Masterplanul privind managementul riscului la inundatii

Oficiul de Plati si

Contractare PHARE Autoritatea Contractanta

Ministerul Mediului

Autoritatea de Implementare

Directia Apelor Prut

Beneficiar

UNIUNEA EUROPEANA

“ Cod Proiect: 270-10-35/11.2007/PHARE 2005/17-690.01.05”

“Raport: Master Plan pentru Managementul Riscului la Inundatii in Bazinul Hidrografic Prut-Barlad”

PHARE 2005/017-690.01.05

“ SPRIJIN ACORDAT MMGA PENTRU PREGATIREA DE PROIECTE IN VEDEREA

REALIZARII DE LUCRARI PENTRU PROTECTIA

IMPOTRIVA INUNDATIILOR”

“ 2009 “

Lider de asociere

S.C. ROMAIR CONSULTING S.R.L.

Partener de asociere

HYDER CONSULTING

1

Master Plan

Cuprins

Master Plan .......................................................................................................................................... 1

Cuprins ................................................................................................................................................. 1

Cuprinsul anexelor .............................................................................................................................. 3

Curprins Figuri si Tabele .................................................................................................................... 4

Terminologie si abrevieri .................................................................................................................... 6

1.0 Abstract ................................................................................................................................... 7

2.0 Contextul proiectului .............................................................................................................. 9

2.1 Aria Proiectului ............................................................................................................. 9 2.2 Prezentare generala a inundatiilor recente ................................................................. 11 2.3 Cadrul curent de gestionare a riscului la inundatii ...................................................... 11 2.4 Obiectivele Master Planului Prut-Barlad ..................................................................... 16 2.5 Adoptarea Masterplan-ului ......................................................................................... 17

3.0 Cadrul institutional si legislativ ........................................................................................... 18

3.1 Introducere ................................................................................................................. 18 3.2 Cadrul Institutional ...................................................................................................... 18 3.3 Cadrul Legislativ ......................................................................................................... 30 3.4 Cadrul finantarilor disponibile ..................................................................................... 31 3.5 Concluzii si recomandari ............................................................................................ 34

4.0 Analiza situatiei curente ....................................................................................................... 37

4.1 Descrierea zonei studiate ........................................................................................... 37 4.2 Contextul socio-economic .......................................................................................... 42 4.3 Inundatii istorice in bazinul Prut-Barlad ...................................................................... 46 4.4 Analiza lucrarilor existente de protectie impotriva inundatiilor .................................... 55 4.5 Analiza sistemelor existente de avertizare si de raspuns la inundatii ......................... 59 4.6 Procesul de analiza a riscului la inundatii ................................................................... 64 4.7 Modelarea bazinului ................................................................................................... 68 4.8 Rezultatele modelarii .................................................................................................. 86 4.9 Vulnerabilitatea la riscul la inundatii (analiza multicriteriala) ...................................... 88 4.10 Analiza economica ................................................................................................... 100 4.11 Evaluarea suficientei datelor .................................................................................... 107 4.12 Concluzii ................................................................................................................... 115

2

5.0 Tinte si obiective ................................................................................................................. 122

5.1 Cerinte generale ....................................................................................................... 122 5.2 Obiectivele UE pentru managementul riscului la inundatii ....................................... 122 5.3 Obiective nationale pentru managementul riscului la inundatii ................................. 123 5.4 Obiective regionale – Bazinele hidrografice Prut si Barlad ....................................... 128 5.5 Obiective locale – asezari individuale ....................................................................... 132 5.6 Concluzii si recomandari .......................................................................................... 132

6.0 Strategia propusa ............................................................................................................... 135

6.1 Managementul riscului .............................................................................................. 137 6.2 Prevenire si pregatire ............................................................................................... 138 6.3 Interventie activa ...................................................................................................... 141 6.4 Prioritizarea lucrarilor ................................................................................................ 148 6.5 Implicatii generale ale masurilor propuse de management al riscului la inundatii .... 155 6.6 Concluzii si recomandari – Strategia propusa .......................................................... 158

7.0 Prezentarea si compararea scenariilor de optiuni de management al riscului la inundatii 165

7.1 Abordarea selectarii scenariilor de management al riscului la inundatii ................... 165 7.2 Selectarea scenariilor de management al riscului la inundatii .................................. 165 7.3 Obiectivele modelarii masurilor de management al riscului la inundatii ................... 168 7.4 Locatii potentiale pentru masurile propuse de management al inundatiilor .............. 168 7.5 Designul general tipic al masurilor de management al riscului la inundatii .............. 169 7.6 Metodologia de modelare pentru evaluarea optiunilor ............................................. 169 7.7 Evaluarea economica a scenariilor de management al riscului la inundatii ............. 169 7.8 Recapitularea analizei optiunilor economice ............................................................ 173 7.9 Concluzii si recomandari .......................................................................................... 178

8.0 Plan propus de management al riscului la inundatii ....................................................... 179

8.1 Introducere ............................................................................................................... 179 8.2 Privire de ansamblu asupra Planului propus de management al riscului la inundatii181 8.3 Planul de management al riscului la inundatii – prevenire si pregatire ..................... 185 8.4 Planul de management al riscului la inundatii – masuri active de interventie ........... 190 8.5 Planul de management integrat al riscului la inundatii ............................................. 207 8.6 Sistemul de coordonare al investitiei ........................................................................ 209 8.7 Institutiile implicate ................................................................................................... 209 8.8 Finantarea ................................................................................................................ 210

9.0 Analiza financiara ............................................................................................................... 214

9.1 Introducere ............................................................................................................... 214 9.2 Estimari de costuri .................................................................................................... 214 9.3 Costuri unitare .......................................................................................................... 247

3

10.0 Planul de investitii .............................................................................................................. 249

10.1 Criteriile prioritare – Principii strategice .................................................................... 249 10.2 Criteriile de prioritizare – Investitii propuse ............................................................... 250 10.3 Planul de investitii ..................................................................................................... 254 10.4 Programul de investitii si fluxul de numerar .............................................................. 261 10.5 Concluzii ................................................................................................................... 274

11.0 Concluzii .............................................................................................................................. 276

Cuprinsul anexelor

Anexa Titlu

1 Location and Catchment Plans

2 Relevant Legal, Institutional and Funding Frameworks

3 Hydrological Modelling Report

4 Hydraulic River Modelling Report

5 Topographic Survey Report

6 Flood Maps and Current Flood Protection Assets

7 Relationship with other Plans and Programmes

8 Economic Analysis and Multi-Criteria Analysis Report

9 Existing Flood Protection Condition and Performance Survey

10 Maps of Suitable Flood Management Measures

11 Bridges and Culverts

12 List of Proposed Measures

13 Relevant National and Regional Plans

14 Typical Outline Designs of Suitable Flood Management Measures

15 Schedule of Unit Costs for the Financial Profile

16 Schedule of Proposed Flood Risk Management Measures

17 Components of Integrated Flood Risk Management Plan

4

Curprins Figuri si Tabele Figura 2-1 Relieful bazinului hidrografic Prut-Barlad 10 Figura 4-1: Bazinul hidrografic Prut-Barlad 43 Figura 4-2: Modele de precipitatii 1970-1993 (Sursa: Institutul National de Meteorologie din Romania) 47 Figura 4-3: Analiza daunelor la inundatii in anii 2005, 2006 si 2007 49 Figura 4-4: Distributia daunelor istorice in Romania 51 Figura 4-5: Curba de fragilitate pentru un dig de pamant lat de 8 m 56 Figura 4-6: Diagrama fluxului de informatii si decizii 62 Figura 4-7: Compararea crubelor de crestere 73 Figura 4-8: Interfata modelului DHI 78 Figura 4-9: Localizarea sectiunilor transversale din bazinul hidrografic Prut 79 Figura 4-10: Localizarea sectiunilor transversale din bazinul hidrografic Barlad 79 Figura 4-11: Extinderea sectiunilor transversale existente pe raul Prut 80 Figura 4-12: Extinderea sectiunilor transversal existente pe raul Prut 81 Figura 4-13: a) Sectiune masurata; b) Sectiune extrasa din DTM; c) Sectiune masurata combinata cu sectiune din DTM

82 Figura 4-14: Exemplu de geometrie in modelul “a nu face nimic” 84 Figura 4-15: Exemplu de geometrie in modelul “mentinerea lucrarilor existente” 84 Figura 4-16: Scorurile riscului asupra vietii din analiza MCA 90 Figura 4-17: Riscul pentru proprietati comerciale si locuinte din analiza MCA 91 Figura 4-18: Riscul pentru agricultura din analiza MCA 92 Figura 4-19: Riscul pentru monumente istorice din analiza MCA 92 Figura 4-20: Principalele zone cu risc social la inundatii 93 Figura 6-1: Efectul diferitelor schimbari asupra riscului la inundatii (Hall s.a., 2003) 137 Figura 8-1: Perioadele de revizuire a Planului de Management al Riscului la inundatii 180 Figura 8-2: Componentele unui plan de management integrat al riscului la inundatii 208 Tabel 3-1: Institutii implicate in managementul riscului la inundatii 21 Tabel 3-2: Acte legislative care reglementeaza atributiile specifice ale institutiilor pentru managementul riscului la inundatii

26 Tabel 3-3: Principalele institutii implicate in managementul riscului la inundatii si atributiile specifice 28 Tabel 3-4: Prevederile legislative reprezentative 31 Tabel 3-5: Surse generale de fonduri pentru implementarea masurilor de reducere a riscului la inundatii 32 Tabel 3-6: Cadrul finantarilor UE disponibil la nivelul Romaniei 34 Tabel 4-1: Caracteristicile demografice ale teritoriului in spatiul hidrografic Prut-Barlad (Sursa: Planul de Management al

Spatiului Hidrografic Prut-Barlad) 44 Tabel 4-2: Principalele asezari omenesti din cadrul zonei studiate 45 Tabel 4-3: Companii zona studiata 45 Tabel 4-4: Frecventa celor mai mari 10% evenimente inregistrate (ani). 46 Tabel 4-5: Stare de grad si probabilitatea de rupere 57 Tabel 4-6: Gradul mediu al digurilor 57 Tabel 4-7: Faze de Management si Evaluare a riscului la inundatii 66 Tabel 4-8: Lista celulelor 67 Tabel 4-9: Centralizator al datelor hidrometrice de pe rauri 70 Tabel 4-10: Aplicabilitatea distributiei Gumbel pentru statiile hidrometrice selectate 72 Tabel 4-11: Evaluarea evenimentelor istorice 75 Tabel 4-12:Conditiile la limita de aval 85 Tabel 4-13: Test de sensibilitate a rugozitatii albiei 85

5

Tabel 4-14: Evaluarea standardului de protectie al digurilor 87 Tabel 4-15: Numarul de oameni afectati de inundatii in centrele cheie de risc la inundatii 95 Tabel 4-16: Numarul de proprietati afectate de inundatii in centrele cheie de risc la inundatii 96 Tabel 4-17: Numarul de afaceri afectate de inundatii in centrele cheie de risc la inundatii 97 Tabel 4-18: Zona 1 – Rezumatul daunelor economice directe din riscul la inundatii (afluentii Prutului de nord) 103 Tabel 4-19: Zona 2 – Rezumatul daunelor economice directe din riscul la inundatii (bazinul hidrologic Barlad) 104 Tabel 4-20: Zona 3 – Rezumatul daunelor economice directe din riscul la inundatii (sistemul Prut)104 Tabel 4-21: Rezumarul daunelor economice directe – principalele 9 celule 105 Tabel 4-22: Rezumatul daunelor economice directe din riscul la inundatii 106 Tabel 4-23: Probleme cheie si oportunitati de mediu Error! Bookmark not defined. Tabel 5-1:Tinte prioritare ale Axei 5 126 Tabel 5-2: Standardele curente de protectie (Sursa: Apele Romane si MMDD) 127 Tabel 5-3: Obiectivele regionale cu risc la inundatii 129 Tabel 5-4:Masuri potentiale asociate riscului la inundatii 130 Tabel 5-5: Obiective si tinte 134 Tabel 6-1: Aplicarea sistemului de suport decizional 140 Tabel 6-2: Aplicarea managementului bazinului 143 Tabel 6-3: Aplicarea solutiei: stocare in campia inundabila 144 Tabel 6-4: Dezvoltarea acumularilor 145 Tabel 6-5: Retragerea controlata din calea inundatiilor 145 Tabel 6-6: Aplicarea de lucrari de protectie riverane 147 Tabel 6-7: Aplicarea de mariri ale capacitatii de transport a albiei 148 Tabel 6-8: Aplicarea canalelor de derivatii 148 Tabel 6-9: Criterii de mediu 152 Tabel 6-10: Implicatiile noilor masuri 157 Tabel 6-11: Strategia propusa pentru atingerea obiectivelor si tintelor 159 Tabel 7-1: Masuri de management al riscului la inundatii 166 Tabel 7-2: Scenarii de management al riscului la inundatii 167 Tabel 7-3: Sumarul analizei economice a zonei 1 (sistemul nordic) 170 Tabel 7-4: Sumarul analizei economice a zonei 2 (sistemul sudic) 171 Tabel 7-5: Sumarul analizei economice a zonei 3 (sistemul Prut) 172 Tabel 7-6: Sumarul al rapoartelor cost / beneficiu – tipuri se solutii potentiale 173 Tabel 8-1: Perioadele de timp 1,2 si3 ale FRMP 182 Tabel 8-2: Procesul de planificare strategic si implementare a FRMP 182 Tabel 8-3: Institutii responsabile pentru elemente ale FRMP 210 Tabel 8-4: Surse de finantare pentru managementul risculuila inundatii 213 Tabel 9-1: Rezumatul costurilor unitare 248

6

Terminologie si abrevieri Mai jos este prezentat un sumar al terminologiei si abrevierilor care au fost folosite in acest proiect.

MMP Ministerul Mediului si Padurilor

MMDD Ministerul Mediului si Dezvoltarii Durabile

ANAR Administratia Nationala “Apele Romane”

ABAPB Administratia Bazinala de Apa Prut-Barlad

R-H Romair - Hyder

UIP Unitate de Implementare a Proiectului

AT Asistenta Tehnica

UE Uniunea Europeana

CE Comisia Europeana

UK Marea Britanie

POS Program Operational Sectorial

DCA (WFD) Directiva Cadru Apa

FRMP (PMRI) Plan de Management al Riscului la Inundatii

PMB Plan de Management Bazinal

SMI (MIS) Sistem de Management al Informatiilor

NWSRFS Sistem national de prognoza a vremii (National Weather Service River Forecasting System)

DESWAT Controlul si Reducerea Efectelor Distructive ale Apelor

WATMAN Sistem informational pentru managementul integrat al apelor

DSS Sistem integrat pentru suport decizional

DTM Model Digital al Terenului

GPS Sistem de Pozitionare Global /Global Positioning System

GIS Sistem informatic geografic

LIDAR Light Detection and Ranging

Q100, Q1% Debite de viitura cu probabilitatea de 1%

SP Standard de Protectie

7

1.0 Abstract

In continuare sunt descrise intentia si scopul fiecarei sectiuni ale acestui Master Plan

Capitol Sectiune Continut

2 Contextul proiectului Asigura infromatia de baza din spatele deciziei clientului de a intreprinde Master Planul.

Precizeaza contextul istoric si ofera o imagine de ansamblu a structurii existente pentru managementul inundatiilor in zona de studiu.

Identifica obiectivele prezentului Master Plan

3 Cadrul institutional si legislativ

Realizeaza analiza cadrului institutional, legislativ si al finantarilor existente in Romania si UE.

mdMN metri desupra Marii Negre

U.M. Unitate de Masura

STAS Standard National

D/S Aval / Downstream

U/S Amonte / Upstream

CBA Analiza Cost-Beneficiu

MCA Analiza Multi-Criteriala

Mld. miliarde

TVA Taxa pe valoare adaugata

BNR Banca Nationala a Romaniei

CAPEX Cheltuieli de capital

OPEX Cheltuieli de operare

EIA Evaluarea Impactului asupra Mediului

SEA Evaluare Strategica de Mediu

SCI Ariile de interes comunitar

SPA Ariile special protejate avifaunistice ( Specially Protected Area)

8

Capitol Sectiune Continut

4 Analiza situatiei curente Descrie stadiul actual sub aspectul inundatiilor, in bazinele hidrografice ale raurilor Prut si Barlad.

Prezinta un rezumat al studiilor de hidrologie, hidraulica, topografice, geografie, consecinte sociale, economice si evaluarea impactului asupra mediului intreprinse in scopul elaborarii Master Planului.

Ilustreaza pericolul cresterii riscului la inundatii in viitor.

5 Tinte si obiective Prezinta obiectivele si tintele de management al inundatiilor existente in politicile Uniunii Europene si ale Romaniei.

Defineste tintele pentru implementarea prezentului Master Plan la nivel regional si local pentru a sprijini si a asigura conformarea cu obiectivele stabilite la nivel superior.

6 Strategia propusa Introduce concepte cheie pentru managementul riscului la inundatii ca urmare a inundatiilor in bazinele Prut si Barlad.

Demonstreaza ca practicile existente fac parte dintr-un grup mai larg de instrumente de management al inundatiilor.

7 Presentarea si compararea scenariilor

Prezinta pe larg optiunile pentru managementul inundatiilor in bazinele hidrografice Prut si Barlad.

Demonstreaza ca, in general, tipurile de solutii ar trebui sa se alinieze cu tipul de bazin si cu tipul inundatiilor, cu scopul de a obtine beneficii maxime din cheltuieli de capital.

8 Planul pentru managementul riscului la inundatii propus (FRMP)

FRMP propus pentru perioadele 1, 2 si 3 acoperind intervalul de timp cuprins intre anul 2010 si anul 2025

9 Analiza financiara Costul realizarii obiectivelor si tintelor din perioada 1 si 2 avand la baza preturi unitare standardizate.

Calendarul lucrarilor pentru perioadele 1 si 2.

10 Plan de investitii Prezinta un program de investitii aliniat cu introducerea de noi politici si initiative in conformitate cu cerintele UE si cu tipul de proiecte si investitii/finantari care pot fi implementate din prezent pana in 2015.

Include revizuirea prezentului Master Plan pentru a completa Planul bazinal si pentru a asigura urmarirea pe termen lung a obiectivelor si tintelor stabilite in acest Master Plan.

Anexe Anexe tehnice

9

2.0 Contextul proiectului

Acest Master Plan a fost comandat ca urmare a seriei de inundatii din anii 2005, 2006 si 2007. Aceasta a fost o serie deosebit de grava in timpul careia nivelele de avertizare pe rauri au fost depasite in mod frecvent si pe tot mai multe zone din bazinul Prut-Barlad.

In urma inundatiilor din 2005 au fost alocate fonduri pentru a reconstrui infrastructura de aparare la inundatii sub autoritatea Administratiei Nationale “Apele Romane” de la bugetele urmatoare:

Fondul de interventie;

Credite externe acordate de catre Banca de Dezvoltare a Consiliului European;

Fondul de mediu.

In plus, programul de investitii al Ministerului Mediului si Dezvoltarii Durabile pentru anul 2005 a finantat 186 proiecte de protectie impotriva inundatiilor.

Intensitatea distructiva a inundatiilor de mai sus a subliniat necesitatea unei abordari integrate si durabile pentru gestionarea riscului la inundatii, pentru a reduce severitatea unor viitoare daune produse prin inundatii.

In anul 2007 MMDD si Apele Romane, Directia Apelor Prut, a comandat acest proiect, Master Planul Prut-Barlad, care urmeaza a fi indeplinit in acelasi timp cu Master Planul pentru Strategia Nationala.

2.1 Aria Proiectului Zona de studiu pentru acest Master Plan cuprinde bazinele hidrografice ale raului Prut si raului Barlad, in Nord-estul Romaniei. Figura 1 reprezinta un plan al celor doua bazine.

Raul Prut colecteaza apele partial din Ucraina, Moldova si Romania. Raul este granita geo-politica dintre Romania si Ucraina si, de asemenea, intre Romania si Republica Moldova. In prezent, Ucraina si Moldova nu sunt state membre ale Uniunii Europene.

Acest Master Plan aliniaza, de asemenea, cu frontierele geografice ale Planurilor bazinale si termenele de timp ale acestor Planuri.

O descriere detaliata a zonei de studiu este oferita in Sectiunea 4.1.

10

Figura 2-1 Relieful bazinului hidrografic Prut-Barlad

11

2.2 Prezentare generala a inundatiilor recente Cele mai grave inundatii din 2005 au avut loc in perioada aprilie-septembrie a anului, cand s-au atins limitele istorice cele mai ridicate. Suprafete mari au fost inundate conducand la decese si daune severe ale infrastructurii.

Pe teritoriul Romaniei, inundatiile din 2005 au cauzat urmatoarele daune:

76 de persoane decedate;

1,734 localitati afectate;

94,000 case si gospodarii distruse;

656,000 ha de teren agricol au fost serios afectate;

986,000 km de drumuri judetene si comunale afectate;

5,600 km de drumuri nationale afectate;

246,600 km de strazi afectate;

26,500 km de drumuri forestiere afectate;

9,100 de poduri si podete afectate;

238 km de cale ferata, retele de apa, energie electrica si telefonie afectate;

630 de diguri si alte lucrari de protectie impotriva inundatiilor au fost grav afectate necesitand lucrari de urgenta;

daunele totale estimate au fost de 1,5 miliarde Euro.

Inundatiile au condus, de asemenea, la multe decese si daune economice in 2006. S-au inregistrat cele mai mari niveluri ale apelor din ultimii 100 de ani. Cele mai afectate zone au fost comunitatile situate de-a lungul fluviului Dunarea. Inundatiile - in special cele cauzate de inundatii fulger – au afectat bazinele hidrografice ale raurilor Siret, Prut, Jiu, Mures si Banat.

Pe teritoriul Romaniei, inundatiile din 2006 au produs urmatoarele daune:

15,000 persoane evacuate;

17 oameni decedati;

800 comunitati afectate;

daunele totale estimate au fost de 0,5 miliarde Euro.

2.3 Cadrul curent de gestionare a riscului la inundatii

2.3.1 Cadrul european Directivele cheie ale Uniunii Europene care influenteaza managementul mediului de apa sunt:

12

Directiva UE privind inundatiile Directiva Europeana privind evaluarea si managementul riscurilor la inundatii (2007/60/EC din 23 octombrie 2007) (Directiva Inundatiilor) este elaborata pentru a asigura suport statelor membre in prevenirea inundatiilor si limitarea efectelor daunatoare asupra sanatatii umane, mediului, infrastructurii si proprietatii..

Directiva Inundatiilor a intrat in vigoare la 26 noiembrie 2007 si statele membre au 2 ani in care sa transpuna Directiva in dreptul intern. Directiva Inundatiilor prevede ca statele membre sa se pregateasca pentru urmatoarele evaluari pentru Comisia Europeana:

Evaluari preliminare ale riscului la inundatii, pentru a identifica zonele cu un potential semnificativ al riscului la inundatii, pana la 20 decembrie 2011

Harti de hazard la inundatii (indicand probabilitatea si debitul inundatiilor posibile) si harti de risc la inundatii (evidentiind impactul), pana la 20 decembrie 2013

Planuri de management al riscului la inundatii (identificand masuri pentru a reduce probabilitatea sau impactul inundatiilor), pana la 22 decembrie 2015

Actualizari ulterioare la fiecare 6 ani, care sa tina seama de impactul schimbarilor climatice

Procesul de evaluare trebuie sa fie aliniat cu obiectivele de mediu din Directiva-cadru privind apa si derulat in urma consultarilor cu partile interesate

Directiva cadru UE privind apa Directiva-cadru privind apa (DCA) este cea mai substantiala piesa a legislatiei CE in prezent si este proiectata pentru a imbunatati si integra modul in care corpurile de apa sunt gestionate in intreaga Europa.

Statele membre trebuie sa aiba ca obiectiv ajungerea la o stare ecologica si chimica buna in apele interioare si de coasta pana in 2015.

Directiva DCA a UE de mai sus este acum transpusa in legislatia romana.

Cadrul finantarilor Fondurilor CE de Coeziune

Romania a pregatit Cadrul Strategic National de Referinta (CSNR), in conformitate cu orientarile strategice ale Comunitatii Europene cu privire la Finantarea de Coeziune. CSNR defineste strategia aleasa de Romania in vederea alinierii la cerintele finantarii din Fondul de Coeziune CE si finantarea din Fondul de dezvoltare regionala, in conformitate cu prioritatile Uniunii Europene in Romania.

In 2005, MMDD a aprobat Planul Operational Sectorial de Mediu (POS) in cadrul CSNR. POS este cadrul de alocare a fondurilor CE in Romania in sectorul mediului. Axa prioritara 5 din POS este fluxul de finantare care aloca fonduri de coeziune, pentru reducerea riscului la inundatii fluviale in Romania. Principiile din POS sunt construite pe principii de durabilitate si sunt destinate sa alinieze procesele romanesti de management al mediului cu directivele si prioritatile UE.

13

Acest Master Plan, prin urmare, doreste sa se alinieze cu directivele si prioritatile UE si cu strategiile nationale din Romania sub CSNR si POS de Mediu.

2.3.2 Cadrul romanesc Principalul cadru de management al apei in toate raurile si bazinele hidrografice din Romania este "Strategia si Politica Nationala de Gospodarire a Apelor". Principalul obiectiv al acestei strategii este de a stabili managementul durabil al resurselor de apa, al riscului la inundatii si al calitatii apei.

"Strategia Nationala si Politica Nationala de Gospodarire a Apelor" necesita doua planuri de management strategic care sa fie elaborate si actualizate:

Planul de Management al Bazinului Hidrografic (PMBH) se concentreaza pe management calitatii apei. PMBH a fost finalizat in decembrie 2009.

Planul de Amenajare a Bazinului Hidrografic (PABH) se concentreaza pe managementul resurselor de apa si riscului la inundatii.

Ambele sunt planuri strategice de management ce definesc programul de masuri pentru a fi implementate pe durata a 6 ani. De asemenea ele definesc cum ar trebui gestionate lucrarile de aparare existente.

Strategia nationala de management al riscului la inundatii

In 2007, MMDD si Administratia Nationala Apele Romane au solicitat "Strategia nationala de management al riscului de inundatii" care urmareste sa stabileasca o abordare la nivel national a managementului riscului la inundatii, in Romania.

Scopul acestei initieri este de a stabili o abordare comuna, sau un ‘Master Plan’, pentru coordonarea riscului la inundatii pe teritoriul Romaniei. Masterplan-uri secundare pentru bazine individuale vor corespunde cu principiile acestei strategii nationale.

2.3.3 Managementul istoric al riscului la inundatii in Romania Abordarea adoptata de Romania in ultimii zeci de ani pentru a reduce daunele la inundatii este cunoscuta sub numele de "prevenirea inundatiilor". Raurile sunt regularizate in amonte folosind baraje si acumulari. Luncile inundabile de la ses sunt protejate cu ajutorul digurilor. Aceste amenajari sunt proiectate pentru a proteja comunitatile impotriva inundatiilor, pentru a sprijini sistemele de irigare pentru agricultura si pentru a ajuta la furnizarea resurselor de apa pentru municipalitati.

Structurile de mai sus sunt, in general, aplicate la raurile mai mari. Afluentii mai mici pot avea unele lucrari de protectie impotriva inundatiilor, in functie de situatia locala; altfel sunt lasati in stare naturala.

Intregul sistem este conceput in jurul analizei extremelor statistice ale datelor privind nivelurile istorice inregistrate la statiile hidrometrice. Maximele anuale ale debitelor din inregistrarile istorice sunt analizate si se fac prognoze despre inundatiile extreme.

14

Structurile de protectie impotriva inundatiilor sunt proiectate sa reziste acestor evenimente extreme. In general, structurile de retinere a viiturilor, cum ar fi digurile, nu sunt concepute pentru a fi depasite, ele servesc la retinerea apei din viituri mai degraba decat la reducerea riscului de inundare.

In conditii naturale, cu toate acestea, bazinele hidrografice, raurile si luncile inundabile sunt sisteme complet integrate. Exista sinergii importante intre acestea, care difuzeaza volumul de apa si de energie a apei in timpul inundatiilor.

Cadrul actual legal si institutional din Romania separa managementul raurilor de managementul luncilor inundabile si de managementul bazinelor hidrografice. Raurile, luncile inundabile si bazinele hidrografice sunt tratate drept entitati separate si sunt administrate de institutii diferite. Fiecare institutie are obiective, cerinte legale si cadre de finantare diferite. Acest lucru impiedica desfasurarea proceselor hidrologice si sinergiilor naturale.

Acest Master Plan demonstreaza ca exista consecinte semnificative care decurg din aceasta separare a sinergiilor naturale si proceselor hidrologice care ar trebui sa aiba loc. Consecintele cheie ale abordarilor curente ale bazinelor hidrografice, raurilor si luncilor inundabile sunt:

Generarea inundatiilor si eroziunilor la sursa Managementul actual de gestionare a terenurilor din bazin reduce procesele

hidrologice naturale de absorbtie, infiltrare si atenuare care au loc pe bazinele hidrografice. Acest lucru creste volumul de apa din scurgerea de suprafata provenita din precipitatii si viteza cu care aceasta scurgere se produce.

Aceste procese provoca inundatii fulger ce afecteaza comunitatile din amonte care nu sunt protejate. In plus, atunci cand diferite maxime ale viiturilor pe diferiti afluenti se intalnesc in raurile din ses nu exista nici un spatiu pentru ca inundatiile sa se extinda si sa disipeze energia. In schimb, li se permite varfurilor de viitura sa se propage in aval cu un grad ridicat de energie mecanica impingand apa in zonele vulnerabile.

Procesele actuale din bazin cresc rata naturala de eroziune, ceea ce conduce la cresterea scurgerii de apa de suprafata si de reducere a capacitatii hidraulice in rauri si reducere a capacitatii de stocare in acumulari din cauza sedimentelor.

Atenuarea redusa si energia marita a viiturilor Aranjamentul curent de diguri previne absorbtia energiei apei si atenuarea viiturilor

in timpul inundatiilor. Acest lucru creste efectul distructiv al viiturilor asupra elementelor - cheie de infrastructura, cum ar fi drumuri, poduri si cladiri, asa cum s-a vazut in timpul inundatiilor din 2005 cand mai multe poduri au fost rupte de ape pentru ca albia a fost erodata datorita energiei mare a apei.

Pozitionarea curenta a digurilor creste energia mecanica a apelor de viitura in rauri. Aceasta conduce la eroziunea de sedimente din jurul culeelor podurilor si la slabiri facandu-le vulnerabile la colaps dupa cum s-a demonstrat prin mai multe prabusiri de poduri in timpul inundatiilor din 2005.

15

Managementul actual al campiilor inundabile impiedica depunerile naturale de sedimente pe luncile inundabile, ceea ce reduce fertilizarea naturala a terenului arabil.

Vulnerabilitate la inundatii Comunitatile mici din amonte sunt mai vulnerabile la riscul de inundatii cu victime

omenesti, ca urmare a ratei rapide de scurgere a apei de suprafata si a lipsei de sisteme de avertizare a inundatiilor. Nivelurile economice scazute in comunitatile rurale reduc, de asemenea, capacitatea lor de a raspunde si de a se recupera dupa inundatii.

Orasele de la ses, mai mari, sunt mai vulnerabile la daunele economice cauzate de inundatiile concentrate in campiile de ses, largi si plate. Aceste comunitati au o mai mare capacitate de avertizare la inundatii si sunt capabile de evacuari.

2.3.4 Dezvoltare durabila Principiul cheie integrat in toate schemele cadru europene si romanesti este durabilitatea. O premisa a finantarilor CE esta ca durabilitatea sa fie la baza tuturor cererilor de fonduri. Cererile de finantare din partea CE pentru solutii de management al riscului la inundatii trebuie sa demonstreze puternic ca acestea vor contribui la imbunatatiri economice, de mediu si hidrologice pe termen lung a sistemului de mediu de apa.

16

2.4 Obiectivele Master Planului Prut-Barlad Acest Master Plan este pregatit in numele Autoritatii de Implementare Apele Romane, Directia Apelor Prut-Barlad, aflata in Iasi, Romania. Functia Master Planului este atingerea urmatoarelor obiective

Identificarea zonelor cheie cu risc la inundatii; principalele cauzele si consecintele inundatiilor

Sa identifice principalele cauze ale inundatiilor in zona studiata;

Sa cuantifice riscul la inundatii asupra vietii, proprietatii si infrastructurii cheie;

Asigurarea unui cadru strategic, sau viziunea, in vederea reducerii riscului la inundatii

Sa demonstreze eficacitatea diferitelor masuri de management al riscului la inundatii;

Sa demonstreze eficienta diferitelor masuri de management al riscului la inundatii;

Prezentarea unei liste prioritizata a investitiilor necesare pentru reducerea riscului la inundatii, in conformitate cu legislatia CE si romana din domeniu

Recomandarea schimbarilor adecvate ale managementului in vederea implementarii cadrul strategic al riscului la inundatii,

Identificarea structurilor de protectie impotriva inundatiilor si evaluarea performantelor si conditiei lor

Recomandarea lucrarilor de remediere necesare pentru a mentine sau imbunatati conditia si performanta structurilor de protectie impotriva inundatiilor

Sa reduca riscul de vatamare corporala, pierderea vietii si de daune asupra proprietatii cauzat de inundatii;

Sa asigure ca sunt disponibile informatii si harti actualizate ale hazardului la inundatii si folosite pentru luarea deciziilor cu impact asupra vulnerabilitatii, expunerii si riscului la inundatii;

Sa reduca riscul si vulnerabilitatea comunitatilor prin masurile selectate;

Sa mareasca capacitatea de rezilienta a rezidentilor, proprietarilor de afaceri si a altora care ar putea fi afectati de inundatii;

Sa mareasca abilitatea de raspuns si recuperare dupa urgente si dezastre cauzate de inundatii;

Sa continue sprijinirea eforturilor cuprinzatoare de planificare a masurilor de atenuare a inundatiilor si implementare a masurilor de atenuare;

Asigurarea sprijinului in vederea elaborarii cererile de finantare din fondurile de coeziune europeana prin POS Mediu - Axa prioritara 5

17

Asigurarea suportului tehnic in vederea managementului riscului la inundatii fluviale in cadrul "Planului de Amenajare al Bazinelor Hidrografice" (PABH)

2.5 Adoptarea Masterplan-ului Master Planul Prut-Barlad a fost intocmit urmarind runde de consultari cu principalele parti interesate, inclusiv:

Reprezentantii Comisiei Europene pentru finantarea din fondurile de coeziune;

JASPERS;

Apele Romane – Administratia nationala;

Apele Romane - Administratia locala;

MMDD – Directiile.

Cadrul national de gestionare a riscului la inundatii este in prezent in curs de revizuire, trebuie remarcat faptul ca acest Master Plan va trebui sa fie revizuit in aproximativ 3 ani. Scopul acestei revizuiri viitoare va fi acela de a asigura ca obiectivele si tintele stabilite pentru bazinul hidrografic Prut-Barlad sunt aliniate cu obiectivele si tintele nationale de management al riscului la inundatii.

Este recunoscut faptul ca acest Master Plan nu este un document statutar in acest moment. Cu toate acestea, se propune ca recomandarile si strategia conturate in acest Master Plan sa fie incluse in "Planul de amenajare a bazinului hidrografic (PABH)" pentru bazinul hidrografic Prut-Barlad.

Cand se produce aceasta, Master Planul va deveni un document viu, care va fi actualizat regulat (la fiecare 6 ani), cu noi date pentru a oferi indrumari in desfasurare cu privire la managementul riscului la inundatii.

Mai multe ghidari cu privire la selectia tintelor, strategiei si optiunilor potentiale sunt incluse in sectiunile 5, 6 respectiv 7.

18

3.0 Cadrul institutional si legislativ

3.1 Introducere In acest moment Romania se afla in plin proces de implementare a cadrului legislativ existent la nivelul UE in domeniul apei si al managementului riscului la inundatii. In realizarea acestor demersuri, este necesara restructurarea si reorganizarea organismelor cu rol in implementarea acestor prevederi legislative.

Aceasta sectiune revizuieste cadrul fundamental institutional si legislativ ce tine de managementul riscului la inundatii in Romania, incluzand:

Inspectiile responsabile de managementul riscului la inundatii;

Atributiile si rolul specific institutiilor;

Sinergia dintre ele;

Cadrul ce reglementeaza managementul riscului la inundatii;

Legislatia privind managementul riscului la inundatii la nivelul UE si Romaniei;

Cadrul de baza general pentru agentiile de management al riscului la inundatii.

3.2 Cadrul Institutional

3.2.1 Institutiile Implicate in Managementul Riscului la Inundatii Principalele institutii cu rol in reglementarea si implementarea managementului riscului la inundatii sunt prezentate mai jos:

Institutia Rolul

CONSILIUL INTERMINISTERIAL AL APELOR

Organism consultativ, pe langa autoritatea publica centrala din domeniul apelor, aflat in subordinea Consiliului interministerial pentru agricultura, dezvoltare rurala si mediu. Este alcatuit din reprezentanti ai: MM, MAE, DAE, MAN, MFP, ME, MAPDR, MTI, MSP, MAI, MEC, ANAR, ANPM, AFM, GNM.

MINISTERUL MEDIULUI Autoritatea centrala in domeniul apei, care stabileste strategiile si politicile de mediu si management al apelor la nivel national.

COMITETUL MINISTERIAL pentru situatii de urgenta generate de inundatii, fenomene meteorologice periculoase , accidente la constructii hidrotehnice si poluari accidentale

Organism cu rol consultativ pe langa autoritatea centrala din domeniul apelor, MM, in componenta caruia intra persoane cu putere de decizie, experti si specialisti din aparatul propriu al ministerului si din unitati aflate in subordinea sau coordonarea acestuia, cu atributii in gestionarea situatiilor de urgenta, generate de inundatii, fenomene meteorologice periculoase, accidente la constructii hidrotehnice, poluari accidentale. In componenta Comitetului sunt cooptati si reprezentanti ai altor ministere si institutii cu atributii in acest domeniu.

ADMINISTRATIA Institutie publica de interes national care coordoneaza si raspunde de modul de folosire

19

Institutia Rolul

NATIONALA "APELE ROMANE" (ANAR)

al resurselor de apa de suprafata si subterane pe ansamblul teritoriului tarii si de exploatare a lucrarilor de gospodarire a apelor si colaboreaza cu toti detinatorii altor lucrari construite pe ape sau in legatura cu apele.

DIRECTIA APELOR PRUT (DAP)

Institutie sub autoritatea ANAR care administreaza apele din domeniul public al statului si infrastructura de gospodarire a apelor, precum si infrastructura sistemelor nationale de veghe hidrologica, hidrogeologica si de monitorizare a calitatii resurselor de apa aflate in bazinul hidrografic Prut-Barlad.

INSTITUTUL NATIONAL DE HIDROLOGIE SI GOSPODARIREA APELOR (INHGA)

Unitate componenta a ANAR, singurul institut national de specialitate in domeniul hidrologiei, hidrogeologiei si gospodaririi apelor. Intre atributiile majore detinute se regasesc: cercetarea si dezvoltarea activitatilor de hidrologie, hidrogeologie si gospodarire a apelor, constituirea si actualizarea Fondului National de Date Hidrologice si Hidrogeologice.

ADMINISTRATIA NATIONALA DE METEOROLOGIE (ANM)

Institutie sub autoritatea MM cu atributii principale legate de activitatea de meteorologie si climatologie pe care o desfasoara la nivel national prin intermediul centrelor meteorologice regionale si cu sprijinul altor unitati componente.

MINISTERUL AGRICULTURII, PADURILOR SI DEZVOLTARII RURALE (MAPDR)

Atributii realizate prin directiile si serviciile sale in domeniul imbunatatirilor funciare si in domeniul impaduririlor si perdelelor forestiere de protectie. Autoritatea centrala in domeniile: agricultura, consolidarea proprietatii funciare, imbunatatiri funciare, silvicultura, dezvoltare rurala, optimizarea exploatatiilor si conservarea solurilor.

ADMINISTRATIA NATIONALA PENTRU IMBUNATATIRI FUNCIARE

Institutie care functioneaza sub autoritatea MAPDR, care in calitate de concesionar al lucrarilor de imbunatatiri funciare din domeniul public al statului are ca obiect principal de activitate administrarea, intretinerea, repararea si exploatarea lucrarilor de irigatii, desecari-drenaje, combaterea eroziunii solului, indiguiri, baraje si altele, inclusiv apararea impotriva inundatiilor si gheturilor, fenomenelor meteorologice periculoase si accidentelor la constructiile hidrotehnice din amenajarile proprii.

REGIA NATIONALA A PADURILOR ROMSILVA

Institutie sub autoritatea MAPDR care are ca scop gospodarirea durabila si unitara, in conformitate cu prevederile amenajamentelor silvice si ale normelor de regim silvic, a fondului forestier proprietate publica a statului.

MINISTERUL TRANSPORTULUI SI INFRASTRUCTURII

Autoritatea de stat in domeniu transporturilor si infrastructurii responsabila pentru mentinerea, protectia si asigurarea circulatiei pe drumurile nationale si caile ferate aflate in administrarea unitatilor din subordine.

MINISTERUL DEZVOLTARII REGIONALE SI LOCUINTEI

Autoritatea centrala responsabila cu amenajarea teritoriului si urbanism, cu rol principal in reglementarea si coordonarea activitatilor de dezvoltare teritoriala in Romania.

MINISTERUL ECONOMIEI (ME) –

Organ de specialitate al administratiei publice central in domeniul industriei, resurselor minerale si energiei. Realizeaza atributii specifice in domeniul apei, in legatura cu

20

Institutia Rolul

Societatea Comerciala de Producere a Energiei Electrice Hidroelectrica, institutie sub autoritatea ME

infrastructura hidrotehnica aflata in administrarea agentiilor din subordine.

MINISTERUL SANATATII PUBLICE

Autoritatea centrala in domeniul sanatatii cu atributii majore in managementul situatiilor de urgenta provocate de inundatii.

MINISTERUL EDUCATIEI, CERCETARII SI INOVARII

Autoritatea centrala cu responsabilitati in ceea ce priveste programele de cercetare si dezvoltare a materialelor si a programelor educationale cu privire la inundatii.

MINISTERUL FINANTELOR PUBLICE

Autoritatea centrala indirect implicata in gestionarea riscului la inundatii prin alimentarea cu fondurile necesare de la bugetul de stat si prin aprobarea investitiilor pentru constructia hidroenergetica.

MINISTERUL ADMINISTRATIEI SI INTERNELOR

Autoritatea centrala in domeniile: ordine si siguranta publica si administratie publica. Detine atributii importante in special in ceea ce priveste pregatirea specialistilor si populatiei pentru protectie si interventie in situatii de urgenta precum si interventia operativa in cazul evenimentelor majore.

INSPECTORATUL GENERAL PENTRU SITUATII DE URGENTA

Departamentul de specialitate din cadrul Ministerului Administratiei si Internelor responsabil sa coordoneze situatiile de urgenta la nivel central.

INSPECTORATUL PENTRU SITUATII DE URGENTA

Organ de specialitate al administratiei publice centrale, in subordinea Ministerului Administratiei si Internelor, cu rol major in asigurarea fluxului informational hidrometeorologic in caz de iminenta a inundatiilor. De asemenea, asigura secretariatul tehnic al Comitetelor Judetene pentru Situatiile de Urgenta.

PREFECTUL

Reprezentantul MAI in teritoriu cu rol important in managementul situatiilor de urgenta. Este responsabil de numirea comitetelor judetene si locale pentru situatiile de urgenta si asigura functia de presedinte al Comitetului Judetean pentru Situatii de Urgenta.

CONSILIUL JUDETEAN Autoritate a administratiei publice locale, cu responsabilitati importante in amenajarea teritoriului judetului, precum si pentru dezvoltare urbanistica generala a acestuia si a unitatilor administrativ-teritoriale componente.

COMITETUL JUDETEAN PENTRU SITUATII DE URGENTA

Organism format din Grupuri Tehnice de Suport pe diferite domenii de activitate avand secretariatul tehnic asigurat de ISU. Atributiile specifice tin, in principal, de coordonarea raspunsului operativ si interventia in situatiile de urgenta.

PRIMARUL Autoritate executiva la nivel local cu atributii importante in managementul situatiilor de urgenta generate de inundatii, asigura totodata functia de presedinte a Comitetului local

21

Institutia Rolul

pentru Situatii de Urgenta.

CONSILIUL LOCAL Autoritate a administratiei publice locale, care asigura, intre altele, cadrul necesar pentru furnizarea serviciilor publice de interes local privind: situatiile de urgenta; protectia si refacerea mediului; dezvoltarea urbana; podurile si drumurile publice.

COMITETELE LOCALE PENTRU SITUATII DE URGENTA

Organism cu rol operational in managementul situatiilor de urgenta generate de inundatii, format din presedinte (primarul), vicepresedinte (un viceprimar), si membrii: secretarul unitatii administrative teritoriale; reprezentanti ai serviciilor publice si ai principalelor institutii si operatori economici din unitatea administrativ-teritoriala respectiva, precum si manageri sau conducatori ai operatorilor economici, care, prin specificul activitatii, constituie factori de risc potential generatori de situatii de urgenta, consultanti.

COMITETUL DE BAZIN

Organism consultativ si deliberativ infiintat la nivel de bazin hidrografic format din reprezentanti ai: MM; APM; MSP; ANAR; utilizatorilor de apa, ONG-uri; OJPC; Institutiei Prefectului, CJ, Primariilor din teritoriul bazinului hidrografic.

Tabel 3-1: Institutii implicate in managementul riscului la inundatii

22

3.2.2 Atributii Specifice in Domeniul Managementului Riscului la Inundatii Atributiile specifice pentru managementul riscului la inundatii ale institutiilor evidentiate mai sus au fost extrase in urma analizei urmatoarelor acte normative, inclusiv a actelelor care le-au adus modificari si completari.

Institutia Acte legislative

Consiliul interministerial al apelor HG 316/2007; OMMGA 1258/2006

HG 316/2007 pentru aprobarea Regulamentului de organizare si functionare a Consiliului Interministerial al Apelor, OMMGA 1258/2006 pentru aprobarea Instructiunilor tehnice pentru elaborarea schemelor directoare.

MINISTERUL MEDIULUI (MM)

HG 57/2009; L 107/1996; Ordinul comun MAI-MMGA 420/638/2005; L 18/1991

HG 57/2009 privind organizarea si functionarea Ministerului Mediului, L 107/1996 Legea apelor , Ordinul comun MAI-MMGA 420/638/2005 pentru aprobarea Regulamentului privind gestionarea situatiilor de urgenta generate de inundatii, fenomene meteorologice periculoase, accidente la constructii hidrotehnice si poluari accidentale, Legea 18/1991 Legea fondului funciar.

COMITETUL MINISTERIAL pentru situatii de urgenta generate de inundatii, fenomene meteorologice periculoase , accidente la constructii hidrotehnice si poluari accidentale

L 107/1996; Ordinul comun MAI-MMGA 420/638/2005

L 107/1996 Legea apelor, Ordinul comun MAI-MMGA 420/638/2005 pentru aprobarea Regulamentului privind gestionarea situatiilor de urgenta generate de inundatii, fenomene meteorologice periculoase, accidente la constructii hidrotehnice si poluari accidentale.

ADMINISTRATIA NATIONALA "APELE ROMANE" (ANAR) - DIRECTIA APELOR PRUT (DAP)

OUG 107/2002; HG 1176/2005; L 107/1996; OMMGA 1258/2006; Ordinul comun MAI-MMGA 420/638/2005

OUG 107/2002 privind infiintarea Administratiei Nationale "Apele Romane”, HG 1176/2005 privind aprobarea Statutului de organizare si functionare al Administratiei Nationale "Apele Romane”, L 107/1996 Legea apelor , OMMGA 1258/2006 pentru aprobarea Instructiunilor tehnice pentru elaborarea schemelor directoare, Ordinul comun MAI-MMGA 420/638/2005 pentru aprobarea Regulamentului privind gestionarea situatiilor de urgenta generate de inundatii, fenomene meteorologice periculoase, accidente la constructii hidrotehnice si poluari accidentale.

Institutul National de Hidrologie si Gospodarirea Apelor (INHGA)

Ordinul comun MAI-MMGA 420/638/2005

Ordinul comun MAI-MMGA 420/638/2005 pentru aprobarea Regulamentului privind gestionarea situatiilor de urgenta generate de inundatii, fenomene meteorologice periculoase, accidente la constructii hidrotehnice si poluari accidentale.

23


Administratia Nationala de Meteorologie (ANM)



MINISTERUL AGRICULTURII, PADURILOR SI DEZVOLTARII RURALE (MAPDR) – atributii realizate prin directiile si serviciile sale in domeniul imbunatatirilor funciare si in domeniul impaduririlor si perdelelor forestiere de protectie

HG 8/2009; L 381/2002; HG 548/2003; L 18/1991; Ordinul comun MAI-MMGA 420/638/2005

HG 8/2009 privind organizarea si functionarea Ministerului Agriculturii, Padurilor si Dezvoltarii Rurale, L 381/2002 privind acordarea despagubirilor in caz de calamitati naturale in agricultura, HG 548/2003 , Legea 18/1991 Legea fondului funciar, Ordinul comun MAI-MMGA 420/638/2005 pentru aprobarea Regulamentului privind gestionarea situatiilor de urgenta generate de inundatii, fenomene meteorologice periculoase, accidente la constructii hidrotehnice si poluari accidentale.

Administratia Nationala pentru Imbunatatiri Funciare (ANIF)

HG 1874/2005; L. 138/2004; L 18/1991; Ordinul comun MAI-MMGA 420/638/2005

HG 1874/2005 de aprobare, de organizare si functionare a Administratiei Nationale a Imbunatatirilor Funciare, Legea nr. 138/2004 a imbunatatirilor funciare; Legea 18/1991 Legea fondului funciar, Ordinul comun MAI-MMGA 420/638/2005 pentru aprobarea Regulamentului privind gestionarea situatiilor de urgenta generate de inundatii, fenomene meteorologice periculoase, accidente la constructii hidrotehnice si poluari accidentale.

Regia Nationala a Padurilor ROMSILVA (RNP Romsilva)

HG 1105/2003; L 46/2008; L 18/1991; Ordinul comun MAI-MMGA 420/638/2005

HG 1105/2003 de aprobare al Regulamentului privind organizarea si functionarea Regiei Nationale a Padurilor - Romsilva; L 46/2008 Codul Silvic, Legea 18/1991 Legea fondului funciar, Ordinul comun MAI-MMGA 420/638/2005 pentru aprobarea Regulamentului privind gestionarea situatiilor de urgenta generate de inundatii, fenomene meteorologice periculoase, accidente la constructii hidrotehnice si poluari accidentale.

MINISTERUL TRANSPORTULUI SI INFRASTRUCTURII (MTI)

HG 76/2009; Ordinul comun MAI-MMGA 420/638/2005

HG 76/2009 privind organizarea si functionarea Ministerului Transporturilor si Infrastructurii, Ordinul comun MAI-MMGA 420/638/2005 pentru aprobarea Regulamentului privind gestionarea situatiilor de urgenta generate de inundatii, fenomene meteorologice periculoase, accidente la constructii hidrotehnice si poluari accidentale.

24


MINISTERUL DEZVOLTARII REGIONALE SI LOCUINTEI (MDRL)

L 350/2001; HG 33/2009;

L 350/2001 privind amenajarea teritoriului si urbanismul, HG 33/2009 privind organizarea si functionarea Ministerului Dezvoltarii Regionale si Locuintei.

MINISTERUL ECONOMIEI (ME) –Societatea Comerciala de Producere a Energiei Electrice Hidroelectrica, institutie sub autoritatea ME

HG 1720/2008; Ordinul comun MAI-MMGA 420/638/2005

HG 1720/2008 privind organizarea si functionarea Ministerului Economiei, Ordinul comun MAI-MMGA 420/638/2005 pentru aprobarea Regulamentului privind gestionarea situatiilor de urgenta generate de inundatii, fenomene meteorologice periculoase, accidente la constructii hidrotehnice si poluari accidentale.

MINISTERUL SANATATII PUBLICE (MSP)



MINISTERUL ADMINISTRATIEI SI INTERNELOR (MAI)

OUG 30/2007; Ordinul comun MAI-MMGA 420/638/2005

OUG 30/2007 privind organizarea si functionarea Ministerului Internelor si Reformei Administrative, Ordinul comun MAI-MMGA 420/638/2005 pentru aprobarea Regulamentului privind gestionarea situatiilor de urgenta generate de inundatii, fenomene meteorologice periculoase, accidente la constructii hidrotehnice si poluari accidentale.

Inspectoratul pentru Situatii de Urgenta



Prefectul Ordinul comun MAI-MMGA 420/638/2005

Ordinul comun MAI-MMGA 1178-1240/2005-2006 pentru aprobarea Manual al primarului, respectiv prefectului pentru managementul situatiilor de urgenta in caz de inundatii.

CONSILIUL JUDETEAN (CJ) OUG 21/2002; L 350/2001

OUG 21/2002 privind gospodarirea localitatilor urbane si rurale, L 350/2001 privind amenajarea teritoriului si urbanismul.

25


Comitetul Judetean pentru Situatii de Urgenta (CJSU)



Primarul

Ordinul comun MAI-MMGA 1178-1240/2005-2006

Ordinul comun MAI-MMGA 1178-1240/2005-2006 pentru aprobarea Manual al primarului, respectiv prefectului pentru managementul situatiilor de urgenta in caz de inundatii.

CONSILIUL LOCAL (CL) OUG 21/2002; L 350/2001

OUG 21/2002 privind gospodarirea localitatilor urbane si rurale, L 350/2001 privind amenajarea teritoriului si urbanismul.

Comitetele Locale pentru Situatii de Urgenta (CLSU)



Comitetul de Bazin HG 1212/2000; L 107/1996

HG 1212/2000 pentru aprobarea Regulamentului de organizare si functionare a Comitetelor de Bazin, L 107/1996 Legea apelor .

MINISTERUL MEDIULUI (MM)

HG 57/2009; L 107/1996; Ordinul comun MAI-MMGA 420/638/2005; L 18/1991

HG 57/2009 privind organizarea si functionarea Ministerului Mediului, L 107/1996 Legea apelor , Ordinul comun MAI-MMGA 420/638/2005 pentru aprobarea Regulamentului privind gestionarea situatiilor de urgenta generate de inundatii, fenomene meteorologice periculoase, accidente la constructii hidrotehnice si poluari accidentale, Legea 18/1991 Legea fondului funciar.

COMITETUL MINISTERIAL pentru situatii de urgenta generate de inundatii, fenomene meteorologice periculoase , accidente la constructii hidrotehnice si poluari accidentale.

L 107/1996; Ordinul comun MAI-MMGA 420/638/2005

L 107/1996 Legea apelor, Ordinul comun MAI-MMGA 420/638/2005 pentru aprobarea Regulamentului privind gestionarea situatiilor de urgenta generate de inundatii, fenomene meteorologice periculoase, accidente la constructii hidrotehnice si poluari accidentale.

26


ADMINISTRATIA NATIONALA "APELE ROMANE" (ANAR) - DIRECTIA APELOR PRUT (DAP)

OUG 107/2002; HG 1176/2005; L 107/1996; OMMGA 1258/2006; Ordinul comun MAI-MMGA 420/638/2005

OUG 107/2002 privind infiintarea Administratiei Nationale "Apele Romane”, HG 1176/2005 privind aprobarea Statutului de organizare si functionare al Administratiei Nationale "Apele Romane”, L 107/1996 Legea apelor , OMMGA 1258/2006 pentru aprobarea Instructunilor tehnice pentru elaborarea schemelor directoare, Ordinul comun MAI-MMGA 420/638/2005 pentru aprobarea Regulamentului privind gestionarea situatiilor de urgenta generate de inundatii, fenomene meteorologice periculoase, accidente la constructii hidrotehnice si poluari accidentale.

Tabel 3-2: Acte legislative care reglementeaza atributiile specifice ale institutiilor pentru managementul riscului la inundatii

In cadrul prezentei analize, pentru fiecare dintre aceste institutii au fost identificate si clasificate atributiile specifice in 4 categorii functie de tipul de interventie, dupa cum urmeaza:

• Reglementare si Coordonare: reglementarea sau coordonarea atat a interventiilor in scopul reducerii riscului la inundatii cat si a interventiilor pentru pregatirea si raspunsul in cazul situatiilor de urgenta.

• Prevenire si Aparare: atributii specifice reducerii riscului la inundatii si reducerii pagubelor potentiale in caz de inundatii.

• Managementul Situatiilor de Urgenta generate de inundatii: pregatirea raspunsului in situatii de urgenta (inclusiv avertizare si alarmare), managementul operativ al situatiilor de urgenta si activitati ce se intreprind la incetarea fenomenului de inundatii.

• Avizare si Control: activitati de avizare a masurilor dispuse in legatura cu apele si activitatile de control si monitorizare a aplicarii reglementarilor in vigoare din domeniu.

O prezentare in detaliu a atributiilor institutiilor implicate in managementul riscului la inundatii se regaseste in Anexa 2.

Tabelul de mai jos prezinta o sinteza a rolurilor si atributiilor institutiilor evidentiate mai sus.

27

Institutii implicate in managementul riscului la inundatii

Atributii specifice pentru managementul riscului la inundatii

Reglementare si Coordonare:

Prevenire / Aparare

Management Situatii de Urgenta generate de inundatii

Avizare / Control

CONSILIUL INTERMINISTERIAL AL APELOR • •

MINISTERUL MEDIULUI (MM) • • • • 1

COMITETUL MINISTERIAL pentru situatii de urgenta generate de inundatii, fenomene meteorologice periculoase , accidente la constructii hidrotehnice si poluari accidentale • • •

ADMINISTRATIA NATIONALA "APELE ROMANE" (ANAR) • • •

DIRECTIA APELOR PRUT (DAP) • • • • Institutul National de Hidrologie si Gospodarirea Apelor (INHGA) • •

Administratia Nationala de Meteorologie (ANM) • •

MINISTERUL AGRICULTURII, PADURILOR SI DEZVOLTARII RURALE (MAPDR) – atributii realizate prin directiile si serviciile sale in domeniul imbunatatirilor funciare si in domeniul impaduririlor si perdelelor forestiere de protectie

• • •

Administratia Nationala pentru Imbunatatiri Funciare (ANIF) • • 2 •

Regia Nationala a Padurilor ROMSILVA (RNP Romsilva) • • •

MINISTERUL TRANSPORTULUI SI INFRASTRUCTURII (MTI) •

1 Atributii realizate prin intermediul institutiilor subordonate

2 Desi eceste atributii nu sunt explicite in regulamentul analizat, activitatile de combatere a eroziunii solului (CES) au fost, in mod traditional, in responsabilitatea ANIF

28

Institutii implicate in managementul riscului la inundatii

Atributii specifice pentru managementul riscului la inundatii

Reglementare si Coordonare:

Prevenire / Aparare

Management Situatii de Urgenta generate de inundatii

Avizare / Control

MINISTERUL DEZVOLTARII REGIONALE SI LOCUINTEI (MDRL) • •

MINISTERUL ECONOMIEI (ME) – Societatea Comerciala de Producere a Energiei Electrice Hidroelectrica, institutie sub autoritatea ME • • •

MINISTERUL SANATATII PUBLICE (MSP) • •

MINISTERUL ADMINISTRATIEI SI INTERNELOR (MAI) •

Inspectoratul pentru Situatii de Urgenta •

Prefectul •

CONSILIUL JUDETEAN (CJ) •

Comitetul Judetean pentru Situatii de Urgenta (CJSU) •

Primarul • • •

CONSILIUL LOCAL (CL) • •

Comitetele Locale pentru Situatii de Urgenta (CLSU) •

Comitetul de Bazin • • •

Tabel 3-3: Principalele institutii implicate in managementul riscului la inundatii si atributiile specifice

29

In concordanta cu cele prezentate in Tabelul 3.3 de mai sus principalele relatii interinstitutionale, reglementate in acest moment la nivelul Romaniei pot fi reprezentate conform urmatoarei diagrame.

Figura 3.1. Managementul riscului la inundatii din Romania – contextul institutional

Ministerul Mediului

Administratia Nationala “Apele Romane”

Ministerul Economiei

Ministerul Agriculturii, Padurilor si Dezvoltarii

Rurale

Comitetul de Bazin

Administratia Nationala de Imbunatatiri Funciare

Consiliul Interministerial al Apelor

Regia Nationala a

Padurilor “Romsilva” Societatea Comerciala de

Producere a Energiei Electrice Hidroelectrica

Ministerul Transporturilor si

Infrastructurii

Ministerul Dezvoltarii Regionale si Locuintei

– planificare teritoriala

Ro

l majo

r Man

agem

entu

lS

ituatiilo

r de U

rgen

ta

Directia Apelor Prut

Consiliul Judetean, Consiliul Local

Ministerul Sanatatii Publice

Reglementare si Coordonare

Ministerul Administratiei si

Internelor

Ro

l maj

or

Pre

ven

ire

si A

par

are

Comitetul judetean, Comitetele locale pentru

Situatii de Urgenta

Alte in

stitutii im

plicate

30

Managementul riscului la inundatii cuprinde o gama larga de masuri care nu pot fi responsabilitatea unei singure institutii. Succesul in abordarea acestui domeniu depinde de coordonarea sistematica, consultatii periodice si procese de luare a deciziilor in comun cu privire la aspectele importante intre diferitele ministere si agentii implicate, intr-un cadru strategic agreat la nivel national.

Punctul de plecare pentru o abordare de succes este corespondenta masurilor propuse prin prezentul Master Plan cu institutiile responsabile de implementare a acestora. Rezultatul acestei analize este prezentat in Anexa 2

3.3 Cadrul Legislativ La nivelul UE, actele legislative cele mai importante pentru managementul riscului la inundatii sunt Directiva 60/2007 privind evaluarea si gestionarea riscului la inundatii si Directiva 60/2000 care stabileste cadrul comunitar de actiune in domeniul politicii apelor, amendata de Directiva 2008/32/CE.

Tintele stabilite de catre Directiva Europeana pentru Evaluarea si Managementul Riscului de Inundatii pentru toate statele membre sunt prezentate in sectiunea 2.3.1.

Procesul de evaluare trebuie aliniat cu obiectivele de mediu pentru Directiva cadru pentru apa si realizat prin consultarea cu detinatorii de interese.

In Romania, cadrul legislativ relevant pentru managementul riscului la inundatii este reprezentat de un numar semnificativ de acte normative. O atentie deosebita a fost acordata in special aspectelor legate de managementul situatiilor de urgenta generate de inundatii, fenomene meteorologice, accidente la lucrarile hidrotehnice.

Tabelul 3.4 enunta cele mai importante reglementari relevante in managementul riscului la inundatii in Romania.

Nr. Crt. Act normativ

1 Directiva 60/2007 privind evaluarea si gestionarea riscului la inundatii

2 Directiva 60/2000 care stabileste cadrul comunitar de actiune in domeniul politicii apelor, amendata de Directiva 2008/32/CE

3 L 107/1996 Legea apelor,

4 Proiect Legea privind modificarea si completarea Legii Apelor nr. 107/1996

5 Hotarare nr. 1854/2005 pentru aprobarea Strategiei nationale de management al riscului la inundatii

6 L 138/2004 a imbunatatirilor funciare

7 HG 1872/2005 pentru aprobarea Normelor metodologice de aplicare a Legii imbunatatirilor funciare

8 L 289/2002 privind perdelele forestiere de protectie

9 HG 548/2003 Reglementeaza dezvoltarea fondului forestier prin aplicarea Programului National de Impadurire care presupune impadurirea terenurilor din afara fondului forestier national, printre altele, in scopul prevenirii si combaterii eroziunii solului, a

31

Nr. Crt. Act normativ

protejarii digurilor si a malurilor cursurilor de apa

10 OUG 21/2002 privind gospodarirea localitatilor urbane si rurale

11 L 350/2001 privind amenajarea teritoriului si urbanismul

12 L 575/2001 privind aprobarea Planului de amenajare a teritoriului national - Sectiunea a V-a Zone de risc natural

13 L 18/1991 Legea fondului funciar

14 L 33/1994 privind exproprierea pentru cauza de utilitate publica

15 L 381/2002 privind acordarea despagubirilor in caz de calamitati naturale in agricultura

16 Ordinul MADR 1234/2006 Codul bunelor practici in ferma

17 Ordinul MMGA 1258/2006 pentru aprobarea Instructunilor tehnice pentru elaborarea schemelor directoare

18 Norma metodologica privind modul de elaborare si continutul hartilor de risc natural la inundatii emisa de Guvernul Romaniei in 2003

19 Ordinul comun MAI-MMGA 420/638/2005 pentru aprobarea Regulamentului privind gestionarea situatiilor de urgenta generate de inundatii, fenomene meteorologice periculoase, accidente la constructii hidrotehnice si poluari accidentale

20 Ordinul comun MMGA_MAI 1240/05 si 1178/06 pentru aprobarea Manualului prefectului pentru managementul situatiilor de urgenta in caz de inundatii si respectiv, Manualul primarului pentru managementul situatiilor de urgenta in caz de inundatii

21 L 481/2004 cu privire la protectia civila

22 OUG 21/2004 cu privire la Sistemul National de Management al Situatiilor de Urgenta

23 HG 2288/2004 pentru aprobarea sarcinilor de sprijin principale care trebuie furnizate de ministere, alte organisme centrale, organizatii non-guvernamentale pentru prevenirea si gestionarea situatiilor de urgenta

Tabel 3-4: Prevederile legislative reprezentative

Principalele reglementari ale actelor normative evidentiate in tabelul de mai sus se regasesc in Anexa 2.

