sistemului. La

realizarea acestei documentaţii vor fi folosite specificaţiile de documentare elaborate încă

din etapele de definire a _______________ si _______________ a sistemului.

Documentaţia va conţine descrierea _________________ sistemului, a ______________

şi ___________________, a mesajelor de ________________ şi a altor informaţii

generale, necesare pentru înţelegerea modului de funcţionare a sistemului şi asistarea

utilizatorilor.

Elevul 5

Privind schema de mai jos care descrie pe scurt etapele de tranziţie către implementarea

unui system informatic va trebui să realizezi o schemă asemănătoare pentru etapa de

exploatare a sistemului informatic.

377


Rezolvarea corectă pentru:

Elevul 1

Nr.

crt.

Sarcina Punctaj acordat

1 Definirea strategiei de analiză-proiectare 10p

2 Definească termenii 10p

3 Funcţiile 10p

4 Atribute 10p

5 Normalizarea 10p

6 Asocieri 10p

7 Legături 10p

8 Defineşte strategia 10p

Elevul 3

Oricare dintre exprimările echivalente cu cea de mai jos poate fi considerată corec-

tă.

Faza de proiectare a unui sistem informatic cupinde activităţi prin care:

- sunt preluate specificaţiile detaliate elaborate în faza de analiză

- se va definitiva structura bazei de date,

- vor fi stabilite modulele şi procedurile funcţionale, formatele de

intrare/ieşire şi ecranele aplicaţiei.

Subetapele acestei etape sunt:

Arhitectura sistemului;

Proiectarea modulelor;

Proiectarea fişierelor şi a bazei de date;

Detalierea dimensiunilor sistemului;

Definirea modului de testare a sistemului;

Întocmirea documentaţiei;

Revizuirea planului de dezvoltare a sistemului.

Se acordă 10p pentru utilizarea corectă a oricăruia dintre cuvintele din lista dată.

378

Elevul 4

Cuvintele lipsă sunt: codificarea, testarea, modelarea, proiectarea, buttom up, top down,

manualele, utilizare, implementare, strategiei, analiza, funcţiilor, ecranelor, rapoartelor,

eroare.

Se acordă 10p pentru găsirea corectă a oricăruia dintre cuvintele din lista de mai sus.

Elevul 5

Oricare dintre echivalente echivalente cu cea de mai jos poate fi considerată corectă

Pentru includerea in schema a oricarei activitati specifice etapei de exploatare se acordă 10p.

379

Elevul 2


Se acordă calificativul Foarte Bine acelui elev care a acumulat cât mai multe puncte.

Se acordă calificativul Insuficient elevului cu niciun punct acumulat. Ceilalţi elevi primesc

calificativul Bine.

380



notă.



sistemelor de codificare existente atunci când se realizează un sistem informatic şi li se

recomandă să se informeze sau să restudieze tema suporturile de curs.

381




Să identifice elementele şi etapele metodologiilor de realizare a sistemelor

informatice



parcurgerea tuturor temelor din cadrul unităţii de competenţă 2 Utilizează metodologii de

modelare a sistemelor informatice. Elevii vor fi evaluaţi individual.

Tipul testului: probă scrisă, test grilă cu itemi obiectivi.

Durata evaluării:


Enunţ:

1. Asociaţi criteriilor de clasificare din coloana A, metodologiile din coloana B care

coprespund criteriului ales.

A B

Gradul de generalitate Metodologii etnofolclorice

Modelul ciclului de viaţă Metodologii cadru

Structura proceselor Metodologii modele compozite

Modul de abordare Metodologii monoproces

2. Alegeţi elementul care nu este un element al metodologiei de realizare a unui sistem

informatic:

a. modalitatea de aboradre

b. regulile de formalizare

c. sistemul de limbaj

d. ciclul de viaţă

e. elaborarea documentaţiei

3. Ordonaţi “chronologic” etapele ciclului de viaţă a unui sistem informatic (modelul

cascadă).

Testarea, Iniţierea, Întreţinerea, Analiza, Implementarea, Proiectarea,

4. Alegeţi acele activităţi care sunt parcurse atunci când se stabilesc regulile de

formalizare:

382

a. analiza elementelor ce urmează a fi codificate;

b. precizarea şi uniformizarea tehnologiei, a denumirilor;

c. clarificarea obiectivelor;

d. alegerea tipurilor de coduri; estimarea capacităţii, lungimii şi formatului codurilor;

e. nornmalizarea entităţilor;

f. întreţinerea nomenclatoarelor de coduri.

5. Alegeţi dintre tehnicile de mai jos pe cele informaţionale:

a. tehnica interviului

b. analiza documentelor şi diagramnelor

c. tehnica brainstorming-ului

d. concordanţa intrare-ieşire

e. analiza şi organizarea datelor

6. Stabiliţi valoare de adevăr a afirmaţiei:

„Documentaţia de fază are rolul de a valorifica constatările etapei curente pentru a fi

folosite ca punct de plecare pentru etapa următoare, de a sprijini comunicarea în relaţia cu

beneficiarul, dar are şi o utilitate juridică.”

7. Care dintre etapele unei metodologii de realizarea a sistemelor informatice strică

ordinea firească a acestora

a. Definirea strategiei

b. Analiza de sistem

c. Construirea

d. Implementarea şi exploatarea

e. Proiectarea





Exerciţiul 1 va fi notat cu 1p (0,25p / asociere)

Exerciţiul 2 cu 0,5p

Exerciţiul 3 cu 2,5p (0,5p / aşezare pe poziţia corectă)

Exerciţiul 4 cu 2p (0,5p / alegere)

Exerciţiul 5 cu 1,5p (0,5p / alegere)

Exerciţiul 6 cu 1p

Exerciţiul 7 cu 0,5p


383

Ex. 1. A B

Gradul de generalitate Metodologii cadru

Modelul ciclului de viaţă Metodologii modele compozite

Structura proceselor Metodologii monoproces

Modul de abordare Metodologii etnofolclorice

Ex. 2: c

Ex. 3. 5 Testarea, 1 Iniţerea, 6 Întreţinerea, 2 Analiza, 4 Implementarea, 3 Proiectarea,

Ex. 4. a, b, d, f

Ex. 5. b, d, e

Ex. 6 Adevărat

Ex. 7. e


384


Competenţă: Utilizează instrumente pentru modelarea sistemelor informatice.


Să cunoască elementele limbajului UML


Acest test poate fi utilizat ca test predictiv la începutul lecţiilor aferente unităţii de

competenţă Utilizează instrumente pentru modelarea sistemelor informatice, pentru a

verifica nivelul cunoştinţelor accumulate în anul I în cadrul competenţei Utilizarea

programării orientate obiect.

Tipul testului: probă scrisă.

Durata evaluării:


Enunţ:

1. Care este semnificaţia acronimului UML.

______________________________________________________________________

2. Componentele de bază ale unui limbaj de modelare sunt: diagramele, blocurile de

construcţie (building blocks), simbolurile de reprezentare (projections) şi ….

a. tipurile de date

b. pachetele

c. restricţiile

d. instanţele

3. Asociaţi tipurilor de date din coloana A descrierile corespunzătoare din coloana B.

A B

Boolean Un element „thing” a cărui semnificaţie depinde de domeniu

Expresie Şir de caractere care permite specificarea unui element

Întreg Şir de caractere care reprezintă o durată absolută sau relativă de timp

Multiplicare Set nenul de numere întregi pozitive

Şir de caractere Tip primitiv care este o secvenţă de caractere referite printr-un nume

Timp Tip primitiv care este un element al unui set infinit de numere reale

pozitive sau negative

Nume Tip de dată care poate lua valorile true sau false

Neinterpretat Şir de caractere a cărui sintaxă se află în afara domeniului UML

4. Stabiliţi valoarea de adevăr a afirmaţiei.

385

“Studentul Popescu vrea să împrumute o carte de la bibliotecă” este un exemplu de clasă

UML.

5. Alegeţi categoriile de constrângeri, care pot fi definite pentru o asociere în UML:

a. {ordered},

b. {extend}

c. {subset},

d. {exclusive or},

e. {uses}





Exerciţiul 1 va fi notat cu 1,5p (0,5p / cuvânt corect)

Exerciţiul 2 cu 1p

Exerciţiul 3 cu 4p (0,5p / asociere corectă)

Exerciţiul 4 cu 1p

Exerciţiul 5 cu 1,5p (0,5p / alegere)


Ex. 1. Unified Modeling Language dar se notează cu punctaj maxim şi varianta limbaj

unificat pentru modelarea datelor.

Ex. 2: b

Ex. 3.

În tabelul de mai jos sunt asocierile corecte

A BBoolean Tip de dată care poate lua valorile true sau false

Expresie Şir de caractere a cărui sintaxă se află în afara domeniului UML

Întreg Tip primitiv care este un element al unui set infinit de numere reale



Şir de caractere Tip primitiv care este o secvenţă de caractere referite printr-un nume

Timp Şir de caractere care reprezintă o durată absolută sau relativă de timp

Nume Şir de caractere care permite specificarea unui element

Neinterpretat Un element „thing” a cărui semnificaţie depinde de domeniu

Ex. 4. Fals

Ex. 5. a, c, d

386


Competenţă: Utilizează instrumente pentru modelarea sistemelor informatice.


Să cunoască instrumentele CASE



desfăşurarea temei Instrumente software (CASE, IPSE, PSE, SEE). Organizarea elevilor

va fi individuală. Fiecare elev va folosi o stea învârtitoare cu 5 colţuri pentru a afla

categoria din care va extrage întrebarea sa. Va extrage un bileţel şi va răspunde cât mai

repede la întrebare. Dacă răspunsul este corect va primi o steluţă roşie, pentru un răspuns

incomplet o steluţă galbenă, iar pentru un răspuns incorect sau inexistent o steluţă neagră.

Biletele cu întrebări se găsesc în secţiunea Enunţ.

Tipul testului: probă orală, joc pentru testarea cunoştinţelor.

Durata evaluării:


Enunţ:

CATEGORIA 1

1. Care este semnificaţia acronimului CASE?

2. Care este semnificaţia acronimului IPSE?

3. Care este semnificaţia acronimului PSE ?

4. Care este semnificaţia acronimului SEE ?

5. Care este denumirea în limba română a componentei repository?

6. Care este traducerea lui reverse engineering?

7. Care este denumirea românească pentru Software Engineering?

387

CATEGORIA 2

1. Enunţaţi un avantaj al utilizării instrumentelor CASE care este legat de durata în timp.

2. Enunţaţi un avantaj al utilizării instrumentelor CASE care este legat de aspectul calitativ.

3. Care este efectul pe care îl are utilizarea instrumentelor CASE asupra utilizatorului?

4. Enunţaţi un avantaj al utilizării instrumentelor CASE care este legat de dezvoltarea

produsului software.

5. Enunţaţi un avantaj al utilizării instrumentelor CASE care este legat de întreţinerea

aplicaţiei.

6. Enunţaţi un avantaj al utilizării instrumentelor CASE care este legat de specificaţiile de

definiţie.

7. Enunţaţi un avantaj al utilizării instrumentelor CASE care este legat de specificaţiile de

realizare.

CATEGORIA 3

1. Care este efectul obiectivului unui mediu CASE care are enunţul: „Să ofere facilităţi

grafice puternice pentru a descrie şi documenta software-ul.” ?

2. Care este efectul obiectivului unui mediu CASE care are enunţul: „Să fie integrat, astfel

încât să permită transmiterea uşoară a datelor între componente”.?

3. Care este efectul obiectivului unui mediu CASE care are enunţul: „Să stocheze

informaţiile referitoare la software într-un depozit computerizat”?.

4. Care este efectul obiectivului unui mediu CASE care are enunţul: „Să permită

accesarea informaţiilor de către toţi membrii echipei de elaboratori printr-o interfaţă

prietenoasă.”?

388

5. Care este efectul obiectivului unui mediu CASE care are enunţul: „Să poată fi utilizat ca

bază pentru automatizarea procesului de producere a software-ului utilizând una sau mai

multe metode de analiză-proiectare.”?

6. Care este efectul obiectivului unui mediu CASE care are enunţul: „Să poată fi utilizat pe

orice platformă hardware începând cu calculatoare personale până la mainframe-uri.!?

7. Care este efectul obiectivului unui mediu CASE care are enunţul: „Să asigure

dezvoltarea de aplicaţii în limbaje de programare evoluate.”?

CATEGORIA 4

1. Descrieţi o activitate pentru care instrumentele CASE oferă sprijin în realizarea

diagramelor, folosind cuvântul cheie operaţii.


diagramelor, folosind cuvântul cheie clase şi relaţii.


diagramelor, folosind cuvântul cheie software.


diagramelor, folosind cuvântul cheie obiecte.


diagramelor, folosind cuvântul cheie tranziţii.


diagramelor, folosind cuvântul cheie hardware.


diagramelor, folosind cuvântul cheie cazuri de utlizare.

389

CATEGORIA 5

1. Care este denumirea elementului cu numărul 1, din schema alăturată.








Se acordă calificativul Foarte Bine pentru elevii care au cele mai multe steluţe roşii

Se acordă calificativul Insuficient pentru elevii care au acumulat doar steluţe negre.


Răspunsurile corecte la întrebările de pe bilete sunt:

Categoria 1

1. Computer-Aided Software Engineering

2. Integrated Programming Support Environment

3. Programming Support Environment

4. Support Software Engineering

Categoria 2

1. Scurtează durata de realizare a proiectelor şi de implementare a aplicaţiilor.

2. Asigură din punct de vedere calitativ produsul software.

Sau

390

Asistă realizarea fiecărei etape şi îmbunătăţeşte calitatea procesului de realizare

3. Creşte încrederea utilizatorului în produsului realizat.

4. Obţinerea unei căi uşor de întreţinut.

5. În ideea că un produs software nu este niciodată în mod real terminat, acestea oferă o

gamă largă de modalităţi de dezvoltare.

6. Oţinerea de specificaţii de definiţie complete.

7. Acurateţea specificaţiilor de realizare (de proiectare),

Categoria 3

1. Simplificarea proiectării

2. Simplificarea implememntării

3. Corectitudinea, exactitatea şi acurateţea datelor

4. Necesitatea unei interfeţe grafice evoluate

5. Standardizarea proiectării

6. Flexibilitatea

7. Eficienţa

Categoria 4

Activităţi care

1. Reprezintă comportamentul operaţiilor ce utilizează seturi de acţiuni;

2. Exprimă structura statică a unui sistem relativ la clase şi relaţiile dintre ele;

3. Descriu componentele software ale unei aplicaţii în mediul de implementare;

4. Structura statică a unui sistem în funcţie de toate obiectele sale şi relaţiile dintre ele;

5. Prezintă locaţiile componentelor software pe componente hardware;

6. Reprezintă tranziţiile stărilor, comportamentul claselor utilizând maşini de stări;

7. Sunt reprezentări ale funcţionalităţii unui sistem, din punctul de vedere al utilizatorilor

săi numite cazurile de utilizare.

Categoria 5

1. Depozit central

2. Editor de diagrame

3. Analizator de structură

4. Suport pentru ciclul de viaţă

5. Instrumente pentru gestiunea proiectului

6. Generator de cod

7. Generator de documentaţie


391


notă.


În funcţie de răspunsurile elevilor li se va recomanda restudierea temei şi apoi, dacă este

cazul, se reface acest test sau unul asemănător.

392

Anexa 1 _______________________________________________

393

Testul sumativ 1Modulul: Modelarea sistemelor informatice

Competenţe:

1. Caracterizează diferite tipuri de sisteme informatice.

2. Utilizează metodologii de modelare a sistemelor informatice.

3. Utilizează instrumente pentru modelarea sistemelor informatice.


1. să identifice necesitatea sistemului informatic în contextul unui sistem

informaţional dat,

2. să caracterizeze un sistem informatic,

3. să utilizeze metodologiile de modelare a sistemelor informatice,

4. să folosească instrumentele specifice modelării sistemelor informatice.


Acest test poate fi utilizat la sfârşitul modulului ca evaluare sumativă.


Durata evaluării: 2 săptămâni

Condiţiile în care se recomandă a fi realizată evaluarea: Testul se va desfăşura în

sala de clasă, laborator, sau agentul economic în perioada parcticii sau a laboratoarelor

tehnologice. El poate fi propus elevilor încă de la primele ore având ca termen de

predare ultimele 2 saptamâni ale perioadei de desfăşurare a practicii/şcolii. Elevii vor

lucra individual. Fiecare elev va primi cerinţele proiectului, descrise în câmpul Enunţ

indicaţiile descrise în câmpul Instrucţiuni pentru elevi şi Ghidul de realizare a proiectului

aflat la secţiunea Anexă, în format printabil sau electronic.

Enunţ:

Realizaţi un sistem informatic în organizaţia în care lucraţi.

Instrucţiuni pentru elevi:

A. Folosind Ghidul pentru realizarea unui proiect redactaţi un proiect care să descrie

etapele pe care le-aţi parcurs în realizarea sistemului informatic cerut atingând

următoarele aspecte obligatorii:

1. Investigaţia organizaţiei, care solicită sau pentru care doriţi să realizaţi sistemul

informatic. Puteţi organiza rezultatele acestei investigaţii sub forma unui

portofoliu de prezentare a organizaţiei care să cuprindă datele de identificare

(denumire, CUI, adresa sediului principal, obiect de activitate, sedii secundare si

394

adresele acestora, organigrama, schema organizaţiei privită din perspectiav

sistemelor operaţional, decizional şi informaţional etc. ).

2. Identificarea sistemului informatic necesar în care se facă o caracterizare a

acestuia din prisma temelor studiate pentru atingerea competenţei 1.

Caracterizează diferite tipuri de sisteme informatice. Vor fi obligatorii referiri la

rolul şi obiectivele acestui sistem informatic, o încadrare a acestuia în diverse

criterii de clasificare,

3. Alegerea metodologiei de realizare a sistemului informatic şi punctarea tipului

de metodologie în funcţie de criteriile de clasifiacare studiate, avantajele utilizării

acestei metodologii.

4. Aplicarea metodologiei care presupune executarea etapelor corespunzătoare

metodologie alese şi descrierea fiecăreia punctând:

- scopul, serviciile şi restricţiile pe care trebuie să le îndeplinească sistemul

informatic.

- analiza factorilor externi şi interni care pot influenţa sistemul ce urmează a fi

realizat (se poate folosi analiza SWOT sau alte tipuri studiate la Managementul

calităţii)

- cerinţele hardware şi software (arhitectura generală a sistemului).

- programarea cerinţelor software din etapa precedentă

- testarea programelor şi modulelor program ca un sistem complet pentru a ne

asigura că cerinţele informaţionale sunt satisfăcute.

B. Folosind calculatorul şi videoproiectorul prezentaţi în faţa clasei sistemul

informatic realizat. Insistând pe utilitatea acestuia, modul de utilizare (interfaţa cu

utilizatorul), componenta SSD (unul două exemple de cum sprijină acesta sistemul

decizional prin rapoarte, garfice, atenţionări etc.), dacă este cazul descrieţi componenta

expert a sistemului informatic realizat.


Fiecarea componentă a proiectului A, B se va nota cu note de la 1 la 10.

Pentru componenta A nota se va obţine prin media aritmetică a notelor date pentru

subcomponentele 1, 2, 3 respectiv 4, care la rândul lor vor fi notate cu note de la 1 la

10. Defalcarea punctelor rămâne la latitudinea profesorilor.

Pentru componenta B existenţa aplicaţiei şi dovada faptului că ea este cunoscută de

elev prin maniera de prezentare atrage după sine nota 10. Depunctarea se poate face

pentru disfuncţionalităţi de fond ale aplicaţiei, şi cu 1 până la 2 puncte pentru o

395

prezentare care nu atinge cerinţele enumerate mai sus. Dacă profesorul poate dovedi

că aplicaţia nu a fost realizată de elev se vor lua măsurile legale în caz de fraudă.


Pe parcursul monitorizării realizării proiectului profesorul evaluator poate să

întocmească un barem de corectare şi notare care să confere unitate activităţii de

evaluare.

Instrucţiuni pentru evaluatori:

Se sugerează evaluări parţiale ale realizării proiectului folosind o fişă de urmărire.

Componenţa proiectului este orientativă, orice profesor poate să aducă îmbunătăţirile şi

modificările pe care le consideră oportune.


În funcţie de evaluările parţiale ale proiectului elevilor li se vor recomanda restudierea

anumitor teme, refacerea anumitor paşi astfel încât la final proiectul să respecte

exigenţele impuse de profesor.

396

ANEXĂ. Ghid pentru realizarea unui proiect

Prezentul ghid descrie exigenţele legate de elaborarea unui proiect. El este

realizat cu scopul de a oferi informaţii complete în vederea îndeplinirii criteriilor minimale

de valoare şi calitate şi reflectă poziţia profesorilor din cadrul catedrei tehnice a

colegiului în care studiaţi.

Ghidul este un document de lucru care se adresează:

a. elevilor, cu informaţii complete privind modul de realizare a părţii scrise a

proiectului;

b. profesorilor, ca instrument de îndrumare sistematică a elevilor, dar şi ca

suport pentru instituirea unor criterii unitare de evaluare;

Formatul proiectului

Proiectul trebuie să cuprindă următoarele părţi:

1. PAGINA DE TITLU

2. CUPRINS

3. LISTA CU ABREVIERI (opţional)

4. ARGUMENT

5. CONŢINUTUL

6. BIBLIOGRAFIA

7. ANEXE

8. GLOSAR DE TERMENI (opţional)

Proiectul va fi redactat pe computer pe un format de hârtie A4 portret sau vedere

după cum o cere conţinutul, la un rând şi jumătate distanţă, în Times New

Roman, mărimea fontului fiind de 12 pt. Paginile vor fi numerotate cu cifre arabe,

în partea de jos-centru a fiecărei pagini. Fiecare capitol va fi început pe o nouă

pagină, dar nu şi subcapitolele şi subpunctele. Capitolele vor fi numerotate cu

numere arabe (1, 2, 3, etc.), la fel şi subcapitolele (1.1, 1.2, 1.3, etc.) şi

subpunctele (1.1.1, 1.1.2, sau 1.2.1, 1.2.2, etc). Titlul capitolelor, subcapitolelor şi

subpunctelor vor fi scrise în bold cu font mai mare de 12 pt. (titlul capitolelor va fi

cules cu majuscule). Este obligatorie folosirea diacriticelor.

397

Pagina de titlu va conţine următoarele informaţii:

1. numele colegiului (se va folosi şi sigla) cules cu bold şi 20 pt

2. titlul proiectului ales de elev sau propus de profesor, centrat, cules cu bold şi 26

pt.

3. nivelul de susţinere (proiect pentru certificare competenţei ……………………)

4. numele profesorului îndrumător

5. numele elevului, sau numele elevilor care fac parte din echipa de realizare a

proiectului

6. Localitatea şi anul realizării

Cuprinsul va conţine numele capitolelor, subcapitolelor şi subpunctelor,

respectiv bibliografia şi anexele, cu indicarea paginaţiei corespunzătoare din text.

Lista cu abrevieri va conţine abrevierile des folosite, dacă este cazul.

Argumentul. După realizarea proiectului fiecare autor/echipă va concepe un text

de 2-2,5 pagini care să descrie modul în care a fost abordată realizarea

proiectului de către elev sau echipă cu evidenţierea contribuţiilor personale şi a

importanţei lucrării elaborate.

Conţinutul proiectului trebuie să atingă toate sarcinile impuse de către profesor.

Foarte important! Fiecare profesor poate îmbunătăţi acest ghid!

398

Testul sumativ 2Modulul: Modelarea sistemelor informatice

Competenţe:

1. Caracterizează diferite tipuri de sisteme informatice.

2. Utilizează metodologii de modelare a sistemelor informatice.

3. Utilizează instrumente pentru modelarea sistemelor informatice.


1. să identifice necesitatea sistemului informatic în contextul unui sistem

informaţional dat,

2. să caracterizeze un sistem informatic,

3. să utilizeze metodologiile de modelare a sistemelor informatice,

4. să folosească instrumentele specifice modelării sistemelor informatice.


Acest test poate fi utilizat la sfârşitul modulului ca evaluare sumativă.


Durata evaluării: 50 min

Enunţ:

I. Stabiliţi valorile de adevăr ale următoarelor afirmaţii:

1. O organizaţie poate fi privită ca interacţiunea dintre sistemul decizional şi cel

informaţional.

2. Sistemele expert sunt o clasă distinctă de clasa sistemelor suport de decizii care se

bazează pe inteligenţa artificială.

3. Sistemele expert sunt o clasă distinctă de clasa sistemelor suport de decizii care se

bazează pe inteligenţa artificială.

4. Raţionamentul probabilistic face parte din categoria metodelor şi tehnicilor de utilizare

a cunoştinţelor incerte.

5. Un caz de utilizare poate fi descris printr-o diagramă a obiectelor, care va permite

vizualizarea secvenţelor de activităţi, ordinea lor şi opţional deciziile luate pentru a

specifica operaţia care urmează a fi realizată.

II. Alegeţi varianta/variantele corecte de răspuns:

1. Componenta automatizată a sistemului informaţional, care foloseşte mijloace tehnice

moderne pentru culegerea, prelucrarea, stocarea informaţiilor şi transmiterea acestora

se numeşte:

a) Componenta fizică

399

b) Componenta logică

c) Cadrul organizatoric

d) Baza de date

e) Sistem informatic

2. Care dintre etapele de mai jos nu face parte din etapele ciclului de viaţă în cascadă:

a) Analiza

b) Iniţierea

c) Utilizarea

d) Testarea

e) Proiectarea

3. După aportul la actul de decizie sistemele informatice pot fi:

a) sisteme centralizate

b) sisteme reţea

c) sisteme suport pentru decizii

d) sisteme pentru activităţi speciale

e) sisteme expert

4. Alegeţi din lista de componente pe cele care fac parte din Subsistemul de

comunicare:

a) Subsistemul elementelor de cunoaştere

b) Subsistemul de limbaj

c) Subsistemul de prezentare

d) Subsistemul de tratare a problemei

e) Subsistemul osos

5. Alege din lista de mai jos componentele care fac parte dintr-un mediu CASE

a) Generatorul de cod

b) Editorul de texte

c) Browser-ul specializat

d) Baza de informaţii

e) Motorul de inferenţe

III. Completaţi spaţiile libere cu cuvintele potrivite din listele de cuvinte cheie

asociate

1. Definiţia dată de Alter Sistemului Suport de Decizii în anul 1980 este:

Un sistem diferit de sistemele de prelucrare a datelor prin următoarele atribute: modul

de folosire (activ, nu __________), utilizatorul (decident aflat pe diferite niveluri, nu un

______________), scopul (eficacitate globală, nu ______________ prelucrării datelor),

400

orizontul de timp (orientare către prezent şi viitor, nu către __________), obiectivul

urmărit (flexibilitatea utilizării, nu _______________________ datelor).

