28. Vulnerabilitatea La Inundatii in Romania

8/12/2019 28. Vulnerabilitatea La Inundatii in Romania

http://slidepdf.com/reader/full/28-vulnerabilitatea-la-inundatii-in-romania 1/10

1

28. MANAGEMENTUL RISCULUI LA INUNDATII. RISC SI

VULNERABILITATE.

1. VULNERABILITATEA

Vulnerabilitatea poate fi definite ca un factor intern al riscului subiectului sau

sistemului care este expus unui hazard si corespunde predispozitiei sale

intrinseci de a fi afectat sau a fi susceptibil de a suferi pagube. Cu alte cuvinte,

vulnerabilitatea reprezinta susceptabilitatea sau predispozitia fizica, economica,

politica sau sociala a comunitatii de a suferi pagube in cazul aparitiei unui

fenomen destabilizator natural sau antropogen.

Deoarece dezastrele constituie o frana in calea dezvoltarii umanitatii

U.N.D.R.O. si U.N.E.S.C.O. a organizat in anul 1979 o intalnire a expertilor

avand ca obiectiv propunerea de unificare a definitiilor referitoare la dezastre.

Raportul final al intalnirii intitulat “Natural Disasters and Vulnerability Analysis”

(U.N.D.R.O. 1980) include urmatoarele definitii:

a) Hazard natural (H): probabilitatea de aparitie, intr-o anumita perioada de

timp, intr-o zona data a unui fenomen natural producator de pagube;

b) Vulnerabilitate (V): gradul de pierderi produse unui element dat expus riscului

sau unui set de asemenea elemente ca urmare a aparitiei unui fenomen natural

de o anumita magnitudine si exprimat pe o scara de la 0 (fara pagube) la 1

(pagube totale);

c) Element expus riscului (E): populatia, cladirile, infrastructurile ingineresti,

activitatile economice, serviciile publice, utilitatile si alte structuri expuse riscului

dintr-o anumita zona;

d) Risc specific (S): gradul de pierderi asteptat datorita unui fenomen natural

specific, exprimat ca o functie atat de hazardul natural cat si de vulnerabilitate;

e) Risc (R): numarul asteptat de pierderi de vieti omenesti, persoane ranite,

pagube aduse proprietatii si perturbatii aduse activitatii economice datorita unui



3

politici exacerbati in timp datorita presiunii care conduce la o mare densitate a

populatiei in zonele inundabile.

Vulnerabilitatea asezarilor umane este legata intrinsec de diferitele procese

sociale, dar este deasemenea in relatie cu fragilitatea, susceptabilitatea sau

lipsa de rezilienta a elementelor expuse. Ea este deasemenea strans legata de

degradarea mediului natural si construit la nivel urban si rural.

Originea vulnerabilitatii se afla in:

a) Fragilitatea fizica sau expunerea: susceptibilitatea asezarilor umane de a fi

afectate de fenomene periculoase datorita situarii lor in aria de influenta a

fenomenului si lipsei rezistentei fizice;

b) Fragilitatea sociala: predispozitia de a suferi stricaciuni ca urmare a

nivelurilor de marginalizare si segregarii sociale a asezarilor umane si a

conditiilor dezavantajoase si relativ slabe datorita factorilor sociali si economici;

c) Lipsa rezilientei : accesul limitat in ceea ce priveste mobilizarea resurselor a

asezarilor umane si incapacitatea lor de a raspunde cand se pune problema saabsoarba impactul fenomenului.

3. DIMENSIUNILE SI TIPURILE DE VULNERABILITATE

Vulnerabilitatea are numeroase fatete si dimensiuni care sunt prezentate in cele

ce urmeaza:

a) Dimensiunea fizica. Aceasta descrie locatiile din ariile susceptibile si

deficientele de rezistenta a elementelor expuse care afecteaza capacitatea de a

absorbi socul asociat fenomenului periculos. Ca exemple de dimensiune fizica

ale vulnerabilitatii se pot cita rezistenta inadecvata la seism a cladirilor situate in

zone seismice, amplasarea comunitatii in zone inundabile sau cu alunecari de

teren;

b) Dimensiunea economica. Numeroase sectoare slabe economic sunt tot mai

vulnerabile. Saracia poate creste vulnerabilitatea. La nivel local si individual

aceasta se exprima prin somaj, lipsa veniturilor si dificultati in accesul la servicii.