Actele legislative care reglemeteaza organizarea si functionarea institutiilor implicate in managementul riscului la inundatii sunt prezentate in Tabelul 3.2. din sectiunea anterioara.

3.4 Cadrul finantarilor disponibile

In prezent, principalele surse de finantare ale activitatilor desfasurate de institutiile implicate in managementul riscului la inundatii sunt fondurile guvernamentale. In functie de specificul institutiei, la acestea se pot adauga fondurile proprii si creditele rambursabile.

32

Tabelul 3.5 prezinta sursele generale de fonduri – conform prevederilor legislative in vigoare – ale institutiilor cu rol major in implementarea masurilor de reducere a riscului la inundatii (prevenire si protectie).

Institutia Surse generale de fonduri, conform legislatiei in vigoare

Administratia Nationala Apele Romane "

Conform L 107/1996 Legea apelor: bugetul de stat sau bugetele locale, pentru lucrari

declarate de utilitate publica;

fondurile utilizatorilor de apa;

fondul de dezvoltare al Regiei Autonome "Apele Romane";

fonduri obtinute prin credite sau prin emitere de obligatiuni, garantate de Guvern sau de autoritatile administratiei publice locale, pentru lucrari de utilitate publica sau pentru asociatii de persoane care vor sa execute astfel de lucrari;

Fondul apelor (care se constituie din taxele si tarifele pentru serviciile de avizare si autorizare, precum si din penalitati).


Conform L 138/2004 Legea imbunatatirilor funciare: Total sau partial prin bugetul de stat;

Fondul de ameliorare a fondului funciar;

Fonduri proprii.

Regia Nationala a Padurilor ROMSILVA

Conform L 289/2002 Legea privind perdelele forestiere de protectie si L 46/2008 a Codului Silvic Programului national de impadurire si Sistemului national al perdelelor forestiere de protectie se finanteaza din:

fondul de ameliorare a fondului funciar;

fondul de conservare si regenerare a padurilor;

alocatii de la bugetul de stat;

alocatii de la bugetele locale;

surse financiare externe nerambursabile;

credite externe rambursabile;

fonduri proprii.

Tabel 3-5: Surse generale de fonduri pentru implementarea masurilor de reducere a riscului la inundatii

Fonduri guvernamentale cu destinatie specifica pentru masuri ce vizeaza domeniul managementului riscului la inundatii au fost identificate dupa cum urmeaza:

Fondul pentru mediu – reglemetat prin Ordonanta de urgenta 196/2005 cu modificarile ulterioare. Printre categoriile de proiecte eligibile pentru finantare se regasesc si proiectele care propun lucrari de baza pentru prevenirea, diminuarea, inlaturarea efectelor calamitatilor naturale produse de fenomene meteorologice periculoase la lucrarile de gospodarire a apelor pentru obiectivele din domeniul

33

public al statului. Alte proiecte de interes finantate sunt reprezentate din aceasta sursa au ca obiectiv impadurirea terenurilor degradate, reconstructia ecologica si gospodarirea durabila a padurilor. Pentru aceste proiecte beneficiarii potentiali sunt: agentii economici, ONG-urile si Unitatile Administrativ Teritoriale.

Programul privind elaborarea hartilor de risc natural pentru cutremure si alunecari de teren – reglementat prin HG 932/2007. Beneficiarii programului sunt Consiliile Judetene respectiv Consiliul General al Municipiului Bucuresti, in limita plafoanelor aprobate de MDRL.

Programul anual de finantare pentru elaborarea/actualizarea Planurilor Urbanistice Generale si a Regulamentelor Locale de Urbanism aferente – reglementat prin HG 855/2001. Beneficiarii programului sunt consiliile locale, in limita plafoanelor aprobate de MDRL.

Programele de finantare relevante din fondurile structurale UE (obiectiv specific, perioada de valabilitate a fondurilor, alocarea financiara disponibila) in corelatie cu institutiile potential beneficiare ale acestor fonduri, sunt prezentate pe scurt in tabelul de mai jos:

Beneficiari Fonduri europene nerambursabile

Administratia Nationala Apele Romane

Axa 5 din Programul Operational Sectorial de Mediu are obiectivul strategic de dezvoltare a infrastructurii de prevenire a riscurilor naturale in zonele cele mai expuse la risc (329 milioane Euro), prin implementarea masurilor preventive in cele mai vulnerabile zone pana in 2015.

Program valabil in perioada 2007-2013,;

Valoarea alocata Domeniului major de interventie 1 fiind de 195 mil. Euro;

Obiectivul general in cadrul acestui domeniu major de interventie este protectia impotriva inundatiilor prin sprijinirea imbunatatirii starii economice, de mediu, ecologice si de conservare a celor mai vulnerabile regiuni.

Autoritati locale si regionale

Programul Operational Comun Romania - Ucraina - Republica Moldova intre ale carui prioritati se afla Mediul si pregatirea pentru situatii de urgenta prin:

Rezolvarea in comun a unor aspecte de mediu, inclusiv pregatirea pentru situatii de urgenta;

Managementul resurselor de apa si al deseurilor.

Prin acest program sunt finantate proiecte care sunt legate de managementul apelor. Se pot astfel aborda problemele provocate de: seceta, reducerea riscului la inundatii inclusiv masuri de aparare impotriva inundatiilor; restaurarea zonelor umede; introducerea practicilor de management al bazinului hidrografic, si implementarea fragmentelor Directivei UE cadru apa care nu au caracter obligatoriu; amplasarea unor sisteme unitare de alarmare timpurie in caz de incidente care ameninta viata umana.

Program valabil in perioada 2007 – 2013;

Alocarea financiara pentru Prioritatea 2 de 49,5 mil. Euro.

34

Beneficiari Fonduri europene nerambursabile

Asociatii de Dezvoltare Intercomunitare (ADI)

Programul Operational Regional sustine atingerea obiectivelor strategice din domeniului situatiilor de urgenta prin investitii in achizitionarea de echipamente specifice, atat pentru dezvoltarea bazelor operationale regionale care vor inlesni interventii integrate in caz de dezastre sau accidente (rutiere, etc.), cat si pentru imbunatatirea dotarii bazelor judetene existente, in functie de specificul diferitelor zone (expuse cutremurelor, inundatiilor, eroziunii).


Alocarea financiara orientativa pentru domeniul de interventie 3.3 “Imbunatatirea dotarii cu echipamente a bazelor operationale pentru interventii in situatii de urgenta” este de 99.506.701 Euro.

Autoritati locale, Asociatii de Dezvoltare Intercomunitare (ADI), persoane fizice si persoane juridice

Programul National pentru Dezvoltare Rurala


Axa 2: Imbunatatirea mediului si a spatiului rural care cuprinde doua domenii majore de interes: Masuri privind utilizarea durabila a terenurilor agricole (sprijin pentru Zona Montana Defavorizata, pentru alte zone defavorizate si plati agro-mediu) si Masuri privind utilizarea durabila a terenurilor forestiere (Prima impadurire a terenurilor agricole);

Alocare financiara orientativa pentru Axa 2 - 2,3 miliarde Euro;

Axa 3, Domeniul major de interventie 3.2.2 – Renovarea, dezvoltarea satelor, imbunatatirea serviciilor de baza pentru economia si populatia rurala si punerea in valoare a mostenirii rurale;

Alocare financiara orientativa pentru DMI 3.2.2 – 1, 5 miliarde Euro.

Tabel 3-6: Cadrul finantarilor UE disponibil la nivelul Romaniei

3.5 Concluzii si recomandari De retinut ca punctul 34 (MM) din Protocolul de Corectare transmis in urma predarii primei variante a acestui Master Plan din decembrie 2008 mentioneaza:

“Avand in vedere faptul ca, pentru moment, cadrul institutional propus in strategia nationala nu este finalizat, puteti prezenta in acest capitol situatia existenta, actorii implicati in acest sector si

responsabilitatile lor, legile si strategiile existente.”

Urmare a acestei instructiuni, concluziile de mai jos ar trebui luate in considerare doar cu scop orientativ si trebuie modificate ulterior adoptarii Strategiei Nationale:

35

Responsabilitatea cu privire la managementul riscului la inundatii este impartita intre diverse institutii sau organisme. In aceasta situatie, este dificil sa se coordoneze in mod eficient resursele, interventiile, datele si informatiile.

Activitatile de prevenire a inundatiilor constituie o mica parte din domeniul de activitate al autoritatilor responsabile de reducerea riscului la inundatii.

Cadrul institutional nu prevede o organizatie responsabila cu coordonarea institutiilor cu rol operational in vederea reducerii riscului la inundatii (cu scopul eficientizarii).

Legislatia romaneasca abordeaza reducerea riscului la inundatii fara sa existe o corelare stransa intre diferitele acte legislative; sunt dispuse reglementari clare in vederea gestionarii situatiilor de urgenta insa nu acopera unele tipuri de masuri de reducere a riscului la inundatii

In cazuri specifice, de exemplu raul Vamasoaia, nu sunt respectate reglementarile privind zona de protectie a raului (albia raului in proprietate privata).

Ca raspuns la concluziile mentionate, avand in vedere contextul national de reducere a riscului la inundatii, au fost facute urmatoarele recomandari.

Restructurarea sistemului institutional responsabil pentru luarea deciziilor si pentru implementarea masurilor de management al riscului la inundatii pentru a asigura o structura uniforma, cu responsabilitati clare pentru toate partile implicate - principalele aspecte:

‐ Consolidarea rolului si atributiilor structurilor adecvate, atat la nivel national (Comisia Interministeriala a Apelor) cat si la nivel de bazin (Comitetul Bazinal), pentru a asigura coordonarea tuturor institutiilor si activitatilor, aspect care va conduce la un management eficient al riscului la inundatii;

‐ La nivelul de bazin hidrografic, redefinirea rolului Comitetului Bazinal,poate considera responsabilitatea elaborarii Master Planului si disponibilitatea tuturor instrumentelor/ legaturilor necesare pentru implementarea masurilor identificate.

Armonizarea legislatiei existente intr-o forma unitara, care reglementeaza toate aspectele legate de diminuarea riscului la inundatii - principalele aspecte:

‐ Reglementarea despagubirilor pentru proprietarii afectati de masurile de atenuare a inundatiilor (acumulari temporare, poldere);

‐ Revizuirea reglementarilor legislative in ceea ce priveste sursele si disponibilitatea resurselor financiare necesare pentru a opera si a intretine lucrari de prevenire / protectie impotriva inundatiilor

Masuri si actiuni referitoare la cadrul institutional si juridic, recomandate in Strategia nationala de management al riscului la inundatii pe termen mediu si lung (document in curs de aprobare, Proiectul de HG pentru aprobarea Strategiei Nationale de Management al Riscului la Inundatii este in acest moment supus dezbaterilor publice):

Ajustarea cadrului institutional

Actiunea 1: Crearea functiei de Secretar de inundatii in cadrul Comisiei interministeriale a Apelor

36

Actiunea 2: Consolidarea Comitetelor bazinale si cresterea gradului de implicare in managementul riscului la inundatii

Actiunea 3: Consolidarea rolului autoritatilor judetene in punerea in aplicare a strategiei de management al riscului la inundatii

Actiunea 4: Organizarea si gestionarea unei retele de circa 3 000 de agenti locali de inundatii la nivelul unitatilor administrativ-teritoriale (sub controlul Inspectoratelor pentru Situatii de Urgenta, in colaborare cu Directiile de Ape ale Administratiei Nationale "Apele Romane")

Prevederi legislative

Actiunea 1: Transpunerea Directivei inundatii si aprobarea strategiei

Actiunea 2: Ajustarea cadrului institutional prin noi acte normative si modificarea celor existente

Actiunea 3: Corelarea legislatiei cu privire la situatiile de urgenta

37

4.0 Analiza situatiei curente

4.1 Descrierea zonei studiate

4.1.1 Cadrul bazinelor hidrografice Prut-Barlad Bazinul hidrografic Prut-Barlad ocupa o suprafata de 18.187 km2, acoperind 7.66% din teritoriul Romaniei. Bazinul hidrografic al Prutului ocupa pe teritoriul Romaniei 10.967 km2, iar bazinul Barladului 7.220 km2.

Zona de nord si de est a spatiului studiat este delimitata de raul Prut, al doilea afluent ca lungime al Dunarii (lungimea totala de 952.9 km), care formeaza granite intre Romania si Ucraina pe o lungime de 31 km si cu Republica Moldova pe o lungime de 711 km. In partea de vest si de sud este delimitat de bazinul hidrografic al Siretului.

Un plan care arata zona bazinului hidrografic, afluentii cheie si bazinele lor hidrografice precum si principalele orase este prezentat in Figura 2.1 (sectiunea 2 din acest raport).

Relieful spatiului hidrografic Prut - Barlad apartine Podisului Moldovei si partii de nord-est a Campiei Romane. Bazinul hidrografic Prut cuprinde:

Podisul Sucevei, care este limita vestica a bazinului. Aici se regaseste altitudinea maxima din cadrul spatiului hidrografic studiat: 587m (Dealul Mare-Tudora).

Campia Moldovei, care este situata in totalitate in bazinul raului Prut. Are inaltimea medie de cca. 150 m.

In continuare, de la nord la sud, se individualizeaza urmatoarele subunitati morfologice care apartin atat bazinului hidrografic Prut cat si bazinului hidrografic Barlad:

Dealurile pliocene (Colinele Tutovei, Dealurile Falciului, Dealurile Covurluiului) cu altitudini de peste 400 m in nord si cca. 250 in sud, separate de vai consecvente, adanci de 100-150 m, cu versanti afectati puternic de fenomene de eroziune a solului.

Campia Tecuciului si Campia Covurlui sunt campii deluroase, cu latime de aproape 20 de km in partea de sud si inaltimi intre 60-200 m.

4.1.2 Hidrologie Bazinul hidrografic al raului Prut are in Romania o suprafata de receptie de 10.967 km2 (cca. 4,6% din suprafata tarii). Altitudinea medie variaza intre 130 m in zona centrala si 2 m in zona de confluenta. Panta medie a bazinului este de 0,2‰. O caracteristica a bazinului hidrografic Prut este forma alungita cu o latime medie de cca. 30 km. Bazinele hidrografice ale celor 248 de afluenti codificati pastreaza acelasi grad mare de alungire si orientare paralela cu muntii Carpati.

Pe teritoriul Romaniei Prutul primeste 27 afluenti, printre care: Poiana, Cornesti, Isnovat, Radauti, Volovat, Baseu, Jijia, Mosna, Elan, Oancea, Branesti si Chineja.

Raul Barlad, cel mai mare afluent de stanga al Siretului, are un bazin de receptie cu o suprafata de 7.220 km2. Bazinul are o altitudine medie de 211 m si o panta medie de 5‰. Bazinul superior prezinta o asimetrie accentuata a sistemului spre stanga, iar cursul inferior este cvasi - simetric. Raul Barlad aduna 144 de afluenti codificati cu o lungime totala de 2.639 km.

38

Ca o caracteristica a spatiului hidrografic Prut – Barlad, 80% din reteaua hidrografica este formata din cursuri nepermanente din care 60% sunt cursuri temporare (in cursul superior aparand fenomenul de secare datorita perioadelor fara precipitatii) si 18% sunt cursuri semipermanente, scurgerea inregistrandu-se numai in perioade cu precipitatii.

In bazinul hidrografic Prut-Barlad sunt 9 lacuri naturale, din care 7 in judetul Galati (Prutul Inferior) si 262 iazuri. Cele mai multe acumulari se regasesc in bazinul Prutului (225) pe raurile Baseu, Jijia, Bahlui si afluenti ai acestora. Numarul acumularilor este de 75, din care 49 sunt complexe si au ca folosinta principala protectia impotriva inundatiilor. Cea mai importanta acumulare din bazinul Prutului este Stanca-Costesti, cu un volum total de 1.400 mil mc.

4.1.3 Clima In Romania clima este controlata de Muntii Carpati. Aceasta variaza de la cea temperata in vest pana la cea continentala in est. Acest lucru se datoreaza asezarii si inaltimii muntilor Carpati, care actioneaza ca o bariera in calea vanturilor umede ce bat dinspre Atlantic limitandu-le influenta asupra zonelor vestice si centrale ale tarii. In plus Carpatii blocheaza si influenta continentala a Campiei Ruse. In partea de sud-est Marea Neagra ofera o clima mai blanda si mai umeda.

Tendintele climatice pe termen lung arata cum climatul e influentat de Oscilatie Nord-Atlantica (NAO). Cele mai mari precipitatii apar ori in Decembrie si Februarie ori in Ianuarie si Martie depinzand de indicele NAO.

Cu toate acestea, impactul ONA va varia in toata Romania, cu unii autori declarand ca nu exista nici un impact in Podisul Moldovei, unde sunt situate cea mai mare parte a bazinelor evaluate in acest studiu.

Clima din bazinul hidrografic Prut- Barlad este controlata de prezenta campiei ruse si a maselor de aer est-continentale ce determina ierni reci cu vanturi uscate si puternice si veri, fie cu ploi abundente, fie cu seceta. Factorii climatici principali pot fi rezumati astfel:

In Podisul Moldovei cea mai mare parte a precipitatiilor se produce primavara tarziu si mai mult de 60% din totalul anual apare din aprilie pana in octombrie, cu un maxim in iunie si un minim in luna februarie, in regiunile de nord si centru ale platoului si in luna martie in zona de sud;

Temperaturi medii anuale de 9°C in bazinul Prutului si de 9.5°C in bazinul Barladului;

Precipitatii medii de 550 mm pe an in bazinul Prutului si de 520 mm pe an in bazinul Barladului. Cu toate acestea exista o variatie insemnata in bazinul Barladului cu 600 mm pe an in nord descrescand pana la 400 mm pe an in sud;

Umiditate relativa intre 75 si 80%;

Vanturile predominante bat din nord si nord-vest.

Datele climatice indica faptul ca regimul de inundatii al regiunii este controlat de apa rezultata din topirea zapezii si a acumularilor de gheata din timpul primaverii si, in unii ani, de ploile abundente pe timp de vara. Prin urmare majoritatea inundatiilor au loc in perioada dintre primavara tarzie si toamna timpurie, dar in unii ani nu se manifesta inundatii in timpul verii si seceta persista incepand cu primavara tarzie. Anii ploiosi si cei secetosi tind sa vina in succesiuni deoarece sunt controlati de catre variabilitatea atmosferica la scara larga a ONA. Inundatiile ce au avut loc in ultimii anii pot fi considerate drept rezultate al acestor veri ploioase

39

amintite. Astfel inundatiile ce au avut loc pe cursul Prutului superior in vara anului 2008 si in cele din 2006 si 2007 ar putea fi considerate un exemplu tipic al regimului de inundatii.

Schimbari climatice Desi au fost facute anumite cercetari referitoare la implicatiile schimbarii climatice in clima Romaniei exista totusi mai multe semne de intrebare decat de exemplu in Marea Britanie.

Asteptari ale schimbarilor climatice in cadrul studiului sunt variate si studii separate noteaza doua optiuni posibile:

Optiunea 1: ca precipitatiile viitoare sa devina mai intense in zona latitudinilor medii si ca atare vor aparea modificari la regimul de inundatii;

Optiunea 2: ca precipitatiile sa devina mai intense si ca urmare sa creeze mai multe cazuri de inundatii si daune mai mari.

S-au facut cercetari limitate in ce priveste alti factori de control, cum ar fi influenta Marii Negre in aceasta regiune. Datorita acestei confuzii intre asteptari nu a fost posibil pentru a evalua si, prin urmare, include implicatiile schimbarilorr climatice si a impactului acestora asupra regimului de inundatii.

4.1.4 Topografie si geologie Regiunea este deluroasa din loc in loc, insa nu este muntoasa. Este situata intre

regiunile montane mai mari care au fost formate de activitatea tectonica si glaciala;

Geologia de suprafata este dominata de loess: un depozit glaciar consolidat de loess cu continut variabil de argila format la retragerea ghetarilor;

In unele locuri benzile de argila sustin straturi mai grosiere iar acestea sunt foarte predispuse la alunecare, in special cand sunt afectate de eroziunea raurilor;

Pantele multor afluenti din sectorul superior sunt foarte abrupte. In aceste zone este foarte raspandita eroziunea solului;

Afluentii din sectorul superior sunt deci caracterizati de o combinatie de pante abrupte, straturi de argila-loess, straturi grosiere si eroziuni puternice. Aceste caracteristici fizice, impreuna cu ploi de mare intensitate, conduc la inundatii fulger pe afluentii din sectorul superior;

Prin contrast, raurile principale au tendinta sa formeze platouri interfluviale cu vai largi si plate;

Exista o deosebire semnificativa intre afluentii din bazinele Prut si Barlad;

Panta longitudinala a bazinului Prut este mult mai redusa decat a bazinului Barlad;

Afluentii Prutului superior, in special bazinul Jijia, sunt intr-o zona mai joasa decat cei ai bazinului Barlad chiar daca cel din urma este mai aproape de Dunare;

Confluenta raurilor Jijia, Prut si Bahlui este o formatiune complexa caracterizata de meandre largi. Acestea reflecta gradientii foate mici si vaile plate si largi. In unele locuri Jijia si Bahluiul au fost derivati in raul Prut;

Prin contrast, bazinul Barlad ofera pante abrupte si vai inguste. Raul Barlad se varsa in raul Siret in aval de Tecuci;

40

Cele doua confluente majore, ale Jijiei si Bahluiului cu Prutul si ale Barladului cu Siretul, alcatuiesc o structura bidimensionala complexa. Ambele confluente sunt campii inundabile largi si plate.

4.1.5 Geomorfologie Folosintele terenului au accelerat eroziunea solului, care este estimata la aproximativ 1000 de tone pe kilometru patrat pe an in bazinele hidrografice Barlad si Jijia. Totusi, marile lacuri de acumulare din amonte au captat mare parte din aceste sedimente, reducand aluviunile din aval si incurajand eroziunea ulterioara a malurilor vulnerabile ale raului. Sedimentele retinute in lacurile de acumulare au redus considerabil capacitatea acestora, totusi, lacurile de acumulare principale cu rol de atenuare inca mai reusesc sa cuprinda majoritatea viiturilor in bazinele lor.

In afara acestor lacuri de acumulare, folosintele terenurilor si schimbarile antropice au redus ulterior stocarea limitata de apa disponibila si au agravat gradul de scurgere rezultat in urma caderilor masive de precipitatii. Aceste procese continua si fara o schimbare in politica de utilizare a terenurilor, ne putem astepta la o crestere a debitelor maxime si la o reducere a debitelor scazute.

Aceste impacturi geomorfologice vor ameninta, de asemenea, obtinerea unei stari ecologice bune in conformitate cu Directiva-cadru privind apa pana la data tinta de 2015, considerand conditia geomorfologica unul din parametrii de evaluare. In timp ce se acorda fonduri pentru cursuri de apa puternic modificate (care necesita obtinerea unui potential ecologic bun), dezechilibrul eroziunii si sedimentarea sunt larg raspandite in bazinul Prut-Barlad si o clasificare a solurilor puternic modificate este putin probabil sa fie acceptabila.

4.1.6 Proiecte de management al inundatiilor in zona studiata

Proiecte desfasurate in ultimii 3 ani Apararea de inundatii a cartierului Manta Rosie din municipiul Iasi, judetul Iasi

Manta Rosie district flood protection, from Iasi city, Iasi County

Consolidare mal rau Sitna, jud. Botosani

River bank consolidation on Sitna river, Botosani County

Regularizare si indiguire rau Jijia in zona localitatii Golaesti, jud. Iasi

Chanel conveyance and embankments on Jijia river, near Golaesti locality, Iasi County

Regularizare si indiguire rau Jijia pod Carniceni-confluenta cu raul Prut, jud. Iasi

Chanel conveyance and embankments on Jijia river, Carniceni bridge – confluence with Prut river, Iasi County

Regularizare Valea Boului, judetul Galati Chanel conveyance on Valea Boului river, Galati County

Proiecte curente/in desfasurare Amenajare rau Jijia pentru combaterea inundatiilor in judetele Botosani si Iasi

Hydrotechnical works on Jijia river, to control flooding in Botosani and Iasi counties.

41

Amenajare rau Jijia in zona Tiganasi, jud. Iasi Hydrotechnical works on Jijia river, in Tiganasi area, Iasi County

Aducerea la clasa de importanta corespunzatoare a lucrarilor de indiguire pe raul Prut in zona Carja, judetul Vaslui

Bring the embankment works on to the importance class correspondent with the protected objectives on Prut river, in Carja area, Vaslui County

Aparare impotriva inundatiilor a localitatilor Solesti-Vaslui-Secuia, judetul Vaslui

Protection against floods for Solesti-Vaslui-Secuia localities, Vaslui County

Lucrari de aparare de mal rau Barlad aval pod Crasna

River side protection on Barlad river, downstream Crasna bridge

Regularizare rau Vamasoaia, jud. Iasi Chanel conveyance on Vamasoaia river, Iasi County

Indiguire rau Prut la Dranceni, jud. Vaslui – Lucrari de consolidari de mal

Embankments on Prut river, in Dranceni – River bank consolidation

Indiguire rau Prut in sectorul Albita-Falciu, jud. Vaslui

Embankments on Prut river, between Albita and Falciu, Vaslui County

Amenajare rau Tecucel pentru apararea de inundatii a municipiului Tecuci, jud. Galati

Hydrotechnical works on Tecucel river, to protect Tecuci city against floods, Galati County

Consolidare de mal rau Prut in zona localitatii Horodistea, jud. Botosani

River bank consolidation on Prut river, near Horodistea locality, Botosani County

Indiguire rau Prut pe sectorul Bratesu de Jos, jud. Galati

Embankments on Prut river, on Bratesu de Jos sector, Galati county

Consolidare de mal rau Prut in zona Baranca, jud. Botosani

River bank consolidation on Prut river, in Baranca area, Botosani county

Suprainaltare dig mal stang rau Jijia, amonte confluenta cu raul Prut, jud. Iasi

Embankment lifting on Jijia left river bank, upstream confluence with Prut river, Iasi County

Suprainaltare dig mal drept rau Prut in zona Sculeni si km. 70+200-77+600, jud. Iasi

Embankments lifting on Prut right river bank, near Sculeni area km 70+200-77+600, Iasi county

Amenajare rau Prut in zona localitatii Petresti, jud. Iasi

Hydrotechnical works on Prut river, near Petresti locality, Iasi County

Punerea in siguranta a acumularii Mileanca, pe raul Podriga, jud. Botosani

Rehabilitation to ensure safety of Mileanca reservoir, on Podriga river, Botosani county

Punerea in siguranta a acumularii Negreni si a acumularii Cal Alb, jud. Botosani

Rehabilitation to ensure safety of Negreni and Calu Alb reservoirs, Botosani County

Punerea in siguranta a NH Munteni si a lucrarilor de aparare din zona, jud. Galati

Rehabilitation to ensure safety of Munteni hidrotechnical node and protection works in the area, Galati County

42

Punerea in siguranta a acumularii Tansa Belcesti, jud. Iasi

Rehabilitation to ensure safety of Tansa Belcesti reservoir, Iasi County

Punerea in siguranta a acumularii Rapa Albastra, jud. Vaslui

Rehabilitation to ensure safety of Rapa Albastra reservoir, Vaslui County

Consolidare de mal rau Prut aval de acumularea Stanca, jud. Botosani

River bank consolidation on Prut river, downstream Stanca reservoir, Botosani County

Punerea in siguranta a acumularilor din BH Racova (Trohan, Pungesti, Puscasi), jud. Vaslui

Rehabilitation to ensure safety of Racova catchment’s reservoirs (Trohan, Pungesti, Puscasi), Vaslui County

Punerea in siguranta a acumularii Pereschiv, pe raul Pereschiv, jud. Bacau

Rehabilitation to ensure safety of Pereschiv reservoir, on Pereschiv river, Bacau county

4.2 Contextul socio-economic

4.2.1 Principalele caracteristici sociale, economice si demografice din Romania In conformitate cu recensamantul din 2002, Romania are o populatie de 21.698.000 de locuitori dintre care romani sunt in proportie de 89,5% din populatie.

Bucurestiul este capitala si orasul cel mai mare al Romaniei. La recensamantul din anul 2002, populatia Bucurestiului era de peste 1,9 milioane de locuitori.

In Romania mai sunt inca 5 orase cu o populatie in jur de 300,000, care sunt incluse de asemenea in topul celor mai populate 100 de orase din UE: Iasi, Cluj-Napoca, Timisoara, Constanta, si Craiova.

PIB-ul este in jur de $264 miliarde iar PIB-ul pe cap de locuitor (PPP) estimat pentru anul 2008 este de aproximativ 12.285$. Romania este considerata o tara cu o economie mediu dezvoltata si este membra a Uniunii Europene din 1 Ianuarie 2007.

Totusi, incepand cu anul 2000, economia Romaniei a fost transformata intr-o economie cu stabilitate macro-economica relativa, caracterizata prin dezvoltare, somaj scazut si inflatie in declin. In anul 2006, in conformitate cu Biroul Roman de Statistica, cresterea PIB-ului a fost inregistrata la 7,7%, una din ratele cele mai ridicate din Europa.

Datorita localizarii sale, Romania reprezinta o rascruce majora pentru schimbul economic international din Europa.

4.2.2 Principalele caracteristici sociale, economice si demografice din zona studiata Din punct de vedere administrativ, spatiul hidrografic Prut-Barlad ocupa aproape integral judetele: Botosani, Iasi, Vaslui si Galati si partial judetele: Neamt, Bacau si Vrancea.

43

Figura 4-1: Bazinul hidrografic Prut-Barlad

4.2.3 Economia in zona studiata Economia judetului Botosani se bazeaza pe agricultura. Principalele ramuri industriale sunt: industria textile, industria alimentara, industria electrotehnica, industria sticlei si a portelanului. La Stanca-Costesti functioneaza una dintre cele mai mari hidrocentrale din Romania.

Datorita reliefului, si judetul Iasi se bazeaza pe agricultura. Industria este concentrata in marile orase. Principalele ramuri industriale sunt: industria de software, industria chimica, industria farmaceutica, industria metalurgica, industria textila, industria alimentara.

Judetul Vaslui a fost puternic industrializat in perioada comunista si detinea cel mai mare complex industrial pana in anii '90 cand fabricile au inceput sa dea faliment. Astazi economia este bazata pe agricultura, iar restul ramurilor sunt concentrate in mediul urban. Principalele ramuri industriale ale judetului sunt: industria mecanica, industria chimica, industria alimentara, industria textila.

44

In judetul Galati, datorita conditiilor naturale populatia rurala se ocupa cu agricultura si pescuitul. Principalele industrii ale judetului sunt: industria metalurgica - 55% din productia nationala de otel, industria alimentara, industria textila, industria constructoare de nave.

Asa cum se vede mai sus, vectorii economici din bazin sunt in mare masura agricoli. Cu toate acestea, dezvoltarea comerciala se manifesta rapid.

4.2.4 Demografie Populatia din aceasta zona este de cca. 2,196 milioane (din care 1.215.487 locuitori in b.h. Prut). Densitatea populatiei este de cca. 112 loc/km2.

Nr. crt. Judetul Populatia (locuitori) % din populatia totala pe b.h.

1 Botosani 414042 18,85

2 Iasi 692546 31,53

3 Vaslui 455.55 20,74

4 Neamt 13.566 0,62

5 Bacau 7481 0,34

6 Vrancea 920 0,04

7 Galati 612.485 27,88

Total 2.196.590 100

Tabel 4-1: Caracteristicile demografice ale teritoriului in spatiul hidrografic Prut-Barlad (Sursa: Planul de Management al Spatiului Hidrografic Prut-Barlad)

In mediul urban traiesc mai mult de 1,04 mil. locuitori rezidenti in 15 orase: Botosani, Dorohoi, Darabani, Saveni, Iasi, Harlau, Targu Frumos, Husi, Galati, Beresti, Targul Bujor, Vaslui, Barlad, Negresti si Tecuci.

In mediul rural, in cele 1360 de sate din spatiul hidrografic Prut-Barlad locuieste aproximativ 52% din populatie.

4.2.5 Principale asezari omenesti din zona studiata Principalele centre de populatie includ orase cum ar fi Iasi, Vaslui si Botosani. Orasele mai mici si comunitatile rurale inseamna aproape doua treimi din populatie.

Iasi este cel mai mare oras din zona studiata fiind un puternic centru industrial si totodata unul dintre cele mai importante centre universitare, de cultura, arta, traditie si spiritualitate din Romania. A fost vreme de secole capitala Moldovei.

Botosani si Vaslui sunt vechi centre comerciale si agricole, aceste orase au fost martori ai unor importante evenimente istorice si loc de origine pentru artisti, scriitori si muzicieni romani celebri. In prezent Botosani si Vaslui sunt centre importante pentru dezvoltarea regionala, in ceea ce priveste industria textila si prelucratoare.

45

Clasificarea oraselor mici si mari din cadrul zonei studiate poate fi identificata prin folosirea informatiilor legate de densitatea medie a populatiei. Statisticile Nationale Romanesti au fost folosite pentru a compara asezarile de tipuri diferite. Tabelul 4.2 prezinta tendinta generala.

Categoria asezarii Densitatea populatiei

( pop. per Ha ) Exemplu de oras/asezare

Asezare majora > 10 Piatra Neamt, Roman, Iasi, Bacau, Onesti, Botosani, Galati, Barlad, Vaslui, Focsani

Asezare minora 10 > si > 1 Targu Neamt, Roznov, Pascani, Targu Frumos, Moinesti, Buhusi, Dorohoi, Tecuci, Husi, Negresti, Adjud

Asezare rurala 1 > Alte asezari rurale

Tabel 4-2: Principalele asezari omenesti din cadrul zonei studiate

Aproximativ jumatate din totalul populatiei locuieste in asezarile definite drept majore si minore iar restul populatiei locuieste in comunitatile rurale concentrate in jurul zonelor cu productie agricola.

In orasele majore, cum au fost definite mai sus, aproximativ 80% din locuinte sunt apartmente, in cele minore acest procent scade pana la aproximativ 55%.

Comert Tabelul 4.3. prezinta numarul firmelor inregistrate in zona bazinului hidrografic si o aproximare a numarului de companii pe cap de locuitor in diferite tipuri de asezari.

Categorie Nr. firme Populatia in 2008 Nr. firmelor / 100 de locuitori

Asezare majora 49,342 1,034,323 4.77

Asezare minora 5,354 188,235 2.84

Asezare rurala 5,520 1,315,522 0.40

Tabel 4-3: Companii zona studiata

Nu au fost disponibile informatii precise referitoare la folosintele terenurilor de catre intreprinderile comerciale.

Folosinta terenului Studiul Corine Land Cover finalizat in 2000 imparte terenurile in tipurile: teren arabil si nearabil.

Datele relatate de localnici sugereaza ca dupa anul 1989 defrisarile au fost efectuate in regim extensiv, avand drept scop extinderea terenurilor arabile si terenurilor acoperite cu pasuni. In acest sens Raportul Inspectoratului Teritorial de Regim Silvic si Vanatoare Suceava, pentru

46

perioada 1990 – 2004, a inregistrat taieri rasate, doar in judetele Botosani si Iasi, in suprafata totala de 540 ha (5.400.000 mp).

Pentru un studiu coerent si detaliat al folosintei terenului in cadrul acestui Master Plan nu au fost disponibile date de detaliu ci numai date generice. Aceste date au fost corelate cu opiniile culese de consultati in tipul vizitelor de teren si cu informatiile fragmentate culese din surse publice.Anexa 10 prezinta distributia tipurilor de folosinta a terenului. Folosintele aratate in harta sunt extrase de pe ortofotoplanuri.

4.3 Inundatii istorice in bazinul Prut-Barlad Regimul inundatiilor in bazinul Prut - Barlad este caracterizat, pe scurt, de inundatii de mare intensitate in majoritatea raurilor din sectoarele superioare. Aceste rauri sunt deseori efemere - seci in timpul lunilor calde de vara si cu apa in timpul iernii. In raurile de la ses inundatiile sunt mult mai prelungite.

Ploile scurte si de mare intensitate cuplate cu infiltratii reduse pe bazine conduc la inundatii fulger in zonele din amonte. Schimbarea modelelor de folosinta a terenului in ultimii 15 – 20 de ani au crescut frecventa si gravitatea inundatiilor in bazin.

Limitele inundatiilor istorice pentru bazinul Prut-Barlad sunt prezentate in Anexa 6.

4.3.1 Inundatii istorice A fost facuta analiza inundatiilor istorice pentru perioada 1953 – 2006 iar cuvintele-cheie, cele cu frecvente de aparitie sau mai mari cu 50 ani, sunt prezentate in tabelul de mai jos:

Statia hidrometrica

Rau 1969 1971 1979 1980 1987 1998

Botosani Sitna 127 11

Dorohoi Jija 51

Podu Iloaiei 2 Bahlui 70

Stefanesti Baseu 177

Todireni 1 Jija 119

Nicolae Balcescu Miletin 74

Iasi 4 Nicolina 56

Drislea Drislea 161

Padureni Buhai 118

Tabel 4-4: Frecventa celor mai mari 10% evenimente inregistrate (ani).

Desi nu a existat un numar semnificativ de inundatii mari in perioada 1953-2006, cea mai mare parte a evenimentelor observate au avut loc pe afluentii Prutului Superior.

In timpul studiului, in iulie 2008, au fost inundatii severe in partea superioara a bazinului raului Prut, de la frontiera cu Ucraina pana la acumularea Stanca. Fluxul de date inregistrate pentru

47

acest eveniment nu a fost pus la dispozitie, dar imaginile prin satelit pentru unele din extinderile inundatiilor din luna iulie 2008 au fost comandate de catre Administratia Nationala de Meteorologie si Agentia Spatiala Romana si sunt disponibile on-line. Imaginile arata ca suprafete mari au fost inundate in zona Radauti-Prut, majoritatea fiind in zonele arabile si de pasuni, limitand astfel distrugerea zonelor urbane. Din moment ce datele observate nu au fost puse la dispozitie pentru a fi incluse in acest studiu, frecventa de aparitie si, prin urmare, gravitatea acestui eveniment nu pot fi comparate cu inregistrarile istorice.

4.3.2 Analiza riscului inundatiilor istorice Pentru ca au putut fi intreprinse doar analize limitate in cadrul constrangerilor de date temporale si spatiale a fost intreprinsa o evaluare a inregistrarilor privind precipitatiile la doua statii. Aceste statii (Harlau si Iasi) au fost selectate pentru ca au fost considerate a fi cele mai reprezentative, din cauza diferentelor de locatie si altitudine. Astfel ar putea fi de asteptat ca o comparatie a acestor statii sa ofere o reprezentare a modificarilor care apar in toata zona centrala a zonei de studiu prin punerea in aplicare a celei mai potrivite metode.

Diferentele in ceea ce priveste locatia sunt ca Harlau este la limita de vest a bazinului in timp ce Iasi este spre granita de est, separate de o distanta de aproximativ 60 km. Exista o diferenta de altitudine de 105 m Iasi fiind situat pe teren jos (aproximativ 39m) iar Harlau este situat la o altitudine mai mare (aproximativ 144m).

Diferentele intre mediile de precipitatii ale acestor statii hidrometrice sunt ilustrate in figura 4-2 si descrise mai jos. In timp ce modelul pentru precipitatiile medii este similar in distributie si marime, exista deosebiri cu principalele diferente care apar in luna mai. Aceste diferente pot fi rezumate prin precipitatii medii lunare totale diferind prin 6 mm cu exceptia lunii mai cand Iasi primeste 103 mm, comparativ cu 90 mm, la Harlau.

Figura 4-2: Modele de precipitatii 1970-1993 (Sursa: Institutul National de Meteorologie din Romania)

0

20

40

60

80

100

120

140

160

0 2 4 6 8 10 12

Month

Rai

nfal

l Dep

th [m

m]

Harlau Average Iasi Average Harlau Maximum Iasi Maximum

48

Exista mai multe diferente substantiale intre statii din punct de vedere al precipitatiilor maxime in 24 ore, care spre deosebire de media precipitatiilor nu prezinta modele similare. In timpul lunilor de vara exista diferente de 16 mm - 26 mm intre evenimentele maxime. In schimb, dupa august, precipitatiile in Harlau devin mai asemanatoare ca model cu cele din Iasi.

Analiza arata ca exista un mare potential pentru evenimente intense de scurta durata la Iasi, cum ar fi intre iunie si septembrie pentru perioada 1970-1993 cand precipitatiile maxime in 24 ore au fost de peste 100 mm. Cel mai mare dintre aceste evenimente a fost 136,7 mm inregistrat in august 1970; acest unic eveniment reprezinta 88% din media precipitatiilor din august pentru acest post hidrometric.

4.3.3 Mecanismul inundatiilor Inundatiile sunt cauzate in principal de:

Inundatii fulger de pe versanti ce afecteaza comunitatile vulnerabile;

Inundatii prelungite la confluenta Prutului, Bahluiului si Jijiei datorita efectului de baltire in aceste zone depresionare;

Inundatii rapide la confluenta Barladului, Siretului si Tecucelului datorate scurgerilor rapide si a modelului complex al terenului;

Sistemele urbane de canalizare au capacitate insuficienta de colectare si evacuare a apelor in rauri datorita nivelurilor ridicat al acestora;

Precipitatii puternice directe pe orase si sate.

Folosintele terenurilor si inundatiile Folosinta terenului a afectat foarte mult viteza si volumul scurgerii apei de suprafata care conduce la inundatii fulger. Acest Master Plan sustine ca modificarile aduse in gestionarea terenurilor va avea cel mai mare impact asupra reducerii riscurilor la inundatii, in toata zona de studiu.

Eroziunea solului are o contributie majora la generarea inundatiilor fulger in zona de studiu. Suprafete mari de teren au fost puternic erodate printr-o combinatie de procese: umane, eoliene, araturi, pasunare si hidrologice. Solurile in aceste zone trebuie sa fie stabilizate si revegetate, pentru a reduce inundatiile fulger si pentru prevenirea eroziunii solului la scara larga.

Practicile de pasunat conduc la reducerea acoperirii cu vegetatie si la eroziune pe scara larga. Acestea, la randul lor, duc la cresterea riscului de inundatii pe zona studiata. Imbunatatirea practicilor de pasunat sunt recomandate pentru a proteja solurile fragile si preveni aparitia altor zone de eroziune. Solurile fragile ar trebui sa fie scoase din zona pasunata si revegetate.

Practicile agricole – araturile - duc la scurgeri rapide de apa de suprafata si la eroziuni. Aratura perpendicular pe panta creeaza fagase pentru apa. Aceasta conduce la rate ridicate ale raspunsului precipitatii - scurgere si eroziune crescuta. Aratura pe curbele de nivel impiedica sa se intample acest lucru si incurajeaza infiltrarea apei in sol.

Arealul impadurit acopera, inca, suprafete importante in unele zone ale bazinului. Lipsa suprafetelor ocupate de padure, in special in zonele de obarsie ale retelei hidrografice, face ca regimul hidric al zonelor respective sa fie dereglat, retentia precipitatiilor de catre vegetatia ierbacee existenta sa fie necorespunzatoare, iar scurgerea pe versanti a precipitatiilor din ploi si

49

din topirea zapezii sa se faca torential, ceea ce conduce la eroziuni de suprafata si de adancime si la aparitia formatiunilor torentiale care transporta aluviuni si flotanti in emisari. In acest fel influenta pozitiva a padurii s-a redus foarte mult in ultima vreme.

4.3.4 Daunele inundatiilor istorice O analiza a daunelor produse la inundatii in timpul evenimentelor din 2005, 2006 si 2007 sugereaza defalcarea de mai jos. Valoarea totala a daunelor a fost de 182,7 milioane RON. Din acest total, 38% si 42% au fost legate de structurile domestice, respectiv de transport.

Aceste date au fost extrase dintr-un audit general cu privire la fenomenele meteorologice petrecute in timpul anilor de mai sus. Se pare ca nu au fost documentate pierderi comerciale specifice.

Figura 4-3: Analiza daunelor la inundatii in anii 2005, 2006 si 2007

Este de remarcat faptul ca daunele de mai sus s-au produs intr-o perioada considerata a fi cu cel mai grav impact al inundatiilor de la evenimentele din 1970. Cele ce urmeaza sunt prezentate ca o imagine de ansamblu a consecintelor importante ale inundatiilor precedente:

1970 (sursa: Wikipedia)

combinatie de vant, topirea zapezii si valuri de caldura intre 12 mai si mijlocul lunii iunie;

209 de morti, 41000 de case avariate, 1000000 de acri de teren arabil inundate;

100000 animale inecate;

146 de fabrici au oprit productia si 400 de km de drumuri necesita reparatii;

37 din 39 judete afectate;

Electrical Networks0%

Hydrotechnical Constructions9%

Shallow Wells0%

Water supply network0%

Agricultural Land8%

Other Damages0%

Dead Animals0%

Loss of Life0%

Dead Birds (domesticated)0%

Damage to Houses (non-separated damages)

34%

Other Domestic Structures0%

Area of Other Domestic Structures

(in Ha)0%

Damaged3%

Destroyed1%

Social Objectives(schools, churches, etc)

2%

Economic Objectives(Maybe combine with Social)

0%

Large and Small Bridges8%

National/European Roads(Major)

0%

County Roads (Major)

2%District Roads

(Minor) km6%

Streets (Minor)

0%

Forest Roads (Minor)

0%

Bridges and Roads (non-separated damages)

25%

Railway and Other Transport1%

50

pagube estimate intre 500 mil. si 1 miliard de dolari.

2005 (susa: Wikipedia)

31 morti;

pagube estimate la aproximativ 1,5 miliarde euro;

1473 oameni evacuati din Iasi, Suceava, Botosani in 16 august;

2005 (susa: DAP Iasi, Rapoarte de sinteza pentru bazinele hidrografice Prut-Barlad)

1 victima;

pagube estimate la aproximativ 13,4 milioane lei;

5563 ha terenuri agricole inundate;

59,7 km de drumuri si 12 poduri avariate;

88 case distruse/avariate.

2006 (sursa: Wikipedia)

848 de case distruse;

inundari controlate ale terenurilor agricole nefolosite;

400 km de drumuri si 20 de poduri avariate;

Cedari ale digurilor de-a lungul Dunarii, in partea de sud a Romaniei;

Pana la 20 aprilie - 300 de case distruse si 150 de sate / orase direct afectate;

2006 (sursa: DAP Iasi, Rapoarte de sinteza pentru bazinele hidrografice Prut-Barlad)

2119 ha terenuri agricole inundate; ;

238,72 km de drumuri si 56 de poduri avariate;

92 de case distruse/avariate;

pagube estimate la 13,9 milioane lei

2007 (sursa: DAP Iasi, Rapoarte de sinteza pentru bazinele hidrografice Prut-Barlad)

4 victime;

8512 ha de terenuri agricoleinundate;

312,6 km de drumuri si 68 poduri avariate;

2321 case distruse/avariate;

pagube estimate la 155,4 milioane lei;

Observatorul de Inundatii Dartmouth ofera o gama de instrumente care arata locatiile inundate din 1985 incoace. Urmatoarele link-uri HTML si gif sunt interactive si, prin urmare, nu pot fi incluse in acest raport, dar sunt puternic recomandate pentru revizuire, in paralel cu prezentul raport.

Vedere globala

http://www.dartmouth.edu/~floods/Archives/GlobalArchiveMap.html

51

http://www.dartmouth.edu/~floods/Archives/GlobalFloods1985-2007.gif

Specific pentru Europa

http://www.dartmouth.edu/~floods/Archives/Europe1985-2007.gif

Harti ale inundatiilor de la inceputul anului 2000

http://www.dartmouth.edu/~floods/2005109.html

Observatorul inundatiilor Dartmouth ofera o lista a evenimentelor de mai sus in forma tabelara:

http://www.dartmouth.edu/~floods/Archives/2008.xml

Proiectul Drace (http://drace-project.org/index.php/map/romania) ofera urmatoarele:

Figura 4-4: Distributia daunelor istorice in Romania

Figura de mai sus indica faptul ca numarul evenimentelor naturale periculoase a crescut de la 2 - 3 la aproximativ 25 pe an in ultimii 20 de ani. Graficul de mai sus, stanga, indica faptul ca inundatiile sunt cele mai importante, ponderea evenimentelor legate de inundatii reprezinta aproximativ 41%. Proiectul Drace subliniaza in special:

"Inundatiile au afectat cea mai mare parte a populatiei, cu cea mai mare pierdere economica (3269,3 milioane de dolari SUA). Dezastrele hidrometeorologice au crescut constant, cu un

numar crescut de evenimente si victime (inclusiv decese si vatamari), in special dupa 1993. In perioada 2004-2006 au fost inregistrate 24 pericole hidrometeorologice in tara."

52

4.3.5 Exemple de inundatii si daune istorice

Pragusirea podurilor

Energia mecanica mare din cauza prezentei digurilor de control a debitului si culeelor podurilor duce la eroziunea albiei, destabilizarea culeelor si, eventual ruperea podurilor.

53

Inundatii la Tecuci in 2007

Scurgeri putin adanci dar rapide intre surse de inundare sau inundari ale zonelor joase

Adancime medie peste malurile raului aproape de albia principala

Ape adanci si cu miscare lenta in zonele joase

54

4.3.6 Evaluarea datelor referitoare la daune Date oferite de un raport comun al MMDD si Apele Romane la inundatiile din 2005, 2006 si 2007 au evidentiat urmatoarele daune:

Receptor Numar de daune evaluate

Daune medii unitare (RON) (toate evenimentele si toate locatiile)

Mean Unit Damage (RON) intre locatii/evenimente separate

Comentarii

Poduri mari si mici 137 buc. 132.810/pod 169.045/pod 32 buc. in Tecuci fara daune evaluate

Drumuri nationale si europene

1,11km Evaluare imposibila intrucat costurile nu au fost separate suficient

Numai Berheci si Tecuci

Drumuri judetene 50,1km 88.952/km 89.403/km

Drumuri comunale 291,03km 43.949/km 91.439/km Drumuri cu daune evaluate incluse numai in daunele unitare

Strazi (minore) 28,7km 49.811/km n/a Numai Prut, Jijia si Tecuci. Berheci nu a fost evaluat

Drumuri forestiere Nici o dauna evaluata

Teren agricol 16.726 ha 850/ha 758/ha

Retele de alimentare cu apa

1,35 ha 148.148/km n/a

Fantani 355 buc. 1.248/fantana 1.044/fantana 4 locatii

Structuri hidrotehnice

47 buc. 340.254/unitate 447.682/unitate

Retele electrice 4 buc. 178.850 n/a 4 locatii

Alte daune 48.380.516 Daune totale in Tutova, Berheci, Tecuci si Barlad

Trebuie remarcat faptul ca informatiile furnizate la trei ani de la daunele inundatiilor (2005, 2006 si 2007) se refera in mod semnificativ la mai multe date pentru infrastructura rutiera decat cele prelucrate mai sus. Cu toate acestea, aceste date au fost prezentate in mod frecvent impreuna

55

adica "daune la 1 km de drumuri si 2 poduri mici", cu o valoare cumulata. Dezmembrarea a fost dificila si, ca atare, datele deja separate au fost favorizate datorita sigurantei si increderii mai mari.

4.4 Analiza lucrarilor existente de protectie impotriva inundatiilor Politica istorica pentru managementul riscului la inundatii pare sa fi fost foarte activa cu lucrari de aparare impotriva inundatiilor, cum ar fi diguri si structuri construite pentru atenuare acolo unde au fost observate riscuri la inundatii.

Indreptarea raurilor si regularizarea sunt extinse pe intreg teritoriul bazinului si foarte putine cursuri naturale de apa raman neschimbate.

Intretinerea lucrarilor de aparare impotriva inundatiilor, cum ar fi digurile de pamant, este limitata, iar starea generala este aceea de soluri friabile cu invazie de vegetatie care lasa lucrarile de aparare expuse la eroziuni, la niveluri mari ale apei si creste riscul de cedare.

Abordarea adoptata de Romania pentru a reduce daunele la inundatii este cunoscuta sub numele de "Prevenirea inundatiilor". Raurile sunt regularizate in partea din amonte folosind baraje si acumulari. Zonele inundabile de la ses sunt protejate cu ajutorul digurilor. Acest aranjament este proiectat pentru a proteja comunitatile impotriva inundatiilor, pentru a sprijini sistemele de irigare pentru agricultura si pentru a ajuta la furnizarea resurselor de apa necesare pentru municipalitati.

Structurile de mai sus sunt, in general, aplicate raurilor mai mari care se incadreaza in administrarea Apelor Romane. Afluentii mai mici pot avea unele lucrari de control al inundatiilor, in functie de situatia locala; altfel sunt lasati in stare naturala.

Intregul sistem este conceput in jurul analizei statistice a datelor extreme legate de nivelurile raului din perioadele anterioare, inregistrate la statiile hidrometrice. Sunt analizate debitele cele mai mari, dupa care se intocmesc prognoze legate de inundatiile extreme.

Structurile de protectie impotriva inundatiilor sunt proiectate astfel incat sa reziste inundatiilor amintite. In general, amenajarile pentru atenuarea inundatiilor, cum ar fi digurile, nu sunt proiectate pentru a fi depasite; mai degraba ele folosesc pentru a retine apele inundatiilor decat pentru reducerea riscului la inundatii.

4.4.1 Cartarea lucrarilor de aparare Toate lucrarile de aparare impotriva inundatiilor au fost cartate folosind urmatoarele surse de date:

Ortofotoplanuri;

Masuratori topografice;

Schite ale lucrarilor oferite de Apele Romane.

Anexa 6 arata hartile tuturor lucarilor.

4.4.2 Diguri – Analiza starii Anexa 9 arata starea lucrarii dupa masuratori pentru diguri. Este conceputa pentru a estima cum se vor comporta digurile sub diverse incarcari hidrostatice. A fost adoptata o metodologie

56

din Marea Britanie ce coreleaza starea digului cu probabilitatea de colaps sub diferite sarcini hidrostatice.

A fost adoptat un sistem din Marea Britanie pentru clasificarea conditiei, care clasifica starea digurilor in 5 categorii de la 1 (bine) la 5 (foarte slab). Anexa 9 arata sistemul de clasificare a starii.

Sistemul de clasificare este doar vizual. Nu este necesara o investigatie la fata locului. Apele Romane au fost consultate pe deplin in timpul pregatirii masurarii starii lucrarilor de aparare pentru a asocia cele mai adecvate grade de stare la toate lucrarile.

Cercetarile efectuate de catre Centrul de Cercetare Hidraulica la Wallingford in Marea Britanie pentru Guvernul Regatului Unit in cadrul proiectului RASP (Risk Assessment for Flood and Coastal Planning - Evaluarea riscurilor pentru planificari de inundatii si de coasta) prezinta o serie de curbe de "fragilitate" pentru diguri.

Curbele de fragilitate arata probabilitatea de aparitie a unei brese intr-un dig, sau acesta sa cedeze atunci cand este pus sub diferite incarcari hidrostatice de la apa de inundatii. Curbele de fragilitate arata probabilitatea de bresa si in cazul in care digul este depasit.

Curbele sunt bazate pe geometria digului, precum si starea de grad. Acestea leaga starea de grad cu probabilitatea de rupere.

Curbele sunt generate pentru mai multe tipuri diferite de diguri ca si constructie si stare. Cercetarea este pe larg aplicata in prezent in Marea Britanie. Un exemplu de curba de fragilitate pentru un dig cu o baza lata de 8 m este prezentat in Figura 4.5.

Figura 4-5: Curba de fragilitate pentru un dig de pamant lat de 8 m

(Nota CG - Condition Grade – “Stare de grad”. CG 4 = stare slaba. Soursa HR Wallingford)

57

In general, curbele de fragilitate arata urmatoarele probabilitati de rupere atunci cand apa ajunge in partea de sus a coronamentului:

Stare de grad Probabilitatea de rupere cand apa atinge nivelul coronamentului

1 0%

2 0%

3 0%

4 30%

5 100%

Tabel 4-5: Stare de grad si probabilitatea de rupere

Starea fizica a digurilor din zona studiata folosind metodologia descrisa este dupa cum urmeaza:

Judet Lungimea aproximativa a digurilor [km]

Grad mediu

IASI 229 3.77

VASLUI 483 3.20

GALATI 358 3.72

Tabel 4-6: Gradul mediu al digurilor

Analiza arata ca media digurilor in judetul Vaslui au o stare mai buna in comparatie cu digurile din alte judete. In medie, la Iasi si Galati, digurile existente prezinta un risc moderat de rupere (pana la 30%), ca urmare a starii tehnice.

Revizuirea conditiei lucrarilor arata ca multe din digurile adiacente raurilor sunt la stare de grade 3 sau 4 si sunt vulnerabile la urmatoarele forme de cedare:

Depasirea ar eroda rapid coronamentul si taluzul din spate al digului. Aceasta ar reduce in mod efectiv presiunea pasiva asupra digului ducand la colaps si rupere;

Natura granulara a materialelor din multe diguri permite apei sa patrunda prin dig si reduce stresul efectiv in sol. Acest lucru va reduce presiunea efectiva pasiva in cazul in care digul retine apa;

Forta taietoare laterala a momentului apei. Digurile ajuta la mentinerea energiei mecanice a apei din inundatii mai degraba decat sa o difuzeze. Ritmul si viteza apei din inundatii va taia suprafata digurilor, determinand o reducere a presiunii pasive efective si va conduce la rupere;

Materialele folosite pentru a construi digurile par sa fie locale. In mod obisnuit, aceasta va implica sedimentarea pe campia inundabila, mai degraba decat o

58

compozitie industriala / structurala. Este de remarcat faptul ca forta digurilor va fi redusa ca urmare a naturii friabile a acestui material.

Apele Romane adesea consolideaza digurile utilizand membrane de polietilena in timpul evenimentelor. Aceasta este o politica cu grad inalt de risc, care ar putea duce la cedari catastrofale daca:

Digurile nu sunt acoperite bine inainte de ajungerea undei de viitura;

Digurile sunt depasite.

Rezultatele analizei performantei desfasurate pentru digurile existente sunt prezentate in Sectiunea 4.8.3.

4.4.3 Acumulari – Analiza starii Integritatea structurala de rezervoare din bazin pare a fi perfecta. Un specialist britanic calificat pentru evaluarea barajelor a insotit consultantul pentru a vizita mai multe acumulari si a vorbit cu personalul Apelor Romane. Aceste controale confirma starea buna a constructie, de functionare, precum si regimurile de inspectie si intretinere.

Erodarea in zonele superioare ale bazinului datorita practicilor de gestionare a terenurilor determina o rata ridicata de colmatare a acumularilor. Cercetari existente estimeaza ca in bazinul Jijia se pierd prin eroziune circa 1000 de tone de sol fertil pe an. O mare parte din aceasta eroziune este captata de acumulari. Efectul acestei eroziunii asupra acumularilor cauzeaza:

Capacitate redusa de stocare pentru managementul resurselor de apa;

Cresteri ale costurilor de tratare a apei pentru a elimina solidele dizolvate totale acolo unde apa este utilizata pentru populatie;

Atenuare redusa pentru managementul inundatiilor.

Inspectiile vizuale la mai multe acumulari coroborate cu imagini de pe ortofotoplanuri confirma rate ridicate de sedimentare.

In general, barajele care apartin AN Apele Romane au o stare tehnica buna, care nu prezinta nici un pericol in functionare si, in special, in indeplinirea functiei de atenuare a inundatiilor in majoritatea lor, cu mici exceptii, daca sunt necesare lucrari de restaurare a elementelor partial avariate.

In cazul lacurilor cu valori ridicate de colmatare au fost facute propuneri de lucrari de curatenie a sedimentelor, la care se adauga acumularea in amonte, pentru a reduce gradul de colmatare al acumularilor existente.

Ar trebui notat ca retehnologizarea rezervorului implica mai multe lucrari nu doar inlaturarea malului, si ca inlaturarea malului ar trebui sa apara cand exista aceasta necesitate din punct de vedere structural si cand costul e justificat.

Studiul pentru evaluare a starii si performantei principalelor acumulari din zona de studiu este prezentat in Anexa 9.

4.4.4 Albiile raurilor – Analiza starii Morfologia naturala a raurilor a fost modificata prin:

59

Eroziunea solului in bazin datorita practicilor de gestionare a terenurilor si depuneri ulterioare in rauri;

Eroziuni ale albiei si malurilor care decurg din modelele de curgere schimbate cauzate de modificari ingineresti ale geometriei naturale a raului.

Geometria naturala a multor rauri la ses este modificata substantial fie direct, prin intermediul lucrarilor de inginerie, sau indirect, prin intermediul modelelor schimbate de eroziune si de depunere.

Rezultatele acestor schimbari forteaza cursul de apa schimband regimul hidrologic si geomorfologic care sunt in echilibru.

Consecintele acestei schimbari continui in morfologia naturala a raurilor sunt:

Eroziune treptata a malurilor si albiilor raurilor care conduc la colapsuri potentiale ale infrastructurii cheie cum ar fi poduri, drumuri si a comunitatilor;

Apar noi modele de inundatii care nu existau inainte ca parti ale raurilor sa cedeze expunand noi cai de inundatii.

Apele Romane gestioneaza unele din aceste mecanisme de eroziune prin lucrari de protectie impotriva eroziunii pe malurile unor rauri.

O mica protectie la eroziune este oferita de poduri pe raurile mari acolo unde malurile sunt gradual aparate de eroziune.

4.5 Analiza sistemelor existente de avertizare si de raspuns la inundatii

4.5.1 Structura managementului urgentelor la inundatii Sistemul national pentru situatii de urgenta cauzate de inundatii, evenimente meteorologice si accidente la constructii hidrotehnice este reprezentat la nivel national de catre Comitetul ministerial pentru situatii de urgenta din cadrul Ministerului Mediului sustinut de o structura tehnica – Centrul Operational pentru Situatii de Urgenta.

Coordonarea tehnica in timpul si dupa evenimente este oferita de catre structurile locale sau regionale ale Administratiei Nationale Apele Romane prin doua structuri diferite: Centre operationale pentru situatii de urgenta si Grupurile de suport tehnic.

Raspunsul de urgenta la inundatii in bazinul Prut-Barlad este coordonat tehnic de catre Directia Apelor Prut, una din cele 11 structuri teritoriale ale ANAR.

Toate institutiile subordonate Administratiei Nationale Apele Romane au un Centru Operational si Grup de suport tehnic creat in cadrul fiecarui Comitet judetean.

Grupul de suport tehnic pentru situatii de urgenta la inundatii cuprinde reprezentanti din toate domeniile implicate (managementul apei, agricultura, aparare, sanatate, alimentatie, transport, autoritati locale si judetene).

La nivel local institutiile relevante pentru situatii de urgenta la inundatii sunt:

Comitetul Judetean pentru Situatii de Urgenta (CJSU), gestionat de prefectul judetului si Comitetul Local pentru Situatii de Urgenta (CLSU), gestionat de catre primar;

60

Inspectoratul pentru Situatii de Urgenta (ISU) care este direct subordonat Inspectoratului General pentru Situatii de Urgenta (IGSU). Ambele institutii sunt administrate de catre Ministerul de Interne;

La nivel de judet ISU ocupa functia de secretar al CJSU.