Cuvinte cheie: consistenţa, eficienţa, funcţionar, pasiv, trecut

2. Documentaţia de fază are şi o utilitate ___________, în sensul că ea poate constitui

baza _______________ pentru plata muncii efectuate de proiectant, şi poate fi

folosită ca dovadă în caz de litigii ulterioare apărute între proiectant şi_____________..

Cuvinte cheie: beneficiar, juridică, legală.

3. Entităţile externe constau din ___________, furnizori, agenţii

guvernamentale, ________________ sau departamente din interiorul organizaţiei aflate

în afara sistemului informatic existent, care iniţiază sau primesc fluxurile de informaţii.

Cuvinte cheie: angajaţi, clienţi

4. Diagrama claselor (class diagrams) prezintă într-un mod general structura

____________ a sistemului sub forma ___________şi _______________ dintre

acestea.

Cuvinte cheie: claselor, relaţiilor, statică

5. Completaţi schema de mai jos pentru a obţine schema unui sistem expert.

Cuvinte cheie: Baza de cunoştinţe, Componente principale, Componente

secundare, Interfaţa utilizatorului, Modul de achiziţii al cunoştinşelor, Modul de

explicaţii, Motorul de inferenţe.

IV. Realizaţi asocierile cerute

1. Asociază fiecărei etape a metodologiei de realizare a unui sistem informatic poziţia

sa firească în desfăşurarea cronologică a procesului de modelarea a unui sistem

informatic.

ETAPE POZIŢIA

Proiectarea 1

Analiza de sistem 2

Construirea 3

401

Implementarea şi exploatarea 4

Definirea strategiei 5

2. Asociaţi fiecărui tip de dată din coloana A descrierea corespunzătoare din coloana B

A B

Boolean Un element „thing” a cărui semnificaţie depinde de domeniu

Expresie Şir de caractere care permite specificarea unui element

Întreg Şir de caractere care reprezintă o durată absolută sau relativă de

timp


Şir de

caractere

Tip primitiv care este o secvenţă de caractere referite printr-un nume

Timp Tip primitiv care este un element al unui set infinit de numere reale


Nume Tip de dată care poate lua valorile true sau false

Neinterpretat Şir de caractere a cărui sintaxă se află în afara domeniului UML


Se acordă un punct din oficiu. Pentru fiecare item se acordă punctajul dat în barem.


Categoria Număr item Răspuns corect Punctaj acordat

I

1 fals 0,25p2 fals 0,25p3 fals 0,25p4 adevărat 0,25p5 fals 0,25p

Total categoria I 1,25p

II

1 e 0,25p2 c 0,25p3 c, e 0,25px2=0,5p4 a, b, c, d 0,25px4=1p5 a, c, d 0,25px3=1,5p

Total categoria II 2,75pIII

1

pasiv, funcţionar, eficienţa, trecut, consistenţa.

0,1px5=0,5p

2juridică, legală, beneficiar

0,1px3=0,3p

3 clienţi, 0,1x2=0,2p

402

angajaţi

4statică,claselor,relaţiilor

0,1px3=0,3p

5 Vezi figura 1 0,1px7=0,7pTotal categoria III 2p

IV1

Definirea strategieiAnaliza de sistemProiectareaConstruireaImplementarea şi exploatarea

0,25px4=1p

2 Vezi tabelul 1. 0,25px8=2pTotal categoria IV 3p

Din oficiu 1pTotal 10p

Figura 1.

Schema sistemului expert

Tabelul 1. Tipuri de date

A BBoolean Tip de dată care poate lua valorile true sau falseExpresie Şir de caractere a cărui sintaxă se află în afara domeniului UMLÎntreg Tip primitiv care este un element al unui set infinit de numere reale

pozitive sau negativeMultiplicare Set nenul de numere întregi pozitiveŞir de caractere

Tip primitiv care este o secvenţă de caractere referite printr-un nume

Timp Şir de caractere care reprezintă o durată absolută sau relativă de timp

Nume Şir de caractere care permite specificarea unui elementNeinterpretat Un element „thing” a cărui semnificaţie depinde de domeniu

403

BibliografieModelarea sistemelor informatice

1. Băduţ M., Informatica pentru manageri, Editura Teora, Bucureşti, 1999.2. Bocu D., Bocu R., Modelare obiect orientată cu UML, Editura Albastră, Cluj-Napoca, 2006.3. Biţa V., Antonescu C., Iosep M, Trandafir I., Sisteme informatice, Editura Didactică şi Pedagogică, Bucureşti 1977.4. Drăgan C.M., Sistemul informaţional în domeniul costurilor de producţie, Editura Dacia, Cluj, 1975.5. Filip F.G., Sisteme suport pentru decizii, Editura Tehnică, 2004.6. Hrin GR., Anghel LE., David A., UML pe înţelesul tuturor, Editura Fin Watch, Bucureşti, 2007.7. Militaru, G. Sisteme informatice pentru management, Editura All, 2004.8. Miloşescu M., Tehnologia informaţiei şi a comunicaţiilor – manual pentru clasa a XI-a ruta directă şi a XII-a ruta progresivă, Editura Didactică şi Pedagogică, Bucureşti 2006.9. Radu I., Informatică managerială, Editura Economică, 1996.10. ***, Ghid pentru elaborarea instrumentelor de evaluare, 2009.***, http://en.wikipedia.org/wiki/Computer-aided_software_engineering***, http://www.webopedia.com/TERM/C/Computer_Aided_Systems_Engineering.htm***, http://www.npd-solutions.com/case.html***, http://www.sei.cmu.edu/legacy/case/case_whatis.html***, http://www.selectbs.com/adt/analysis-and-design/computer-aided-software-engi ne e - r i n g-case-tool

404

http://www.selectbs.com/adt/analysis-and-design/computer-aided-software-engi%1Fne%1Fe%1Fr%1Fi%1Fn%1Fg-case-tool

http://www.selectbs.com/adt/analysis-and-design/computer-aided-software-engi%1Fne%1Fe%1Fr%1Fi%1Fn%1Fg-case-tool

MODULUL XI: Proiectarea sistemelor informatice

405

AUTOR:

STĂNICĂ GIOVANNA - profesor grad didactic I,

COORDONATOR:



CONSULTANŢĂ:





406

Testul 1Competenţe: Proiectează arhitectura sistemelor informatice


- să identifici activităţile specifice etapei de proiectare a sistemelor informatice





Exercitiul 1

Enunţ:

Raspunde corect la urmatoarele intrebari legate de activitatile specifice proiectarii:

1. Pe ce se bazează stabilirea soluţiilor logice şi specificarea din punct de vedere fizic a componentelor noului sistem?

2. Care sunt strategiile de proiectare a sistemului informatic?

3. Care sunt activităţile desfăşurate pentru proiectarea sistemului?

4. Ce se înţelege prin eşalonare în cadrul proiectării eşalonate a sistemelor informatice?

5. Care sunt cele 3 criterii avute în vedere la stabilirea ordinii de prioritate în abordarea structurilor sistemului informatic?

Exercitiul 2

Enunţ:

Pentru fiecare item completează spaţiile libere cu termenii copespunzători.

1. Obiectivul principal al proiectării îl constituie construirea arhitecturii noului sistem precum şi ________________ a componentelor sale.

2. Proiectarea generală are ca scop elaborarea ________________ a sistemului informatic, iar proiectarea de detaliu a componentelor sistemului informatic în concordanţă cu ___________ alese de proiectant.

3. Proiectarea de ________ – se stabileşte arhitectura de ansamblu, modul de descompunere pe componente, intrările şi ieşirile sistemului. Se finalizează prîntr-o schemă de ansamblu a sistemului în care sunt incluse toate aceste elemente.

4. Proiectarea de ___________ – fiecare element descris în etapa anterioară este descris în detaliu.

407

5. Prin ieşirile unui subsistem informatic se va înţelege totalitatea ___________ furnizate de acesta, beneficiarilor interni şi externi, respectiv ______________, note de informare.

6. Prin intrările unui sistem informatic se inţelege totalitatea datelor primare necesare obţinerii informaţiilor de ieşire ale sistemului. Datele primare se pot clasifica în ____________ şi în _________________.


Exerciţiul 2

Pentru rezolvare completează spaţiile libere cu termenii corespunzători.


Se acorda 0,5 puncte din oficiu.

Exerciţiul 1


Exerciţiul 2

Se acordă 4,5 puncte, câte 0,5 puncte pentru fiecare noţiune completată corect.


Exerciţiul 1

Se acordă punctajul maxim pentru orice răspuns ce cuprinde următoarele informaţii:

1. Stabilirea soluţiilor logice şi specificarea din punct de vedere fizic a componentelor noului sistem se bazează în principal pe rezultatele obţinute din cele două grupe de activităţi premergătoare: definirea soluţiei de realizare a noului sistem şi modelarea noului sistem. Soluţia de realizare propusă şi aleasă de beneficiarii sistemului stă la baza modelării noului sistem. Pornind de la aria de cuprindere a noului sistem şi de la cerinţele formulate se elaborează modelul logic şi ulterior cel fizic al noului sistem.

2. Strategiile de proiectare a sistemului informatic sunt: proiectarea structurată, proiectarea orientată obiect, prototipizarea, JAD (Join application development), RAD (Rapid application development).

3. Activităţile desfăşurate pentru proiectarea sistemului sunt:

stabilirea arhitecturii sistemului/subsistemelor/modulelor sistemului şi proiectarea proceselor;

proiectarea bazei de date/fişierelor;

proiectarea intrărilor;

proiectarea ieşirilor;

proiectarea interfeţei cu utilizatorii;

proiectarea programelor.

4. Prin eşalonare se înţelege ordinea în care vor fi abordate subsistemele/modulele sistemului informatic de la proiectare până la implementare, cu asigurarea

408

condiţiilor pentru integrarea lor treptată, pe măsura realizării condiţiilor evidenţiate în etapa de analiză.

5. La stabilirea ordinii de prioritate în abordarea structurilor sistemului informatic pot fi avute în vedere următoarele criterii:

prioritatea obiectivelor componente;

asigurarea legăturilor între componente;

disponibilitatea resurselorPrincipiul proiectării eşalonate a sistemelor informatice

Exerciţiul 2

Pentru fiecare item se completează spaţiile libere cu termenii următori:

1. Obiectivul principal al proiectării îl constituie construirea arhitecturii noului sistem precum şi proiectarea logică şi fizică a componentelor sale.

2. Proiectarea generală are ca scop elaborarea modelului de ansamblu a sistemului informatic, iar proiectarea de detaliu a componentelor sistemului informatic în concordanţă cu soluţiile tehnice alese de proiectant.

3. Proiectarea de ansamblu – se stabileşte arhitectura de ansamblu, modul de descompunere pe componente, intrările şi ieşirile sistemului. Se finalizează prîntr-o schemă de ansamblu a sistemului în care sunt incluse toate aceste elemente.

4. Proiectarea de detaliu – fiecare element descris în etapa anterioară este descris în detaliu.

5. Prin ieşirile unui subsistem informatic se va înţelege totalitatea informaţiilor furnizate de acesta, beneficiarilor interni şi externi, respectiv rapoarte, note de informare.

6. Prin intrările unui sistem informatic se inţelege totalitatea datelor primare necesare obţinerii informaţiilor de ieşire ale sistemului. Datele primare se pot clasifica în date interne şi în date externe.


Exerciţiul 1

Pentru fiecare răspuns care să conţină toate informaţiile prezentate în barem, se acordă punctajul prevăzut.

Exerciţiul 2

Răspunsurile aşteptate sunt termeni consacraţi astfel încât orice alt răspuns este incorect.

409



- să identifici tipurile de reţele de comunicate

- să recunoşti principiile comunicării în reţele Client-Server



Tipul testului: Probă scrisă.


Exercitiul 1

Enunţ: Asociați reprezentările din coloana 2 cu denumirile corespunzătoare din coloana

1.

Tipul de reţea Reprezentare grafică

Reţea punct la punct (bus)

Reţea inel (ring).

Reţea stea (star).

Reţea ierarhică.

Exerciţiul 2


1. Arhitectura sistemului informatic reprezintă soluţia generică privitoare la procesele de ___________________ ce trebuie să se realizeze şi modul de ____________________ şi prelucrărilor.

2. Sistemul informatic global se descompune în ___________, fiecare dintre acestea acoperind un ___________ de activitate distinct.

3. Fiecare subsistem se descompune în ___________, fiecare dintre acestea acoperind o ____________ distinctă în cadrul domeniului, de exemplu aprovizionare, desfacere, marketing.

410

4. Utilizarea tehnologiei informaţiei a devenit un aspect indispensabil în funcţionarea firmelor, mai ales în prezent, când se fac simţite noi tendinţe în evoluţia firmelor şi anume:

o utilizarea _________ la nivelul organizaţional local sau global;

o reformularea procesului de ____________.

Exerciţiul 3


1. ___________ (ring). Asigură conectarea calculatoarelor şi perifericelor într-o structură sub formă de inel, în cadrul căreia orice calculator poate transmite date, numite __________, către un singur nod din reţea.

2. _______________ (star). Asigură conectarea calculatoarelor printr-un calculator central.

3. _______________ Este compusă dintr-un set de reţele de tip _____.

4. Arhitectura client/server este un ansamblu de trei componente principale: server, client şi o _______.


Exerciţiul 1

Fiecare imagine se va uni cu denumirea corespunzătoare printr-o linie.

Exerciţiul 2


Exerciţiul 3



Se acordă 10 puncte repartizate astfel:

Exerciţiul 1

Se acordă 3 puncte, câte 1 punct pentru fiecare asociere corectă.

Exerciţiul 2

Se acordă 4 puncte, câte 0,5 puncte pentru fiecare noţiune completată corect.

Exerciţiul 3



Exerciţiul 1

Tipul de reţea Reprezentare grafică

411

Reţea punct la punct (bus)

Reţea inel (ring).

Reţea stea (star).

Reţea ierarhică.

Exerciţiul 2


1. Arhitectura sistemului informatic reprezintă soluţia generică privitoare la procesele de prelucrare a datelor ce trebuie să se realizeze şi modul de integrare a datelor şi prelucrărilor.

2. Sistemul informatic global se descompune în subsisteme, fiecare dintre acestea acoperind un domeniu de activitate distinct.

3. Fiecare subsistem se descompune în aplicaţii, fiecare dintre acestea acoperind o activitate distinctă în cadrul domeniului, de exemplu aprovizionare, desfacere, marketing.

4. Utilizarea tehnologiei informaţiei a devenit un aspect indispensabil în funcţionarea firmelor, mai ales în prezent, când se fac simţite noi tendinţe în evoluţia firmelor şi anume:

o utilizarea Internetului la nivelul organizaţional local sau global;

o reformularea procesului de business.

Exerciţiul 3


1. Reţea inel (ring). Asigură conectarea calculatoarelor şi perifericelor într-o structură sub formă de inel, în cadrul căreia orice calculator poate transmite date, numite pachete, către un singur nod din reţea.

2. Reţea stea (star). Asigură conectarea calculatoarelor printr-un calculator central.

3. Reţea ierarhică. Este compusă dintr-un set de reţele de tip stea.

4. Arhitectura client/server este un ansamblu de trei componente principale: server, client şi o reţea.


Exerciţiul 1

412


Exerciţiul 2


Exerciţiul 3


413



- să evidenţiezi avantajele şi dezavantajele Sistemului informatic centralizat

- să evidenţiezi avantajele şi dezavantajele Sistemului informatic descentralizat


Acest test poate fi utilizat singur, la sfârşitul temei de învăţare corespunzătoare sau ca recapitulare la începutul temei următoare.

Tipul testului: Probă orală


Exerciţiul 1

Enunţ: Enumerati avantajele si dezavantajele centralizarii.

Exerciţiul 2

Enunţ: Enumerati avantajele si dezavantajele descentralizarii.



Exerciţiul 1

Se acordă 4 puncte: 2 puncte pentru avantaje şi 2 puncte pentru dezavantaje.

Exerciţiul 2

Se acordă 4 puncte: 2 puncte pentru avantaje şi 2 puncte pentru dezavantaje.


Exerciţiul 1. Enumerati avantajele si dezavantajele centralizarii

Următoarele reprezintă avantaje ale centralizării:

o partajarea resurselor hard, soft şi a datelor între utilizatori;

o eliminarea riscului incompatibilităţii hard şi soft în cadrul sistemului;

o promovarea cu uşurinţă a standardelor (tehnice, de proiectare,

procedurale etc) la nivelul întregului sistem;

Următoarele reprezintă dezavantaje ale centralizării:

o "căderea" sistemului de calcul blochează toţi utilizatorii;

414

o alterarea datelor şi a programelor, voită sau accidentală, afectează toţi

utilizatorii;

o sistemul se poate dovedi lent şi inflexibil la nevoile utilizatorilor, adesea

fiind insuficient adaptat nevoilor locale sau de grup ale utilizatorilor;

Exerciţiul 2. Enumerati avantajele si dezavantajele descentralizarii

Următoarele reprezintă avantaje ale descentralizării:

o datele sunt stocate şi prelucrate local;

o soft-ul este mai bine adaptat nevoilor locale;

o avariile hard, soft sau ale bazei de date la nivelul unei locaţii nu afectează

celelalte locaţii;

Următoarele reprezintă dezavantaje ale descentralizării:

o riscuri mari legate de incompatibilităţi hard şi soft între diferite locaţii;

o apariţia inerentă a unor duplicări ale datelor şi software-ului în diferite

locaţii;

o dificultatea realizării unor proiecte complexe la nivel local;

o riscul de fragmentare a politicii IT;


Exerciţiul 1


Exerciţiul 2


415



- să recunoşti tipurile de distribuire a datelor


Acest test poate fi utilizat singur, la sfârşitul temei de învăţare corespunzătoare sau ca recapitulare la începutul temei următoare.

Tipul testului: Probă orală


Exerciţiul 1

Enunţ: Răspundeţi pe scurt la următoarele întrebări:

- In ce consta metoda orizontala?

- In ce consta metoda verticală?

- In ce consta metoda mixtă?

Exerciţiul 2


- Ce semnifica datele nereplicate?

- Ce semnifica datele replicate partial?

- Ce semnifica datele replicate total?



Exerciţiul 1

Se acordă 4,5 puncte: câte 1,5 puncte pentru fiecare răspuns corect

Exerciţiul 2

Se acordă 4,5 puncte: câte 1,5 puncte pentru fiecare răspuns corect


Exerciţiul 1. Distribuirea prin fragmentare

In ce consta metoda orizontala?

Metoda orizontală constă în descompunerea unei colecţii globale în fragmente prin extragerea unui set de înregistrări, păstrându-se toate câmpurile (caracteristicile). Structura de date a fiecărui fragment obţinut dintr-o colecţie globală este identică cu cea a colecţiei. Fiecare fragment are un număr de înregistrări mai mic decât al colecţiei globale din care provine. De exemplu, pentru modelul relaţional, o fragmentare orizontală se va obţine dintr-o tabelă globală, aplicând operatorul relaţional de selecţie.

416

In ce consta metoda verticală?

Metoda verticală constă în descompunerea unei colecţii globale în fragmente prin extragerea unui set de câmpuri (caracteristici), păstrându-se datele din toate înregistrările. Structurile de date ale fragmentelor obţinute dintr-o colecţie globală sunt subseturi ale acestei colecţii. Fiecare fragment are acelaşi număr de înregistrări ca şi colecţia globală din care provine. De exemplu, pentru modelul relaţional, fragmentarea verticală dintr-o tabelă globală se realizează aplicând operatorul relaţional de proiecţie.

In ce consta metoda mixtă?

Metoda mixtă constă în descompunerea unei colecţii globale în fragmente prin aplicarea succesivă a metodelor orizontală şi verticală.

Exerciţiul 2. Distribuirea prin replicare

Ce semnifica datele nereplicate?

Datele nereplicate semnifică situaţia în care sistemul de gestiune a bazei de date alocă spaţiu pentru o singură copie a anumitor date pe un anumit calculator (nod) din reţea. În acest caz, redundanţa datelor nu creşte deloc, fiind la un nivel minim controlat. Pe de altă parte însă, accesul concurent la date va fi mai intens, deoarece aceleaşi date vor fi folosite de mai mulţi utilizatori situaţi local sau la distanţă.

Ce semnifica datele replicate partial?

Datele replicate parţial semnifică situaţia în care sistemul de gestiune a bazei de date alocă, pentru o parte din date, o singură copie pe un anumit calculator (nu sunt replicate), iar pentru o altă parte din date mai multe copii pe mai multe calculatoare (sunt replicate). Redundanţa datelor este controlată, dar creşte. Accesul concurent v-a fi mai scăzut deoarece datele replicate fac să scadă numărul utilizatorilor care le folosesc In acelaşi timp (la acelaşi număr de utilizatori sunt mai multe copii din aceleaşi date).

Ce semnifica datele replicate total?

Datele replicate total semnifică situaţia în care sistemul de gestiune a bazei de date alocă pentru întreaga bază de date mai multe copii pe diversele calculatoare din reţea. Redundanţa datelor este foarte mare, în acest caz, dar rămâne controlată. Accesul concurent va fi redus la minim, reducându-se astfel mult timpul de acces, dar se măreşte spaţiul de memorie externă consumat. Astfel, toate informaţiile din baza de date se pot găsi multiplicate pe două sau mai multe calculatoare din reţea.


Exerciţiul 1


Exerciţiul 2


417

Testul 5Competenţe: Organizează datele din sistemele informatice


- să identifici structura şi caracteristicile fişierelor

- să identifici modul de organizare şi de acces



Tipul testului: Probă scrisă (a4)


Exercitiul 1

Enunţ: Se consideră următoarea afirmaţie:

Organizarea datelor înseamnă definirea şi structurarea datelor în memoria internă sau în memoria externă (în fişiere) şi stabilirea legăturilor între date, conform unui model de date.

a. Explicaţi noţiunea de fişier

b. Enumeraţi caracteristicile fişierelor

c. Care este structura fişierelor?

d. Care este modul de organizare al fişierelor?

e. Care este modul de acces al fişierelor?


Puteţi răspunde la aceste întrebări folosind propriile voastre cuvinte, nu contează ordinea în care abordaţi cerinţele, încrecaţi să abordaţi toate cerinţele.


Se acordă 10 puncte, câte 2 puncte pentru fiecare răspuns corect.


a. Este acceptată orice formulare asemănătoare:

Fişierul este o colecţie organizată de date unite după criterii comune calitative, de prelucrare şi scop.

b. Este acceptată orice formulare asemănătoare:

Caracteristicile unui fişier:

actualizarea se referă la trei operaţii : adaugarea, modificarea, ştergerea de înregistrări;

418

natura datelor din fişier trebuie să fie omogenă (să se refere la aceeaşi entitate din lumea reală);

prelucrarea datelor din fişier se referă la tipul şi frecvenţa operaţiilor efectuate pe înregistrări;

volumul de date din fişier (se măsoară în număr de octeţi).

c. Este acceptată orice formulare asemănătoare:

Structura unui fişier:

partea de identificare este dată de etichetele plasate la începutul şi sfârşitul fişierului;

partea de date este colecţia omogenă de date ce aparţin aceleaşi entităţi din lumea reală structurată astfel:

fişier înregistrări câmpuri valori.

d. Este acceptată orice formulare asemănătoare:

Modul de organizare reprezintă modul de dispunere a înregistrărilor pe suportul fizic şi presupune reguli de memorare a datelor.

Categorii de moduri de organizare a fişierelor:

Standard: Este cea mai veche şi există pe toate tipurile de calculatoare. Toate limbajele recunosc fişiere standard de intrare şi ieşire.

Clasică (elementară): Organizarea se face pe medii magnetice sau optice.

Specială (complexă): Se bazează pe modurile de organizare clasice. Sunt utilizate în baze de date şi în sisteme de fişiere.

e. Este acceptată orice formulare asemănătoare:

Modul de acces reprezintă modul în care se determină locul ocupat de o înregistrare într-un fişier şi depinde de modul de organizare.

Tipuri de moduri de acces pentru fişiere:

SECVENŢIAL presupune că localizarea unei înregistrări se face prin parcurgerea tuturor înregistrărilor care o preced.

Este permis accesul secvenţial pentru toate tipurile de fişiere.

Se recomandă pentru fişierele din care sunt necesare, la o prelucrare, peste 50% din numărul total de înregistrări.

Pentru optimizare se recomandă ordonarea fişierului.

DIRECT presupune că localizarea unei înregistrări se face cu ajutorul unei chei definite de programator.

DINAMIC presupune că la o singură deschidere de fişier se pot localiza, alternativ şi repetat, înregistrări în acces secvenţial şi direct.


419

Pentru fiecare răspuns corect, indiferent de formulare sau formatul de scriere se va acorda punctajul prevăzut în barem.

420



- să identifici metodele de selectare a SGBD

- să identifici etapele urmate în proiectarea schemei conceptuale





Exerciţiul 1


Procesul de proiectare a unei baze de date trebuie privit de aceea ca un proces _____, în care apar frecvente reluări ale unor etape anterioare.

tabelă este în _____ dacă toate atributele ei conţin valori elementare (nedecompozabile). Fiecare componentă a unui tuplu este la nivel elementar, care nu acceptă altă descompunere.

tabelă este în _____ dacă şi numai dacă este în FN1 şi fiecare câmp noncheie al tabelei este ________ funcţional de câmpul cheie al tabelei.

tabela este în ____ dacă fiecare __________ noncheie al tabelei depinde în mod netranzitiv de cheia tabelei.

bază de date este în _____ dacă şi numai dacă este în FN3 şi nu conţine două sau mai multe dependeţe multivaloare.

tabelă este în _____ dacă şi numai dacă fiecare ”joncţiune” este generată printr-un candidat cheie a lui R şi este în FN4.

Modelul ____________ de ansamblu al datelor este un model de ansamblu al datelor independent de instrumentul soft (SGBD) utilizat pentru reprezentarea sa.

Exerciţiul 2

Enunţ:

Stabiliţi pentru fiecare afirmaţie dacă este adevărată sau falsă.

a) Procesul de proiectare a unei baze de date trebuie privit ca un proces neliniar

Adevărat Fals

421

b) Procesul de alegere a unui SGBD presupune 4 faze

Adevărat Fals

c) Portabilitatea SGBD-ului - posibilitatea de a utiliza un SGBD de pe un sistem de calcul pe un altul. Portabilitatea cuprinde două aspecte: portabilitatea programelor propriu-zise şi portabilitatea datelor.