4

La nivel national aceasta se exprima in termeni de dependenta economica

excesiva si lipsa controlului asupra factorilor externi, lipsa diversificarii bazei

economice, restrictii in comertul international si impunerea unei politici

monetare retrograde.

c) Dimensiunea sociala . Un inalt nivel de integrare sociala a comunitati

usureaza capacitatea comunitatii de a absorbi consecintele unui dezastru si de

a reactiona mai rapid. Societatile vor fi mai putin vulnerabile daca vor reactiona

ca un grup organizat sau in concordanta cu interesele de grup si mai

vulnerabile cand interesele individuale sau de circumstanta prevaleaza.

d) Dimensiunea educationala. Lipsa de cunostinte asupra factorilor cauzali si a

efectelor dezastrelor, lipsa sentimentului istoriei comunitatii, precum si lipsa

pregatirii si intelegerii necesitatii unui raspuns individual si de grup in fata

dezastrului, constituie toate aspecte care fac ca o comunitate sa fie mai

vulnerabila. O educatie deficitara ori lipsa cadrului educational intr-o comunitate

susceptibila si lipsa socializarii informatiei sporesc deasemenea

vulnerabilitatea.

e) Dimensiunea politica. Aceasta poate fi exprimata in termeni de nivel de

autonomie al comunitatii in utilizarea resurselor si a deciziilor. O comunitate

este mai vulnerabila intr-un sistem centralizat de decizie si guvernare. Nivelurile

scazute de autonomie regionala si locala impiedica actiunile care raspund

nevoilor de baza ale populatiei la aceste niveluri. Participarea la luarea deciziilor

care afecteaza comunitatea vor ajuta la reducerea vulnerabilitatii.

f) Dimensiunea institutionala. Aceasta se refera la dificultatile in ceea ce

priveste masurile ce se intraprind pentru gestionarea riscului. Lipsa masurilor

pregatitoare sau a actiunilor efective si eficiente de diminuare atunci cand riscul

colectiv este cunoscut ca exista, constituie o sursa de vulnerabilitate.

Vulnerabilitatea institutionala este deasemenea exprimata prin lipsa de

flexibilitate si printr-o birocratie excesiva, cat si prin faptul ca deciziile politice si

dorinta de protagonism preleva in fata unor cai rationale de a rezolva problema.



5

g) Dimensiunea culturala. Aceasta reflecta modul in care indivizii vad ori percep

ei singuri, ca apartin unei unitati, grup sau unui colectiv. Aceasta poate avea in

timp influenta negativa asupra comportarii individului.

h) Dimensiunea de mediu. Vulnerabilitatea este in crestere atunci cand modelul

de dezvoltare nu are la baza o relatie adecvata cu mediul si promoveaza sau

sporeste exploatarea si distrugerea resurselor naturale. Aceste circumstante

conduc inevitabil la deteriorarea ecosistemelor si la cresterea vulnerabilitatii.

i) Dimensiunea ideologica. Aceasta se refera la ideile si credintele care exista

asupra lumii, prezentul si viitorul ei. In timp, ea se exprima in atitudini pasive si

fataliste, credinte religioase care limiteaza actiunile. Perceptiile dogmatice pot

genera confuzii privind scopul si lipsa de reactie sau pierderea motivatiei care in

final limiteaza actiunile ce trebuie intreprinse.

4. INDICATORI DE VULNERABILITATE

Domeniul si receptorii

de risc

Factori de

vulnerabilitate

Indicatori

1) Factori de vulnerabilitate economica

Productia agricola

SemanaturiStructura culturilor

Tipul si diversitateasemanaturilor, tehnologiade culturaTipul culturilorVolumul productieiagricole% venit din agricultura

Forma de proprietate Distributia inegala aproprietatii

Venit (cantitativ,diversitate)

2) Factori de vulnerabilitate fizica

Cladiri Calitatea si amplasareacladirilor

Cladiriasezari(aglomerari umane)Infrastructura de baza

Infrastructura asezarilorumane

(standarde de constructii)planificare spatiala

Energie, apa, drumuri Acces la apa, energie ....

PopulatieFactori demografici Rata de crestere a

populatiei, rata exodului



6

Domeniul si receptoriide risc

Factori devulnerabilitate

Indicatori

rural, asezari inapropierea raurilor,densitatea populatiei.

3) Factori sociali

PopulatieOrganizatiiInstitutii

Educatie Durata scolarizarii,inexistenta analfabetilor

Venit % din populatie sub limitasaraciei

Acces la informatii Sisteme de avertizare siprognoza

Perceptia risculuiOrganizatii politice sisocialeStructura sociala si pevarsteStabilitatea sociala, pacesecuritateRelatiile de putere,coruptieDescentralizareParticiparea cetatenilor

Preocupare pentrureducerea riscului decatre guvernInfrastructuri de protectiesi de reducere a risculuiMasuri de planificarespatialaDisparitati socialeStatutul descentralizarii siparticiparii, % din bugetulnational este alocat

guvernelor localeSlabiciunile sistemelortraditionale de securitate

Sanatate

Nutritia, bolile, igiena Mortalitatea infantila, %din populatie cu acces laapa si servicii desanatate

4) Factori de mediu

NaturaResurse naturale

VegetatiaSolul Apa

gradul de acoperire sieroziune a solului,degradarea solului,structura asezarilor siutilizarea terenului la risc,supraexploatare

5. RISC SI VULNERABILITATE

Vulnerabilitatea este o componenta importanta a riscului la un hazard.