Grupurile tehnice analizeaza situatiile, propun masuri de prevenire, de interventie, recuperare iar CJSU are autoritatea de a decide si aproba masurile ce urmeaza sa fie puse in practica.

ISU este responsabil pentru proiectarea si punerea in aplicare a "Planului de evacuare a populatiei" in conformitate cu Planul de aparare la inundatii conceput la nivel judetean. Planurile de aparare la inundatii prevad harti de inundabilitate bazate pe evenimente istorice.

In afara de aceasta fiecare proprietar de structura hidrotehnica este responsabil pentru proiectarea si revizuirea unui plan de avertizare - alarmare in caz de accidente previzibile.

In judetul Iasi, de exemplu, inundatiile sunt printre cei mai importanti factori de risc. Evenimentele majore nu apar foarte des, dar au consecinte si daune foarte grave. In plus, lucrarile existente de aparare la inundatii au tendinta de a proteja marile rauri si afluenti, dar lasa afluentii minori si orasele din apropiere fara protectie. Un sistem predictiv de avertizare a inundatiilor este, prin urmare, singura cale de a asigura un cost redus si metoda de realizare a reducerii daunelor survenite in aceste comunitati.

4.5.2 Avertizarile de inundatii Mesajele de avertizare si informatiile meteorologice sunt emise de catre Administratia Nationala de Meteorologie (ANM). Acestea sunt atentionari bazate pe radar ce avertizeaza asupra potentialului de precipitatii.

Mesajele de avertizare si informatiile hidrologice sunt emise de catre structurile teritoriale ale ANAR. Acestea sunt bazate pe manualul de masuratori ale statiilor hidrometrice in timpul inundatiilor. Cand nivelurile raurilor depasesc anumite praguri operatorul local al statiei hidrometrice va contacta sediul judetean prin telefon. Analiza inundatiilor istorice este corelata cu nivelurile de apa in amonte la statiile hidrometrice pentru stabilirea niveluri de alarmare si a timpilor de deplasare.

ISU primeste avertismente meteorologice de la Administratia Nationala de Meteorologie (ANM) sau de la IGSU prin intermediul prefectului judetului.

ISU primeste avertismente hidrologice de la Sediul DAP al Apelor Romane sau de la IGSU prin intermediul prefectului judetului. Fiecare mesaj de avertizare de inundatii contine detalii cheie cum ar fi extinderea inundatiilor si codul inundatiilor.

Mai multe proiecte sunt in curs de desfasurare sau au fost recent finalizate cu scopul de a actualiza si imbunatati capacitatea de anticipare si raspuns la situatii de urgenta generate de inundatii:

O revizuire si actualizare a retelei nationale hidrologice este programata sa fie finalizata in 2009. Acest program are ca scop utilizarea tehnologiilor si sistemelor actualizate de informare pentru a genera avertismente pentru inundatii fulger. Beneficiarii acestui proiect sunt INHGA si ANAR impreuna cu ANM.

Sistemul Meteorologic Informational Integrat (SIMIN) este un alt proiect care va avea un impact major asupra avertizarii inundatiilor. Recent terminat, sistemul

61

utilizeaza echipamente raspandite in intreaga tara pentru a oferi informatii in timp real cu privire la principalele evenimente meteorologice inclusiv prognoza precipitatiilor.

Proiectul WATMAN este in derulare si isi propune sa furnizeze un management integrat al apelor in toata Romania. La finalizare sistemul va utiliza datele obtinute in cele doua proiecte de mai sus.

Diagrama de mai jos prezinta calea curenta a informatiilor si deciziilor active la nivel national si aplicate in timpul evenimentelor de inundatii, meteorologice, accidente hidrotehnice (ruperi de baraje, cedare de diguri) si poluare accidentala:

62

Figura 4-6: Diagrama fluxului de informatii si decizii

63

4.5.3 Diseminarea avertizarilor de inundatii Principala sarcina a ISU este de a disemina atentionari catre toate autoritatile locale identificate in zona de inundatii.

La nivel local, in conformitate cu decizia CLSU, serviciile comunitare de voluntariat pentru situatii de urgenta sunt responsabile pentru diseminarea mesajelor de avertizare catre persoanele afectate in orase si sate folosind: alarme, alarmele masinilor de politie, clopotele bisericilor sau anuntare din usa in usa.

Pentru imbunatatirea sistemului de avertizare a inundatiilor si de difuzare exista pasi, cum ar fi: alarme alectrice plasate in sate - activat de la Centrul judetean operational (din cauza bugetului redus exista doar cateva); o noua structura institutionala CJCCI (Comitetul Judetean pentru Conducerea si Coordonarea Interventiilor).

4.5.4 Gestionarea raspunsului la situatii de urgenta generate de inundatii Cele mai multe probleme sunt rezultatul inundatiilor fulger pe afluentii superiori. Aceste cursuri de apa minore (de obicei mai mici de 5 km) sunt gestionate de catre autoritatile locale. De obicei raurile minore nu au structuri de aparare. Este de remarcat faptul ca acest lucru este justificat pentru ca pretul furnizarii de lucrari de aparare formale impotriva inundatiilor prin diguri nu ar fi posibil sau accesibil. O metoda mai adecvata de a oferi reduceri ale daunelor acestor comunitati ar fi prin avertizare avansata a apropierii inundatiilor.

Ca urmare a problemei avertizarii inundatiilor, CLSU furnizeaza raspuns local in functie de indrumarea si deciziile Grupului de Suport Tehnic, parte a CJSU.

Toate autoritatile locale ofera centre operationale permanente in timpul evenimentelor si toate resursele obligatorii prin lege.

Toate situatiile de urgenta la inundatii sunt administrate de DAP (de asemenea lucrari de aparare impotriva inundatiilor). In astfel de situatii care necesita lucrari mari ISU poate sprijini cu oameni, echipamente si pot fi implicate de asemenea si Ministerul Apararii Nationale si servicii voluntare. Judetele vecine pot asigura sprijin, la cerere, prin decizia Guvernului.

In timpul situatiilor de urgenta la inundatii responsabilitatile ISU sunt:

Diseminarea atentionarilor de inundatii furnizate de Apele Romane catre primariile din orase si sate prin fax (pentru viitor exista un proiect pentru a utiliza tehnologia SMS);

Protectie civila, inclusiv masuri de evacuare a populatiei si de sprijin acordat autoritatilor care coordoneaza raspunsul la situatii de urgenta la inundatii - in acest caz DAP (Directia Apelor Prut);

Difuzarea de informatii in timpul inundatiilor.

4.5.5 Analiza evenimentelelor dupa inundatii In timpul evenimentelor, CLSU emite periodic rapoarte la diferite institutii, inclusiv ANAR, iar colectarea si inregistrarea datelor istorice este responsabilitatea Apelor Romane, ca urmare a rapoartelor primite din zonele inundate.

64

4.5.6 Concluzii si recomandari Actuala procedura de masurare, avertizare, diseminare si de management al inundatiilor trece printr-o serie de institutii inainte de a ajunge in zona inundata. Exista putine echipamente disponibile pentru a oferi informatii in timp real cu privire la principalele evenimente meteorologice. Sistemul de avertizare si de informare este de cele mai multe ori bazat pe date de intrare umane. Colectarea si inregistrarea datelor nu este bazata pe proceduri conforme si o multime de informatii sunt de calitate slaba sau incorect inregistrate in bazele de date. La nivelul judetului exista o comisie de aparare la inundatii, care identifica lucrarile de aparare la inundatii si masurile de management al inundatiilor.

Exista cateva observatii cheie:

Avertizarea inundatiilor

Este dificil sa se prevada un timp de avertizare eficient sau o perioada de avertizare a comunitatilor din amonte vulnerabile la riscul la inundatii fulger;

Statiile hidrometrice ale Apelor Romane sunt, de obicei, situate in aval de comunitatile din amonte cu risc la inundatii fulger;

Sistemele bazate pe radar par a oferi riscul de precipitatii destul de raspandit, dar nu poate identifica cu precizie locatia, temporizarea si efectele. Aceasta, prin urmare, necesita modele precipitatii-scurgere coroborate cu prognozele precipitatiilor pentru a converti informatiile radar in prognoze ale inundatiilor;

Instrumentar mai bun in partea superioara a afluentiilor ar oferi calibrarea modelelor predictive si, de asemenea, un timp mai mare de avertizare catre zonele din aval ale bazinului;

Corelarea instrumentelor radar, de masura a precipitatiilor si a debitelor raurilor in timp real va imbunatati avertizarea inundatiilor;

Tehnologiile de mai sus ar putea fi integrate intr-un sistem decizional suport in timp real, care ar putea oferi o solutie integrata de actualizare in timp real.

Diseminare

Actualul sistem de notificare a primariilor si care permite luarea deciziilor cu privire la difuzarea de informatii despre inundatii este predispus la erori si intarzieri in transmiterea de informatii pentru cei care au nevoie;

Un centru central de management al riscului la inundatii folosind un sistem automat de suport decizional ar imbunatati diseminarea exacta a atentionarilor de inundatii direct pana la punctul necesar. O mare parte din acest sistem este deja propus in sistemul national romanesc de avertizare a inundatiilor si, prin urmare, un sistem local de sprijin decizional ar spori utilitatea si valoarea investitiilor existente.

4.6 Procesul de analiza a riscului la inundatii

4.6.1 Riscul la inundatii Riscul la inundatii este definit ca:

‘Pierderile determinate de o anumita inundatie x probabilitate a aparitiei inundatiei’

65

Acest Master Plan foloseste toate procedurile ce urmeaza iar metodologia este conforma cu Directiva inundatii a UE si metodologia “FLOODsite”.

Modelare Modelarea hidrologica si hidraulica este intreprinsa pentru a defini fluxurile care intra in sistemul de rau si apoi regimul debitului in cadrul sistemului de rau in sine. Vitezele si adancimile curgerii sunt generate de modelul hidraulic si sunt folosite in modelele Economic si Multi-Criterial pentru a defini un nivel de risc in intregul bazin.

Evaluarea economica Pierderile datorate inundatiilor pot fi cuantificate in Euro acolo unde exista pagube fizice directe si date corespunzatoare pentru evaluare. Aceasta metoda este de obicei combinata cu o analiza cost-beneficiu si este evaluata pentru o lista de scenarii.

Master Planul foloseste o abordare probabilistica de calculare a riscului viitor la inundatii. Pierderile anuale medii, sau pierderile probabile estimate pentru un an, sunt derivate si apoi multiplicate pentru un proiect de 30 de ani pentru a produce o valoare actualizata.

Pagubele istorice financiare sunt folosite pentru a analiza precizia pagubelor economice preconizate. Frecventa si extinderea inundatiilor istorice sunt folosite pentru a analiza precizia probabilitatii aparitiei unei inundatii.

Evaluarea multicriteriala Pagubele produse la inundatii pot fi de asemenea cuantificate in termeni non-monetari pentru a demonstra in sens mai larg consecintele inundatiilor care nu pot fi transmise in mod adecvat numai de catre calculele economice.

Acest proces foloseste o serie de criterii (numite receptori) pentru a aduna, evalua si compara riscul la inundatii in diferite parti ale bazinului. Acest proces este numit evaluare multicriteriala (Multi Criteria Asessment - MCA).

4.6.2 Fazele diferite ale analizei riscului la inundatii Tabelul 4.8 prezinta diferite faze care sunt adeseori folosite pentru evaluarea riscului la inundatii. Acuratetea evaluarii creste prin parcurgerea fazelor.

Fazele initiale sunt folosite pentru a identifica, clasifica si stabili riscul prioritar la inundatii. Fazele ulterioare sunt folosite pentru identificarea solutiilor. Master Planul adopta o vedere strategica a riscului la inundatii de-a lungul bazinului hidrografic Prut-Barlad. Scopul acestuia este sa identifice:

Unde apar inundatiile;

Ce determina inundatiile;

Care este gradul de criticalitate al pagubelor inundatiei;

Ce fel de solutie este adecvata .

66

Faza managementului riscului la inundatii

Segmentul de inundare

Modelul raului

Mecanismul de inundatii analizat

Detaliu solutie

Calitatea datelor solicitate

(Cea mai buna=1, cea mai rea=5)

Aplicatia la fondurile CE

Faza de selectare

Raul principal

Modelul hidrologic

(foarte general)

Raul principal

Selectie generala

3 - 4 Stabilire principii

Faza Masterplan-ului

Raul principal

Modelul hidraulic (general)

Raul principal

Proiect general

3 - 4 Stabilire abordari Definire acceptabilitate

Faza de fezabilitate

Raul principal si afluentii

Modelul hidrodinamic

Raul principal si afluentii

Proiect schematic

2 - 3 Inaintarea aplicatiilor

Faza de proiect

Localitate Hidrodi-namic

Raul principal, afluentii, + drenajul urban

Proiect detaliat

1 - 2

Tabel 4-7: Faze de Management si Evaluare a riscului la inundatii

4.6.3 Stabilirea prioritatii riscului la inundatii Procesele prezentate in Tabelul 4.8 sunt folosite pentru a identifica unde sunt localizate zonele cu cele mai mari riscuri la inundatii si care locatii au potential de finantare UE. Capitolele de la 4.7 pana la 4.10 prezinta cum sunt folosite modelele diverse pentru a identifica si stabili riscul prioritar la inundatie in cele 25 de celule.

4.6.4 Definirea celulelor Riscul la inundatii este identificat la nivelul unei celule. Scorul multicriterial si pierderile economice sunt calculate pentru fiecare celula.

In acest stadiu sunt analizate 23 de rauri principale din bazinul hidrografic Prut-Barlad. Fiecare rau este tratat ca una, sau in unele cazuri, cateva celule discrete. Celulele de rau sunt:

67

Celula Rau Celula Rau

Bazinul hidrografic Prut Bazinul hidrografic Barlad

1 Volovat 14 Birlad

2 Baseu 15 Racova

3 Jijia - superioarar 16 Vaslui

4 Jijia - inferioara 17 Crasna

5 Sitna 18 Lohan

6 Miletin 19 Simila

7 Bahlui 20 Tutova

8 Bahluet 21 Zeletin

9 Nicolina 22 Berheci

10 Elan 23 Tecucel

11 Buhai 24 Garboveta

12 Prut – superior 25 Chineja

13 Prut – inferior

Tabel 4-8: Lista celulelor

4.6.5 Scenarii de risc la inundatii Celulele sunt evaluate initial pentru 2 scenarii folosind “metoda de crestere” a evaluarilor economice. Acestea sunt:

“a nu face nimic” – incetarea tuturor cheltuielilor operationale si de capital pentru a intelege ce pagube economice s-ar produce daca nu s-ar continua nici o practica de management al inundatiilor;

“mentinerea lucrarilor existente” – incetarea tuturor cheltuielilor si capitalului de management al riscului la inundatii dar continuarea cheltuelilor operationale si de intretinere.

Scenariul “a nu face nimic” este esential pentru urmatoarele motive:

Demonstreaza suprafata maxima si obiectivele cu risc potential la inundatii;

Identifica avantajele oferite de lucrarile existente de protectie impotriva inundatiilor in cazul in care sunt intretinute si ofera un caz de afaceri valabil pentru a continua intretinerea lucrarilor existente, in cazul in care analiza cost-beneficiu este pozitiva;

Identifica potentialul risc de daune in cazul in care lucrarile de aparare existente cedeaza;

68

Este de remarcat faptul ca utilizarea acestor scenarii este necesara pentru cererea si aprobarea finantarii din fonduri structurale UE.

Un al treilea scenariu de analiza a riscului la inundatii (in afara domeniului de aplicare a acestei sectiuni a Masterplan-ului, dar evaluat mai tarziu in sectiuni) arata cum pot imbunatati noile masuri de management al riscului la inundatii conditiile existente, comparativ cu masurile existente de protectie impotriva inundatiilor:

“lucrari propuse” – introducerea de noi masuri cu standarde crescute ale protectiei la riscul de inundatii.

Rezultatele analizei riscului la inundatii prezentata in aceasta sectiune reflecta scenariile “a nu face nimic” si “mentinerea lucrarilor existente”. Rezultatele optiunilor “lucrari propuse” sunt prezentate in capitolul 7 din prezentul Master Plan.

4.6.6 Pasi in analiza riscului la inundatii Riscul la inundatii de-a lungul raurilor majore din zona studiata este analizat in 5 etape:

Estimarea fluxurilor de-a lungul diferitelor niveluri pentru diferite probabilitati de aparitie utilizand un model hidrologic;

Simularea acestor curgeri pe rau in scopul anticiparii inundatiilor, folosind un model hidraulic al raului, uni-dimensional si la starea de echilibru;

Cartarea adancimilor si extinderii inundatiilor pe campiile inundabile folosind modelul de date topografice digitale de teren;

Cuantificarea criticalitatii inundatiilor pentru oameni, infrastructura si mediul construit folosind un model multi-criterial non-monetar;

Cuantificarea daunelor economice pentru cladiri, in euro, folosind un model economic.

Punctele 4.7 - 4.10 descriu modul in care cele 5 etape ale analizei riscului la inundatii sunt folosite pentru a identifica si cuantifica distributia riscurilor la inundatii in toata zona de studiu.

4.7 Modelarea bazinului

4.7.1 Analiza hidrologica Modelarea hidrologica implica estimarea debitelor maxime de-a lungul diferitelor sectiuni de rau pentru diferite probabilitati de aparitie. Exista doua abordari principale pentru a face acest lucru:

Prognoze statistice pe baza analizei datelor istorice referitoare la debitul raului;

Modelarea ploaie-scurgere, folosind un amestec de precipitatii si debite istorice ale raului pentru a obtine date ale debitului pe rau, ca raspuns la precipitatii evenimente.

Aceasta sectiune descrie:

Modelele sau regimul hidrologic natural al zonei de studiu;

Modul de abordare utilizat pentru a estima debitele de varf pe raurile majore din bazin in Master Plan.

69

Un raport hidrologic complet este prevazut in Anexa 3 care ofera detalii tehnice, tabele si grafice ale procesului de modelare hidrologica.

Regimul ploaie-scurgere Regimul ploaie - scurgere este un rezultat al interactiunii intre climat si teren, astfel incat topografia, geologia, geomorfologia si interventiile omului prezentate in sectiunea 4.1 sunt la fel de importante ca si climatul in procesul de stabilire a raspunsului la inundatii.

Factorii prezentati in sectiunea 4.1 conduc la scurgeri rapide ale apei de suprafata si infiltratii minime. In timp ce unele resurse subterane exista, ele sunt mici si nu sunt bine conectate la sistemul de drenaj de suprafata, prin urmare, exista debite mici intre perioadele cu precipitatii.

O mare parte din partea superioara a retelei de rauri este efemera cu debit mic sau deloc in timpul perioadelor de precipitatii scazute. Actualul regim de utilizare a terenului a accelerat scurgerea, combinat cu aceasta reducere a acoperirii cu padure si majorarea terenului arabil, are efectul de a reduce timpul disponibil pentru infiltrarea si cresterea scurgerii de suprafata ca rezultat.

Analiza inundatiilor fulger In timp ce cursurile de apa care produc inundatii fulger pot fi identificate pe baza unor caracteristici ale bazinului, nu a fost posibila evaluarea:

Vitezei la care inundatiile fulger pot fi asteptate sa apara;

Impactului si regimului asociat cu inundatiile fulger;

Numarului de evenimente de inundare fulger care pot fi asteptate.

Aceasta evaluare nu a putut fi finalizata din lipsa de date de precipitatii si hidrografe.

Definirea bazinului Fiindca exista diferente semnificative din intre bazinele hidrografice Prut - Barlad in ceea ce priveste parametrii principali care influenteaza regimul inundatiilor, a fost considerata esentiala o impartire a bazinului hidrografic Prut- Barlad in zone care au un regim al inundatiilor asemanator. Prin urmare, pentru acest studiu, in special pentru derivarea modelului hidrologic, bazinul hidrografic Prut- Barlad a fost impartit in trei bazine hidrografice:

Afluentii Prutului Superior;

Bazinul hidrografic Barlad;

Bazinul hidrografic al Raului Prut.

Afluentii Prutului Superior

Afluentii Prutului superior se intind pe o suprafata de peste 6,951 km2 si includ urmatoarele rauri principale: Jijia, Volovat, Baseu si Bahlui. Rauri secundare sunt Sitna, Miletin, Bahluet, Nicolina si Buhai.

Bazinul hidrografic Barlad

Bazinul Barlad se intinde pe o suprafata de peste 7,220 km2 si cuprinde urmatoarele rauri principale: Barlad, Sacovat, Vaslui, Crasna si Pereschiv. Raurile secundare sunt Racova, Lohan, Simila, Tutova, Zeletin, Berheci, Tecucel, Garboveta si Chineja.

70

Raul Prut

Bazinul hidrografic al raului Prut se intinde de la Lacul de acumulare Stanca in nord pana la Oancea in sud drenand o zona de 25049 km2 si cuprinde afluentii Prutului superior si raurile ce se varsa dinspre Moldova.

Modelarea hidrologica a fost desfasurata in 2 faze, prima fiind bazata pe analiza statistica a nivelurilor de inundatii istorice pentru a obtine nivelul inundatiei, si astfel extinzand, pentru perioada de returnare necesara si interpolarea intre nivelul gabaritului raului utilizand DTM.

A doua, este bazata pe o modelare hidrologica cu un grad inalt al detaliilor. In scopul modelarii hidrologice acest bazin hidrografic nu se extinde mai sus de acumularea Stanca pentru ca nu au fost furnizate suficiente date. Acest lucru este deosebit de important pentru ca efectele acumularii Stanca trebuie sa fie reprezentate.

Raul Elan este inclus ca parte a bazinului hidrografic Prut.

Hidrometria raurilor Apele Romane au oferit masuratori hidrometrice pe rauri pentru 93 de statii hidrometrice desfasurate pe suprafata celor trei bazine hidrografice. Tabelul 4.9 arata variatiile temporal si spatial considerabile atat in cadrul bazinelor hidrografice individuale cat si pe intreaga zona de studiu.

Bazin hidrografic Afluentii Prutului superior

Bazinul hidrografic Barlad Raul Prut

Numar de statii hidrometrice

40 44 7

Perioada medie de inregistrare (ani)

26 32.6 24.5

Perioada maxima de inregistrare (ani)

54 53 44

Perioada minima de inregistrare (ani)

5 9 4

Tabel 4-9: Centralizator al datelor hidrometrice de pe rauri

Date despre precipitatii Mare parte din datele de precipitatii necesare pentru a finaliza analiza precipitatiilor nu au fost puse la dispozitia consultantului. O analiza a datelor disponibile este prevazuta in sectiunea 4.2.1, cu datele disponibile rezumate mai jos.

Datele legate de precipitatii disponibile pentru acest studiu variaza considerabil in reprezentarea lor, in functie de locatie, cele mai generale fiind media lunara si maximele lunare pe 24 de ore, cele cu cea mai mare acuratete fiind totalurile zilnice. Datele despre precipitatiile medii lunare si maxime pe 24 de ore au fost disponibile pentru perioada dintre1950 si 2004 (in functie de statii), in timp ce totalurile zilnice au fost disponibile pentru urmatoarele patru perioade :

Intre 30 Aprilie 1985 si 30 Iulie 1985;

Intre 30 Aprile 1988 si 29 Iunie 1988;

Intre 31 Mai 1991 si 30 Iunie 1991; si

71

Intre 31 Iunie 1996 si 30 Octombrie 1996.

Nu au fost disponibile date despre intensitatea precipitatiilor pentru acest studiu, totalurile zilnice sunt datele despre precipitatii obtinute cu cea mai mare rezolutie.

Abordarea hidrologica Este necesara o metoda de estimare a debitelor de inundatii pentru o serie de frecvente de aparitie pentru orice locatie din bazinul Prut-Barlad. Mai multe metode hidrologice au fost evaluate pe baza datelor disponibile. Diferite surse de date hidrologice si topografice au fost cercetate si solicitate. Abordarea prezentata in aceasta sectiune a Master Planului este considerata a fi cea mai pragmatica abordare cu datele disponibile.

Abordarea adoptata este de a folosi date istorice masurate pe rauri pentru a stabili relatii intre debitele medii anuale (media celor mai mari debite in fiecare an) si caracteristicile hidrologice fizice importante din bazinul hidrografic cum ar fi suprafata, panta si capacitatea de stocare. Odata ce aceste relatii sunt stabilite, este posibil sa se masoare oricare dintre aceste caracteristici fizice, in orice punct al oricarui rau din zona de studiu, si sa prezinte o estimare a debitului mediu anual in locul respectiv.

Este apoi posibil sa se estimeze debitele de inundatii, altele decat media anuala de inundatii. Datele inregistrate pe rauri au fost utilizate pentru a stabili raportul dintre media anuala la inundatii, la inundatiile cu alte frecvente de aparitie necesare, cum ar fi de 50 ani si 100 de ani. Aceste relatii sunt cunoscute sub numele de curbe de crestere care descriu modul in care marimea inundatiilor creste cu evenimentele mai extreme. Curbele de crestere pot fi aplicate pe intreg teritoriul bazinului hidrografic si, prin urmare, media anuala la inundatii oferita de ecuatia de caracterizare a bazinului poate fi multiplicata pentru a oferi frecventa de aparitie solicitata in orice locatie din bazinul hidrografic studiat.

Recapitulare statistica a debitelor maxime anuale (AMAX) Datele referitoare la niveluri si debite ale raurilor au fost colectate de la statiile hidrometrice de pe intreaga zona studiata. Debitele de varf din fiecare an intr-o statie hidrometrica au fost grupate in serii cu debite maxime anuale (AMAX). Aceste serii sunt apoi folosite, cu valorile extreme din analiza distributiei statistice, pentru estimarea debitelor de varf cu diferite probabilitati la statiile hidrometrice.

Sunt disponibile o varietate de modele a distributiei statistice a valoarilor extreme. Au fost aplicate mai multe distributii pentru seriile anuale maxime, pentru crearea curbelor de crestere statistica. Distributia Gumbel a reiesit ca fiiind cea mai potrivita pentru o analiza ulterioara.

Tabelul 4.10 ofera o prezentare a valorilor R2 pentru statiile hidrometrice selectate pentru distributia Gumbel indicand astfel aplicabilitatea sa in acest studiu. O valoare R2 aproape de unitate indica o corelare buna intre modelul statistic si datele AMAX actuale. Analiza oportunitatii distributiri Gumbel pentru utilizare in acest studiu a fost experimentata pentru fiecare statie. Pentru fiecare statie, valorile R2 au fost calculate aplicand variatia redusa Gumbel prin trasarea pozitiilor pentru fiecare din valorile debitului AMAX, trasand acestea si ajustand cea mai buna potrivire liniara, cu valorile R2 fiind calculate ca cele mai apropiate de linie.

72

Statie hidrometrica Rau Distributia Gumbel R2

Stefanesti Baseu 0.959

Iasi Bahlui 0.914

Nicholae Balcescu Miletin 0.839

Victoria Jija 0.918

Todireni Jija 0.914

Tabel 4-10: Aplicabilitatea distributiei Gumbel pentru statiile hidrometrice selectate

Analiza tendintei statistice s-a realizat pentru statii cu o durata minima de inregistrare de 30 de ani. Analiza tendintei arata ca exista atat tendinte semnificative cat si tendinte nesemnificative in cadrul datelor AMAX inregistrate la statiile hidrometrice. Aceasta prezenta a tendintelor in cadrul datelor nu sugereaza ca datele AMAX nu sunt adecvate. Tendintele includ:

Schimbari in regimul de inundatii datorita climei (ONA);

Modificari ale cheilor limnimetrice;

Schimbari ale practicilor de folosinta a terenurilor si impactul lor in generarea scurgerilor;

Cresterea urbanizarii;

Constructia de diguri reducand capacitatea de stocare pe campiile inundabile.

Se poate concluziona ca, desi toate seturile de date AMAX vor fi folosite in analiza, exista dovezi ale tendintei si durabilitatii.

Compararea distributiilor statistice au scos in evidenta existenta unor modele ale datelor. Acestea sunt evidentiate mai jos in justificarea oportunitatii diferitelor distributii.

Efectele acumularii Stanca, sunt aratate in seriile AMAX, care are un pas ce arata cum operatiunile procedurale regleaza debitul. Aceasta este o trasatura cheie a evenimentelor in jurul unei frecvente de 2 ani cu efectele reduse in aval. Am interpretat aceasta caracteristica drept rezultat al acumularii Stanca, care efectiv reduce varfurile de viitura sub o frecventa de 2 ani, cu o distributie naturala a inundatiilor ce se confirma mai departe in aval de acumulare.

In final, exista doar o mica diferenta intre distributiile Gumbel si Pearson III (Cazanesti, Bacesti, Galbeni), in timp ce la altele au aparut diferente (Curteni). Intre timp la alte statii se observa o scadere a varfului debitelor cu mai multe evenimente extreme. Aceasta este aratata prin corelarea distributiei generale Pareto (Felidora).

Exista diferente marcate, in grupul de curbe de crestere, intre distributii. Distributia generalizata Pareto nu este considerata potrivita pentru o analiza ulterioara pentru ca aceasta este limitata de lipsa de date extreme AMAX cu efectele de atenuare a acumularilor pentru frecvente mari. Astfel, acest lucru ar produce varful debitului estimat semnificativ mai mic decat cel care ar putea fi de asteptat in realitate.

Sunt mari diferente intre oportunitatea distributiilor Gumbel si Pearson III pentru diferite statii hidrometrice, cu una dintre distributii fiind mai potrivita decat cealalta la unele locatii, iar cealalta fiind perfect potrivita pentru alte locatii. Aceasta variabilitate poate fi datorata erorii masuratorilor

73

in seriile AMAX si dupa o analiza a ambelor distributii s-a considerat oportun sa se foloseasca o singura distributie si anume distributia Gumbel care ofera cea mai buna ajustare pe intregul bazin hidrografic.

O analiza a frecventei inundatiilor a fost facuta de curand in Caucazul de Sud. O abordare similara a fost aplicata, insa fara o analiza amanuntita a impactului acumularilor. Aceasta abordare a folosit distributia valorilor extreme generalizate si a produs o curba putin mai joasa, asa cum este aratat in Figura 4-7.

Figura 4-7: Compararea crubelor de crestere

Estimarea debitelor la inundatii Debitele de viitura sunt estimate pentru 10, 50, 100 si 1000 de ani in diferite puncte din bazin. Modelul de estimare a viiturilor a fost derivat in doua etape:

Estimarea debitului mediu anual (QBAR) printr-o ecuatie de regresie a unui descriptor bazinal;

Aplicarea factorilor de crestere pentru QBAR pentru estimarea debitelor la inundatii pentru evenimentele proiectate.

Estimarea QBAR QBAR a fost estimat folosind o ecuatie de regresie ce leaga debitele medii inregistrate la inundatii si caracteristicile bazinului hidrografic. Caracteristicile bazinului sunt trasaturi ale bazinelor ce pot fi definite cantitativ, si au cea mai mare contributie in ceea ce priveste anticiparea scurgerii incorporata in model. Trasaturile bazinului care au fost incorporate in model sunt prezentate mai jos:

Suprafata;

0

2

4

6

8

10

12

14

16

18

0 1 2 3 4 5 6 7 8

Gumbel Reduced Variate

Q/Q

BAR

Armenia (Southwest) Armenia (Northwest) Georgia (West)Georgia (East) Azerbaijan (Southwest) Azerbaijan (Northeast)Prut Tributaries Barlad Catchment Prut River

74

Panta;

Lungimea cursului;

Lacurile de acumulare.

Modelele de estimare a inundatiilor au fost create prin multiple calcule de regresie ale descriptorilor bazinali si QBAR observat pentru statii cu lungimi ale inregsitrarilor mai mari de 10 ani. O lungime a inregistrarilor de 10 ani a fost privita ca potrivita in urma testarilor, pe masura ce statiile cu un numar redus de inregistrari pastrand in acelasi timp un numar mare de statii in modelul de regresie.

Calculele multiple de regresie au fost facute folosind diferite seturi de parametri pentru a se asigura ca au fost luati in calcul cei mai potriviti si aplicabili in viitor.

Modelele de estimare QBAR rezultate pentru cele 3 zone hidrologice sunt:

Modelul raului Prut

72,144153,218944,4185)(37,12 2 −++= ACUMULAREPantaSUPRAFATALOGQBAR

Modelul afluentilor Prutului superior

72,7386,8608,632,0)(52,0 2 −+−+= ACUMULAREPantaLungimeSUPRAFATALOGQBAR

Modelul bazinului Barlad

25,5362,5429629,0)(94,10 2 −++−= ACUMULAREPantaLungimeSUPRAFATALOGQBAR

Factori de crestere Factorii de crestere sunt aplicati la QBAR pentru prognoza frecventei de aparitie a debitelor la inundatii. Factorul de crestere corespunzator a provenit dintr-o curba regionala de crestere care poate fi rezumata drept o distributie a frecventei datelor standardizate masurate istoric. Curbele de crestere au fost derivate din datele inregistrate la statiile hidrometrice. Analiza statistica a curbelor de crestere derivate pentru fiecare statie hidrometrica arata ca diverse curbe de crestere pentru fiecare din cele 3 regiuni ale bazinului se potrivesc cel mai bine cu datele, dupa cum este aratat mai sus in sectiunea 4.3.2.; cele trei curbe regionale de crestere derivate sunt descrise in anexa de hidrologie.

Definirea frecventei de aparitie a inundatiilor istorice Magnitudinea extinderii inundatiilor istorice a fost evaluata cu ajutorul seriilor debitelor AMAX . Acest lucru a fost efectuat prin identificarea debitului maxim inregistrat la inundatii pentru fiecare statie hidrometrica in cele trei domenii de studiu. Primele 10% din aceste evenimente, in ceea ce priveste raportul Q / QBAR au fost identificate ca fiind principalele evenimente istorice si frecventele de aparitie au fost evaluate cu ajutorul curbelor de crestere. Detalii referitoare la amploarea acestor evenimente sunt prezentate in Tabelul 4.12 din care rezulta ca frecventa de aparitie a acestor evenimente variaza intre 32 si 74 ani. Ca urmare nici un eveniment semnificativ, mai mare decat o data intr-un timp de viata, nu a fost observat in cadrul acestui set de date.

75

Statie An Q/QBAR Frecventa de aparitie

Botosani 1969 7.29 56

Drislea 1987 7.84 70

Iasi 4 1980 5.62 32

Nicolae Balcescu 1979 6.16 39

Padureni 1998 7.13 56

Podu Iloaiei 2 1969 6.04 37

Stefanesti 1969 8.06 74

Todireni 1 1969 7.14 56

Tabel 4-11: Evaluarea evenimentelor istorice

In timpul studiului, in iulie 2008, in partea superioara a bazinului Prut, de la granita cu Ucraina pana la lacul de acumulare Stanca, au avut loc inundatii semnificative. Nu sunt inca disponibile datele cu inregistrarile debitelor acestui eveniment, insa Administratia Meteorologica Romana si Agentia Spatiala Romana au pus la dispozitie intr-o anumita masura imagini din satelit ce au surprins inundatiile din iulie 2008 si care sunt disponibile on line. Deoarece nu sunt disponibile nici un fel de date observate pentru a fi incluse in acest studiu, probabilitatile, si prin urmare gravitatea acestui eveniment nu au putut fi comparate cu inregistrarile istorice. Totusi interpretarea imaginilor din satelit este limitata la acele zone care sunt acoperite de acestea si care sunt in general in afara zonei principale a acestui studiu care acopera bazinul Prut- Barlad din aval de barajul si lacul de acumulare Stanca datorita disponibilitatii datelor din amonte, cu cea mai mare parte a informatiilor despre inundatii provenind din zona din amonte de baraj in zona Radauti-Prut. Imaginile arata ca portiuni intinse au fost inundate in zona Radauti-Prut, in cea mai mare parte acestea fiind zone destinate permanent agriculturii si pasunilor, limitand astfel pagubele la zonele urbane.

4.7.2 Analiza hidraulica

Abordarea prin modelarea hidraulica a raului Sectiunea 4.6.2 subliniaza nevoia de a avea un model hidraulic grosier, la macro-scara pentru estimarea riscului la inundatii in timpul creerii Masterplan-ului. Un model de rau a fost construit pentru Master Plan. Un raport detaliat al modelarii hidraulice a raului este inclus in Anexa 4.

O diversitate de abordari de modelare au fost evaluate, fiecare dintre ele avand in vedere datele disponibile si timpul. Desi realizata in 2 etape, modelarea a fost necesara pentru a indeplini mai multe scenarii:

Etapa 1:

Evaluarea preliminara – O abordare larga "a nu face nimic" bazata pe analiza statistica a debitelor de la statiile hidrometrice (se refera la descrierea Hidrologie din sectiunea 4.7.1)

Etapa 2:

76

Evaluarile “a nu face nimic” si “mentinerea lucrarilor existente” – Bazate pe o modelare mai detaliata urmarind identificarea zonelor cu risc ridicat;

Alegerea optiunilor si dezvoltarea solutiilor potentiale;

Evaluarea “lucrari propuse” – confirmarea aplicabilitatii solutiilor propuse.

Comentarii referitoare la aceste etape sunt prezentate mai jos.

Etapa initiala de evaluare

Scenariul etapei de evaluare initiala a utilizat o presupunere la scara larga “a nu face nimic” peste toate celulele;

In mod evident cu timpul redus si datele disponibile a fost necesara identificarea sectiunilor transversale ale raurilor care trebuie sa fie studiate. Aceasta asigura ca cele mai bune date sunt disponibile in cazul in care este cea mai mare nevoie de ele;

Initial numai statiile hidrometrice si confluentele au fost anchetate. Mai multe sectiuni au fost luate la fiecare statie hidrometrica si la fiecare confluenta. Sectiunile intermediare au fost studiate si adaugate la model pentru a pastra distanta in general dintre puncte intre 5 km si 10 km. In unele zone cu risc scazut spatierea a fost mai mare;

Modelul a fost construit in jurul acestor sectiuni si in amestec cu modelul digital de teren subliniat mai jos;

Doar 24 din cele 25 de celule de inundatii au putut fi incluse. Nu a fost posibil includerea Prutului superior pentru ca nici o sectiune de rau nu a fost disponibila pentru aceasta locatie. Topografia raului nu a fost permisa din cauza restrictiilor de frontiera. Apele Romane au oferit unele sectiuni pentru Prutul inferior iar acestea au fost incorporate;

Masuratorile topografice ale raurilor la statiile hidrometrice au fost utilizate pentru a evalua hidrometria la statiile hidrometrice. Debitele de varf de la statiile hidrometrice au fost incluse din analiza hidrologica si directionate prin modelarea raurilor, folosind o functie de dirijare hidraulica uni-dimensionala la starea de echilibru;

Un software de analiza geo-spatiala a fost folosit cu modelul digital de teren (DTM) pentru a crea hartile de inundabilitate. DTM a fost calibrat local folosind date din masuratori topografice;

Hartile de inundabilitate au fost create pentru 4 frecvente de aparitie: 10, 50, 100 si 1000 de ani;

Procesul de analiza preliminara presupune initial ca nu exista in prezent lucrari de aparare la inundatii sau acumulari. Acest lucru permite o examinare preliminara pentru a fi analizate cele mai vulnerabile locatii din bazin. In mod clar lucrarile existente de protectie impotriva inundatiilor vor reduce probabilitatea de inundare, dar ele nu vor elimina efectele inundatiilor in cazul in care au fost rupte digurile. Analiza preliminara initiala, prin urmare, cauta sa inteleaga unde se afla cea mai mare vulnerabilitate la inundatii in scopul de a acorda prioritate mai mare daca datele sunt necesare in timpul celei de-a doua parti a constructiei modelului;

77

Modelul de analiza multi-criteriala (MCA) a fost apoi desfasurat pentru a acorda prioritate riscului la inundatii pe toate celulele. MCA a utilizat viteze si adancimi din model pentru diferite frecvente de aparitie la toate punctele-cheie de risc in lungul raului pentru a defini celulele cu risc ridicat din bazin pentru a fi supuse mai multor evaluari detaliate.

A doua etapa de modelare

Rezultatele din screening initial au fost filtrate folosind MCA iar rezultatele au fost analizate pentru identificarea celulelor cu risc ridicat la inundatii;

In celulele de risc ridicat au fost adaugate date topografice ale raurilor pentru a mari detaliile din modelarea raurilor;

Detaliile suplimentare de la masuratori si investigatii intreprinse ca parte a acestui proiect au permis luarea in considerare a prezentei digurilor – scenariul “mentinerea lucrarilor existente”;

Detaliile suplimentare, din anchetele si investigatiile de mai sus, si de asemenea din model, au crescut precizia si fiabilitatea rezultatelor modelului;

Doua seturi de date revizuite au fost propuse pentru celulele cu risc ridicat: scenariile “a nu face nimic” si “mentinerea lucrarilor existente”.

Software-ul de modelare a raurilor Software-ul selectat pentru a efectua studiul hidraulic este modelul Mike 11 unidimensional (1-D) de la DHI. Mike 11 este un standard industrial pentru simularea debitului si nivelului apei, calitatea apei si a transportului sedimentelor in rauri, campii inundabile, canalele de irigatie, acumulari si alte corpuri de apa interioare.

Motorul de simulare hidrodinamica este verificat, poate fi extins, eficient, usor de utilizat. Include capacitatea de a se adapta in mod automat pentru debit subcritic si supercritic. Structurile hidraulice, cum ar fi deversoare, rigole sau poduri pot fi incluse si contine optiunea de a combina cu Mike 21 pentru a produce un model dinamic integrat (1-D/2-D) al raului / campiei inundabile.

Modelarea 2D este utilizata in cazul in care apar modele complexe de scurgere pe uscat, de exemplu, la confluenta dintre raurile Barlad si Siret. Este nevoie de un model digital al terenului de inalta calitate. Nu exista in prezent astfel de date pentru zona de studiu si astfel modelarea 2D nu a fost folosita in acest Master Plan.

Modelul Mike 11 poate fi, de asemenea, actualizat pe masura ce sunt disponibile date mai multe pentru a integra rauri, zone inundabile, sisteme de canalizare si scurgerea de suprafata prin orase.

Alte aplicatii care pot fi luate in considerare in viitor include prognoza de inundatii in timp real; analiza ruperii barajelor; optimizarea operatiunilor la acumulari; evaluari ecologice si de calitate a apei in rauri, acumulari si zone umede; transportul sedimentelor si morfologia raurilor.

Figura 4.8 arata un exemplu a interfetei Mike 11 pentru acest studiu.

78

Figura 4-8: Interfata modelului DHI

Recapitularea datelor Pentru a asigura ca datele furnizate sunt adecvate pentru analiza detaliata a fost intreprinsa o prima analiza a datelor. Modelul digital de teren (DTM), sectiunile cu geometria raului, fundalul de cartografiere, cursurile de apa digitizate si datele fotogrametrice au fost transformate in Sistemul National Romanesc, in proiectie Stereo 1970.

Date din masuratori topografice ale raurilor

Au fost masurate aproximativ 850 sectiuni transversale detaliate ale raurilor. Un raport al studiului topografic este inclus in Anexa 5. Sectiunile au fost masurate perpendicular pe cursul de apa, cu o latime de aproximativ 200 m si includ detalii ale digurilor in cazul in care sunt prezente. Sectiunile transversale au fost inregistrate in detaliu in jurul statiilor hidrometrice, inclusiv cu sectiuni in amonte si in aval; in plus sectiunile intermediare au fost luate, in medie, cu o spatiere de 10 km desi in unele cazuri, distanta dintre sectiuni a fost de pana la 25 km.

Figurile 4.9 si 4.10 arata locatia sectiunilor transversale pentru bazinele Prut si Barlad, la scara bazinului nu se poate face distinctie intre sectiunile individuale si sectiunile grupate desi figura prevede ilustratii ale raspandirii sondajului de colectare a datelor.

In plus fata de sondajul de date topografice procurate special pentru acest proiect, au fost furnizate de Apele Romane sectiunile transversale ale raului Prut colectate in anii 1980, dupa construirea acumularii Stanca. Sectiunile transversale sunt trasate la aproximativ 2 km. Se pare ca initial au fost produse 356; cu toate acestea numai 135 au fost predate. Figura 4.10 ilustreaza gradul de acoperire cu sectiuni transversale.

79

Figura 4-9: Localizarea sectiunilor transversale din bazinul hidrografic Prut

Figura 4-10: Localizarea sectiunilor transversale din bazinul hidrografic Barlad

80

Figura 4-11: Extinderea sectiunilor transversale existente pe raul Prut

Datele din modelul digital de teren

Modelul digital de teren (DTM) a fost furnizat de MESD si de Apele Romane la rezolutia de 80 m pentru intreaga zona de studiu, si la rezolutie de 20 m numai pentru zona de nord. Aceste date sunt in mod clar de calitate slaba.

Este dificil de calibrat cu precizie DTM cu date topografice masurate in sectiuni, deoarece DTM este de calitate slaba. Sectiunile transversale si longitudinale ale raurilor au fost comparate cu datele DTM. DTM la 80 m s-a potrivit mai bine cu sectiunile masurate decat DTM de 20 m. DTM de 80 m, a fost adoptat pentru intregul proiect, iar DTM de 20 m nu a fost folosit. DTM de 80 m variaza semnificativ de la datele topografice masurate. Cu toate acestea, dat fiind ca aceasta analiza este la scara bazinului, datele au fost considerate acceptabile.

Exista discrepante topografice in DTM. Talvegul raurilor a fost digitizat in AutoCAD folosind datele de pe orotfotoplanuri si apoi importate in modelul MIKE. In unele cazuri, DTM indica talvegul intr-o locatie diferita. Figura 4.12 ilustreaza rezultatele hartilor de inundabilitate pentru o zona de la Prut. Se poate observa ca linia talvegului raului nu coincide cu zonele joase inundate. Motivul poate fi migrarea canalului sau erori cu ale datelor din DTM. Ca atare, se recomanda sa fie privita cu prudenta calitatea DTM-ului.

Key Prut Reach 1 Prut Reach 2 Prut Reach 3

81

Figura 4-12: Extinderea sectiunilor transversal existente pe raul Prut

Date aditionale

Ortofotoplanuri aeriene au fost utilizate pentru trasarea talvegurile raurilor.

Unele date GIS au furnizat detalii ale cursurilor de apa precum si unele caracteristici ale terenurilor.

Un model existent SOBEK a fost oferit desi existau putine informatii referitoare la sectiuni transversale in cadrul modelului. Au existat putine informatii cu privire la structurile hidraulice cheie, cum ar fi baraje, acumulari, diguri, desi la evaluari la aceasta scara larga este destul de comun sa se ignore aceste elemente. Influentele structurilor, cum ar fi acumularile si barajele sunt incluse in cadrul evaluarii hidrologice.

Modelul hidraulic A fost utilizat un model hidraulic 1D, la starea de echilibru, asa cum este prezentat in tabelul 4.7, in sectiunea 4.6.2. Acest lucru da in sine natura grosiera a datelor folosite in acest studiu. Hidrografele nu au putut fi generate din cauza lipsei de date din precipitatii.

O abordare a unui model unidimensional, la starea de echilibru, va furniza rezultate conservatoare, care sunt constante in abordare pe intreg bazinul si analiza la scara larga a bazinului care urmeaza sa fie intreprinsa si imbunatatirile relative.

Avantajul folosirii suitei de utilitare DHI este ca modelul unidimensional Mike11 poate fi combinat cu cele ale modelului bi-dimensional Mike21 pentru a produce un model dinamic integrat rau / campie inundabila (1-D/2-D), atunci cand devin disponibile suficiente date.

Domeniul modelului de rau

Modelul de rau contine 24 de celule. Au fost construite cinci modele independente:

82

Jijia si afluentii corespondenti;

Barlad si afluentii corespondenti pana la confluenta cu Siret;

Volovat;

Baseu si afluentii corespondenti;

Raul Prut de la acumularea Stinca pana la Oancea.

Sectiunile transversale ale modelului de rau

Sectiunile transversale masurate pe rauri au fost incorporate in modelele de mai sus. Alte sectiuni transversale au fost apoi interpolate pentru a asigura stabilitatea modelului si rezolutia suficienta. Sectiunile interpolate au fost incluse cu o spatiere de aproximativ 1-2 km, considerate suficiente pentru a rezolva instabilitatea numerica. Interpolarea sectiunilor implica stabilirea schimbului liniar intre sectiuni in timpul alinierii punctului cel mai jos (talveg) din sectiuni succesive.

Cele cinci modele hidraulice totalizeaza aproape 2000 km in lungime cu 33 confluente si 1250 de sectiuni transversale ale raurilor.

Modelul a fost rulat pentru 4 frecvente de aparitie a evenimentelor. La examinarea rezultatelor modelului s-a ajuns la concluzia ca sectiunile modelului ar necesita extinderea la intreaga latime maxima a campiei inundabile. DTM-ul de 80 m de date a fost folosit pentru a suplimenta datele anchetei, cu toate acestea, au fost gasite date nepotrivite. Au fost necesare ajustari pentru a aduce datele din DTM in conformitate cu datele din masuratori; in timp ce aceasta a fost efectuata cu precautie trebuie remarcat faptul ca in DTM datele au fost mutate cu cativa metri in mai multe locuri. Figura 4.13 ilustreaza combinarea surselor de date. Schimbarea aplicata la DTM pentru a se potrivi cu sectiunile masurate poate fi observata intre Figura 4.13.a si 4.13.c

Figura 4-13: a) Sectiune masurata; b) Sectiune extrasa din DTM; c) Sectiune masurata combinata cu sectiune din DTM

Modelarea scenariilor de risc la inundatii Aceasta sectiune subliniaza cum au fost analizate urmatoarele modele de scenarii:

“a nu face nimic”;

“mentinerea lucrarilor existente”;

83

“lucrari propuse”.

Scenariul “a nu face nimic”

Ca si anterior, abordarea “a nu face nimic” presupune ca toate digurile nu exista. Aceasta se bazeaza pe premisa ca, eventual, digurile ar ceda daca nu sunt intretinute.

Debitele modelate sunt transportate in cel mai jos punct al sectiunilor canalelor si campiilor inundabile.

Debitele ce ies din albie nu sunt atenuate pentru ca acesta este un model la starea de echilibru.

Scenariul “mentinerea lucrarilor existente”

Scenariul “mentinerea lucrarilor existente” modeleaza digurile existente.

In abordarea “mentinerea lucrarilor existente” geometria modelului a fost modificata, astfel incat scurgerea in afara albiei de banca nu va aparea pana cand digurile sunt depasite.

Acest lucru a fost facut prin cresterea inaltimii campiei inundabile, astfel incat inaltimea minima a campiei inundabile este egala cu inaltimea malului sau lucrarii de aparare, fortand astfel ca apele de inundatii sa ramana pe canalul principal, pana cand malurile / lucrarile de aparare sunt depasite, a se vedea figura 4.14.

Aceasta metodologie va duce in prognoza nivelurilor de apa crescute artificial.

Pentru a corecta acest lucru, au fost revizuite curbele de fragilitate si puterea digurilor. Se presupune, ca o data ce digurile sunt depasite, lucrarile de aparare vor ceda si ca adancimea apei de inundatii pentru “mentinerea lucrarilor existente” va echivala cu optiunea “a nu face nimic”; aceasta metodologie va permite incorporarea fragilitatii lucrarilor de aparare si permite raportarea consecventa a adancimilor si vitezelor pentru analiza economica si multicriteriala.

Analiza lucrarilor de aparare confirma faptul ca multe lucrari ar ceda daca vor fi depasite de apa.

Scenariul “lucrari propuse”

Scenariul “lucrari propuse” este descris in sectiunea Error! Reference source not found. In multe dintre aceste scenarii doar debitele sunt modificate pentru diferite frecvente de aparitie. Modelul hidraulic nu are nevoie sa fie re-rulat pentru aceste scenarii fiindca intentia solutiilor propuse este de a reduce frecventa de aparitie a evenimentelor de inundatii grave.

Descresterea frecventei de aparitie poate fi realizata prin diverse metode ceea ce inseamna ca Descresterea frecventei de aparitie poate fi realizata prin diverse metode ceea ce inseamna ca toate au un efect similar - se reduce debitul de la un anumit punct si pentru o anumita frecventa de aparitie.

Deseori acest lucru este considerat in alt fel: ca acelasi debit apare mai putin frecvent. Acest lucru face modelarea mai usoara fiindca aceluiasi debit ii este atribuita o alta frecventa de aparitie si modelul este re-rulat.

In alte situatii sunt propuse masuri structurale reale. In aceste situatii, modelul este utilizat pentru a proiecta inaltimi si lungimi de diguri necesare pentru a oferi protectie riverana adecvata.

84

Figura 4-14: Exemplu de geometrie in modelul “a nu face nimic”

Figura 4-15: Exemplu de geometrie in modelul “mentinerea lucrarilor existente”

Conditiile hidrologice la limita Debitele de varf subliniate in sectiunea 4.7.1 sunt incluse in modelare ca debite de intrare in diferite puncte din model. 242 de debite de intrare in total au fost incluse pentru modelele raurilor Volovat, Baseu, Jijia, Barlad si Prut. Hidrologia considera impactul acumularilor si al altor masuri de atenuare pentru ca pot fi luate in considerare in cadrul datelor istorice.

Modelele au fost rulate pentru o serie de evenimente anuale, inundatii probabile, inclusiv pentru 10%, 2%, 1% si 0,1%, care sunt echivalente cu frecventele de aparitie 1-la-10 ani, 1-la-50 ani, 1-la-100 ani si respectiv 1-la-1000 ani. Aceste debite variate sunt considerate pentru a acoperi inundatii cu o serie de probabilitati, de la in cazuri extreme cu probabilitate mica la inundatii cu un grad ridicat de probabilitate.

Conditiile la limita in aval

Conditiile la limita in aval ale modelului au fost stabilite presupunand panta normala sau rugozitatea ce suporta un debit uniform. Tabelul 4-12 detaliaza parametrii relevanti pentru definirea limitelor.

Rau Distanta fata de confluenta din aval

Panta Rugozitate

85

Volovat 7.4km 8.985x10-4 0.025

Baseu 5.7km 1.302x10-3 0.025

Jijia 14.0km 5.08x10-4 0.025

Barlad 4.9km 5.77x10-4 0.025

Prut 89km 1.19x10-4 0.025

Tabel 4-12:Conditiile la limita de aval

Rugozitatea albiei Rezistenta in model este o aproximare a pierderii de energie a unui corp de apa, pe masura ce curge pe o suprafata. Pierderea de energie a corpului de apa se modifica impreuna cu rugozitatea suprafetei. In model, rugozitatea suprafetei pentru diverse utilizari ale terenului a fost reprezentata de coeficientul de rugozitate Manning. Coeficientul de rugozitate a fost selectat cu referire la valorile prevazute de Chow (Chow, 1959). Din cauza modelarii la scara larga si a gamei de valori de rugozitate care pot fi intalnite in bazin a fost utilizata o valoare medie a coeficientului de rugozitate Manning de 0,04 in intreaga zona de studiu, atat pentru albia principala cat si pentru campia inundabila..

Teste de sensibilitate pentru rugozitatea albiei Au fost create scenarii pentru examinarea sensibilitatii nivelurilor de apa la modificari ale rugozitatii canalelor, astfel cum sunt definite de coeficientul de rugozitate Manning. Modelarea a fost intreprinsa folosind valori de 0,04, caracteristice pentru canale simple si uniforme, vegetatie/tufisuri mici/medii in albie. Avand in vedere amploarea modelarii si in scopul evaluarii este necesar a se utiliza un coeficient global de rugozitate.

Testele de sensibilitate au fost efectuate ca parte a evaluarii prin varierea coeficientului Manning in plus si minus cu 20% pentru scenariul “a nu face nimic” 1%; rezultatele referitoare la modificari ale nivelului apei si vitezei maxime sunt prezentate in tabelul de mai jos:

Rau

Adancime (m) Viteza (m/s)

‘n’ -20%

n=0.032

‘n’ +20%

n=0.048

‘n’ -20%

n=0.032

‘n’ +20%

n=0.048

Jijia (incl. Volovat si Basau)

Dif max 0.86 0.72 1.47 1.07

Dif medie 0.2 0.16 0.25 0.18

Barlad Dif max 0.66 0.5 1.09 1.24

Dif medie 0.17 0.13 0.29 0.19

Tabel 4-13: Test de sensibilitate a rugozitatii albiei

Testele de sensibilitate au aratat ca, in timp ce rapoartele din model se modifica in adancimea si viteza inundatiilor, ca urmare a modificarii frecarii, in medie, modificarile nu sunt semnificative.

86

4.8 Rezultatele modelarii

4.8.1 Harti de inundabilitate A fost folosit software-ul MapInfo GIS (Geographical Information System – Sistem Informational Geografic), in combinatie cu extensia „Vertical Mapper Tool”, pentru definirea extinderii inundatiilor pentru raurile din zona de studiu. Hartile de inundabilitate au fost produse prin suprapunerea nivelurilor modelate ale apei peste datele din DTM. Odata definita, extinderea inundatiilor a fost analizata de catre modelatorul hidraulic iar hartile au fost rafinate.

Hartile de inundabilitate, aratand extinderea inundatiilor la scenariul “a nu face nimic” au fost produse pentru diferite frecvente de aparitie.

Hartile de inundabilitate sunt prezentate in Anexa 6 pentru probabilitatile anuale de 10%, 2%, 1% si 0,1% (corespunzatoare frecventelor de 1 la 10, 50, 100 si 1000 ani).

4.8.2 Grilele de viteza si hartile de hazard la inundatii Modelul produce viteze medii pentru sectiuni de rau si adancimi de inundatii raportate la datele din DTM.

Hartile de hazard la inundatii pentru diferite probabilitati de aparitie a inundatiilor sunt prezentate in Anexa 6.

Adancimile si vitezele inundatiilor modelate pentru orase sunt folosite in analiza multi-criteriala.

4.8.3 Diguri – Analiza performantei Standardul de protectie pentru fiecare dig a fost estimat utilizand:

Niveluri de apa produse - modelul de rau sub scenariul “mentinerea lucrarilor existente”;

Masuratori topografice ale sectiunilor;

Permiterea factorului de risc de 500 m. Aceasta permitere a riscului, sau "nivel de garda”, previne ca lucrarile de aparare efective sa fie supra-estimate. Ea permite depasirile la valuri, tasarea sau erodarea lucrarilor de aparare.

Anexa 9 prezinta standardele de protectie, pentru fiecare dintre diguri.

In ceea ce priveste nivelul de protectie asigurat de digurile existente, se pot observa diferentele dintre cele 3 judete, dupa cum urmeaza:

Judet

Nr. de sectiuni de diguri (conform cu PMB)

Procentul de sectiuni ce ar necesita cresterea standardului de protectie

Procentul de sectiuni care ofera un grad de protectie mai mare decat a fost identificat ca fiind necesar

Procentul de sectiuni care protejeaza zone ce nu necesita un standard de protectie (pasuni, paduri)

IASI 26 31% 50% 38%

VASLUI 69 12% 75% 3%

GALATI 25 16% 16% 4%

87

Tabel 4-14: Evaluarea standardului de protectie al digurilor

Analiza arata ca judetul Iasi are cea mai mare proportie de sectiuni care ar avea nevoie de ridicarea standardului de protectie dar si cea mai mare proportie de sectiuni care protejeaza pasuni sau paduri, zone care nu au nevoie de lucrari de aparare.

In judetul Vaslui standardul de protectie asigurat de diguri este mai mare, 75% din sectiunile analizate furnizeaza un nivel de protectie mai mare decat cel identificat ca ar fi necesar.

Judetul Galati are cea mai echilibrata distributie intre standardul de protectie oferit de digurile existente si cel necesar.

4.8.4 Poduri si podete – analiza performantei Masuratori de poduri

Diverse poduri au fost studiate in centre cheie de risc la inundatii cum ar fi Iasi, Birlad si Tecuci. Conditia podurilor si rapoartele de performanta sunt prezentate in Anexa 11.

Performanta hidraulica

Modele de sine statatoare ale raurilor au fost construite la fiecare pod folosind software-ul de modelare HECRAS pentru testarea performantei hidraulice. Acestea au fost sustinute de fotografii pentru a alege setarile potrivite modelului.

Rapoartele de performanta arata capacitatea hidraulica a podurilor.

Rezultatele modelarii arata ca nivelurile apei pentru evenimente de 1000 nu ating intradosul nici unui pod. In acest caz, exista putine sanse ca un pod sa fie ridicat sau mutat de inundatii.

Evaluarea eroziunilor

Raurile arata dovezi de eroziune a patului albiei. Aceasta este deosebit de acut in cazul in care digurile se intind de o parte si de alta a raului. Digurile cresc energia mecanica a apei, determinand eroziunea albiei raului.

Metodologia de evaluare a podurilor si detaliile rezultatelor pot fi gasite in Anexa 11.

4.8.5 Asigurarea calitatii modelarii Rezultatele modelarii au fost examinate ca parte a unui proces de asigurare a calitatii pentru a se asigura ca rezultatele modelarii au fost corecte si anomaliile ar putea fi justificate. Mai multe detalii cu privire la controalele de calitate sunt prevazute in anexa de modelare hidraulica.

4.8.6 Presupuneri si limitatari Modelarea include o serie de ipoteze simplificate si se bazeaza pe date de calitate

slaba;

Rezultatele modelarii dau un indiciu asupra modului in care bazinul ca intreg va raspunde probabil la inundatii. Nu sunt destinate sa reprezinte detalii la nivel local;

Scopul acestui model este de a stabili o prezentare larga asupra riscului la inundatii, cum variaza pe suprafata bazinului si trebuie sa fie luate precautii pentru rezultatele modelarii intr-o anumita locatie;

88

Modelul include numai riscul la inundatii de la raurile mai mari, se refera in mod clar doar la o parte din cauzele riscului la inundatii, alte riscuri la inundatii pot proveni din afluentii mai mici, apele subterane, apele de suprafata si canalizari/sisteme de canalizare;

In afara de aceasta, precizia modelului este afectata de un numar mare de factori complecsi si este dependent de ipotezele aplicate si de exactitatea datelor utilizate;

O serie de ipoteze si limitari cheie sunt enumerate mai jos:

• DTM-ul are o rezolutie de 80 m, care este considerata foarte slaba. Nu a fost declarata precizia datelor si, desi ajustarea terenului a fost efectuata prin compararea cu sectiunile transversale, cele doua seturi de date s-au dovedit a fi nepotrivite. Ajustari a fost facute in DTM pentru a se calibra cu datele din masuratori;

• Modelarea la starea de echilibru nu tine cont de atenuarea debitelor la inundatii in bazinul raurilor care ar putea duce la o supraestimare a extinderii inundatiilor.

4.9 Vulnerabilitatea la riscul la inundatii (analiza multicriteriala)

4.9.1 Vedere de ansamblu asupra procesului MCA Scopul procesului MCA este de a oferi un nivel inalt de filtrare al riscului de inundatii inainte de evaluarile economice ce necesita timp si resurse.

Acest proces MCA foloseste receptori sociali si de mediu pentru a indica unde proiectele de reducere a inundatiilor au posibilitatea sa fie rentabile din punct de vedere al costului. Aceasta se realizeaza prin a produce scoruri ale riscului de inundatii pentru fiecare receptor care este ulterior cantarit potrivit perceptiei detinatorilor de interese (evaluarea scorului inundatiilor) asupra importantei lor in managementul riscului de inundatii. Suma scorurilor receptorilor, in interiorul bazinelor, evidentiaza zonele bazinului care au nevoie de o interventie corespunzatoare pentru reducerea riscului de inundatii.

MCA este utilizat pentru a directiona urmatoarele faze de gasire de optiuni si identificare de proiecte/solutii pentru aceste zone cu risc inalt de inundabilitate.

MCA este folosit pentru a oferi o vedere asupra riscului social de inundatii care nu apare in analizele economice conventionale si pentru a include aceasta viziune in identificarea proiectelor in curs de desfasurare.

MCA a fost desfasurata in 2 etape:

Etapa 1: Evaluarea preliminara a riscului de inundatii pentru a identifica zonele cu risc crescut ale bazinului pentru a ghida viitoarele MCA si Analize Economice. Aceasta faza a fost bazata pe modelare hidrologica la scara larga.