Adevărat Fals

d) Protecţia şi securitatea datelor din bază este necesara

Adevărat Fals

Exerciţiul 3

Enunţ:

Pentru fiecare item scrieţi pe foaie litera corespunzătoare răspunsului corect.

1. Proiectarea schemei conceptuale este realizată de către

a. echipa de programare

b. echipa de proiectare

c. beneficiar

2. Definirea detaliată a colecţiilor de date presupune

a. revizuirea legăturilor dintre colecţii, normalizarea colectiilor de date pentru cercetarea performanţelor în stocarea, actualizarea şi prelucrarea datelor.

b. analiză a colecţiilor, revizuirea legăturilor dintre colecţii, actualizarea şi prelucrarea datelor.

c. o analiză a colecţiilor, normalizarea lor pentru cercetarea performanţelor în stocarea, actualizarea şi prelucrarea datelor.

3. Tehnica normalizării se foloseşte pentru

a. obţinerea unor tabele cu o redundanţă maxima

b. obţinerea unor tabele cu o redundanţă minimă şi controlată.

c. obţinerea unor tabele cu aceleasi tipuri de date


Exerciţiul 1


Exerciţiul 2

Pentru rezolvare bifaţi cu x varianta corectă.


422

Adevarat Fals

Exerciţiul 3



Exerciţiul 1


Exerciţiul 2


Exerciţiul 3



Exerciţiul 1

Procesul de proiectare a unei baze de date trebuie privit de aceea ca un proces neliniar, în care apar frecvente reluări ale unor etape anterioare.

tabelă este în FN1 dacă toate atributele ei conţin valori elementare (nedecompozabile). Fiecare componentă a unui tuplu este la nivel elementar, care nu acceptă altă descompunere.

tabelă este în FN2 dacă şi numai dacă este în FN1 şi fiecare câmp noncheie al tabelei este dependent funcţional de câmpul cheie al tabelei.

tabela este în FN3 dacă fiecare atribut noncheie al tabelei depinde în mod netranzitiv de cheia tabelei.

bază de date este în FN4 dacă şi numai dacă este în FN3 şi nu conţine două sau mai multe dependeţe multivaloare.

tabelă este în FN5 dacă şi numai dacă fiecare ”joncţiune” este generată printr-un candidat cheie a lui R şi este în FN4.

Modelul conceptual de ansamblu al datelor este un model de ansamblu al datelor independent de instrumentul soft (SGBD) utilizat pentru reprezentarea sa.

Exerciţiul 2

a) Procesul de proiectare a unei baze de date trebuie privit ca un proces neliniar

Adevărat Fals

b) Procesul de alegere a unui SGBD presupune 4 faze

Adevărat Fals

423

c) Portabilitatea SGBD-ului - posibilitatea de a utiliza un SGBD de pe un sistem de calcul pe un altul. Portabilitatea cuprinde două aspecte: portabilitatea programelor propriu-zise şi portabilitatea datelor.

Adevărat Fals

d) Protecţia şi securitatea datelor din bază este necesara

Adevărat Fals

Exerciţiul 3

1. Proiectarea schemei conceptuale este realizată de către

a. echipa de programare

b. echipa de proiectare

c. beneficiar

2. Definirea detaliată a colecţiilor de date presupune

a. revizuirea legăturilor dintre colecţii, normalizarea colectiilor de date pentru cercetarea performanţelor în stocarea, actualizarea şi prelucrarea datelor.

b. analiză a colecţiilor, revizuirea legăturilor dintre colecţii, actualizarea şi prelucrarea datelor.

c. o analiză a colecţiilor, normalizarea lor pentru cercetarea performanţelor în stocarea, actualizarea şi prelucrarea datelor.

3. Tehnica normalizării se foloseşte pentru

a. obţinerea unor tabele cu o redundanţă maxima

b. obţinerea unor tabele cu o redundanţă minimă şi controlată.

c. obţinerea unor tabele cu aceleasi tipuri de date


Exerciţiul 1


Exerciţiul 2


Exerciţiul 3


424



să identifici subactivităţile proiectării logice a fişierelor

să identifici subactivităţile proiectării fizice a fişierelor





Exercitiul 1

Enunţ: Răspundeţi corect la următoarele întrebări:

1. Ce este fisierul?

2. Ce etape presupune proiectarea logica de detaliu?

3. Ce etape presupune proiectarea fizica de detaliu?

Exerciţiul 2


1. În cadrul structurii logice, ____________________ trebuie definit complet ţinând cont de _________ şi de ___________________

2. Pentru a satisface aceste lucruri, structura logică trebuie să fie ____________ şi __________, ceea ce asigură ____________ fişierului.

Exerciţiul 3

Enunţ:


Principalele caracteristici logice la nivel de înregistrare, cu ajutorul cărora se face descrierea câmpurilor de date, sunt: natura datelor, tipul datelor îngustează, mărimea datelor, factorul de repetativitate, gruparea datelor, modul de control al datelor.

Descrieţi cele 6 caracteristici logice la nivel de înregistrare.


Exerciţiul 2

425


Exerciţiul 3

Puteţi descrie caraczeristicile folosind propriile voastre cuvinte, nu contează ordinea în

care abordaţi cerinţele, încrecaţi să abordaţi toate cerinţele.



Exerciţiul 1


Exerciţiul 2


Exerciţiul 3

Se acordă 3 puncte, câte 0,5 puncte pentru fiecare caracteristică descrisă completat şi corect.


Exerciţiul 1


1. Ce este fisierul?

Fişierul este o colecţie organizată de date unite după criterii comune calitative, de prelucrare şi scop.

2. Ce etape presupune proiectarea logica de detaliu?

structurarea logica a datelor

proiectarea caracteristicilor

estimarea marimii fisierelor

3. Ce etape presupune proiectarea fizica de detaliu?

proiectarea machetelor de culegere a datelor

definitivarea caracteristicilor fizice

calculul necesarului de suporturi tehnice

Exerciţiul 2


1. În cadrul structurii logice, conţinutul informaţional trebuie definit complet ţinând cont de realitate şi de cerinţele de prelucrare.

426

2. Pentru a satisface aceste lucruri, structura logică trebuie să fie completă şi coerentă, ceea ce asigură calitate fişierului.

Exerciţiul 3

Principalele caracteristici logice la nivel de înregistrare, cu ajutorul cărora se face descrierea câmpurilor de date, sunt:

1. Natura datelor se referă la domeniile mari din care câmpurile îşi pot lua valori. Caracteristica natura datelor este dată prin atributele: numeric, alfanumeric, logic, dată calendaristică, special (pointeri etc.).

Natura datelor poate fi descrisă în program ca atare, pentru anumite atribute ale sale (ex. logic), sau prin caracteristica tipul datelor, pentru alte atribute (ex. numeric).

2. Tipul datelor îngustează (limitează) un domeniu dat prin caracteristica natura datelor, prin atributele: întreg, real, complex (pentru numeric); caracter, şir de caractere (pentru alfanumeric). Tipul datelor se descrie în program ca atare prin clauze specifice, în instructiunile de descriere.

3. Mărimea datelor este caracteristica care dă lungimea unui anumit câmp. Aceasta depinde de tipul de data şi este dată prin atributele: simplă, dublă precizie (pentru numerice reale), număr de caractere (pentru alfanumerice), lungime standard (pentru logice, data calendaristică etc.). Mărimea datelor este dată în program prin formatele de descriere a datelor.

4. Factorul de repetativitate este o caracteristică care multiplică de un număr de ori un câmp de un anumit tip şi o anumită mărime. Este dat prin atributul număr de repetiţii, toate elementele repetate având aceleaşi caracteristici logice.

5. Gruparea datelor nu se exprimă prin atribut specific, ci prin ordinea de descriere şi structurare a datelor. Două sau mai multe câmpuri pot fi grupate într-un tot pentru a fi referite împreună (rămâne şi posibilitatea de referire individuală a fiecărui câmp).

6. Modul de control al datelor este caracteristica care prin atributele sale specifică restricţii de integritate a datelor: listă de valori, interval (limite valorice), ponderi etc. Aceste atribute vor fi luate în considerare la stabilirea criteriilor de validare din programele ce vor utiliza aceste date.


Exerciţiul 1


Exerciţiul 2


Exerciţiul 3


427

Testul 8

Competenţe: Proiectează interfetele sistemelor informatice


- să identifici interfeţele diverselor aplicaţii software



Tipul testului: Probă orală şi practică


Exercitiul 1Raspunde corect la urmatoarele intrebari:

6. Explicaţi ce este o interfaţă SDI?

7. Explicaţi ce este o interfaţă MDI?

8. Care sunt caracteristicile unei interfeţe MDI?

Exercitiul 2 Folosind programele instalate pe calculatorul din laborator, gaseşte 2 programe care au interfaţă SDI şi 2 care au interfaţă MDI. Deschide aceste programe şi descrie caracteristicile interfeţelor respective.


Exerciţiul 2

Deschide orice 2 programe cu interfaţă SDI şi orice alte 2 cu interfaţă MDI pe care le vei deschide şi vei descrie caracteristicile interfeţelor acestora.


Se acorda 10 puncte alocate astfel:

Exerciţiul 1


Exerciţiul 2

Se acordă 4 puncte, câte 1 punct pentru fiecare program deschis corect.


Exerciţiul 1


SDI (Single Document Interface) - document cu interfaţă simplă, adică o aplicaţie ce prezintă utilizatorului o singură fereastră principală. Eventualele ferestre create ulterior sunt destinate exclusiv mesajelor sau introducerii de date, acestea având o durată de viaţă scurtă în raport cu aplicaţia în sine.


428

MDI (Multiple Document Interface) - similară cu SDI (Single Document Interface), dar în care utilizatorul poate deschide mai multe ferestre client în interiorul aceleiaşi ferestre cadru. O aplicaţie tipică MDI este Microsoft Word.

3. Care sunt caracteristicile unei interfeţe MDI?

Caracteristici generale ale aplicaţiilor MDI

Majoritatea aplicaţiilor de firmă sunt MDI, de exemplu suita de aplicaţii Office sunt MDI, la fel si Visual Basic (în acest caz există o setare care permite şi modul de lucru SDI).

Câteva dintre caracteristicile aplicaţiilor MDI sunt:

mai multe ferestre de document pot fi deschise simultan acestea fiind însa conţinute într-o singura fereastra, numita principala, din care nu vor putea fi trase afară sau pozitionate independent de ea;

niciun control nu poate fi folosit direct de pe suprafata formularului principal. Din acest motiv trebuie folosite bara cu instrumente cu butoane sau alte controlale conţinute în bara de instrumente;

existenta ferestrelor multiple face dificilă găsirea unei ferestre particulare, din acest motiv meniul trebuie sa contină o fereastră care să permită accesul direct la toate ferestrele deschise cu posibilitatea aranjării ferestrelor alaturat, cascadat sau minimizat sub forma de icon-uri;

ca urmare a posibiltăţii derulării în paralel a mai multor activităţi este necesară o linie de stare care să afişeze starea şi activitatea curentă;

ferestrele documentului nu pot fi afisate independent. Aplicaţia MDI trebuie pornită pentru a putea afişa un documet al ei; invers, închiderea aplicaţiei MDI va duce la închiderea, în primul rând, a tuturor ferestrelor copil;

fereastra principală MDI se bazează pe un sistem de culori Windows diferit de cel al unor ferestre simple.

Exerciţiul 2

O posibilă variantă de rezolvare a exerciţiului este:

Programe cu interfaţă SDI: Aplicaţia Calculator, Notepad, C++ etc.

Programe cu interfaţă MDI: Photoshop, MsWord etc.


Exerciţiul 1


Exerciţiul 2

Orice 2 programe cu interfaţă SDI şi orice alte 2 cu interfaţă MDI pe care le deschide şi le descrie corect caracteristicile interfeţelor vor primi punctaje conform baremului.

429

Testul 9Competenţe: Proiectează interfetele sistemelor informatice


- să identifici tipurile de interfeţe

- să caracterizeze diferitele tipuri de meniuri





Exerciţiul 1

Enunţ: Răspunde corect la urmatoarele intrebari:

1. Plecând de la definiţia unei interfeţe, arătaţi ce este proiectarea şi implementarea unei interfeţe?

2. Care sunt componentele unei interfeţe?

3. Enumeraţi tipurile de interfeţe.

4. Descrieţi pe scurt fiecare tip de interfaţă menţionat anterior.

Exerciţiul 2

Enunţ: Pentru fiecare caracteristică asociați tipul de meniu corespunzător.

Meniul Caracteristica

A

Meniuri simple sau cu bară de

selecţie

1

Selectarea unei opţiuni determină afişarea unei ferestre ce oferă alte opţiuni. Această abordare este utilizată în multe procesoare de texte. De exemplu, selectarea opţiunii Page Setup permite afişarea unei ferestre, care specifică toate caracteristicile paginii de afişare (margini, dimensiune, layout etc.)

B

Meniul orizontal (pull-down)

2Sunt utilizate în cazul în care meniurile au un număr mai mic de opţiuni. Când este selectată o opţiune, se afişează, adiacent opţiunii, un alt meniu (se mai numeşte submeniu).

C

Meniul vertical (pop-up)

3

Selectarea unei opţiuni din meniul curent determină ca meniul curent să fie înlocuit de un alt meniu. Prima listă apărută pe ecran formează meniul principal, iar celelalte liste de pe nivelurile următoare formează meniuri opţionale. Aceste noi liste sunt independente de opţiunile ce figurează în meniul principal şi pot fi afişate numai prin activarea acestora.

D

Meniul de tip bară de butoane

(toolbar)

4 Aceste meniuri afişează titlul meniului. Prin selectarea unei opţiuni a meniului se poate afişa un submeniu (se afişează la dreapta opţiunii din meniul care îl apelează) sau se poate executa o comandă/program. La acest tip de meniu, utilizatorul se poziţionează cu mouse-ul pe numele meniului şi se afişează opţiunile lui. Apoi utilizatorul se poziţionează cu mouse-ul pe o opţiune din meniu şi apasă butonul dreapta al mouseu-lui pentru a selecta

430

opţiunea

E

Meniurile ierarhice

5Atunci când o opţiune din meniu nu este afişată, meniul ”defilează” pentru a afişa următorul set de opţiuni.

G

Meniurile “mergătoare”

sau în cascadă (walking menus)

6

apar sub forma unei liste de opţiuni ce pot fi afişate orizontal sau vertical, opţiunea curentă fiind marcată printr-o bară luminoasă numită bară de selecţie. Opţiunile cuprinse în corpul meniului se pot selecta deplasând bara luminoasă prin intermediul tastelor direcţionale pe opţiunea dorită, apoi se apasă tasta Enter. Va fi afişat un nou submeniu sau va fi executată o comandă, o procedură sau un alt program

H

Meniurile de tip “panou de

control” (associated

control panels)

7

Aceste opţiuni se apelează prin deplasarea unei bare de selecţie sau prin tastarea unei litere evidenţiate în cadrul opţiunii. Selectarea unei opţiuni din cadrul meniului este urmată de executarea unei operaţii sau de afişarea unui submeniu.


Exerciţiul 2

Fiecare număr din faţa unei caracteristici va avea o literă corespunzătoare unui tip de meniu.

Exemplu: 1-A


Exerciţiul 1


- 3 puncte (câte 1 punct pentru răspuns corect la întrebările 1, 2 şi 3)

- 6 puncte pentru descrierea corectă a fiecărui tip de interfaţă (sunt 6 tipuri de interfeţe, deci câte 1 punct pentru fiecare interfaţă)

- 1 punct din oficiu.

Exerciţiul 2


- 7 puncte (câte 1 punct pentru fiecare asociere corectă)

- 3 puncte din oficiu

Punctajul total va fi media aritmetică între cele două note de la exerciţiul 1 şi 2.


Exerciţiul 1


431

Proiectarea şi implementarea interfeţei este un element cheie în funcţionalitatea unui sistem informatic. Interfaţa permite utilizatorului să acceseze componentele interne ale sistemului într-o manieră relativ simplă şi fără a cunoaşte cum sunt integrate aceste componente. Cu cât se asigură un acces mai uşor utilizatorului, cu atât interfaţa este considerată mai bună. Interfaţa este adesea etalonul după care este evaluat sistemul informatic.


Principalele componente ale unei interfeţe sunt:

limbajul de comunicare care permite interacţiunea cu sistemul într-o varietate de stiluri de dialog, oferă suport pentru comunicare între utilizatorii sistemului, poate fi implementat într-o varietate de formate (meniuri, de tip linie comandă, de tip întrebare-răspuns, limbaj procedural, limbaj natural, etc.);

limbajul de prezentare permite prezentarea datelor într-o varietate de formate (rapoarte, tabele, grafice, icoane, etc.). Imprimantele, plotterele, monitoarele video si audio, sintetizatorul de voci sunt părţi ale acestei componente. Această componentă serveşte pentru transmiterea informaţiilor şi comenzilor la sistemul informatic. Limbajul de prezentare trebuie să ofere utilizatorului o varietate de metode de prezentare selectate după preferiţele lui.


Se disting următoarele tipuri de interfeţe:

a. interfeţe ce utilizează limbajul natural;

b. interfeţe de tip întrebare şi răspuns;

c. interfeţe bazate pe formulare de intrare/ieşire;

d. interfeţe de tip linie de comandă;

e. meniuri;

f. interfeţe ce permit manipularea directă a datelor.


a. Interfeţe ce utilizează limbajul natural

Modul evident de specificare a unei cerinţe este limbajul natural.

Interfeţele ce utilizează limbajul natural reprezintă idealul tuturor utilizatorilor neinformaticieni, deoarece le permite să interacţioneze cu calculatorul în limbajul lor natural.

Se utilizează adesea ca limbaj de comunicare, limba engleză. Engleza structurată este un limbaj de specificare care foloseşte un vocabular şi o sintaxă foarte limitate, are multe excepţii de la reguli, care implică probleme de implementare. Este folosită de obicei pentru a descrie procesele de bază ale sistemului. De exemplu: construcţii declarative, construcţii decizionale (IF), construcţii repetitive (FOR).

Aceste tipuri de interfeţe se utilizează într-un mod restrâns, ca urmare a problemelor de implementare şi a faptului că utilizează multe resurse de calcul (memorie, procesor).

432

b. Interfeţe de tip întrebare-răspuns

Interfeţe de tip întrebare-răspuns sunt interfeţe în care calculatorul afişează pe ecran o întrebare. Utilizatorul răspunde la această întrebare, iar calculatorul, în funcţie de răspunsul utilizatorului, afişează în continuare o altă întrebare ş.a.m.d.

La aceste interfeţe, calculatorul este cel ce stabileşte secvenţa de întrebări. Utilizatorul doar răspunde la ce este întrebat.

O interfaţă de tip întrebare-răspuns este şi interfaţa numită căsuţă de dialog.

Programatorii trebuie să formuleze întrebările într-o manieră concisă şi inteligibilă, dar şi să anticipeze tipurile de răspunsuri, pe care utilizatorul le va introduce şi sistemul le va accepta. La proiectarea acestor interfeţe trebuie să se stabilească şi gradul de flexibilitate permis utilizatorului în răspunsuri. De exemplu, utilizatorii trebuie să ştie dacă tastarea lui “Y” este acceptată în locul lui “Yes”. Interfeţele de tip întrebare-răspuns trebuie să ofere utilizatorilor şi asistenţă (suport help). Aceste interfeţe sunt adecvate pentru utilizatorii neinformaticieni.

c. Interfeţe bazate pe formulare de intrare/ieşire

Interfeţe bazate pe formulare de intrare/ieşire sunt acele interfeţe care afişează câmpurile ce conţin elemente de date sau parametri ce trebuie să fie comunicaţi utilizatorului.

Utilizatorul poate selecta formularul dorit şi-l poate completa. Câmpurile din formular sunt etichetate cu nume ce indică ce informaţii trebuie introduse. Se pot asocia validări pentru fiecare câmp, prin care se verifică corectitudinea datelor introduse. Formularele de intrare pot fi simplificate prin furnizarea de valori implicite pentru câmpuri, dar utilizatorii pot modifica informaţia implicită, dacă este necesar.

Avantajul major al acestor interfeţe este că versiunea tipărită a formularului completat furnizează o documentaţie foarte bună.

d. Interfeţe de tip linie de comandă

Interfeţe de tip linie de comandă sunt acele interfeţe care permit utilizatorului să controleze aplicaţia cu ajutorul comenzilor.

Acestea sunt reprezentate, în general, de un program numit interpretor de comenzi, care afişează pe ecran un prompter, primeşte comanda introdusă de operator şi o execută. De regulă, prompterul este alcătuit din numele unităţii curente de disc, urmat eventual de numele directorului curent si terminându-se cu caracterul “>”.

De la tastatură utilizatorul introduce comanda care este transferată în zona de memorie internă unde se află interpretorul de comenzi. Acesta analizează comanda, dacă este corectă, solicită procesorului să o execute utilizând resursele logice şi fizice, în final afişându-se din nou prompterul. În cazul în care comanda nu a fost scrisă corect, pe ecran se afişează un mesaj corespunzător de genul “Bad command or file name”.

Aceste tipuri de interfeţe cer memorarea regulilor de sintaxă, motiv pentru care nu sunt adecvate utilizatorilor care nu cunosc comenzile.

433

În OS/2 si MS-DOS interpretorul de comenzi îndeplineşte şi alte funcţii simple, cum ar fi mutarea sau copierea fişierelor, afişarea diferitelor informatii despre sistemul de operare. Aproape toate sistemele de operare includ o interfaţă în linie de comandă, unele foarte bine puse la punct (cazul sistemelor Unix) iar altele destul de primitive (MS-DOS şi MS-Windows).

e. Interfeţele ce permit manipularea directă a datelor de către utilizator, cu ajutorul tastaturii sau a mouse-ului. Utilizatorii interacţionează cu interfaţa prin acţiuni directe cum ar fi mutarea informaţiei, înlocuirea informaţiilor etc. Editoarele de text, foile de calcul tabelar, sistemele informatice geografice şi jocurile video au astfel de interfeţe.

Greşelile pot fi imediat depistate şi corectate. Totuşi, aceste interfeţe sunt greu de realizat şi cer multe resurse de calcul (memorie, procesor).

Exerciţiul 2

Perechile care trebuie formate sunt următoarele:

1-H, 2-G, 3-E, 4-B, 5-F, 6-A, 7-C


Meniuri simple sau cu bară de selecţie



Aceste meniuri afişează titlul meniului. Prin selectarea unei opţiuni a meniului se poate afişa un submeniu (se afişează la dreapta opţiunii din meniul care îl apelează) sau se poate executa o comandă/program. La acest tip de meniu, utilizatorul se poziţionează cu mouse-ul pe numele meniului şi se afişează opţiunile lui. Apoi utilizatorul se poziţionează cu mouse-ul pe o opţiune din meniu şi apasă butonul dreapta al mouseu-lui pentru a selecta opţiunea



Meniul de tip bară de butoane (toolbar)

Meniurile ierarhice


Meniurile cu bară de defilare (scollings menus)

Atunci când o opţiune din meniu nu este afişată, meniul ”defilează” pentru a afişa următorul set de opţiuni.

Meniurile “mergătoare” sau în cascadă

Sunt utilizate în cazul în care meniurile au un număr mai mic de opţiuni. Când este selectată o opţiune, se afişează, adiacent opţiunii, un alt meniu

434

(walking menus)

(se mai numeşte submeniu).

Meniurile de tip “panou de control” (associated control panels)



Exerciţiul 1


Exerciţiul 2

Pentru fiecare asociere corectă se acordă punctajul conform baremului.

435

Testul 10Competenţe: Proiecteaza interfetele sistemelor informatice


să identifici etapele proiectării interfeţelor utilizator

să recunoşti principiile proiectării interfeţelor utilizator

să descopere diferite modalităţi de proiectare şi de prezentare a informaţiilor într-o interfaţă

să enumere standardele internaţionale ale proiectării interfeţelor





Exerciţiul 1

Enunţ: Pentru fiecare item completează spaţiile libere cu termenii corespunzători:

Un videoformat este format din mai multe ____________.

Un ______ de date este ataşat unui câmp al bazei de date (tabelă /tabelă virtuală) sau al unui fişier.

Un ______ de date conţine elemente de ______ si elemente de tip ______.

Fiecare element dintr-un ______ trebuie să aparţină unei ______ si fiecare ______ trebuie să se afişeze intr-o ______.

Utilizand ______, la diferite niveluri in videoformat se poate adăuga funcţionalitate

Exerciţiul 2

Enunţ: Se consideră următoarea afirmaţie:

Înca de la începutul proiectării, programatorul trece printr-o serie de paşi pentru a ajunge la o aplicaţie complexă, dar totuşi simplu de utilizat.

1. Descrieţi cei 3 paşi necesari în proiectare.

2. Explicaţi principiile care pun accentul pe faptul că proiectarea interfeţei este centrată pe utilizator.

3. Care sunt factorii de care trebuie să ţină cont proiectantul în proiectarea interfeţelor?

436

4. Enumeraţi câteva standarde referiroare la interfeţele cu utilizatorul.



Exerciţiul 1

Se acordă 5 puncte: câte 0,5 puncte pentru fiecare termen completat corect.

Exerciţiul 2

Se acordă 4 puncte: câte 1 punct pentru fiecare răspuns corect.


Exerciţiul 1.

Un videoformat este format din mai multe blocuri.

Un bloc de date este ataşat unui câmp al bazei de date (tabelă /tabelă virtuală) sau al unui fişier.

Un bloc de date conţine elemente de date si elemente de tip control.

Fiecare element dintr-un bloc trebuie să aparţină unei canvas si fiecare canvas trebuie să se afişeze intr-o fereastră.

Utilizand triggerii, la diferite niveluri in videoformat se poate adăuga funcţionalitate

Exerciţiul 2.


Realizarea prototipului aplicaţiei este în concordanţă cu sarcinile pe care trebuie să le îndeplinească;

Reprezentarea scenariilor principale ale interfeţei;

Evaluare cognitivă, care presupune stabilirea unor scopuri ale interfeţei precum şi a categoriei de utillizatori ţintă. În acest sens, se ia în considerare experienţa utilizatorului în domeniul calculatoarelor, se va face o evaluare a punctelor din interfaţă în care utlizatorul are posibilitatea de a alege, o dectare a etichetelor sau opţiunilor care ar putea crea confuzii, detectarea unor posibile erori de navigare.