In ceea ce priveste expresia matematica a riscului, exista doua definitii:



7

riscul este egal cu produsul dintre hazardul la inundatii, (expunere) si

vulnerabilitate;

riscul este produsul dintre probabilitatea (inundatiei) si consecinte.

Principala caracteristica a unui hazard este aceea ca el produce daune si ca

urmare, riscul apare numai acolo unde exista populatii vulnerabile (umana sau

de alta natura) sau proprietati care sunt expuse hazardului. Ca urmare, se pot

produce hazarduri fara risc, dar nu exista risc fara expunere si vulnerabilitate.

Aceste propozitii conduc la concluzia:

Risc = prob abi l i tate x co nsecinte (3)

Ca urmare, se poate spune ca un risc mare poate aparea pentru ca exista o

mare probabilitate ca o inundatie sa se produca, dar cu consecinte modeste.

Sau, un risc mare poate sa apara chiar daca exista o mica probabilitate de

inundatii, dar cu consecinte foarte mari.

6. CONSECINTELE INUNDATIILOR

Un rol deosebit de important in marimea riscului la inundatii il are “expunerea”.

Aceasta expunere se refera la populatie, la activitatile si bunurile sale expuse

hazardului. In prezent, ea este cel mai usor exprimata prin “extensia” spatiala a

caracteristicilor hazardului (extensie, adancime, durata, rata de crestere, viteza

curentului) si caracteristicile de vulnerabilitate ale zonei. In cuantificarea

vulnerabilitatii pot intra spre exemplu, numarul populatiei expuse, ori numarul si

tipul proprietatilor expuse unui hazard de o anumita magnitudine.

Pentru a evalua expunerea este necesara mai intai o analiza a geografiei

hazardului la inundatii: zona lor de extindere si alte caracteristici (adancimea

apei, viteza, timpul de atingere a varfului etc.). Aceasta analiza poate fi

efectuata cel putin in parte prin referirea la inregistrarile istorice, harti, forografii

si alte informatii asupra inundatiilor produse in trecut. Adeseori este necesara

investigarea celor mai rare viituri/sau potentiale viituri. Pentru aceasta sunt



9

Consecintele directe ale inundatiilor acopera toate stricaciunile care rezulta din

contactul fizic imediat al viiturilor cu oamenii, proprietatile si cu mediu. Acestea

includ, spre exemplu pagubele aduse constructiilor, obiectivelor economice

pierderi de productie agricola, si in zootehnie, pierderi de vieti omenesti,

impacturi imediate asupra sanatatii, pierderi de bunuri ecologice si culturale.

Pagubele indirecte din inundatii sunt generate de perturbarea lanturilor fizice si

economice din economie si costurile suplimentare pentru masurile luate in

situatiile de urgenta pentru prevenirea pagubelor. Pagubele care pot fi usor

cuantificate in termeni monetari precum cele aduse bunurilor, pierderi deproductie etc. sunt numite pagube tangibile. Pierderile de vieti omenesti,

efectele asupra sanatatii sau pagubele aduse valorilor ecologice si altor bunuri

si servicii care nu sunt tranzactionate pe piata sunt mai dificil de evaluat

monetar. Deaceea ele sunt categorisite ca “intangibile” si in general sunt

cuantificate prin investigatii sociale a celor afectate, ori pur si simplu evaluate

pe o scara relativa (severa, moderata, minora).

In ceea ce priveste estimarea pierderilor potentiale de vieti omenesti din cauzainundatiilor aceasta este deosebit de dificila pentru ca acest numar nu depinde

doar de caracteristicile fizice ale inundatiilor si aria afectata, ci si de modul de

comportare a populatiei, ori aceasta comportare este dificil de prognozat.

Cu toate acestea unele tari au elaborat modele pentru determinarea de pierderi

de vieti omenesti, ca spre exemplu Regatul Unit, care ca factori relevanti ia in

considerare:

caracteristicile inundatiilor (adancime, viteza etc.);

caracteristicile zonei care influenteaza expunerea (tipul cladirilor,

sistemele de avertizare);

caracteristicile populatiei care determina vulnerabilitatea (varsta,

sanatatea etc.)

28. Vulnerabilitatea La Inundatii in Romania

Documents

Transcript of 28. Vulnerabilitatea La Inundatii in Romania