Etapa 2: Modelarea MCA cu un grad ridicat de detalii pentru a permite compararea paralela in interiorul analizei economice. Aceasta faza a fost bazata pe modelarea nivelului hidraulic regional a zonelor specifice din bazin identificate la Etapa 1.

Utilizarea acestor etape permite MCA sa ghideze selectia zonelor de risc inalt, oricare din aceste zone identificate putand fi apoi confirmate in Analiza economica ca avand risc inalt de inundabilitate. Aceasta asigura ca riscul social de inundatii este considerat impreuna cu riscul

89

de inundatii pur economic si corespunde cu ghidarea si miscarea industriei actuale spre evaluarea consecintelor mai largi ale inundatiilor. Ex.: Acele consecinte peste scopul conventional al analizei cost-beneficiu.

Bunuri vulnerabile specifice Consultantul a incercat sa includa date referitoare la infrastructura cheie cum ar fi:

Centrale electrice regionale semnificative;

Puncte de legatura telefonica principale;

Statii de tratare a apei;

Statii de epurare a apei.

Bunurile de mai sus sunt luate in considerare pentru protectia impotriva inundatiilor din cauza obligatiei de furnizare eficace a nevoile de baza pentru serviciile de urgenta si de a restabili comunitatile dupa inundatiile severe.

Apele Romane si MESD au fost solicitate pentru aceste date, cu toate acestea, in momentul de fata localizarea activelor de mai sus nu a fost eliberata catre consultant. Recomandam ca aceste componente de active critice sa fie incluse in evaluari ulterioare si luate in considerare pentru protectia impotriva inundatiilor grave.

Caracteristicile folosintelor terenurilor Utilizarile predominante ale terenului, din campiile inundabile principale din bazinele hidrografice ale raurilor Prut si Barlad (inclusiv afluentii), pot fi definite ca pasunat si agricol.

Desi ocupa un mic procent din suprafata terenului, orasele, orasele mici si alte asezari tind sa fie bine definite.

Orasele mari sunt, de obicei, dens populate prin utilizarea mare de cladiri cu apartamente.

Asezarile minore tind sa fie mai putin dens populate cu un procent mare de sine statator. Materiale de constructii in domeniile socio-economice scazute tind sa fie din caramizi din argila si paie uscata la soare cu un strat subtire decorativ. Acest tip de constructie duce in sine la deteriorari rapide in timpul inundatiilor.

4.9.2 Bunuri cu risc la inundatii

Localizarea principalelor bunuri Hartile de inundabilitate din Anexa 6 arata distributia riscului la principalii receptori cheie din zona de studiu. Mai multe detalii asupra oraselor sunt prezentate in Raportul economic suplimentar in Anexa 8.

Distributia riscului la inundatii Figurile 4.15 pana la 4.18 arata distributia riscului la inundatii folosind analiza multicriteriala.

Riscul asupra vietii este calculat folosind:

Frecventa inundatiilor, adancimea si viteza apei la inundatii;

Numarul de oameni afectati de catre un eveniment de inundatii.

90

Evenimentele care determina inundatii rapide si adanci in mod frecvent sunt susceptibile de a produce mai multe suferinte umane. Raurile Bahlui si Barlad au cel mai mare procent de oameni care traiesc in zonele vulnerabile la riscul la inundatii.

Figura 4-16: Scorurile riscului asupra vietii din analiza MCA

Riscurile pentru proprietatile comerciale si locuinte sunt calculate folosind:

Frecventa inundatiilor, adancimea si viteza;

Un algoritm ce calculeaza daunele economice pe masura ce creste adancimea apei la inundatii;

Numarul si tipurile de cladiri afectate de catre evenimentele de inundatii.

Evenimente care inunda proprietati de mare valoare in mod frecvent sunt susceptibile de a provoca pierderi economice mai mari. Raurile Bahlui si Barlad au cel mai mare procent de proprietati in zonele vulnerabile cu risc la inundatii.

Riscul asupra vietii - scorul proportional al riscului

Bahlui39%

Barlad24%

Jijia superioara4%

Nicolina8%

Tecucel5%

Miletin2%

Suma v alorilor medii6% Suma v alorilor mici

2%

Prut superior2%

Prut inferior2%

Jijia inferioara6%

91

Figura 4-17: Riscul pentru proprietati comerciale si locuinte din analiza MCA

Riscul pentru agricultura este calculat folosind:

Valori economice ale randamentului net;

Tipuri de culturi;

Frecventa si extinderea inundatiilor.

Evenimente care inunda zone intinse cu culturi de mare valoare in mod frecvent sunt susceptibile de a provoca pierderi economice mai mari.

Scorul riscului la inundatii - proprietati comerciale si locuinte

Bahlui47%

Barlad26%

Baseu1%

Jijia superioara3%

Prut inferior1%

Jijia inferioara4%Prut superior

2%

Nicolina10%

Tecucel4%

Miletin2%

92

Figura 4-18: Riscul pentru agricultura din analiza MCA

Figura 4-19: Riscul pentru monumente istorice din analiza MCA

4.9.3 Ierarhizarea vulnerabilitatii totale pentru risc la inundatii in zona de studiu Vulnerabilitatea sociala la riscul la inundatii a fost clasat in celulele de inundatii din zona de studiu, pe baza sintezei scorurilor riscului la inundatii, pentru toti receptorii analizati.

Este de remarcat ca riscul social la inundatii este diferit de riscul economic la inundatii, si ca ierarhizarea zonelor cu risc social mai mare la inundatii, poate sa difere fata de zonele cu risc economic ridicat discutate mai tarziu in acest Master Plan

Scorul riscului la inundatii pentru monumente istorice

Barlad10%

Bahlui15%

Baseu5%

Jijia superioara10%

Prut inferior12%

Jijia inferioara25%

Prut superior10% Nicolina

3%

Tecucel0%

Miletin10%

Scorul riscului la inundatii pentru monumente istorice

Barlad10%

Bahlui15%

Baseu5%

Jijia superioara10%

Prut inferior12%

Jijia inferioara25%

Prut superior10% Nicolina

3%

Tecucel0%

Miletin10%

93

Figura 4-20: Principalele zone cu risc social la inundatii

Figura 4.19 indica faptul ca onele inundabile joase situate pe raurile Bahlui, Barlad si Jijia inferioara prezinta aproximativ 75% din riscul total socio-economic dintre cele 25 de celule de rau studiate. Aceasta se datoreaza concentratiei mari a obiectivelor specifice dezvoltarilor urbane pe zonele plate din campiile inundabile glaciare, bine consolidate.

4.9.4 Principalele asezari umane si vulnerabilitatea lor in zona de studiu Asezarile omenesti pot fi impartite in doua categorii in cadrul zonei de studiu:

Comunitati de la ses protejate de lucrari de control la inundatii;

Comunitati din zone inalte neprotejate de lucrari de control la inundatii.

Desi actualul aranjament de diguri si canale este menit sa protejeze localitatile de la ses, modelarea “a nu face nimic” demonstreaza ca acestea sunt foarte vulnerabile, in cazul in care aceste zone de aparare nu sunt intretinute la standardele corecte.

Tabelul 4.15 rezuma numarul de persoane afectate de inundatii, la centrele cheie cu risc la inundatii, folosind date ale populatiei prezentate in anexa 8. Scenariul “a nu face nimic” identifica numarul total al persoanelor cu risc potential, daca digurile curente ar esua. Scenariul “mentinerea lucrarilor existente” identifica numarul de persoane protejate de digurile din prezent.

O ipoteza precedenta, de la sectiunea de modelare, constata ca exista un standard de protectie de 50 ani asigurat de diguri si de structurile de control la inundatii.

Ranked Flood Score (Wieghted)

0

20000

40000

60000

80000

100000

120000

Bah

lui

Birla

d

Jijia

- Lo

wer

Pru

t - L

ower

Pru

t - U

pper

Jijia

- U

pper

Nic

olin

a

Tecu

cel

Mile

tin

Base

u

Tuto

va

Vas

lui

Ber

heci

Sim

ila

Sitn

a

Chi

neja

Buh

ai

Bahl

uiet

Rac

ova

Cra

sna

Elan

Zele

tin

Loha

n

Volo

vat

7 14 4 13 12 3 9 23 6 2 20 16 22 19 5 25 11 8 15 17 10 21 18 1

Cell / Location

Floo

d Sc

ore High Risk

Z

Step Change P i t Step Change

P i

Medium Risk Zone Low Risk Zone

94

S-a presupus ca la inundatii mai mari de 50 ani, digurile vor ceda la un nivel suficient pentru ca limitele inundatiilor in scenariul “mentinerea lucrarilor existente” la 100 si 1000 ani ar simula cele pentru scenariul “a nu face nimic” la evenimente de 100 si 1000 ani.

Impactul acestei presupuneri este ca, in tabelele de mai jos, numarul de persoane, afaceri, case, etc raportate ca fiind afectate este identic pentru coloanele de 100 si 1000 de ani in cadrul scenariului “a nu face nimic” cat si “mentinerea lucrarilor existente”.

95

Tabel 4-15: Numarul de oameni afectati de inundatii in centrele cheie de risc la inundatii

Cifrele indica numarul aproximativ de persoane afectate de cresterea magnitudinii inundatiilor.

96

Tabel 4-16: Numarul de proprietati afectate de inundatii in centrele cheie de risc la inundatii

Cifrele indica numarul aproximativ de afaceri afectate de cresterea magnitudinii inundatiilor.

97

Tabel 4-17: Numarul de afaceri afectate de inundatii in centrele cheie de risc la inundatii

Cifrele indica numarul aproximativ de afaceri afectate de cresterea magnitudinii inundatiilor.

98

4.9.5 Cresterea riscului la inundatii Prevenirea cresterii riscului de inundatii ia mai multe forme; oricum combinatia pentru prevenirea noilor dezvoltari in campia inundabila (prin planificarea corespunzatoare de procese de aprobare) si indepartarea treptata de la campiile inundabile (prin educatie si retragere planificata) este solutia cea mai eficienta. Aceste masuri acorda cu precautie si fara regrete principiile atasate de implementare a masurilor ce se ocupa de schimbarile nesigure ale climatului.

Daca acestea nu vor fi urmarite si dezvoltarea este permisa a incepe in cadrul planului de inundatii, va rezulta o crestere a riscului de inundatii. Urmatoarea figura demonstreaza o situatie ipotetica in care urmatoarele presupuneri sunt luate:

1. presupunem o crestere a populatiei cu 5%, afectand scorul populatiei;

2. presupunem o crestere 5% a proprietatii, afectand scorul comunitatilor;

3. cresterea continua la ratele de mai sus pana in 2019 si,

4. cresterea dupa 2019 nu este evaluata.

Acest tabel arata ca celulele cu cea mai mare crestere sunt acelea in care deja exista un risc mare catre populatie. Fara o planificare corespunzatoare si un control al dezvoltarii, acestea reprezinta de asemenea zonele din bazin unde va aparea cea mai mare crestere a riscului de inundatii sub presupunerile de crestere facute mai sus.

Ar trebui notat ca acesta este un test de senzitivitate ce demonstreaza efectul cresterii. Marja de crestere, 5%, este un numar arbitrat si nu reflecta proiectiile statistice nationale deoarece acestea nu se extind in acest moment la lungimea intreaga a perioadei de desfasurare a Master planului.

MCA Preliminary Screeing AssessmentFuture Risk - Growth @ 5% p.a.

0

20000

40000

60000

80000

100000

120000

140000

160000

180000

Bah

lui

Birla

d

Jijia

- Lo

wer

Pru

t - L

ower

Pru

t - U

pper

Jijia

- U

pper

Nic

olin

a

Tecu

cel

Mile

tin

Bas

eu

Tuto

va

Vasl

ui

Ber

heci

Sim

ila

Sitn

a

Chi

neja

Buh

ai

Bahl

uiet

Rac

ova

Cra

sna

Elan

Zele

tin

Loha

n

Vol

ovat

Gar

bove

ta

7 14 4 13 12 3 9 23 6 2 20 16 22 19 5 25 11 8 15 17 10 21 18 1 24

Cell / Location

Floo

d Sc

ore

GrowthPresent FRS

99

4.9.6 Comentarii Cum a fost mentionat mai sus, scopul MCA este de a oferi un nivel inalt de filtru pentru riscul de inundatii. Doua procese sunt urmarite:

1. Identificarea riscului bazat pe scorul ricului de inundatii;

2. Identificarea riscului bazat pe ierarhizarea pozitiei scorului riscului de inundatii.

Aceste procese au fost comparate pentru a asigura avantajul numeric detinut de cativa receptori ce nu au afectat in mod justificat predictia riscului.

Rezultatele intre cele doua procese au fost consistente, doar o celula fiind exclusa din categoria de risc inalt (este notat ca datorita lipsei personalului si a companiilor comerciale potential afectate, e probabil sa apara o paguba economica, Tutova a fost considerata ca avand risc mediu). Aceasta indica robustitate in proces.

Ar trebui de asemena mentionat ca celulele identificate in sectiunile 2.3.1. si 2.3.2. sunt consistente cu acele zone in care au fost pagube precedente raportate autoritatilor romane.

Pozitiile generale ale celulelor in identificarea riscului inalt au fost deasemenea considerate ca fiind acceptabile bazandu-se pe discutiile cu Apele Romane (Directia Prut) si dezvoltarea relativa, si populatia sa fie afectata in zone diferite.

Este de asemenea notat ca o revizuire a detinatorilor de interese ofera o indicatie a robustetii procesului. Aceste notari multiplica riscul si ierarhizeaza scorurile pentru a permite cunostintelor si responsabilitatii locale sa ghideze procesul de identificare al riscului crescut. Acestea au fost inversate pentru a oferi un test de senzitivitate, oricum principalele zone de risc au fost tot in partea superioara. S-a concluzionat ca ierarhizarile oferite de grupurile de clienti au permis o subliniere aditionala a riscului, decat promovarea falsa a zonelor cu risc scazut.

Riscul viitoarei cresteri a riscului de inundatii a fost de asemena discutat, cu o presupunere de crestere a populatiei de 5% in campia inundabila indicand ca redirectionarea pe termen lung a implementarii politicii de planificare existente este necesara.

100

4.10 Analiza economica Un raport suplimentar evidentiind analiza economica si multicriteriala este prezentat in Anexa 8. In prezent, sunt calculate numai daunele economice directe de la riscul la inundatii. Factorii sunt utilizati de la evaluari de daune indirecte cunoscute, generate de inundatii in alte locatii.

4.10.1 Documente directoare Analiza economica este conforma cu urmatoarele documente directoare:

Document de lucru 4: Orientare asupra metodologiei pentru realizarea analizei cost-beneficiu in conformitate cu Regulamentul CE 1083 / 2006;

"Ghidul pentru analiza cost-beneficiu a apei si a proiectelor privind apele reziduale sustinute de Fondul de Coeziune si Fondul European de Dezvoltare Regionala 2007 - 2013";

Un sistem de viata de 30 ani si o reducere de 5% a ratei de test sunt considerate in conformitate cu documentele de orientare mai sus;

FLOODsite - Analiza integrata a riscului la inundatii si Metodologii de management.

4.10.2 Daunele medii anuale Obiectivul analizei economice a inundatiilor este de a stabili curbele daunelor anuale medii (AAD).

Daunele medii anuale este un concept care prezinta suma medie ponderata a daunelor asteptate in orice an dat. Aceasta valoare este apoi evaluata prin calcularea valorii nete actuale peste un orizont de timp de 30 ani pentru a determina valoarea actuala a daunelor (VA).

In termeni practici - 100 € astazi valoreaza mai mult decat 100 € in 30 de ani ca urmare a cresterii costurilor banilor (numita inflatie). Un calcul al valorii prezente aplica un factor de reducere a valorii de peste 30 de ani pentru a gasi un echivalent in valoarea banilor de azi.

In practica, curbele daunelor medii anuale vor creste in orizontul de timp de 30 ani datorita urmatorilor factori, in bazinul Prut-Barlad:

Eroziunea si practicile de gestiune a terenurilor vor genera scurgeri mai puternice;

Colmatarea acumularilor va reduce capacitatea lor de atenuare;

Cresterea constructiilor in campia inundabila va creste daunele asupra bunurilor;

Cresterea probabilitatii de rupere a digurilor.

Cu toate acestea, aceasta evaluare este conservatoare si presupune ca aceasta crestere in AAD va fi compensata de o intretinere marita pentru a contracara cele de mai sus.

In prezent valoarea daunelor este, prin urmare, raportata in ipoteza, in care nu va avea loc in timp, nici o crestere a AAD. Acesta reprezinta nivelul minim de daune care poate fi asteptat.

4.10.3 Evaluarea daunelor economice la inundatii Daunele economice datorate inundatiilor se impart in doua categorii:

Daune directe – daune directe asupra bunurilor, cum ar fi cladirile;

101

Daune indirecte – daune asupra proceselor, cum ar fi transportul.

Daune directe

Acest studia a analizat doar daunele economice directe cauzate de inundatii asupra:

cladirilor

culturilor si terenurilor agricole

cailor de comunicatie – drumuri

Principalul tip de dauna este proprietatea in zonele urbane si agricultura / transportul in afara zonelor urbane. Regimul inundatiilor, in cadrul bazinului hidrografic pare sa indice o diferenta mica intre adancimea inundatiilor intre diferite frecvente de aparitie.

Numai inundatiile cauzate de principalele rauri sunt evaluate la etapa de Master Plan. Nu se incearca evaluarea riscului daunelor produse prin inundatii pentru afluentii superiori, nici de la drenajul urban.

Sectiunile urmatoare evidentiaza modul in care sunt analizate costurile si beneficiile economice si incluse in analiza economica globala a abordarilor diferite ale managementului inundatiilor.

Daune indirecte

Daunele indirecte sunt cele care au impact asupra caselor si afacerilor inundate.

Impacturile induse sunt cele simtite in afara zonei inundate si sunt datorate bunurilor si serviciilor indisponibile, deoarece acestea sunt inundate.

Au fost prea putine date privind proprietatea comerciala in zona de studiu in aceasta etapa pentru a putea cuantifica daunele indirecte.

Exista diferite metode cu care sa se aproximeze aceste daune, cu toate acestea, fara o lista completa de servicii, utilitati, sectoare de piata, numarul de companii, marimea releveelor, date de iesire ale afacerilor, costul intreruperilor serviciilor etc., nu este posibila calcularea acestor despagubiri din principiile primare.

O metoda comuna in aceasta situatie este utilizarea proportiilor daunelor cunoscute de la inundatiile anterioare pentru a dezvolta factori care pot fi aplicati ca multiplicatori asupra daunelor directe pentru a da o aproximare a daunelor totale (de exemplu, daune directe + daune indirecte).

Discutia din capitolul 1 al anexei K a comparat metode cunoscute de colectare a datelor cu ridicari rezonabile de valoare, derivate din perioadele de investigatii anterioare in evenimente majore de inundatii.

Acesti factori de ridicare, ce au fost aplicati, sunt bazati pe colectari extensive de date in cadrul intelegerilor de a imparti si a combina datele. Aceste procese si sisteme nu sunt inca la locul lor in Romania si pentru a oferi o evaluare a pagubelor indirecte rezultand din inundatiile bazinelor Prut-Barlad, va fi necesara adoptarea multiplicatorilor de ridicare de mai sus.

Cresterile adoptate

102

Tabelul de mai jos prezinta indicii de crestere pentru tipurile diferite ale pierderilor in 3 tipuri principale de asezari.

Iasi Minor Rural

RezidentialNon-

Rezidential RezidentialNon-

Rezidential Rezidential Non-

RezidentialPierderi de afaceri 0 13 0 13 0 13Dislocarea comunitatii 28 11 40 11 82 11

Servicii de urgenta 11 11 11 11 11 11Adapostire temporara 7 0 7 0 7 0Impacte distributionale 10 0 22 0 64 0

Dislocarea infrastructurii 43 43 43 43 43 43Mediu istoric 5 5 5 5 5 5Riscul asupra vietii 19 19 19 19 19 19 Total (%) 95 91 107 91 149 91

Tabel 4.16: Factori de actualizare a pagubelor indirecte derivate totale

Deoarece majoritatea acestor numere sunt transferate din alte studii, este corecta adoptarea unei valori conservative de 91% ca factor de actualizare al pagubelor indirecte pentru a tine cont de consecintele mai mari ale inundatiilor.

4.10.4 Probabilitatea evenimentelor de inundatii Daunele la inundatii sunt raportate pentru urmatoarele evenimente de inundatii:

1 la 10 ani (sanse de 10% de aparitie in orice an, aratata ca 0,10 in curba AAD)



1 la 1000 ani (sanse de 0,1% de aparitie in orice an, aratata ca 0,001 in curba AAD)

Inundatiile ce apar la mai mult de 1000 de ani vor avea un impact, dar acesta va avea impact neglijabil asupra valoarii actuale a daunelor.

4.10.5 Nivelul minim al daunelor economice la inundatii (“a nu face nimic” si “mentinerea lucrarilor existente”) Tabelele 4.18, 4.19 si 4.20 prezinta rezumat:

Valoarea prezenta a riscului economic total fara diguri amplasate (relevant la scenariul “a nu face nimic”);

Valoarea prezenta a riscului economic total cu diguri amplasate (relevant la scenariul ”mentinerea lucrarilor existente”);

Acestea sunt prezentate pentru afluentii din nord ai raului Prut, sistemul Barladul de jos si Prutul inferior;

103

Valorile de mai jos includ daunele indirecte;

Riscul rezidual este definit ca daunele in fiecare scenariu, de exemplu riscul rezidual ce ramane dupa retinerea si mentinerea digurilor este valoarea prezenta neta a daunelor calculate dupa depasirea digurilor.

Celula de rau

Riscul economic potential total

( fara diguri) (€)

Riscul economic probabil total

( cu diguri amplasate) (€)

Bahlui 324,137,864 257,636,076

Jijia Inferioara 564,306,761 379,602,597

Jijia Superioara 124,094,938 129,710,067

Nicolina (Included in Bahlui) (Included in Bahlui)

Miletin 105,839,863 110,625,842

Baseu 125,687,555 131,302,471

Sitna 79,312,827 82,856,016

Chineja 43,756,388 45,711,143

Buhai 28,666,640 29,947,282

Volovat 988,293 1,032,443

Daune indirecte 1,271,079,928 1,063,265,783

Total 2,667,871,057 2,231,689,720

Tabel 4-18: Zona 1 – Rezumatul daunelor economice directe din riscul la inundatii (afluentii Prutului de nord)

104

Celula de rau





Barlad 737,223,682 398,524,288

Tecucel 10,232,458 2,447,730

Tutova 119,171,689 12,421,075

Vaslui 115,046,453 11,991,108

Berheci 108,738,273 11,333,617

Simila 50,676,478 5,281,928

Racova 31,840,341 3,318,668

Crasna 23,673,706 2,467,473

Zeletin 12,583,424 1,311,550

Lohan 5,465,848 569,697

Daune indirecte 1,105,333,640 409,197,092

Total 2,319,985,992 858,864,225

Tabel 4-19: Zona 2 – Rezumatul daunelor economice directe din riscul la inundatii (bazinul hidrologic Barlad)

Celula de rau





Prut Superior 17,412,733 17,412,733

Prut Inferior 34,201,474 11,252,706

Elan 17,548,106 1,367,811

Daune indirecte 62,937,705 27,330,258

Total 132,100,018 57,363,508

Tabel 4-20: Zona 3 – Rezumatul daunelor economice directe din riscul la inundatii (sistemul Prut)

105

4.10.6 Principalele asezari umane si riscul lor economic in zona de sud

Tabel 4-21: Rezumarul daunelor economice directe – principalele 9 celule

4.10.7 Principalele rezultate si comentarii asupra analizei economice Rezultate din tabelele 4.18, 4.19, 4.20 si 4.21:

Celula de rau





Zona 1

Afluentii Prutului de nord 2,667,871,057 2,231,689,720

Zona 2 2,319,985,992 858,864,225

106

Sistemul Barlad

Zona 3

Raul Prut 132,100,018 57,363,508

Total 5,119,957,067 3,147,917,453

Tabel 4-22: Rezumatul daunelor economice directe din riscul la inundatii

Tabelul 4.21 rezuma daunele economice totale din zona de studiu. Scenariul ”a nu face nimic” reprezinta valoarea totala a activelor si daunele cu risc potential la inundatii. Valoarea actuala totala a daunelor potentiale este de aproximativ 4,591 miliarde de euro;

Probabilitatea de rupere (adica de a ceda, a lucrarilor de aparare atunci cand sunt incarcate sub presiunea hidrostatica) este un factor important in riscul potential la inundatii. Masuratorile starii lucrarilor de aparare arata ca au o probabilitate de 30% de cedare, atunci cand apa ajunge la coronamentul digului. Aceasta probabilitate va creste pe masura ce lucrarea de aparare se deterioreaza;

Scenariul “mentinerea lucrarilor existente” presupune continuarea tuturor cheltuelilor operationale. Acesta reprezinta scenariul protectiei oferite de digurile curente. Valoarea totala a riscului rezidual din actualul aranjament de diguri este de aproximativ 3,495 miliarde de euro;

Aranjamentul curent de diguri economiseste prin urmare aproximativ 1,095 miliarde de euro de daune economice.

Observatii din Tabelele 4.18, 4.19, 4.20, 4.21 si 4.22:

Evaluarea economica utilizeaza o evaluare combinata de probabilitati ce include o crestere a probabilitatii de rupere a digurilor in timp;

Analiza de mai sus arata doar daunele economice cauzate de inundatie din principalele rauri. Ea nu include inundatia din surse secundare, cum ar fi drenajul urban, inundatii de la afluentii minori si inundatii rapide de pe raurile / afluentii nepermanenti din partea superioara a bazinelor hidrografice;

Principalele rauri sunt protejate de diguri, in timp ce afluentii superiori sunt adesea neprotejati. Valoarea totala a daunelor economice, prin urmare, va fi mai mare decat cea raportata in tabelele de mai sus.

107

4.11 Evaluarea suficientei datelor

Date Sursa Comentariu Calitatea datelor Impactul datelor

Scor total

1 2 3 1 2 3

Cel

e m

ai b

une

Pres

upun

eri

limita

toar

e

Pres

upun

eri

brut

e

Pres

upun

eri

eroi

ce

Impa

ct s

lab

Impa

ct m

ediu

Impa

ct m

are

Impa

ct s

ever

Cel

e m

ai b

une

ECONOMIE Fisier de puncte - Baza de date cu proprietatile

Nici una

Nu exista in acest moment nici un fisier de acest tip in Romania. Este recomandat ca aceasta sa fie dezvoltata de-a lungul timpului, pentru a permite interactiunea DTM, modelului si functiilor GIS in managemnetul inundatiilor pe bazin.

4 4 16

Nivelul apei - pachetul 1

Modelare - JV Bazat pe macro-modelare si exista preocupare privind aplicarea valorilor de adancime "un singur punct" pentru fiecare oras. Punctul singular este punctul de adancime medie in orasele mari.

3 4 12

Viteza apei - pachetul 1

Modelare - JV Bazat pe macro-modelare si exista preocupare privind aplicarea valorilor vitezei "un singur punct" pentru fiecare oras.

3 4 12

Hidrologie JV Frecventa de aparitie si debitele derivate din naliza istorica si a curbelor de crestere.

2 4 8

108


Scor total

1 2 3 1 2 3

Cel

e m

ai b

une

Pres

upun

eri

limita

toar

e

Pres

upun

eri

brut

e

Pres

upun

eri

eroi

ce

Impa

ct s

lab

Impa

ct m

ediu

Impa

ct m

are

Impa

ct s

ever

Cel

e m

ai b

une

Extinderea oraselor

Harti ale armatei din 1970

Au fost utilizate harti pentru a trasa limitele oraselor in GIS. Acestea combinate cu densitatea populatiei vor afecta datele de iesire referitoare la oameni / locuinte / comert afectate. Cu toate acestea, orasele tind sa se extinda spre exterior si cresterea dezvoltarii in cadrul campiei inundabile nu va fi mare de obicei.

3 3 9

Folosintele terenurilor

Corine Land Cover

Datele sunt din anul 2000. In timp ce acestea sunt cele mai bune disponibile, datele sunt grupate si poate nu reflecta schimbarea utilizarii terenului.

2 3 6

Scenariul de rupere

Modelare - JV

Scenariul ruperii s-a presupus ca s-ar putea petrece la lucrarile de aparare in scenariul “mentinerea lucrarilor existente” cand apa depaseste nivelul lucrarii de aparare. Fragilitatea lucrarilor de aparare este mare iar probabilitatea de erodare/distrugere este mare.

2 3 6

Functia adancime/ daune

JV Bazata pe curbele din UK ajustate pentru valorile proprietatilor romanesti. Totusi valorile au fost calibrate folosind inundatiile de la Tecuci si s-au dovedit rezonabile.

2 3 6

DTM Client DTM cu grila de 80 metri utilizat pentru majoritatea lucrarilor totusi exista DTM cunoscut de o mai mare precizie, dar necesita verificari de teren sau

2 3 6

109


Scor total

1 2 3 1 2 3

Cel

e m

ai b

une

Pres

upun

eri

limita

toar

e

Pres

upun

eri

brut

e

Pres

upun

eri

eroi

ce

Impa

ct s

lab

Impa

ct m

ediu

Impa

ct m

are

Impa

ct s

ever

Cel

e m

ai b

une

manipulari fizice pentru a reflecta mai bine cazul real.

Relatia adancime/ daune

Ajustata din curbele de daune din UK

Valorile proprietatilor romanesti folosite pentru a ajusta valoarea curbei, dar forma a fost retinuta. Tipul de conmstructii si probabilitatea de esec total in zonele rurale nu sunt abordate. Aproximare bruta a adancimii/daunelor dincolo de adancimea de 3 m.

3 2 6

Evaluarea initiala a limitelor inundatiilor

Din date masurate la statiile hidrometrice

Evaluarea initiala a limitelor inundatiilor folosite pentru analizele initiale MCA si economice. Celule cu scor ridicat au progresat la evaluari detaliate. Impactul a fost negat de catre evaluarile ulterioare.

3 2 6

Densitatea populatiei

Institutul National de Statistica

Datele despre populatie sunt folosite pentru a defini numarul de persoane cu risc in campia inundabila. Numarul de case / apartamente / spatii comerciale se bazeaza pe numarul de persoane cu risc si, prin urmare, aceasta are potentialul de a modifica in mod semnificativ date economice de iesire.

1 3 3

Valoarea activelor

Institutul National de Statistica

Valoarea activelor este folosita doar in calculul economic de rutina, sensibilitatea este relativ redusa si, prin urmare, impactul este minim 1 1 1

110


Scor total

1 2 3 1 2 3

Cel

e m

ai b

une

Pres

upun

eri

limita

toar

e

Pres

upun

eri

brut

e

Pres

upun

eri

eroi

ce

Impa

ct s

lab

Impa

ct m

ediu

Impa

ct m

are

Impa

ct s

ever

Cel

e m

ai b

une

HIDROLOGIE

Ploi si hidrografe istorice corespondente

Administratia Nationala de Meteorologie

In timp ce au fost oferite un numar limitat de date bazate pe evenimente, acestea au fost limitate la cateva evenimente cu hidrografe corespunzatoare pentru statii in "Afluentii Prutului Superior", severitatea acestor evenimente nu a fost oferita. In timp ce aceste date nu au fost disponibile, nu au fost la o scara suficienta de timp pentru a permite compararea cu hidrografe pentru estimarea parametrilor cheie, cum ar fi timpul de atingere a varfului. Astfel nu s-au putut deriva hidrografele.

3 4 12

Debitul raului, date istorice

Apele Romane

Evaluarea hidrologica este bazata pe seriile de debit AMAX ce au fost oferite de Apele Romane. Totusi nu am putut revizui cheile limnimetrice sau sa stabilim cum a fost calibrata fiecare statie hidrometrica si de aici daca sunt convenabile pentru estimarea debitelor mari. Valorile AMAX au fost folosite pentru ca valorile “varfuri peste deversor” (Peaks Over Threshold - POT) nu au fost disponibile.

2 3 6

Hidrografe istorice

Apele Romane

Pe suprafata de studiu au fost identificate evenimente istorice cheie insa au fost oferite hidrografe numai pentru un numar limitat de evnimente. Acestea au fost numai pentru un numar limitat de locatii din bazinul hidrografic Barlad si nu au fost potrivite pentru o evaluare a impactului acumularilor

2 3 6

111


Scor total

1 2 3 1 2 3

Cel

e m

ai b

une

Pres

upun

eri

limita

toar

e

Pres

upun

eri

brut

e

Pres

upun

eri

eroi

ce

Impa

ct s

lab

Impa

ct m

ediu

Impa

ct m

are

Impa

ct s

ever

Cel

e m

ai b

une

asupra viiturilor.

Precipitatii istorice

Administratia Nationala de Meteorologie

Datele din precipitatii sunt limitate spatial si temporal fiindca au fost oferite valori totale lunare pe termen lung doar pentru cateva statii din zona alfluentilor de nord ai Prutului, in timp ce pentru bazinul hidrografic Barlad nu au fost oferite date similare. Datele ce au fost oferite pentru zona de studiu au fost limitate la totaluri lunare pentru 2002/2003 la diverse statii. Totusi, pentru ambele bazine hidrografice au fost oferite medii anuale.

2 3 6

Precipitatii Administratia Nationala de Meteorologie

Nu au existat informatii privind intensitatea, durata sau frecventa evenimentelor pentru a fi incluse in studiu. Mai mult, disponibilitatea datelor radar nu a fost mentionata sau nu au fost date disponibile astfel ca impresia a fost ca au informatiile oferite au fost de cea mai mare calitate disponibila.

3 3 9

Inregistrari ale limitelor inundatiilor istorice

Apele Romane

Nu au fost furnizate informatii cu privire la zonele care au fost anterior inundate in timpul evenimentelor istorice, ca atare, a trebuit sa utilizam informatii satelitare disponibile, desi aceste date au fost obtinute de pe internet si nu au fost puse la dispozitie sau mentionate in surse oficiale.

3 3 9

112


Scor total

1 2 3 1 2 3

Cel

e m

ai b

une

Pres

upun

eri

limita

toar

e

Pres

upun

eri

brut

e

Pres

upun

eri

eroi

ce

Impa

ct s

lab

Impa

ct m

ediu

Impa

ct m

are

Impa

ct s

ever

Cel

e m

ai b

une

Informatii despre acumulari/ poldere

Apele Romane

Informatii de detaliere a locatiei si de proiectare a acumularilor / polderelor nu au fost oferite la inceputul studiului, cu toate acestea informatii privind locatia lor au fost oferite in timpul studiului. Aceasta a impiedicat o evaluare detaliata mai devreme a locatiei si a efectelor de atenuare a polderelor.

2 3 6

Date SOBEK Apele Romane

Datele de intrare detaliate sau metoda de estimare a datelor de intrare nu a fost oferita intr-un stadiu incipient al proiectului sau in plus, modelul nu a fost oferit intr-un stadiu incipient.

3 2 6

DTM MESD Descriptorii bazinali au fost obtinuti in principal din DTM, care nu este foarte exact, aceste inadvertente ar putea influenta usor zona bazinului si alti descriptori bazinali.

2 3 6

Date Spatiale Locatiile statiilor hidrometrice si pluviometrice nu au fost oferite complet astfel ca au trebuit luate cele mai bune hotarari pentru a se asigura ca acestea au fost amplasate corespunzator.

2 2 4

MODELAREA HIDRAULICA

Starea de echilibru

Fara atenuari in domeniul modelului, rezultate conservatoare ale modelului.

4 3 12

113


Scor total

1 2 3 1 2 3

Cel

e m

ai b

une

Pres

upun

eri

limita

toar

e

Pres

upun

eri

brut

e

Pres

upun

eri

eroi

ce

Impa

ct s

lab

Impa

ct m

ediu

Impa

ct m

are

Impa

ct s

ever

Cel

e m

ai b

une

Extensii XS Sectiunile masurate nu se intind in campia inundabila, DTM folosit pentru extinderea sectiunilor. Mutari verticale ale DTM necesare pentru potrivirea cu datele din masuratori.

4 3 12

Debite maxime

Derivate pentru formula empirica, nu au fost date suficiente din precipitatii si debite pentru a produce hidrografe

3 3 9

Peste 50% din sectiunile transversale ale modelului interpolate linear

Aproximarile intre sectiunile transversale ale raului au inversat nivelul liniar variat. In realitate inversiunea non-liniara a sectiunilor transversale, poate produce inversiuni mai mari sau mai mici ale nivelului raului.

3 3 9

Metodologia “mentinerea lucrarilor existente”

Nivelurile campiei inundabile ce sunt mai joase decat digul sau limita superioara a malului au fost ridicate la nivelul malului sau digului. Nivelul apei in rau a fost bun dar nivelul apei in campia inundabile a fost mai ridicat decat actualul.

3 3 9

Calcularea adancimii

Nivelurile presupuse ale raului si campiei inundabile sunt aceleasi. Adancimea pentru orase a fost calculata bazandu-se pe nivelul apei din

3 3 9

114


Scor total

1 2 3 1 2 3

Cel

e m

ai b

une

Pres

upun

eri

limita

toar

e

Pres

upun

eri

brut

e

Pres

upun

eri

eroi

ce

Impa

ct s

lab

Impa

ct m

ediu

Impa

ct m

are

Impa

ct s

ever

Cel

e m

ai b

une

model (sectiuni transversale combinate, masurate si DTM ajustat) si DTM.

Metodologia “a nu face nimic”

Atat raul cat si capacitatea de stocare a campiei inundabile se umplu in acelasi timp, de unde nici un efect al revarsarii raului. Va produce un nivel mai mare al inundatiei in campia inundabila.

3 2 6

Calibrare si verificare

Modelul nu a fost calibrat din cauza lipsei de date potrivite disponibile.

2 2 4

Confluente Presupunem ca la confluente nivelul inversat al raului si al afluentilor este acelasi.

2 2 4

Lucrari de aparare/diguri

Presupunem ca lucrarile de aparare/digurile sunt linear variate si continui.

2 2 4

115

4.12 Concluzii Acest capitol analizeaza regimul de risc la inundatii din bazinul hidrografic Prut-Barlad. Informatiile s-au obtinut din date extinse colationate, analiza, modelare computerizata, analiza legata de literatura tehnica, consultari cu institutiile relevante si informatii orale de sprijin.

Riscul la inundatii este in principal comunicat prin harti de inundabilitate care indica extinderea probabila a inundatiilor pentru diferite probabilitati de aparitie. Potentialele consecinte, situatii critice sau inundatii sunt comunicate prin modele multi-criteriale si modele ale daunelor economice. Numarul aproximat de oameni si cladiri afectate in centrele cheie principale de risc la inundatii pentru diferite evenimente de inundatii sunt indicate numai in scop ilustrativ.

Principalele concluzii sunt:

4.12.1 Cauzele si mecanismele inundatiilor Principalele cauze si mecanisme ale inundatiilor in bazinele Prut-Barlad sunt:

Scurgeri rapide de suprafata pe versantii abrupti, glaciati, cu un nivel scazut de infiltrare. Acest fenomen este cu deosebire sever in cazul ploilor torentiale din sezonul cald. Aceste efecte determina viiturile rapide in comunitatile stabilite pe pante de-a lungul afluentilor .

Apa din inundatii balteste natural in campiile inundabile joase, meandrate in bazinele hidrografice Bahlui, Jijia si sistemul Prut. Confluentele acestor sisteme sunt fostele depresiuni glaciare care sunt expuse la inundatii prelungite.

In bazinul Barlad, raurile abrupte, liniare, din zonele inalte descarca rapid apa. Aceasta conduce la inundatii cu propagare rapida, complexe, la confluenta raurilor Barlad, Siret si Tecucel.

Sistemele urbane de canalizare au capacitate insuficienta de colectare si evacuare a apelor.

Urmatorii factori exacerbeaza inundatiile in regiune:

Un amplu exercitiu de cartografiere, ca parte a acestui Master Plan folosind datele din ortofotoplanuri a evidentiat peste 900 de milioane metri patrati de suprafete cu eroziune de adancime. Aceste suprafete sunt lipsite de vegetatie. Conturul suprafetelor afectate de eroziune cresc in timp. Acestea contribuie la scurgerile foarte rapide de suprafata ale apei din precipitatii, in bazinele din zonele inalte datorita unei infiltratii scazute in sol.

Managementul terenurilor arabile si practicile de pasunat cresc ratele scurgeriilor de suprafata si a eroziunii si reduc infiltrarea

Infiltratiile scazute in solul de pe pante determina cresterea procentului precipitatiilor care ajung in rauri

Frecventa crescuta a eroziunii contribuie la colmatarea raurilor si acumularilor, reducand astfel capacitatea lor hidraulica

116

Digurile inaltate de-a lungul raurilor cresc energia mecanica a apei. Astfel sunt erodate albiile raurilor pe perioada debitelor crescute conducand la erodarea culeelor podurilor si prabisirea acestora.

4.12.2 Practici curente in managementul riscului la inundatii Abordarea actuala in managementului riscului la inundatii se concentreaza mai degraba pe protectia impotriva inundatiilor si raspunsul in situatii de urgenta decat pe prevenirea si reducerea riscului la inundatii.

In prezent nu exista nici un mecanism pentru echilibrarea nivelului de apa amonte si aval de cele mai importante centre cu risc la inundatii, in vederea minimizarii inundatiilor. Aceasta conduce la o compunere a varfurilor de inundatii, care, la randul lor, maresc inundatiile in cele mai importante centre cu risc la inundatii.

Managementul digurilor In general, digurile sunt, destul de sfaramicioase si sunt pasibile sa cedeze sub o

incarcare hidrostatica completa. Conditia lor medie corespunde nivelului 4 (insuficient). Un model pentru probabilitatea de rupere a digului, dezvoltata in UK, arata ca digurile au o probabilitate de 30% de a ceda daca apa ajunge la coronamentul digului.

Digurile se vor deteriora in timp crescand probabilitatea de rupere.

Apele Romane adesea consolideaza digurile utilizand membrane de polietilena in timpul evenimentelor. Aceasta este o politica cu grad inalt de risc.

Amplasarea existenta a digurilor creste energia mecanica a apei. Astfel aceasta transporta sedimentele de-a lungul albiilor raurilor in jurul culeelor podurilor si conduc la prabusirea acestora.

Managementul raurilor Cursul raurilor a fost corectat artificial prin taierea meandrelor si crearea de trasee

rectilinii ceea ce a determinat dezoltarea de noi zone de eroziune si depunere.

Managementul acumularilor Acumularile, in general, au o stare tehnica buna a structurilor si sunt bine

intretinute; fiind capabile de a stoca si descarca viituri mari in conditii de siguranta.

Eroziunea determina colmatari importante in acumulari. Prin urmare, durata de functionare reziduala a multor acumulari ar putea fi doar de cateva zeci de ani datorita colmatarii. O alta consecinta este reprezentata de continutul total foarte mare al solidelor dizolvate in apa din acumulari.

Avertizarea la inundatii si managementul situatiilor de urgenta Avertizarea si raspunsul in situatii de urgenta in urma inundatiilor, in zonele de ses,

in general, sunt bine coordonate si toate institutiile functioneaza destul de eficient pentru a ajuta la diminuarea efectelor inundatiilor.

Cu toate acestea, comunitatile din bazinele inalte in care viiturile rapide sunt cele mai intense, au de suferit din lipsa unui sistem de avertizare eficient.

117

4.12.3 Efecte economice ale cadrului curent de management al riscului la inundatii Modelarea economica a celor 25 de celule principale indica faptul ca pagubele economice potentiale se ridica la aproximativ 5,120 mld. euro, in valoare actualizata. Cu toate acestea, afluentii mai mici din zonele inalte cresc riscul economic total calculat.

Sistemul de diguri existent reduce valoare actualizata reziduala a pagubelor evaluate la aproximativ 3,148 mld. euro. Acesta valoare include efectele depasirii si ruperii lucrarilor in timpul inundatiilor. Prin urmare, lucrarile de aparare contribuie la evitarea unor pagube economice in valoare aproximativa de 1,096 mld. euro in valoare actualizata.

4.12.4 Efectele sociale in cadrul actual de management al riscului la Inundatii Practicile existente de management al inundatiilor ofera, in principal, protectie pentru segmentul de populatie rezident in localitati situate in campiile inundabile de la ses..

Rapoartele elaborate in urma inundatiilor indica faptul ca populatia rezidenta de-a lungul afluentilor mai mici din teritoriile mai inalte, sunt la risc semnificativ de la inundatiile fulger. Lipsa unui sistem eficient de avertizare la inundatii in comunitatile din teritoriile inalte reprezinta un impediment in vederea evacuarii si limitarii pagubelor. Urmatoarele observatii intaresc concluzia formulata mai sus:

Populatia din satele mici din teritoriile mai inalte sunt mai putin instariti decat omologii lor din asezarile mai mari de la ses.

Populatia mai saraca are capacitate redusa de a raspunde la inundatii.

Adesea ei au o voce politica mai slaba pentru a sustine cauza lor.

Orasele din zona de ses detin bunurile cu valoarea economica cea mai mare, supuse riscului la inundatii (industria importanta si infrastructura majora), in consecinta inregistrand cele mai mari pagube economice potentiale, directe si indirecte, in urma inundatiilor.

Aceasta evidentiaza concluzia ca pentru zonele inalte si respectiv, de ses sunt necesare abordari diferite in managementul riscului de inundatii.

118

Ierarhia riscului la inundatii Figura de mai jos rezuma distributia riscului la inundatii in principalele celule de rau din bazinele Prut-Barlad.

Este demonstrat astfel ca zonele inundabile joase situate pe raurile Bahlui, Barlad si Jijia inferioara prezinta cel mai mare risc la inundatii, dintre cele 25 de celule de rau studiate. Aceasta se datoreaza concentratiei mari a obiectivelor specifice dezvoltarilor urbane pe zonele plate din campiile inundabile glaciare, bine consolidate.

Desi amplasarea existenta a digurilor si a albiilor este proiectata pentru a reduce riscul pentru aceste localitati, modelarea si evaluarea conditiei acestor lucrari demonstreaza ca aceste zone sunt foarte vulnerabile, in situatia in care lucrarile de aparare nu sunt intretinute la nivelul standardelor si conditiei corespunzatoare.

Principalele centre de risc la inundatii • Tabelul de mai jos arata nivelul actual al riscului la inundatii aferent principalelor

centre de risc. Acesta arata ca pentru principalele orase probabilitatea de inundare este cuprinsa intre 20% si 1%.

Ranked Flood Score (Wieghted)

0

20000

40000

60000

80000

100000

120000Ba

hlui

Birl

ad

Jijia

- Lo

wer

Prut

- Lo

wer

Pru

t - U

pper

Jijia

- U

pper

Nic

olin

a

Tecu

cel

Mile

tin

Base

u

Tuto

va

Vasl

ui

Berh

eci

Sim

ila

Sitn

a

Chi

neja

Buha

i

Bah

luie

t

Rac

ova

Cra

sna

Ela

n

Zele

tin

Loha

n

Volo

vat

7 14 4 13 12 3 9 23 6 2 20 16 22 19 5 25 11 8 15 17 10 21 18 1

Cell / Location

Floo

d Sc

ore High Risk

Z

Step Change P i t Step Change

P i

Medium Risk Zone Low Risk Zone

119

Tabel 4-23: Nivelul curent de risc la inundatii pentru principalele centre de risc

River Cell Locality Flood Risk

Bahlui Iasi 3%Harlau 20%Erbiceni 20%Podu Iloaiei 20%

Barlad Barlad 5%Tecuci 2%Vaslui 1%Munteni 5%Negresti 5%Zorleni 1%Tutova 5%Talpigi 20%

Lower Jijia Prisacani 20%Golaiesti 1%Grozesti 20%Tutora 20%Ungheni 20%Opriseni 20%Osoi 20%Costuleni 20%

Upper Jijia Rauseni 20%Hlipiceni 20%Andrieseni 20%Albesti 20%Spineni 20%

Tecucel Tecuci 2%

Miletin Prisacani 20%Copalau 20%

120

4.12.5 Marirea, in timp, a nivelului de risc la inundatii Pagubele sociale si economice, estimate corespunzator riscului la inundatii, vor creste in timp datorita urmatorilor factori:

Cresterea nivelului scurgeriilor de apa din precipitatii determinata de nivelul ridicat al eroziunii in bazinele hidrografice

Efectele schimbarilor climatice

Dezvoltarea intravilanului localitatilor in campiile inundabile

Deteriorarea digurilor existente conducand la cresterea probabilitatii de rupere

Reducerea volumelor atenuate in acumulari datorita colmatarii.

Nevoi cheie

A. Reducerea vulnerabilitatii sociale

Vulnerabilitatea sociala in comunitatile din teritoriile inaltate ar trebui redusa prin:

Prognoza inundatiilor si sistemul de suport decizional pentru avertizari imbunatatite, astfel incat, sa asigure avertizarea in avans cu cateva ore.

Cresterea eficientei difuzarii avertizarii de inundatii in comunitatile vulnerabile.

Instruire cu privire la evitare/evacuare, rezistenta si adaptare in vederea reducerii efectelor inundatiilor asupra caselor si a comunitatilor.

Programe de reconstructie post-inundatii imbunatatite.

Imbunatatirea planificarii activitatilor de control si respectarea intocmai a politicilor de amenajare teritoriala, in vederea descurajarii dezvoltarii intravilanului in zonele vulnerabile.

Identificarea directiilor de dezvoltare a intravilanului localitatilor in afara limitelor campiilor inundabile.

Incurajarea mutarii populatiei cat mai departe de zonele cu risc ridicat la inundatii.

Imbunatatirea actiunilor de management al bazinului pentru a reduce viteza si volumul scurgerii de apa din ploile torentiale.

B. Reducerea vulnerabilitatii economice Vulnerabilitatea economica in principalele comunitati din zona de ses ar trebui redusa prin:

Implementarea masurilor de retinere a apei amonte de asezari si dezvoltarea unor mecanisme de gestiune a nivelului apei aval de principalele centre de risc .

Intretinerea, reconditionarea si dezvoltarea corespunzatoare a structurilor critice de aparare la inundatii in proximitatea celor mai importante centre de risc.

Imbunatatirea planificarii activitatilor de control si respectarea intocmai a politicilor de amenajare teritoriala, in vederea descurajarii dezvoltarii intravilanului in zonele vulnerabile.

Identificarea directiilor de dezvoltare a intravilanului localitatilor in afara limitelor campiilor inundabile.

121

Incurajarea mutarii populatiei cat mai departe de zonele cu risc ridicat la inundatii.

Imbunatatirea managementului bazinal pentru a reduce riscul la inundatii “la sursa”.

C. Necesarul de date Sectiunea 4.12 ierarhizeaza datele folosite in aceasta analiza conform cu calitatea existenta si impactul acestor date asupra acuratetei rezultatelor. Urmatoarele date au fost in acelasi timp de calitate slaba si cu un impact major asupra calitatii rezultatelor si ar trebui actualizate pe perioada derularii lucrarilor de management al riscului la inundatii:

Dezvoltarea unei baze de date cu locatia si tipul proprietatilor

Furnizarea de date istorice imbunatatite despre precipitatii si a hidrografelor imbunatatite

Imbunatatirea detaliilor modelului prin masuratori aditionale ale sectiunilor transversale;

Modelarea ruperii pentru toate acumularile critice

Imbunatatita datelor de iesire despre viteza si adancime din model pentru a imbunatati previziunile asupra daunelor economice.

In plus, urmatoarele informatii ar trebui ,de asemenea, imbunatatite pentru a asigura suport pentru investigatii ulterioare cat mai detaliate:

Model digital al terenului de mare precizie pentru campiile inundabile

Ortofotoplanuri – actualizarea datelor existente

Informatii GIS asupra folosintei terenului.

D. Sisteme suport In sprijinul implementarii managementului riscului la inundatii, vor fi necesare servicii de sprijin pentru a produce, compila, interpreta si apoi a furniza informatii centralizate catre practicienii activi.

Avand in vedere datele disponibile si furnizate in cadrul acestui proiect, este recomandabil a fi dezvoltate sisteme pentru a creea si intretine baze de date sau sisteme acoperitoare pentru:

Sistem de management al datelor

Sistem de management al bunurilor

Sistem de management al solului

Sistem de management al pasunilor

Sistem de management al terenurilor arabile

Sistem de management al padurilor

122

5.0 Tinte si obiective

Acest Master Plan functioneaza la un nivel mai jos de nivelul tintelor si obiectivelor Uniunii Europene si Romaniei. Cu toate acestea, este aliniat cu obiectivele si tintele politicii UE.

Strategia Nationala romanesca este in prezent in curs de revizuire, printr-un proiect paralel cu acest Master Plan. Cu toate acestea, fiindca strategiile nationale au obligatia de a fi aliniate cu cele ale Uniunii Europene si, prin colaborare cu echipa care lucreaza pentru Strategia Nationala, acest Master Plan este, in general, aliniat cu obiectivele si tintele care vor fi propuse la nivel national.

5.1 Cerinte generale Ghidurile si directivele curente emise de UE incurajeaza o schimbare a planificarii si managementul inundatiilor spre un ideal larg, care pot fi rezumate prin urmatoarele, si este prezentat mai in detaliu in sectiunile 5.2 - 5.5.

5.1.1 Principii de management al riscului la inundatii

Promovarea cresterii economice pe termen lung a societatii, economiei si mediului.

Oferirea unui cadru in care riscul si daunele deja existente produse de inundatii sunt reduse, daca este posibil.

Definirea zonelor de crestere economica si dezvoltare existente, in afara zonelor de risc la inundatii.

5.1.2 Cerinte cheie ale managementului riscului la inundatii

Durabilitate economica, sociala si a mediului.

Integrarea si alinierea politicii, obiectivelor, tintelor si planurilor de management.

5.2 Obiectivele UE pentru managementul riscului la inundatii Principalele obiective pentru managementul riscului la inundatii la nivelul UE sunt stabilite de catre Directiva Inundatiilor 2007/60/EC.

In plus, Directiva-cadru privind apa 2000/60/CE stabileste obiectivele de protectie a mediului care trebuie sa fie luate in considerare in cursul conceperii, proiectarii si constructiei masurilor de management al riscului la inundatii.

5.2.1 Directiva UE privind inundatiile Directiva Europeana privind evaluarea si managementul riscului la inundatii (2007/60/EC din 23 octombrie 2007) (Directiva Inundatiilor) a intrat in vigoare la 26 noiembrie 2007 si are scopul de a stabili un cadru pentru masurile de reducere a riscurilor pentru pagubele produse la inundatii.

123

Statele membre au 2 ani in care sa transpuna Directiva in dreptul intern. Directiva Inundatiilor prevede ca statele membre sa se pregateasca pentru urmatoarele evaluari ale Comisiei Europene.

Procesul de evaluare si dezvoltare a managementului riscului la inundatii trebuie sa fie aliniat cu obiectivele de mediu din Directiva-cadru privind apa si sa se efectueze in urma consultarilor cu partile interesate.

Desi este recunoscut ca inundatiile sunt fenomene naturale care nu pot fi prevenite, obiectivul general stabilit de Directiva Inundatiilor pentru managementul riscului la inundatii este de a "reduce riscul de consecinte negative, in special pentru sanatatea si viata oamenilor, mediul, patrimoniul cultural, activitatea economica si infrastructura, asociate cu inundatiile."

In ceea ce priveste obiectivele specifice pentru managementul riscurilor la inundatii in diferite zone din cadrul Comunitatii, Directiva Inundatiilor prevede ca acestea "ar trebui sa fie stabilite de statele membre insele si ar trebui sa se bazeze pe circumstante locale si regionale" fiindca tipurile de inundatii, precum si daunele cauzate de inundatii pot varia dupa tarile si regiunile Comunitatii.

Directiva UE privind inundatiile nu este inca transpusa in legislatia romana. Termenul limita este 26 noiembrie 2009.

5.2.2 Directiva cadru UE privind apa Directiva-cadru privind apa (DCA) 2000/60/EC este cea mai substantiala piesa a legislatiei UE privind apa si este proiectata pentru a imbunatati si integra modul in care corpurile de apa sunt gestionate in intreaga Europa.

Statele membre trebuie sa aiba ca obiectiv ajungerea la o stare ecologica si chimica buna in apele interioare si de coasta pana in 2015.

Dezvoltarea de planuri de management al bazinelor hidrografice in temeiul Directivei 2000/60/CE si a planurilor de management al riscului la inundatii, in conformitate cu Directiva Inundatiilor sunt elemente ale managementului integrat a riscului la inundatii. Potrivit art 9 (2) din Directiva Inundatiilor, planurile de management a riscului la inundatii pot fi integrate in revizuirile din planurile de management ale bazinelor hidrografice.

Directiva DCA a UE de mai sus este acum transpusa in legislatia romana.

5.3 Obiective nationale pentru managementul riscului la inundatii

5.3.1 Strategia Nationala de management al riscului la inundatii, pe termen scurt. In 2005 a fost elaborata Strategia Nationala pe termen scurt pentru gestionarea riscului la inundatii.

Aceasta strategie, impreuna cu planurile de dezvoltare teritoriala (ce considera actuala hidrologie), consta intr-un cadru legal care face posibil managementul integrat al inundatiilor probabile, coordonarea eforturilor tuturor partilor interesate. Strategia prevede clar si detaliat sarcinile si responsabilitatile pentru fiecare administratie publica care ia parte la managementul inundatiilor. Principalul obiectiv al strategiei este de a reduce pagubele umane si de prevenire a pierderilor de vieti in timpul inundatiilor printr-o abordare globala a inundatiilor in situatii de urgenta.

124

Obiective generale: Cresterea calitatii vietii umane prin intermediul reducerii daunelor la inundatii, dar

pregatiri daca apar astfel de evenimente;

Reducerea impactului masurilor de management al riscului la inundatii (in timp si spatiu) asupra sistemelor ecologice;

Utilizarea corespunzatoare a resurselor pentru construirea, intretinerea si exploatarea infrastructurilor si, masuri de reducere a riscului la inundatii;

Mentinerea bunei activitati economice (agricultura, industrie, afaceri, locuinte si timp liber) in zonele inundabile.

Obiective specifice: Obiective economice:

Prevenirea si reducerea daunelor economice prin atenuarea riscurilor la inundatii pentru zonele populate, obiectivele si bunurile economice;

Prevenirea si reducerea daunelor economice prin atenuarea riscurilor la inundatii pentru infrastructura existenta;

Prevenirea si reducerea daunelor economice prin atenuarea riscurilor la inundatii pentru terenurile arabile cultivate.

Obiective sociale:

Prevenirea si reducerea riscurilor la inundatii pentru populatie si comunitatile umane;

Prevenirea si reducerea riscurilor la inundatii pentru bunuri publice / comunitare (spitale, clinici, scoli, etc) precum si pentru zonele de recreere;

Prevenirea epidemiilor sau protectie si minimizarea daunelor asupra sanatatii populatiei din cauza impactului inundatiilor si a poluarii asociate a inundatiilor;

Asigurarea accesibilitatii infrastructurii critice (poduri, aductiuni, podete, aeroporturi) in timpul inundatiilor extreme.

Obiective de mediu:

Conformitatea cu Directiva-cadru UE privind apa;

Impiedicarea schimbarii si influentei omului in geomorfologia bazinelor hidrografice;

Prevenirea poluarii cursurilor de apa si a apelor subterane ca urmare a inundatiilor si a efectelor asociate lor asupra calitatii ecologice a cursurilor de apa;

Protectia si imbunatatirea calitatii terenurilor si, daca este posibil, incurajarea modificarilor in practica agricola pentru a preveni sau minimiza scurgerea de suprafata si inundatiile ca urmare a agriculturii intensive;

Protectia si conservarea activelor istorice, monumentelor, zonelor protejate si a ecosistemelor;

Protectia si imbunatatirea mediului si a aspectului estetic;

125

Prevenirea sau minimizarea impactului schimbarilor climatice asupra aparitiei inundatiilor.

5.3.2 Strategia de management al riscului la inundatii pe termen mediu si lung Necesitatea dezvoltarii unei Strategii Nationale pe termen mediu si lung pentru managementul riscului la inundatii este punctata mai jos:

Strategia Nationala de management al riscului la inundatii pe termen scurt ofera directii pentru actiuni imediate si pe termen scurt, subliniind ca un obiectiv specific elaborarea unei strategii pe termen mediu si lung, pentru a include aranjamentele legale si institutionale necesare, precum si modalitatile tehnice de imbunatatire a managementului riscului la inundatii pe bazine hidrografice;

O analiza preliminara a managementului riscului de inundatii arata o eficienta insuficienta;

Strategia actuala nu indeplineste toate cerintele si recomandarile europene;

Noua strategie ar trebui sa alinieze Romania la cadrul comun si sa respecte toate obligatiile stabilite de Directiva Europeana a inundatiilor;

Strategia actuala a fost bazata pe cunostinta evenimentelor anterioare, mai degraba decat pe anticiparea schimbarii in modelele de risc la inundatii;

Este unanim acceptat faptul ca un program pe termen mediu si lung, pe baza strategiei, este necesar pentru a aborda managementul riscului la inundatii;

In Romania trebuie sa fie dezvoltate noi instrumente si standarde pentru a raspunde recomandarilor din Directiva Europeana a inundatiilor;

Strategia managementului riscului la inundatii trebuie sa aiba conexiuni puternice cu alte proiecte nationale si internationale.

Strategia de management al riscului la inundatii pe termen lung si Planul de actiune pentru punerea in aplicare sunt in prezent in curs de dezvoltare. Strategia va revizui abordarea traditionala, costisitoare ca raspuns la inundatii si va dezvolta un program de control al inundatiilor bazat pe conceptul de prevenire a inundatiilor.

5.3.3 Obiectivele POS Mediu 2007 – 2013 pentru riscul la inundatii Obiectivele Axei Prioritare 5, "Dezvoltarea adecvata a infrastructurii pentru a preveni riscurile naturale in zonele cele mai expuse la risc" din POS Mediu 2007 - 2013 sunt:

Contributia la managementul durabil al inundatiilor in zonele cele mai expuse la risc;

Protectia si reabilitarea litoralului Marii Negre.

In conformitate cu obiectivele sale, domeniile majore de interventie pentru POS Mediu Axa Prioritara 5 sunt: protectia impotriva inundatiilor si reducerea eroziunii in zonele de coasta.

Operatiunile dezvoltate privind zona de interventie majora "protectie impotriva inundatiilor" va finanta urmatoarele activitati indicative:

Infrastructura pentru prevenirea inundatiilor si reducerea consecintelor distructive ale inundatiilor;

126

Dezvoltarea hartilor de inundabilitate, harti de risc de inundatii, planuri si masuri, inclusiv informarea publica si educatia privind reducerea riscului la inundatii;

Asistenta tehnica pentru elaborarea de proiecte, management, supraveghere si publicitate .

Obiectivele stabilite pentru Axa Prioritara 5 din POS Mediu 2007-2009 in domeniul inundatiilor sunt prezentate in tabelul de mai jos:

Indicator Unitate de masura

Valoare de baza

An de referinta

Sursa Tinta (2015)

Output

Proiecte pentru protectie impotriva inundatiilor

Numar 0 2006 ANAR 10

Kilometri de litoral reabilitat Km 0 2006 ANAR 10

Rezultat

Populatia care beneficiaza de proiecte pentru protectie impotriva inundatiilor

Numar de locuitori

0 2006 ANAR 1500000

Reducerea riscului de incidenta la inundatii in zonele de interventie ale POS

% 100% 2006 ANAR 30%

Extinderea suprafetei de plaja % 0% 2006 ANAR 30%

Tabel 5-1:Tinte prioritare ale Axei 5

Aceasta axa prioritara va fi finantata din Fondul de coeziune a UE si va sprijini "a investitiile care vor oferi un nivel adecvat de protectie impotriva inundatiilor prin imbunatatirea mediului economic, ecologic si starea de conservare a regiunilor cele mai vulnerabile. Zonele tinta pentru interventie vor fi selectate in conformitate cu strategiile relevante la nivel regional si national".

In timp ce POS Mediu abordeaza doar cursuri de apa nationale, administrate de Administratia Nationala "Apele Romane", prin investitii specifice, PNDR (Planul National pentru Dezvoltare Rurala) finanteaza interventiile asupra raurilor locale si mici predispuse la inundatii. De asemenea, masurile de impadurire din PNDR vor asigura durabilitatea lucrarilor de protectie impotriva inundatiilor.