1. Realizarea

prototipuluiaplicaţiei

2. Reprezentarea

scenariilor principale ale

interfeţei

3. Evaluarecognitivă


437

Interfaţa trebuie să utilizeze termeni şi concepte cunoscute de utilizatori şi obiectele manipulate de sistem trebuie să fie asemănătoare cu cele din mediul utilizatorului. De exemplu, un sistem informatic proiectat pentru birotică trebuie să utilizeze concepte ca: scrisori, documente, foldere etc.

Interfaţa trebuie să fie consistentă. Aceasta înseamnă că atât comenzile cât şi meniurile sistemului trebuie să aibă acelaşi format, parametrii trebuie să fie utilizaţi de toate comenzile în acelaşi mod, operaţiile asemănătoare trebuie să fie activate în acelaşi mod etc. Consistenţa interfeţei reduce timpul de învăţare pentru utilizator şi probabilitatea de apariţie a erorilor umane.

Utilizatorii devin iritaţi când un sistem informatic se comportă într-un mod neaşteptat. Utilizatorul devine confuz atunci când se întamplă ceva neprevăzut, De aceea, proiectanţii de interfeţe trebuie să se asigure că acţiunile asemănătoare au aceleaşi efecte.

Utilizatorii fac inevitabil greşeli când utilizează un sistem informatic. Proiectarea interfeţei trebuie să minimizeze aceste greşeli (de exemplu, utilizarea meniurilor poate elimina multe erori umane), dar erorile nu pot fi niciodată eliminate complet. Interfaţa trebuie să aibă abilitatea de a anula acţiunile destructive ale utilizatorului. De exemplu, un utilizator poate selecta o opţiune de ştergere dintr-un meniu. Sistemul nu execută imediat ştergerea, ci mai întâi îl întreabă pe utilizator dacă doreşte această ştergere. De asemenea, facilitatea „undo" (din procesoarele de cuvinte) permite anularea unor acţiuni ale utilizatorului.

Interfeţele trebuie să ofere utilizatorului asistenţă la diferite niveluri. Nivelurile de asistenţă trebuie să fie ordonate de la informaţii de bază (ce apar la pornirea sistemului) pană la informaţii detaliate despre facilităţile oferite de sistem. Help-ul oferit de sistem trebuie să fie structurat, astfel utilizatorii să găsească uşor şi rapid informaţia dorită.

Interfeţele trebuie să permită utilizatorilor să acceseze sistemul într-un mod ce corespunde cu cerinţele lor. Respectarea acestui principiu conduce la îmbunătăţirea eficacităţii sistemului.

Interfeţele trebuie să permită introducerea rapidă şi uşoară a datelor, precum şi verificarea corectitudinii datelor. Respectarea acestui principiu conduce la îmbunătăţirea eficienţei sistemului.

Utilizarea interfeţelor trebuie să conducă la creşterea productivităţii utilizatorilor.


dacă utilizatorul este interesat de informaţii sau de relaţiile între diferite valori;

frecvenţa de modificare a informaţiilor şi dacă este necesar ca modificările să fie prezentate imediat utilizatorului;

dacă utilizatorul trebuie să interacţioneze cu informaţia afişată printr-o interfaţă ce permite manipularea directă;

dacă informaţia este afişată sub formă de text sau numeric.


438

Foarte cunoscute în domeniul sistemelor informatice sunt standardele ISO 13407 din 1999 (Human Centered Decision Processes for Interactive Systems), ISO/IEC 14598-1 din 1988 (IT – Evaluation of Software Products – General Guide), ESO/IEC 9126-1 (Software Engineering Product Quality) şi ISO 9241.


Exerciţiul 1


Exerciţiul 2


439



să identifici activităţile necesare proiectării logice si fizice a intrărilor în sistemul informatic

să descrii noţiunile de cod, capacitate, lungime pentru intrări

să determini cerinţele impuse codurilor

să descrii funcţiile unui videoformat





Exerciţiul 1

Enunţ: Completează pentru fiecare item spaţiile libere cu termenii corespunzători:

Prin ___________ sistemului informatic se înţelege totalitatea datelor primare necesare obţinerii informaţiilor de intrare ale sistemului.

Proiectarea detaliată a ___________ (externe şi interne) cuprinde: proiectarea ___________de detaliu şi proiectarea ___________de detaliu. Scopul este de a elabora specificaţiile de intrare utile atât ___________, cât şi ___________.

Datele de intrare înainte de a fi culese sunt ___________.

___________este generarea unor grupuri de simboluri şi atribuirea lor elementelor unei înregistrări/entităţi relaţii. Un ___________se caracterizează prin: capacitate, ___________şi format.

Exerciţiul 2


1. Ce reprezintă formatul codului?

2. Care sunt cerinţele impuse codurilor?

3. Ce activităţi sunt necesare la proiectarea fizică?

4. Ce permisiuni oferă utilizatorilor un videoformat?

5. Care sunt tipurile de videoformate?


440

Exerciţiul 1



Exerciţiul 1

Se acordă 5 puncte: câte 0,5 puncte pentru fiecare termen completat corect

Exerciţiul 2

Se acordă 5 puncte: câte 1 punct pentru fiecare răspuns corect


Exerciţiul 1.

Prin intrările sistemului informatic se înţelege totalitatea datelor primare necesare obţinerii informaţiilor de intrare ale sistemului.

Proiectarea detaliată a intrărilor (externe şi interne) cuprinde: proiectarea logică de detaliu şi proiectarea fizică de detaliu. Scopul este de a elabora specificaţiile de intrare utile atât programatorului, cât şi utilizatorului.

Datele de intrare înainte de a fi culese sunt codificate.

Codificarea este generarea unor grupuri de simboluri şi atribuirea lor elementelor unei înregistrări/entităţi relaţii. Un cod se caracterizează prin: capacitate, lungime şi format.

Exerciţiul 2.


Formatul codului reprezintă forma finală a codului cu precizarea clară a numărului de poziţii utilizate, natura acestora, cifra de control.

CCSecţia de producţie

AAAAtelierul

în care se realizează produsul

NN

Grupa

NNN

Produsul

NNCifra de control


Unicitate. Fiecărui element din multimea codificată i se atribuie un cod unic.

Stabilitate. Caracteristica codificată trebuie sa rămână neschimbată pe o perioadă cât mai mare de timp.

Elasticitate. Să permită inserări şi extensii ale nomenclatorului de coduri în vederea includerii de noi coduri.

Conciziune. Utilizarea unui număr cât mai mic de simboluri în construirea unui cod.

Claritate. Să permită realizarea cu uşurintă a operaţiilor de codificare/decodificare.

441

Semnificaţie. Să permită, pe cât posibil, sugerarea caracteristicilor codificate pentru a facilita utilizarea codurilor.

Operaţionalitate. Să permită prelucrarea automată a datelor (exemplu, sortări, interclasări etc.). Diversitatea şi complexitatea colecţiilor de date, specificul operaţiilor de regăsire, sortare etc. au condus la apariţia unei game variate de coduri, ce se pot grupa după: natura caracterelor, lungimea codului, semnificaţia şi structura codului etc.


alegerea suportului tehnic pentru înregistrarea şi stocarea datelor;

stabilirea procedurilor de validare;

proiectarea machetelor documentelor;

stabilirea unor instrucţiuni tehnice pentru culegerea, utilizarea şi transpunerea pe suport tehnic;

proiectarea videoformatelor de intrare si afişare a datelor.

4. Ce permite utilizatorilor un videoformat?

să execute operaţii de actualizare şi interogare pe datele din bază de date/fişier, folosind o varietate de elemente de interfaţă;

să afişeze datele din baza de date/fişier folosind imagini, sunet, controale ActiveX etc.;

să trimită datele direct la instrumentele de realizare rapoarte;

să utilizeze date din diferite baze de date (SQL Server, Oracle, DB2, etc.)/fişier;

să copieze sau să mute obiectele şi proprietăţilor lor între aplicaţii;

să proceseze o înregistrare sau grupuri de înregistrări la un moment dat, reducând traficul în reţea şi îmbunătăţind performanţele.


Tipurile de videoformate pot fi clasificate astfel:

Videoformat standard.

Child form (videoformat copil). Este un videoformat conţinut într-un alt videoformat, neputând fi mutat in afara videoformatului părinte (principal).

Floating form (videoformat flotant). Este un videoformat ce aparţine unui videoformat părinte, dar nu este conţinut în el. Poate fi mutat oriunde pe ecran, mai puţin în spatele videoformatului părinte.

Top-level form (videoformat de nivel superior). Este folosit pentru a fi videoformatul părinte sau pentru alte scopuri. Se poate afişa înainte sau în spatele altor videoformate (ferestre).


Exerciţiul 1

Pentru fiecare răspuns corect se acordă punctajul prevăzut în barem.

442

Exerciţiul 2


443



să clasifici tipurile de formate de ieşire

să analizezi diferitele tipuri de Rapoarte

să analizezi diferitele tipuri de Grafice

să analizezi paşii necesari în proiectarea fizică a ieşirilor





Exercitiul 1

Enunţ: Se consideră următorul text:

Prin „ieşiri informaţionale" întelegem totalitatea informaţiilor furnizate de sistem, beneficiarilor interni si externi. Ieşirile informaţionale pot fi: rapoarte, grafice, web site, lista de valori, valori punctuale.

Rapoartele reprezintă modalitatea cea mai utilizată de prezentare a datelor.

Raportul este alcătuit din obiecte, unele vizibile (de exemplu câmpuri) altele nu (de exemplu, interogările) care sunt grupate în diferite părti ale raportului.

f. Enumeraţi denumirile celor 5 zone ce alcătuiesc raportul.

g. Clasificaţi rapoartele după stilul de prezentare al raportului.

h. Descrieţi pe scurt fiecare tip de raport enumerat mai sus.

i. Ce este web site-ul şi ce rol are?

Exercitiul 2

Enunţ: Pentru fiecare tip de grafic asociați numele corespunzător.

Tip de grafic Numele graficului

A

1 Grafice de tip bară

B2 Grafice de tip scatter

444

C

3 Grafice de tip High-low-case

D 4 Grafice de tip tabel.

E5 Grafice de tip Gantt.

F

6Grafice de tip histograme sau coloane 3D

G

7 Grafice de tip linie

H

8

Grafice cu reprezentare circulară

I

9 Grafice de tip Double-Y.

J

10 Grafice Mixte

Exercitiul 3

Enunţ: Pentru fiecare caracteristică asociați tipul de grafic corespunzător.

Tip de grafic Caracteristica

A 1

Se utilizează pentru vizualizarea datelor dintr-un proiect, de-a lungul unei perioade de timp. Cel mai utilizat caz este planificarea activităţilor într-un proiect, în funcţie de dependenţe şi resurse implicate.

B 2 Este utilizat pentru reprezentarea datelor în format tabelar, de exemplu, structura organizatorică a unei unitaţi

445

economice.

C 3

potrivit pentru a compara perechi de valori (x, y). Se utilizează pentru reprezentarea datelor, folosind două axe, în principal pentru vizualizarea abaterii standard. Exemplu de utilizare: reprezentarea pe axa OX a vânzărilor realizate pe anul în curs, iar pe OY a salariului unui agent de vânzări. Dacă între cele două seturi de date există o corelaţie, punctele se grupează. Punctele care se îndepărtează de trend, indică un salariu nejustificat mai mare/mic.

D 4

Implică folosirea a două axe OY independente, pe fiecare reprezentându-se intervale de valori diferite. De exemplu, pot fi vizualizate costurile (pe o axă OY) şi veniturile (pe cealaltă axă OY), de-a lungul unei perioade de timp (axa OX).

E 5

linii frânte, care marchează fiecare valoare din tabelă sau fisier. Se utilizează în special în analiza de tip trend, pentru a reprezenta modificările unei anumite serii de date. Exemplu de utilizare: modificarea stocului unui produs pe zile ale unei luni.

F

G 6

se utilizează în analiza comparativă între diverse categorii, prin bare, pentru a compara mai multe seturi de date, dispuse orizontal. De exemplu, reprezentarea vânzărilor lunare.

H 7 se utilizează în analiza comparativă între diverse categorii, prin coloane, pentru a compara mai multe serii de date care descriu evoluţia unui fenomen în timp, dacă datele se referă la perioade temporale succesive mari (luni, trimestre, ani).

446

Un exemplu de utilizare ar fi reprezentarea vânzărilor trimestriale realizate de fiecare agent de vânzări.

I 8

Se obţin prin combinarea a două tipuri de grafice, de exemplu, column si line. Adaugă la ideea de comparare a unor valori şi o viziune de sumarizare (înfaşurătoarea). Exemplu: nivelul profitului firmei lunar, cu reprezentarea trendului

J 9

Un tip de grafic foarte utilizat în aplicaţiile economice este cel de tip „pie". Se utilizează pentru a compara parţi sau procente dintr-un întreg. Se pot reprezenta vânzările unui produs pe unitaţi de desfacere (magazine) sau rezultatele obţinute de fiecare agent de vânzare din totalul vânzărilor .

Exerciţiul 4

Tipul exerciţiului: item cu răspuns scurt


1. Descrieţi cei trei paşi ai proiectării logice.

2. Enumeraţi activităţile ce se desfăşoară în cadrul proiectării fizice a ieşirilor


Exercitiul 1

Puteţi răspunde la aceste întrebări folosind propriile voastre cuvinte, nu contează ordinea în care abordaţi cerinţele, încercaţi să abordaţi toate cerinţele.

Exercitiul 2

Fiecare număr din faţa unui nume va avea o literă corespunzătoare unui tip de grafic.

Exemplu: 1-A

Exercitiul 3

Fiecare număr din faţa unei caracteristici va avea o literă corespunzătoare unui tip de grafic.

Exemplu: 1-A



447

Exercitiul 1

Se acordă 2 puncte astfel: câte 0,5 puncte pentru fiecare răspuns corect.

Exercitiul 2

Se acordă 3 puncte astfel: câte 0,3 puncte pentru fiecare asociere corectă.

Exercitiul 3

Se acordă 3 puncte astfel: câte 0,3 puncte pentru fiecare asociere corectă.

Exercitiul 4

Se acordă 1 punct astfel: câte 0,5 puncte pentru fiecare răspuns corect.


Exercitiul 1

a. Enumeraţi denumirile celor 5 zone ce alcătuiesc raportul.

Un raport are în principal cinci zone (denumiri preluate din Visual Fox):

Title - titlul raportului, în concordanta cu ceea ce conţine el;

Page Header - capul de tabel al raportului. Aici utilizatorul va plasa denumirea cămpurilor sau expresiilor în care apăreau date;

Detail - conţine răndurile curente din raport. Aici vor fi afişate datele propriu-zise conform coloanelor din capul de tabel;

Page Footer - informaţii care apar la sfarşitul paginii din raport;

Summary - informaţii care apar la sfarşitul raportului.

b. Clasificaţi rapoartele după stilul de prezentare al raportului.

tabulare, formular, etichete, scrisoare, cu grupare la stânga sau deasupra, matrice, matrice cu grupare, matrice cu imbricare, multimedia, OLE.

c. Descrieţi pe scurt fiecare tip de raport enumerat mai sus.

Rapoartele de tip tabular prezintă datele sub formă de tabel, în care capul de tabel desemnează un câmp din tabelă sau fişier. Se pot include totaluri generale la nivel de raport sau rezultatele unor funcţii (suma, medie, numar, minim, maxim, procente din total).

Rapoartele de tip formular afişează o singură înregistrare pe pagină aranjând valorile câmpurilor la dreapta numelor câmpurilor respective.

Rapoarte de tip etichetă. Informaţiile sunt prezentate sub forma unor etichete. Un exemplu de utilizare ar fi generarea cărţilor de vizită pentru personalul firmei (date păstrate într-o tabelă) sau pentru crearea de ecusoane pentru toţi furnizorii şi beneficiarii unităţii economice, în cazul unei întruniri.

Rapoarte de tip scrisoare. Pentru fiecare înregistrare dintr-o tabelă se generează una sau mai multe pagini. Forma standard a scrisorii se creează manual, situaţia generând mai multe scrisorii cu informaţii preluate din una sau mai multe tabele.

448

Astfel pot fi generate invitaţiile la un seminar, schimbându-se doar informaţiile despre firma invitată. Se poate realiza şi în Word folosind facilitatea Mail Merge.

Rapoarte cu grupare (cu antetul la stânga sau deasupra). Se utilizează frecvent pentru gruparea informaţiilor pe unul sau mai multe niveluri, cu obţinerea de grade de total. Cele cu grupare la stanga (group left) aranjează, în raport, datele din înregistrări, pe baza unei valori comune a uneia dintre coloanele raportului. Acest tip de raport se utilizează pentru a evita repetarea aceleiaşi valori într-o coloană, în timp ce pentru celelalte coloane valorile se schimbă. Cele cu grupare deasupra (group above) conţin două sau mai multe grupe de date. Pentru fiecare valoare a grupei principale (master) se afişează valorile corespunzatoare ale grupelor subordonate (detail). De exemplu, o situatie a vanzarilor grupată pe agenti de vanzare şi pe produsele vândute.

Rapoarte matrice. Sunt situaţii de ieşire mai complexe, de sintetizare. Valorile unui câmp din tabelă vor reprezenta coloanele matricei, un alt câmp rândurile matricei, iar celula de obicei o funcţie de tip sumă, medie, minim, maxim sau număr de elemente. De exemplu, putem considera coloane ale matricei localităţile în care firma are puncte de distribute, liniile pot reprezenta produsele vândute, iar celula (intersecţia unei linii cu o coloană) valoarea contractată.

Rapoarte matrice cu grupare - este un tip derivat din tipul matrice, prin includerea unuia sau mai multor criterii de grupare.

Rapoarte matrice cu imbricare (nested matrix) conţin cel puţin o legătură părinte-copil în interiorul matricei.

Rapoarte multimedia includ în interiorul raportului tipuri de date speciale sunet, imagine, video.

Rapoarte OLE (Object Linking and Embedding) conţin obiecte de tip OLE2 suportate de Windows şi care provin din alte aplicaţii rulate sub acelaşi mediu (foi de calcul, grafice etc.)

d. Ce este web site-ul şi ce rol are?

Web site-ul este o modalitate de prezentare a ieşirilor dintr-un sistem informatic ce poate conţine rapoarte sau grafice cu caracteristicile prezentate anterior. Se caracterizează printr-o structură care conţine într-o pagina informaţii corelate sau care transmit acelaşi mesaj. Conţinutul paginii este de tip text sau grafic. Se utilizează pentru publicitate, pentru promovarea unor produse sau chiar pentru efectuarea unor tranzacţii.

Exercitiul 2

A-6, B-1, C-7, D-, E-8, F-4, G-2, H-3, I-5, J-9

Exercitiul 3

1-i, 2-F, 3-G, 4-J, 5-C, 6-B, 7-A, 8-D, 9-E,

Exerciţiul 4


449

proiectarea formularelor / formatelor (pentru preluarea datelor) şi a rapoartelor, prin intermediul cărora utilizatorii vor avea imaginea intrărilor şi ieşirilor noului sistem.

În timpul procesului de proiectare a formularelor şi rapoartelor trebuie să se găsească răspunsuri la întrebările: cine, ce, când, unde, cum, conform următorului model:

Cine?Cine este

beneficiarul formularului,

raportului sau

răspunsului la întrebări?

Ce?

Ce trebuie să conţină formularul,

raportul sau răspunsul la

întrebări?

Cand?

Când se solicită

obţinereaieşirilor?

Unde?

Unde să fie transmis

formularul, raportul saurăspunsul la întrebări şiunde să fie

folosit?

Cum?

Cum se vor utiliza ieşirile respective?

Câte persoane le

vor folosi sau le vor vedea?

proiectarea interfeţelor şi a dialogurilor, pentru evidenţierea modului de comunicare a utilizatorului cu softul de sistem;

proiectarea bazelor de date logice, prin care este descrisă structura standard a bazei de date a sistemului ce va fi uşor de implementat prin multitudinea de tehnologii existente în domeniul bazelor de date.

Toate intrările şi ieşirile fazei de proiectare logică vor fi prezentate ca fluxuri ale datelor între un proces manual şi altul automat sau între o sursă/destinaţie şi un proces automat din diagramele fluxurilor de date. De regulă, se poate proiecta câte un formular sau raport pentru fiecare flux de date dintre utilizator şi sistem.


Alegerea tipului de suport şi modalităţilor de prezentare a ieşirilor informaţionale.

Proiectarea machetelor de editare/vizualizare a ieşirilor,

Elaborarea proceduriior de utilizare si interpretare a ieşirilor informaţionale.

Generarea efectivă a situaţiei finale.


Exercitiul 1


Exercitiul 2

Pentru fiecare asociere corectă se acordă punctaj conform baremului.

Exercitiul 3

Pentru fiecare asociere corectă se acordă punctaj conform baremului.

Exercitiul 4


450

Testul 13Competenţe: Proiectează programele aferente sistemelor informatice


- să identifici avantajele utilizării programelor software de aplicaţii

- sa identifici domeniile lor de utilizare

- să identifici caracteristicile sistemelor de operare

- sa descoperi exemple de software de aplicaţii şi de sistem



Tipul testului: Probă practică


Testul trebuie susţinut în laboratorul de informatică.


Exerciţiul 1

Enunţ: Se dă următoarea afirmaţie:

Software de aplicaţii este reprezentat de programele care acţionează direct asupra unui domeniu de utilizare particular pentru a asigura procesarea informaţiilor necesare utilizatorilor finali.

Explicaţi proprietăţile următoarelor tipuri de software de aplicaţii, deschizând pentru fiecare tip câte un exemplu de software de aplicaţii existent pe calculatoarele din laborator.

1. Programe de procesate de text şi DTP (desktop publishing)

2. Programe de calcul tabelar.

3. Programe de management al bazelor de date.

4. Programe de prezentări şi grafică.

5. Programe de lucru în Internet şi poştă electronică.

Exerciţiul 2

Enunţ: Se dă următoarea afirmaţie:

Software-ul de sistem sunt programele care gestionează şi manipulează resursele şi activităţile unui computer fiind o interfaţă între computer şi software-ul de aplicaţii.

Explicaţi proprietăţile următoarelor tipuri de software de sistem, deschizând pentru fiecare tip câte un exemplu de software de sistem existent pe calculatoarele din laborator.

451

1. sisteme de operare

2. programe de reţea

3. programe utilitare



Exerciţiul 1

Se acordă 5 puncte, câte 1 punct pentru fiecare cerinţă, îndeplinită corect.

Exerciţiul 2

Se acordă 3 puncte, câte 1 punct pentru fiecare cerinţă, îndeplinită corect.


Exerciţiul 1

Exemple de software de aplicaţii:

1. Programe de procesate de text şi DTP (desktop publishing): MsWord, Wordpad

2. Programe de calcul tabelar: Excel

3. Programe de management al bazelor de date: MsAccess, FoxPro, MySQL

4. Programe de prezentări şi grafică: MsPowerPoint, MsPaint, Adobe PhotoShop

5. Programe de lucru în Internet şi poştă electronică: Firefox, Internet Explorer, Opera, Outlook Express.

Exerciţiul 2

Exemple de software de sistem:

1. sisteme de operare: Windows XP, Vista

2. programe de reţea: Remote Desktop Connection, NetSupport, Hamachi

3. programe utilitare: WinRar, WinZip, Nod32.


Exerciţiul 1

Elevii trebuie să găsească pe calculatorul lor din laborator programele cerute, să le deschidă şi să explice caracteristicile lor. Pentru fiecare sarcină îndeplinită se acordă punctajul prevăzut în barem.

Exerciţiul 2



În funcţie de răspunsurile elevilor şi distribuţia lor, se vor relua anumite informaţii despre activităţile specifice etapei de proiectare a sistemelor informatice şi apoi, dacă este cazul, se reface acest test sau unul asemănător.

452

Testul 14Competenţe: Proiecteaza programele aferente sistemelor informatice


să identifici etapele necesare procesului de documentare a pachetului de programe





Exerciţiul 1

Tipul exerciţiului: item de completare


O problemă este o expresie logică de forma: dându-se o serie de condiţii ___________, să se determine ___________.

În cazul sistemelor informatice se realizează o descompunere de la vârf spre bază (metoda ___________) pană se ajunge la operaţii elementare (nedecompozabile), folosind tehnica ___________.

Exercitiul 2



1. Care sunt modulele funcţionale cel mai întâlnite?

2. Care sunt procedurile cel mai des întâlnite?

3. Numiţi cele 3 etape în care se realizează modularizarea.

4. Care sunt etapele prin care se executa documentarea pachetului de programe?

5. Explicaţi pe scurt fiecare etapă care se execută pentru documentarea pachetului de programe.


Exerciţiul 1


Exerciţiul 2

Puteţi răspunde la întrebări folosind propriile voastre cuvinte, nu contează ordinea în

care abordaţi cerinţele, încrecaţi să abordaţi toate cerinţele.


453


Exerciţiul 1

Se acordă 4 puncte, câte 1 punct pentru fiecare noţiune completată corect.

Exerciţiul 2



Exerciţiul 1

O problemă este o expresie logică de forma: dându-se o serie de condiţii iniţiale, să se determine scopul.

În cazul sistemelor informatice se realizează o descompunere de la vârf spre bază (metoda top-down) pană se ajunge la operaţii elementare (nedecompozabile), folosind tehnica modularizării.

Exerciţiul 2

1. Care sunt modulele funcţionale cel mai întâlnite? Modul director. Supraveghează, comandă (dirijează), şi controlează execuţia

tuturor celorlalte module din sistem. Modul de încărcare/validare date. Pentru cazul folosirii bazelor de date există

posibilitatea ca aceste module să fie realizate prin generatoare oferite de sistemul de gestiune a bazelor de date sau prin proceduri realizate de programator.

Modul de actualizare. Cuprinde cele trei operaţii: adăugare, modificare, ştergere pentru fiecare colecţie de date sau obiecte.

Modul de interogare. Cuprinde rezolvarea cererilor de regăsire instantanee (interactive), obţinerea de liste cu rezultate intermediare sau finale, obţinerea de rapoarte finale, obţinerea de statistici asupra datelor.

Modul de prelucrare. Realizează prelucrări asupra înregistrărilor sau obiectelor, asupra datelor de intrare sau ieşire, calcule matematice. Acest modul implementează cea mai mare parte din algoritmii sistemului informatic .