In plus, Programul Operational Regional va sprijini actiuni de crestere a eficientei interventiei post-inundatii si pentru alte pericole naturale (cutremure, eroziune), prin dezvoltarea de unitati speciale de interventie si furnizarea de echipamente necesare in fiecare judet. De la bugetul de stat vor fi asigurate fonduri suplimentare pentru masuri de prevenire a inundatiilor.

5.3.4 Standardele curente de protectie la riscul la inundatii in Romania Tabelul de mai jos prezinta standardele actuale ale probabilitatilor anuale pentru fiecare clasa de importanta a folosintelor terenurilor protejate situate in zonele inundabile.

127

Landuse / Folosinta terenului

Indicator Defence Standard / Standard de protectie

Urban Evacuated Inhabitants / Locuitori evacuati

Years / Ani Probability / Probabilitate

Major Urban/ Urban Major > 10,000 100 1%

Minor Urban / Urban Minor 2,000 ... 10,000 50 2%

Rural / Rural < 2000 20 5%

Agricultural Area / Suprafata

Arable 1 / Arabil 1 > 50000 ha 100 1%

Arable 2 / Arabil 2 20000 ha ... 50000 ha 50 2%

Arable 3 / Arabil 3 < 20000 ha 20 5%

Pastural, Forestry / Pasune, Padure - -

Industrial

Major Industrial / Industrie de interes national

1000 0.1%

Minor Industrial / Industrie de interes local

50 2%

Transport

Railway 1/ Cale ferata magistrala principala

100 1%

Railway 2/ Cale ferata magistrala secundara

50 2%

National road / Drum national 50 2%

Other roads / Alte drumuri 20 5%

Tabel 5-2: Standardele curente de protectie (Sursa: Apele Romane si MMDD)

Terenul arabil are o valoare ridicata, in special in timpul perioadei de vegetatie, cu toate acestea, cu mai putine persoane necesar a fi protejate, acesta nu ar trebui sa aiba o valoare ridicata cum au zonele urbane dens populate.

Mari centre urbane tind sa aiba cea mai mare contributie atat ca numar de persoane cat si ca activitati economice. In general, aceste centre sunt protejate de diguri sau canale proiectate. Cu toate acestea, riscul rezidual este inca semnificativ iar riscul total, atunci cand se analizeaza o incalcare a apararii, este de asemenea semnificativ. Acestor zone ar trebui sa li se acorde prioritate maxima, datorita combinatiei de risc pentru viata si daune economice.

128

Terenurile cu valoare mica ocupate cu pasuni ar putea fi inundate in fiecare an, fara consecinte semnificative.

Desi proiectarea de noi lucrari hidrotehnice trebuie sa fie in conformitate cu standardele de protectie stabilite de catre cele doua STAS-uri de mai sus, este important de remarcat ca aceste standarde sunt susceptibile a fi revizuite de catre Strategia Nationala in desfasurare.

5.4 Obiective regionale – Bazinele hidrografice Prut si Barlad Intrucat cadrul national pentru managementul riscului la inundatii este in prezent in curs de revizuire, acest Master Plan trebuie sa fie revizuit peste 3 ani, pentru a se asigura ca obiectivele si tintele stabilite pentru bazinele hidrografice Prut-Barlad sunt aliniate cu obiectivele si tintele nationale.

In conformitate cu cerintele Directivei Inundatii, obiectivul general al acestui Master Plan este de a preveni si de a reduce efectele negative asupra sanatatii umane, mediu, patrimoniu cultural si activitatea economica asociate cu inundatiile in bazinele hidrografice Prut-Barlad.

Asa cum rezulta din analiza prezentata in capitolul 4, tipurile de inundatii si daunele provocate de inundatii variaza intre zonele inalte si de ses. Prin urmare, sunt identificate obiective specifice distincte pentru managementul riscului la inundatii pentru aceste doua tipuri de zone in bazinele Prut-Barlad. Tabelul 5.3 rezuma obiectivele principale ale acestui Master Plan pentru zonele inalte si de ses.

Objective specifice

Zone inalte Zone de ses

Social

Reducerea vulnerabilitatii vietii umane la inundatii fulger.

Reducerea vulnerabilitatii stilului de viata la efectele inundatiilor fulger.

Imbunatatirea reabilitarii dupa inundatii fulger.

Reducerea riscului dezmembrarii sociale dupa inundatii fulger.

Economic

Reducerea pagubelor economice asupra comunitatilor urbane mici si comunitatilor rurale.

Reducerea riscului de producere a pagubelor asupra infrastructurii minore.

Reducerea daunelor economice asupra comunitatilor majore si minore.

Reducerea riscului la daune asupra infrastructurii majore.

Administrarea dezvoltarii cu scopul de a reduce la minimum cresterea pagubelor la inundatii.

Mediu

Stabilizarea solurilor in bazinele hidrografice.

Reimpadurirea* bazinelor hidrografice.

Imbunatatirea biodiversitatii.

Stabilizarea albiei raurilor pentru a preveni prabusiri de poduri.

Stabilizarea malurilor raurilor si restaurarea habitatelor naturale de-a lungul coridoarelor de rau.

Incurajarea dezvoltarii zonelor umede.

129

* In acest context reimpadurirea include: amenajarea bazinelor hidrografice torentiale, constand in impadurirea terenurilor degradate si corectarea torentilor.

Tabel 5-3: Obiectivele regionale cu risc la inundatii

Masurile de management al riscului la inundatii necesare pentru atingerea obiectivelor de mai sus sunt clasificate (in conformitate cu Directiva Inundatii) in 3 categorii: prevenirea, protectia, pregatirea si capacitate de adaptare. Exemple pentru fiecare categorie de masuri sunt dupa cum urmeaza:

Prevenire: controlul utilizarii terenului si dezvoltarii urbane, regulamente de constructie specifice si coduri din domeniul constructiilor, reimpadurire, stabilizarea solului, refacerea zonelor inundabile, dezvoltare directa pentru zonele cu risc scazut la inundatii.

Protectie: mentinere si/sau construire de lucrari noi de protectie impotriva inundatiilor, cresterea capacitatii de transport a albiei, zone de stocare artificiale.

Pregatire si capacitate de adaptare: prognoza si avertizarea inundatiilor, protectie civila, planuri si actiuni pentru situatii de urgenta, informare si educare a publicului.

Tabelul de mai jos prezinta tipuri de masuri adecvate pentru fiecare categorie (prevenire, protectii, pregatirea si capacitatea de adaptare) pentru zonele inalte, respectiv zonele de ses, in bazinele hidrografice Prut-Barlad, luand in considerare mecanismele diferite la inundatii.

Masuri adecvate in zonele inalte

Masuri adecvate in zonele de ses

Prevenire

Control/planificare a utilizarii terenului si a dezvoltarii urbane.

Regulamente de constructie specifice si coduri de constructie pentru zonele expuse riscului la inundatii.

Reimpadurire*, stabilizarea solului.

Stabilizarea malurilor riurilor.

Control/planificare a utilizarii terenului si a dezvoltarii urbane.

Regulamente de constructie specifice si coduri de constructie pentru zonele expuse riscului la inundatii.

Restaurarea campiilor inundabile, a zonelor umede.

Stabilizarea albiilor raurilor , stabilizarea malurilor riurilor.

Reimpadurire, stabilizarea solului.

Protectie

Acumulare in amonte.

Lucrari de aparare la inundatii (mai putin).

Cresterea capacitatii de transport a albiei (mai putin).

Acumulare in amonte.

Lucrari de control al nivelului apei in aval.

Lucrari de aparare la inundatii.

Cresterea capacitatii de transport a albiei.

130

Masuri adecvate in zonele inalte

Masuri adecvate in zonele de ses

Pregatire si capacitate de adaptare

Prognoza si avertizarea inundatiilor.

Protectie civila.

Informarea si educarea publicului.

Planuri si actiuni pentru situatii de urgenta.

Politica de asigurare.

Harti adecvate de inundabilitate si de risc.

Prognoza si avertizarea la inundatii.

Protectie civila.

Informare si educarea publicului.

Planuri si actiuni pentru situatii de urgenta.

Politica de asigurare.

* In acest context reimpadurirea include: amenajarea bazinelor hidrografice torentiale, constand in impadurirea terenurilor degradate si corectarea torentilor.

Tabel 5-4:Masuri potentiale asociate riscului la inundatii

135

Masurile de mai sus sunt de natura complexa iar punerea lor in aplicare se bazeaza pe implicarea multor actori. Prevenirea eficienta a inundatiilor si atenuarea efectelor acestora necesita coordonare si cooperare intre toate partile implicate. Mai jos sunt ilustrate sinergiile intre diferite institutii care joaca rol in gestionarea riscurilor de inundatii:

Ministerul Sanatatii Publice

Ministerul Administratiei si

Internelor

Comitetul judetean, Comitetele locale pentru Situatii de

Urgenta

Ministerul Economiei

Ministerul

Mediului

Administratia Nationala "Apele

Romane"

Ministerul Agriculturii, Padurilor si Dezvoltarii

Rurale

Comitetul de Bazin


Consiliul Interministerial al Apelor

Regia Nationala a Padurilor “Romsilva”

Societatea Comerciala de Producere a Energiei Electrice Hidroelectrica

Ministerul Transporturilor si

Infrastructurii

Ministerul Dezvoltarii Regionale si Locuintei

Ro

l Majo

r pen

tru M

ana

gem

entu

l Situ

atiilor

de U

rgen

ta

Directia Ape Prut

Consiliul Judetean, Consiliul Local

Ro

l maj

or

in P

reve

nir

e si

Ap

arar

e

132

Tipurile de masuri adecvate pentru prevenirea si atenuarea inundatiilor in bazinele hidrografice Prut-Barlad, precum si implicarea institutiilor responsabile pentru punerea lor in aplicare in conformitate cu contextul actual din Romania vor fi discutate mai detaliat in capitolul 8.

5.5 Obiective locale – asezari individuale Exista multe asezari in bazinele hidrografice ale raurilor Prut si Barlad. Nu ar fi posibil sa se prezinte toate planurile individuale pentru crestere si dezvoltare.

Este rezonabil sa se presupuna ca dezvoltarea fiecarei asezari va fi solicitata sa se alinieze cu obiectivele regiunii ca un intreg si vor fi supuse la aceleasi politici de planificare si de legislatie ca si cele care ghideaza Dezvoltarea si obiectivele regionale.

5.6 Concluzii si recomandari Obiectivele din sectiunile UE, nationale si regionale de mai sus au fost separate pe termen lung, mediu si termen.

O clasificare suplimentara "imediata" a fost adaugata pentru acele obiective care sunt necesare pentru a permite planificarea strategica si obiectivele pe termen lung, mediu si scurt.

Intrucat cadrul national institutional si legislativ sunt in curs de dezvoltare, obiectivele stabilite in acest Master Plan fixeaza etape interimare pentru masuri a caror punere in aplicare depinde de noul aranjament institutional si legislativ (cum ar fi planificarea utilizarii terenului, codurile de constructii, etc.).

Tintele care implica punerea in aplicare a acestor tipuri de masuri trebuie sa fie confirmate in termenul de revizuire prevazut pentru acest document si atunci cand a fost implementat cadrul de management al riscului la inundatii la nivel national.

Pentru scopurile prezentului Master Plan am definit urmatoarele:

Obiective: Obiective strategice ne-masurabile care sa ofere indrumare si sa se descrie „viziunea" a ceea ce este dorit.

Tinte: Tinte masurabile si clar definite care, prin completarea fiecarui pas, permit alinierea cu obiectivele stabilite.

Imediat: inainte de 2010.

Termen scurt: 2010 pana in 2013

Termen mediu: 2014 pana in 2019

Termen lung: Dupa 2019

Perioada Obiective Tinte

Termen lung

Promoveaza cresterea economic a si sociala pe termen lung concomitent cu protejarea mediului

Toate eforturile intreprinse contribuie la dezvoltarea durabila

Sistem de prognoza si avertizare la inundatii care sa acopere bazinele Prutului si Barladului.

Inlaturarea lucrarilor de infrastructura non-critice pentru managementul inundatiilor, pentru a intari conformitatea cu Directiva cadru privind apa a UE in

133


economica, sociala si de mediu.

Reducerea progresiva a riscului la inundatii prin folosirea legislatiei specifice pentru planificare, a standardelor pentru constructii si schimbarea folosintei terenului.

vederea naturalizarii sistemelor raurilor.

Folosirea legislatiei de planificare si a standardelor in constructii in vederea asigurarii ca riscul la inundatii nu va creste.

Implementarea deplina a masurilor de management al folosintei terenului si a masurilor de control al eroziunii.

Termen mediu

Sa ofere un cadru in care riscurile si pagubele existente sunt reduse, acolo unde este posibil.

Modificarea legislatiei existente de planificare si a standardelor in constructii pentru promovarea rezistentei si adaptarii in fata pagubelor produse de inundatii.

Imbunatatirea sistemelor de management al inundatiilor

Educarea comunitatii largi si impactului asupra inundatiilor precum si impactul inundatiilor asupra comunitatii .

Managementul eficient al terenurilor

Utilizarea hartilor de risc la inundatii in vederea definirii zonelor de dezvoltare urbana, in afara campiilor inundabile.

Implementarea unei analize secventiale pentru aprobarea dezvoltarii de noi obiective in campiile inundabile.

Aplicarea unui sistem de prognoza si avertizare la inundatii pentru a reduce riscul in localitatile de pe afluentii minori si din teritoriile inalte din bazinele Barlad, Jijia, Prut, Tecucel si Miletin.

Evaluarea conditiei si realizarea hartilor de inundabilitate pentru acumularile cu rol de management al inundatiilor precum si evaluarea caracterului critic si non-critic pe baza pagubelor provocate in cazul in care o acumulare sufera o avarie de mare anvergura.

Dezvoltarea unei strategii de schimbare a folosintei terenului si implementarea acesteia in zonele critice.

Termen scurt

Stabilirea zonelor de crestere si dezvoltare in afara ariilor cu risc la inundatii identificate.

Acordarea unor ajutoare pentru riscul la inundatii acolo unde este posibil.

Identificarea zonelor de risc si stabilirea unei strategi de management al riscului.

Cooperarea in actiunile de management al inundatiilor si cele de management al terenurilor (cum este agricultura) pentru a stabili schimbarile necesare in politica agricola in vederea reducerii

Pregatirea hartilor de hazard la inundatii pentru bazinele Prut si Barlad.

Aplicarea unui sistem de prognoza si avertizare la inundatii pentru a reduce riscul in localitatile de pe afluentii minori si din teritoriile inalte din bazinele hidrografice Bahlui, Nicolina si Bahluet.

Asigurarea protectie impotriva riscului la inundatii pentru comunitatile vulnerabile.

Activitati de culegere a datelor pentru a creste acuratetea modelelor raurilor si a estimarii pagubelor.

Cooperarea cu Ministerul Agriculturii pentru a defini schimbari adecvate in managementul terenurilor (cum ar fi aratul paralel cu raul) si identificarea

134


pagubelor provocate de inundatii. zonele critice.

Imediat

Integrarea si alinierea politicilor, obiectivelor, tintelor si planurilor de management.

Eligibilitate pentru finantari UE.

Evaluarea starii lucrarilor existente pentru protectia impotriva inundatiilor.

Identificarea studiilor si investigatiilor necesare pentru a permite definirea zonelor de risc.

Clasificarea tuturor lucrarilor de protectie impotriva inundatiilor in critice si non-critice pe baza pagubelor evitate datorita actiunii acestora.

Finalizarea Strategiei nationale de management al riscului la inundatii si aprobarea de catre UE.

Finalizarea Evaluarii strategice de mediu (ESM) si aprobarea de catre UE.

Revizuirea acestui Master Plan si introducerea obiectivelor si tintelor pentru reducerea riscului la inundatii in Planul de management al bazinului si aprobarea de catre UE.

Tabel 5-5: Obiective si tinte

135

6.0 Strategia propusa

Strategia de management al riscului la inundatii, in bazinele hidrografice Prut si Barlad trebuie sa permita realizarea urmatorilor factori:

Atingerea obiectivelor calitative ale autoritatilor relevante si partilor interesate.

Atingerea obiectivelor masurabile derivate din obiectivele de mai sus si stabilite in Sectiunea 5

Administrarea sistemelor hidrografice din perspectivele inundatiilor, alimentarii si a deficitului de apa.

Conformarea, dupa caz, cu planurile existente la nivel national, regional sau local, prezentate in Anexa 13.

Avand in vedere aceste cerinte, strategia propusa pentru managementul inundatiilor poate fi rezumata in 4 elemente cheie:

Managementul riscurilor.

Prevenire si pregatire.

Interventie activa.

Prioritizarea actiunilor pe baza riscului.

Managementul riscului

Managementul raurilor si inundatiilor din Romania, intr-o mare masura, a fost un proces activ de a oferi protectie pentru localitatile care s-au confruntat cu inundatii.

Abordarea actuala promovata de Directiva inundatiilor este de a reduce riscul la inundatii, printr-o combinatie de prevenire, pregatire si masuri de interventie activa.

Propunerea este de a:

Incuraja si permite o schimbare de la procesul actual reactiv de control si management al debitelor raurilor pe langa digurile de protectie la inundatii si prin structurile de retentie.

Incuraja si permite o schimbare in directia managementului predictiv si proactiv a riscului de deteriorare si pierdere de vieti omenesti din cauza inundatiilor.

Acest lucru va necesita mai multe date si modelari decat exista in prezent, dar, mai important, va necesita sprijin de la Institutele Nationale si organele de conducere deoarece va fi nevoie de modificari semnificative la legislatia in vigoare si punerea in aplicare a acestei legislatii in bazinul hidrografic.

Prevenire si pregatire

Aceasta se refera la capacitatea de a convinge populatia sa nu utilizeze campia inundabila sau de a avertiza populatia ca locuieste sau lucreaza in zonele inundabile si a le consilia ca:

Faptul ca nu ar trebui sa construiasca noi structuri sau locuinte in limitele definite ale campiei inundabile (cu exceptia circumstantelor exceptionale).

136

Legislatia de planificare sprijina excluderea structurilor sau locuintelor noi din campia inundabila (cu exceptia circumstantelor exceptionale).

Frecventa cu care structurile sau locuintele existente se pot astepta sa fie inundate.

Lucrarile de protectie potentiale pe care le pot face pentru a proteja casa sau afacerile de la daune.

Legislatia de planificare este un instrument puternic care poate fi folosit pentru a limita cresterea viitoare a riscurilor la inundatii prin prevenirea constructii noi si re-construirea structurilor existente sau locuinte in campia inundabila.

Acest aspect este destinat, de asemenea, sa angajeze publicul si de a-l informa asupra riscurilor pe care le angajeaza viata si munca in zone care sunt predispuse la inundatii.

Interventie activa

Acest lucru va ramane o componenta principala a managementului riscului la inundatii. Orase cum ar fi Iasi, Tecuci, Paris, Londra, Roma, etc sunt toate construite pe sau foarte aproape de rauri. Nu este posibil din punct de vedere economic, politic sau social sa fie mutate orasele in afara zonelor cu efect imediat la inundatii.

Este responsabil sa se asigure ca, pe termen scurt, riscul pentru locuitori, afaceri si mediu sa fie gestionat in mod corespunzator, prin intermediul solutiilor structurale si nestructurale.

Utilizarea legislatiei de planificare adecvata, din sectiunea de mai sus, va actiona pentru a limita cresterea riscurilor la inundatii si, in functie de puterea respectivei legislatii, poate fi utilizata pentru a reduce in mod activ riscurile la inundatii, prin mutarea comunitatilor departe de zonele cu risc la inundatii.

Prioritizarea lucrarilor

Acest element se bazeaza pe introducerea managementului riscului prin asigurarea unui cadru de decizie in care lucrarile de management al riscului la inundatii trebuie sa atinga rezultate pozitive din:

Principii hidrologice

Evaluari de mediu

Raportul cost / beneficiu

Indeplinirea obiectivelor / tintelor strategice

Aceasta abordare recunoaste faptul ca diferite tipuri de inundatii, diferite tipuri de asezari si diferite tipuri de comunitati necesita masuri diferite cu care sa reduca riscul cauzat de inundatii.

Atingerea tintelor si obiectivelor

Optiunile de management al inundatiilor discutate in acest capitol au fost grupate in categoriile de mai sus (management al riscului, prevenire si alerta, interventie activa si sursa de risc), pentru a usura discutia.

Concluziile trase din acest capitol vor avea ca scop abordarea obiectivelor din capitolul 5 si se va aplica, prin urmare, optiunile individuale, din interiorul categoriilor de mai sus, pentru a aborda obiectivele si tintele.

137

6.1 Managementul riscului O abordare bazata pe risc pentru managementul inundatiilor este orientat spre a investi timp, resurse si finantare in zonele din bazin unde exista cele mai bune relatii cost – beneficiu.

Evaluarea nivelului de risc la adresa diferitelor asezari permite planificarea capitalului si cheltuielile de intretinere pe baza costului necesar pentru a atinge sau a mentine beneficiul disponibil.

Figura 6.1 ilustreaza efectele pe care diferitele schimbari, inclusiv unele masuri comune de management al riscului la inundatii, le pot avea asupra riscurilor.

Figura 6-1: Efectul diferitelor schimbari asupra riscului la inundatii (Hall s.a., 2003)

Practicile actuale de management al riscului la inundatii in Romania sunt reglementate de legislatia in vigoare si obligatia de a proteja populatia si infrastructura prin stabilirea de standarde de protectie.

Aceasta abordare necesita frecvent cheltuieli excesive de intretinere a lucrarilor de protectie existente si, dupa cum pot fi observate in urma inundatiilor 2005 si 2006, de asemenea, duce la instalarea reactiva de diguri din ce in ce mai lungi.

S-a propus sa fie intreprinse urmatoarele:

Modelare suplimentara si mai detaliata a sistemelor raurilor din bazinele hidrografice Prut si Barlad

Evaluarea pagubelor potentiale in bazinele Prut si Barlad folosind date despre folosinta terenurilor si ortofotoplanuri imbunatatite (PVd)

Identificarea digurilor si structurilor de protectie impotriva inundatiilor critice, pe baza pagubelor evitate

Risc la inundatii actual

Dezvoltare necontrolata in

campia inundabila

Lucrari de aparare si noi acumulari

Sensibilizarea opiniei publice, avertizarea inundatiilor si evacuare

Deteriorarea lucrarilor de aparare

Intensificarea precipitatiilor si furtunilor

Probabilitate de inundare

Cons

ecint

ele in

unda

tiilor

Risc la inundatii actual

Dezvoltare necontrolata in

campia inundabila

Lucrari de aparare si noi acumulari

Sensibilizarea opiniei publice, avertizarea inundatiilor si evacuare

Deteriorarea lucrarilor de aparare

Intensificarea precipitatiilor si furtunilor

Probabilitate de inundare

Cons

ecint

ele in

unda

tiilor

138

Identificarea asezarilor critice acolo unde pagubele nu pot fi evitate prin aplicarea practicilor curente sau acolo unde mentinerea practicilor curente nu este viabila din punct de vedere economic

6.2 Prevenire si pregatire

6.2.1 Definirea campiei inundabile si a zonelor de risc Intelegerea intinderii si adancimii inundatiilor, in conformitate cu diferite probabilitati de aparitie este cheia pentru clasificarea riscurilor.

Asa cum a fost definit anterior, riscul este o combinatie a impactului cauzat de inundatii si frecventa de aparitie a acelor inundatii.

Se propune ca modelarea riscului la inundatii in bazinul hidrografic sa fie intreprinsa pentru a:

Determina zonele de risc scazut, mediu si ridicat din campia inundabila.

Ghida aprobarile de planificare

6.2.2 Managementul amenajarii teritoriale si planificarea Managementului utilizarii terenului in cadrul campiei inundabile, precum si sistemul mai larg al inundatiilor, pot oferi beneficii semnificative de diminuare a riscurilor la inundatii.

Amenajare teritoriului incearca sa limiteze cresterea riscului care insoteste schimbarea utilizarii terenurilor, inclusiv a dezvoltarii urbane si construirea de noi proprietati in zonele inundabile.

Restrictionarea dezvoltarii in campie inundabila nu reduce potentialul existent al daunelor, dar reduce daunele viitoare potentiale la inundatii.

Aceasta se concentreaza pe zonele cu risc ridicat la inundatii si anume pe cele care sunt expuse frecvente riscului la inundatii sau unde adancimea (si, prin urmare, impactul) inundatiilor este severa.

Modificarile propuse pentru politica de planificare teritoriala sunt:

Aplicarea unor tarife in functie de folosinta terenului (instrumente financiare) pentru terenurile cu alta folosinta decat agricola aflate in zonele cu risc ridicat pentru a incuraja dezvoltarea urbana si industriala in afara campiei inundabile.

Consolidarea si coordonarea legislatiei existente pentru a preveni dezvoltarea in zonele cu risc ridicat din campia inundabila.

Retrageri planificate din zonele cu risc ridicat, prin modificarea reglementarilor de planificare, astfel incat reconstructia in zonele cu risc ridicat la inundatii sa nu fie permisa iar cladirile ar trebui sa fie demolate.

6.2.3 Revizuirea standardelor in constructii Codurile de constructii specifica nivelul minim acceptabil de siguranta pentru structuri. Scopul lor principal este de a proteja sanatatea publica, siguranta si bunastarea generala a utilizatorilor cladirii.

Cu toate acestea, ele pot fi folosite pentru a oferi o limita cu privire la majorarea daunelor la inundatii si pentru a oferi un beneficiu pe termen lung, prin evitarea daunelor.

139

Se propune ca modificarile la codurile romanesti din domeniul constructiilor sa asigure ca toate cladirile in toate zonele de risc de inundatii au cel putin:

Tehnici de constructie care sa confere rezistenta la inundatii, de exemplu, caramida arsa si mortar de ciment in loc de caramizi din argila si paie uscate la soare.

Inaltimea minima a podelei interioara a unui etaj stabilita la 300 mm deasupra nivelului de inundare prognozat pentru o asigurare de100 ani

Materiale structurale neperisabile, astfel incat sa nu se deterioreze ireversibil structura de sprijin daca se produc inundatii

Toate elementele de mai sus, plus cele enumerate mai jos in sectiunea referitoare la impermeabilizarea bunurilor in caz de inundatii.

6.2.4 Protectia la inundatii Masurile de protectie la inundatii previn sau reduc daunele la inundatii pentru o structura si / sau continutul sau si pot fi adaptate la proprietatile existente.

Se propune ca toti proprietarii ar trebui sa fie constienti de urmatoarele metode potentiale pe care le pot pune in aplicare pentru a reduce daunele asupra proprietatilor si ca, in cazul in care cladirile au fost afectate la inundatii, urmatoarele actiuni sunt obligatorii in timpul repararii:

Acolo unde este posibil, ridicarea si mutarea structurilor in vederea scaderii nivelul apei la inundatii pentru o anumita frecventa de aparitie

Construirea de bariere in interiorul si in jurul proprietatii

Impermeabilizarea structurii pentru ca la inundatii apa care se infiltreaza in structura sa provoace pagube minime asupra cladirii si continutului sau

Mutarea accesoriilor sensibile si costisitoare (de exemplu, cablurile electrice si prize) mai sus de nivelul probabil al apei la inundatii.

6.2.5 Managementul incidentelor la inundatii Managementul incidentelor la inundatii este o componenta complexa, dar cruciala a managementului riscului la inundatii. Acesta recunoaste ca, in timp ce riscul la inundatii nu poate fi eradicat complet, pregatirea pentru evenimente poate reduce impactul acestora si ar rezulta in cresterea timpului de recuperare.

Masuri pre-incident Activitatile proactive pre-incident asigura ca publicul, serviciile de urgenta si alte parti cheie interesate sunt bine pregatite si pot actiona in mod rational si intelege informatiile privind avertismentele de inundatii in timpul si chiar inainte de petrecerea evenimentelor.

Prognoza si avertizare Sistemele de prognoza si de avertizare la inundatii ofera informatii catre cei care se ocupa de managementul riscului la inundatii, autoritatile locale si serviciile de urgenta, informatii care sunt ulterior difuzate publicului in timp util care sa permita intreprinderea de actiuni eficiente de atenuare inainte de a ajunge viitura.

Sistemele de prognoza si de avertizare a inundatiilor functioneaza la o serie de termene:

140

sisteme in timp real (pentru a ajuta la actiunile de lupta impotriva inundatiilor)

sisteme pe termen scurt (0-3 zile)

sisteme pe terme mediu (3-10 zile) (de ex. Sistemul European de Prognoza a Inundatiilor)

Un alt avantaj este ca modelul poate fi folosit pentru a integra depozitarile si furnizarile de apa necesare pentru resursele de apa cu cele necesare pentru managementul inundatiilor. Acest lucru are avantaje majore in cazul in care o regiune este predispusa atat la inundatii cat si la seceta.

Solurile impermeabile si raurile efemere din bazinele Prut si Barlad genereaza viituri fulger si secete care ar putea fi gestionate in mod eficient, printr-un management integrat al apelor.

Abordare Aplicare

Sistem de prognoza si avertizare a inundatiilor

Modelare in timp real a radarului, precipitatiilor si raspunsului de scurgere a bazinului

Alarmare automata a nivelurilor

Diseminare automata a avertizarilor de inundatii pentru comunitatile vulnerabile

Centre de management al riscului la inundatii

Avertizari de inundatii pentru comunitatile vulnerabile din partile superioare ale bazinelor

Sisteme integrate de management al inundatiilor

Operare in timp real a acumularilor si polderelor ca raspuns la precipitatii

Centre cheie de risc la inundatii

Avertizarea inundatiilor si managementul riscului la inundatii

Centre cheie de risc la seceta

Avertizarea secetelor si managementul secetelor

Tabel 6-1: Aplicarea sistemului de suport decizional

Initiative propuse de management al incidentelor la inundatii S-a propus sa fie luate urmatoarele masuri:

Alcatuirea planului de raspuns la inundatii ar trebui solicitata la nivel de comunitate si asezare beneficiind de asistenta Apelor Romane la nivel de regiune

Lansarea la nivel regional a campaniilor de educare pentru a creste gradul de constientizare asupra pericolului inundatiilor si asupra actiunilor de intreprins in timpul unei inundatii

Extinderea sistemului existent de prognozare a inundatiilor pentru a furniza informatii specifice din bazin care sa cuprinda masuri de control activ al acumularilor si masuri de atenuare temporara in campia inundabila

141

6.2.6 Repartizarea riscurilor Asigurarile si alte impartiri ale riscului / instrumente de compensare faciliteaza recuperarea economica si financiara a pierderilor la inundatii prin repartizarea platilor in timp si catre un numar de oameni.

Se recomanda sa fie luate in considerare urmatoarele pentru a usura povara daunelor produse la inundatii:

Asigurare obligatorie de baza a casei si continutului (prin fonduri de asigurare private sau guvernamentale)

Ajutor/compensatii de la autoritatile locale si centrale

Reducerea impozitului pentru pierderi

6.3 Interventie activa Masuri de interventie activa, dintre care masurile structurale sunt o componenta cheie, actioneaza pentru a schimba standardul de protectie a persoanelor si a bunurilor prin cresterea capacitatii hidraulice a retelei sau de retinere a apei de inundatii si, ulterior, reducand probabilitatea la care inundatiile sunt de asteptat sa se intample.

Aceste masuri sunt scumpe si este recunoscut din ce in ce mai mult faptul ca acestea pot avea impact negativ asupra mediului.

Masuri structurale, cum ar fi un dig, ofera o crestere imediata a nivelului de protectie dar pot duce la dezvoltare intensiva in lunca inundabila, care ulterior conduc administratorii campiei inundabile la infrastructuri continui de aparare impotriva inundatiilor si crestere a potentialului pentru daune in cazul in care structurile de aparare esueaza.

6.3.1 Actiuni de lupta impotriva inundatiilor Actiuni de lupta impotriva inundatiilor sunt cele intreprinse in timpul inundatiilor pentru a gestiona apele de inundatii si lucrarile de aparare pentru a preveni pierderea de vieti omenesti, daunele economice, esecul lucrarilor de aparare impotriva inundatiilor si pentru a devia inundatiile din zonele vulnerabile.

Aceste procese sunt deja bine stabilite in bazinele hidrografice Prut si Barlad si ar trebui sa continue in vederea mentinerii unei contributii importante la managementul inundatiilor si a procesului de recuperare.

Nu sunt propuse masuri suplimentare.

6.3.2 Masuri post inundatii Inundatiile pot duce la pierderi de vieti omenesti prin inec sau hipotermie, lipsa de apa si alimente, etc

Cu toate acestea, decese indirecte pot fi cauzate, in special zonele cele mai vulnerabile, de stresul la inundatii sau ulterior inundatiilor de boli cu transmitere sau de poluare in aprovizionarea cu apa.

Se propune ca managementul situatiilor de urgenta si actiunile de combatere a inundatiilor ar trebui sa aiba o perspectiva mai larga, anume aceea de a reduce riscul asupra vietilor omenesti, prin:

142

Cautare si salvare

Servicii medicale pentru situatiile de urgenta

Asigurarea rezervelor de apa curata in situatii de urgenta

Igienizarea post inundatii

Trebuie remarcat faptul ca aceste masuri fac parte din bunele practici de management al inundatiilor si cad sub autoritatea Directiei pentru managementul situatiilor de urgenta a MM si a serviciilor de urgenta cum sunt politia, ambulanta si pompierii..

6.3.3 Managementul bazinului Managementul eficient al bazinelor hidrografice poate promova infiltrarea si reaprovizionarea apelor subterane, retine excesul de apa din scurgerea de suprafata prin stocarea apei in zonele rurale in perioadele de inundatii si sa gestioneze scurgerea de suprafata ce se produce prin modificarea proprietatilor de transport a terenului pe care curge apa. Padurile, in special in partile superioare ale bazinelor hidrografice, pot creste ratele de interceptie si infiltrare a apelor de precipitatii.

Abordare Aplicare

Schimbarea practicilor agricole

Aratura paralel cu curbele de nivel in locul araturii pe linia de panta.

Identificarea terenurilor cu solurilor vulnerabile si scoaterea acestora din productia agricola. Reimpadurirea terenurilor agricole degradate sau vulnerabile.

Introducerea de perdele de vegetatie pentru a reduce eroziunea eoliana.

Introducerea de santuri pentru a capta scurgerile de suprafata si eroziunea si sa incurajeze infiltrarea in subsol.

Teren arabil pe versanti

Schimbarea practicilor de pasunat

Schimbarea modelelor de pasunat pentru a preveni pasunatul excesiv.

Identificarea terenurilor cu solurilor vulnerabile si scoaterea acestora din arealul pasunat. Reimpadurirea pasunilor degradate sau vulnerabile.

Introducerea de perdele de vegetatie pentru a reduce eroziunea eoliana.

Introducerea de santuri pentru a capta scurgerile de suprafata si eroziunea si sa incurajeze infiltrarea in subsol.

Pasuni pe versanti

Managementul padurilor

143

Abordare Aplicare

Imbunatatirea practicilor de exploatare forestiera cu scopul de a evita taierile rase si de a reduce dezgolirea si degradarea solului.

Zone impadurite

Reimpadurirea zonelor defrisate. Zone despadurite

Plantari pentru controlul eroziunii

Scoaterea zonele fragile de sol din utilizarea arabila si de pasunat.

Crearea zonelor de protectie in jurul acestor zone.

Lucrari de stabilizare a solului pentru a preveni alunecarile de teren prin utilizarea plantarii naturale, reimpadurire si geotextile.

Capcane de colectare a sedimentelor folosind ramuri de lemn.

Zone cu eroziune ridicata

Tabel 6-2: Aplicarea managementului bazinului

Practicile si masurile cheie ce trebuiesc recomandate pentru adoptare:

Incurajarea reimpaduririi versantilor dealurilor si a partilor inalte din bazin (inclusiv a zonelor de obarsie a retelei hidrografice, terenurilor degradate si in procesul de corectare al torentilor).

Educarea fermierilor pentru a executa araturi pe curbele de nivel in vederea reducerii transportul de material si cresterea infiltrarii apei in sol

Incurajarea plantarii in benzi (sau crearea zone riverane) de-a lungul raurilor, acestea incetinesc apa care ajunge in rauri si, de asemenea, filtreaza sedimentele din scurgerea de suprafata inainte de a ajunge in rauri

6.3.4 Managementul campiei inundabile – structuri de acumulare Un alt mod de a interveni pe cursul natural al unui rau este de a retine apa din inundatii si pentru a o elibera incet - adica atenuarea hidrografelor de inundatii. Prin retinerea apei din inundatii se limiteaza volumul de apa care trece in aval si, prin urmare, reduce riscul pentru zonele din aval.

Ar trebui introduse trei tipuri de acumulari:

Reglementarea inundarii periodice (de la an la an) a pasunilor adiacente albiei raului (celule de inundare)

Acumulare temporara pe terenul arabil creata prin introducerea unui dispozitiv de control al debitului in albia principala a raului (poldere)

Barajele si acumularile asociate acestora

144

Stocare in campia inundabila Abordare Aplicare

Poldere – intrari si iesiri controlate

Intretinerea digurilor existente

Introducerea structurilor de control pentru a permite intrarea apei de inundatii in amonte si eliberarea in aval

Constructia de mici diguri, daca este necesar, pentru a proteja proprietatile din campia inundabila

Controlul inundatiilor prin deschiderea si inchiderea structurilor de control

Proiectarea sistemului sa functioneze pentru evenimente de frecventa medie (perioade > 5 ani)

Compensarea fermierilor pentru pierderea productivitatii agricole

Poate fi folosit prin rotatie

Teren arabil in campia inundabila

Celule inundabile – necontrolate

Coborarea nivelului digurilor curente sau introducerea de canale de intrare si iesire necontrolate cu niveluri mai mici pentru scurgere

Constructia de diguri minore daca este necesar pentru a proteja proprietatile din campia inundabila

Proiectarea sistemului sa functioneze pentru evenimente frecvente (cu frecventa de aparitie <5 ani)

Evacuarea animalelor in perioada de exploatare

Pasuni pe campia inundabila

Zone umede

Coborarea nivelului digurilor curente sau introducerea de canale de intrare si iesire necontrolate

Constructia de diguri minore daca este necesar pentru a proteja proprietatile din lunca inundabila

Proiectarea sistemului sa functioneze pentru evenimente frecvente (cu frecventa de aparitie <1 an)

Eliminarea agriculturii existente si restaurarea habitatelor de zone umede

Zone umede naturale in campia inundabila

Tabel 6-3: Aplicarea solutiei: stocare in campia inundabila

145

Abordare Aplicare

Acumulari noi

Acumulari permanente – folosite pentru atenuarea inundatiilor si pentru folosintele de apa

Acumulari nepermanente – folosite numai in conditii de inundatii

Toate raurile si afluentii cu topografie adecvata

In amonte de importantele centrale cu risc la inundatii

Acumulari existente

Ridicarea nivelului coronamentului sau al deversorului

Acumularile existente unde nu exista suficienta atenuare

Tabel 6-4: Dezvoltarea acumularilor

6.3.5 Managementul campiei inundabile – retrageri controlate din calea inundatiilor Retragerea controlata din calea inundatiilor implica deplasarea comunitatilor vulnerabile departe de zonele cu risc la inundatii in locuri mai sigure. Exemplele includ comunitati mici, in apropierea unui rau mare, sau locurile in care eroziunea prelungita va distruge in cele din urma o comunitate.

Retragerea controlata din calea inundatiilor este utilizata in cazul in care nu exista un caz economic pentru a sprijini regimul existent de management al riscului la inundatii.

Abordare Aplicare

Retrageri controlate

Mutarea proprietatilor departe de zonele cu risc la inundatii

Reinstaurarea utilizarii terenului ca arabil, pasune, zona umeda sau alta stare naturala

Zone predispuse la eroziune

Zonele cu risc la eroziune prin prabusirea malurilor raurilor

Zone urbane minore de-a lungul raurilor principale

Zonele urbane slab populate cu <100 proprietati / kilometru

Tabel 6-5: Retragerea controlata din calea inundatiilor

Trebuie remarcat faptul ca retragerea controlata din calea inundatiilor poate fi mai costisitoare decat alte alternative, dar prezinta o metoda durabila pentru a scoate persoanele si bunurile, prin urmare, daunele, din zonele cu risc la inundatii.

Este de remarcat faptul ca legile de planificare revizuite sunt un mod eficient de management pe termen lung al riscurilor in campia inundabila si formeaza un element al retragerii controlate la riscul de inundatii.

Retragerea controlata la nivel local ar trebui sa fie luata in considerare in urmatoarele conditii:

Localitatile sunt mici (<20 de locuinte, desi aceasta cifra este pur orientativa).

Consideratiile de mediu au exclus toate celelalte optiuni structurale si non- structurale pentru a reduce riscul la inundatii.

146

De preferinta in cazul in care terenul este detinut in benzi orientate perpendicular pe rau astfel incat proprietatile pot fi mutate la distanta de inundatii, fara achizitionarea de terenuri noi, sau

In cazul in care exista o locatie alternativa in apropiere, care poate fi folosita pentru a reinstala asezarea, astfel incat agricultura sa poata fi intreprinsa cu un efect redus asupra vietii de zi cu zi.

Comunitatile care sunt afectate de inundatii in mod regulat sunt informate cu privire la necesitatea de a trece de la locatia existente in locatia propusa, fie in avans sau dupa urmatorul eveniment de inundatii.

Politica de mutare a satelor este utilizata pentru a preveni deteriorarea la inundatii, nu pentru a oferi compensatii pentru cei afectati. Cu toate acestea, costul miscarii ar trebui sa fie la zero costuri pentru proprietarul terenului - de exemplu, mutarea inainte de inundatii ar necesita achizitionarea de terenuri si locuinte noi in detrimentul autoritatii. Mutarea post eveniment de inundatii ar avea nevoie de achizitionarea de terenuri intrucat costul de reconstructie ar fi in sarcina proprietarului terenului oriunde ar fi fost construita locuinta.

6.3.6 Managementul raurilor – lucrari de aparare pe malurile raurilor Digurile si parapetii de aparare sunt utilizati pe scara larga, in prezent, pentru a proteja proprietati si terenuri. Lucrarile de aparare inalte au doua dezavantaje principale:

Lucrarile de aparare riverane lungi pot afecta in mod semnificativ regimul de debit sau morfologia raului principal.

Creste energia mecanica a apelor la inundatii.

Supraincarca nivelurile marite in canalizarile adiacente, provocand inundatii urbane crescute.

Lucrarile de aparare riverane sunt cel mai bine utilizate la limitele campiilor inundabile la distanta de un rau principal pentru a asigura protectie locala. Ele pot fi, de asemenea, folosite pentru a furniza un nivel de protectie scazut pentru agricultura ca parte a optiunilor de management al campiei inundabile.

Ca o ultima solutie, ele pot fi folosite alaturi de rauri principale prin orase in cazul in care alte optiuni nu pot reduce in mod suficient riscul la inundatii. Cu toate acestea au nevoie de programe de intretinere atenta pentru a reduce riscul de rupere sau depasire.

147

Abordare Aplicare

Lucrari de protectie riverane

Diguri

Parapeti de aparare

Managementul campiei inundabile

Diguri joase pentru a proteja terenul agricol

Zone urbane majore

Zone urbane dens populate > 500 proprietati / kilometru

Centre comerciale de valoare ridicata

Centre industriale cheie

Cladiri publice majore

Infrastructura cheie

Magistrale rutiere si feroviare

Instalatii energetice majore

Centre de deseuri majore

Tabel 6-6: Aplicarea de lucrari de protectie riverane

Se propune considerarea lucrarilor de aparare acolo unde:

Exista asezari si infrastructura critica

Pagubele economice ar fi severe daca nu s-ar instala si intretine lucrari de aparare

Raportul cost-beneficiu pentru intretinerea sau ridicarea de noi diguri este favorabil

Au fost evaluate si eliminate ca necorespunzatoare sau neviabile economic alte optiuni de reducere a riscului la inundatii

6.3.7 Managementul raului – capacitatea de transport a albiei si derivatii Directiva-cadru privind apa are ca scop cresterea lungimii raurilor naturale si naturalizate si nu scaderea lungimii prin intermediul acestor tipuri de masuri. Aceasta optiune nu este considerata a se potrivi cu bunele practici ale managementul inundatiilor si este descurajata, cu exceptia cazului in care nici o alta optiune este disponibila.

Cresterea capacitatii de transport a albiei O modalitate de a preveni inundatiile in anumite zone este de a modifica cursul natural si comportamentul raului.

Aceste operatiuni pot avea probleme de mediu semnificative, dar au potentialul de a oferi o reducere imediata in probabilitatea de inundatii.

Pericolul cheie al acestei abordari este ca aceasta afecteaza in mod semnificativ morfologia raului, care poate crea noi modele de eroziune si inundatii.

148

Abordare Aplicare

Majorarea latimii albiei raului

Cresterea in adancimii albiei

Cresterea pantei albiei

Crearea unei sectiuni si pante continui albiei

Numai pe canalele antropizate

Numai in centrele urbane majore

Tabel 6-7: Aplicarea de mariri ale capacitatii de transport a albiei

Instrumentele cu care se pune in aplicare acest tip de sistem sunt in general limitate la cresterea sectiunii transversale, dragarea si constructia de diguri sau canale de deviere/ocolire.

Derivatii Derivatiile de rauri transfera apa de inundatii dintr-o parte a unui rau in alta parte a aceluiasi rau sau dintr-un rau in altul. Ele functioneaza prin cresterea capacitatii hidraulice disponibile a sistemului de rau. Au avantajul de a distribui energia si volumul apei de inundatii departe de centrele de risc la inundatii. Zonele joase sunt cele mai potrivite locatii pentru a atenua inundatiile ce ameninta un centru specific.

Totusi, trebuie avute in atentie:

Mentinerea pantei canalului nou cat mai aproape de panta albiei raului original.

Reducerea fortelor hidraulice de forfecare la bifurcatii, coturi si confluente.

Daca aceste doua conditii nu sunt indeplinite, vor aparea schimbari morfologice semnificative a regimului raului care ar putea crea noi modele de eroziune si inundatii.

Abordare Aplicare

Canale de derivatie Zone urbane minore

Transferul apei dintr-un rau in altul

Transferul apei dintr-o zona a raului in alta

Zone plate joase

Tabel 6-8: Aplicarea canalelor de derivatii

6.4 Prioritizarea lucrarilor Sectiunile urmatoare prezinta principiile hidrologice, de mediu si economice care trebuie sa fie indeplinite si inainte de implementarea unui proiect de reducere a riscului la inundatii. Dovedind ca acestea sunt respectate este o parte a cerintelor de finantare ale UE si ar trebui sa fie, de asemenea, folosite ca baza pentru aprobarea fondurilor romanesti.

6.4.1 Principii hidrologice propuse Masurile de reducere a riscului la inundatii se incadreaza in unul din urmatoarele principii. Se recomanda ca acestea sa fie folosite ca un instrument de selectie pentru masurile de reducere a riscului la inundatii:

149

Principiul 1 Acordarea de prioritate masurilor de management al riscului de inundatii, care maximizeaza numarul de procese hidrologice naturale

Principiul 2 Acordarea de prioritate optiunilor care reduc sursa inundatiilor

Principiul 3 Acordarea de prioritate optiunilor care reduc efectul inundatiilor

Principiul 4 Acordarea de prioritate optiunilor care aduc beneficii la nivelul macrosistemelor de rau

Principiul 5 Minimizarea optiunilor care schimba morfologia naturala a raului

Principiul 6 Minimizarea optiunilor care accelereaza curgerea apei

6.4.1 Principii de mediu propuse Principiile de mediu sunt integrate in selectie de masuri de reducere a riscului la inundatii din Master Plan. Obiectivele de mediu cheie sunt:

Evitarea si reducerea potentialului de efecte de mediu negative

Maximizarea potentialului pentru beneficii de mediu pe termen lung si efectuarea de imbunatatiri ale mediului unde este posibil

Directiva UE referitoare la SEA identifica efectele pe teme specifice de mediu ce ar trebui sa fie luate in considerare. Cu toate acestea, o Evaluarea strategica de mediu (SEA) conforma cu normele europene si romanesti nu are loc ca parte a acestui Master Plan pe baza faptului ca atat Strategia Nationala cat si Planul de amenajare a bazinului hidrografic (PABH) - in prezent in curs de elaborare - vor face obiectul SEA.

Criteriile de mediu au fost dezvoltate pe baza unei revizuiri a:

Planurilor relevante internationale, nationale si regionale de protectie si durabilitate a mediului relevante pentru dezvoltarea Masterplan-ului

Intelegerea conditiilor de baza de mediu pe teritoriul bazinului hidrografic

Tabelul 6.9 anume:

Subiectele de mediu specifice SEA care trebuie sa fie analizate si identificate indiferent daca acestea sunt relevante pentru Master Plan

Criterii specific care pot fi utilizate pentru evaluarea performantei de mediu a optiunilor

150

Temele directivei SEA

Inclus in analiza? Criterii generale ale analizei

Biodiversitate, flora si fauna

Da

Exista un numar mare de site-uri protejate ecologic in bazin inclusiv SPA si SCI. Multe dintre aceste site-uri protejate sunt situate aproape de rauri cu anumite parti ale raurilor de fapt fiind parti componente (de exemplu, pe raul Prut, raul Jijia).

Punerea in aplicare a unor noi lucrari de aparare la inundatii sau de modificare a canalelor existente pot afecta toate resursele de biodiversitatea si astfel efectele asupra acestor resurse ar trebui sa fie considerate in dezvoltarea Masterplan-ului. Multe din raurile din bazin au fost puternic modificate ceea ce a provocat deteriorari de interes ecologic. Pot apare oportunitati pentru a restabili si imbunatatirea calitatea ecologica prin dezvoltarea Masterplan-ului.

Optiunile de lucrari de aparare la inundatii vor proteja site-uri de importanta ecologica?

Optiunile de management al riscului la inundatii ofera posibilitati de imbunatatiri ecologice?

Populatie, sanatate umana si bunuri materiale

Da

Comunitatile au fost grav afectate de inundatiile istorice in bazinul hidrografic. Inundatiile au cauzat pierderi de vieti omenesti, daune casnice, intrerupere la nivel national, regional si local a retelei de drumuri si tulburari ale retelelor de electricitate, apa si telefonie. Inundatiile pot provoca stres, anxietate, inhiba accesul la servicii de baza si a infrastructurii si provoca pierderi de vieti omenesti si astfel au potentialul de a avea efecte negative semnificative asupra sanatatii umane.

Dezvoltarea de noi lucrari de aparare la inundatii pot fi, de asemenea, resurse intensive in functie de tipurile de optiunile dezvoltate. O astfel de utilizare a resurselor ar trebui sa fie evitata, daca este posibil, si sa se caute oportunitati de a spori si de a imbunatati conditiilor resurselor naturale in bazin prin optiuni

Vor reduce optiunile de management al riscului la inundatii riscurile pentru sanatatea fizica si mintala cauzate de inundatii? Vor reduce optiunile de management al riscului la inundatii probabilitatea de aparitie a efectelor adverse asupra infrastructurii si serviciilor, de exemplu, infrastructura strategica de transport?

Optiunile de management al riscului la inundatii au efecte negative asupra resurselor naturale?

151



implementate de exemplu, a resurselor de sol.

Aer si factori climatici

Nu

Construirea de noi lucrari de aparare la inundatii, de exemplu, noi ziduri de protectie la inundatii, poate provoca praf de constructii care ar putea avea efecte localizate la calitatea aerului. Cu toate acestea, in general, se considera putin probabil ca Master Planulpoate avea ca rezultat efecte adverse strategice de asupra calitatii aerului, de exemplu, emisiile de oxizi de azot si din acest motiv, problemele de calitate a aerului nu va fi luata in considerare orice noua dezvoltare a Masterplan-ului.

Schimbarile climatice reprezinta o parte inerenta a dezvoltarii in continuare a Masterplan-ului. Master Planulintentioneaza sa ajute la adaptarea populatiei cu privire la riscurile legate de schimbarile climatice. Din acest motiv, acesta nu va fi considerata ca un element separat a evaluarii de mediu a optiunilor.

Nici un criteriu de evaluare necesar

Apa Da

Punerea in aplicare a masurilor de management al riscului la inundatii are potentialul de a afecta resursele de apa intr-o varietate de moduri, de exemplu, prin afectarea aprovizionarii cu apa, influentand calitatea apei sau regimurile de curgere.

Calitatea apei in rauri in intreagul bazin este variabila si are nevoie de imbunatatire. Pot fi oportunitati prin punerea in aplicare a masurilor de management al riscului la inundatii pentru a imbunatati calitatea apei. Dimpotriva, este important sa se asigure ca prin crearea de acumulari si de noi zone umede nu s-ar afecta negativ calitatea apei sau sa conduca la

Optiunile de reducere a riscului la inundatii vor proteja si imbunatati calitatea resurselor de apa?

Optiunile de reducere a riscului la inundatii vor afecta negativ resursele de apa din bazin?

Optiunile de reducere a riscului la inundatii vor afecta negativ calitatea, distributia si debitul apelor subterane?

152



poluarea altor zone ale bazinului.

Soluri Da

Resursele de sol din cadrul bazinului au fost afectate de o varietate de activitati necorespunzatoare ceea ce a condus la calitatea proasta a solului, la eroziune si probleme asociate depunerilor de sedimente. Optiunile de management al riscului la inundatii au potentialul de a contribui la o imbunatatire a calitatii resurselor de sol prin promovarea metodelor mai durabile de management al terenurilor si padurilor.

Solul si resursele de teren sunt, de asemenea, foarte importante pentru viata pe cuprinsul bazinului fiind intens folosite pentru scopuri agricole si forestiere si este important pentru a intelege daca optiunile de management al riscului la inundatii ar putea compromite capacitatea comunitatilor de a folosi terenul ceea ce ar putea afecta calitatea vietii.

Optiunile de reducere a riscului la inundatii vor ajuta la imbunatatirea calitatii si functiilor solului?

Optiunile de reducere a riscului la inundatii vor afecta folosirea resurselor de teren de catre comunitati?

Patrimoniu cultural si peisaj

Da

Exista un numar mare de resurse de patrimoniu in cadrul bazinului. Este important sa se ia in considerare efectul asupra resurselor de patrimoniu cultural, deoarece acestea pot fi afectate atat pozitiv cat si negativ, de catre optiunile de management al riscului la inundatii. De exemplu, resursele de patrimoniu cultural ar putea fi protejate ca urmare a reducerii inundatiilor in anumite locatii, in schimb, ar putea fi afectate, daca sunt dezvoltate optiuni inoportune.

Desi nu sunt desemnate peisaje in cadrul bazinului, de exemplu, Parcurile Nationale sunt importante.

Optiunile de reducere a riscului la inundatii vor proteja site-urile de patrimoniu cultural impotriva efectelor inundatiilor?

Optiunile de reducere a riscului la inundatii vor afecta negativ starea sau vor conduce la pierderea resurselor de patrimoniu?

Optiunile de reducere a riscului la inundatii vor proteja si mari caracterul si calitatea peisajului?

Tabel 6-9: Criterii de mediu

153

Se propune ca masurile de management al riscului la inundatii sa fie luate in considerare cu respectarea a doua cerinte generale:

Evitarea si reducerea potentialului de efectelor negative de mediu

Maximizarea potentialului pentru beneficii de mediu pe termen lung si efectuarea de imbunatatiri ale mediului unde este posibil

Se propune ca urmatoarele sa fie considerate includeri obligatorii in strategia de management al riscului la inundatii:

Finalizarea unei SEA a bazinului pentru a intelege riscurile largi de mediu asociate cu managementul riscului la inundatii.

Conformitatea cu legislatia UE si romaneasca cu privire la evaluarile de mediu si anume realizarea EIA pentru studiile de fezabilitate.

Clarificarea criteriilor de baza in care SEA si EIA sunt necesare si in ce etapa a ciclului proiectului. Acest lucru ar trebui sa fie emis de catre MESD catre toate partile care iau parte la managementul riscurilor la inundatii.

6.4.2 Principii propuse pentru evaluarea economica

Eficacitatea economica Politica economica publica isi propune sa minimizeze:

Costul economic total de reparare a pagubelor produse la inundatii. Acest lucru implica reducerea pe cat posibil a riscului de pagube economice la inundatii.

Costul economic total de management al riscului la inundatii. Acest lucru implica reducerea pe cat posibil a cheltuielile anuale din fondurile publice privind reducerea riscului la inundatii.

Eficacitatea economica este o masura la cat de mult este redusa Valoarea actualizata a daunelor (PVD) cu o masura de management al riscului la inundatii. Optiunile care ofera o mai mare reducere a PVD la nivel global sunt de preferat celor care ofera reduceri mai mici in PVD.

Eficienta economica Eficienta economica masoara cum se poate obtine cea mai mare reducere a PVD printr-o investitie minima.

Optiunile care ofera economii mai mari pentru investitii mai mici ar trebui sa fie selectate in locul optiunilor care sunt mai costisitoare, dar oferta economii mai mici.

Durabilitate economica Masuri de management al riscurilor la inundatii nu ar trebui sa puna o povara prea mare de responsabilitate economica asupra generatiilor viitoare.

Ar trebui evitate constructiile de dimensiuni mari cu capital si cheltuieli operationale marite, care ofera beneficii economice minore. Ar trebui sa fie adoptat un amestec de solutii structurale si nestructurale care ating eficienta economica inalta pentru costuri mici.

154

Masuri pentru eficienta si eficacitate Se propune utilizarea urmatorilor indicatori economici pentru a aprecia scenarii diferite de management al riscului la inundatii:

Valoarea prezenta a daunelor ( PVd )

Valoarea prezenta a costurilor ( PVc)

Cost economic total

Valoare prezenta neta

Raport cost / beneficiu

Aceste instrumente de masura sunt in conformitate cu cerintele UE pentru analiza cost - beneficiu si analiza economica.

Capitolul 7 arata modul in care acesti indicatori economici sunt utilizati pentru a evalua diferitele scenarii de management al riscului la inundatii, in bazinele Prut si Barlad.

Se recomanda ca:

Finantarea va fi solicitata numai pentru proiectele care au un raport cost / beneficiu pozitiv si anume ce beneficiu derivat este mai mare decat costul suportat.

Beneficiul si costul sunt derivate ca valoare prezenta asupra unui orizont de proiect si rate de scont asa cum se specifica de catre UE.

155

6.5 Implicatii generale ale masurilor propuse de management al riscului la inundatii

Implicatii Managementul riscului

Prevenire si alerta

Managementul bazinului


Managementul zonei riverane

Implicatii sociale

Educatie necesara pentru a transmite miscarea de la "cerinta de a proteja impotriva inundatiilor" spre "cerinta pentru managementul riscului"

Mutarea progresiva departe de zonele rezidentiale si comerciale din campia inundabila cu exceptia cazului in care evaluarea riscurilor si bazat pe un test secvential se acorda aprobare.

Dorinta de a actiona atunci cand sunt primite avertizari de inundatii.

Dorinta de a instala accesorii noi si sa construiasca noi structuri care sunt rezistente la inundatii.

Disponibilitatea de a accepta si adopta schimbari in managementul tipurilor de teren in zonele prioritare

Disponibilitatea de a accepta inundatii pe pasuni si ocazional pe teren arabil

Acceptarea lucrarilor de restaurare a raurilor.

Crearea de locatii de agrement unde publicul se poate bucura de zonele de restaurare a raurilor

156


Prevenire si alerta




Implicatii politice

Potential pentru perceptia ca administratia abandoneaza comunitatile cu risc la inundatii.

Implicatii pozitive - reducerea daunelor si de avertizari si pregatiri marite la inundatiilor vor conduce, in timp, la reducerea riscurilor existente la viata si bunuri.

Necesitatea de a adapta legislatia de planificare pentru a permite refuzul dezvoltarii in cadrul campiei inundabile in cazul in care sunt disponibile alternative.

Legislatie si suport pentru a oferi sistemele subliniate in Capitolul 8

Implicatii agricole

Probabilitatea crescuta de inundatii intrucat structurile de protectie existente nu pot fi mentinute in cazul in care beneficiul nu poate fi demonstrat

Impact redus sau inexistent.

Aratura pe curbe de nivel

Infiintarea perdelelor vegetale si forestiere contra vantului

Schimbarea modelelor de pasunat

Disponibilitatea de a accepta inundatii pe pasuni si ocazional pe teren arabil

Prevenirea pasunatului pe malurile raurilor

157


Prevenire si alerta




Implicatii institutionale

Schimbari culturale semnificative necesare pentru a imbratisa principiile “Managementului riscului”.

Cerinta mai mare de a interactiona cu bazinul hidrografic si de a oferi avertizari in timp util comunitatilor.

Nevoia de vointa politica pentru a aplica legislatia de planificare imbunatatita.

Schimbul de date in conformitate cu liniile directoare prevazute in capitolul 8

Grupuri bazate pe comunitate pentru a educa si pune in aplicare noile modificari

Implicatii pentru finantare

O mai mare probabilitate de a primi fonduri UE daca procesul si cultura vor fi in conformitate cu directivele UE.

Finantarile primite vor fi directionate in zonele prognozate cu risc ridicat si evaluarea prioritatilor / clasarea vor forma baza pentru cereri de finantare

Impact redus sau inexistent.

Subventii si stimulente financiare pentru agricultorii ce adopta modificarile

Remuneratii pentru fermierii care au fost inundati

Stimulente financiare pentru a mentine zonele riverane

Tabel 6-10: Implicatiile noilor masuri

158

6.6 Concluzii si recomandari – Strategia propusa Tabelul arata strategiile propuse pentru a indeplini obiectivele si tintele fixate in Capitolul 5.

Perioada Obiective Tinte Strategia de implementare

Termen lung

Promovare cresterii pe termen lung a societatii si a economiei concomitent cu protejarea mediului. Toate eforturile intreprinse contribuie la dezvoltarea durabila economica, sociala si de mediu. Reducerea progresiva a riscului la inundatii prin folosirea legislatiei specifice pentru planificare, a standardelor pentru constructii si schimbarea folosintei terenului..

Sistem de prognoza si avertizare la inundatii care sa acopere bazinele Prutului si Barladului. Inlaturarea lucrarilor de infrastructura non-critice pentru managementul inundatiilor, pentru a creste conformitatea cu Directiva cadru privind apa a UE, in vederea naturalizarii sistemelor raurilor. Folosirea legislatiei de planificare si a standardelor in constructii in vederea asigurarii ca riscul la inundatii nu va creste. Implementarea completa a masurilor de management al folosintei terenului si a masurilor de control al eroziunii.

Sistem de suport decizional pe deplin integrat in cadrul sistemului DESWAT pentru a gestiona nivelurile raurilor pe perioada inundatiilor Utilizarea pasunilor din campiile inundabile ca zone de atenuare a viiturilor Elaborarea unor politici si acte normative pentru a incuraja utilizarea terenului agricol din campiile inundabile pentru atenuarea viiturilor, cand este inevitabil Elaborarea de politici, acte normative, derularea activitatilor de coordonare si monitorizare pentru a incuraja luarea masurilor de management pentru controlul eroziunii in pasuni, paduri si teren arabil

Termen mediu

Sa ofere un cadru in care riscurile si pagubele existente sunt reduse, acolo unde este posibil.

Modificarea legislatiei existente de planificare si a standardelor in constructii pentru promovarea rezistentei si adaptarii in fata pagubelor produse de inundatii.

Imbunatatirea sistemelor de management al inundatiilor

Educarea comunitatii largi si impactului asupra inundatiilor precum si impactul inundatiilor asupra comunitatii .

Managementul eficient al terenurilor

Utilizarea hartilor de risc la inundatii in vederea definirii zonelor de dezvoltare, in afara campiilor inundabile.

Implementarea unei analize secventiale pentru aprobarea dezvoltarii de noi obiective in campiile inundabile

Aplicarea unui sistem de prognoza si avertizare la inundatii pentru a reduce riscul in localitatile de pe afluentii minori si din teritoriile inalte ale bazinelor

Evaluarea conditiei acumularilor cu rol de management al inundatiilor precum si evaluarea caracterului critic si non-critic pe baza pagubelor provocate in cazul in care o acumulare sufera o avarie de mare anvergura.

Dezvoltarea unei strategii de schimbare a folosintei terenului si implementarea acesteia in zonele critice.