Modul de administrare. Are funcţii utile administratorului de sistem, cum ar fi: salvări sau restaurări, reorganizări, protecţie şi securitate pentru date şi obiecte. Tot aici intră procedurile pentru diferite optimizări: accese, adresări, calcule etc.

2. Care sunt procedurile cel mai des întâlnite? Proceduri prelucrative. Realizează operaţii elementare de acces, de calcule

matematice, operaţii auxiliare, putând fi înglobate în oricare dintre modulele de mai sus, dar în special în modulul de proiectare şi în cel de interogare.

Proceduri comunicative (de utilizare). Realizează interfaţa de utilizare printr-un dialog între program si utilizator. Se construiesc meniuri, videoformate sau numai simple mesaje. Procedurile comunicative care se realizează strict cu scopul de a realiza legături între module/proceduri se numesc proceduri monitor.

Proceduri mixte. Au atât rol prelucrativ, cât şi de comunicaţie. Dat fiind caracterul operaţional indivizibil al procedurii, cele mixte sunt mai rare.

454


Modularizarea se realizează în trei etape: descompunerea întregului în părţi componente; definirea şi conturarea modulelor (nume, tip, funcţie); stabilirea legăturilor între module în concordanţă cu cerinţele globale ale

întregului


- eşalonarea în timp a realizării programelor,

- realizarea schemei de sistem,

- realizarea schemei logice / pseudocodului,

- realizarea specificatiilor de programare.


a. Realizarea schemei de sistem pe module

Pentru fiecare modul se construieşte o schemă de sistem, care conţine modulul de program şi echipamentele periferice pe care acesta le accesează la citire (intrare) şi scriere (ieşire), precum şi fişierele sau tabelele corespunzătoare.

b. Realizarea schemei logice/pseudocodului

Pentru realizarea acestei etape se parcurg următoarele activităţi:

Precizarea operaţiunilor pe care le efectuează modulul, precum şi a succesiunilor acestora. Aceste operaţii rezultă din scopul modulului, încadrarea lui în graficul de eşalonare şi în schema de sistem.

Construirea setului de date de test, în funcţie de datele de intrare în modul şi de încadrarea lui în produsul program. Datele de test trebuie să acopere toate ramurile modulului.

Stabilirea parametrilor de intrare/ieşire. Pentru fiecare modul se identifică parametrii de intrare, de ieşire, şi de intrare/ieşire, precizându-se tipul, lungimea şi funcţia lor.

Elaborarea algoritmului de prelucrare pe modul se realizează pornind de la algoritmii identificaţi în activitatea de modelare a noului sistem, prin adăugarea elementelor specifice modulului, rezultate din precizarea operaţiilor şi condiţiilor pe care le efectuează modulul. Algoritmul este testat folosind setul de date de test identificate anterior.

Întocmirea efectivă a schemei logice/ pseudocodului.

c. Realizarea specificaţiilor de programare pe module

Având ca bază de sistem schema logică, respectiv pseudocodul pentru un anumit modul, se întocmesc specificaţiile de programare.

Acestea sunt descrieri cât mai complete, în limbaj natural total neprocedural ale principalelor operaţii pe care le efectuează modulul. Cât de „complet” trebuie făcută

455

această descriere, este un lucru relativ şi subiectiv. Specificaţiile care rezultă depind în mare măsură de abilitatea şi profesionalismului celui care le face, depind de elementele avute la dispoziţie şi depind de celui care îi sunt destinate.


Exerciţiul 1


Exerciţiul 2


456

Test sumativ 1Competenţe:

Proiectează arhitectura sistemelor informatice

Organizează datele din sistemele informatice


Acest subiect va fi utilizat ca o componentă a unei evaluări sumative a modulului pentru

primele două competențe.



Subiectul I

Exercitiul 1 Raspunde corect la urmatoarele intrebari legate de activitatile specifice proiectarii:

9. Pe ce se bazează stabilirea soluţiilor logice şi specificarea din punct de vedere fizic a componentelor noului sistem?

10.Care sunt strategiile de proiectare a sistemului informatic?

11.Care sunt activităţile desfăşurate pentru proiectarea sistemului?

Exerciţiul 2 Pentru fiecare item completează spaţiile libere cu termenii următori:

7. Proiectarea generală are ca scop elaborarea modelului de ___________ a sistemului informatic, iar proiectarea de detaliu a componentelor sistemului informatic în concordanţă cu _________ tehnice alese de proiectant.

8. Proiectarea de _____________ – se stabileşte arhitectura de ansamblu, modul de descompunere pe componente, intrările şi ieşirile sistemului. Se finalizează prîntr-o schemă de ansamblu a sistemului în care sunt incluse toate aceste elemente.

9. Proiectarea de _____________ – fiecare element descris în etapa anterioară este descris în detaliu.

Exerciţiul 3 Pentru fiecare item se completează spaţiile libere cu termenii următori:

Sistemul informatic ____________ presupune existenţa unui singur server de aplicaţii, pe care este stocat întreg sistemul de prelucrare a datelor. Utilizatorii interacţionează cu sistemul prin intermediul _________ .

457

Sistemul informatic ____________ se caracterizează prin faptul că datele, software-ul şi puterea de calcul sunt dispersate în diferite locatii ale organizaţiei. Prelucrarea se realizează pe calculatoare personale __________ sau în cadrul unor reţele _________.

Exerciţiul 4 Stabiliţi pentru fiecare afirmaţie dacă este adevărată sau falsă.

1. Factorul de repetativitate este o caracteristică care multiplică de un număr de ori un câmp de un anumit tip şi o anumită mărime.

Adevărat Fals

2. Modul de organizare a datelor in fişier poate fi normal (corespunzător fişierelor standard de intrare/ieşire), indexat (secvenţiale, indexat-secvenţiale, relative), special (multiindexate, inverse etc.)

Adevărat Fals

3. Modul de acces la datele dintr-un fişier poate fi: secvenţial, direct (selectiv), dinamic.

Adevărat Fals

Exerciţiul 5 Pentru fiecare item scrieţi pe foaie litera corespunzătoare răspunsului corect.

1. Din punct de vedere logic, fişierul este

a. o mulţime neomogenă de date pe suportul fizic.

b. o mulţime omogenă de date pe suportul fizic.

c. o mulţime omogenă de date pe suportul logic.

d. o mulţime neomogenă de date pe suportul logic.

2. Modul de organizare a datelor

a. este o caracteristică importantă pentru orice fişier,

b. stă la baza modului de acces şi a modului de realizare al prelucrărilor pe acel fişier.

c. stabileste suporturile tehnice necesare fişierului.

d. determină dimensiunea fisierelor

3. Organizarea datelor înseamnă

458

a. definirea şi structurarea datelor în memoria internă sau în memoria externă (în colecţii)

b. stabilirea legăturilor între date, conform unui model de date.

c. definirea unui suport intern de memorie

d. stabilirea unei structuri de date, conform specificaţiilor proiectantului

Subiectul II Proiectarea de detaliu a sistemelor informatice


Proiectarea generală are ca scop elaborarea modelului de ansamblu a sistemului informatic, iar proiectarea de detaliu are ca scop elaborarea componentelor sistemului informatic în concordanţă cu soluţiile tehnice alese de proiectant.

1. Enumerati activităţile efectuate în proiectarea de detaliu2. Care este denumirea etapei de proiectare a situaţiilor cu rezultate finale – ieşirile sistemelor3. Explicati etapa de proiectare a intrărilor sistemelor informatice4. Descrieti cele patru grupe de activităţi necesare in proiectarea fizică de detaliu


Exerciţiul 2Pentru rezolvare completează spaţiile libere cu termenii corespunzători.Exerciţiul 3Pentru rezolvare completează spaţiile libere cu termenii corespunzători.Exerciţiul 4Pentru rezolvare bifaţi cu x varianta corectă.Exemplu : Un set de reguli ce trebuiesc respectate formează un protocol.

Adevarat Fals

Exerciţiul 5Orice eventual răspuns greşit se încercuieşte şi se taie cu un X şi se înlocuieşte cu răspunsul considerat corect. Criteriile de evaluare şi notareSe acordă 10 puncte din oficiu. Subiectul ISe acordă 50 puncte, câte 10 puncte pentru fiecare dintre exerciţiile 1-5 astfel:Exerciţiul 1

1. 4 puncte; 2. 3 puncte;3. 3 puncte;

Exerciţiul 22,5 puncte x 4

Exerciţiul 3

459

2 puncte x 5 Exerciţiul 4

1. 3 puncte; 2. 4 puncte;3. 3 puncte;

Exerciţiul 51. 2 puncte; 2. 4 puncte;3. 4 puncte;

Subiectul IISe acordă 40 puncte, câte 10 puncte pentru fiecare răspuns corect. Barem de corectare şi notare:

Subiectul IExerciţiul 1

6. Stabilirea soluţiilor logice şi specificarea din punct de vedere fizic a componentelor noului sistem se bazează în principal pe rezultatele obţinute din cele două grupe de activităţi premergătoare: definirea soluţiei de realizare a noului sistem şi modelarea noului sistem. Soluţia de realizare propusă şi aleasă de beneficiarii sistemului stă la baza modelării noului sistem. Pornind de la aria de cuprindere a noului sistem şi de la cerinţele formulate se elaborează modelul logic şi ulterior cel fizic al noului sistem.

7. Strategiile de proiectare a sistemului informatic sunt: proiectarea structurată, proiectarea orientată obiect, prototipizarea, JAD (Join application development), RAD (Rapid application development).

8. Activităţile desfăşurate pentru proiectarea sistemului sunt:- stabilirea arhitecturii sistemului/subsistemelor/modulelor sistemului şi proiectarea

proceselor;- proiectarea bazei de date/fişierelor;- proiectarea intrărilor;- proiectarea ieşirilor;- proiectarea interfeţei cu utilizatorii;- proiectarea programelor

Exerciţiul 21. Proiectarea generală are ca scop elaborarea modelului de ansamblu a sistemului

informatic, iar proiectarea de detaliu a componentelor sistemului informatic în concordanţă cu soluţiile tehnice alese de proiectant.

2. Proiectarea de ansamblu – se stabileşte arhitectura de ansamblu, modul de descompunere pe componente, intrările şi ieşirile sistemului. Se finalizează prîntr-o schemă de ansamblu a sistemului în care sunt incluse toate aceste elemente.

3. Proiectarea de detaliu – fiecare element descris în etapa anterioară este descris în detaliu.

Exerciţiul 3

460

Sistemul informatic centralizat presupune existenţa unui singur server de aplicaţii, pe care este stocat întreg sistemul de prelucrare a datelor. Utilizatorii interacţionează cu sistemul prin intermediul terminalelor .

Sistemul informatic descentralizat se caracterizează prin faptul că datele, software-ul şi puterea de calcul sunt dispersate în diferite locaţii ale organizaţiei. Prelucrarea se realizează pe calculatoare personale independente sau în cadrul unor reţele locale.

Exerciţiul 41. Factorul de repetativitate este o caracteristică care multiplică de un număr de ori un câmp de un anumit tip şi o anumită mărime.

Adevărat Fals

2. Modul de organizare a datelor in fişier poate fi normal (corespunzător fişierelor standard de intrare/ieşire), indexat (secvenţiale, indexat-secvenţiale, relative), special (multiindexate, inverse etc.)

Adevărat Fals

3. Modul de acces la datele dintr-un fişier poate fi: secvenţial, direct (selectiv), dinamic.

Adevărat Fals

Exerciţiul 51. Din punct de vedere logic, fişierul este

a. o mulţime neomogenă de date pe suportul fizic. b. o mulţime omogenă de date pe suportul fizic. c. o mulţime omogenă de date pe suportul logic. d. o mulţime neomogenă de date pe suportul logic.

2. Modul de organizare a datelora. este o caracteristică importantă pentru orice fişier, b. stă la baza modului de acces şi a modului de realizare al prelucrărilor pe acel fişier. c. stabileste suporturile tehnice necesare fişierului. d. determină dimensiunea fisierelor

3. Organizarea datelor înseamnă a. definirea şi structurarea datelor în memoria internă sau în memoria externă (în colecţii) b. stabilirea legăturilor între date, conform unui model de date.c. definirea unui suport intern de memoried. stabilirea unei structuri de date, conform specificaţiilor proiectantului

Subiectul II1. Enumerati activităţile efectuate în proiectarea de detaliu Activităţile desfăşurate pentru proiectarea sistemului sunt:

stabilirea arhitecturii sistemului/subsistemelor/modulelor sistemului şi proiectarea proceselor;

proiectarea bazei de date/fişierelor;

461

proiectarea intrărilor; proiectarea ieşirilor; proiectarea interfeţei cu utilizatorii; proiectarea programelor.

2. Care este denumirea etapei de proiectare a situaţiilor cu rezultate finale – ieşirile sistemelorEtapa de proiectare a situaţiilor cu rezultate finale – ieşirile sistemelor poartă denumirea de proiectare logică de detaliu3. Explicati etapa de proiectare a intrărilor sistemelor informaticeProiectarea intrărilor sistemelor informaticeProiectarea detaliată a intrărilor cuprinde ca etape proiectarea logică de detaliu şi proiectarea fizică de detaliu.Specificaţiile de intrare trebuie să cuprindă:

macheta documentului; instrucţiunile de culegere, utilizare şi transpunere pe suport tehnic; regulile de control şi validare.

4. Descrieti cele patru grupe de activităţi necesare in proiectarea fizică de detaliuÎn proiectarea fizică de detaliu este necesară realizarea a patru grupe de activităţi:

Alegerea suportului tehnic pentru culegerea datelor; Proiectarea machetelor documentelor de intrare – macheta documentului primar

trebuie să conţină definite urmatoarele elemente de structură: antetul, denumirea documentului; coduri de identificare, data, rubrici.

Stabilirea instrucţiunilor de culegere şi regulilor de control şi validarea datelor trebuie să cuprindă reguli de validare manuală a volumului a secvenţei documentelor şi a cifrelor de control pe pachetele de documente primare şi reguli pentru controlul sintactic a datelor din documentele primare. Aceste reguli de control sunt o condiţie necesară pentru scrierea programelor de verificare logică a datelor de intrare.

proiectarea videoformatului de intrare se face în funcţie de modul concret de desfăşurare a dialogului operator calculator şi se poate desfăşura sub 2 forme: -varianta întrebare-răspuns, cu defilarea liniilor ecranului şi varianta afişarea pe ecran a machetei de introducere a datelor de intrare

Instrucţiuni pentru evaluatori Subiectul IExerciţiul 1Pentru fiecare răspuns care să conţină toate informaţiile prezentate în barem, se acordă punctajul prevăzut.Exerciţiul 2Răspunsurile aşteptate sunt termeni consacraţi astfel încât orice alt răspuns este incorect.Exerciţiul 3Răspunsurile aşteptate sunt termeni consacraţi astfel încât orice alt răspuns este incorect.Exerciţiul 4Pentru fiecare răspuns corect se acordă punctajul prevăzut.Exerciţiul 5Pentru fiecare răspuns corect se acordă punctajul prevăzut.

462


Proiectează arhitectura sistemelor informatice

Organizează datele din sistemele informatice



primele două competențe.



Subiectul I


1. ______________(ring). Asigură conectarea calculatoarelor şi perifericelor într-o structură sub formă de inel, în cadrul căreia orice calculator poate transmite date, numite ___________, către un singur nod din reţea.

2. ____________ (star). Asigură conectarea calculatoarelor printr-un calculator central.

3. _____________ Este compusă dintr-un set de reţele de tip stea.

4. Arhitectura client/server este un ansamblu de trei componente principale: server, client şi o __________.

Exerciţiul 2

1. Enumerati avantajele si dezavantajele centralizarii.

2. Enumerati avantajele si dezavantajele descentralizarii.

3. In ce consta metoda verticală?4. Ce semnifica datele replicate partial?


________________ este ansamblul de concepte şi instrumente necesar pentru a realiza structura colecţiilor de date .

________________ reprezintă descrierea fenomenelor din realitatea înconjurătoare prin entităţi şi atribute (tipurile de date), împreună cu toate corelaţiile (legăturile) dintre ele (constrângerile).

463

________________ reprezintă ansamblul de informaţii, programe, repertorii, clase de conţinuturi etc. diverse, structurate în fişe specifice realizate după anumite proceduri determinate, care permit utilizatorului un reperaj rapid.


Mărimea fişierului în bytes a fost determinată la proiectarea lui _________.

Tipul de fişier stabilit după anumite criterii de clasificare conduce la o categorisire a lui (mic, mediu, mare) şi influenţează tipul de ___________ necesar.

Tipul de suport tehnic a fost ales pentru fiecare tip de fişier, având o anumită ____________ maximă, dată de caracteristicile sale fizice.

Cerinţele de _____________ necesare pentru fiecare fişier (regăsiri, actualizări, reutilizări etc.) implică anumite tipuri, dar şi ___________ de suporturi tehnice de date aferente.

Exerciţiul 5 Stabiliţi pentru fiecare afirmaţie dacă este adevărată sau falsă.

1. Principalele caracteristici logice Ia nivel de fişier sunt: modul de organizare, tipul suportului de date şi suportul software pentru gestiunea fişierelor.

Adevărat Fals

2. DVD şi DVD-RAM discul acceptă toate categoriile de organizare secvenţială de fişiere. În general acceptă până la 8 Gb ca şi capacitate de stocare;

Adevărat Fals

3. Orice sistem de operare are o componentă care se ocupă de gestiunea fişierelor. Aceasta recunoaşte şi tratează automat anumite moduri de organizare.

Adevărat Fals

Subiectul II Modele de structură de date


Modelul de structură se referă la descrierea tuturor atributelor unei entităţi în interdependenţă.

Valorile atributelor se materializează prin date, care dau o reprezentare simbolică a informaţiilor.

1. Daţi definiţia modelului de structură de date

2. Descrieţi componenţa modelului de date

3. Enumeraţi tipurile de modele de date

464

4. Descrieţi elementele componente oricărui model de date pentru baze de date

5. Definiţi noţiunea de Bancă de date

6. Descrieţi organizarea datelor în bănci de date


Exerciţiul 1


Exerciţiul 3


Exerciţiul 4


Exerciţiul 5

Pentru rezolvare bifaţi cu x varianta corectă.


Adevarat Fals



Subiectul I

Se acordă 50 puncte, câte 10 puncte pentru fiecare dintre exerciţiile 1-5 astfel:

Exerciţiul 1

2 puncte x 5

Exerciţiul 2

2,5 puncte x 4

Exerciţiul 3

1. 3 puncte;

2. 4 puncte;

3. 3 puncte;

465

Exerciţiul 4

2 puncte x 5

Exerciţiul 5

1. 4 puncte;

2. 3 puncte;

3. 3 puncte;

Subiectul II

Se acordă 40 puncte, astfel:

1. 5 puncte

2. 8 puncte

3. 8 puncte

4. 8 puncte

5. 5 puncte

6. 6 puncte


Subiectul I

Exerciţiul 1

5. Reţea inel (ring). Asigură conectarea calculatoarelor şi perifericelor într-o structură sub formă de inel, în cadrul căreia orice calculator poate transmite date, numite pachete, către un singur nod din reţea.

6. Reţea stea (star). Asigură conectarea calculatoarelor printr-un calculator central.

7. Reţea ierarhică. Este compusă dintr-un set de reţele de tip stea.

8. Arhitectura client/server este un ansamblu de trei componente principale: server, client şi o reţea.

Exerciţiul 2

1. Enumerati avantajele si dezavantajele centralizarii.

Următoarele reprezintă avantaje ale centralizării:

466

o partajarea resurselor hard, soft şi a datelor între utilizatori;

o eliminarea riscului incompatibilităţii hard şi soft în cadrul sistemului;

o promovarea cu uşurinţă a standardelor (tehnice, de proiectare,

procedurale etc) la nivelul întregului sistem;

Următoarele reprezintă dezavantaje ale centralizării: o "căderea" sistemului de calcul blochează toţi utilizatorii;

o alterarea datelor şi a programelor, voită sau accidentală, afectează toţi

utilizatorii;

o sistemul se poate dovedi lent şi inflexibil la nevoile utilizatorilor, adesea

fiind insuficient adaptat nevoilor locale sau de grup ale utilizatorilor;

2. Enumerati avantajele si dezavantajele descentralizarii.

Următoarele reprezintă avantaje ale descentralizării: o datele sunt stocate şi prelucrate local;

o soft-ul este mai bine adaptat nevoilor locale;

o avariile hard, soft sau ale bazei de date la nivelul unei locaţii nu afectează

celelalte locaţii;

Următoarele reprezintă dezavantaje ale descentralizării: o riscuri mari legate de incompatibilităţi hard şi soft între diferite locaţii;

o apariţia inerentă a unor duplicări ale datelor şi software-ului în diferite

locaţii;

o dificultatea realizării unor proiecte complexe la nivel local;

o riscul de fragmentare a politicii IT;

3. In ce consta metoda verticală?

Metoda verticală constă în descompunerea unei colecţii globale în fragmente prin extragerea unui set de câmpuri (caracteristici), păstrându-se datele din toate înregistrările. Structurile de date ale fragmentelor obţinute dintr-o colecţie globală sunt subseturi ale acestei colecţii. Fiecare fragment are acelaşi număr de înregistrări ca şi colecţia globală din care provine. De exemplu, pentru modelul relaţional, fragmentarea verticală dintr-o tabelă globală se realizează aplicând operatorul relaţional de proiecţie.

4. Ce semnifica datele replicate partial?

Datele replicate parţial semnifică situaţia în care sistemul de gestiune a bazei de date alocă, pentru o parte din date, o singură copie pe un anumit calculator (nu sunt replicate), iar pentru o altă parte din date mai multe copii pe mai multe calculatoare (sunt replicate). Redundanţa datelor este controlată, dar creşte. Accesul concurent v-a fi

467

mai scăzut deoarece datele replicate fac să scadă numărul utilizatorilor care le folosesc In acelaşi timp (la acelaşi număr de utilizatori sunt mai multe copii din aceleaşi date).

Exerciţiul 3

Modelul de date este ansamblul de concepte şi instrumente necesar pentru a realiza structura colecţiilor de date .

Schema conceptuală reprezintă descrierea fenomenelor din realitatea înconjurătoare prin entităţi şi atribute (tipurile de date), împreună cu toate corelaţiile (legăturile) dintre ele (constrângerile).

Banca de date reprezintă ansamblul de informaţii, programe, repertorii, clase de conţinuturi etc. diverse, structurate în fişe specifice realizate după anumite proceduri determinate, care permit utilizatorului un reperaj rapid.

Exerciţiul 4

Mărimea fişierului în bytes a fost determinată la proiectarea lui logica. Tipul de fişier stabilit după anumite criterii de clasificare conduce la o categorisire

a lui (mic, mediu, mare) şi influenţează tipul de suport tehnic necesar.

Tipul de suport tehnic a fost ales pentru fiecare tip de fişier, având o anumită capacitate maximă, dată de caracteristicile sale fizice.

Cerinţele de prelucrare necesare pentru fiecare fişier (regăsiri, actualizări, reutilizări etc.) implică anumite tipuri, dar şi cantităţi de suporturi tehnice de date aferente.

Exerciţiul 5

1. Principalele caracteristici logice Ia nivel de fişier sunt: modul de organizare, tipul suportului de date şi suportul software pentru gestiunea fişierelor.

Adevărat Fals

2. DVD şi DVD-RAM discul acceptă toate categoriile de organizare secvenţială de fişiere. În general acceptă până la 8 Gb ca şi capacitate de stocare;

Adevărat Fals

3. Orice sistem de operare are o componentă care se ocupă de gestiunea fişierelor. Aceasta recunoaşte şi tratează automat anumite moduri de organizare.

Adevărat Fals

Subiectul II

468

1. Daţi definiţia modelului de structură de date

Modelul de date este ansamblul de concepte şi instrumente necesar pentru a realiza structura colecţiilor de date .

2. Descrieţi componenţa modelului de date

Modelul de date este compus din:

concepte; un formalism pentru a descrie datele (structura de date); un ansamblu de date pentru a le manipula (datele).

3. Descrieţi tipurile de modele de date

sunt prezentate trei tipuri de modele de date pentru baze de date. Prezentăm, pe scurt, aceste tipuri, împreună cu câteva caracteristici pentru fiecare:

modelul conceptual (la analiză)

- descrie sistemul în termeni pe înţelesul utilizatorului;

- se foloseşte pentru specificaţia iniţială a datelor şi pentru comunicarea cu utilizatorii;

- este un mod de stabilire a unei legături între dezvoltatori şi utilizatori.

modelul logic (la proiectare)

- specifică structura bazei de date (colecţiile de date şi legăturile dintre ele);

- se scrie într-o formă care să poată fi folosită pentru crearea bazei de date;

- se foloseşte pentru definirea şi întreţinerea bazei de date de către SGBD şi pentru formularea cerinţelor de regăsire de către utilizatori.

modelul fizic (sarcina SGBD)

- descrie modul în care modelul logic al datelor va fi reprezentat la stocare, în memoria externă (fişiere, indecşi, discuri etc.);

- de obicei, este generat automat, de către SGBD, pornind de la modelul logic.

4. Descrieţi elementele componente oricărui model de date pentru baze de date

Elementele (componentele) oricărui model de date pentru baze de date sunt:

Definirea structurii modelului (partea structurală):

definirea entităţilor şi a atributelor asociate;

definirea legăturilor (asociarea) dintre entităţi.

Asocierea poate fi de tipul :

unu la unu (1:1)

469

unu la mulţi (1:M) mulţi la mulţi (M:N) neprecizat explicit

Definirea structurii de date se face cu un LDD (Limbaj de Descriere a Datelor) dintr-un SGBD.

Operatorii modelului (partea de manipulare) care acţionează asupra structurilor de date, dar şi asupra datelor, pentru operaţii de prelucrare (compunere, actualizare etc.).

Operatorii se implementează cu ajutorul unui LMD (Limbaj de Manipulare a Datelor) dintr-un SGBD.

Regulile de integritate (partea de coerenţă) sunt restricţii stabilite la descrierea datelor, care le asigură acestora menţinerea corectitudinii şi dau logica modelului.

5. Definiţi noţiunea de Bancă de date

Banca de date reprezintă ansamblul de informaţii, programe, repertorii, clase de conţinuturi etc. diverse, structurate în fişe specifice realizate după anumite proceduri determinate, care permit utilizatorului un reperaj rapid.

6. Descrieţi organizarea datelor în bănci de date

Banca de date include un ansamblu de fişiere informatizate conţinând sub o formă structurată informaţii care pot fi rapid cercetate, inclusiv de la mare distanţă, ceea ce constituie caracteristica lor cea mai spectaculoasă.