Sistem de suport decizional pe deplin integrat in cadrul sistemului DESWAT pentru a gestiona nivelul raurilor pe perioada inundatiilor

Evaluarea conditiei si probabilitatii de rupere a tuturor acumularilor non-critice

Utilizarea pasunilor din campiile inundabile pentru atenuarea viiturilor, amonte de cele mai importante centrele cu risc la inundatii

Elaborarea unor politici si acte normative pentru a incuraja utilizarea terenului agricol din campiile inundabile pentru atenuarea viiturilor, cand este inevitabil

Elaborarea de politici, acte normative, derularea activitatilor de coordonare si monitorizare pentru a incuraja luarea masurilor de management pentru controlul eroziunii in pasuni, paduri si teren arabil

159

Perioada Obiective Tinte Strategia de implementare

Termen scurt

Stabilirea zonelor de crestere si dezvoltare in afara ariilor cu risc la inundatii identificate.

Acordarea unor ajutoare pentru riscul la inundatii acolo unde este posibil.

Identificarea zonelor de risc si stabilirea unei strategi de management al riscului.

Cooperarea in actiunile de management al inundatiilor si cele de management al terenurilor (cum este agricultura) pentru a stabili schimbarile necesare in politica agricola in vederea reducerii pagubelor provocate de inundatii.





Cooperarea cu Ministerul Agriculturii pentru a defini schimbari adecvate in managementul terenurilor (cum ar fi aratul paralel cu raul) si identificarea zonele critice.

Baza de date imbunatatita, inclusiv model digital precis al terenului, ortofotoplanuri actualizate si o mai buna acoperire cu studii topo a sectiunilor de rau

Evaluarea conditiei si probabilitatii de rupere a acumularilor critice

Actualizarea modelului raurilor, modelarea ruperii acumularilor, actualizarea modelului analizei multi-criteriale, actualizarea modelului economic si crearea hartilor de inundabilitate folosind aceste date

Actualizarea Master Planului si a Planului de management al riscului la inundatii (FRMP) cu informatiile de mai sus si includerea obiectivelor SEA, Strategia nationala, Plan bazinal si alte planuri, inclusiv consultarea tuturor partilor interesate

Imediat

Integrarea si alinierea politicilor, obiectivelor, tintelor si planurilor de management.

Eligibilitate pentru finantari UE.

Evaluarea conditiei lucrarilor existente pentru protectia impotriva inundatiilor.

Identificarea studiilor si investigatiilor necesare pentru a permite definirea zonelor de risc.

Clasificarea tuturor lucrarilor de protectie impotriva inundatiilor in critice si non-critice pe baza pagubelor prevenite de acestea.




Adoptarea Master Planului pentru a asigura finantarea masurilor „no regret”.

Identificarea acumularilor critice si non-critice pentru care ar trebui derulata evaluarea conditiei si ruperii

Identificarea digurilor si altor lucrari de aparare critice si non-critice pentru care ar trebui sa se desfasoare evaluarea conditiei si capacitatii de functionare

Identificarea studiilor de fezabilitate pentru managementul controlului eroziunii

Realizarea studiilor de fezabilitate si aplicarea pentru finantarea masurilor „no-regret”, unde este cazul.

Tabel 6-11: Strategia propusa pentru atingerea obiectivelor si tintelor

160

6.6.1 Managementul riscului Se propune sa fie efectuate urmatoarele:

Modelare suplimentara si mai detaliata a sistemelor raurilor din bazinele hidrografice Prut si Barlad

Evaluarea pagubelor potentiale in bazinele Prut si Barlad (PVd)

Identificarea digurilor si structurilor de protectie impotriva inundatiilor critice, pe baza pagubelor evitate

Identificarea asezarilor critice acolo unde pagubele nu pot fi evitate prin aplicarea practicilor curente sau acolo unde mentinerea practicilor curente nu este viabila din punct de vedere economic

6.6.2 Prevenire si pregatire Modelarea bazinului prin prisma riscului la inundatii ar trebuie facuta pentru:

Identificarea zonelor cu risc mare, mediu si mic din campia inundabila

Ghid pentru aprobarea amenajarii teritoriului

Modificarile propuse in politica de amenajare a teritoriului sunt:

Aplicarea de taxe pe folosinta terenului (instrumente finaciare), pentru alte folosinte decat cele agricole, in zonele cu risc ridicat pentru a incuraja dezvoltarea urbana si industriala in alte teritorii

Consolidarea si coordonarea legislatiei existente pentru a preveni dezvoltarea in zonele cu risc ridicat din campia inundabila

Stramutarea din zonele cu risc ridicat prin modificarea legilor de planificare a dezvoltarii astfel incat reconstructia in zonele cu risc ridicat la inundatii sa nu fie permisa iar cladirile ar trebui demolate

Modificarile propuse pentru standardele romanesti de constructie vor necesita, cel putin, ca toate cladirile din toate zonele cu risc la inundatii, sa beneficieze de:

Tehnici de constructie care sa confere rezistenta la inundatii, de exemplu, caramida arsa si mortar de ciment in loc de caramizi din argila si paie uscate la soare.

Inaltimea minima a podelei interioara a unui etaj stabilita la 300 mm deasupra nivelului de inundare prognozat pentru o asigurare de100 ani

Materiale structurale neperisabile, astfel incat sa nu se deterioreze ireversibil structura de sprijin daca se produc inundatii

Toate elementele de mai sus, plus cele enumerate mai jos .

Propuneri vizand educatia proprietarilor pentru a-i face constienti de metodele potentiale de reducere a pagubele provocate de inundatii in proprietatilor lor iar, in cazul in care cladirile au fost afectate de inundatii, urmatoarele actiuni vor fi obligatorii in vederea reparatiei:

Acolo unde este posibil, ridicarea si mutarea structurilor in vederea scaderii nivelul apei la inundatii pentru o anumita frecventa de aparitie

Construirea de bariere in interiorul si in jurul proprietatii

Impermeabilizarea structurii pentru ca la inundatii apa care se infiltreaza in structura sa provoace pagube minime asupra cladirii si continutului sau

161

Mutarea accesoriilor sensibile si costisitoare (de exemplu, cablurile electrice si prize) mai sus de nivelul probabil al apei la inundatii

Propuneri vizand masurile de management al incidentei inundatiilor, dupa cum urmeaza:

Alcatuirea planului de raspuns la inundatii ar trebui solicitata la nivel de comunitate si asezare beneficiind de asistenta Apelor Romane la nivel de regiune

Lansarea la nivel regional a campaniilor de educare pentru a creste gradul de constientizare asupra pericolului inundatiilor si asupra actiunilor de intreprins in timpul unei inundatii

Extinderea sistemului existent de prognozare a inundatiilor pentru a furniza informatii specifice din bazin care sa cuprinda masuri de control activ al acumularilor si masuri de atenuare temporara in campia inundabila

Reducerea poverii costurilor de reparare sau reconstructie este un aspect cheie al reducerii efectului inundatiilor asupra comunitatii. Sunt propuse urmatoarele masuri:

Asigurare obligatorie de baza a casei si continutului (prin fonduri de asigurare private sau guvernamentale)

Ajutor/compensatii de la autoritatile locale si centrale

Reducerea impozitului pentru pierderi

6.6.3 Interventii active

Masuri post incident Se propune ca managementul situatiilor de urgenta si actiunile de combatere a inundatiilor ar trebui sa aiba o perspectiva mai larga, anume aceea de a reduce riscul la viata, prin:

Cautare si salvare

Servicii medicale pentru situatiile de urgenta

Asigurarea rezervelor de apa curata in situatii de urgenta

Igienizarea post inundatii

Trebuie remarcat faptul ca aceste masuri fac parte din bunele practici de management al inundatiilor si cad sub autoritatea Directiei pentru managementul situatiilor de urgenta a MM si a serviciilor de urgenta cum sunt politia, ambulanta si pompierii.

Managementul bazinului hidrografic Practicile si masurile cheie recomandate pentru adoptare sunt:

Incurajarea reimpaduririi versantilor si a partilor superioare din bazin (inclusiv a zonelor de obarsie a retelei hidrografice, terenurilor degradate si in procesul de corectare al torentilor).

Educarea fermierilor pentru a executa araturi pe curbele de nivel in vederea reducerii transportul de material si cresterea infiltrarii apei in sol

Incurajarea plantarii in benzi (sau crearea zone riverane) de-a lungul raurilor, acestea incetinesc apa care ajunge in rauri si, de asemenea, filtreaza sedimentele din scurgerea de suprafata inainte de a ajunge in rauri

162

Managementul campiei inundabile Ar trebui introduse trei tipuri de stocare:

Reglementarea inundarii periodice (de la an la an) a pasunilor adiacente albiei raului (celule de inundare)

Acumulare temporara pe terenul arabil creata prin introducerea unui dispozitiv de control al debitului in albia principala a raului (poldere)

Barajele si acumularile asociate acestora

Managementul raurilor (1) – restaurarea cursului raurilor Raurile ar trebui reprofilate pentru a crea o sectiune transversala mai naturala

Delimitarea a 3 zone de plantare in lungul malurilor raurilor - zona umeda, intermediara si uscata

Decolmatarea, unde este cazul, pentru a imbunatati capacitatea de transport

Incetarea tuturor lucrarilor de indreptare a cursului raurilor

Pe termen lung sa fie avuta in vedere la elaborarea studiilor, refacerea traseului cursului raurilor la starea naturala

Masurile de mai sus vor reduce energia mecanica si forta de eroziune a apei, vor incuraja inundarea in campiile inundabile si restaurarea biodiversitatii

Managementul raurilor (2) – lucrari de aparare de-a lungul raurilor Se propune considerarea lucrarilor de aparare acolo unde:

Exista asezari si infrastructura critica

Pagubele economice ar fi severe daca nu s-ar instala si intretine lucrari de aparare

Raportul cost-beneficiu pentru intretinerea sau construirea de diguri este favorabil

Au fost evaluate si eliminate ca necorespunzatoare sau neviabile economic alte optiuni de reducere a riscului la inundatii

Managementul raurilor (3) – capacitatea de transport a raurilor Directiva-cadru privind apa are ca scop cresterea lungimii raurilor cu albie naturala si naturalizata si nu scaderea lungimii acestora prin intermediul acestor tipuri de masuri. Aceasta optiune nu se incadreaza in bunele practici ale managementul inundatiilor si este descurajata, cu exceptia cazului in care nici o alta optiune nu este disponibila.

6.6.4 Prioritizarea lucrarilor Pentru a oferi un cadru pentru prioritizarea lucrarilor, este necesar sa se inteleaga regimul de finantare si economic care guverneaza criteriile de selectie:

Eficacitatea economica masoara reducerea totala posibila a daunelor care poate fi obtinuta si cat de mult ar costa

Eficienta economica masoara reducerea daunelor ce poate fi atinsa cu un anumit buget.

163

Desi ambele regimuri de mai sus necesita rezultate hidrologice, de mediu si economice pozitive, al doilea regim este mai frecvent si este cel mai realist, avand in vedere intentia de a solicita finantare de la UE si din surse ale bugetului national.

Prioritizarea optiunilor de management al inundatiilor urmareste sa permita:

Prognoza bugetului necesar pentru intretinerea lucrarilor de protectie critice.

Pregatirea si gestionarea unei liste de locatii cu risc ridicat pentru care finantarea este necesara pentru a reduce riscul la inundatii.

Cerere pentru bugetul necesar pentru lucrari de reducere a riscurilor la inundatii, in locatiile cu risc ridicat de mai sus.

Prioritizarea masurilor propuse de reducere a riscului la inundatii incearca sa respecte principiile eficientei economice intr-un cadru in care:

Intretinerea si / sau cheltuielile operationale ale structurilor de control al inundatiilor sunt aprobate in cazul in care se poate demonstra ca acele costuri sunt justificate.

Sunt urmarite modificari de reglementare pentru a limita cresterea viitoare a riscului la inundatii.

Reducerea riscului la inundatii este realizata prin optiuni de costuri zero este urmarita la prima oportunitate.

Reducerea riscului la inundatii se realizeaza prin optiuni cu raportul cost/beneficiu pozitive si sunt puse in aplicare in conformitate cu scara de risc si disponibilitatea bugetului.

Promovarea cu succes a optiunilor de reducere a riscului la inundatii va necesita demonstrarea ca sunt pozitive urmatoarele:

Impactul hidrologic

Evaluarea de mediu (standardul minim fiind impactul neutru)

Raportul cost/beneficiu

Conformitatea cu obictivele si tintele.

Principiile cheie pentru evaluarea impacturilor de mai sus sunt sublinitate mai jos:

Principii hidrologice Optiunile favorabile de reducere a riscului la inundatii vor respecta cel putin unul dintre urmatoarele principii:

Principiul 1 Prioritizarea masurilor de management al riscului de inundatii care maximizeaza numarul proceselor hidrologice naturale

164

Principiul 2 Prioritizarea optiunilor care au efect asupra sursei inundatiilor

Principiul 3 Prioritizarea optiunilor care reduc efectul inundatiilor

Principiul 4 Prioritizarea optiunilor care aduc beneficii la nivelul macrosistemelor raurilor

Principiul 5 Minimizarea optiunilor care schimba morfologia naturala a raului

Principiul 6 Minimizarea optiunilor care accelereaza viteza de curgere a apei

Principii de mediu Se propune ca masurile de management al riscului la inundatii sa fie evaluate mai intai in functie de doua cerinte generale:

Evitarea si minimizarea potentialului de generare a efectelor negative de mediu

Maximizarea potentialului de inducere a beneficiilor de mediu pe termen lung si imbunatatirea conditiilor de mediul unde este posibil

Se propune ca urmatoarele sa fie obligatoriu incluse in strategia de management a riscului la inundatii:

Finalizarea procedurii SEA la nivelul bazinului pentru a intelege pe larg riscurile de mediu asociate managementului riscului la inundatii

Conformarea cu legislatia UE si romaneasca cu privire la evaluarile de mediu, anume, realizarea EIA pentru studiile de fezabilitate

Clarificarea criteriilor de baza in functie de care sunt solicitate SEA si EIA si in ce etapa a ciclului proiectului. Acest aspect ar trebui sa fie enuntat si transmis de catre MM tuturor partilor implicate in managementul riscurilor la inundatii

Principiile evaluarii economice Se recomanda ca:

Finantarea sa fie solicitata numai pentru proiectele care au raport cost / beneficiu pozitiv si anume pentru care este obtinut un beneficiu mai mare decat costurile suportate.

Beneficiul si costul sunt determinate ca valoare actualizata pe baza orizontului de timp si ratei de actualizare specificate de UE.

165

7.0 Prezentarea si compararea scenariilor de optiuni de management al riscului la inundatii

Acest capitol al Master Planului isi propune sa identifice mai multe categorii de masuri de management al riscului la inundatii si beneficiile lor in bazin. Acest capitol isi propune, de asemenea, sa ilustreze faptul ca masurile propuse sunt o suita de optiuni pentru interventie activa in reducerea riscului la inundatii.

Aceste optiuni sunt aplicate la nivel de bazin si sunt mentionate in scop orientativ si ilustrativ. Sunt necesare investigatii detaliate ulterioare pentru a confirma viabilitatea optiunilor prezentate si, daca acestea sunt viabile, localizarea finala a acestor masuri propuse va trebui analizata pe parcursul studiilor de fezabilitate.

7.1 Abordarea selectarii scenariilor de management al riscului la inundatii Abordarea adoptata de catre acest Master Plan pentru a selecta un plan adecvat de management al riscului la inundatii este:

Clasificarea zonei de studiu Prut-Barlad in zone care reflecta caracteristicile distincte geografice si de risc la inundatii din zona.

Identificarea masurilor adecvate de management al riscului la inundatii in fiecare din aceste zone.

Simularea influentei acestor abordari cu privire la regimul actual de management al riscului la inundatii folosind modelari hidrologice, hidraulice si economice.

Compararea eficacitatii si eficientei realizarilor.

Sa propuna masuri care ofera reduceri ale riscurilor la inundatii, respectand in acelasi obiective pe termen scurt, mediu si lung si strategiile de implementare.

7.2 Selectarea scenariilor de management al riscului la inundatii Zona de studiu este impartita in trei regiuni distincte. Este de remarcat faptul ca aceste regiuni sunt definite prin caracteristici ale tipului de inundatii si sunt diferite de limitele hidrologice, hidraulice si economice definite in capitolul 4 din prezentul raport. Regiunile definite sunt dupa cum urmeaza:

Zona 1, Sistemul nordic - cuprinde afluentii Prutului superior. Caracteristicile inundatiilor in aceasta regiune sunt inundatii fulger in partea superioara a bazinului hidrografic si remuul de lunga durata determina inundatii in campia inundabila in partile inferioare ale bazinului hidrografic.

Zona 2, Sistemul sudic - cuprinde raul Barlad si afluentii sai. Caracteristicile inundatiilor sunt date de un gradient al raurilor care este mai abrupt decat oricare dintre regiunile nordice sau raul Prut ceea ce produc debite rapide ce rup malurile brusc si provoaca daune locale intense.

Zona 3, Sistemul Prut – intrucat acest rau formeaza granita cu Ucraina si Republica Moldova a fost prudent sa se ia in considerare acest rau in regiunea proprie. Caracteristicile inundatiilor sunt similare cu partile inferioare ale sistemului de nord – inundatii in campia inundabila produse de remuu.

166

Tabelul 7.1. arata diferite masuri de management al riscului la inundatii ce au fost analizate si o scurta descriere.

Scenariul Abordarea ipotezelor si evaluarii

A nu face nimic

Se presupune deteriorarea treptata a digurilor pana in momentul in care nu mai exista diguri.

Modelare in conditiile absentei oricarui dig.

Mentinerea lucrarilor existente

Pastrarea si mentinerea digurilor existente.

Se presupune ca digurile cedeaza atunci cand sunt incarcate la maxim sub presiune hidrostatica.

Lucrari de remediere pentru a preveni cedarea lucrarilor cheie de protectie la inundatii

Imbunatatiri structurale pentru a reduce posibilitatea de cedare a digurilor.

Se presupune ca lucrarile de remediere cresc gradul structural al digurilor, astfel incat acestea sa nu cedeze atunci cand sunt complet incarcate

Managementul bazinului pentru a reduce eroziunea si scurgerea de suprafata

- Masuri de controlul eroziunii

- Managementul terenului arabil

Controlul eroziunii pe toate zonele de eroziune cunoscute

Managementul terenului arabil pe toate terenurile arabile din bazin.


- Poldere

- Celule de inundare

Folosirea intregului teren arabil ca poldere.

Folosirea intregului teren ocupat de pasuni ca celule de inundare.

Lucrari de aparare riverane

- Parapeti de protectie in zonele urbane

- Diguri in zonele rurale

Parapeti de protectie in centrele economice cheie

Diguri in centrele rurale cheie

Tabel 7-1: Masuri de management al riscului la inundatii

167

Optiunile de mai sus au fost combinate pentru a oferi o gama de optiuni potentiale si pentru a permite evaluarea beneficiilor pe care acestea ar putea oferi:

Scenariu de management al riscului la inundatii

Descriere

1 A nu face nimic ( DN )

2 Mentinerea lucrarilor existente (DE)

3

Mentinerea lucrarilor existente +

lucrari de remediere

4


lucrari de remediere +

managementul bazinului

5



managementul campiei inundabile

6



managementul bazinului +

managementul campiei inundabile

7



noi lucrari de aparare pe maluri

8



managementul bazinului +

managementul campiei inundabile +

noi lucrari de aparare pe maluri

Tabel 7-2: Scenarii de management al riscului la inundatii

168

7.3 Obiectivele modelarii masurilor de management al riscului la inundatii Scopul exercitiul de modelare a scenariilor este de a evalua eficicenta economica relativa a diferitelor masuri de management al riscului la inundatii la nivel regional, cu accent pe influenta urmatorilor factori:

Influenta schimbarilor de management al bazinului asupra inundatiilor

Influenta schimbarilor de management al campiei inundabile asupra inundatiilor

Influenta noilor lucrari de aparare riverane posibile la inundatii asupra centrelor cheie de risc

Starea critica a digurilor existente asupra centrelor cheie de risc la inundatii

Eficacitatea digurilor existente,

In cazul in care influentele acestor factori diferiti sunt intelese ele pot fi folosite pentru a defini care portofoliu de solutii poate reduce cel mai eficient riscul intr-o regiune, care vor ajuta apoi la evaluarea optiunilor la nivel local.

7.4 Locatii potentiale pentru masurile propuse de management al inundatiilor Anexa 10 contureaza locatiile potrivite pentru masurile propuse de management al inundatiilor pentru bazinele hidrografice Prut si Barlad.

Aceste harti reprezinta masurile propuse care ar crea in conformitate cu “viziunea” strategica a bazinelor hidrografice propusa pe termen lung.

Acest Master Plan recomanda ca aceste masuri ar trebui sa fie puse in aplicare in conformitate cu Planul de management al riscului la inundatii, prezentat in Sectiunile 8.0 si 10. Acest lucru va implica definirea localizarii efective si forma acestor masuri pe masura ce datele corespunzatoare devin disponibile si acordurile potrivite sunt puse in aplicare.

Consultatii

Toate masurile mentionate mai sus au fost discutate si convenite cu directorii SGA-urilor din componenta Directiei Ape Prut.

Date

Toata masurile de mai sus au fost cartate folosind urmatoarele date:

Model digital al terenuluil

Ortofotoplanuri

Harti de inundabilitate cu limitele inundatiilor cu probabilitatea de 0,1% fara lucrarile existente

169

7.5 Designul general tipic al masurilor de management al riscului la inundatii Anexa 14 prezinta formele adecvate pentru masurile propuse de management al inundatiilor pentru bazinele hidrografice Prut si Barlad.

Aceste modele reprezinta “viziunea” strategica a bazinelor hidrografice propusa pe termen lung. Acest Master Plan recomanda ca aceste modele ar trebui sa fie implementate in conformitate cu Planul de management al riscului la inundatii evidentiat in capitolul 8.

7.6 Metodologia de modelare pentru evaluarea optiunilor Cele opt (8) scenarii prezentata in sectiunea 7.2 au fost evaluate utilizand metodologia de modelare ca in sectiunea 4.7. Pentru comoditate aceasta metodologie nu va fi repetata aici.

Pentru a evalua beneficiul larg derivate din managementul bazinului si al campiei inundabile, modelarea hidrologica a prezentat variatii de debit ale raurilor pentru fiecare scenariu propus ca o variatie cu privire la frecventa de aparitie.

Analiza economica a utilizat apoi reducerea perioadei de revenire prognozata de hidrologie pentru a manipula daunele totale prognozate. Aceasta a fost intreprinsa prin urmatorul proces:

Sectiunea 4.7 prezinta debitele prognozatã si daunele locale ulterioare pentru probabilitatile de 10%, 2%, 1% si 0,1%.

Debitele revizuite dupa punerea in aplicare a scenariilor de mai sus au fost comparate pentru debitele “a nu face nimic” si “mentinerea lucrarilor existente” din sectiunea 4.7 pentru a aproxima o noua probabilitate de aparitie echivalenta la care sa se ajusteze pagubele economice.

Daunele au fost interpolate liniar intre noua probabilitate de aparitie si cea de la sectiunea 4.7.

Noile valori de calcul prezente au fost efectuate pentru a stabili noi relatii intre locatie si daune bazate pe scenariile de mai sus.

7.7 Evaluarea economica a scenariilor de management al riscului la inundatii Tabelele 7.3 pana la 7.5 arata rezultatele procesului de modelare si evaluare.

170

Scenariul economic Scenariul de management

Analiza economica (Mil € )

1 2 3 4 5 6 7 8

Valoarea prezenta a daunelor la inundatii directe si indirecte ( PV FD ) 2,650 2,213 2,149 753 796 695 695 635

Valoarea prezenta a beneficiilor (daune directe la inundatii evitate ) ( PV FDA ) 437 501 1,898 1,854 1,956 1,956 2,015

Valoarea prezenta a costurilor managementului inundatiilor ( PV FPc ) 4 17 1,012 127 1,121 30 1,134

Costuri economice totale ( PV TC ) 2,650 2,217 2,166 1,764 923 1,816 725 1,769

Valoare prezenta neta ( NPV ) 0 433 484 886 1,727 834 1,925 881

Raport cost / beneficiu mediu ( ABCR ) 113 29 1.9 15 1.7 65 1.8

Raport cost / beneficiu incremental ( IBCR ) 4.7 1.4 11.5 1.4 57.8 1.4

Tabel 7-3: Sumarul analizei economice a zonei 1 (sistemul nordic)

171



1 2 3 4 5 6 7 8

Valoarea prezenta a daunelor la inundatii directe si indirecte

( PV FD ) 2,307 840 638 412 723 353 815 342

Valoarea prezenta a beneficiilor (daune directe la inundatii evitate )

( PV FDA ) 1,466 1,668 1,895 1,584 1,954 1,491 1,964

Valoarea prezenta a costurilor managementului inundatiilor

( PV FPc ) 11.2 29.6 449.3 112.9 532.6 39.9 542.9

Costuri economice totale ( PV TC ) 2,307 852 668 861 836 886 855 885

Valoare prezenta neta ( NPV ) 0 1,455 1,639 1,445 1,471 1,421 1,452 1,421

Raport cost / beneficiu mediu ( ABCR ) 130.7 56.3 4.2 14.0 3.7 37.4 3.6

Raport cost / beneficiu incremental ( IBCR ) 11.0 1.0 1.2 0.9 0.9 0.9

Tabel 7-4: Sumarul analizei economice a zonei 2 (sistemul sudic)

172



1 2 3 4

Valoarea prezenta a daunelor la inundatii directe si indirecte

( PV FD ) 130.5 62.9 56.6 10.6

Valoarea prezenta a beneficiilor (daune directe la inundatii evitate )

( PV FDA ) 68 74 120

Valoarea prezenta a costurilor managementului inundatiilor

( PV FPc ) 5 12 128

Costuri economice totale ( PV TC ) 131 68 69 139

Valoare prezenta neta ( NPV ) 0 63 62 -8

Raport cost / beneficiu mediu ( ABCR ) 13.5 6.0 0.9

Raport cost / beneficiu incremental ( IBCR ) 0.9 0.4

Tabel 7-5: Sumarul analizei economice a zonei 3 (sistemul Prut)

173

7.8 Recapitularea analizei optiunilor economice

7.8.1 Rezumat al analizei cost / beneficiu

ScenariuFRM Descriere

Raport cost - beneficiu

Zona 1 Zona 2 Zona 3

Sta

ndar

d

Incr

emen

tal

Sta

ndar

d

Incr

emen

tal

Sta

ndar

d

Incr

emen

tal

1 A nu face nimic ( DN ) - - - - - -

2 Mentinerea lucrarilor existente (DE) 113 - 131 - 14 -

3 Mentinerea lucrarilor existente + lucrari de remediere 29 4.73 56 10.99 6 0.90

4 Mentinerea lucrarilor existente + lucrari de remediere + managementul bazinului

2 1.45 4 0.98 1 0.40

5

Mentinerea lucrarilor existente + lucrari de remediere + managementul campiei inundabile

15 11.53 14 1.16 - -

6

Mentinerea lucrarilor existente + lucrari de remediere + managementul bazinului + managementul campiei inundabile

2 1.36 4 0.93 - -

7 Mentinerea lucrarilor existente + lucrari de remediere + noi lucrari de aparare pe maluri

65 57.85 37 0.88 - -

8

Mentinerea lucrarilor existente + lucrari de remediere + managementul bazinului + managementul campiei inundabile + noi lucrari de aparare pe maluri

2 1.40 4 0.94 - -

Tabel 7-6: Sumarul al rapoartelor cost / beneficiu – tipuri se solutii potentiale

174

7.8.2 Comentarii asupra recapitularii economice In aceasta sectiune se aplica urmatoarele definitii:

Raport cost - beneficiu standard Pagubele totale dupa implementare / costul solutiei

Raport cost - beneficiu incremental Beneficiul suplimentar dupa implementarea solutiei fara beneficiului scenariului “mentinerea lucrarilor existente” / costul solutiei

Raportul cost/ beneficiu standard descrie eficacitatea solutiei si raportul cost/ beneficiu incremental descrie eficienta finantarii pentru diverse optiuni.

Tabelul cost / beneficiu de mai sus indica urmatoarele tendinte economice:

Scenariul 2, Mentinerea lucrarilor existente: mentinerea lucrarilor existente prezinta un raport cost-beneficiu foarte mare indicand faptul ca masurile existente asigura un nivel ridicat ale beneficiilor economice si ca intretinerea acestor masuri ar trebui continuata pe termen scurt si mediu.

Scenariul 3, Mentinerea lucrarilor existente + lucrari de remediere: indica un raport beneficiu / cost ridicat in Zonele 1 si 2. Totusi, beneficiul incremental sprijina lucrarile de remediere in Zona 1 si Zona 2. Acest lucru sugereaza faptul ca lucrarile critice de protectie din Zonele 1 si 2 ar trebui sa fie reabilitate pentru a rezista la riscul de rupere sub incarcarea hidraulica pusa de apa la inundatii. In acest scop va fi necesara imbunatatirea standardului digului de la standardul curent (de clasa 3 sau 4) la clasa 1 sau 2. Aceste imbunatatiri vor reduce riscul la rupere si, in consecinta, vor reduce riscul rezidual asupra localitatilor importante in ariile bazinelor mentionate mai sus.

Scenariul 5, mentinerea lucrarilor existente + lucrari de remediere + managementul campiei inundabile: arata un beneficiu uniform in ambele analize C/B standard si incremental, indicand faptul ca protejarea centrelor importante prin intretinerea lucrarilor critice si inlaturarea digurilor sau stabilirea zonelor de atenuare in campia inundabila reprezinta un set de solutii cu efect pozitiv.

Scenariul 7. mentinerea lucrarilor existente + noi lucrari de aparare: Zona 2 raporteaza un raspuns slab la acest scenariu. Cu toate acestea, Zona 1 prezinta un raspuns pozitiv mare la acest scenariu, indicand faptul ca in aceasta zona exista centre economice care in prezent nu sunt protejate prin intermediul practicilor existente de management.

Scenariul 4, mentinerea lucrarilor existente + lucrari de remediere + managementul bazinului: prezinta un beneficu standard pozitiv pe cele trei zone, totusi acesta nu este reflectat in analiza incrementala pentru care doar Zona 1 prezinta un raspuns pozitiv si Zona 2 prezentand un raspuns marginal.

Analiza de mai sus indica faptul ca un pachet adecvat de lucrari care ating eficacitatea si eficienta economica pe termen lung se va baza pe o combinare a scenariilor de mai sus etapizata pe diferite perioade de implementare.

Alte comentarii sunt:

175

Lucrarile de aparare de pe maluri au numai beneficii limitate, localizate si nu pot oferi o solutie la nivel de bazin.

Acestea ar trebui sa fie modernizate si reconditionate numai pentru centrele importante de risc pentru a evita pagube in cazul in care aceste structuri pot ceda.

Introducerea de stocari in campia inundabila prin celule de inundare controlate si necontrolate pe terenuri cu pasuni in amonte de principalele centre cu risc la inundatii va aduce beneficii in intregul bazin hidrografic.

Managementul bazinului este o masura pe termen lung, care prezinta relatii economice pozitive. Cu toate acestea, ca urmare a raportului scazut cost / beneficiu , va fi necesar sa se justifice acest scenariu pe baza evaluarii economice pe termen lung (de exemplu un orizont de timp mai mare de 30 ani), precum si consecintele mai largi ale imbunatatirii mediului si practicilor agricole imbunatatite.

7.8.3 Scenarii de implementare recomandate Planul de management al riscului la inundatii dezvoltat in capitolul 8 din Master Plan cuprinde atat o lista cat si programarea lucrarilor in bazinele hidrografice.

Acesta are in vedere prioritatea proiectelor cu raport cost / beneficiu ridicat si a celor care sunt esentiale pentru managementul pe termen lung al bazinului hidrografic.

In rezumat, reiese clar recomandarea scenariul “Mentinerea lucrarilor existente” in toate zonele. Pe langa aceasta se aplica urmatoarele recomandari:

• Zona 1 favorizeaza puternic Scenariul 7 cu rapoartele cost-beneficiu incremental si standard mai mari de 45 la 1.

• Zona 2 are un raport cost-beneficiu incremental de 10 la 1 in favoarea scenariului lucrari de remediere.

• Zona 3 nu prezinte beneficii incrementale mai mari decat costurile si, prin urmare, optiunea favorizata este mentinerea lucrarilor de aparare existente.

• Managementul bazinului si managementul campiei inundabile ar trebui sa faca parte dintr-o strategie de management pe termen lung si sunt esentiale pentru diminuarea cresterii viitoare a riscului la inundatii. Desi aceste masuri nu prezinta intotdeauna raport cost-beneficiu atractiv in comparatie cu scenariile pe termen scurt (remediere, lucrari de aparare noi, etc), ele contribuie si sunt o parte esentiala a managementului durabil al inundatiilor si al bazinului hidrografic.

Aceste recomandari stau la baza Planului de management al riscului la inundatii prezentat in Capitolul 8 din Master Plan.

176

Zona 1:

Zona 2:

0 20 40 60 80 100 120

A nu f ace nimic


Mentinerea lucrarilor existente +lucrari de remediere

Mentinerea lucrarilor existente +lucrari de remediere+managementul bazinului

Mentinerea lucrarilor existente +lucrari de remediere+managementul campiei inundabile

Mentinerea lucrarilor existente +lucrari de remediere+managementul bazinului +managementul campiei inundabile

Mentinerea lucrarilor existente +lucrari de remediere +noilucrari de aparare pe maluri


+noi lucrari de aparare pe maluri

12

34

56

78

Incremental

Standard

177

Zona 3:

0 20 40 60 80 100 120 140

A nu f ace nimic









12

34

56

78

Incremental

Standard

0 20

A nu f ace nimic









12

34

56

78

Incremental

Standard

178

7.9 Concluzii si recomandari

7.9.1 Optiuni propuse de management al riscului la inundatii Tipurile de solutii investigate ca parte a acestui capitol au aratat ca:

Managementul la scara mai extinsa al campiei inundabile este esential si prevede reducerea debitelor pe rauri, prin atenuarea in campia inundabila care actioneaza pentru a reduce riscul total in bazinul hidrografic

Managementul bazinului; prin imbunatatirea practicilor agricole, reimpadurire si controlul eroziunii este o solutie potrivita si ofera beneficii largi pe bazin la un raport cost / beneficiu pozitiv, cu toate acestea natura pe termen lung a optiunii sugereaza ca aceasta trebuie pusa in aplicare ca o parte a unei structuri de management mai largi.

Solutiile structurale (cum ar fi digurile stocarile controlate) au un loc in managementul campiei inundabile, dar acestea ar trebui sa fie concentrate pe protectia centrelor economice critice (de exemplu, locatiile asezarilor).

Suita de solutii de mai sus ofera o amplitudine corespunzatoare a masurilor de management al riscului la inundatii.

179

8.0 Plan propus de management al riscului la inundatii

8.1 Introducere Acest plan de management al riscurilor de inundatii (FRMP) ar trebui vazut in 3 parti:

• Obiective strategice: - pentru reducerea riscului la inundatii si imbunatatiri ale hidrologiei si hidraulicii bazinului. Acest fapt este necesar pentru promovarea alinierii cu un management de calitate si politicile UE. Aceasta componenta ofera umbrela sub care ar trebui dezvoltate toate celelalte obiective, scopuri si strategii.

• Planificarea, fixarea scopurilor si programarea lucrarilor: - acolo unde implementarea viziunii pe termen lung este urmarita prin planificarea si inceperea lucrarilor pentru instalarea masurilor structurale si nestructurale care incurajeaza o schimbare de la paradigma actuala a managementului la inundatii spre o imagine holistica a bazinului (nu doar a raurilor separat de campiile inundabile, etc).

• Lucrari active: - unde se iau masuri (ex. programul de lucrari curente pentru orice perioada a FRMP) fie pentru a reduce riscul la inundatii, a incepe investigatii sau negocieri pentru a permite progresul spre tintele pe termen mediu.

Este notat ca fiecare perioada de 6 ani a FRMP, obiectivele, tintele si strategiile corespondente vor trebui revizuite. Aceast fapt e demonstrat de diagrama de mai jos care arata ca:

• Strategia pe termen lung este un ghid perpetuu care continua sa ofere resurse pentru scopurile pe termen mediu pana cand obiectivele pe termen lung sunt atinse. (2049 a fost aratat ca o limita strict pentru scopuri demonstrative.

• Obiectivele si tintele stabilite pentru programul de lucrari pentru perioada 2 a FRMP sunt emise pe baza obiectivelor si scopurilor stabilite in timpul perioadei 1.

• Actiunile programate de lucrari active pentru perioada 2 a FRMP sunt trasate din obiectivele si tintele fixate in timpul perioadei 1

A se nota ca 2013 este sfarsitul primei perioade a FRMP pentru asigurarea alinierii cu Directiva UE referitoare la inundatii si aprobarea Strategiei Nationale, SEA si a Planului Bazinal.

180

Figura 8-1: Perioadele de revizuire a Planului de Management al Riscului la inundatii

Rezultatele Capitolului 7 indica faptul ca masurile propuse pentru managementul riscului la inundatii sunt potrivite pentru folosirea ca o suita integrata de masuri si vor oferi autoritatilor romane competente ocazia de a oferi atat planificare strategica pe termen lung cat si actiuni pe termen scurt pentru a limita expunerea la riscul la inundatii.

Cu toate ca masurile prezentate in Capitolul 7 intra intr-o serie de optiuni care conduc la intervaluri de timp strategice, planificate si de lucrari active, acestea sunt discutate in continuare in acest capitol. Totusi unele sunt discutate mai jos pentru a ilustra conceptul de mai sus:

Managementul bazinal este o masura care necesita cooperarea mai multor agentii guvernamentale si acceptarea schimbarii de catre comunitate. Aceasta intra in mod natural in prima iterare a FRMP ca un scop strategic care necesita coordonare considerabila si planificare interimara inainte de a fi atins.

Managementul raului si campiilor inundabile implica eliminarea lucrarilor de aparare curente, reabilitarea celor existente sau construirea de noi lucrari de aparare strategice. Aprobarile pentru aceste lucrari nu pot fi obtinute in timp suficient pentru a fi incepute imediat deoarece Evaluarea Strategica de Mediu si Evaluarea impactului asupra mediului sunt cerute inaintea acestor lucrari. Aceste

181

lucrari se includ in mod natural in sectiunea de obiective si tinte curente din perioada 1 a FRMP ce vor fi implementate in perioada 2.

In plus fata de lucrarile active de mai sus, exista lucrari nestructurale discutate in capitolele 5 si 6, ca de exemplu:

Schimbarile in legislatia de planificare vor avea nevoie de coordonare extensiva si aprobare din partea guvernului Romaniei. Acest fapt trebuie vazut ca un scop strategic oricum, ca si mai sus, este posibil si necesar sa fie luate in considerare planificarea si sustinerea acestor schimbari in componenta lucrarilor active ale perioadei 1 din FRMP.

Educarea comunitatii este un obiectiv strategic, dar trebuie sa aiba implementate elemente de continuitate astfel incat sa poata comunica cu publicul larg.

Identificarea activelor de protectie impotriva inundatiilor critice este o activitate pe termen scurt care se aliniaza cu obiectivele strategice de a oferi protectie aplasamentelor critice. De asemenea ofera o cale prin care pot fi atinse obiectivele strategice de a nu creste nivelul actual de risc la inundatii in interiorul bazinului. O alta perspectiva asupra acestui aspect este ca obiectivul strategic de a nu creste riscul la inundatii necesita protectia centrelor critice de populatie si deci necesita ca planificarea interimara si scopurile sa fie fixate astfel incat sa fie realizate programele de lucrari active.

Aceste capitol prezinta:

Propunerea de Plan de Management al Riscului la Inundatii (FRMP) pentru bazinele Prut-Barlad ca sa atinga obiectivele si tintele prezentate in capitolul 5

Propunerea de Sistem integrat de Management al Riscului la Inundatii.

8.2 Privire de ansamblu asupra Planului propus de management al riscului la inundatii

8.2.1 Impartirea pe faze a Planului de management al riscului la inundatii Rezumatul FRMP pentru perioadele 1, 2 si 3 este prezentat in Tabelul 8.3. Este impartit in urmatoarele perioade de timp aferente anumitor lucrari:

Perioada FRMP Scopul strategic global

Alegerea obiectivelor si tintelor pentru urmatoarea perioada de lucrari active

Lucrari active

1 (pana in 2013) Stabilirea obiectivelor strategice generale

Planificare, coordonare sau validare si pregatire pentru implementarea lucrarilor active cuprinse in Perioada 2 din FRMP

Executarea programului initial de lucrari bazate pe masuri “no regrets” pana la finalizarea Master Planului si a SEA si aprobarea de catre autoritatile romane si UE.

182

Perioada FRMP Scopul strategic global


Lucrari active

2 (2014 – 2019) Ajustarea obiectivelor generale daca este necesar sau mentinerea acestora daca nu sunt solicitate modificari


Efectuarea lucrarilor programate rezultate din obiectivele si tintele cuprinse in Perioada1 a FRMP.

3 (2020 – 2025) Ajustarea obiectivelor generale daca este necesar sau mentinerea acestora daca nu sunt solicitate modificari


Efectuarea lucrarilor programate rezultate din obiectivele si tintele cuprinse in Perioada 2 a FRMP

Tabel 8-1: Perioadele de timp 1,2 si3 ale FRMP

Este notat ca termenii de referinta pentru acest proiect necesita calculul preturilor propus pentru 2015. Aceasta necesita o suprapunere intre actiunile pe termen scurt din perioada 1 si 2 si necesita o presupunere a lucrarilor care vor fi initiate in primii 2 ani din cea de-a doua perioada a FRMP.

Pentru a demonstra efectul perioadelor FRMP, Managemenetul Bazinal (controlul eroziunii) este folosit ca un exemplu. Acest fapt arata procesul lucrarilor proiectat in tabelul de mai jos, unde sagetile indica cursul de la obiectivele strategice la tintele pe termen mediu si apoi la lucrarile active:

Perioada FRMP

Scopul strategic global


Lucrari active

1 (pana in 2013)

Stabilizarea zonelor de eroziune existente din intregul bazinu.

Scopul de a instala primul val de masuri pentru controlul eroziunii in cele mai critice zone ale bazinului.

Planificarea, coordonarea si discutiile/intelegerile intre agentii. Identificarea zonelor critice care necesita controlul eroziunii.

2 (2014 – 2019)

Stabilizarea zonelor de eroziune existente din intregul bazin.

Scopul de a finaliza lucrarile de control al eroziunii in zonele critice ale bazinului. Scopul de a instala primul val al controlului eroziunii pentru zonele non-critice ale bazinului.

Inceperea lucrarilor de stabilizare a eroziunii in zonele critice ale bazinului. Identificarea zonelor non-critice pentru aplicarea masurilor de control al eroziunii.

3 (2020 – 2025)

Stabilizarea zonelor de eroziune existente din intregul bazin.

Scopul de a termina lucrarile de control al eroziunii pentru zonele non-critice ale bazinului.

Terminarea controlului eroziunii in zonele critice. Inceperea stabilizarii eroziunii in zonele non-critice de eroziune din interiorul bazinului.

Tabel 8-2: Procesul de planificare strategic si implementare a FRMP

183

8.2.2 Principalele activitati ale Planului de management al riscului la inundatii Activitatile din fiecare perioada de timp sunt clasificate in 2 activitati principale:

Asistenta tehnica

Masuri de implementare

Activitatile de asistenta tehnica cuprind: Colectarea si interpretarea pana la actualizare a datelor necesare pentru

mentinerea Masterplan-ului

Actualizarea modelelor, tabelelor si hartilor Master Planului cu date noi

Revizuirea si actualizarea Planului de management al riscului la inundatii

Revizuirea si actualizarea investitiilor strategice

Consultatii cu detinatorii de interese

Definirea de noi studii de fezabilitate sau a nevoilor de date.

Masurile de implementare cuprind: Masuri de management al campiilor inundabile

Masuri de management al raului

Masuri de management al bazinului

Sistemul de suport decizional

Modificari in aprobarea planificarilor si controlului

Modificarile in aprobarile planificarilor si controlului vor fi finantate din sursele statului roman.

Masurile de control a eroziunii, sub incidenta managementului bazinului, ar trebui sa fie finantate din bugetul local, fondul funciar, Fonduri de Coeziune (Programul National de Dezvoltare Rurala Axa 2 si 3) si fonduri private (de la proprietarii terenurilor).

Restul de masuri de implementare si toate masurile de asistenta tehnica pot fi finantate de la Fondurile de Coeziune ale CE cu majoritatea sumei finantata din Planul Operational Sectorial (POS) Axa prioritara 5.

Toate fondurile de coeziune trebuie sa arata o aliniere clara cu strategiile nationale relevante, evaluarile strategice de mediu si Masterplan-urile.

8.2.3 Principiile strategice ale Planului de Management al Riscului la inundatii FRMP prezentat in acest capitol este bazat pe urmatoarele principii strategice:

Aprobari si actualizari: Master Planul trebuie sa fie adoptat de catre toti detinatorii de interese si de catre

CE, daca finantare de catre CE este garantata

Finantarea de la CE poate fi acordata doar in aliniere cu Master PlanulFRMP

Master Planul trebuie dezvoltat cu date actuale si prin consultarea la fiecare 6 ani in concordanta cu Directiva UE privind inundatiile. Este de notat ca prima perioada a

184

Master Planului este mai scurta de 6 ani pentru a permite alinierea cu termenul din 2013 pentru conformitate cu Directiva Cadru Apa.

Managementul riscului Sunt abordate intai celulele de rau cu cea mai mare prioritate de risc la inundatii

Master Planul trebuie sa fie actualizat cu modelari locale ale inundatiilor de mare calitate pentru a revizui cu eficacitate toate studiile de fezabilitate curente si lucrarile de remediere

FRMP defineste ce studii de fezabilitate noi si achizitii de date sunt necesare.

Prevenire si pregatire Masurile de prevenire si pregatire ar trebui sa inceapa cat de repede posibil, cu

toate ca este recunoscut ca aceste masuri au componente pe termen scurt, mediu si lung.

Studiile si identificarile zonelor de risc crescut in interiorul bazinului sunt critice pentru abilitatea de a controla dezvoltarea si ghidarea politicilor viitoare de planificare si ar trebui sa fie investigate ca o parte a lucrarilor imediate.

Revizuirea codului constructiilor si tehnicilor de re-constructie de dupa inundatii ar trebui revizuite cu prima oportunitate.

Prognoza inundatiilor/ sistemele de alarmare trebuie sa fie bazate pe sistemul existent la nivel national si extinse astfel incat sa ofere avertizari specifice bazinului.

Interventie activa Zonele identificate ca avand un risc mare la inundatii ar trebui selectate pentru lucrari active ce limiteaza sau reduce riscul la inundatii prin:

Celule de inundare pe pasuni care ar trebui implementate cat mai repede posibil

Poldere pe terenuri arabile pot fi dezvoltate de-a lungul unei mari perioade de timp.

Managementul controlului eroziunii pentru beneficul intregului bazin care va trebui sa fie implementat de-a lungul unei lungi perioade de timp, dar ar trebui sa inceapa pe cat de repede posibil.

Schimbarea practicilor in ceea ce priveste aratul si pasunatul care vor lua un timp considerabil pentru a fi adoptate si ar trebui sa fie implementate de-a lungul unei unitati de timp mai mari

Retrageri controlate din calea inundatiilor; de asemenea aceasta ar trebui considerata o optiune de ultima instanta.

Prioritizarea lucrarilor Orice lucrari, implementari si asistente tehnice ar trebui focalizate pe zone de risc

foarte mare la inundatii.

In zonele bazinului identificate ca avand un risc mare, amplasamentele individuale si zonele sub-bazinale vor fi luate in considerare pentru reducerea riscului la inundatii bazat pe riscul total initial si beneficiul potential care poate fi castigat.

185

8.3 Planul de management al riscului la inundatii – prevenire si pregatire Strategia introducerii acestor masuri a fost discutata in Capitolul 6 al acestui raport.

Aceste masuri reprezinta cheltuieli putine din partea guvernului si a organismelor responsabile pentru managementul inundatii deoarece costul implementarii lor este sarcina proprietarului de teren sau dezvoltatorului proprietatii.

Se propune sa fie adoptat urmatorul program de asimilare:

8.3.1 Modelarea riscului la inundatii Perioada FRMP Scopul strategic

global Alegerea obiectivelor si tintelor pentru urmatoarea perioada de lucrari active

Lucrari active

1 (pana in 2013) Se existe un model actualizat al intregului bazin care sa poata fi folosit pentru cartarea riscului la inundatii si planificarea dezvoltarii.

Intelegerea nivelurilor de risc in intregul bazin din perspectiva impactului economic si social.

Initierea studiului bazinului printr-o cercetare de mare precizie si DTM si nivelul ploilor/debitului raurilor pentru a determina si carta inundatiile in interiorul bazinului.

2 (2014 – 2019) Actualizarea modelului de modelare a riscului la inundatii pentru a ajuta si directiona lucrarile propuse si planificarea dezvoltarii.

Definirea si oferirea unui scop studiilor necesare pentru actualizarea modelului si a datelor pentru a permite cresterea continua a calitatii si preciziei modelului in a face prognoze.

Clasificarea zonelor de risc crescut din interiorul bazinului pentru a fi izolate/sterilizate fata de planurile de dezvoltare viitoare. Actualizarea detaliilor modelului cu date mai calitative si mai recente.

3 (2020 – 2025) Actualizarea modelululi de risc la inundati pentru a ajuta si a directiona lucrarile propuse si planificarea dezvoltarii.

N/A Necesitatea actualizarii detaliilor modelului cu date mai recente sau mai calitative. Actualizarea clasificarilor zonelor din bazin cu risc mare.

Este de notat ca modelarea riscului la inundatii are un cost inital mare pentru a dezvolta modelul, oricum, costul mentinerii acestui model poate fi pasat dezvoltatorului printr-o taxa de actualizare necesara ca parte a procesului de aprobare al dezvoltarii.

186

8.3.2 Modificari in politica de planificare Perioada FRMP Scopul strategic


Lucrari active

1 (pana in 2013) Introducerea politicii de planificare si a legislatiei menite sa reduca riscul la inundatii prin dezvoltarea in zone specifice ale bazinului si cu materiale de constructii adecvate.

Acceptarea nevoii schimbarii politicii de planificare si a codurilor de constructii. Acceptarea unui concept de legislatie si modificarea pe baza comentariilor primite de la grupurile de detinatori de interese.

Emiterea pentru dezbateri a propunerilor de concept de legislatie de planificare si a schimbarii codurilor de constructii

2 (2014 – 2019) Reducerea continua a riscului prin utilizarea conforma a reglementarilor constructiilor si rezistenta la dezvoltare in zonele de risc mare al campiilor inundabile.

Acceptarea in lege a schimbarilor propuse la legile de planificare. Acceptarea masurilor propuse pentru schimbarea codurilor constructiilor.

Inceperea sustinerii si revizuirii/imbunatatirii legislatiei romanesti

3 (2020 – 2025) Reducerea continua a riscului prin utilizarea conforma a reglementarilor de constructie, legislatia de planificare si rezistenta la dezvoltare in zonele cu risc ridicat din campiile inundabile.

N/A Adoptarea in lege a schimbarilor la legea planificarilor. Adoptarea schimbarilor la codurile constructiilor

Comentarii generale la initiativele politicii de planificare Master Planul fixeaza o oportunitate pentru a integra managementul riscului la inundatii in procesul de planificare si sa evite dezvoltarea neconforma in zonele cu risc la inundatii.

Acest deziderat poate fi atins prin evaluarea riscului la inundatii, cat mai curand posibil, in procesul de planificare a dezvoltarii si considerarea acestuia in toate etapele, inclusiv:

Amenajare teritoariala la nivel national si regional

Planuri de dezvoltare

Planuri de dezvoltare locale

Aprobarea/controlul dezvoltarii

In general, este necesara o abordare echilibrata care tine cont de riscul la inundatii si in acelasi timp permite considerarea unei dezvoltari conforme si necesare. Aceasta ar putea fi realizata prin utilizarea unei abordari secventiale bazata pe zone inundabile definite prin probabilitatea inundarii zonei si considerarea vulnerabilitatii diferitelor tipuri de dezvoltare.

187

In cadrul Master Planulului au fost identificate zonele de risc la inundatii pe principalele cursuri de apa in bazinele Prut si Barlad. Orice dezvoltare propusa in zonele cu risc la inundatii ar trebui sa fie supusa unei verificari in doua etape:

In primul rand, in termenii planificarii adecvate si sustenabile si

In al doilea rand, pentru a se asigura ca riscul la inundatii in zonele de dezvoltare va fi redus la limita maxim acceptabila a riscului rezidual care poate fi gestionat la un nivel acceptabil.

Aprobarea dezvoltarii campiei inundabile – Testul secvential Toate site-uri selectate pentru dezvoltare ar trebui sa verifice criteriile analizei secventiala de risc care acorda prioritate dezvoltarilor in zone ierarhizate astfel:

In afara campiilor inundabile definite astfel

Zonele cu risc redus din campiile inundabile cu lucrari de aparare adecvate si proiecte rezistente la inundatii

Zonele de risc mediu din campiile inundabile unde tipul amenajarilor de urbanism este adaptat la inundatii si unde sunt amplasate lucrari de aparare corespunzatoare. Planurile de evacuare trebuie sa garanteze integritatea vietilor omenesti.

Zonele cu risc ridicat din campiile inundabile trebuie evitate pentru toate tipurile de amenajari urbane, cu exceptia cazurilor pentru care exista aprobarea organului executiv abilitat si sunt dispuse masurile de atenuare si protectie la inundatii

Pentru toate cele de mai sus, vor fi necesare dezvoltari pentru a demonstra durabilitatea si conformitatea cu protectia vietii ca prioritate. Acolo unde dezvoltarile au primit aprobare, riscul va trebui sa fie diminuat si controlat in tot amplasamentul, schema si proiectarea dezvoltarii pentru a le reduce la un nivel acceptabil.

Ar trebui luata in considerare o abordare precauta pentru a permite verificarea neconformitatilor din procedurile de date si evaluare a riscului si pentru a permite adaptabilitatea la viitoarele schimbari in ceea ce priveste riscul, incluzand efectele schimbarilor climatice de-a lungul ciclului de viata al dezvoltarii.

Evaluarea strategica locala a riscului la inundatii Autoritatile responsabile de amenajarea teritoriala ar trebui sa evalueze din punct de vedere strategic riscul la inundatii pentru a furniza informatii in procesul revizuirii planurilor de dezvoltare locala.

Autoritatile responsabile ar trebui sa aplice abordarea secventiala de mai sus la fiecare etapa a planificarii si sa solicite evaluarea la un grad crescut de detaliu acolo unde dezvoltarea este planificata in cadrul zonelor cu risc la inundatii. Aceasta va asigura ca riscul la inundatii va fi mentinut la un nivel acceptabil.

Riscul la inundatii va fi luat in considerare impreuna cu alte consideratii de planificare si i se va da importanta adecvata in pregatirea strategiilor si politicilor de planificare, incluzand revizuirea zonarii terenurilor pentru dezvoltarea si pregatire liniilor de ghidare pentru managementul dezvoltarii.

188

8.3.3 Educarea riscului la inundatii Perioada FRMP Scopul strategic


Lucrari active

1 (pana in 2013) Proprietarii de teren incep sa ia actiune pentru prevenirea riscului la inundatii.

Acceptarea de catre comunitatea larga a faptului ca proiectarea precisa a riscului poate reduce riscul crearii de pagube in timpul inundatiilor.

Utilizarea adancimilor presupuse ale inundatiilor in orase pentru a explica rezidentilor cum ar putea reduce pagubele potentiale cauzate la inundatii.

2 (2014 – 2019) Reducerea continua a riscului la inundatii prin adoptarea tehnicilor de constructie adecvate.

Repararea proprietatilor afectate pentru a include cerintele pentru tehnicile de reducere a pagubelor.

Sfatuirea activa a comunitatilor afectate la inundatii, demonstrand beneficiul cresterii nivelului parterului cladirilor deasupra inaltimii apei de la inundatie.

3 (2020 – 2025) Reducerea continua a riscului la inundatii prin adoptarea tehnicilor de constructie adecvate.

N/A Completari la dispozitiile reglementarilor constructiilor referitoare la faptul ca reparatiile pagubelor produse la inundatii trebuie realizate in asa fel pentru a rezista pagubelor viitoare si cladirile noi ar trebui sa aiba acest punct ca si standard.

8.3.4 Managementul incidentelor produse de inundatii Perioada FRMP Scopul strategic


Lucrari active

1 (pana in 2013) Constientizarea comunitatii in ceea ce priveste riscul la inundatii si pregatirea pentru actiunile necesare a fi realizate inainte si in timpul inundatiilor.

Scopul ca toate aplasamentele sa aiba documentate planurile de evacuare si rutele catre iesirile de siguranta in timpul inundatiilor. Sa fie identificate puncte de adunare pentru toate amplasamentele unde inundatia inconjoara sau izoleaza, astfel

Sesiuni de educare a comunitatii pentru explicarea nevoii de evacuare si de a fi pregatit in timpul anumitor parti din an cand sunt asteptate inundatii.

189

incat sa faciliteze evacuarea in timpul evenimentelor extreme.

2 (2014 – 2019) Vigilenta comunitatii in ceea ce priveste riscul la inundatii si pregatirea pentru actiunile cerute inainte si in timpul evenimentelor de inundatii.

Revizuirea planificata a planurilor de evacuare bazate pe previziunile de crestere.

Adoptarea planurilor de evacuare si ansamblu si comunicarea acestora serviciilor de urgenta.

3 (2020 – 2025) Vigilenta comunitatii in ceea ce priveste riscul la inundatii si pregatirea pentru actiunile cerute inainte si in timpul evenimentelor de inundatii.

N/A Adaptarea la planurile de evacuare si punctelor de ansamblare dupa cum au fost cerute, bazate pe cresterea asezarii.

8.3.5 Asigurarea si raspandirea riscului Nu exista o perioada definita pentru adoptarea acestei activitati deoarece sunt multe forte implicate. Primul pas este investigarea abilitatii Guvernului Romaniei de a oferi asigurare, daca aceasta nu este posibil atunci ar putea fi necesara o strategie conexa a publicului (guvernul) si asigurarilor private.

Aceasta va trebui sa fie investigata la nivelul national al Romaniei si este mai presus de scopul Masterplan-ului.

190

8.4 Planul de management al riscului la inundatii – masuri active de interventie

8.4.1 Amplasarea masurilor propuse pentru interventia activa Anexa 10 prezinta harti generale pentru managementul riscului la inundatii pentru intreaga zona de studiu. Aceste harti prezinta locurile potentiale din fiecare amplasament unde ar putea fi aplicate solutii structurale si nestructurale.

Fiecare dintre masurile potentiale evidentiate pe harti are un numar unic de identificare, iar acestea sunt listate in Anexa 12. Anexa 16 ofera un program cadru si de costuri in care masurile individuale din Anexa 12 pot fi luate in considerare pentru implementare.

Planurile au fost produse utilizand date ortofotografice, informatii din chestionarea lucrarilor si hartile de inundabilitate. Urmatoarele tipuri de terenuri au fost cartate:

Teren arabil

Pasuni

Zone de eroziune

Orase si sate

Infrastructura majora

Locatiile generale pentru solutiile si abordarile propuse sunt bazate pe:

Consultatiile cu Apele Romane

Harti de inundabilitate pornind de la modelarea raurilor

Planurile identifica unde pot fi implementate urmatoarele masuri

A. Masuri de management al bazinului

Managementul controlului eroziunii

Managementul terenurilor arabile

Managementul pasunilor

Masuri pentru managementul campiilor inundabile

B. Masuri de management al campiilor inundabile de langa rauri

Celule de inundare pe pasuni si paduri

Poldere pe terenuri arabile

Scheme de atenuare

C. Masuri de management al raurilor

Protectii de maluri

Lucrari la albiile raurilor

191

Masurile structurale si nestructurale indicate pe harti nu au fost proiectate in detaliu. Urmatorul nivel de confirmare a detaliilor si proiectarii este incadrat in faza Evaluarii Fezabilitatii proiectelor de investigatii.

Acest Master Plan de asemenea sugereaza ca proiectarea detaliata a optiunilor propuse va fi ajutata de disponibilitatea ortofotoplaurilor de calitate si model al terenului LiDAR.

8.4.2 Asistenta tehnica Perioada FRMP

Scopul strategic global Alegerea obiectivelor si tintelor pentru urmatoarea perioada de lucrari active

Lucrari active

1

Imbunatatirea datelor pentru a sustine revizuirea FRMP si planificarea dezvoltarii si reducerea riscului la inundatii.

Pregatirea contractelor si specificatiilor pentru actualizari la:

Evaluarea conditiilor acumularilor

Conditia lucrarilor critice de protectie impotriva inundatiilor

Hidrometria raurilor si a ploilor

Analiza ploaie – scurgere

Evaluarea strategica de mediu

Actualizarea Masterplan-ului

Harti de hazard

Evaluarea preliminara a riscului la inundatii

Initializarea actualizarilor la:

Modelul digital al terenului

Masuratori ale raurilor

Datele ortofotografice

2


Pregatirea contractelor si specificatiilor pentru actualizari la:

Evaluarea conditiei acumularilor




Initializarea actualizarilor la:

Evaluarea riscului la inundatii

Harti de hazard

Planul de management al riscului la inundatie

Master Plan

3


N/A Initializarea actualizarilor la:

Evaluarea conditiei acumularilor




192

8.4.3 Masuri nestructurale Perioada FRMP


Lucrari active

1

STUDII DE FEZABILITATE, PROIECTARE, EVALUAREA IMPACTULUI DE MEDIU, DOCUMENTE CONTRACTUALE, APLICATIILE DE FINANTARE

IMPLEMENTARE

Reducerea eroziunii, reimpadurirea si reconstruirea habitatului si protectia biodiversitatii in bazinele critice.

Reducerea riscului la inundatii in Iasi

E1: Masuri de control al eroziunii in:

Bahlui

Bahluet

Nicolina

E1: Stabilizarea solurilor si revegetare in:

Bazinul Bahlui

Bazinul Bahluet

Bazinul Nicolina

Imbunatatirea avertizarilor de inundatii si diseminarea in comunitatile vulnerabile din bazinele Bahlui, Bahluet si Nicolina

F1: Sistem de suport decizional:

Bazinul Bahlui

Bazinul Bahluet

Bazinul Nicolina

193

Perioada FRMP


Lucrari active

STUDII DE FEZABILITATE, PROIECTARE, EVALUAREA IMPACTULUI DE MEDIU, PLANIFICARE SI ACORDURI DE TEREN, DOCUMENTATIA DIN CONTRACT, APLICAREA PENTRU FINANTARE

IMPLEMENTARE


Reducerea riscului la inundatii in zonele de risc din aval in bazinele Barlad si Bahlui

E1: Masuri de control al eroziunii:

Barlad

Crasna

Vaslui

Racova

Simila

Garboveta

Lohan

E1. Stabilizarea solurilor si revegetare in:

Bazinul Bahlui

Bazinul Bahluet

Bazinul Nicolina

194

Perioada FRMP


Lucrari active

2

Imbunatatirea avertizarilor de inundatii si diseminare in comunitatile vulnerabile din bazinul Barlad

F1: Sistemul de suport decizional

Bazinul Barlad

Bazinul Crasna

Bazinul Vaslui

Bazinul Racova

Bazinul Simila

Bazinul Garboveta

Bazinul Lohan

F1: Instalarea si comisionarea catre:

Bazinul Bahlui

Bazinul Bahluet

Bazinul Nicolina

195

Perioada FRMP


Lucrari active

3


IMPLEMENTARE


Reducerea riscului la inundatii in zonele de risc din aval in bazinul Barlad.