Subiectul I

Exerciţiul 1


Exerciţiul 2


Exerciţiul 3


Exerciţiul 4


470

Exerciţiul 5


471


Proiecteaza interfetele sistemelor informatice

Proiecteaza programele aferente sistemelor informatice



ultimele două competențe.

Tipul testului: Probă scrisă, orală şi practică


Subiectul I

Exerciţiul 1 Răspunde corect la urmatoarele intrebari:






Exerciţiul 2 Pentru fiecare caracteristică asociați tipul de meniu corespunzător.


A

Meniuri simple sau cu bară de

selecţie

1


B


2Sunt utilizate în cazul în care meniurile au un număr mai mic de opţiuni. Când este selectată o opţiune, se afişează, adiacent opţiunii, un alt meniu (se mai numeşte submeniu).

C


3


472

D

Meniul de tip bară de butoane

(toolbar)

4


E

Meniurile ierarhice

5Atunci când o opţiune din meniu nu este afişată, meniul ”defilează” pentru a afişa următorul set de opţiuni.

F

Meniurile cu bară de defilare

(scollings menus)

G

Meniurile “mergătoare”

sau în cascadă (walking menus)

6


H

Meniurile de tip “panou de

control” (associated

control panels)

7


Exerciţiul 3 Pentru fiecare item completează spaţiile libere cu termenii corespunzători:

Un videoformat este format din mai multe ____________.

Un ______ de date este ataşat unui câmp al bazei de date (tabelă /tabelă virtuală) sau al unui fişier.

Un ______ de date conţine elemente de ______ si elemente de tip ______.

Fiecare element dintr-un ______ trebuie să aparţină unei ______ si fiecare ______ trebuie să se afişeze intr-o ______.

Utilizand ______, la diferite niveluri in videoformat se poate adăuga funcţionalitate

Exerciţiul 4 Răspundeţi pe scurt la următoarele întrebări:



473


O problemă este o expresie logică de forma: dându-se o serie de condiţii ___________, să se determine ___________.

În cazul sistemelor informatice se realizează o descompunere de la vârf spre bază (metoda ___________) pană se ajunge la operaţii elementare (nedecompozabile), folosind tehnica ___________.

Subiectul II Se consideră următorul text:

Prin „ieşiri informaţionale" întelegem totalitatea informaţiilor furnizate de sistem, beneficiarilor interni si externi. Ieşirile informaţionale pot fi: rapoarte, grafice, web site, lista de valori, valori punctuale.

Rapoartele reprezintă modalitatea cea mai utilizată de prezentare a datelor.

Raportul este alcătuit din obiecte, unele vizibile (de exemplu câmpuri) altele nu (de exemplu, interogările) care sunt grupate în diferite părti ale raportului.

j. Enumeraţi denumirile celor 5 zone ce alcătuiesc raportul.

k. Clasificaţi rapoartele după stilul de prezentare al raportului.

l. Descrieţi pe scurt fiecare tip de raport enumerat mai sus.

m. Ce este web site-ul şi ce rol are?

Subiectul III Se dă următoarea afirmaţie:

Software de aplicaţii este reprezentat de programele care acţionează direct asupra unui domeniu de utilizare particular pentru a asigura procesarea informaţiilor necesare utilizatorilor finali.

Explicaţi proprietăţile următoarelor tipuri de software de aplicaţii, deschizând pentru fiecare tip câte un exemplu de software de aplicaţii existent pe calculatoarele din laborator.

1. Programe de procesate de text şi DTP (desktop publishing)

2. Programe de calcul tabelar.

3. Programe de management al bazelor de date.

4. Programe de prezentări şi grafică.

5. Programe de lucru în Internet şi poştă electronică.



474

Subiectul I


Exerciţiul 1

5 puncte (câte 1 punct pentru fiecare răspuns corect)

Exerciţiul 2

7 puncte (câte 1 punct pentru fiecare asociere corectă)

Exerciţiul 3

10 puncte (câte 1 punct pentru fiecare termen completat corect)

Exerciţiul 4

4 puncte (câte 2 puncte pentru fiecare răspuns corect)

Exerciţiul 5


Subiectul II


Subiectul III



Subiectul I

Exerciţiul 1




Proiectarea şi implementarea interfeţei este un element cheie în funcţionalitatea unui sistem informatic. Interfaţa permite utilizatorului să acceseze componentele interne ale sistemului într-o manieră relativ simplă şi fără a cunoaşte cum sunt integrate aceste componente. Cu cât se asigură un acces mai uşor utilizatorului, cu atât interfaţa este considerată mai bună. Interfaţa este adesea etalonul după care este evaluat sistemul informatic.


Principalele componente ale unei interfeţe sunt:

475

limbajul de comunicare care permite interacţiunea cu sistemul într-o varietate de stiluri de dialog, oferă suport pentru comunicare între utilizatorii sistemului, poate fi implementat într-o varietate de formate (meniuri, de tip linie comandă, de tip întrebare-răspuns, limbaj procedural, limbaj natural, etc.);

limbajul de prezentare permite prezentarea datelor într-o varietate de formate (rapoarte, tabele, grafice, icoane, etc.). Imprimantele, plotterele, monitoarele video si audio, sintetizatorul de voci sunt părţi ale acestei componente. Această componentă serveşte pentru transmiterea informaţiilor şi comenzilor la sistemul informatic. Limbajul de prezentare trebuie să ofere utilizatorului o varietate de metode de prezentare selectate după preferiţele lui.


Se disting următoarele tipuri de interfeţe:

g. interfeţe ce utilizează limbajul natural;

h. interfeţe de tip întrebare şi răspuns;

i. interfeţe bazate pe formulare de intrare/ieşire;

j. interfeţe de tip linie de comandă;

k. meniuri;

l. interfeţe ce permit manipularea directă a datelor.


a. Interfeţe ce utilizează limbajul natural

Modul evident de specificare a unei cerinţe este limbajul natural.

Interfeţele ce utilizează limbajul natural reprezintă idealul tuturor utilizatorilor neinformaticieni, deoarece le permite să interacţioneze cu calculatorul în limbajul lor natural.

Se utilizează adesea ca limbaj de comunicare, limba engleză. Engleza structurată este un limbaj de specificare care foloseşte un vocabular şi o sintaxă foarte limitate, are multe excepţii de la reguli, care implică probleme de implementare. Este folosită de obicei pentru a descrie procesele de bază ale sistemului. De exemplu: construcţii declarative, construcţii decizionale (IF), construcţii repetitive (FOR).

Aceste tipuri de interfeţe se utilizează într-un mod restrâns, ca urmare a problemelor de implementare şi a faptului că utilizează multe resurse de calcul (memorie, procesor).

b. Interfeţe de tip întrebare-răspuns

476

Interfeţe de tip întrebare-răspuns sunt interfeţe în care calculatorul afişează pe ecran o întrebare. Utilizatorul răspunde la această întrebare, iar calculatorul, în funcţie de răspunsul utilizatorului, afişează în continuare o altă întrebare ş.a.m.d.

La aceste interfeţe, calculatorul este cel ce stabileşte secvenţa de întrebări. Utilizatorul doar răspunde la ce este întrebat.

O interfaţă de tip întrebare-răspuns este şi interfaţa numită căsuţă de dialog.

Programatorii trebuie să formuleze întrebările într-o manieră concisă şi inteligibilă, dar şi să anticipeze tipurile de răspunsuri, pe care utilizatorul le va introduce şi sistemul le va accepta. La proiectarea acestor interfeţe trebuie să se stabilească şi gradul de flexibilitate permis utilizatorului în răspunsuri. De exemplu, utilizatorii trebuie să ştie dacă tastarea lui “Y” este acceptată în locul lui “Yes”. Interfeţele de tip întrebare-răspuns trebuie să ofere utilizatorilor şi asistenţă (suport help). Aceste interfeţe sunt adecvate pentru utilizatorii neinformaticieni.

c. Interfeţe bazate pe formulare de intrare/ieşire

Interfeţe bazate pe formulare de intrare/ieşire sunt acele interfeţe care afişează câmpurile ce conţin elemente de date sau parametri ce trebuie să fie comunicaţi utilizatorului.

Utilizatorul poate selecta formularul dorit şi-l poate completa. Câmpurile din formular sunt etichetate cu nume ce indică ce informaţii trebuie introduse. Se pot asocia validări pentru fiecare câmp, prin care se verifică corectitudinea datelor introduse. Formularele de intrare pot fi simplificate prin furnizarea de valori implicite pentru câmpuri, dar utilizatorii pot modifica informaţia implicită, dacă este necesar.

Avantajul major al acestor interfeţe este că versiunea tipărită a formularului completat furnizează o documentaţie foarte bună.

d. Interfeţe de tip linie de comandă

Interfeţe de tip linie de comandă sunt acele interfeţe care permit utilizatorului să controleze aplicaţia cu ajutorul comenzilor.

Acestea sunt reprezentate, în general, de un program numit interpretor de comenzi, care afişează pe ecran un prompter, primeşte comanda introdusă de operator şi o execută. De regulă, prompterul este alcătuit din numele unităţii curente de disc, urmat eventual de numele directorului curent si terminându-se cu caracterul “>”.

De la tastatură utilizatorul introduce comanda care este transferată în zona de memorie internă unde se află interpretorul de comenzi. Acesta analizează comanda, dacă este corectă, solicită procesorului să o execute utilizând resursele logice şi fizice, în final afişându-se din nou prompterul. În cazul în care comanda nu a fost scrisă corect, pe ecran se afişează un mesaj corespunzător de genul “Bad command or file name”.

477

Aceste tipuri de interfeţe cer memorarea regulilor de sintaxă, motiv pentru care nu sunt adecvate utilizatorilor care nu cunosc comenzile.

În OS/2 si MS-DOS interpretorul de comenzi îndeplineşte şi alte funcţii simple, cum ar fi mutarea sau copierea fişierelor, afişarea diferitelor informatii despre sistemul de operare. Aproape toate sistemele de operare includ o interfaţă în linie de comandă, unele foarte bine puse la punct (cazul sistemelor Unix) iar altele destul de primitive (MS-DOS şi MS-Windows).

e. Interfeţele ce permit manipularea directă a datelor de către utilizator, cu ajutorul tastaturii sau a mouse-ului. Utilizatorii interacţionează cu interfaţa prin acţiuni directe cum ar fi mutarea informaţiei, înlocuirea informaţiilor etc. Editoarele de text, foile de calcul tabelar, sistemele informatice geografice şi jocurile video au astfel de interfeţe.

Greşelile pot fi imediat depistate şi corectate. Totuşi, aceste interfeţe sunt greu de realizat şi cer multe resurse de calcul (memorie, procesor).

Exerciţiul 2

Perechile care trebuie formate sunt următoarele:

1-H, 2-G, 3-E, 4-B, 5-F, 6-A, 7-C


Meniuri simple sau cu bară de selecţie






Meniul de tip bară de butoane (toolbar)

Meniurile ierarhice


478

Meniurile cu bară de defilare (scollings menus)

Atunci când o opţiune din meniu nu este afişată, meniul ”defilează” pentru a afişa următorul set de opţiuni.

Meniurile “mergătoare” sau în cascadă (walking menus)

Sunt utilizate în cazul în care meniurile au un număr mai mic de opţiuni. Când este selectată o opţiune, se afişează, adiacent opţiunii, un alt meniu (se mai numeşte submeniu).

Meniurile de tip “panou de control” (associated control panels)


Exerciţiul 3

Un videoformat este format din mai multe blocuri.

Un bloc de date este ataşat unui câmp al bazei de date (tabelă /tabelă virtuală) sau al unui fişier.

Un bloc de date conţine elemente de date si elemente de tip control.

Fiecare element dintr-un bloc trebuie să aparţină unei canvas si fiecare canvas trebuie să se afişeze intr-o fereastră.

Utilizand triggerii, la diferite niveluri in videoformat se poate adăuga funcţionalitate

Exerciţiul 4


proiectarea formularelor / formatelor (pentru preluarea datelor) şi a rapoartelor, prin intermediul cărora utilizatorii vor avea imaginea intrărilor şi ieşirilor noului sistem.

În timpul procesului de proiectare a formularelor şi rapoartelor trebuie să se găsească răspunsuri la întrebările: cine, ce, când, unde, cum, conform următorului model:

Cine?Cine este

beneficiarul formularului,

raportului sau

răspunsului la întrebări?

Ce?

Ce trebuie să conţină formularul,

raportul sau răspunsul la

întrebări?

Cand?

Când se solicită

obţinereaieşirilor?

Unde?

Unde să fie transmis

formularul, raportul saurăspunsul la întrebări şiunde să fie

folosit?

Cum?

Cum se vor utiliza ieşirile respective?

Câte persoane le

vor folosi sau le vor vedea?

479

proiectarea interfeţelor şi a dialogurilor, pentru evidenţierea modului de comunicare a utilizatorului cu softul de sistem;

proiectarea bazelor de date logice, prin care este descrisă structura standard a bazei de date a sistemului ce va fi uşor de implementat prin multitudinea de tehnologii existente în domeniul bazelor de date.

Toate intrările şi ieşirile fazei de proiectare logică vor fi prezentate ca fluxuri ale datelor între un proces manual şi altul automat sau între o sursă/destinaţie şi un proces automat din diagramele fluxurilor de date. De regulă, se poate proiecta câte un formular sau raport pentru fiecare flux de date dintre utilizator şi sistem.


Alegerea tipului de suport şi modalităţilor de prezentare a ieşirilor informaţionale.

Proiectarea machetelor de editare/vizualizare a ieşirilor,

Elaborarea proceduriior de utilizare si interpretare a ieşirilor informaţionale.

Generarea efectivă a situaţiei finale.

Exerciţiul 5

O problemă este o expresie logică de forma: dându-se o serie de condiţii iniţiale, să se determine scopul.

În cazul sistemelor informatice se realizează o descompunere de la vârf spre bază (metoda top-down) pană se ajunge la operaţii elementare (nedecompozabile), folosind tehnica modularizării.

Subiectul II

d. Enumeraţi denumirile celor 5 zone ce alcătuiesc raportul.

Un raport are în principal cinci zone (denumiri preluate din Visual Fox):

Title - titlul raportului, în concordanta cu ceea ce conţine el;

Page Header - capul de tabel al raportului. Aici utilizatorul va plasa denumirea cămpurilor sau expresiilor în care apăreau date;

Detail - conţine răndurile curente din raport. Aici vor fi afişate datele propriu-zise conform coloanelor din capul de tabel;

Page Footer - informaţii care apar la sfarşitul paginii din raport;

Summary - informaţii care apar la sfarşitul raportului.

e. Clasificaţi rapoartele după stilul de prezentare al raportului.

480

tabulare, formular, etichete, scrisoare, cu grupare la stânga sau deasupra, matrice, matrice cu grupare, matrice cu imbricare, multimedia, OLE.

f. Descrieţi pe scurt fiecare tip de raport enumerat mai sus.

Rapoartele de tip tabular prezintă datele sub formă de tabel, în care capul de tabel desemnează un câmp din tabelă sau fişier. Se pot include totaluri generale la nivel de raport sau rezultatele unor funcţii (suma, medie, numar, minim, maxim, procente din total).

Rapoartele de tip formular afişează o singură înregistrare pe pagină aranjând valorile câmpurilor la dreapta numelor câmpurilor respective.

Rapoarte de tip etichetă. Informaţiile sunt prezentate sub forma unor etichete. Un exemplu de utilizare ar fi generarea cărţilor de vizită pentru personalul firmei (date păstrate într-o tabelă) sau pentru crearea de ecusoane pentru toţi furnizorii şi beneficiarii unităţii economice, în cazul unei întruniri.

Rapoarte de tip scrisoare. Pentru fiecare înregistrare dintr-o tabelă se generează una sau mai multe pagini. Forma standard a scrisorii se creează manual, situaţia generând mai multe scrisorii cu informaţii preluate din una sau mai multe tabele. Astfel pot fi generate invitaţiile la un seminar, schimbându-se doar informaţiile despre firma invitată. Se poate realiza şi în Word folosind facilitatea Mail Merge.

Rapoarte cu grupare (cu antetul la stânga sau deasupra). Se utilizează frecvent pentru gruparea informaţiilor pe unul sau mai multe niveluri, cu obţinerea de grade de total. Cele cu grupare la stanga (group left) aranjează, în raport, datele din înregistrări, pe baza unei valori comune a uneia dintre coloanele raportului. Acest tip de raport se utilizează pentru a evita repetarea aceleiaşi valori într-o coloană, în timp ce pentru celelalte coloane valorile se schimbă. Cele cu grupare deasupra (group above) conţin două sau mai multe grupe de date. Pentru fiecare valoare a grupei principale (master) se afişează valorile corespunzatoare ale grupelor subordonate (detail). De exemplu, o situatie a vanzarilor grupată pe agenti de vanzare şi pe produsele vândute.

Rapoarte matrice. Sunt situaţii de ieşire mai complexe, de sintetizare. Valorile unui câmp din tabelă vor reprezenta coloanele matricei, un alt câmp rândurile matricei, iar celula de obicei o funcţie de tip sumă, medie, minim, maxim sau număr de elemente. De exemplu, putem considera coloane ale matricei localităţile în care firma are puncte de distribute, liniile pot reprezenta produsele vândute, iar celula (intersecţia unei linii cu o coloană) valoarea contractată.

Rapoarte matrice cu grupare - este un tip derivat din tipul matrice, prin includerea unuia sau mai multor criterii de grupare.

Rapoarte matrice cu imbricare (nested matrix) conţin cel puţin o legătură părinte-copil în interiorul matricei.

481

Rapoarte multimedia includ în interiorul raportului tipuri de date speciale sunet, imagine, video.

Rapoarte OLE (Object Linking and Embedding) conţin obiecte de tip OLE2 suportate de Windows şi care provin din alte aplicaţii rulate sub acelaşi mediu (foi de calcul, grafice etc.)

d. Ce este web site-ul şi ce rol are?

Web site-ul este o modalitate de prezentare a ieşirilor dintr-un sistem informatic ce poate conţine rapoarte sau grafice cu caracteristicile prezentate anterior. Se caracterizează printr-o structură care conţine într-o pagina informaţii corelate sau care transmit acelaşi mesaj. Conţinutul paginii este de tip text sau grafic. Se utilizează pentru publicitate, pentru promovarea unor produse sau chiar pentru efectuarea unor tranzacţii.

Subiectul III

Exemple de software de aplicaţii:

1. Programe de procesate de text şi DTP (desktop publishing): MsWord, Wordpad

2. Programe de calcul tabelar: Excel

3. Programe de management al bazelor de date: MsAccess, FoxPro, MySQL

4. Programe de prezentări şi grafică: MsPowerPoint, MsPaint, Adobe PhotoShop

5. Programe de lucru în Internet şi poştă electronică: Firefox, Internet Explorer, Opera, Outlook Express.


Subiectul I

Exerciţiul 1


Exerciţiul 2

Pentru fiecare asociere corect făcută se acordă punctajul prevăzut în barem

Exerciţiul 3


482

Exerciţiul 4


Exerciţiul 5


Subiectul II


Subiectul III


483


Proiecteaza interfetele sistemelor informatice

Proiecteaza programele aferente sistemelor informatice



ultimele două competențe.



Subiectul I

Exerciţiul 1 Raspunde corect la urmatoarele intrebari:

12.Explicaţi ce este o interfaţă SDI?

13.Explicaţi ce este o interfaţă MDI?

14.Care sunt caracteristicile unei interfeţe MDI?

Exerciţiul 2






4. Ce permisiuni oferă utilizatorilor un videoformat?


Exerciţiul 3 Completează pentru fiecare item spaţiile libere cu termenii corespunzători:

Prin ___________ sistemului informatic se înţelege totalitatea datelor primare necesare obţinerii informaţiilor de intrare ale sistemului.

Proiectarea detaliată a ___________ (externe şi interne) cuprinde: proiectarea ___________de detaliu şi proiectarea ___________de detaliu. Scopul este de a elabora specificaţiile de intrare utile atât ___________, cât şi ___________.

484

Datele de intrare înainte de a fi culese sunt ___________.

___________este generarea unor grupuri de simboluri şi atribuirea lor elementelor unei înregistrări/entităţi relaţii. Un ___________se caracterizează prin: capacitate, ___________şi format.

Exerciţiul 4 Pentru fiecare caracteristică asociați tipul de grafic corespunzător.

Tip de grafic Caracteristica

A 1

Se utilizează pentru vizualizarea datelor dintr-un proiect, de-a lungul unei perioade de timp. Cel mai utilizat caz este planificarea activităţilor într-un proiect, în funcţie de dependenţe şi resurse implicate.

B 2

Este utilizat pentru reprezentarea datelor în format tabelar, de exemplu, structura organizatorică a unei unitaţi economice.

C 3

potrivit pentru a compara perechi de valori (x, y). Se utilizează pentru reprezentarea datelor, folosind două axe, în principal pentru vizualizarea abaterii standard. Exemplu de utilizare: reprezentarea pe axa OX a vânzărilor realizate pe anul în curs, iar pe OY a salariului unui agent de vânzări. Dacă între cele două seturi de date există o corelaţie, punctele se grupează. Punctele care se îndepărtează de trend, indică un salariu nejustificat mai mare/mic.

D 4

Implică folosirea a două axe OY independente, pe fiecare reprezentându-se intervale de valori diferite. De exemplu, pot fi vizualizate costurile (pe o axă OY) şi veniturile (pe cealaltă axă OY), de-a lungul unei perioade de timp (axa OX).

E 5 linii frânte, care marchează fiecare valoare din tabelă sau fisier. Se utilizează în special în analiza de tip trend, pentru a reprezenta modificările unei anumite serii de date. Exemplu de utilizare: modificarea stocului unui produs pe

485

zile ale unei luni.

F

G 6

se utilizează în analiza comparativă între diverse categorii, prin bare, pentru a compara mai multe seturi de date, dispuse orizontal. De exemplu, reprezentarea vânzărilor lunare.

H 7

se utilizează în analiza comparativă între diverse categorii, prin coloane, pentru a compara mai multe serii de date care descriu evoluţia unui fenomen în timp, dacă datele se referă la perioade temporale succesive mari (luni, trimestre, ani). Un exemplu de utilizare ar fi reprezentarea vânzărilor trimestriale realizate de fiecare agent de vânzări.

I 8

Se obţin prin combinarea a două tipuri de grafice, de exemplu, column si line. Adaugă la ideea de comparare a unor valori şi o viziune de sumarizare (înfaşurătoarea). Exemplu: nivelul profitului firmei lunar, cu reprezentarea trendului

J 9

Un tip de grafic foarte utilizat în aplicaţiile economice este cel de tip „pie". Se utilizează pentru a compara parţi sau procente dintr-un întreg. Se pot reprezenta vânzările unui produs pe unitaţi de desfacere (magazine) sau rezultatele obţinute de fiecare agent de vânzare din totalul vânzărilor .

Exerciţiul 5 Răspundeţi corect la următoarele întrebări:

1. Care sunt modulele funcţionale cel mai întâlnite?

2. Care sunt procedurile cel mai des întâlnite?


486



Subiectul II Se consideră următoarea afirmaţie:

Înca de la începutul proiectării, programatorul trece printr-o serie de paşi pentru a ajunge la o aplicaţie complexă, dar totuşi simplu de utilizat.





Subiectul III Se dă următoarea afirmaţie:

Software-ul de sistem sunt programele care gestionează şi manipulează resursele şi activităţile unui computer fiind o interfaţă între computer şi software-ul de aplicaţii.

Explicaţi proprietăţile următoarelor tipuri de software de sistem, deschizând pentru fiecare tip câte un exemplu de software de sistem existent pe calculatoarele din laborator.

1. sisteme de operare

2. programe de reţea

3. programe utilitare



Subiectul I

Se acordă 45 puncte, astfel:

Exerciţiul 1


Exerciţiul 2


487

Exerciţiul 3


Exerciţiul 4

9 puncte (câte 1 punct pentru fiecare asociere corectă)

Exerciţiul 5


Subiectul II


Subiectul III



Subiectul I

Exerciţiul 1


SDI (Single Document Interface) - document cu interfaţă simplă, adică o aplicaţie ce prezintă utilizatorului o singură fereastră principală. Eventualele ferestre create ulterior sunt destinate exclusiv mesajelor sau introducerii de date, acestea având o durată de viaţă scurtă în raport cu aplicaţia în sine.

10.Explicaţi ce este o interfaţă MDI?


11.Care sunt caracteristicile unei interfeţe MDI?

Caracteristici generale ale aplicaţiilor MDI

Majoritatea aplicaţiilor de firmă sunt MDI, de exemplu suita de aplicaţii Office sunt MDI, la fel si Visual Basic (în acest caz există o setare care permite şi modul de lucru SDI).

Câteva dintre caracteristicile aplicaţiilor MDI sunt:

mai multe ferestre de document pot fi deschise simultan acestea fiind însa conţinute într-o singura fereastra, numita principala, din care nu vor putea fi trase afară sau pozitionate independent de ea;

488

niciun control nu poate fi folosit direct de pe suprafata formularului principal. Din acest motiv trebuie folosite bara cu instrumente cu butoane sau alte controlale conţinute în bara de instrumente;

existenta ferestrelor multiple face dificilă găsirea unei ferestre particulare, din acest motiv meniul trebuie sa contină o fereastră care să permită accesul direct la toate ferestrele deschise cu posibilitatea aranjării ferestrelor alaturat, cascadat sau minimizat sub forma de icon-uri;

ca urmare a posibiltăţii derulării în paralel a mai multor activităţi este necesară o linie de stare care să afişeze starea şi activitatea curentă;

ferestrele documentului nu pot fi afisate independent. Aplicaţia MDI trebuie pornită pentru a putea afişa un documet al ei; invers, închiderea aplicaţiei MDI va duce la închiderea, în primul rând, a tuturor ferestrelor copil;

fereastra principală MDI se bazează pe un sistem de culori Windows diferit de cel al unor ferestre simple.

Exerciţiul 2


Formatul codului reprezintă forma finală a codului cu precizarea clară a numărului de poziţii utilizate, natura acestora, cifra de control.

CCSecţia de producţie

AAAAtelierul

în care se realizează produsul

NN

Grupa

NNN

Produsul

NNCifra de control


Unicitate. Fiecărui element din multimea codificată i se atribuie un cod unic.

Stabilitate. Caracteristica codificată trebuie sa rămână neschimbată pe o perioadă cât mai mare de timp.

Elasticitate. Să permită inserări şi extensii ale nomenclatorului de coduri în vederea includerii de noi coduri.

Conciziune. Utilizarea unui număr cât mai mic de simboluri în construirea unui cod.

Claritate. Să permită realizarea cu uşurintă a operaţiilor de codificare/decodificare.

Semnificaţie. Să permită, pe cât posibil, sugerarea caracteristicilor codificate pentru a facilita utilizarea codurilor.

Operaţionalitate. Să permită prelucrarea automată a datelor (exemplu, sortări, interclasări etc.). Diversitatea şi complexitatea colecţiilor de date, specificul operaţiilor de regăsire, sortare etc. au condus la apariţia unei game variate de

489

coduri, ce se pot grupa după: natura caracterelor, lungimea codului, semnificaţia şi structura codului etc.


alegerea suportului tehnic pentru înregistrarea şi stocarea datelor;

stabilirea procedurilor de validare;

proiectarea machetelor documentelor;

stabilirea unor instrucţiuni tehnice pentru culegerea, utilizarea şi transpunerea pe suport tehnic;

proiectarea videoformatelor de intrare si afişare a datelor.

4. Ce permite utilizatorilor un videoformat?

să execute operaţii de actualizare şi interogare pe datele din bază de date/fişier, folosind o varietate de elemente de interfaţă;

să afişeze datele din baza de date/fişier folosind imagini, sunet, controale ActiveX etc.;

să trimită datele direct la instrumentele de realizare rapoarte;

să utilizeze date din diferite baze de date (SQL Server, Oracle, DB2, etc.)/fişier;

să copieze sau să mute obiectele şi proprietăţilor lor între aplicaţii;

să proceseze o înregistrare sau grupuri de înregistrări la un moment dat, reducând traficul în reţea şi îmbunătăţind performanţele.


Tipurile de videoformate pot fi clasificate astfel:

Videoformat standard.

Child form (videoformat copil). Este un videoformat conţinut într-un alt videoformat, neputând fi mutat in afara videoformatului părinte (principal).

Floating form (videoformat flotant). Este un videoformat ce aparţine unui videoformat părinte, dar nu este conţinut în el. Poate fi mutat oriunde pe ecran, mai puţin în spatele videoformatului părinte.

Top-level form (videoformat de nivel superior). Este folosit pentru a fi videoformatul părinte sau pentru alte scopuri. Se poate afişa înainte sau în spatele altor videoformate (ferestre).

Exerciţiul 3

490

Prin intrările sistemului informatic se înţelege totalitatea datelor primare necesare obţinerii informaţiilor de intrare ale sistemului.

Proiectarea detaliată a intrărilor (externe şi interne) cuprinde: proiectarea logică de detaliu şi proiectarea fizică de detaliu. Scopul este de a elabora specificaţiile de intrare utile atât programatorului, cât şi utilizatorului.

Datele de intrare înainte de a fi culese sunt codificate.

Codificarea este generarea unor grupuri de simboluri şi atribuirea lor elementelor unei înregistrări/entităţi relaţii. Un cod se caracterizează prin: capacitate, lungime şi format.

Exerciţiul 4

1-i

2-F

3-G

4-J

5-C

6-B

7-A

8-D

9-E

Exerciţiul 5

1. Care sunt modulele funcţionale cel mai întâlnite? Modul director. Supraveghează, comandă (dirijează), şi controlează execuţia

tuturor celorlalte module din sistem. Modul de încărcare/validare date. Pentru cazul folosirii bazelor de date există

posibilitatea ca aceste module să fie realizate prin generatoare oferite de sistemul de gestiune a bazelor de date sau prin proceduri realizate de programator.

Modul de actualizare. Cuprinde cele trei operaţii: adăugare, modificare, ştergere pentru fiecare colecţie de date sau obiecte.

Modul de interogare. Cuprinde rezolvarea cererilor de regăsire instantanee (interactive), obţinerea de liste cu rezultate intermediare sau finale, obţinerea de rapoarte finale, obţinerea de statistici asupra datelor.

Modul de prelucrare. Realizează prelucrări asupra înregistrărilor sau obiectelor, asupra datelor de intrare sau ieşire, calcule matematice. Acest modul implementează cea mai mare parte din algoritmii sistemului informatic .

491

Modul de administrare. Are funcţii utile administratorului de sistem, cum ar fi: salvări sau restaurări, reorganizări, protecţie şi securitate pentru date şi obiecte. Tot aici intră procedurile pentru diferite optimizări: accese, adresări, calcule etc.

2. Care sunt procedurile cel mai des întâlnite? Proceduri prelucrative. Realizează operaţii elementare de acces, de calcule

matematice, operaţii auxiliare, putând fi înglobate în oricare dintre modulele de mai sus, dar în special în modulul de proiectare şi în cel de interogare.

Proceduri comunicative (de utilizare). Realizează interfaţa de utilizare printr-un dialog între program si utilizator. Se construiesc meniuri, videoformate sau numai simple mesaje. Procedurile comunicative care se realizează strict cu scopul de a realiza legături între module/proceduri se numesc proceduri monitor.

Proceduri mixte. Au atât rol prelucrativ, cât şi de comunicaţie. Dat fiind caracterul operaţional indivizibil al procedurii, cele mixte sunt mai rare.

3. Numiţi cele 3 etape în care se realizează modularizarea.Modularizarea se realizează în trei etape:

descompunerea întregului în părţi componente; definirea şi conturarea modulelor (nume, tip, funcţie); stabilirea legăturilor între module în concordanţă cu cerinţele globale ale

întregului


- eşalonarea în timp a realizării programelor,

- realizarea schemei de sistem,

- realizarea schemei logice / pseudocodului,

- realizarea specificatiilor de programare.


d. Realizarea schemei de sistem pe module

Pentru fiecare modul se construieşte o schemă de sistem, care conţine modulul de program şi echipamentele periferice pe care acesta le accesează la citire (intrare) şi scriere (ieşire), precum şi fişierele sau tabelele corespunzătoare.

e. Realizarea schemei logice/pseudocodului

Pentru realizarea acestei etape se parcurg următoarele activităţi:

492

Precizarea operaţiunilor pe care le efectuează modulul, precum şi a succesiunilor acestora. Aceste operaţii rezultă din scopul modulului, încadrarea lui în graficul de eşalonare şi în schema de sistem.

Construirea setului de date de test, în funcţie de datele de intrare în modul şi de încadrarea lui în produsul program. Datele de test trebuie să acopere toate ramurile modulului.

Stabilirea parametrilor de intrare/ieşire. Pentru fiecare modul se identifică parametrii de intrare, de ieşire, şi de intrare/ieşire, precizându-se tipul, lungimea şi funcţia lor.

Elaborarea algoritmului de prelucrare pe modul se realizează pornind de la algoritmii identificaţi în activitatea de modelare a noului sistem, prin adăugarea elementelor specifice modulului, rezultate din precizarea operaţiilor şi condiţiilor pe care le efectuează modulul. Algoritmul este testat folosind setul de date de test identificate anterior.

Întocmirea efectivă a schemei logice/ pseudocodului.

f. Realizarea specificaţiilor de programare pe module

Având ca bază de sistem schema logică, respectiv pseudocodul pentru un anumit modul, se întocmesc specificaţiile de programare.

Acestea sunt descrieri cât mai complete, în limbaj natural total neprocedural ale principalelor operaţii pe care le efectuează modulul. Cât de „complet” trebuie făcută această descriere, este un lucru relativ şi subiectiv. Specificaţiile care rezultă depind în mare măsură de abilitatea şi profesionalismului celui care le face, depind de elementele avute la dispoziţie şi depind de celui care îi sunt destinate.

Subiectul II


Realizarea prototipului aplicaţiei este în concordanţă cu sarcinile pe care trebuie să le îndeplinească;

Reprezentarea scenariilor principale ale interfeţei;

Evaluare cognitivă, care presupune stabilirea unor scopuri ale interfeţei precum şi a categoriei de utillizatori ţintă. În acest sens, se ia în considerare experienţa utilizatorului în domeniul calculatoarelor, se va face o evaluare a punctelor din interfaţă în care utlizatorul are posibilitatea de a alege, o dectare a etichetelor sau opţiunilor care ar putea crea confuzii, detectarea unor posibile erori de navigare.

493

1. Realizarea

prototipuluiaplicaţiei

2. Reprezentarea

scenariilor principale ale

interfeţei

3. Evaluarecognitivă


Interfaţa trebuie să utilizeze termeni şi concepte cunoscute de utilizatori şi obiectele manipulate de sistem trebuie să fie asemănătoare cu cele din mediul utilizatorului. De exemplu, un sistem informatic proiectat pentru birotică trebuie să utilizeze concepte ca: scrisori, documente, foldere etc.

Interfaţa trebuie să fie consistentă. Aceasta înseamnă că atât comenzile cât şi meniurile sistemului trebuie să aibă acelaşi format, parametrii trebuie să fie utilizaţi de toate comenzile în acelaşi mod, operaţiile asemănătoare trebuie să fie activate în acelaşi mod etc. Consistenţa interfeţei reduce timpul de învăţare pentru utilizator şi probabilitatea de apariţie a erorilor umane.

Utilizatorii devin iritaţi când un sistem informatic se comportă într-un mod neaşteptat. Utilizatorul devine confuz atunci când se întamplă ceva neprevăzut, De aceea, proiectanţii de interfeţe trebuie să se asigure că acţiunile asemănătoare au aceleaşi efecte.

Utilizatorii fac inevitabil greşeli când utilizează un sistem informatic. Proiectarea interfeţei trebuie să minimizeze aceste greşeli (de exemplu, utilizarea meniurilor poate elimina multe erori umane), dar erorile nu pot fi niciodată eliminate complet. Interfaţa trebuie să aibă abilitatea de a anula acţiunile destructive ale utilizatorului. De exemplu, un utilizator poate selecta o opţiune de ştergere dintr-un meniu. Sistemul nu execută imediat ştergerea, ci mai întâi îl întreabă pe utilizator dacă doreşte această ştergere. De asemenea, facilitatea „undo" (din procesoarele de cuvinte) permite anularea unor acţiuni ale utilizatorului.

Interfeţele trebuie să ofere utilizatorului asistenţă la diferite niveluri. Nivelurile de asistenţă trebuie să fie ordonate de la informaţii de bază (ce apar la pornirea sistemului) pană la informaţii detaliate despre facilităţile oferite de sistem. Help-ul oferit de sistem trebuie să fie structurat, astfel utilizatorii să găsească uşor şi rapid informaţia dorită.

Interfeţele trebuie să permită utilizatorilor să acceseze sistemul într-un mod ce corespunde cu cerinţele lor. Respectarea acestui principiu conduce la îmbunătăţirea eficacităţii sistemului.

494

Interfeţele trebuie să permită introducerea rapidă şi uşoară a datelor, precum şi verificarea corectitudinii datelor. Respectarea acestui principiu conduce la îmbunătăţirea eficienţei sistemului.

Utilizarea interfeţelor trebuie să conducă la creşterea productivităţii utilizatorilor.


dacă utilizatorul este interesat de informaţii sau de relaţiile între diferite valori;

frecvenţa de modificare a informaţiilor şi dacă este necesar ca modificările să fie prezentate imediat utilizatorului;

dacă utilizatorul trebuie să interacţioneze cu informaţia afişată printr-o interfaţă ce permite manipularea directă;

dacă informaţia este afişată sub formă de text sau numeric.


Foarte cunoscute în domeniul sistemelor informatice sunt standardele ISO 13407 din 1999 (Human Centered Decision Processes for Interactive Systems), ISO/IEC 14598-1 din 1988 (IT – Evaluation of Software Products – General Guide), ESO/IEC 9126-1 (Software Engineering Product Quality) şi ISO 9241.

Subiectul III

Exemple de software de sistem:

4. sisteme de operare: Windows XP, Vista

5. programe de reţea: Remote Desktop Connection, NetSupport, Hamachi

6. programe utilitare: WinRar, WinZip, Nod32.


Subiectul I

Exerciţiul 1


Exerciţiul 2


495

Exerciţiul 3


Exerciţiul 4

Pentru fiecare asociere corectă se acordă punctajul prevăzut.

Exerciţiul 5


Subiectul II


Subiectul III

Elevii trebuie să găsească pe calculatorul lor din laborator programele cerute, să le deschidă şi să explice caracteristicile lor. Pentru fiecare sarcină îndeplinită se acordă

496

BibliografieProiectarea sistemelor informatice

1. Ion, Lungu. Gheorghe, Sabău. Manole, Velicanu. ( 2003). Sisteme informatice: analiză, proiectare şi implementare, Bucureşti: Editura Economică

2. Minodora, Ursăcescu. Sisteme informatice. O abordare între clasic şi modern, Bucureşti: Editura Economică

3. Victoria, Stanciu. Alexandru, Gavrilă. Dragoş, Mangiuc. Bogdan,Gheorghe, Sahlean. Proiectarea sistemelor informatice. Bucureşti: Editura Dual Tech

497

MODULUL XII: Implementarea sistemelor informatice

498

AUTORI:



COORDONATOR:

STĂNICĂ GIOVANNA - profesor grad didactic I,

CONSULTANŢĂ:





499

Testul 1

Modulul: Implementarea sistemelor informatice

Competenţa: Coordonează proiecte informatice


- să identifice elementele specifice etapei de planificare a unui proiect informatic

Prezentarea testuluiAcest test poate fi utilizat la finalul lecţiei cu tema Planificarea proiectelor informatice..



Enunţuri:Subiectul I. Încercuiţi răspunsul corect.

1. Care dintre elementele listei reprezintă o etapă a planificării proiectelor informatice?a. Detectarea problemelor b. Stabilirea obiectivelorc. Elaborarea documentaţiei sistemului informaticd. Monitorizarea proiectului

2. Obiectivele unui sistem informatic vizează:a. Asigurarea unei prelucrări automate a datelorb. Detectarea erorilor unui sistem informaticc. Diminuarea riscurilor dintr-o companied. Utilizarea eficientă a reţelelor de calculatoare

3. Activităţile unui proiect ce are ca scop realizarea unui sistem informatic trebuie să cuprindă:a. descrierea în detaliu a proiectuluib. descrierea experienţei persoanelor care se vor ocupa de realizarea activităţii c. alocarea şi organizarea resurselor specifice activităţiid. toate detaliile specificate la punctele a-c

4. Etapa de culegere a informaţiilor cu privire la realizarea unui sistem informatic necesită:a. Cunoaşterea activităţilor cu privire la date manipulate de sistem: prelucrări,

reguli de calcul, validări, puncte de control, modalităţi de arhivare;b. Mediul de dezvoltare în care se va realiza sistemul informaticc. Termenul de realizare a sistemului informaticd. Costurile alocate proiectului

5. Care dintre elementele listei reprezintă planuri specifice proiectelor informatice:a. Planul de proiect, planul de etapăb. Planul de etapă, planul de excepţiec. Planul de excepţie, planul de calitated. Planul de proiect, planul de etapă, de excepţie, de calitate

Subiectul II. Completaţi spaţiile punctate din următoarele afirmaţii

500

1. Obiectivele sistemului informatic pot fi: de conducere, ..................................... , ................................ şi informatice.

2. Orice proiect informatic este coordonat de o persoană denumită .............................................................................

3. Între activităţile care se derulează în cadrul unui proiect informatic pot exista ...........................................

4. Planul de proiect al unui sistem informatic identifică ..............................., resursele necesare, costul total si punctele de control.

5. Resursele alocate activităţilor din cadrul proiectelor informatice pot fi: personal, ................................................................ şi ............................


1 punct din oficiu Subiectul I: 5 puncte Subiectul I: 4 puncte


Subiectul I .................................................................................................. 5 puncte

1 – b, 2 – a, 3 – c, 4 – a, 5 – d

Se acordă câte un punct pentru fiecare răspuns corect.

Subiectul II .................................................................................................. 4 puncte

1. Obiectivele sistemului informatic pot fi: de conducere, informaţionale, tehnologice şi informatice.

2. Între activităţile care se derulează în cadrul unui proiect informatic pot exista dependenţe.

3. Planul de proiect identifică rezultatele proiectului (livrabilele majore), resursele necesare, costul total si punctele de control.

4. Resursele alocate activităţilor din cadrul proiectelor informatice pot fi: person al, echipamente hardware şi software.

Se acordă câte un punct pentru fiecare răspuns corect.


501

Testul 2


Competența: Coordonează proiecte informatice


- Să realizeze monitorizarea proiectelor informatice

- Să realizeze controlul proiectelor informatice

Prezentarea testuluiAcest test poate fi utilizat după un grup de lecții cu tema Monitorizarea proiectelor informatice.

Tipul testului: probă orală, practică şi scrisă


Enunţuri:

Subiectul I - oralRăspundeţi la următoarele întrebări:

1. Ce presupune monitorizarea proiectelor informatice.2. Care sunt rapoartele specifice monitorizării proiectelor informatice?3. În cazul identificării unei probleme care este documentul în care se menţionează

aceasta şi ce trebuie să conţină acest document cu privire la problema identificată?

Subictul II – practicFie un proiect ce are ca rezultat final (livrabil) un site web pentru un magazin virtual al unei edituri. Pentru etapa: „Crearea designului site-ului”.

1. Imaginaţi un scenariu de realizare al acestei etape şi elaboraţi structura raportul de progres al acestei etape.

2. Identificaţi un posibil risc al acestei etape. Completaţi registrul de risc pentru riscul identificat.

Instrucţiuni pentru elevi Răspunsul la oricare dintre enunţuri reprezintă rezultatul unei evaluări parţiale care poate fi transformată în notă împreună cu alte răspunsuri date de acelaşi elev.


1 punct din oficiu Subiectul I: 4 puncte Subiectul II: 5 puncte


502

Subiectul I......................................................................................................4 puncte

1. Prin monitorizare se înţelege acel proces ce permite obţinerea informaţiilor care să permită cunoaşterea şi înţelegerea stadiului proiectului la un moment dat, precum şi tendinţele de derulare a activităţilor incluse în proiect.

Monitorizarea se poate face prin discuţii cu personalul implicat în derularea proiectului, prin înregistrarea rezultatelor şi a problemelor aparute, prin observarea activităţilor derulate.Monitorizarea permanentă a proiectului: se monitorizează activităţile, stadiul realizării planurilor, costurile, rezultatele proiectului. Monitorizarea permanentă permite raportarea realizării acestuia, în acest mod se obţin informaţiile a căror procesare sprijină procesul de raportare.


2. Rapoartele specifice monitorizării sunt:

Raportul de progres Raportul de excepţie Raportul de final de etapă Raportul de sfârşit de proiect


3. În cazul identificării unei probleme documentul care trebuie completat se numeşte registrul de probleme. Scopul Registrului de Probleme este: să se aloce un număr unic fiecărei probleme să se înregistreze tipul fiecărei probleme să se elaboreze un sumar al fiecărei probleme şi o analiză a acestuia

Conţine: Numărul problemei Autor Data identificării Data ultimei modificări Descriere Stare


Subictul II ...................................................................................................... 5 puncte1. Raportul de progres ..............................................................................2 puncteSe va urmări ca raportul să arate starea etapei şi să conţină informaţii cu privire la:

Încadrarea în timp Produse finalizate până în momentul efectuării raportului Probleme existente sau posibile Produse care trebuie finalizate în perioada următoare Starea problemelor proiectului Impactul schimbărilor asupra bugetului şi planului de timp

2. Identificarea unui posibil risc al acestei etape......................................... 1 punctRiscuri posibile:- întârzieri la proiectare şi la programare- nerespectarea elementelor proiectate a fi incluse în interfaţa site-ului- încarcarea excesivă a interfeţei- proiectarea defectuoasă a interfeţei site-ului- lipsa de resursă umană pentru proiectare (demisii, concedieri etc.)

503

Completarea corectă a registrul de risc pentru riscul identificat........... 2 puncteSe vor nota următoarele elemente: Numărul riscului Tipul riscului (business, de proiect, de etapă) Autor Data identificării Data ultimei modificări Descriere Importanţă Masuri de cuantificare Responsabil Stare


Pentru fiecare răspuns corect, indiferent de formulare sau formatul de scriere (text, grafic, schemă logică etc.) se va acorda punctajul prevăzut în barem. Răspunsul corect la unul dintre enunțurile probei orale reprezintă o evaluare parţială care poate fi transformată în notă împreună cu alte răspunsuri date de acelaşi elev.

504

Testul 3




- Să cunoască aspectele care determină calitatea proiectelor informatice

Prezentarea testuluiAcest test poate fi utilizat ca evaluare formativă la finalul lecţiei cu tema Calitatea proiectelor informatice



Enunţ: Descrie caracteristicile de calitate ale produselor software.

Criteriile de evaluare şi notare Se acordă 10 puncte din care un punct din oficiu.


Încercările de standardizare a terminologiei referitoare la calitatea produselor software au condus la standardul ISO 9126 (InformationTechnology-Software Product Quality, Part 1: Quality Model, 1998). Standardul conţine definiţii în special pentru produsul final.

1) Funcţionalitatea: realizarea scopului de bază pentru care a fost realizat produsul. Oportunitatea: prezenţa unui set de funcţii adecvate pentru tascuri specificate ; Precizia: furnizarea unor rezultate sau efecte corecte sau agreate ; Interoperabilitatea: capacitatea produsului de a interacţiona cu sisteme

specificate ; Securitatea: capacitatea de a preveni accesul neautorizat, accidental sau

deliberat, la programe sau date ; Conformitatea: adeziunea la standarde, convenţii, legi şi protocoale .

2) Fiabilitatea: capacitatea produsului de a-şi menţine nivelul de performanţă, în condiţii definite, pentru o perioadă de timp definită. Maturitatea: atribut bazat pe frecvenţa căderilor datorate

greşelilor în software; Toleranţa la defecte (robusteţea): capacitatea de a-şi menţine

un nivel de perfomanţă specificat în cazuri de căderi software sau intrări neaşteptate ;

Restabilirea după căderi: capacitatea şi efortul necesar pentru restabilirea nivelului de performanţă, recuperarea datelor afectate, după posibile căderi ;

Conformitatea.

505

3) Utilizabilitatea: efortul necesar pentru utilizarea sa de către un set de utilizatori definit

Uşurinţa de înţelegere: efortul solicitat unui utilizator de a recunoaşte conceptul logic şi aplicabilitatea sa ;

Uşurinţa de învăţare : efortul solicitat unui utilizator de a învăţa aplicaţia, operarea, intrările şi ieşirile ;

Operabilitatea: uşurinţa de operare şi de control de către utilizatori ; Puterea de atracţie: capacitatea produsului de a fi atrăgător pentru utilizatori ; Conformitatea.

4) Eficienţa: relaţia între nivelul de performanţă al produsului şi cantitatea de resurse utilizate, în condiţii definite Timp la execuţie: viteza de răspuns, timpi de prelucrare, rata ieşirilor la realizarea

funcţiilor ; Utilizarea resurselor: cantitatea de resurse utilizate şi durata utilizării pentru

realizarea funcţiilor sale ; Conformitatea.

5) Uşurinţa de întreţinere: efortul necesar pentru efectuarea modificărilor, inclusiv corecţii, îmbunătăţiri sau adaptări ale produsului la schimbari ale mediului de funcţionare, a cerinţelor şi schimbărilor funcţionale Uşurinţa de analiza: efortul necesar pentru diagnoza defectelor, a cauzelor caderilor,

pentru identificarea părţilor care trebuie să fie modificate ; Uşurinţa de modificare: efortul necesar pentru înlăturarea defectelor sau schimbări ; Stabilitatea: riscul efectelor neasteptate în urma modificărilor ; Uşurinţa de testare: efortul necesar pentru a valida produsul modificat ; Conformitatea.

6) Portabilitatea: capacitatea produsului de a fi transferat de la o organizaţie sau platformă software/hardware la o alta Adaptabilitatea: capacitatea de adaptare la diferite medii specificate ; Uşurinţa de instalare: efortul necesar pentru instalarea produsului intr-un mediu

specificat ; Co-existenţa: capacitatea de a co-exista cu alte produse independente in acelasi

mediu ; Oportunitatea si efortul necesar pentru a folosi produsul in locul altui produs intr-un

mediu particular ; Conformitatea .

Instrucţiuni pentru evaluatori Pentru fiecare răspuns corect, indiferent de formulare sau formatul de scriere (text, grafic, schemă logică etc.) se va acorda punctajul prevăzut.

506

Testul 4




- Să planifice un proiect informatic- Să elaboreze documente specifice pentru monitorizarea proiectelor informatice- Să elaboreze documente specifice pentru controlul şi evaluarea proiectelor

informatice.

Prezentarea testuluiAcest test poate fi utilizat după un grup de lecţii cu tema Evaluarea proiectelor informatice în vederea evaluării rezultatelor învăţării .


Durata evaluării Timp de lucru: 12 ore

Enunţuri:Imaginaţi un proiect ce are ca rezultat final realizarea unui sistem informatic.

Cerinţe:

1. Identificaţi obiectivele proiectului2. Stabiliţi activităţile proiectului, iar pentru fiecare activitate stabiliţi resursele

necesare.3. Stabiliţi echipa de proiect: rol şi atribuţii în cadrul proiectului4. Identificaţi etape/jaloane în cadrul proiectului în care se va face monitorizarea

proiectului. Realizaţi cel puţin 2 rapoarte de etapă.5. Identificaţi cel puţin 2 riscuri şi completaţi raportul de risc.6. Imaginaţi cel puţin o problemă şi identificaţi pentru ea activităţi corectoare, impact

asupra termenului de finalizare şi asupra bugetului.

Instrucţiuni pentru elevi Proiectul se realizează în orele de laborator, se pot utiliza ca rezultate ale proiectului aplicaţii create în cadrul altor module. Fiecare elev va susţine proiectul.

Criteriile de evaluare şi notare Se acordă 10 puncte din care 1 punct din oficiu.

Barem de corectare și notare

1. Stabilirea corectă a obiectivelor proiectului........... ..................................1 punct2. Descrierea pachetelor de activităţi: activitate, perioadă, resurse,

dependenţe ...............................................................................................................2 puncte

3. Identificarea membrilor echipei de proiect: rol şi atribuţii ....................... 1 punct

507

4. Identificarea corectă a etapelor/jaloanelor (finalizarea de rezultate de etapă) şi realizarea a 2 rapoarte de etapă........................................................... 2 puncte

5. Identificarea a 2 riscuri şi completarea raportul de risc......................... 2 puncte6. Identificarea unei probleme şi a activităţilor corectoare......................... 1 punct


508

Testul 5


Competenţa: Întocmeşte documentaţie pentru sistemele informatice


- Să cunoască elemetele specifice documentării sistemelor informatice- Să realizeze documentaţia sistemelor informatice

Prezentarea testuluiAcest test poate fi utilizat după un grup de lecţii cu tema Elaborarea documentaţiei proiectelor informatice în vederea evaluării rezultatelor învăţării .