Va fi confirmat Va fi confirmat

E1: Stabilizarea solurilor si revegetare in:

Zonele de Eroziune a bazinului Barlad

Zonele de eroziune din bazinul Crasna

Zonele de eroziune din bazinul Vaslui

Zonele de eroziune din bazinul Racova

Zonele de eroziune din bazinul Simila

Zonele de eroziune din bazinul Garboveta

Zonele de eroziune din bazinul Lohan

196

Perioada FRMP


Lucrari active

Imbunatatirea avertizarilor de inundatii si diseminari in comunitatile vulnerabile din bazinul Barlad

F1: Sistemul de suport decizional:

Bazinul Barlad

Bazinul Crasna

Bazinul Vaslui

Bazinul Racova

Bazinul Simila

Bazinul Garboveta

Bazinul Lohan

197

8.4.4 Masuri structurale Perioada FRMP


Lucrari active

1


IMPLEMENTARE

Reducerea riscului la inundatii in centrele cheie de pe raurile Bahlui, Bahluet, Nicolina si Jijia Inferioara

B1. Celule de inundare pe pasuni

Bahlui

Bahluet

Nicolina

Barlad

Jijia inferioara


B1. Celule de inundare pe pasuni

Bahlui

Bahluet

Nicolina

Barlad

Jijia inferioara


198

Perioada FRMP


Lucrari active

Reducerea energiei a apei din inundatii, restaurarea profilului natural al raului, decolmatare unde e necesara, cresterea habitatului malului raului si protectia biodiversitatii

C1. Restaurarea raului pentru a suporta celule de inundare

Bahlui

Bahluet

Nicolina

Barlad

Jijia inferioara


C1. Restaurarea raului pentru a suporta celule de inundare Bahlui Bahluet Nicolina Barlad Jijia inferioara


1 Intarirea protectiilor de pe malurile raurilor pentru a reduce riscul de rupere si pentru a creste standardul de protectie

C2. Imbunatatirea protectiilor riverane Bahlui (Iasi)

Intarirea protectiilor de pe malurile raurilor pentru a reduce riscul de rupere si pentru a creste standardul de protectie

C2. Imbunatatirea protectiilor riverane

Bahlui (Iasi)

Intarirea protectiilor de pe malurile raurilor pentru a reduce riscul de rupere si pentru a creste standardul de protectie

199

Perioada FRMP


Lucrari active

Definirea lucrarilor critice Actualizarea hartilor de hazard Reabilitarea lucrarilor cheie pentru a reduce riscul la inundatii pentru comunitatile vulnerabile, din cauza ruperii sau depasirii

Definirea lucrarilor critice

Actualizarea hartilor de hazard

Reabilitarea lucrarilor cheie pentru a reduce riscul la inundatii pentru comunitatile vulnerabile, din cauza ruperii sau depasirii




200

Perioada FRMP


Lucrari active






2


IMPLEMENTARE

201

Perioada FRMP


Lucrari active

Reducerea riscului la inundatii pentru centrele cheie de-a lungul raurilor:

Jijia superioara,

Prut inferior,

Prut superior,

Tecucel si

Miletin

B1. Amplasarea de celule inundabile pe pasuni

Jijia superioara,

Prut inferior,

Prut superior,

Tecucel si

Miletin


Jijia superioara,

Prut inferior,

Prut superior,

Tecucel si

Miletin

B1. Amplasarea de celule inundabile pe pasuni

Jijia superioara,

Prut inferior,

Prut superior,

Tecucel si

Miletin


Jijia superioara,

Prut inferior,

Prut superior,

Tecucel si

Miletin

Reducerea energiei apei la inundatii, restaurarea profilului natural al raului, decolmatarea unde e necesara, marirea habitatelor riverane si protectia biodiversitatii



202

Perioada FRMP


Lucrari active

2

Reabilitarea lucrarilor de aparare riverane si cresterea standardului de protectie

C3. Reabilitarea lucrarilor de aparare riverane

Jijia superioara,

Prut inferior,

Prut superior,

Tecucel si

Miletin


C3. Reabilitarea lucrarilor de aparare riverane

Jijia superioara,

Prut inferior,

Prut superior,

Tecucel si

Miletin







203

Perioada FRMP


Lucrari active






204

Perioada FRMP


Lucrari active

3


IMPLEMENTARE

Reducerea riscului la inundatii pentru centrele cheie de-a lungul raurilor Jijia superioara, Prut inferior, Prut superior, Tecucel si Miletin








205

Perioada FRMP


Lucrari active




Reabilitarea lucrarilor de aparare riverane pentru a reduce riscul de cedare si pentru a mari standardul de protectie



206

Perioada FRMP


Lucrari active






207

8.5 Planul de management integrat al riscului la inundatii Figura 8.1 arata un exemplu al unui plan de management integrat al riscului care ar putea fi folosit. Este bazat pe urmatoarele principii de baza:

8.5.1 Sistemul de management al datelor Anexa 17 descrie un sistem potrivit de management al datelor. Datele bune si analiza datelor sunt importante pentru a implementa masurile de management structural si nestructural al riscului la inundatii pe intreg bazinul. Aceasta ajuta Guvernul si institutiile cheie sa ia decizii corecte care reduc in mod eficient riscul la inundatii.

Cand datele sunt sicontinui si folosite de parti diferite este mult mai greu sa se stabileasca un sistem de management comun al riscului la inundatii.

8.5.2 Sistemul de management al lucrarilor de aparare Anexa 17 descrie un sistem de management corespunzator al lucrarilor de aparare legate de managementul riscului. Un management bun al lucrarilor de aparare prioritizeaza intretinerea si investitia bazate pe risc. Lucrarile de aparare legate de managementul riscului sunt evaluate conform unui set comun de criterii.

Sistemul central de management al lucrarilor de aparare permit guvernului si institutiilor cheie sa evalueze riscul la inundatii pentru tara si sa ia decizii mai bune in ceea ce priveste investitia.

8.5.3 Sistemul de management al solurilor Anexa 7 descrie un sistem corespunzator de management al solurilor. Managementul solurilor este necesar pentru reducerea riscului la inundatii in bazin. Cartarea solurilor si clasificarea vor determina ca cele mai vulnerabile tipuri de soluri sa fie evidentiate. O strategie de management adecvata poate fi implementata pentru a stabiliza solurile sau pentru a oferi o acoperire adecvata. Aceste masuri vor reduce in mod semnificant scurgerile si eroziunea din bazin.

8.5.4 Sistemul de management al pasunilor Anexa 17 descrie un sistem adecvat de management al pasunilor. Un management bun al pasunilor previne eroziunea solului si degradarea stratului de iarba. Ambii acesti factori conduc la inundatii crescute.

8.5.5 Sistemul de management al terenurilor arabile Anexa 17 descrie un sistem adecvat de management al terenului arabil. Un management bun al terenului arabil previne eroziunea solului si reduce scurgerile. Ambii acesti factori conduc la inundatii crescute..

8.5.6 Sistemul de management al padurilor Anexa 17 descrie un sistem adecvat de management al padurilor. Un management bun al padurilor previne eroziunea solului si reduce scurgerile. Acesti factori, eroziunea si scurgerile, contribuie la aparitia inundatiilor.

208

Figura 8-2: Componentele unui plan de management integrat al riscului la inundatii

National Ownership, Administration and Coordination National Ownership, Coordination and Review National Ownership and Coordination

Regional Operation Regional Operation Regional Operation

Local Stakeholder Committees Implementation

National Hydrological Data Management System

Topographic Data

Orthophoto Data

River Profile Data

Digital Terrain Model

Hydrometry

Rainfall Data

River Data

Groundwater Data

National Hydrological Asset Management System Catchment Management Plan

Landuse Data Land Management

Social Data Pastoral Land Management

Economic Data Forestry Management

Infrastructure Data Arable Land Management

Multi-Criteria Model

Economic Model

Flood Risk Asset Management Database

Hydrological Asset Management Database

National Soil Management System Floodplain Management Plan National Integrated Water Management System

Soil Mapping Land Management Operation

Soil Classification and Vulnerability Pastoral Land Management Flood Decision Support system

Soil Management Database Arable Land Management Drought Decision Support system

Erosion Control Plan Forestry Management Irrigation Decision Support System

Soil Stabilisation Plan Development Control Water Resources Support system

Reforestation Plan Operation

Controlled Inundation Planning

Flood Risk Investment Planning

National Pastoral Land Management System Drought Investment Planning

Pastoral Land Mapping Irrigation Investment Planning

Soil Stabilisation Plan Water Resources Investment Planning

Remove Fragile Soils from Grazing

Sustainable Grazing Plan

Reforestation Plan to Protect Fragile Soils

National Arable Land Management System River Management Plan

Arable Land Mapping River Management

Soil Stabilisation Plan River restoration

Remove Fragile Soils from Production Operation

Sustainable Arable Production Plan Regulation during flood events and droughts

Reforestation Plan to Protect Fragile Soils

National Flood Design Review System

National flood risk management design systems

National economic, environmental and multi-criteria appraisal system

National review panel to appraise and approve flood risk management investments

209

8.6 Sistemul de coordonare al investitiei S-a propus ca rolul Consiliului Inter-Ministerial al Apelor sa fie directionat astfel incat sa cuprinda o functie de coordonare responsabila pentru revizuirea soliditatii tehnice, de mediu, economice si financiare pentru toate investitiile din managementul riscului la inundatii.

8.7 Institutiile implicate Considerand masurile petermen scurt si mediu propuse in acest Master Plan, analiza institutionala a identificat principalele institutii responsabile pentru implementarea lor. Analiza este considerata cadrul institutional curent. Strategia nationala de management al riscului la inundatii ce se dezvolta in prezent ar putea reconsidera responsabilitatile institutiilor mentionate, in acest caz, va fi necesara o noua analiza.

Masuri Institutii implicate

Lucrarile de protectie existente utilizate pentru managementul inundatiilor

Reabilitare Administratia Nationala „Apele Romane”

Operare Administratia Nationala „Apele Romane”

Intretinere Administratia Nationala „Apele Romane”

Masuri de management al campiilor inundabile

Poldere pe teren arabil Administratia Nationala „Apele Romane”

Celule de inundare pe pasuni Administratia Nationala „Apele Romane”

Celule de inundare in paduri Administratia Nationala „Apele Romane”

Atenuare Administratia Nationala „Apele Romane”

Retrageri controlate din calea inundatiilor Consiliul Local/ Ministerul de interne

Sistemul de suport decizional Administratia Nationala „Apele Romane”

Masuri de management al raurilor

Protectii riverane Administratia Nationala „Apele Romane”

Cresterea capacitatii de transport a albiei raurilor

Administratia Nationala „Apele Romane”

Derivatii Administratia Nationala „Apele Romane”


Managementul terenului arabil Administratia Nationala a Imbunatatirilor Funciare

Managementul pasunilor Administratia Nationala a Imbunatatirilor Funciare

Managementul padurilor Regia Nationala a Padurilor ROMSILVA

210

Masuri Institutii implicate

Masuri de control al eroziunii Administratia Nationala a Imbunatatirilor Funciare Regia Nationala a Padurilor ROMSILVA

Coduri de planificare si constructie

Legislatia de planificare Ministerul Dezvoltarii Regionale si Locuintei

Coduri de constructie Ministerul Dezvoltarii Regionale si Locuintei

+ Planuri

Planul de management al datelor Institutul National de Hidrologie si Gospodarire a Apelor

Administratia Nationala a Imbunatatirilor Funciare Regia Nationala a Padurilor ROMSILVA

Planul de modelare al raurilor si al bazinului

Administratia Nationala „Apele Romane”

Administratia Nationala a Imbunatatirilor Funciare

Planul de proiectare si consultanta Extinderea responsabilitatii CIMA pentru a include revizuirea soliditatii tehnice, de mediu, economice si financiare a tuturor investitiilor de management al riscului la inundatii.

Tabel 8-3: Institutii responsabile pentru elemente ale FRMP

8.8 Finantarea

8.8.1 Comentariile generale de la Banca Europeana de Investitii „ EIB Flood Review: Faza a 2-a Ghid pentru pregatirea schemelor de management al riscului la inundatii” noteaza urmatoarele (“FRM” insemnand Managementul Riscului la Inundatii ):

Comentarii generale:

„ Nu exista o metoda “ideala” de finantare a Managementului riscului la inundatii, si este evidenta o mare varietate de practici in statele membre UE. FRM este in ultimul rand finantat de catre cetateni, platitori de taxe, proprietari sau utilizatori de apa, desi statele membre pot profita

de granturi externe (ex. Fondurile structurale ale UE) si imprumuturi (de la EIB).”

si

„ Unul dintre principiile de baza care este universal valabil este ca FRM este un exemplu de „bun public” – un serviciu care trebuie oferit de autoritatile publice, care nu este nici fezabil, nici profitabil pentru a fi furnizat de agentii privati. Pentru acest motiv FRM este implementat normal de organismele publice, care se pot finanta si sa isi recupereze costurile prin diferite metode...”

si

„Referitor la un set de masuri intr-un meniu de management al riscului la inundatii...unele dintre aceste atributiuni cad in mod natural in sarcina autoritatilor publice pentru a implementa si

finanta (baraje, lucrari de albie, indiguiri majore). Alte masuri (zonarea, reglementarea

211

dezvoltarii, codurile de constructii) repartizeaza costurile – si finantarea – catre dezvoltatorii si proprietarii privati.”

Raportul de mai sus de asemenea noteaza urmatoarele surse de finantare:

„Bugetele centrale si locale guvernamentale ( ex. Agentia de mediu din UK, care este responsabila pentru FRM la nivel national, primeste un “Grant de ajutor pentru protejarea

impotriva inundatiilor” de la guvernul central, suplimentat de taxe si subventii de la administratia locala pentru scheme de interes local.

Subventii externe (ex. Fondurile structurale de coeziune UE)

Imprumuturi de la UE si alte surse regionale (ex. Banca Mondiala, EBRD, EIB sau organisme regionale cum ar fi Banca pentru Comert si Dezvoltare a Marii Negre)

Imprumuturi de la intermediari financiari publici (ex. Consiliul Companiilor de Apa din Olanda este capabil sa imprumute in termeni avantajosi de la Banca Companiilor de Apa o banca cu actiuni detinute de public si garantate, infiintata in mod special pentru a finanta

investitii in managementul apelor)

Imprumuturi pe termen lung de la guvern.”

Si recomanda metodele urmatoare pentru incurajarea utilizarii terenului si managementul bazinal:

„Cum e notat mai sus, o parte a armoniei FRM este utilizarea legilor, reglementarilor, penalitatilor si inducerilor spre a convinge (constrange) agentii privati spre a-si modifica

comportamentul. In aceste cauze, costul FRM cade in sarcina partilor private, prin subventii care pot fi folosite pentru a atenua povara financiara”

Utilizarea subventiilor publice ar putea fi si chiar o cale mult mai fezabila si avantajoasa din punct de vedere al costurilor, pentru a atinge obiectivele FRM, comparat cu masuri care implica

implementarea din sectorul public. Exemple includ:

Subventii pentru fermieri si proprietari de terenuri pentru protectia bazinelor hidrografice ex: reimpaduriri

Recompense pentru administrarea mediului de catre fermieri si proprietari de terenuri prin modificari in utilizarea terenului si metodele agricole: ex: retentia gardurilor vii,

acoperamantului copacilor, terenuri necultivate).

Compensarea pentru neutilizarea, capacitatea de retentie a luncilor raurilor, restaurarea zonelor umede etc”

212

8.8.2 Surse de finantare propuse

Masuri Surse potentiale de finantare

Lucrari existente de management al inundatiilor

Reabilitari Buget de stat, imprumuturi, Fondul de mediu, venituri ANAR

Operare Venituri si taxe ANAR

Intretinere Venituri si taxe ANAR

Masuri de management al campiei inundabile

Poldere pe teren arabil Buget de stat, fonduri de coeziune (POS Mediu Axa 5), imprumuturi

Celule de inundare pe pasuni/paduri Buget de stat, fonduri de coeziune (POS Mediu Axa 5), imprumuturi

Atenuari Buget de stat, fonduri de coeziune (POS Mediu Axa 5), imprumuturi

Mutarea proprietatilor din calea inundatiilor

Buget de stat, buget local, imprumuturi

Sistem de suport decizional Buget de stat, fonduri de coeziune (POS Mediu Axa 5), imprumuturi

Masuri de management al raurilor

Lucrari de protectie de-a lungul raului Buget de stat, fonduri de coeziune (POS Mediu Axa 5), imprumuturi, taxe ANAR

Marirea capacitatii de transport a raului

Buget de stat, fonduri de coeziune (POS Mediu Axa 5), venituri ANAR

Derivatii Buget de stat, fonduri de coeziune (POS Mediu Axa 5), buget local


Managementul terenului arabil Buget local, fondul de ameliorare a fondului funciar, fondurile de coeziune (Programul National pentru Dezvoltare Rurala Axele 2 si 3), bugete ale proprietarilor privati

Managementul terenului cu pasuni Buget local, fondul de ameliorare a fondului funciar

Managementul terenului cu paduri Buget de stat, fondul de conservare si regenerare a padurilor, fondul de ameliorare a fondului funciar, venituri ROMSILVA, bugete ale proprietarilor privati

213

Masuri Surse potentiale de finantare

Masuri de control a eroziunii Buget de stat, fondul de ameliorare a fondului funciar, fondurile de coeziune (Programul National pentru Dezvoltare Rurala Axele 2 si 3), Fondul de Mediu, bugete locale, buget proprietari privati Este de remarcat faptul ca JASPERS au furnizat o parere ca aceste lucrari pot fi finantate in cadrul Axei 4 din POS totusi acest lucru ramane neconfirmat.

Coduri de planificare si constructie

Legislatie de planificare Buget de stat

Coduri de constructie Buget de stat

+ Planuri

Planuri de management al datelor Buget de stat, fonduri de coeziune (POS Mediu Axele 5 si 6)

Planuri de modelare a bazinleor si raurilor

Buget de stat, fonduri de coeziune (POS Mediu Axele 5 si 6)

Planuri de proiectare si consultare Buget de stat

Tabel 8-4: Surse de finantare pentru managementul risculuila inundatii

Acest Master Plan presupune ca:

Planul de investitii propuse pentru managementul riscului la inundatii va fi finantat din Fondurile structurale de coeziune din Programul Operational Sectorial de Mediu cu o rata de 80% din FC si 20% din surse locale.

Ca rata de finantare de 80/20 va continua pana cel putin in 2019, moment in care Romania va fi membru al UE de 12 ani si intelegerea de finantare s-ar putea sa se schimbe.

Finantarea prin POS va fi de 10% din finantarile disponibile prin POS pentru perioada 1 si 20% in perioada 2. Finantarea aditionala in perioada 2 va fi amanata pentru momentul in care se va detine un Master Plan completat si adoptat in avans in toata Romania si prin urmare, capabil de a atrage mai bine fondurile Europene.

Fondurile de coeziune vor oferi finantare pentru Asistenta tehnica, Cheltuieli de Capital si Cheltuieli Operationale

Masurile de control ale managementului eroziunii vor fi finantate din sursele din tabelul 8.2.

Masurile de Management al riscului la inundatii vor fi finantate din POS, axa prioritara 5

Sistemele suport, schimbarile institutionale si schimbarile legislative vor fi finantate intern de catre Guvernul Romaniei.

214

9.0 Analiza financiara

Costurile unitare folosite pentru a genera estimarile de cost sunt prezentate in Anexa 15 a Masterplan-ului.

Asistenta - consultanta tehnica sau expertiza tehnica utilizata pentru a oferi servicii de proiectare si documentare si, unde este aplicabil, instructaje si experienta in mod curent dincolo de sfera de expertiza din cadrul organismelor de guvernare.

9.1 Introducere Acest capitol prezinta:

Costurile financiare pentru implementarea perioadei 1 si 2 a planurilor de management al riscului la inundatii subliniate in capitolul 8;

Un sumar al costurilor unitare de capital tipice;

Un sumar al costurilor unitare tipice operationale si de intretinere;

Un sumar al valorii actuale a costurilor.

O defalcare detaliata a costurilor de mai sus e prezentata in Anexa 15.

Obiectivul analizei financiare este pentru a arata:

Sumarul costurilor pentru diferite elemente ale FRMP;

Sursele de finantare pentru fiecare element;

Distribuirea cheltuielilor in timp;

Acestea sunt folosite pentru prioritizarea investitiilor la nivel national si regional;

Evaluarea capacitatii de a-si permite aceste masuri si planificarea finantarii acestor masuri.

9.2 Estimari de costuri Valorile costurilor sunt exprimate in Euro in preturi curente si anticipate pentru Decembrie 2013 pentru perioada 1 din FRMP, respectiv Decembrie 2019 pentru perioada 2 din FRMP.

215

9.2.1 Lista detaliata a FRMP 2010-2019

Obiect Asistenta tehnica CAPEX OPEX TOTAL

FINANTARE Perioada de implementare

CE (80%) CE (80%) ROMANIA (20%)

Masuri suport

A1. Imbunatatirea datelor

Date topografice

Model digital al terenului - 4,500,000 - 4,500,000 3,600,000 Fonduri de coeziune, Axa 5

900,000 Administratia Nationala Apele Romane / Bugetul de stat

2010-2013

Masuratori ale raurilor - 3,000,000 - 3,000,000 2,400,000 Fonduri de coeziune, Axa 5


2010-2013

Harti cu folosintele terenului 0 0 0

Ortofotoplanuri de rezolutie mare ale campiilor inundabile - 4,500,000 - 4,500,000 3,600,000

Fonduri de coeziune, Axa 5


2010-2013

A2. Actualizarea si aprobarea Masterplan-ului 0 0 0

Harti de inundabilitate 0 0 0

Modelarea fenomenului ploaie-scurgere 50,000 - - 50,000 40,000



2010-2013

216



CE (80%) CE (80%) ROMANIA (20%)

Modelarea raurilor si modelarea ruperii barajelor 150,000 - - 150,000 120,000



2010-2013

Harti de inundabilitate 50,000 - - 50,000 40,000 Fonduri de coeziune, Axa 5


2010-2013

Harti de hazard 20,000 - - 20,000 16,000 Fonduri de coeziune, Axa 5


2010-2013

Evaluarea strategica a impactului de mediu si consultari

0 0


100,000 - - 100,000 80,000 Fonduri de coeziune, Axa 5


2010-2013

Evaluarea lucrarilor de aparare 0 0

Inspectarea acumularilor 400,000 - - 400,000 320,000 Fonduri de coeziune, Axa 5


2010-2013

217



CE (80%) CE (80%) ROMANIA (20%)

Evaluarea lucrarilor de aparare 200,000 - - 200,000 160,000 Fonduri de coeziune, Axa 5


2010-2013

Actualizare Master Plan 0 0

Actualizare Master Plan 100,000 - - 100,000 80,000 Fonduri de coeziune, Axa 5


2010-2013

Evaluare preliminara a riscului la inundatii 20,000 - - 20,000 16,000



2010-2013

Harti de hazard 20,000 - - 20,000 16,000 Fonduri de coeziune, Axa 5


2010-2013

Plan de management al riscului la inundatii 20,000 - - 20,000 16,000



2010-2013

Aprobarea si adoptarea Masterplan-ului 20,000 - - 20,000 20,000

Administratia Nationala Apele Romane / Bugetul de stat

2010-2013

A3. A doua actualizare a Masterplan-ului

218



CE (80%) CE (80%) ROMANIA (20%)

Actualizare Master Plan 100,000 - - 100,000 80,000 POS Mediu / Alte finantari UE


2018-2019

Evaluarea riscului la inundatii 20,000 - - 20,000 16,000 POS Mediu / Alte finantari UE


2018-2019

Harti de hazard 20,000 - - 20,000 16,000 POS Mediu / Alte finantari UE


2018-2019


POS Mediu / Alte finantari UE


2018-2019



2018-2019

Masuri structurale 0 0 0

B. Managementul campiei inundabile 0 0 0

B1. Celule de inundare pe pasuni 0 0

Studii, proiectare, EIA, aplicatii pentru finatare 0 0 0

219



CE (80%) CE (80%) ROMANIA (20%)

Bahlui & Nicolina 1,399,000 - - 1,399,000 1,119,200 Fonduri de coeziune, Axa 5


2010-2013

Bahluet 1,006,000 - - 1,006,000 804,800 Fonduri de coeziune, Axa 5


2010-2013

Barlad 2,495,000 - - 2,495,000 1,996,000 Fonduri de coeziune, Axa 5


2010-2013

Jijia inferioara 1,743,000 - - 1,743,000 1,394,400 Fonduri de coeziune, Axa 5


2010-2013

Jijia superioara 877,000 - - 877,000 701,600 POS Mediu / Alte finantari UE


2014-2019

Prut inferior 1,189,000 - - 1,189,000 951,200 POS Mediu / Alte finantari UE


2014-2019

Prut superior 776,000 - - 776,000 620,800 POS Mediu / Alte finantari UE


2014-2019

220



CE (80%) CE (80%) ROMANIA (20%)

Tecucel 0 - - 0 0 POS Mediu / Alte finantari UE

0 Administratia Nationala Apele Romane / Bugetul de stat

2014-2019

Miletin 838,000 838,000 670,400 POS Mediu / Alte finantari UE


2014-2019

Constructia de celule de inundare si acumulari nepermanente pe pasuni

Poldere in amonte de Podu Iloaiei

0 (Phare TA) 16,000,000 - 16,000,000 12,800,000


3,200,000 Administratia Nationala Apele Romane / Bugetul de stat

2010-2013

Poldere in aval de Podu Illoiai 0 (Phare TA) 11,000,000 - 11,000,000 78,800,000



2010-2013

Acumulare nepermanenta la Targu Frumos

0 (Phare TA) 15,000,000 - 15,000,000

312,000,000



2010-2013

Acumulare nepermanenta pe Vamasoaia

0 (Phare TA) 2,000,000 - 2,000,000 1,600,000



2010-2013

221



CE (80%) CE (80%) ROMANIA (20%)

Bahlui & Nicolina - 13,989,000 72,000 14,061,000 11,191,200 POS Mediu / Alte finantari UE


2014-2019

Bahluet - 10,065,000 24,000 10,089,000 8,052,000 POS Mediu / Alte finantari UE


2014-2019

Barlad inferior - 24,947,000 168,000 25,115,000 19,957,600 POS Mediu / Alte finantari UE


2014-2019

Jijia inferioara - 17,430,000 93,907 17,523,907 13,944,000 POS Mediu / Alte finantari UE


2014-2019

C. Managementul raurilor

C1. Reconditionarea malurilor raurilor pentru celulele de inundare

0 0 0

Studii,proiectare, EIA, aplicatii pentru finantare 0 0 0

Bahlui & Nicolina 143,000 - - 143,000 114,400 Fonduri de coeziune, Axa 5


2010-2013

222



CE (80%) CE (80%) ROMANIA (20%)

Bahluet 48,000 - - 48,000 38,400 Fonduri de coeziune, Axa 5


2010-2013

Barlad 666,000 - - 666,000 532,800 Fonduri de coeziune, Axa 5


2010-2013

Jijia inferioara 190,000 - - 190,000 152,000



2010-2013



2014-2019

Prut inferior 48,000 - - 48,000 38,400 POS Mediu / Alte finantari UE


2014-2019



2014-2019

Tecucel 48,000 - - 48,000 38,400 POS Mediu / Alte finantari UE


2014-2019

223



CE (80%) CE (80%) ROMANIA (20%)

Miletin 48,000 - - 48,000 38,400 POS Mediu / Alte finantari UE


2014-2019

Reconditionarea malurilor raurilor pentru celulele de inundare

0 0

Bahlui & Nicolina - 1,430,000 1,430,000 1,144,000 POS Mediu / Alte finantari UE


2014-2019

Bahluet - 480,000 480,000 384,000 POS Mediu / Alte finantari UE


2014-2019

Barlad - 6,660,000 6,660,000 5,328,000 POS Mediu / Alte finantari UE


2014-2019

Jijia inferioara - 1,900,000 1,900,000 1,520,000 POS Mediu / Alte finantari UE


2014-2019

C2. Recalibrarea albiei prin Iasi

0 (Phare TA)

11,000,000 - 11,000,000 8,800,000 Fonduri de coeziune, Axa 5


2010-2013

0 0 0

224



CE (80%) CE (80%) ROMANIA (20%)

D. Managementul lucrarilor de aparare 0 0 0

D1. Diguri critice 0 0 0

Studii,proiectare, EIA, aplicare pentru finantare 0 0 0

Bahlui & Bahluet 203,000 - - 203,000 162,400 Fonduri de coeziune, Axa 5


2010-2013

Nicolina - - - 0 0 Fonduri de coeziune, Axa 5


2010-2013



2010-2013

Recalibrarea si imbunatatirea digurilor critice 598,000 - - 598,000 478,400



2010-2013

Bahlui & Bahluet 0 0 0

Nicolina - 2,030,000 122,000 2,152,000 1,624,000 POS Mediu / Alte finantari UE


2014-2019

225



CE (80%) CE (80%) ROMANIA (20%)

Barlad - - - 0 0 0



2014-2019

Recalibrarea si imbunatatirea digurilor critice - 5,980,000 358,894 6,338,800 4,784,000 POS Mediu /

Alte finantari UE 1,554,800


2014-2019

D2. Evaluarea acumularilor critice 0 0 0


Bahlui & Bahluet 3,000,000 - - 3,000,000 2,400,000 Fonduri de coeziune, Axa 5


2010-2013

Nicolina 500,000 - - 500,000 400,000 Fonduri de coeziune, Axa 5


2010-2013



2010-2013

226



CE (80%) CE (80%) ROMANIA (20%)

Jijia Inferioara 250,000 - - 250,000 200,000 Fonduri de coeziune, Axa 5


2010-2013

Renovarea acumularilor critice 0 0 0

Bahlui & Bahluet 30,000,000 30,000,000 24,000,000 Fonduri de coeziune, Axa 5


2010-2013

Nicolina - 5,000,000 - 5,000,000 4,000,000 Fonduri de coeziune, Axa 5


2010-2013

Barlad 22,500,000 22,500,000 18,000,000 POS Mediu / Alte finantari UE


2014-2019

Jijia inferioara - 2,500,000 - 2,500,000 2,000,000



2014-2019

Masuri nestructurale

E. Managementul si controlul eroziunii 0 0 0

227



CE (80%) CE (80%) ROMANIA (20%)

Studii, proiectare, EIA, aplicare pentru finantare 0 0 0

Bahlui & Nicolina 161,000 - - 161,000 128,800 Alte finantari UE 32,200

Regia Nationala a Padurilor sau Administratia Nationala a Imbunatatirilor Funciare/ Bugetul de stat

2010-2013

Bahluet 232,000 - - 232,000 185,600 Alte finantari UE 46,400


2010-2013

Barlad 1,327,000 1,327,000 1,061,600 Alte finantari UE 265,400


2014-2019

Crasna 579,000 579,000 463,200 Alte finantari UE 115,800


2014-2019

Vaslui 1,016,000 1,016,000 812,800 Alte finantari UE 203,200


2014-2019

228



CE (80%) CE (80%) ROMANIA (20%)

Racova 55,000 55,000 44,000 Alte finantari UE 11,000


2014-2019

Simila 126,000 126,000 100,800 Alte finantari UE 25,200


2014-2019

Garboveta 25,000 25,000 20,000 Alte finantari UE 5,000


2014-2019

Lohan 41,000 41,000 32,800 Alte finantari UE 8,200


2014-2019

Stabilizarea solului si plantari 0 0 0

Bahlui & Nicolina 16,126,000 806,300 16,932,300 12,900,800 Alte finantari UE 4,031,500


2010-2013

229



CE (80%) CE (80%) ROMANIA (20%)

Bahluet 23,156,000 1,157,800 24,313,800 18,524,800 Alte finantari UE 5,789,000


2010-2013

Bahlui & Nicolina 16,300,000 815,000 17,115,000 13,040,000 Alte finantari UE 4,075,000


2014-2019

Bahluet 9,940,000 497,000 10,437,000 7,952,000 Alte finantari UE 2,485,000


2014-2019

F. Sistem Suport de Decizie 0 0 0

Studii, proiectare, EIA, Aplicare pentru finantare, implementare

0 0 0

Bahlui, Bahluet, Nicolina 700,000 - - 700,000 560,000 Alte finantari UE 140,000 Asociatii de dezvoltare intercomunitare/ Bugetul de stat

2010-2013

Barlad 84,000 84,000 67,200 Alte finantari UE 16,800 Asociatii de dezvoltare intercomunitare/ Bugetul de stat

2014-2019

230



CE (80%) CE (80%) ROMANIA (20%)

Crasna 84,000 84,000 67,200 Alte finantari UE 16,800 Asociatii de dezvoltare intercomunitare/ Bugetul de stat

2014-2019

Vaslui 84,000 84,000 67,200 Alte finantari UE 16,800 Asociatii de dezvoltare intercomunitare/ Bugetul de stat

2014-2019

Racova 84,000 84,000 67,200 Alte finantari UE 16,800 Asociatii de dezvoltare intercomunitare/ Bugetul de stat

2014-2019

Simila 84,000 84,000 67,200 Alte finantari UE 16,800 Asociatii de dezvoltare intercomunitare/ Bugetul de stat

2014-2019

Garboveta 84,000 84,000 67,200 Alte finantari UE 16,800 Asociatii de dezvoltare intercomunitare/ Bugetul de stat

2014-2019

Lohan 84,000 84,000 67,200 Alte finantari UE 16,800 Asociatii de dezvoltare intercomunitare/ Bugetul de stat

2014-2019

TOTAL 25,869,000 290,213,000 4,881,901 320,963,901 252,833,600 68,130,301

231

9.2.2 Perioada 1 a FRMP (pana la 2013)


FINANTARE

CE (80%) ROMANIA (20%)

Masuri suport

A1. Imbunatatirea datelor

Date topografice

Model digital al terenului - 4,500,000 - 4,500,000 3,600,000 Fonduri de coeziune, Axa 5 900,000


Masuratori ale raurilor - 3,000,000 - 3,000,000 2,400,000 Fonduri de coeziune, Axa 5 600,000


Harti cu folosintele terenului 0 0 0

Ortofotoplanuri de rezolutie mare ale campiilor inundabile - 4,500,000 - 4,500,000 3,600,000

Fonduri de coeziune, Axa 5 900,000


A2. Actualizarea si aprobarea Masterplan-ului 0 0 0

Harti de inundabilitate 0 0 0

Modelarea fenomenului ploaie-scurgere 50,000 - - 50,000 40,000



Modelarea raurilor si modelarea ruperii barajelor 150,000 - - 150,000 120,000



232


FINANTARE


Harti de inundabilitate 50,000 - - 50,000 40,000 Fonduri de coeziune, Axa 5 10,000


Harti de hazard 20,000 - - 20,000 16,000 Fonduri de coeziune, Axa 5 4,000



0 0

Evaluarea strategica a impactului de mediu si consultari 100,000 - - 100,000 80,000



Evaluarea lucrarilor de aparare 0 0

Inspectarea acumularilor 400,000 - - 400,000 320,000 Fonduri de coeziune, Axa 5 80,000


Evaluarea lucrarilor de aparare 200,000 - - 200,000 160,000 Fonduri de coeziune, Axa 5 40,000


Actualizare Master Plan 0 0

Actualizare Master Plan 100,000 - - 100,000 80,000 Fonduri de coeziune, Axa 5 20,000


Evaluare preliminara a riscului la inundatii 20,000 - - 20,000 16,000



Harti de hazard 20,000 - - 20,000 16,000 Fonduri de coeziune, Axa 5 4,000


233


FINANTARE







Masuri structurale 0 0 0

B. Managementul campiei inundabile

0 0 0

B1. Celule de inundare pe pasuni 0 0

Studii, proiectare, EIA, aplicatii pentru finatare 0 0 0

Bahlui si Nicolina 1,399,000 - - 1,399,000 1,119,200 Fonduri de coeziune, Axa 5 279,800


Bahluet 1,006,000 - - 1,006,000 804,800 Fonduri de coeziune, Axa 5 201,200


Barlad 2,495,000 - - 2,495,000 1,996,000 Fonduri de coeziune, Axa 5 499,000


Jijia inferioara 1,743,000 - - 1,743,000 1,394,400 Fonduri de coeziune, Axa 5 348,600


234


FINANTARE



Poldere in amonte de Podu Iloaiei 0 (Phare TA) 16,000,000 - 16,000,000 12,800,000

Fonduri de coeziune, Axa 5 3,200,000


Poldere in aval de Podu Illoiai 0 (Phare TA) 11,000,000 - 11,000,000 8,800,000 Fonduri de coeziune, Axa 5 2,200,000


Acumulare nepermanenta la Targu Frumos 0 (Phare TA) 15,000,000 - 15,000,000 12,000,000

Fonduri de coeziune, Axa 5 3,000,000


Acumulare nepermanenta pe Vamasoaia 0 (Phare TA) 2,000,000 - 2,000,000 1,600,000



C. Managementul raurilor

C1.Reconditionarea malurilor raurilor pentru celulele de inundare

0 0 0

Studii,proiectare, EIA, aplicatii pentru finantare 0 0 0

Bahlui si Nicolina 143,000 - - 143,000 114,400 Fonduri de coeziune, Axa 5 28,600


Bahluet 48,000 - - 48,000 38,400 Fonduri de coeziune, Axa 5 9,600


235


FINANTARE


Barlad 666,000 - - 666,000 532,800 Fonduri de coeziune, Axa 5 133,200


Jijia inferioara 190,000 - - 190,000 152,000 Fonduri de coeziune, Axa 5 38,000


C2. Recalibrarea albiei din Iasi 0 (Phare TA) 11,000,000 - 11,000,000 8,800,000 Fonduri de coeziune, Axa 5 2,200,000


D. Managementul lucrarilor de aparare 0 0 0

D1. Diguri critice 0 0 0


Bahlui si Bahluet 203,000 - - 203,000 162,400 Fonduri de coeziune, Axa 5 40,600


Nicolina - - - 0 0 Fonduri de coeziune, Axa 5 0






236


FINANTARE


D2. Evaluarea acumularilor critice 0 0 0


Bahlui si Bahluet 3,000,000 - - 3,000,000 2,400,000 Fonduri de coeziune, Axa 5 600,000


Nicolina 500,000 - - 500,000 400,000 Fonduri de coeziune, Axa 5 100,000






Renovarea acumularilor critice 0 0 0

Bahlui si Bahluet 30,000,000 30,000,000 24,000,000 Fonduri de coeziune, Axa 5 6,000,000


Nicolina - 5,000,000 - 5,000,000 4,000,000 Fonduri de coeziune, Axa 5 1,000,000



E1. Managementul si controlul eroziunii 0 0 0

237


FINANTARE


Studii, proiectare, EIA, aplicare pentru finantare 0 0 0

Bahlui si Nicolina 161,000 - - 161,000 128,800 Alte finantari UE 32,200


Bahluet 232,000 - - 232,000 185,600 Alte finantari UE 46,400



Bahlui si Nicolina 16,126,000 806,300 16,932,300 12,900,800 Alte finantari UE 4,031,500


Bahluet 23,156,000 1,157,800 24,313,800 18,524,800 Alte finantari UE 5,789,000


F. Sistem suport de decizie 0 0 0

Studii, proiectare, EIA, Aplicare pentru finantare, implementare 0 0 0

Bahlui, Bahluet, Nicolina* 700,000 - - 700,000 560,000 Fonduri de coeziune, Axa 5 140,000 Administratia Nationala Apele

Romane / Bugetul de stat

TOTAL 18,012,000 141,282,000 1,964,100 161,258,100 127,419,200 33,838,900

* Master Planul decurge din Studiile de Fezabilitate Imediate

238

Master Planul decurge din Studiile de fezabilitate imediate

Total POS mediu axa 5 67,970,000

Fonduri de coeziune 54,376,800

Administratia Nationala Apele Romane / Bugetul de stat - cofinantare

13,594,200

Total Perioada 1 FRMP 161,258,100

POS Mediu (EC1 + R1) 119,619,000

EC Total 127,419,200

EC1 Fond de coeziune, Axa 5 95,679,200

EC2 Alte Finantari UE 31,740,000

Romania Total 33,838,900

R1 Administratia Nationala Apele Romane / Bugetul de stat - cofinantare 23,939,800

R2 Administratia Nationala Apele Romane / Bugetul de stat – operatii si intretinere -

R3

Regia Nationala a Padurilor sau Administratia Nationala a Imbunatatirilor Funciare/ Bugetul de stat - cofinantare

7,935,000

R4

Regia Nationala a Padurilor sau Administratia Nationala a Imbunatatirilor Funciare/ Bugetul de stat – Operatii de intretinere

1,964,100

239

9.2.3 FRMP Perioada 2 (2014 – 2019)

Obiect Asistenta tehnica

CAPEX OPEX TOTAL FINANTARE

CE ROMANIA

Masuri suport

A2. Actualizare Master Plan

Actualizare Master Plan 100,000 - - 100,000 80,000 POS Mediu / Alte finantari UE


Evaluarea riscului la inundatii 20,000 - - 20,000 16,000 POS Mediu / Alte finantari UE


Harti de hazard 20,000 - - 20,000 16,000 POS Mediu / Alte finantari UE







Masuri structurale


B1. Celule de inundare pe pasuni si depozite nepermanente pe pasuni

0 0 0

Bahlui si Nicolina - 13,989,000 72,000 14,061,000 11,191,200 POS Mediu / Alte finantari UE 2,869,800 Administratia Nationala Apele


240



CE ROMANIA

Bahluet - 10,065,000 24,000 10,089,000 8,052,000 POS Mediu / Alte finantari UE


Barlad inferior - 24,947,000 168,000 25,115,000 19,957,600 POS Mediu / Alte finantari UE




B1. Constructia de celule de inundare si acumulari nepermanente pe pasuni

0 0 0

Studii, proiectare, EIA, aplicatii pentru finatare 0 0



Prut inferior 1,189,000 - - 1,189,000 951,200 POS Mediu / Alte finantari UE




Tecucel 0 - - 0 0 POS Mediu / Alte finantari UE


Miletin 838,000 838,000 670,400 POS Mediu / Alte finantari UE


241



CE ROMANIA

C. Managementul raurilor 0 0 0

C1. Reabilitarea malurilor raului pentru celule de inundare

0 0

Constructie si implementare

Bahlui si Nicolina - 1,430,000 1,430,000 1,144,000 POS Mediu / Alte finantari UE


Bahluet - 480,000 480,000 384,000 POS Mediu / Alte finantari UE


Barlad - 6,660,000 6,660,000 5,328,000 POS Mediu / Alte finantari UE


Jijia inferioara - 1,900,000 1,900,000 1,520,000 POS Mediu / Alte finantari UE



Jijia Superioara 48,000 - - 48,000 38,400 POS Mediu / Alte finantari UE


Prut inferior 48,000 - - 48,000 38,400 POS Mediu / Alte finantari UE


Prut Superior 48,000 - - 48,000 38,400 POS Mediu / Alte finantari UE


242



CE ROMANIA

Tecucel 48,000 - - 48,000 38,400 POS Mediu / Alte finantari UE 9,600 Administratia Nationala Apele


Miletin 48,000 - - 48,000 38,400 POS Mediu / Alte finantari UE 9,600 Administratia Nationala Apele


D. Managementul lucrarilor de aparare (Reabilitarea si actualizarea lucrarilor de aparare)

0 0 0

D1. Reabilitarea si actualizarea barajelor critice 0 0 0

Bahlui si Bahluet - 2,030,000 122,000 2,152,000 1,624,000 POS Mediu / Alte finantari UE


Nicolina - - - 0 0 0

Barlad - 12,780,000 767,000 13,547,000 10,224,000 POS Mediu / Alte finantari UE


Jijia de jos - 5,980,000 358,894 6,338,894 4,784,000 POS Mediu / Alte finantari UE


D2. Reconditionarea acumularilor critice 0 0 0

Barlad 22,500,000 22,500,000 18,000,000 POS Mediu / Alte finantari UE


Jijia de jos - 2,500,000 - 2,500,000 2,000,000 POS Mediu / Alte finantari UE


243



CE ROMANIA


E1. Managementul si controlul eroziunii 0 0 0


Bahlui si Nicolina 16,300,000 815,000 17,115,000 13,040,000 Alte finantari UE 4,075,000


Bahluet 9,940,000 497,000 10,437,000 7,952,000 Alte finantari UE 2,485,000


Studii, proiectare, EIA, aplicare pentru finantare

0 0 0

Barlad 1,327,000 1,327,000 1,061,600 Alte finantari UE 265,400


Crasna 579,000 579,000 463,200 Alte finantari UE 115,800


244



CE ROMANIA

Vaslui 1,016,000 1,016,000 812,800 Alte finantari UE 203,200


Racova 55,000 55,000 44,000 Alte finantari UE 11,000


Simila 126,000 126,000 100,800 Alte finantari UE 25,200


Garboveta 25,000 25,000 20,000 Alte finantari UE 5,000


Lohan 41,000 41,000 32,800 Alte finantari UE 8,200


245



CE ROMANIA

F. Sistem suport de decizie 0 0 0

Studii, proiectare, EIA, Aplicare pentru finantare, implementare 0 0 0

Barlad 84,000 84,000 67,200 Alte finantari UE 16,800 Asociatii de dezvoltare intercomunitara

Crasna 84,000 84,000 67,200 Alte finantari UE 16,800 Asociatii de dezvoltare intercomunitara

Vaslui 84,000 84,000 67,200 Alte finantari UE 16,800 Asociatii de dezvoltare intercomunitara

Racova 84,000 84,000 67,200 Alte finantari UE 16,800 Asociatii de dezvoltare intercomunitara

Simila 84,000 84,000 67,200 Alte finantari UE 16,800 Asociatii de dezvoltare intercomunitara

Garboveta 84,000 84,000 67,200 Alte finantari UE 16,800 Asociatii de dezvoltare intercomunitara

Lohan 84,000 84,000 67,200 Alte finantari UE 16,800 Asociatii de dezvoltare intercomunitara

TOTAL 7,857,000 148,931,000 2,917,801 159,705,801 125,414,400 34,291,401

246

TOTAL perioada 2 a FRMP 159,705,801

POS mediu (EC1 + R1) 126,791,000

EC Total 125,414,400

EC1 POS mediu/ alte finantari UE 101,416,800

EC2 alte finantari UE 23,997,600

Romania Total 34,291,401

R1 Administratia Nationala Apele Romane / Bugetul de stat - cofinantare 25,374,200

R2 Administratia Nationala Apele Romane / Bugetul de stat – operatii si intretinere 1,605,801

R3

Regia Nationala a Padurilor sau Administratia Nationala a Imbunatatirilor Funciare/ Bugetul de stat - cofinantare

5,881,800

R4

Regia Nationala a Padurilor sau Administratia Nationala a Imbunatatirilor Funciare/ Bugetul de stat – Operatii si intretinere

1,312,000

R5 Asociatii de dezvoltare intercomunitara - cofinantare 117,600

9.2.4 Perioada 3 a FRMP Profilele costurilor pentru perioada 3 nu au fost oferite din urmatoarele motive:

Lucrarile de implementare din primele doua perioade ale FRMP vor schimba profilul riscului in bazin si vor necesita reevaluarea schemelor de prioritate conform cu obiectivele strategice;

Criteriile de finantare se pot schimba de-a lungul timpului si este rezonabil sa se astepte ca acestea sa ramane aceleasi pentru primele doua perioade, dar nu e rezonabil sa presupunem ca acestea vor fi mereu la fel;

Obiectivele nationale si bugetele pot varia. Daca bugetele pentru apa si mediu cresc atunci si intinderea poate creste, daca descresc si intinderea va trebui micsorata;

Lucrarile active propuse pentru a 3-a perioada a FRMP vor fi actualizate la fiecare revizuire a Master Planului la finalizarea fiecarei perioade, 1 si 2. Previziunile bugetului vor beneficia de precizie crescuta si de previziunile programului de lucrari peste timp.

247

9.3 Costuri unitare Un sumar al costurilor unitare este prezentat in Tabelul 9.1

O detaliere a costurilor unitare este prezentata in Anexa 15.

CAPEX – Cheltuelile de capital. Acestea acopera principalele elemente de lucrari pentru instalarea fizica a masurilor sau pentru a procura date. Tarifele unitare tipice pentru cheltuelile cu capitalul includ:

Constructii, instalatii, lucrari pe contracte, costuri de comisionare;

Costuri de achizitie a terenurilor;

Proiectare si supervizare costuri.

Costurile sunt construite dintr-o combinatie de proiecte istorice si costuri unitare de constructie tipice provenite din salarii si costuri cu materiale.

OPEX – Cheltuieli operationale. Acestea acopera costul anual pentru intretinerea si operarea masurilor la nivel anual. Tarifele unitare tipice pentru cheltuielile operationale includ:

Inspectia anuala si intretinerea barajelor si a digurilor;

Lucrarile de reparatie;

Monitorizare si munca horticola ce se desfasoara pentru masurile de control al eroziunii.

PVC- Valoarea actuala a costurilor. Aceasta reprezinta costurile unitare totale pe viata aduse la costul zilei, folosite in analiza economica din capitolul 7.

CAPEX OPEX Sursa costului

Obiect Unitate de masura

(cost unitar ) (cost unitar anual)

Date

Model digital al terenului (LIDAR) m2 0.001 € - Tarifele industriei

Masuratori ale raurilor nr 500.0 € - Tarifele industriei

Ortofotoplanuri m2 0.001 € - Tarifele industriei


Lucrari de reabilitare la diguri ( m ) 130.0 € 1.0 € Cost de constructie

248

CAPEX OPEX Sursa costului

Obiect Unitate de masura

(cost unitar ) (cost unitar anual)


Masuri de control al eroziunii ( m2 ) 3.0€ 0.03 € Cost de constructie

Managementul campiilor inundabile

Poldere ( nr ) 7,500,000 € 3,000 € Cost de constructie

Celule de inundare 4,500,000 1,000

Atenuare 4,5000,000 3,000

Managementul raului

Parapeti de protectie la inundatii ( m ) 1000 € 15 € Cost de constructie

Diguri pe malurile raurilor ( m ) 500 € 100 € Cost de constructie

Tabel 9-1: Rezumatul costurilor unitare

249

10.0 Planul de investitii

10.1 Criteriile prioritare – Principii strategice Prioritizarea masurilor va lua in considerare, pe langa eficienta si eficacitate, si ceea ce este realizabil in orice perioada a FRMP.

Actiunile listate in FRMP prezentate in Capitolul 8 ar trebui prioritizate dupa urmatoarele principii strategice:

Financiar

Planul de management al riscului la inundatii (FRMP) din Master Plan ar trebui sa fie utilizat ca plan de investitii care cuprinde pregatirea si planificarea masurilor precum si componente active de lucrari.

Master Planul trebuie adoptat de catre toate partile interesate in vederea asigurarii finantarii din partea CE;

Finantarea CE poate fi eliberata numai in alinierea cu Master Planul FRMP.

Adoptarea cu succes a Master Planului in termen scurt este o conditie prealabila importanta pentru a garanta finantarea viitoare.

Investitiile ar trebui sa fie considerate precum “pachete”. Uneori, aceasta va insemna ca zonele cu risc scazut sau mediu sunt incluse in zonele cu risc ridicat datorita beneficiilor fluxului din zonele cu risc ridicat. Alternativ, acest lucru ar putea insemna ca zonele cu risc scazut ce au costuri mici asociate sunt tratate alaturi de zonele cu risc ridicat ca o masura de prevenire si ca urmare a economiilor de scara in oferirea solutiilor.

Accesibilitatea

Bugetul total in planul de investitii trebuie sa fie aliniat in termen cu fondurile de coeziune disponibile in cadrul planurilor relevante de operare sectoriala.

Bugetul total disponibil pentru FRMP Prut-Barlad va fi aliniat cu obiectivele strategice ale POS.

Repartizarea proiectiilor bugetare, precum si a lucrarilor propuse, ar trebui sa se faca in conformitate cu strategia nationala si cu bugetele alocate.

Eficienta si eficacitatea economica

Sunt prioritizate acele masuri care obtin cel mai mare raport cost – beneficiu mediu si incremental;

Dintre masurile care prezinta cele mai inalte marje de C/B, sunt prioritare acele masuri care ofera cele mai mici costuri economice totale.

Riscul social la inundatii

Prioritare sunt ariile cu risc ridicat de inundatii (cu exceptia situatiilor prezentate la punctul 5 “Financiar” din sectiunea de mai sus).

Comunitatile din zonele inalte au nevoie urgent de un sistem eficient de suport decizional si de proceduri imbunatatite de avertizare a inundatiilor.

250

Politica

Masurile trebuie sa fie aliniate cu Strategia Nationala si cu Planul de Actiune.

Folosinta terenurilor si acceptare sociala

Celulele inundabile pe pasuni ar trebui implementate cat mai curand deoarece au cel mai mic impact social si asupra folosintei terenului;

Pe terenul arabil ar trebuie realizate poldere pe un orizont de timp mai lung deoarece, pentru a putea fi implementate, acestea implica o schimbare in paradigma sociala si ar putea implica subventii financiare si modificarea politicilor.

Retragerea gestionata din calea inundatiilor este o ultima masura de resort.

Legislatie

Master Planul trebuie sa fie dezvoltat prin actualizarea datelor si consultari la fiecare 6 ani, in conformitate cu cerintele Directivei UE privind inundatiile.

Institutional

Masurile care necesita schimbari institutionale minore ar trebui implementate primele;

Masurile care presupun schimbari institutionale semnificative ar trebui executate mai tarziu.

Tehnic

Master Planul trebuie sa fie actualizat cu datele rezultate printr-o modelare de mare calitate a inundatiilor pentru a revizui efectiv toate studiile de fezabilitate precum si lucrarile de reabilitare curente;

Barajele trebuie evaluate pentru probabilitatea de rupere.

10.2 Criteriile de prioritizare – Investitii propuse Masuri de interventie active pentru perioada cuprinsa intre 2010 si 2019 sunt prioritati bazat pe critieriile conturate in urmatoarele sectiuni:

10.2.1 Conditii generale care influenteaza optiunea de selectie Datorita lipsei de date, detaliilor de modelare si a distantelor dintre sectiunile

transversale existente in model, se recomanda ca lucrarile cu privire la rauri (modificarile si reabilitari de diguri, etc.) sa fie amanate pana dupa ce modelarea bazinului (propusa ca una din evaluarile curente de fezabilitate) este completata, in scopul de a intelege impactul deplin al masurilor propuse;

Lipsa Strategiei nationale aprobate si SEA limiteaza disponibilitatea finantarii pentru masurile “fara-regrete” – deci studiile, evaluarea conditiei acumularilor si digurilor, reabilitarea acumularilor si controlul potential al eroziunii sunt optiuni disponibile in primii doi ani ai Perioadei 1 a FRMP;

Bazinul hidrografic Bahlui a fost evaluat ca fiind vulnerabil la inundatii puternice, ruperi si deversari de baraje si diguri, si riscul la inundatii in general. Acest bazin

251

hidrografic contine deasemenea Iasi, principalul oras in aceasta zona, si prin urmare prezinta o oportunitate de a aborda o proportie semnificativa din riscul total printr-o serie de masuri de management al riscului la inundatii in limita disponibilitatii de finantare existente;

Scopul managementului riscului la inundatii este de a obtine beneficii maxime prin furnizarea celei mai potrivite solutii intr-un bazin hidrografic. In cazul regiunii Barlad, unde pantele abrupte ale bazinului produc debite energetice si rapide, asta va insemna incetinirea apei in timpul inundatiei pentru a preveni ca aceasta sa ajunga in rau – de exemplu managementul bazinului hidrografic. In cazul afluentilor de nord ai Prutului, inundatia este in principal produsa de apele statatoare datorate pantelor superficiale ale raului si din lipsa de capacitate de transport, in aceste zone o capacitate de stocare marita si protectie critica fiind cea mai potrivita solutie – de exemplu inmagazinare pe campia inundabila, inlaturarea digurilor necritice unde este posibil.

10.2.2 Managementul bazinului hidrografic Scenariile de modelare a bazinului prezentate in Capitolul 7 au demonstrat ca managementul de control al eroziunilor poate reduce semnificativ pagubele economice in centrele vulnerabile la inundatii, in zonele joase ale cursurilor de apa ca parte a ameliorarii bazinului la scara mai larga.

Zonele cu risc economic ridicat din bazin ar trebui sa fie prioritizate, cum ar fi bazinele Bahlui si Barlad, pentru a maximiza beneficiile economice si a reduce riscurile sociale.

Zonele de eroziune sunt clasificate in doua categorii:1 ) eroziune severa pe vai abrupte pentru afluentii din amonte; 2) eroziune usoara pe zonele mai inalte plate si o combinatie de tratamente pentru aceste zone va fi necesara pentru a oferi beneficii.

Perioada 1 din FRMP:

Bazinul Bahlui este considerat a fi prima prioritate, deoarece Iasi este inconjurat de afluenti cu panta mare, dintre care multi sunt captati in acumulari. Aceste acumulari trebuie sa fie protejate de inundatii puternice si de sedimentare suplimentara prin masuri de control a eroziunii pentru ambele perspective: securitatea si capacitatea de stocare a structurii.

In plus acumularile trebuie sa fie inspectate, evaluate si reabilitate. Influenta combinata a reabilitarii acumularilor si a managementului bazinului va creste durata de viata a acestora si va reduce riscul la inundatii pentru Iasi cauzat de ruperi sau deversari in timpul furtunilor majore. Deasemenea va prelungi capacitatea resurselor de apa si va imbunatati calitatea apei din aceste acumulari.


Bazinul Barlad este, de asemenea, influentat de acumulari sau afluenti/vai cu panta mare cu eroziune mare la fel ca bazinul Bahlui.

Barlad este o zona cu o prioritate ridicata, si, ca atare, ar trebui sa fie prioritara, cu toate acestea, acordand beneficiu zonelor mai joase ale Barladului sunt necesare lucrari pe diferiti afluenti care sunt in acest moment de risc mediu. Acesti afluenti au fost inclusi in aplicatiile propuse, in avans fata de alte zone cu risc de inundatii, astfel incat sa fie realizate toate lucrarile in zona Barlad.

252

10.2.3 Masuri de suport decizional Inundatiile puternice si eroziunile severe sunt probleme care au efecte similare – amandoua sunt cauzate de caderi masive de ploi ce produc alunecari rapide inrautatite de prezenta pantelor mari in bazine si apar mai ales in cursurile superioare ale bazinelor (aici panta este mai mare datorita prezentei muntilor sau datorita impartirii topografice a culmilor bazinelor).

SSD si managementul eroziunii solului pot fi considerate ca solutii comune pentru aceeasi problema, care asigura reducerea riscului la inundatii a localitatilor din partea superioara a bazinelor si ar trebui implementate impreuna pentru a optimiza beneficiile si eficienta investitiei.

10.2.4 Managementul campiei inundabile Furnizeaza spatiu suplimentar pentru stocare in bazine hidrografice pentru a reduce debitul ramas in restul bazinului si imita atenuarea naturala furnizata de campiile inundabile. Aceste solutii sunt cel mai bine implementate amonte de localitatile critice datorita efectelor imediate asupra debitului si a beneficiilor derivate.


Modelarea demonstreaza ca managementul campiei inundabile in lungul bazinului Bahlui reduce riscul la inundatii cu aproximativ 40%.

Acumularea amonte de Iasi este propusa pentru a asigura reducerea si atenuarea in debitul descris mai sus. Acestea au mai multe beneficii in ambele bazine Bahlui si Bahluet prin reducerea debitului si, prin urmare a pagubelor produse localitatilor aflate de-a lungul raurilor in aval de acumulare.


Localitatile din bazinul Barlad, precum Barlad, Tecuci, Vaslui, etc. au o mare contributie la daunele totale ale bazinului.

Celulele inundabile amonte de Barlad sunt implementate in perioada 2. Orasele mai mici decat Barlad prezinta cele mai mari pierderi economice.

10.2.5 Managementul raurilor Perioada 1 din FRMP:

Lucrarile de refacere a raului in zona celulelor inundabile amonte de Iasi sunt implementate pentru a reda raului profilul natural, pentru a distribui energia, pentru a reface habitatul si pentru a promova biodiversitatea;

Lucarile de aparare riverane din Iasi sunt regularizate si imbunatatite. Noile lucrari de aparare sunt realizate pentru a asigura un standard de risc la inundatii de 1%;

Regularizarea si noile lucrari de aparare sunt realizate pentru a ridica nivelul de protectie in Iasi de la 3% pe an pana la mai putin de 1% pe an. Iasi va fi zona de risc cea mai prioritara.


Lucrarile de refacere sunt implementate pentru a suporta celulele inundabile de-a lungul raului Barlad.

253

10.2.6 Managementul activ Perioada 1 din FRMP:

Reabilitarea acumularilor critice care inconjoara Iasul impreuna cu masurile de management de control al eroziunii pentru a reduce riscul cedarii acumularilor;

Reabilitarea acumularilor din jurul Iasului.


Reabilitarea digurilor critice de-a lungul raurilor Barlad si Jijia Inferiora pana la centrele cheie de risc la inundatii.

254

10.3 Planul de investitii Valorile costurilor sunt exprimate in Euro, preturi curente anticipate pentru Decembrie 2013 pentru perioada 1 din FRMP, respectiv Decembrie 2019 pentru perioada 2 din FRMP.

Studii de fezabilitate imediate derivate din Master Plan

OBIECT Perioada 1 din FRMP Perioada 2 din FRMP FONDURI CE(80%) FONDURI ROMANIA(20%)

Asistenta tehnica CAPEX OPEX TOTAL Asistenta

tehnica CAPEX OPEX TOTAL Perioada 1 din FRMP

Perioada 2 FRMP Sursa Perioada 1

FRMP Perioada 2 FRMP Sursa

Sistemul Bahlui/Bahluet 700.000 55.000.000 0 55.700.000 0 0 0 0 44.560.000 0 POS Mediu 11.140.000 0 Administratia Nationala “Apele Romane”/Bugetul de stat

Poldere in amonte de Podu Iloaiei - 16.000.000 - 16.000.000 - - - 0 12.800.000 0 POS Mediu 3.200.000 0 Administratia Nationala “Apele Romane”/Bugetul de stat

Poldere in aval de Podu Iloaiei - 11.000.000 - 11.000.000 - - - 0 8.800.000 0 POS Mediu 2.200.000 0 Administratia Nationala “Apele Romane”/Bugetul de stat

Acumulare nepermanenta la Targu Frumos - 15.000.000 - 15.000.000 - - - 0 12.000.000 0 POS Mediu 3.000.000 0 Administratia Nationala “Apele Romane”/Bugetul de stat

Acumulare nepermanenta la Vamasoaia - 2.000.000 - 2.000.000 - - - 0 1.600.000 0 POS Mediu 400.000 0 Administratia Nationala “Apele Romane”/Bugetul de stat

Recalibrarea albiei raului in Iasi - 11.000.000 - 11.000.000 - - - 0 8.800.000 0 POS Mediu 2.200.000 0 Administratia Nationala “Apele Romane”/Bugetul de stat

Sistem de suport decizional pe Bahlui, Bahluet, Nicolina 700.000 - - 700.000 - - - 0 560.000 0 POS Mediu 140.000 0 Administratia Nationala “Apele

Romane”/Bugetul de stat Chiperesti3 - - - 0 - - - 0 0 0 N / A 0 0 N / A Modelarea bazinului si actualizarea hartilor de inundabilitate si hazard 270.000 12.000.000 0 12.270.000 0 0 0 0 9.816.000 0 POS Mediu 2.454.000 0 Administratia Nationala “Apele

Romane”/Bugetul de stat Date topografice

Model digital al terenului - 4.500.000 - 4.500.000 - - - 0 3.600.000 0 POS Mediu 900.000 0 Administratia Nationala “Apele Romane”/Bugetul de stat

Masuratori topografice pe rauri - 3.000.000 - 3.000.000 - - - 0 2.400.000 0 POS Mediu 600.000 0 Administratia Nationala “Apele Romane”/Bugetul de stat

Harti cu folosintele terenurilor 0 0 0 0 0 0 Ortofotoplanuri de rezolutie mare pentru campiile inundabile - 4.500.000 - 4.500.000 - - - 0 3.600.000 0 POS Mediu 900.000 0 Administratia Nationala “Apele

Romane”/Bugetul de stat Harti de inundabilitate 0 0

Hidrologia fenomenului ploaie-scurgere 50.000 - - 50.000 - - - 0 40.000 0 POS Mediu 10.000 0 Administratia Nationala “Apele Romane”/Bugetul de stat

Modelarea raurilor si a ruperii barajelor 150.000 - - 150.000 - - - 0 120.000 0 POS Mediu 30.000 0 Administratia Nationala “Apele Romane”/Bugetul de stat

Harti de inundabilitate 50.000 - - 50.000 - - - 0 40.000 0 POS Mediu 10.000 0 Administratia Nationala “Apele Romane”/Bugetul de stat

Harti de hazard 20.000 - - 20.000 - - - 0 16.000 0 POS Mediu 4.000 0 Administratia Nationala “Apele Romane”/Bugetul de stat

TOTAL 970.000 67.000.000 0 67.970.000 0 0 0 0 54.376.000 0 13.594.000 0

3 Evaluarea preliminară a viabilităţii lucrarilor la Chiperesti a relevat faptul că inundaţiile din Iasi sunt cauzate în principal de constrangerile pentru debit reprezentate de albie si podurile din Iasi, şi nu de influenţele din aval. Investigaţiile intreprinse pentru a devia o parte din debitul Bahluiului pe Jijia Veche şi, de asemenea, analiza unei soluţii de stocare, a arătat că nici o schimbare în aval nu ar fi la o scara suficienta pentru a afecta regimul de curgere prin orasul Iasi. Se presupune că acest Studiu de Fezabilitate va ajunge la concluzia că aceasta optiune "nu este fezabila" şi, prin urmare, nu au fost alocate costuri în decursul primelor doua perioade de finanţare din FRMP.