Condiţiile în care se recomandă a fi realizată evaluareaTestul are loc în laboratorul de informatică. Elevii vor avea la dispoziţie aplicaţii informatice realizate în cadrul modulelor: Conceperea produselor multimedia, Crearea site-uri web, Baze de date.

Enunţuri:Fie un proiect ce are ca rezultat final (livrabil) una din variantele: material multimedia, site Web, aplicaţie de gestiune a bazelor de date.Alegeţi una dintre variante şi realizaţi documetaţia livrabilului ce va cuprinde:

1. Prezentarea generală a materialului ales.2. Manual/ghid de utilizare.

Instrucţiuni pentru elevi Răspunsul corect la unul dintre enunțuri reprezintă o evaluare parţială care poate fi transformată în notă împreună cu alte răspunsuri date de acelaşi elev.


10 punct din oficiu 30 puncte cerinţa 1 60 puncte cerinţa 2


1. Prezentarea generală a materialului multimedia, a site-ului Web sau a aplicaţiei de gestiune a bazelor de date..............................................................25 puncte- Prezentarea scopului aplicaţiei – utilitatea aplicaţiei- Grupul ţintă căreia se adresează- Prezentarea punctuală a tuturor facilităţilor oferite de aplicaţie- Cerinţe de utilizare: hardware şi software- Informaţii specifice: autor, înregistrare, informaţii referitoare la modalitatea de

contractare-achiziţie,

509

- facilităţi oferite de distribuitor: instalare,service, mentenanţă2. Manual/ghid de utilizare...................................................................... 45 puncteÎn acordarea punctajului se va ţine seama de:- În funcţie de aplicaţie se va menţiona modalitatea de identificare în sistem.- Prezentarea succintă a elementelor de interfeţei ale aplicaţiei (meniuri, bară de

unelte etc.): funcţionalitate şi accesabilitate- Utilizarea capturilor de ecran în cadrul prezentării aplicaţiei- Prezentarea sub formă digitală interactivă care să poată fi vizualitată cu uşurinţă:

evidenţieri, link-uri, liste etc. - Elemente de securitate oferite de aplicaţie.- Corectitudinea de ansamblu a documentelor


510

Testul 6


Competenţa: Realizează sistemul informatic


- Să cunoască etapele necesare scrierii programelor- Să monitorizeze etapele necesare scrierii programelor

Prezentarea testuluiAcest test poate fi utilizat la finalul lecţiei cu tema Scrierea programelor.



Enunţuri:1. Descrieţi elementele specifice scrierii programelor.2. Considerând scrierea programelor sistemului informatic ca fiind o etapă din

cadrul unui proiect informatic având ca rezultat programele, identificaţi resursele necesare acestei etape şi creaţi un instrument pentru monitorizarea progresului pentru această etapă.


1 punct din oficiu Subiectul I: 3 puncte Subiectul I: 6 puncte


1. Scrierea programelor .............................................................................. 3 puncteCodificarea datelor - reprezintă procesul de transformare a informaţiilor strânse din activitatea desfăşurată de agentul economic pentru care se crează sistemul informatic, în variabile, fie de intrare, intermediare sau de ieşire, care se vor folosii ulterior în cadrul programelor iar apoi programele vor transpune aceste variabile într-un limbaj care poate fi înţeles de calculator.

Alegerea unei tehnici de programare – după ce sunt stabilite exact toate variabilele principale ale programului este necesar sa se descompună sistemul informatic în părţi componente pentru a uşura activitatea de programare, se va adopta o tehnică de programare şi se vor stabilii domeniile de vizibilitate a variabilelor.

Alegerea unui tip de programare – odată cunoscută tehnica abordării pentru programare, urmeaza a se stabilii modul efectiv în care va fi realizat programul şi anume, se va alege între o programare structurată, modulară sau obiect.

2. Identificarea resurselor necesare acestei etape: .................................. 3 puncte

511

- personal (manager de proiect, coordonatorul echipei de programatori, programatori)

- software: mediu de dezvoltare integrat, pentru fiecare PC

- calculatoare: pentru fiecare programator

Realizarea unui instrument pentru monitorizarea progresului de etapă......3 puncte

- data monitorizării

- perioada pentru care se face monitorizare

- starea bugetului proiectului pentru perioada monitorizată

- încadrarea în termenele stabilite în GANTT

- produsele finale la sfârşit de etapă: programele

- existenţa problemelor/riscurilor/schimbări pe parcursul elaborării programelor

- impactul schimbărilor: supra bugetului şi /sau a termenelor


512

Testul 7




- să descrie tipurile de programare utilizate în scrierea programelor

- să descrie elementele specifice testării și validării programelor: tipuri de erori, etapele executării programelor, validarea programelor


Acest test poate fi utilizat la finalul unui grup de lecţii cu tema Validarea programelor.



EnunţSubiectul I:

1. Descrieţi tipurile de programare (structurată, modulară, obiect) utilizate în scrierea programelor unui sistem informatic.

2. Descrieţi două categorii de erori care pot să apară în cadrul programelor.3. Definiţi următoarele noţiuni: compilator, segmentul, editorul de legături.

Subiectul II

Completaţi spaţiile goale cu termenii coresponzători astfel încât afirmaţii următoare să fie adevărate:

1. Detectarea şi înregistrarea erorilor de utilizare a limbajului de programare sunt detectate în faza de ............................ a programului şi sunt numite erori de compilare.

2. Pentru a permite schimbul de informaţii între secţiuni, este generat, la compilarea fiecărei secţiuni, ....................................................................

3. Pentru a fi eficientă activitatea de urmărire a execuţiei programului precum şi tratarea eventualelor erori, se va proceda la ....................................................., pentru a se putea urmării funcţionalitatea acestuia pe componente.

4. .................................................... este proprietatea unei componente software de a funcţiona, independent de platforma de calcul folosită.

5. .............................................. unui obiect (o componentă sau un sistem) este o funcţie de timp F(t), definită ca: probabilitatea ca, în condiţii de mediu specificate, obiectul să funcţioneze adecvat, menţinându-şi parametrii prestabiliţi în intervalul de timp [0,t).

6. ............................................... sunt fișiere speciale care înregistrează evenimente semnificative în momentul execuţiei unui program, din momentul lansării acestuia în execuţie până la ieşirea din acesta sau atunci când un program întâmpină o eroare.

513


1 punct din oficiu Subiectul I: 6 puncte, câte două pentru fiecare cerinţă Subiectul II: 3 puncte câte 0,5 pentru fiecare cerinţă


Subiectul I..................................................................................................... 6 puncte

1. Se consideră corecte oricare două categorii de erori dintre următoarele ............................................................................................................. 2 puncte

o erori de sintaxă, generate de nerespectarea regulilor de utilizare a limbajului de programare folosit; acestea sunt sesizate în etapa de translatare a programului;

o erori de asamblare, atunci când în program se fac referiri la variabile sau proceduri nedefinite; aceste erori sunt sesizate în timpul operaţiei de editare de legături;

o erori de execuţie, care pot fi generate de erori de logică în algoritmul folosit sau de un anumit context de date care nu a fost tratat corespunzător în algoritm; de exemplu: valori nepermise ale operanzilor, executarea necontrolată a instrucţiunilor repetitive, încercarea de a accesa zone interzise din memoria internă, etc.

2. Tipuri de programare.................................................................. 2 puncte

Programarea structurată se bazează pe ecuaţia lui Niklaus Wirth: Algoritmi + Structuri de date = Program. Programarea structurată este susţinută de limbaje de generaţia a treia principala caracteristică a lor fiind utlizarea subprogramelor ca modalitate de gestionare a complexităţii. Programarea structurată s-a dovedit a fi o modalitate adecvată de abstractizare a operaţiilor şi a algoritmilor, dovedindu-şi eficienţa în gestionarea programelor a căror complexitate putea fi controlată de către un singur programator sau de către un număr restrâns de programatori. Ca şi tehnici de programare utilizate în cadrul programării structurate se pot amintii: programarea secvenţială, alternativă şi repetitivă.

Programarea modulară presupune existenţa unui sistem de concepere, realizare şi testare a programelor ca un set de unităţi individuale interconectate (denumite module) care pot fi alipite pentru a forma un program complet. Programarea modulară nu reprezintă o simplă utilizare de programe şi subprograme care de obicei se face în mod arbitrar. Estenţa acestei tehnici constă în aceea că fiecare modul trebuie să realizeze o singură funcţiune (de exemplu, afişarea rezultatelor) sau a unui număr restrâns de funcţii intercorelate (de exemplu calculul profitului pe o categorie de produs). Ca şi tehnici de programare, devenite deja clasice, care sunt utilizate în cadrul programării modulare intră: backtracking, divide et impera, greedy etc. Acestea pot fi implementate normal sau recursiv

Programarea orientată pe obiect este o metodă de programare în care programele sunt organizate ca şi colecţii de obiecte cooperante, fiecare dintre ele reprezentând o instanţă a unei clase, iar clasele sunt membre ale unei ierarhii de clase, corelate între ele prin relaţii de moştenire.

514

Obiectele reprezintă module care includ atât datele, cât şi procedurile care acţionează asupra datelor, astfel încât ecuaţia OOP este: Date + Metode = Obiect

3. Compilator, editorul de legături ....................................................... 2 puncte

Compilatorul este un program care realizează traducerea unui program sursă (editat într-un limbaj de programare) în program obiect (limbaj de asamblare sau cod maşină)..........................................................................................................1 punct

Editorul de legături grupează mai multe module obiect (rezultate în urma compilării sau preluate din biblioteci de module obiect) şi generează segmentele programului executabil.......................................................................................................1 punct

Subiectul II.................................................................................................... 3 puncteSe acordă câte 0,5 puncte pentru fiecare răspuns corect.

1. Detectarea şi înregistrarea erorilor de utilizare a limbajului de programare sunt detectate în faza de compilare a programului şi sunt numite erori de compilare.

2. Pentru a permite schimbul de informaţii între secţiuni, este generat, la compilarea fiecărei secţiuni, dicţionarul de legături.

3. Pentru a fi eficientă activitatea de urmărire a execuţiei programului precum şi tratarea eventualelor erori, se va proceda la structurarea programelor, pentru a se putea urmării funcţionalitatea acestuia pe componente.

4. Portabilitatea este proprietatea unei componente software de a funcţiona, independent de platforma de calcul folosită.

5. Fiabilitatea unui obiect (o componentă sau un sistem) este o funcţie de timp F(t), definită ca: probabilitatea ca, în condiţii de mediu specificate, obiectul să funcţioneze adecvat, menţinându-şi parametrii prestabiliţi în intervalul de timp [0,t).

6. Jurnalele de evenimente sunt fișiere speciale care înregistrează evenimente semnificative în momentul execuţiei unui program, din momentul lansării acestuia în execuţie până la ieşirea din acesta sau atunci când un program întâmpină o eroare.


515

Testul 8




- Să cunoască şi să realizeze testarea operaţionalităţii sistemelor informatice

Prezentarea testuluiAcest test poate fi utilizat la finalul unui grup de lecţiicu tema Testarea unui sistem informatic în vederea evaluării rezultatelor învăţării.



Enunţuri:Realizaţi un proiect care să conţină următoarele:

- Cerinţa 1: Un eseu cu privire la operaţionalitatea sistemelor software:o Tehnici de analiză şi controlo Testarea funcţionalităţiio Testarea utilizabilităţiio Testarea fiabilităţiio Testarea eficienţeio Testarea siguranţei

- Cerinţa 2: Imaginaţi un sistem informatic şi creaţi o procedură pentru testarea şi validarea sa. Descrieţi paşii necesari.

Instrucţiuni pentru elevi Sistemul informatic poate fi orice aplicaţie realizată în cadrul celorlalte module: site web, aplicaţie multimedia, aplicaţie cu baze de date etc.


1 punct din oficiu Cerinţa 1: 6 puncte Cerinţa 2: 3 puncte


Cerinţa 1 ....................................................................................................... 6 puncte- Tehnici de analiză şi control ................................................................1 punct- Testarea funcţionalităţii ........................................................................1 punct- Testarea utilizabilităţii............................................................................1 punct- Testarea fiabilităţii.................................................................................1 punct- Testarea eficienţei.................................................................................1 punct

516

- Testarea siguranţei................................................................................1 punct

Cerinţa 2 ....................................................................................................... 3 puncte

Se va acorda punctajul maxim dacă procedura conţine cel puţin următorii paşi:- Conformitatea sistemului: cu cerinţele clientului, cu diagramele de

proiectare/scheme logice. - Compilarea aplicaţiei şi tratarea erorilor de sintaxă- Executarea programului cu date de test şi interpretarea rezultatelor- Testarea operaţionalităţii: funcţionalitate, fiabilitate, eficienţă, siguranţă.


517

Testul 9


Competenţe:

Realizează sistemul informatic Asigură mentenanţă sistemelor informatice


- Să realizeze punerea în funcţiune a unui sistem informatic

- Să asigure mentenanţă sistemelor informatice

Prezentarea testuluiAcest test poate fi la finalul unui grup de lecţii cu tema Instalarea aplicaţiilor informatice în vederea evaluării rezultatelor învăţării.



Condiţiile în care se recomandă a fi realizată evaluareaTestul are loc în laboratorul de informatică. Planul realizat la Subiectul I poate fi pus în aplicare în cadrul laboratorului printr-un joc de rol în care un elev realizează efectiv punerea în funcţiune a aplicaţiei, ceilalţi fiind beneficiarii instructajului.

Enunţuri:Subiectul IPentru o aplicaţie informatică realizată (site web, aplicaţie multimedia, aplicaţi cu baze de date), creaţi un plan de punere în funcţiune a acestei. Planul va conţine:

- Obiectivele de punere în funcţiune - Activităţile ce trebuie realizate în vederea atingerii obiectivelor

Subiectul IIPentru aplicaţia propusă la subiectul I realizaţi un plan de mentenanţă. În planul de mentenanţă se vor regăsi:

- Cerinţe de mentenanţă- Schimbările survenite în urma cerinţelor identificate- Proiectul sistemului informatic rezultat în urma schimbărilor- Implementarea proiectului (scrierea programelor, testarea şi punerea în

funcţiune)

Instrucţiuni pentru elevi Cele două planuri realizate se vor susţine de către fiecare elev, în cadrul orelor de laborator.


1 punct din oficiu

518

Subiectul I:4 puncte Subiectul II: 5 puncte


Subiectul I .....................................................................................................4 puncte- Stabilitrea obiectivele de punere în funcţiune ......................................1 punct- Activităţile ce trebuie realizate în vederea atingerii obiectivelor ......... 2 puncte

o Asigurarea condiţiilor de punere în funcţiuneo Punerea în funcţiune a aplicaţieio Verificarea performanţeloro Definitivarea documentaţieio Omologarea sistemului

- Prezentarea şi derularea activităţilor.......................................................1 punct

Subiectul II .....................................................................................................5 punctePlanul de mentenanţă ......................................................................................3 puncte

- Identificarea cel puţin a unei cerinţe de mentenanţă- Identificarea schimbărilor survenite în urma cerinţelor identificate- Realizarea unei scheme a noului sistemului informatic rezultat în urma

schimbărilor- Implementarea proiectului (scrierea programelor, testarea şi punerea în

funcţiune) Prezentarea şi implementarea activităţilor specificate în plan .........................2 puncte


519

Test sumativ 1

Competenţe:

Coordonează proiecte informatice

Întocmeşte documentaţie pentru sistemele informatice


Acest test va fi utilizat ca o componentă a unei evaluări sumative a modulului

Tipul testului: Probă scrisă, orală şi practică - proiect

Timp de lucru: 15 ore

Enunţ:

Scrieţi un proiect pentru realizarea unui sistem informatic pentru o companie. Sistemul informatic poate fi : un website, o platformă de gestiune a datelor din companie, un software multimedia etc.

Lucrarea va conţine:

Elemente cu privire la planificarea proiectului: obiectivul/obiective, echipa de lucru, resurse, WBS, diagrama GANTT.

Instrumente specifice pentru monitorizarea şi controlul proiectului: rapoarte (progres, final etapă, final proiect), registrele specifice (risc, schimbări).

Instrumente de prezentare şi utilizare a sistemului informatic: material de prezentare a sistemului informatic, ghid de utilizare a sistemului informatic/Help.


Lucrarea va conţine în format digital şi tipărit diagrama GANTT cu alocarea resurselor. Aceasta va fi creată cu un software specializat în management de proiect.

Instrumentele specificate în enunţ vor fi dezvoltate ca modele (template-uri) ce urmează a fi utilizate în cadrul proiectului. Nu este necesar să fie completate, vor conţine doar specificaţii.


Lucrarea este evaluată cu 100 de puncte, corespunzător notei 10, astfel: Se acordă 10 puncte din oficiu. Elemente specifice planificării 35 puncte. Instrumente de monitorizare: 35 puncte (4 puncte pentru fiecare document)

520

Prezentarea şi documentarea sistemului informatic: 20 puncte.


1. Planificarea proiectului........................................................................40 punctea. Stabilirea obiectivului/obiectivelor proiectului: fraze scurte, precise,

clare ................................................................................................................5 puncte

b. Stabilirea echipei de proiect: managerul de proiect, bordul de proiect, echipa de implementare a proiectului .......................................................................5 puncte

c. Resurse ale proiectului (materiale, umane, financiare)..........................5 puncted. Alegerea activităţilor (WBS)....................................................................20 puncte- Denumire scurtă- Durată- Precedenţe- Alocare resurse- Diagrama GANTT

e. Stabilirea etapelor .................................................................................5 puncte

2. Monitorizare şi control ........................................................................30 puncte

a. Rapoarte specifice........................................................................15 puncteo Progres: Data, Perioada, Starea bugetului, Incadrarea în timp, Produse

finalizate până în momentul efectuării raportului, Probleme existente sau posibile, Produse care trebuie finalizate în perioada următoare, Starea problemelor proiectului, Impactul schimbărilor asupra bugetului şi planului de timp.

o Final de etapă: Data, Perioada, Starea bugetului, Incadrarea în timp,

Produse finalizate la final de etapă, Probleme existente sau posibile, Existenţa problemelor în timpul derulării etapei, Impactul schimbărilor asupra bugetului şi planului de timp.

o Final de proiect: Atingerea obiectivelor proiectului, Încadrarea în planul de

timp şi de cost, Statistici finale legate de schimbările cerute în timpul proiectului, Impactul schimbărilor aprobate, Data şi planul revizuirii la sfârşitul proiectului.

b. Documente/Registre specifice......................................................15 puncteo Registrul de riscuri: Numărul riscului, Tipul riscului (business, de proiect,

de etapă), Autor, Data identificării, Data ultimei modificări, Descriere, Importanţă, Masuri de cuantificare, Responsabil, Stare

o Registrul de probleme: Numărul riscului, Tipul riscului (Probelmă,

Cerere de schimbare, Intrebare), Autor, Data identificării, Data ultimei modificări, Descriere, Stare

o Cererea de schimbare: Data, Numărul solicitării, Clasa, Starea,

Descrierea schimbării solicitate, Impactul schimbării, Decizii, Detalii de realizare, Data de începere, Data de finalizare

3. Instrumente de prezentare şi utilizare a sistemului informatic.........20puncte

521

a) material de prezentare a sistemului informatic: scopului aplicaţiei, utilitatea aplicaţiei,grupul ţintă căreia se adresează, prezentarea punctuală a tuturor facilităţilor oferite de aplicaţie,cerinţe de utilizare: hardware şi software, informaţii specifice (autor, înregistrare, informaţii referitoare la modalitatea de contractare-achiziţie), facilităţi oferite de distribuitor: instalare,service, mentenanţă

b) ghid de utilizare a sistemului informatic/Help: prezentare sistem, descriere date, descrierea modulelor din sistem, identificarea în sistem, utilizatori, drepturi, mod de lucru/raportări (exemple), sisteme de securitate şi back-up.


522

Test sumativ 2

Competenţe:

Realizează sistemul informatic

Asigură mentenanţa sistemelor informatice


Acest subiect va fi utilizat ca o componentă a unei evaluări sumative a modulului.

Tipul testului: Probă scrisă, orală şi practică

Timp de lucru: 15 ore

Enunţ:

Realizaţi un sistem informatic ce are ca obiectiv informatizarea activităţii unui hotel. Cerinţe de realizare:

Sistemul informatic va oferi următoarele facilităţi:

- Administrarea bazei de date cu informaţii despre camere (număr cameră, etaj, tip cameră, preţ, informaţii poziţionare, stare: ocupată, liberă, rezervată)

- Realizarea operaţiilor:

o autentificare în sistem: user şi parolă, drepturi

o rezervare (cu 10 zile înainte de ocupare): date client, data ocupării, data

eliberării,

o ocupare (în ziua specificată în rezervare): date client, data eliberării,

o eliberare (în ziua eliberării menţionată în rezervare/ocupare)

o facturare (tipărire factură): date hotel, date client, preţ cameră/zi, număr

zile, total plată

o vizualizare: camere libere, camere ocupate, camere rezervate

o filtrare: după pret, după numar locuri, etaj, statut

o opţiuni de securitate: back-up date, jurnal de evenimente.

Proiectul va avea două componente:

- Una tipărită ce va conţine explicaţii privind:

o Specificaţiile problemei: sistemul informaţional şi codificarea datelor.

o Tehnicile de programare folosite şi stilul de programare utilizat.

523

o Aspecte privind testarea şi validarea programelelor: date de test şi

rezultate ale testelor realizate, utilizarea elementelor de ajutor şi informare a utilizatorilor sistemului informatic, fiabilitatea şi portabilitatea sistemului creat, asigurarea tuturor specificaţiilor cerute.

o Un plan de mentenaţă: cerinţe privind mentenanţa, schimbări rezultate

din cerinţele de mentenanţă.

- Sistemul propriu zis realizat cu MDI-ul studiat, baza de date, un sistem de asistenţă şi îndrumare privind utilizarea sistemului informatic.


Proiectul se va realiza pe parcursul orelor de instruire practică. Evaluarea vizează pe lângă cele două componente ale proiectului şi susţinerea sa.

Criteriile de evaluare şi notare. Lucrarea este evaluată cu 100 de puncte, corespunzător notei 10, astfel:

Se acordă 10 puncte din oficiu. Pentru componenta tipărită a proiectului se acordă 20 de puncte. Pentru componenta digitală, sistemul informatic, se acordă 60 puncte. Pentru prezentarea proiectului 10 puncte.


Component tipărită .....................................................................................20 puncte

- Specificaţiile problemei: sistemul informaţional şi codificarea datelor.

- Tehnicile de programare folosite şi stilul de programare utilizat.

- Aspecte privind testarea şi validarea programelelor: date de test şi rezultate ale testelor realizate, utilizarea elementelor de ajutor şi informare a utilizatorilor sistemului informatic, fiabilitatea şi portabilitatea sistemului creat, asigurarea tuturor specificaţiilor cerute.

- Un plan de mentenaţă: cerinţe privind mentenanţa, schimbări rezultate din cerinţele de mentenanţă.

Componenta digitală.....................................................................................60 puncte

- creare şi popularea bazei de date: informatii hotel, informaţii camere, informaţii clienti, informaţii utilizatori, tranzacţii (rezervare, ocupare, eliberare, facturare). ..........................................................................................20 puncte

- Operaţii şi tranzacţii câte 5 puncte pentru fiecare .............................40 puncte

o autentificare în sistem: user şi parolă, drepturi

o rezervare (cu 10 zile înainte de ocupare): date client, data ocupării, data

eliberării,

o ocupare (în ziua specificată în rezervare): date client, data eliberării,

524

o eliberare (în ziua eliberării menţionată în rezervare/ocupare)

o facturare (tipărire factură): date hotel, date client, preţ cameră/zi, număr

zile, total plată

o vizualizare: camere libere, camere ocupate, camere rezervate

o filtrare: după pret, după numar locuri, etaj, statut

o opţiuni de securitate: back-up date, jurnal de evenimente.

Prezentarea proiectului ............................................................................... 10 puncte

- coerenţa explicaţiilor, a lucrării scrise şi interfaţa sistemului informatic

- funcţionarea sistemului informatic conform datelor şi rezultatelor de test

Instrucţiuni pentru evaluatori Pentru fiecare răspuns corect, indiferent de formulare sau formatul de scriere (text, grafic, schemă logică etc.) se va acorda punctajul prevăzut în barem. Profesorul poate crea câte o astfel de problemă pentru fiecare elev în parte, urmărind să acopere toate criteriile de performanţă prevăzute în standard.Acest tip de test poate fi corelat cu realizarea managementului de proiect obţinându-se astfel evaluare pentru întreg modulul.

525

BibliografieImplementarea sistemelor informatice

1. Standardul de Pregătire Profesională pentru calificarea Analist programator www.tvet.ro, septembrie 20092. Curriculum pentru calificarea analist programator www.tvet.ro, septembrie 20093. Vasile, Biţă. Cristian, Antonescu. Marcela, Iosep. Ileana, Trandafir. (1983). Sisteme informatice, Bucureşti: Editura Didactică şi pedagogică4. Mircea, Preda. (2006). Proiectarea sistemelor informatice financiar-contabile, Petroşani: Litografia Universităţii din Petroşani5. Gheorghe, Militaru. (2004) Sisteme informatice pentru management, Bucureşti: Editura ALL

526

http://www.tvet.ro/

http://www.tvet.ro/

4. Bibliografie

Uneori, condiţiile specifice în care funcţionează unitatea de învăţământ permit numai

îndeplinirea parţială a condiţiilor de evaluare cerute de instrumentele de evaluare

prezentate. În acest caz, adaptarea lor la condiţiile concrete, fără a fi alterată validitatea

şi fidelitatea, se poate face numai respectând cu stricteţe prevederile următoarelor

documente:

Standardul de Pregătire Profesională pentru calificarea Analist programator

www.tvet.ro

Curriculum pentru calificarea Analist programator , www.tvet.ro

Alte materiale documentare care pot fi utilizate:

Materiale de învăţare şi Materiale de predare, documente realizate în cadrul

proiectului Învăţământul profesional şi tehnic în domeniul TIC, proiect cofinanţat din

Fondul Social European în cadrul POS DRU 2007-2013

527

http://www.tvet.ro/

http://www.tvet.ro/

2.Analist Programator.final

Documents

Transcript of 2.Analist Programator.final