255

Masuri suport

OBIECT Perioada 1 din FRMP Perioada 2 din FRMP Fonduri CE(80%) FONDURI ROMANIA(20%)


tehnica CAPEX OPEX TOTAL Perioada 1 FRMP

Perioada 2 FRMP Sursa Perioada 1

FRMP Perioada 2 din FRMP Sursa

A1. Imbunatatirea datelor 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 Date topografice Model digital al terenului (inclus in SF-ul de mai sus) - - - 0 - - - 0 0 0 POS Mediu 0 0 Administratia Nationala “Apele

Romane”/Bugetul de stat Masuratori topografice ale raurilor (inclus in SF-ul de mai sus) - - - 0 - - - 0 0 0 POS Mediu 0 0 Administratia Nationala “Apele

Romane”/Bugetul de stat Harti cu folosintele terenurilor 0 0 0 0 0 0 Ortofotoplanuri de rezolutie mare pentru campiile inundabile (inclus in SF-ul de mai sus)

- - - 0 - - - 0 0 0 POS Mediu 0 0 Administratia Nationala “Apele Romane”/Bugetul de stat

A2. Actualizare si aprobare Master Plan 880.000 0 0 880.000 180.000 0 0 180.000 688.000 128.000 POS Mediu 192.000 52.000 Administratia Nationala “Apele

Romane”/Bugetul de stat Harti de inundabilitate 0 0 Hidrologia fenomenului ploaie-scurgere (inclus in SF-ul de mai sus) - - - 0 - - - 0 0 0 POS Mediu 0 0 Administratia Nationala “Apele

Romane”/Bugetul de stat Modelarea raurilor si a ruperii barajelor (inclus in SF-ul de mai sus) - - - 0 - - - 0 0 0 POS Mediu 0 0 Administratia Nationala “Apele

Romane”/Bugetul de stat Harti de inundabilitate (inclus in SF-ul de mai sus) - - - 0 - - - 0 0 0 POS Mediu 0 0 Administratia Nationala “Apele

Romane”/Bugetul de stat Harti de hazard (inclus in SF-ul de mai sus) - - - 0 - - - 0 0 0 POS Mediu 0 0 Administratia Nationala “Apele

Romane”/Bugetul de stat Evaluarea strategica a impactului de mediu si consultari 0 0

Evaluarea strategica a impactului de mediu si consultari 100.000 - - 100.000 - - - 0 80.000 0 POS Mediu 20.000 0 Administratia Nationala “Apele

Romane”/Bugetul de stat Evaluarea lucrarilor de aparare impotriva inundatiilor 0 0

Inspectarea acumularilor 400.000 - - 400.000 - - - 0 320.000 0 POS Mediu 80.000 0 Administratia Nationala “Apele Romane”/Bugetul de stat

Inspectarea lucrarilor de aparare impotriva inundatiilor 200.000 - - 200.000 - - - 0 160.000 0 POS Mediu 40.000 0 Administratia Nationala “Apele

Romane”/Bugetul de stat Actualizare Master Plan 0 0 0 0

Actualizare Master Plan 100.000 - - 100.000 100.000 - - 100.000 80.000 80.000 POS Mediu 20.000 20.000 Administratia Nationala “Apele Romane”/Bugetul de stat

Evaluarea preliminara a riscului la inundatii 20.000 - - 20.000 20.000 - - 20.000 16.000 16.000 POS Mediu 4.000 4.000 Administratia Nationala “Apele

Romane”/Bugetul de stat

Harti de hazard 20.000 - - 20.000 20.000 - - 20.000 16.000 16.000 POS Mediu 4.000 4.000 Administratia Nationala “Apele Romane”/Bugetul de stat

Plan de management al riscului la inundatii 20.000 - - 20.000 20.000 - - 20.000 16.000 16.000 POS Mediu 4.000 4.000 Administratia Nationala “Apele

Romane”/Bugetul de stat

Aprobare si adoptare Master Plan 20.000 - - 20.000 20.000 - - 20.000 POS Mediu 20.000 20.000 Administratia Nationala “Apele Romane”/Bugetul de stat

TOTAL Masuri suport 880.000 0 0 880.000 180.000 0 0 180.000 688.000 120.000 192.000 52.000

256

Masuri structurale

OBIECT Perioada 1 din FRMP Perioada 2 din FRMP FONDURI CE (80%) FONDURI ROMANIA (20%)

Asistenta tehnica CAPEX OPEX TOTAL Technical

Assistance CAPEX OPEX TOTAL Perioada 1 din FRMP

Perioada 2 din FRMP Sursa Perioada 1


B. Managementul campiei inundabile 6.643.000 0 0 6.643.000 3.680.000 66.431.000 357.907 70.468.907 5.314.400 56.088.800 POS Mediu 1.328.600 14.380.107 Administratia Nationala “Apele

Romane “/ Buget de stat B1. Celule de inundare si acumulari nepermanente pe pasuni

Studii, proiectare, EIA, aplicare pentru finantare 6.643.000 0 0 6.643.000 3.680.000 0 0 3.680.000 5.314.400 2.944.000 POS Mediu 1.328.600 736.000 Administratia Nationala “Apele

Romane “/ Buget de stat

Bahlui & Nicolina 1.399.000 - - 1.399.000 - - - 0 1.119.200 0 POS Mediu 279.800 0 Administratia Nationala “Apele Romane “/ Bugetul de stat

Bahluet 1.006.000 - - 1.006.000 - - - 0 804.800 0 POS Mediu 201.200 0 Administratia Nationala “Apele Romane “/ Bugetul de stat

Barlad 2.495.000 - - 2.495.000 - - - 0 1.996.000 0 POS Mediu 499.000 0 Administratia Nationala “Apele Romane “/ Bugetul de stat

Jijia inferioara 1.743.000 - - 1.743.000 - - - 0 1.394.400 0 POS Mediu 348.600 0 Administratia Nationala “Apele Romane “/ Bugetul de stat

Jijia superioara - - - 0 877.000 - - 877.000 0 701.600 POS Mediu 0 175.400 Administratia Nationala “Apele Romane “/ Bugetul de stat

Prutul inferior - - - 0 1.189.000 - - 1.189.000 0 951.200 POS Mediu 0 237.800 Administratia Nationala “Apele Romane “/ Bugetul de stat

Prutul superior - - - 0 776.000 - - 776.000 0 620.800 POS Mediu 0 155.200 Administratia Nationala “Apele Romane “/ Bugetul de stat

Tecucel - - - 0 0 - - 0 0 0 POS Mediu 0 0 Administratia Nationala “Apele Romane “/ Bugetul de stat

Miletin - - - 0 838.000 - - 838.000 0 670.400 POS Mediu 0 167.600 Administratia Nationala “Apele Romane “/ Bugetul de stat


0 0 0 0 0 66.431.000 357.907 66.788.907 0 53.144.800 POS Mediu 0 13.644.107 Administratia Nationala “Apele Romane “/ Bugetul de stat

Bahlui & Nicolina - - - 0 - 13.989.000 72.000 14.061.000 0 11.191.200 POS Mediu 0 2.869.800 Administratia Nationala “Apele Romane “/ Bugetul de stat

Bahluet - - - 0 - 10.065.000 24.000 10.089.000 0 8.052.000 POS Mediu 0 2.037.000 Administratia Nationala “Apele Romane “/ Bugetul de stat

Barladul inferior - - - 0 - 24.947.000 168.000 25.115.000 0 19.957.600 POS Mediu 0 5.157.400 Administratia Nationala “Apele Romane “/ Bugetul de stat

Jijia inferioara - - - 0 - 17.430.000 93.907 17.523.907 0 13.944.000 POS Mediu 0 3.579.907 Administratia Nationala “Apele Romane “/ Bugetul de stat

C. Managementul raurilor 1.047.000 0 0 1.047.000 240.000 10.470.000 0 10.710.000 837.600 8.568.000 POS Mediu 209.400 2.142.000 Administratia Nationala “Apele Romane “/ Bugetul de stat

C1. Reconditionari riverane pentru celule de inundare 0 0 0

Studii, proiectare, EIA, aplicare pentru finantare 1.047.000 0 0 1.047.000 240.000 0 0 240.000 837.600 192.000 POS Mediu 209.400 48.000 Administratia Nationala “Apele

Romane “/ Bugetul de stat

Bahlui & Nicolina 143.000 - - 143.000 - - - 0 114.400 0 POS Mediu 28.600 0 Administratia Nationala “Apele Romane “/ Bugetul de stat

Bahluet 48.000 - - 48.000 - - - 0 38.400 0 POS Mediu 9.600 0 Administratia Nationala “Apele Romane “/ Bugetul de stat

Barlad 666.000 - - 666.000 - - - 0 532.800 0 POS Mediu 133.200 0 Administratia Nationala “Apele Romane “/ Bugetul de stat

257

Masuri structurale






Jijia inferioara 190.000 - - 190.000 - - - 0 152.000 0 POS Mediu 38.000 0 Administratia Nationala “Apele Romane “/ Bugetul de stat

Jijia superioara - - - 0 48.000 - - 48.000 0 38.400 POS Mediu 0 9.600 Administratia Nationala “Apele Romane “/ Bugetul de stat

Prutul inferior - - - 0 48.000 - - 48.000 0 38.400 POS Mediu 0 9.600 Administratia Nationala “Apele Romane “/ Bugetul de stat

Prutul superior - - - 0 48.000 - - 48.000 0 38.400 POS Mediu 0 9.600 Administratia Nationala “Apele Romane “/ Bugetul de stat

Tecucel - - - 0 48.000 - - 48.000 0 38.400 POS Mediu 0 9.600 Administratia Nationala “Apele Romane “/ Bugetul de stat

Miletin - - - 0 48.000 - - 48.000 0 38.400 POS Mediu 0 9.600 Administratia Nationala “Apele Romane “/ Bugetul de stat

Reconditionari riverane pentru celule de inundare 0 0 0 0 0 10.470.000 0 10.470.000 0 8.376.000 POS Mediu 0 2.094.000 Administratia Nationala “Apele


Bahlui & Nicolina - - - 0 - 1.430.000 - 1.430.000 0 1.144.000 POS Mediu 0 286.000 Administratia Nationala “Apele Romane “/ Bugetul de stat

Bahluet - - - 0 - 480.000 - 480.000 0 384.000 POS Mediu 0 96.000 Administratia Nationala “Apele Romane “/ Bugetul de stat

Barlad - - - 0 - 6.660.000 - 6.660.000 0 5.328.000 POS Mediu 0 1.332.000 Administratia Nationala “Apele Romane “/ Bugetul de stat

Jijia inferioara - - - 0 - 1.900.000 - 1.900.000 0 1.520.000 POS Mediu 0 380.000 Administratia Nationala “Apele Romane “/ Bugetul de stat

D. Managementul lucrarilor de aparare impotriva inundatiilor 8.079.000 35.000.000 0 43.079.000 0 45.790.000 1.247.894 47.037.894 34.463.200 36.632.000 POS Mediu 8.615.800 10.405.894 Administratia Nationala “Apele

Romane “/ Bugetul de stat D1. Diguri critice 0 0 0 Studii, proiectare, EIA, aplicare pentru finantare 2.079.000 0 0 2.079.000 0 0 0 0 1.663.200 0 POS Mediu 415.800 0 Administratia Nationala “Apele


Bahlui & Bahluet 203.000 - - 203.000 - - - 0 162.400 0 POS Mediu 40.600 0 Administratia Nationala “Apele Romane “/ Bugetul de stat

Nicolina - - - 0 - - - 0 0 0 POS Mediu 0 0 Administratia Nationala “Apele Romane “/ Bugetul de stat


Jijia inferioara 598.000 - - 598.000 - - - 0 478.400 0 POS Mediu 119.600 0 Administratia Nationala “Apele Romane “/ Bugetul de stat

Reconditionarea si imbunatatirea digurilor critice 0 0 0 0 0 20.790.000 1.247.894 22.037.894 0 16.632.000 POS Mediu 0 5.405.894 Administratia Nationala “Apele


Bahlui & Bahluet - - - 0 - 2.030.000 122.000 2.152.000 0 1.624.000 POS Mediu 0 528.000 Administratia Nationala “Apele Romane “/ Bugetul de stat

Nicolina - - - 0 - - 0 0 0 0 POS Mediu 0 0 Administratia Nationala “Apele Romane “/ Bugetul de stat

Barlad - - - 0 - 12.780.000 767.000 13.547.000 0 10.224.000 POS Mediu 0 3.323.000 Administratia Nationala “Apele Romane “/ Bugetul de stat

Jijia inferioara - - - 0 - 5.980.000 358.894 6.338.894 0 4.784.000 POS Mediu 0 1.554.894 Administratia Nationala “Apele Romane “/ Bugetul de stat

D.2 Acumulari Critice 0 0 0 0 Studii, proiectare, EIA, aplicare pentru finantare 6.000.000 0 0 6.000.000 0 0 0 0 4.800.000 0 POS Mediu 1.200.000 0 Administratia Nationala “Apele


258

Masuri structurale






Bahlui & Bahluet 3.000.000 - - 3.000.000 - - - 0 2.400.000 0 POS Mediu 600.000 0 Administratia Nationala “Apele Romane “/ Bugetul de stat

Nicolina 500.000 - - 500.000 - - - 0 400.000 0 POS Mediu 100.000 0 Administratia Nationala “Apele Romane “/ Bugetul de stat


Lower Jijia 250.000 - - 250.000 - - - 0 200.000 0 POS Mediu 50.000 0 Administratia Nationala “Apele Romane “/ Bugetul de stat

Reconditionarea acumularilor critice 0 35.000.000 0 35.000.000 0 25.000.000 0 25.000.000 28.000.000 20.000.000 POS Mediu 7.000.000 5.000.000 Administratia Nationala “Apele


Bahlui & Bahluet - 30.000.000 - 30.000.000 - - - 0 24.000.000 0 POS Mediu 6.000.000 0 Administratia Nationala “Apele Romane “/ Bugetul de stat

Nicolina - 5.000.000 - 5.000.000 - - - 0 4.000.000 0 POS Mediu 1.000.000 0 Administratia Nationala “Apele Romane “/ Bugetul de stat

Barlad - - - 0 - 22.500.000 - 22.500.000 0 18.000.000 POS Mediu 0 4.500.000 Administratia Nationala “Apele Romane “/ Bugetul de stat

Jijia inferioara - - - 0 - 2.500.000 - 2.500.000 0 2.000.000 POS Mediu 0 500.000 Administratia Nationala “Apele Romane “/ Bugetul de stat

TOTAL Masuri structurale 15.769.000 35.000.000 0 50.769.000 3.920.000 122.691.000 1.605.801 128.216.801 40.615.200 101.288.800 10.153.800 26.928.001

259


OBIECT ��ioada 1din FRMP Perioada 2 din FRMP FONDURI CE (80%) FONDURI ROMANIA (20%)



Perioada 2 FRMP Sursa Perioada

1 FRMP Perioada 2 FRMP Sursa

E. Managementul eroziunii solului 393.000 39.282.000 1.964.100 41.639.100 3.169.000 26.240.000 1.312.000 30.721.000 31.740.000 23.527.200 Alte

fonduri 9.899.100 7.193.800 Regia nationala a padurilor sau Administratia nationala pentru imbunatatiri funciare / Buget de stat

E1. Stabilizarea solului si revegetare 0

Studii, proiectare, EIA, aplicare pentru finantare 393.000 0 0 393.000 3.169.000 0 0 3.169.000 314.400 2.535.200 Alte

fonduri 78.600 633.800 Regia nationala a padurilor sau Administratia nationala pentru imbunatatiri funciare / Buget de stat

Bahlui & Nicolina 161.000 - - 161.000 - - - 0 128.800 0 Alte fonduri 32.200 0 Regia nationala a padurilor sau Administratia nationala pentru imbunatatiri funciare / Bugetul de stat

Bahluet 232.000 - - 232.000 - - - 0 185.600 0 Alte fonduri 46.400 0 Regia nationala a padurilor sau Administratia nationala pentru imbunatatiri funciare / Bugetul de stat

Barlad - - - 0 1.327.000 - - 1.327.000 0 1.061.600 Alte fonduri 0 265.400 Regia nationala a padurilor sau Administratia nationala pentru imbunatatiri funciare / Bugetul de stat

Crasna - - - 0 579.000 - - 579.000 0 463.200 Alte fonduri 0 115.800 Regia nationala a padurilor sau Administratia nationala pentru imbunatatiri funciare / Bugetul de stat

Vaslui - - - 0 1.016.000 - - 1.016.000 0 812.800 Alte fonduri 0 203.200 Regia nationala a padurilor sau Administratia nationala pentru imbunatatiri funciare / Bugetul de stat

Racova - - - 0 55.000 - - 55.000 0 44.000 Alte fonduri 0 11.000 Regia nationala a padurilor sau Administratia nationala pentru imbunatatiri funciare / Bugetul de stat

Simila - - - 0 126.000 - - 126.000 0 100.800 Alte fonduri 0 25.200 Regia nationala a padurilor sau Administratia nationala pentru imbunatatiri funciare / Bugetul de stat

Garboveta - - - 0 25.000 - - 25.000 0 20.000 Alte fonduri 0 5.000 Regia nationala a padurilor sau Administratia nationala pentru imbunatatiri funciare / Bugetul de stat

Lohan - - - 0 41.000 - - 41.000 0 32.800 Alte fonduri 0 8.200 Regia nationala a padurilor sau Administratia nationala pentru imbunatatiri funciare / Bugetul de stat

Stabilizarea solului si revegetare 0 39.282.000 1.964.100 41.246.100 0 26.240.000 1.312.000 27.552.000 31.425.600 20.992.000 Alte

fonduri 9.820.500 6.560.000 Regia nationala a padurilor sau Administratia nationala pentru imbunatatiri funciare / Buget de stat

Bahlui & Nicolina - 16.126.000 806.300 16.932.300 - 16.300.000 815.000 17.115.000 12.900.800 13.040.000 Alte fonduri 4.031.500 4.075.000 Regia nationala a padurilor sau Administratia nationala pentru imbunatatiri funciare / Bugetul de stat

Bahluet - 23.156.000 1.157.800 24.313.800 - 9.940.000 497.000 10.437.000 18.524.800 7.952.000 Alte fonduri 5.789.000 2.485.000 Regia nationala a padurilor sau Administratia nationala pentru imbunatatiri funciare / Bugetul de stat

F. Sistem suport de decizie 0 0 0 0 588.000 0 0 588.000 0 470.400 Alte fonduri 0 117.600 Asociatii de dezvoltare

intercomunitara / Bugetul de stat

260


OBIECT Perioada 1din FRMP Perioada 2 din FRMP FONDURI CE (80%) FONDURI ROMANIA (20%)



Perioada 2 FRMP Sursa Perioada

1 FRMP Perioada 2 FRMP Sursa

Studii, proiectare, EIA, aplicare pentru finantare, implementare 0 0 0 0

Barlad - - - 0 84.000 - - 84.000 0 67.200 Alte fonduri 0 16.800 Asociatii de dezvoltare intercomunitara / Bugetul de stat

Crasna - - - 0 84.000 - - 84.000 0 67.200 Alte fonduri 0 16.800 Asociatii de dezvoltare intercomunitara / Bugetul de stat

Vaslui - - - 0 84.000 - - 84.000 0 67.200 Alte fonduri 0 16.800 Asociatii de dezvoltare intercomunitara / Bugetul de stat

Racova - - - 0 84.000 - - 84.000 0 67.200 Alte fonduri 0 16.800 Asociatii de dezvoltare intercomunitara / Bugetul de stat

Simila - - - 0 84.000 - - 84.000 0 67.200 Alte fonduri 0 16.800 Asociatii de dezvoltare intercomunitara / Bugetul de stat

Garboveta - - - 0 84.000 - - 84.000 0 67.200 Alte fonduri 0 16.800 Asociatii de dezvoltare intercomunitara / Bugetul de stat

Lohan - - - 0 84.000 - - 84.000 0 67.200 Alte fonduri 0 16.800 Asociatii de dezvoltare intercomunitara / Bugetul de stat

TOTAL Masuri nestructurale 393.000 39.282.000 1.964.100 41.639.100 3.757.000 26.240.000 1.312.000 31.309.000 31.740.000 23.997.600 9.899.100 7.311.400

261

10.4 Programul de investitii si fluxul de numerar Studii de fezabilitate imediate derivate din Master Plan

Obiect

Perioada 1 din FRMP Perioda 2 din FRMP Cheltuelile anuale

Asistenta tehnica CAPEX OPEX Asistenta

tehnica CAPEX OPEX 2010 2011 2012 2013

H1 H2 H1 H2 H1 H2 H1 H2 14.789.769 14.927.410 24.046.355 29.219.459 26.054.858 21.424.416 14.577.586 13.460.500

Sistemul Bahlui/Bahluet 0 0 0 0 0 0 0 00 0 0 0 0 0 0 0 0

Poldere in amonte de Podu Iloaiei - 16.000.000 0 0 - 0 0 0 3.360.000 5.120.000 5.120.000 2.400.000 0 0

0 0 0 0Poldere in aval de Podu Iloaiei - 11.000.000 0 0 - 0 1.760.000 3.740.000 3.740.000 1.760.000 0 0 0 0

0 0 0 - 0 0 - 0 0 0 0 0 0 0 0Acumulare nepermanenta la Targu Frumos - 15.000.000 0 0 - 0 2.400.000 5.100.000 5.100.000 2.400.000 0 0 0 0

0 0 0 - 0 0 - 0 0 0 0 0 0 0 0Acumulare nepermanenta pe Vamasoaia - 2.000.000 0 0 - 0 326.476 652.952 652.952 326.476 0 0 0 0

0 0 0 - 0 0 - 0 0 0 0 0 0 0 0Recalibrarea albiei raului in orasul Iasi - 11.000.000 0 0 - 0 0 0 2.310.000 3.520.000 3.520.000 1.650.000 0 0

0 0 0 - 0 0 - 0 0 0 0 0 0 0 0Sistem suport de decizie pe Bahlui, Bahluet, Nicolina 700.000 - 0 0 - 0 0 0 0 0 0 0 0 0

0 0 0 - 0 0 - 0 0 0 0 0 0 0 0Chiperesti - - 0 0 - 0 0 0 0 0 0 0 0 0

0 0 0 0 0 0 0 0 0 0Modelarea bazinului si actualizari ale hartilor de inundabilitate si de hazard 0 0 0 0 0 0 0 0 Date topografice 0 0 0 0 0 0 0 0

0 0 0 - 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0Model digital al terenului - 4.500.000 0 0 - 0 3.996.350 999.088 0 0 0 0 0 0 0 0 0 - 0 0 - 0 0 0 0 0 0 0 0 Masuratori topografice pe rauri - 3.000.000 0 0 - 0 1.011.080 1.516.620 505.540 0 0 0 0 0

0 0 0 - 0 0 - 0 0 0 0 0 0 0 0Harti cu folosintele terenurilor 0 0 0 0 0 0 0 0

0 0 0 0 0 0 0 0 0Ortofotoplanuri de rezolutie mare pentru campiile inundabile - 4.500.000 0 0 - 0 3.996.350 999.088 0 0 0 0 0 0

0 0 0 - 0 0 - 0 0 0 0 0 0 0 0

262


Obiect

Perioada 1 din FRMP Perioda 2 din FRMP Cheltuelile anuale



H1 H2 H1 H2 H1 H2 H1 H2 14.789.769 14.927.410 24.046.355 29.219.459 26.054.858 21.424.416 14.577.586 13.460.500

Harti de inundabilitate 0 0 0 0 0 0 0 0 Hidrologia fenomenului ploaie-scurgere 50.000 - 0 0 - 0 0 0 0 0 0 0 0 0

0 0 0 - 0 0 - 0 0 0 0 0 0 0 0Modelarea raurilor si a ruperii barajelor 150.000 - 0 0 - 0 0 0 0 0 0 0 0 0

0 0 0 - 0 0 - 0 0 0 0 0 0 0 0Harti de inundabilitate 50.000 - 0 0 - 0 0 0 0 0 0 0 0 0

0 0 0 - 0 0 - 0 0 0 0 0 0 0 0Harti de hazard 20.000 - 0 0 - 0 0 0 0 0 0 0 0 0

Masuri suport

Obiect

Perioada 1 din FRMP Perioada 2 din FRMP Cheltuelile anuale



H1 H2 H1 H2 H1 H2 H1 H2 1.142.660 1.602.981 8.039.275 15.949.808 17.409.803 17.374.415 14.577.586 13.460.500

A2. Actualizare si aprobare Master Plan 0 0 0 0 0 0 0 0Evaluarea strategica a impactului de mediu si consultari 100.000 0 0 - 0 0 88.808 22.202 0 0 0 0 0 00 0 - 0 0 - 0 0 0 0 0 0 0 0 0Evaluarea lucrarilor de aparare impotriva inundatiilor 0 0 0 0 0 0 0 00 0 0 0 0 0 0 0 0Inspectarea acumularilor 400.000 0 0 - 0 0 87.373 131.059 131.059 65.530 0 0 0 00 0 - 0 0 - 0 0 0 0 0 0 0 0 0Inspectarea lucrarilor de aparare impotriva inundatiilor 200.000 0 0 - 0 0 43.686 65.530 65.530 32.765 0 0 0 00 0 - 0 0 - 0 0 0 0 0 0 0 0 0Actualizare Master Plan 0 0 0 0 0 0 0 00 0 0 0 0 0 0 0 0Actualizare Master Plan 100.000 0 0 100.000 0 0 0 0 25.277 50.554 25.277 0 0 0Evaluarea preliminara a riscului la inundatii 20.000 0 0 20.000 0 0 0 0 5.055 10.111 5.055 0 0 0

263

Masuri suport

Obiect

Perioada 1 din FRMP Perioada 2 din FRMP Cheltuelile anuale



H1 H2 H1 H2 H1 H2 H1 H2 1.142.660 1.602.981 8.039.275 15.949.808 17.409.803 17.374.415 14.577.586 13.460.500

0 0 - 0 0 - 0 0 0 0 0 0 0 0 0Harti de hazard 20.000 0 0 20.000 0 0 0 0 5.055 10.111 5.055 0 0 00 0 - 0 0 - 0 0 0 0 0 0 0 0 0Plan de management al riscului la inundatii 20.000 0 0 20.000 0 0 0 0 5.055 10.111 5.055 0 0 00 0 - 0 0 - 0 0 0 0 0 0 0 0 0Aprobare si adoptare Master Plan 20.000 0 0 20.000 0 0 0 0 0 0 5.055 10.111 5.055 0

Masuri suport

Obiect

Cheltueli anuale

2014 2015 2016 2017 2018 2019

H1 H2 H1 H2 H1 H2 H1 H2 H1 H2 H1 H2 14.687.898 20.274.966 20.353.461 19.351.860 18.756.038 18.295.043 18.322.924 16.938.907 8.601.247 5.447.344 307.235 274.205

A2. Actualizare si aprobare Master Plan 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0Evaluarea strategica a impactului de mediu si consultari 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 00 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0Evaluarea lucrarilor de aparare impotriva inundatiilor 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 00 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0Inspectarea acumularilor 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 00 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0Inspectarea lucrarilor de aparare 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 00 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0Actualizare Master Plan 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0Actualizare Master Plan 0 0 0 0 0 0 25.347 59.144 16.898 0 0 00 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0Evaluarea preliminara a riscului la inundatii 0 0 0 0 0 0 5.069 11.829 3.380 0 0 00 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0Harti de hazard 0 0 0 0 0 0 5.069 11.829 3.380 0 0 00 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0Plan de management al riscului la inundatii 0 0 0 0 0 0 5.069 11.829 3.380 0 0 00 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0Aprobare si adoptare Master Plan 0 0 0 0 0 0 0 0 5.055 10.111 5.055 0

264

Masuri Structurale – Managementul Campiei Inundabile

Obiect

Perioda 1 din FRMP Perioada 2 din FRMP Cheltueli anuale



H1 H2 H1 H2 H1 H2 H1 H2 0 0 0 1.813.805 2.176.566 2.176.566 362.761 0

B. Managementul campiei inundabile 0 0 0 0 0 0 0 0

B1. Celule de inundare si acumulari nepermanente pe pasuni 0 0 0 0 0 0 0 0

Studii, proiectare, EIA, aplicare pentru finantare 0 0 0 0 0 0 0 0Bahlui & Nicolina 1.399.000 0 0 - 0 0 0 0 0 381.983 458.380 458.380 76.397 00 0 - 0 0 - 0 0 0 0 0 0 0 0 0Bahluet 1.006.000 0 0 - 0 0 0 0 0 274.678 329.614 329.614 54.936 00 0 - 0 0 - 0 0 0 0 0 0 0 0 0Barlad 2.495.000 0 0 - 0 0 0 0 0 681.235 817.482 817.482 136.247 00 0 - 0 0 - 0 0 0 0 0 0 0 0 0Jijia inferioara 1.743.000 0 0 - 0 0 0 0 0 475.909 571.091 571.091 95.182 00 0 - 0 0 - 0 0 0 0 0 0 0 0 0Jijia superioara - 0 0 877.000 0 0 0 0 0 0 0 0 0 00 0 - 0 0 - 0 0 0 0 0 0 0 0 0Prut inferior - 0 0 1.189.000 0 0 0 0 0 0 0 0 0 00 0 - 0 0 - 0 0 0 0 0 0 0 0 0Prutul superior - 0 0 776.000 0 0 0 0 0 0 0 0 0 00 0 - 0 0 - 0 0 0 0 0 0 0 0 0Tecucel - 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 00 0 - 0 0 - 0 0 0 0 0 0 0 0 0Miletin - 0 0 838.000 0 0 0 0 0 0 0 0 0 00 0 - 0 0 - 0 0 0 0 0 0 0 0 0Constructia de celule de inundare si acumulari nepermanente pe pasuni 0 0 0 0 0 0 0 0Bahlui & Nicolina - 0 0 - 0 0 0 0 0 0 0 0 0 00 0 - 0 0 13.989.000 72.0000 0 0 0 0 0 0 0 0Bahluet - 0 0 - 0 0 0 0 0 0 0 0 0 00 0 - 0 0 10.065.000 24.0000 0 0 0 0 0 0 0 0Barladul inferior - 0 0 - 0 0 0 0 0 0 0 0 0 00 0 - 0 0 24.947.000 168.0000 0 0 0 0 0 0 0 0Jijia inferioara - 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 00 0 - 0 0 17.430.000 093.907 0 0 0 0 0 0 0 0

265

Masuri Structurale– Managementul Campiei Inundabile

Obiect

Cheltueli anuale

2014 2015 2016 2017 2018 2019

H1 H2 H1 H2 H1 H2 H1 H2 H1 H2 H1 H2 7.258.366 8.469.753 8.469.753 7.468.560 7.268.322 7.268.322 7.268.322 8.479.709 6.056.935 2.422.774 0 0


0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0

B1. Celule de inundare si acumulari nepermanente pe pasuni

0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0


0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0

Jijia superioara 286.319 286.319 286.319 47.720 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 Prutul inferior 388.180 388.180 388.180 64.697 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 Prutul superior 253.345 253.345 253.345 42.224 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 Tecucel 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 Miletin 273.587 273.587 273.587 45.598 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 Constructia de celule de inundare si acumulari nepermanente pe pasuni 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0

Bahlui & Nicolina 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 1.268.631 1.522.357 1.522.357 1.522.357 1.522.357 1.522.357 1.522.357 1.776.083 1.268.631 507.452 0 0 0 6.530 7.835 7.835 7.835 7.835 7.835 7.835 9.141 6.530 2.612 0 0 Bahluet 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 912.772 1.095.326 1.095.326 1.095.326 1.095.326 1.095.326 1.095.326 1.277.881 912.772 365.109 0 0 0 2.177 2.612 2.612 2.612 2.612 2.612 2.612 3.047 2.177 871 0 0 Barladul inferior 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 2.262.387 2.714.864 2.714.864 2.714.864 2.714.864 2.714.864 2.714.864 3.167.342 2.262.387 904.955 0 0 0 15.236 18.283 18.283 18.283 18.283 18.283 18.283 21.330 15.236 6.094 0 0 Jijia inferioara 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 1.580.687 1.896.825 1.896.825 1.896.825 1.896.825 1.896.825 1.896.825 2.212.962 1.580.687 632.275 0 0 0 8.516 10.219 10.219 10.219 10.219 10.219 10.219 11.923 8.516 3.406 0 0

266

Masuri Structurale –Managementul Raurilor

Obiect

Perioda 1 din FRMP Perioada 2 din FRMP Cheltuieli anuale



H1 H2 H1 H2 H1 H2 H1 H2 0 0 0 285.873 343.048 343.048 57.175 0

C. Managementul raurilor 0 0 0 0 0 0 0 0

C1. Reconditionari riverane pentru celule de inundare 0 0 0 0 0 0 0 0


0 0 0 0 0 0 0 0

Bahlui & Nicolina 143.000 0 0 - 0 0 0 0 0 39.045 46.854 46.854 7.809 0 0 0 - 0 0 - 0 0 0 0 0 0 0 0 0 Bahluet 48.000 0 0 - 0 0 0 0 0 13.106 15.727 15.727 2.621 0 0 0 - 0 0 - 0 0 0 0 0 0 0 0 0 Barlad 666.000 0 0 - 0 0 0 0 0 181.845 218.214 218.214 36.369 0 0 0 - 0 0 - 0 0 0 0 0 0 0 0 0 Jijia inferioara 190.000 0 0 - 0 0 0 0 0 51.878 62.253 62.253 10.376 0 0 0 - 0 0 - 0 0 0 0 0 0 0 0 0 Jijia superioara - 0 0 48.000 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 - 0 0 - 0 0 0 0 0 0 0 0 0 Prutul inferior - 0 0 48.000 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 - 0 0 - 0 0 0 0 0 0 0 0 0 Prutul superior - 0 0 48.000 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 - 0 0 - 0 0 0 0 0 0 0 0 0 Tecucel - 0 0 48.000 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 - 0 0 - 0 0 0 0 0 0 0 0 0 Miletin - 0 0 48.000 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 - 0 0 - 0 0 0 0 0 0 0 0 0 Reconditionari riverane pentru celule de inundare 0 0 0 0 0 0 0 0

Bahlui & Nicolina - 0 0 - 01.430.000 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 - 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 Bahluet - 0 0 - 0480.000 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 - 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 Barlad - 0 0 - 06.660.000 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 - 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 Jijia inferioara - 0 0 - 01.900.000 0 0 0 0 0 0 0 0 0

267

Masuri Structurale – Managementul raurilor

Obiect

Cheltueli anuale

2014 2015 2016 2017 2018 2019

H1 H2 H1 H2 H1 H2 H1 H2 H1 H2 H1 H2 1.213.653 1.456.383 1.534.878 1.534.878 1.534.878 1.469.466 1.456.383 485.461 0 0 0 0

C. Managementul raurilor 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0

C1. Reconditionari riverane pentru celule de inundare 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0

Studii, proiectare, EIA, aplicare pentru finantare 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0

Jijia superioara 0 0 15.699 15.699 15.699 2.616 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 Prutul inferior 0 0 15.699 15.699 15.699 2.616 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 Prutul superior 0 0 15.699 15.699 15.699 2.616 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 Tecucel 0 0 15.699 15.699 15.699 2.616 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 Miletin 0 0 15.699 15.699 15.699 2.616 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 Reconditionari riverane pentru celule de inundare 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0

Bahlui & Nicolina 165.762 198.914 198.914 198.914 198.914 198.914 198.914 66.305 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 Bahluet 55.640 66.768 66.768 66.768 66.768 66.768 66.768 22.256 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 Barlad 772.008 926.410 926.410 926.410 926.410 926.410 926.410 308.803 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 Jijia inferioara 220.243 264.291 264.291 264.291 264.291 264.291 264.291 88.097 0 0 0 0

268

Masuri Structurale – Managementul lucrarilor de aparare impotriva inundatiilor

Obiect

Perioada 1 din FRMP Perioada 2 din FRMP Cheltueli anuale



H1 H2 H1 H2 H1 H2 H1 H2 879.987 1.319.980 1.319.980 7.188.686 8.362.427 8.362.427 7.702.438 7.042.448

D. Managementul lucrarilor de aparare impotriva inundatiilor

0 0 0 0 0 0 0 0

D1. Diguri critice 0 0 0 0 0 0 0 0


0 0 0 0 0 0 0 0

Bahlui & Bahluet 203.000 0 0 - 0 0 22.111 33.167 33.167 33.167 33.167 33.167 16.583 0 0 0 - 0 0 - 0 0 0 0 0 0 0 0 0 Nicolina - 0 0 - 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 - 0 0 - 0 0 0 0 0 0 0 0 0 Barlad 1.278.000 0 0 - 0 0 139.203 208.80 208.805 208.805 208.805 208.805 104.402 0 0 0 - 0 0 - 0 0 0 0 0 0 0 0 0 Jijia inferioara 598.000 0 0 - 0 0 65.136 97.704 97.704 97.704 97.704 97.704 48.852 0 0 0 - 0 0 - 0 0 0 0 0 0 0 0 0 Reconditionarea si imbunatatirea digurilor critice 0 0 0 0 0 0 0 0

Bahlui & Bahluet - 0 0 - 2.030.000 0122.000 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 - 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 Nicolina - 0 0 - 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 - 0 0 - 0 0 0 0 0 0 0 0 0 Barlad - 0 0 - 12.780.000 0767.000 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 - 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 Jijia inferioara - 0 0 - 5.980.000 0358.894 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 - 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 D.2 Acumulari Critice 0 0 0 0 0 0 0 0

Studii, proiectare, EIA, aplicare pentru finantare 0 0 0 0 0 0 0 0

Bahlui & Bahluet 3.000.000 0 0 - 0 0 326.768 490.15 490.152 490.152 490.152 490.152 245.076 0 0 0 - 0 0 - 0 0 0 0 0 0 0 0 0 Nicolina 500.000 0 0 - 0 0 54.461 81.692 81.692 81.692 81.692 81.692 40.846 0 0 0 - 0 0 - 0 0 0 0 0 0 0 0 0 Barlad 2.250.000 0 0 - 0 0 245.076 367.61 367.614 367.614 367.614 367.614 183.807 0 0 0 - 0 0 - 0 0 0 0 0 0 0 0 0 Jijia inferioara 250.000 0 0 - 0 0 27.231 40.846 40.846 40.846 40.846 40.846 20.423 0 0 0 - 0 0 - 0 0 0 0 0 0 0 0 0

269


Obiect




H1 H2 H1 H2 H1 H2 H1 H2 879.987 1.319.980 1.319.980 7.188.686 8.362.427 8.362.427 7.702.438 7.042.448

Reconditionarea acumularilor critice 0 0 0 0 0 0 0 0

Bahlui & Bahluet - 30.000.000 0 0 - 0 0 0 0 5.030.32 6.036.38 6.036.38 6.036.38 6.036.380 0 0 - 0 0 - 0 0 0 0 0 0 0 0 Nicolina - 5.000.000 0 0 - 0 0 0 0 838.387 1.006.06 1.006.06 1.006.06 1.006.060 0 0 - 0 0 - 0 0 0 0 0 0 0 0 Barlad - - 0 0 22.500.000 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 - 0 0 - 0 0 0 0 0 0 0 0 Jijia inferioara - - 0 0 2.500.000 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 - 0 0 - 0 0 0 0 0 0 0 0

270


Obiect

Cheltueli anuale

2014 2015 2016 2017 2018 2019

H1 H2 H1 H2 H1 H2 H1 H2 H1 H2 H1 H23.271.500 6.543.000 6.543.000 6.543.000 6.543.000 6.543.000 6.543.000 4.362.000 0 0 0 0

D. Managementul lucrarilor de aparare impotriva inundatiilor

0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0

D1. Diguri critice 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0

Reconditionarea si imbunatatirea digurilor critice 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0

Bahlui & Bahluet 141.187 282.374 282.374 282.374 282.374 282.374 282.374 188.249 0 0 0 0 0 8.485 16.970 16.970 16.970 16.970 16.970 16.970 11.314 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 Nicolina 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 Barlad 888.853 1.777.706 1.777.706 1.777.706 1.777.706 1.777.706 1.777.706 1.185.137 0 0 0 0 0 53.345 106.690 106.690 106.690 106.690 106.690 106.690 71.127 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 Jijia inferioara 415.911 831.822 831.822 831.822 831.822 831.822 831.822 554.548 0 0 0 0 0 24.961 49.922 49.922 49.922 49.922 49.922 49.922 33.282 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 D.2 Acumulari Critice 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0

Reconditionarea acumularilor critice 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0

Barlad 1.564.882 3.129.764 3.129.764 3.129.764 3.129.764 3.129.764 3.129.764 2.086.509 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 Jijia inferioara 173.876 347.752 347.752 347.752 347.752 347.752 347.752 231.834 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0

271

Masuri nestructurale – Managementul eroziunii solului

Obiect



tehnica CAPEX OPEX

2010 2011 2012 2013

H1 H2 H1 H2 H1 H2 H1 H2 42.807 64.210 6.482.263 6.482.263 6.482.263 6.482.263 6.450.158 6.418.053

E. Managementul eroziunii solului 0 0 0 0 0 0 0 0E1. Stabilizarea solului si plantari 0 0 0 0 0 0 0 0

Studii, proiectare, EIA, aplicare pentru finantare 0 0 0 0 0 0 0 00 0 0 0 0 0 0 0 0Bahlui & Nicolina 161.000 0 0 - 0 0 17.537 26.305 26.305 26.305 26.305 26.305 13.152 00 0 - 0 0 - 0 0 0 0 0 0 0 0 0Bahluet 232.000 0 0 - 0 0 25.270 37.905 37.905 37.905 37.905 37.905 18.953 00 0 - 0 0 - 0 0 0 0 0 0 0 0 0Barlad - 0 0 1.327.000 0 0 0 0 0 0 0 0 0 00 0 - 0 0 - 0 0 0 0 0 0 0 0 0Crasna - 0 0 579.000 0 0 0 0 0 0 0 0 0 00 0 - 0 0 - 0 0 0 0 0 0 0 0 0Vaslui - 0 0 1.016.000 0 0 0 0 0 0 0 0 0 00 0 - 0 0 - 0 0 0 0 0 0 0 0 0Racova - 0 0 55.000 0 0 0 0 0 0 0 0 0 00 0 - 0 0 - 0 0 0 0 0 0 0 0 0Simila - 0 0 126.000 0 0 0 0 0 0 0 0 0 00 0 - 0 0 - 0 0 0 0 0 0 0 0 0Garboveta - 0 0 25.000 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 Lohan - 0 0 41.000 0 0 0 0 0 0 0 0 0 00 0 - 0 0 - 0 0 0 0 0 0 0 0 0Stabilizarea solului si plantari 0 0 0 0 0 0 0 00 0 0 0 0 0 0 0 0Bahlui & Nicolina - 0 0 - 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0

0 0 16.126.000 806.3000 0 16.300.000 815.0000 0 0 2.634.731 2.634.731 2.634.731 2.634.731 2.634.7312.634.7

310 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0Bahluet - 0 0 - 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0

0 0 23.156.000 1.157.8000 0 9.940.000 497.0000 0 0 3.783.321 3.783.321 3.783.321 3.783.321 3.783.3213.783.3

21 0 0 0 0 0 0 0 0

272

Masuri nestructurale – Managementul eroziunii solului

Obiect

Cheltueli anuale

2014 2015 2016 2017 2018 2019

H1 H2 H1 H2 H1 H2 H1 H2 H1 H2 H1 H2 2.888.225 3.749.677 3.749.677 3.749.677 3.354.093 2.958.510 2.958.510 3.451.595 2.465.425 2.958.510 274.205 274.205

E. Managementul eroziunii solului 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0E1. Stabilizarea solului si plantari 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0Studii, proiectare, EIA, aplicare pentru finantare 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0Barlad 165.648 331.296 331.296 331.296 165.648 0 0 0 0 0 0 00 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0Crasna 72.276 144.552 144.552 144.552 72.276 0 0 0 0 0 0 00 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0Vaslui 126.826 253.653 253.653 253.653 126.826 0 0 0 0 0 0 00 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0Racova 6.866 13.731 13.731 13.731 6.866 0 0 0 0 0 0 00 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0Simila 15.728 31.457 31.457 31.457 15.728 0 0 0 0 0 0 00 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0Garboveta 3.121 6.241 6.241 6.241 3.121 0 0 0 0 0 0 00 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0Lohan 5.118 10.236 10.236 10.236 5.118 0 0 0 0 0 0 00 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0Stabilizarea solului si plantari 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0

Bahlui & Nicolina 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0

0 1.389.551 1.667.461 1.667.46

1 1.667.461 1.667.4

61 1.667.4611.667.46

1 1.945.371 1.389.551 1.667.461 0 0

0 124.448 135.930 135.930 135.930 135.930 135.930 135.930 158.586 113.275 135.930 135.930135.93

0Bahluet 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0

0 847.370 1.016.844 1.016.84

4 1.016.844 1.016.8

44 1.016.8441.016.84

4 1.186.318 847.370 1.016.844 0 0

0 131.273 138.275 138.275 138.275 138.275 138.275 138.275 161.321 115.229 138.275 138.275138.27

5

273

Masuri nestructurale – Sistem Suport de Decizie

Obiect

Perioada 2 din FRMP Cheltueli anuale

Asistenta tehnica CAPEX OPEX

2014 2015 2016 2017 2018 2019

H1 H2 H1 H2 H1 H2 H1 H2 H1 H2 H1 H2 56.154 56.154 56.154 55.745 55.745 55.745 56.154 65.513 46.795 55.949 27.974 0

F. Sistem suport de decizie 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0

Studii, proiectare, EIA, aplicare pentru finantare, implementare

0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0

Barlad 84.000 0 0 56.154 28.077 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 - 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 Crasna 84.000 0 0 0 28.077 56.154 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 - 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 Vaslui 84.000 0 0 0 0 0 55.745 27.873 0 0 0 0 0 0 0 0 0 - 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 Racova 84.000 0 0 0 0 0 0 27.873 55.745 0 0 0 0 0 0 0 0 - 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 Simila 84.000 0 0 0 0 0 0 0 0 56.154 28.077 0 0 0 0 0 0 - 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 Garboveta 84.000 0 0 0 0 0 0 0 0 0 37.436 46.795 0 0 0 0 0 - 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 Lohan 84.000 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 55.949 27.974 0 0 0 - 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0

274

10.5 Concluzii

10.5.1 Atingerea tintelor

Perioada Tinte Respectarea planului de investitii

Termen mediu

Utilizarea hartilor de risc la inundatii, pentru a preciza planul zonelor de dezvoltare in afara campiilor inundabile

Implementarea unei analize secventiale pentru aprobarea dezvoltarii de noi obiective in campiile inundabile.

Aplicarea unui sistem de prognoza si avertizare la inundatii pentru a reduce riscul in localitatile de pe afluentii minori si din teritoriile inalte din bazinele Barlad, Jijia, Prut, Tecucel si Miletin.

Dezvoltarea unei strategii de schimbare a folosintei terenului si implementarea acesteia in zonele critice

Furnizarea hartilor de risc la inundatii actualizate catre autoritatile de amenajarea teritoriala.

Includerea procesului de amenajare teritoriala in procesul de actualizare a Master Planului

Inceperea constructiei celulelor de inundare si recalibrarea raurilor amonte de centrele importante de risc pe Bahlui, Bahluet, Nicolina, Barlad si Jijia inferioara

Inceperea studiilor si proiectarea lucrarilor de management al riscului la inundatii pentru alte parti ale bazinelor

Termen scurt


Evaluarea conditiei si realizarea hartilor de inundabilitate pentru acumularile cu rol de management al inundatiilor precum si evaluarea caracterului critic si non-critic pe baza pagubelor provocate in cazul in care o acumulare sufera o avarie de mare anvergura.




Coordonarea cu Ministerul Agriculturii pentru a defini modificari adecvate in managementul terenurilor (cum ar fi aratura paralel cu raul) si de identificare

2010 – derularea contractelor de achizitie a modelului digital al terenului pe baza LIDAR pe suprafata bazinului, ortofotoplanurilor bazinului si sectiunilor topografice ale raurilor

2010 – inceperea completarii modelului de rau rezultate din analiza de ruperii barajelor, studii hidrologice

2011 – inceperea elaborarii hartilor de inundabilitate si harti de hazard, imbunatatite

2010 – inceperea proiectarii sistemului suport decizional pentru bazinele Bahlui, Nicolina si Bahluet

2010 –inceperea studiilor si proiectarii masurilor de management al controlului eroziunii in bazinele Bahlui, Nicolina si Bahluet

2011 – inceperea studiilor si proiectarii celulelor de inundare si recalibrarea raului amonte de centrele importante de risc pe raurile Bahlui, Bahluet, Nicolina, Barlad si Jijia inferioara

2011 – inceperea studiilor si proiectarii

275

Perioada Tinte Respectarea planului de investitii

a zonele critice lucrarilor de reabilitare in amonte de centrele importante de risc pe raurile Bahlui, Bahluet, Nicolina, Barlad si Jijia inferioara

Imediate

Clasificarea tuturor lucrarilor de protectie impotriva inundatiilor in critice si non-critice pe baza pagubelor evitate datorita actiunii acestora.




2010 – inceperea studiilor pentru clasificarea si prioritizarea tuturor digurilor

2010 – inceperea evaluarii conditiei si probabilitatii de rupere a acumularilor

2010- inceperea evaluarii conditiei digurilor

10.5.2 Lucrari imediate In dezvoltarea acestui Master Plan, au avut loc discutii cu MM, Apele Romane (Directia Apelor Prut) si s-a cazut de acord ca urmatoarele lucrari sa fie propuse pentru evaluarea de fezabilitate imediata:

Poldere in amonte de Iasi la Podu Iloaiei

Acumulari nepermanente la Targu Frumos si pe Vamasoaia

Evaluarea unor lucrari potentiale la albie in Iasi

Sistem suport decizional pentru avertizarea timpurie a inundatiilor

Modelarea bazinului Prut Barlad

Derivatia sau redimensionarea albiei la Chiperesti (a se vedea nota de subsol de mai sus referitoare la ipoteza concluziei de fezabilitate pentru aceasta optiune)

Aceste elemente au fost incluse in componentele planului de investitii prezentat anterior.

276

11.0 Concluzii

Rezultatele modelarii bazinelor hidrografice, analizei multi - criteriale si evaluarii economice efectuate in capitolul 4 al acestui raport indica implicatiile economice si sociale ale riscului la inundatii.

Obiectivele, tintele si strategia prezentate in capitolele 5 si 6 ale acestui raport ofera o cale din stilul existent de protectie impotriva inundatiilor la o abordare proactiva de gestionare a riscului la inundatii.

Masurile tipice de interventie active in gestionarea riscului la inundatii prezentate in capitolul 7 (bazinul hidrografic, rauri, campia inundabila si managementul activ), sunt prezentate pentru a fi o suita eficienta de masuri pentru reducerea riscurilor, atunci cand este aplicat judicios, cu cea mai potrivita solutie fiind aplicat la tipul de risc si la caracteristicile bazinului hidrografic. Urmatorul tabel prezinta relatia cost beneficiu pentru solutiile evaluate.

ScenariuFRM Descriere

Raport cost - beneficiu

Zona 1 Zona 2 Zona 3

Sta

ndar

d

Incr

emen

tal

Sta

ndar

d

Incr

emen

tal

Sta

ndar

d

Incr

emen

tal

1 A nu face nimic ( DN ) - - - - - -

2 Mentinerea lucrarilor existente (DE) 113 - 131 - 14 -

3 Mentinerea lucrarilor existente + lucrari de remediere 29 4.73 56 10.99 6 0.90

4 Mentinerea lucrarilor existente + lucrari de remediere + managementul bazinului

2 1.45 4 0.98 1 0.40

5 Mentinerea lucrarilor existente + lucrari de remediere + managementul campiei inundabile

15 11.53 14 1.16 - -

6

Mentinerea lucrarilor existente + lucrari de remediere + managementul bazinului + managementul campiei inundabile

2 1.36 4 0.93 - -

7 Mentinerea lucrarilor existente + lucrari de remediere + noi lucrari de aparare pe maluri

65 57.85 37 0.88 - -

8

Mentinerea lucrarilor existente + lucrari de remediere + managementul bazinului + managementul campiei inundabile + noi lucrari de aparare pe maluri

2 1.40 4 0.94 - -

277

In rezumat, reiese clar recomandarea scenariul “Mentinerea lucrarilor existente” in toate zonele. Pe langa aceasta se aplica urmatoarele recomandari:

Zona 1 favorizeaza puternic Scenariul 7 cu rapoartele cost-beneficiu incremental si standard mai mari de 45 la 1.

Zona 2 are un raport cost-beneficiu incremental de 10 la 1 in favoarea scenariului lucrari de remediere.

Zona 3 nu prezinte beneficii incrementale mai mari decat costurile si, prin urmare, optiunea favorizata este mentinerea lucrarilor de aparare existente.

Managementul bazinului si managementul campiei inundabile ar trebui sa faca parte dintr-o strategie de management pe termen lung si sunt esentiale pentru diminuarea cresterii viitoare a riscului la inundatii. Desi aceste masuri nu prezinta intotdeauna raport cost-beneficiu atractiv in comparatie cu scenariile pe termen scurt (remediere, lucrari de aparare noi, etc), ele contribuie si sunt o parte esentiala a managementului durabil al inundatiilor si al bazinului hidrografic.

Planul de management al riscului la inundatii prezentat in capitolul 8 din Master Plan cuprinde atat o lista cat si programul lucrarilor pentru bazinul hidrografic.

Acesta include prioritatea proiectelor care prezinta raportul cost – beneficiu ridicat si cele care sunt.

Capitolele 8, 9 si 10 contureaza planul propus pentru managementul riscului la inundatii pentru primele 3 perioade a FRMP (2010 – 2025) si furnizeaza un cost si program de lucru pana in 2015.

FRMP se bazeaza pe partea din fondurile disponibile bazinurilor hidrografice Prut si Barlad dintr-o combinatie de surse, inclusiv Fondurile de coeziune a U.E., POS si surse guvernamentale.

Activitatile recomandate ale perioadelor 1 si 2 a FRMP sunt dupa cum urmeaza:

Perioada 1 din FRMP

Tip de actiune Descriere

Modelarea riscului la inundatii

Implementare Efectuarea studiului bazinului cu masuratori topografice de inalta precizie, DTM si nivelul debitului precipitatiilor / raului pentru a determina si realiza hartile de inundabilitate in bazin.

Planificare / activare Intelegerea nivelului riscului pe intreg teritoriul bazinului din perspectiva impactului economic si social

Modificari in politica de planificare a dezvoltarii

Implementare Publicarea pentru dezbateri a propunerilor de modificare a legislatiei de amenajare a teritoriului si a standardelor in constructii.

278


Planificare / activare Constientizarea necesitatii revizuirii politicii de amenajare teritoriala si a standardelor de constructie.

Aprobarea propunerilor de acte normative si a modificarilor care au la baza observatiile tuturor celor implicati.

Educatie cu privire la riscul la inundatii

Implementare Utilizarea adancimilor prognozate ale apei la inundatii pentru a explica rezidentilor oraselor modul in care pot reduce pagubele potentiale la inundatii.

Planificare / activare Constientizarea intregii comunitati asupra conceptului de proiectare sensibila la inundatii prin care poate fi redus riscul aparitie pagubelor in timpul inundatiilor.

Managementul incidentelor provocate de inundatii

Implementare Sesiuni de educare a comunitati pentru constientizarea necesitatii evacuari si pregatiri in acele perioade ale anului cand sunt de asteptat inundatii.

Planificare / activare Urmarirea existentei planurilor de evacuare documentate si a cailor de evacuare in siguranta pe perioada inundatiilor pentru toate localitatile.

Identificarea punctelor de intalnire cu scopul de a facilita evacuarea in timpul evenimentelor pentru toate localitatile care, de regula, sunt inconjurate sau izolate la inundatii.

Asistenta tehnica

Implementare Actualizarea:

modelului digital al terenului, masuratori topografice ale raurilor, ortofotoplanului, Master Planului

Planificare / activare Pregatirea contractelor si a specificatiilor pentru a actualiza:

evaluarea conditiei acumularilor, conditia lucrarilor critice de protectie la inundatii, hidrometria precipitatiilor si raurilor, analiza ploaie - scurgere


Implementare Stabilizarea solului si plantari pe bazinele Bahlui, Bahluet, Nicolina.

Planificare / activare Masuri de control a eroziunii pe bazinele Bahlui, Bahluet, Nicolina.

Sistem suport decizional pe Bahlui, Bahluet, Nicolina.

Masuri structurale

279


Implementare Celule de inundare pe pasuni in bazinul raurilor Bahlui si Bahluet

Inaltarea lucrarilor de aparare pe maluri (Iasi)

Reconditionarea acumularilor critice pe Bahlui, Bahluet, Nicolina.

Planificare / activare Inaltarea lucrarilor de aparare (Iasi)

Celule de inundare pe pasuni in bazinul raurilor Bahlui, Bahluet, Nicolina, Barlad, Jijia inferioara

Reabilitarea raurilor in vederea bunei functionari a celulelor de inundare proiectate pe Bahlui, Bahluet, Nicolina, Barlad, Jijia inferioara.

Evaluarea starii digurilor si a acumularilor din zone critice pe raurile Bahlui, Bahluet, Nicolina, Barlad, Jijia inferioara

Perioada 2 din FRMP


Modelarea riscului la inundatii

Implementare Clasificarea zonelor din bazin cu risc ridicat, pentru a fi izolate/protejate in vederea excluderii pe viitor din planurile de dezvoltare. Actualizarea detaliilor modelului cu date noi sau de calitate mai buna acolo unde acestea sunt furnizate.

Planificare / activare Definirea si stabilirea ariei de cuprindere a studiilor necesare pentru actualizarea modelului si definirea datelor necesare pentru a imbunatatii permanent calitatea modelului si acuratetea prognozei.

Modificari in politica de planificare a dezvoltarii

Implementare Initierea actiunilor de lobby si de revizuirea a legislatiei romanesti

Planificare / activare Aprobarea modificarilor legislative propuse pentru planificarea dezvoltarii. Aprobarea masurilor propuse pentru modificarea standardelor in constructii.

Educatie cu privire la riscul la inundatii

Implementare Consilierea eficienta a comunitatilor afectate de inundatii cu privire la demonstrarea avantajelor presupuse de ridicarea nivelului podelei cladirilor deasupra nivelului apei la inundatii.

280


Planificare / activare Repararea proprietatilor deteriorate sa cuprinda conditii minime specifice tehnicilor de reducere a pagubelor.

Managementul incidentelor provocate de inundatii

Implementare Adoptarea planurilor de evacuare si transmiterea acestora catre serviciile de urgenta.

Planificare / activare Revizuiri planificate ale planurilor de evacuare, pe baza prognozelor de crestere.

Asistenta tehnica

Implementare Actualizarea:

evaluarii conditiei acumularilor, conditiei lucrarilor critice de protectie la inundatii, hidrometria precipitatiilor si raurilor, analizei ploaie - scurgere

Planificare / activare Pregatirea contractelor si specificatiilor pentru a actualiza:

evaluarea conditiei acumularilor, conditiei lucrarilor critice de protectie la inundatii, hidrometriei precipitatiilor si raurilor, analizei ploaie - scurgere


Implementare Stabilizarea solului si plantari in bazinul raurilor Bahlui, Bahluet, Nicolina.

Instalarea unui sistem suport decizional pe Bahlui, Bahluet, Nicolina.

Planificare / activare Masuri de control a eroziunii in bazinul raurilor Barlad, Crasna, Vaslui, Racova, Simila, Garboveta, Lohan.

Sistem suport decizional in bazinul raurilor Barlad, Crasna, Vaslui, Racova, Simila, Garboveta, Lohan.

Masuri structurale

Implementare Celule de inundare pe pasuni in bazinul raurilor Bahlui, Bahluet, Nicolina, Barlad.

Inaltarea lucrarilor de aparare pe malurile raurilor Bahlui, Bahluet, Nicolina, Barlad, Jijia inferioara

Reabilitarea raurilor in vederea bunei functionari a celulelor de inundare proiectate pe Bahlui, Bahluet, Nicolina, Barlad, Jijia inferioara

Reconditionarea digurilor critice pe Bahlui, Bahluet, Nicolina, Barlad

281


Planificare / activare Celule de inundare pe pasuni in bazinul raurilor Jijia superioara, Prut inferior, Prut superior, Tecucel, Miletin.

Reabilitarea raurilor in vederea bunei functionari a celulelor de inundare proiectate pe Jijia superioara, Prut inferior, Prut superior, Tecucel, Miletin.

Evaluarea digurilor si a acumularilor critice pe Jijia superioara, Prut inferior, Prut superior, Tecucel, Miletin.

Inaltarea lucrarilor de aparare de-a lungul raurilor pe Jijia superioara, Prut inferior, Prut superior, Tecucel, Miletin.

Perioadele FRMP de mai sus acopera intervalul 2010 pana in 2019. Costul estimat pentru implementarea lucrarilor programate pana in 2019 este dupa cum urmeaza:

OBIECT Perioada 1 din FRMP

Asistenta tehnica CAPEX OPEX TOTAL


970.000 67.000.000 - 67.970.000

Masuri Suport 880.000 - - 880.000 Masuri structurale 15.769.000 35.000.000 - 50.769.000 Masuri nestructurale 393.000 39.282.000 1.964.100 41.639.100 Total 18.012.000 141.282.000 1.964.100 161.258.100

OBIECT Perioada 2 din FRMP

Asistenta tehnica CAPEX OPEX TOTAL


- - - -

Masuri Suport 180.000 - - 180.000 Masuri structurale 3.920.000 122.691.000 1.605.800 128.216.800 Masuri nestructurale 3.757.000 26.240.000 1.312.000 31.309.000 Total 7.857.000 148.931.000 2.917.800 159.705.800

OBIECT FINANTARE EC (80%)

Perioada 1 din FRMP Perioada 2 din FRMP Sursa

Studii de fezabilitate imediate derivate din Master Plan 54.376.000 - POS Mediu

Masuri Suport 688.000 128.000 POS Mediu Masuri structurale 40.615.200 101.288.800 POS Mediu Masuri nestructurale 31.740.000 23.997.600 Alte fonduri Total 127.419.200 125.414.400

282

OBIECT FINANTARE ROMANIA (20%)

Perioada 1 din FRMP

Perioada 2 din FRMP Sursa

Studii de fezabilitate imediate derivate din Master Plan 13.594.000 -

Administratia Nationala “Apele Romane “/ Bugetul de stat

Masuri Suport 192.000 52.000


Masuri structurale 10.153.800 26.928.000


Masuri nestructurale 9.899.100 7.311.400 Alte surse Total 33.838.900 34.291.400

Este recomandat ca acest Master Plan, si Planul de management al riscului la inundatii inclus, sa fie acceptat ca un document viu si implementat in bazinul hidrografic Prut – Barlad ca un vehicul pentru a reduce riscul la inundatii atat a locuitorilor cat si a economiei in zona bazinului hidrografic.

Masterplanul privind managementul riscului la inundatii

Documents

Transcript of Masterplanul privind managementul riscului la inundatii