miniCURS de comunicare Puterea limbajului trupului

Cuvintele sunt considerate suportul de baza al mesajelor noastre catre ceilalti dar de fapt nu comunicam numai prin vorbe. Tot ceea ce facem si tot ceea ce nu facem exprima ceva si se adreseaza celor din jur. Comunicam si atunci cand tacem brusc, si atunci cand trantim usa in urma noastra. Semnificatia unui mesaj este determinata, in proportie de 90% de componentele neverbale si nu de continutul de idei exprimat.

Gandeste-te la ceea ce vezi ca "tradeaza", uneori, privirea cuiva, mimica, tonul sau timbrul vocii. Aminteste-ti de ocaziile cand ai inteles, dintr-o strangere de mana, o imbratisare, un zambet, sau un simplu gest al capului mai mai mult decat ar fi putut spune cuvintele. Toate aceste semnale alcatuiesc un limbaj de baza deosebit de puternic care apare mult inaintea vorbirii, reprezentand mai ales trairi afective si atitudini. E posibil sa domini pe cineva sau sa fii la randul tau intimidata numai prin comportamente cum sunt privitul "de sus", cu insistenta, pozitia corpului - cu mainile pe solduri, de exemplu, sau pur si simplu ridicarea in picioare atunci cand celalalt sta jos, in timpul unei discutii.

Prima impresie: contactul prin privire

Primul contact intre doua persoane este, de obicei fara cuvinte. Privim si suntem priviti, si asta e suficient ca sa stim ca cel din fata noastra este binevoitor, interesat, dornic sa ne asculte sau grabit si neatent. Afli, uneori "dintr-o privire" ca ai trezit simpatia sau nu, si iti faci, la randul tau o opinie despre interlocutor. Nu este nevoie decat de 1 minut si jumatate pentru ca sa-ti formezi "prima impresie", atunci cand faci cunostinta cu cineva, in functie de informatiile pe care le primesti pe cale neverbala.

Trebuie sa stii ca buna comunicare cu o alta persoana se poate realiza numai daca va priviti ochi in ochi. Prin contactul vizual, esential in formarea unei relatii stranse, exprimam atentia, acceptarea, increderea reciproca. In timpul unei conversatii, timizii, oamenii nervosi sau cei care mint, au tendinta sa-ti evite mai mult privirea, ceea ce creeaza un sentiment de nesiguranta sau neliniste. S-a constatat ca starnesc simpatia persoanele care mentin un bun contact vizual cu interlocutorul lor pentru cel putin 60% din timpul in care vorbesc. Daca procentul de intalnire a privirii depaseste 75%, este semn ca persoana este fie atrasa de tine, iar atunci ochii au pupilele dilatate, fie are o atitudine ostila, caz in care pupilele sale se contracta. Atunci cand ambele persoane pastreaza privirea la acelasi nivel, intre ele se stabileste o relatie de egalitate.

Trebuie doar sa fii atenta si le vei observa. Pupilele isi modifica dimensiunea, apare clipitul mai des, fruntea transpira, muschii fetei tresar sau se incordeaza.

Un indiciu important al onestitatii il ofera pozitia deschisa a palmelor, orientate in sus. Ascunderea mainilor la spate sau in buzunare, strangerea pumnilor, incrucisarea mainilor cu palmele inchise sunt semnale negative, asociate cu o atitudine retinuta sau incercari de inducere in eroare. Gesturile cu palma orientata in jos exprima autoritate, dominare.

Atunci cand exista o discrepanta intre ceea ce ne comunica cineva verbal si semnalele transmise de corpul sau simtim ca ceva nu este in ordine. Mai ales femeile, care isi folosesc mai bine intuitia, inteleg ce se ascunde dincolo de cuvinte, pentru ca stiu ca in aceste situatii mesajul neverbal este cel care conteaza. In acest fel vor reactiona cu siguranta mai adecvat in relatiile cu ceilalti

Bariere neverbale in comunicare

Se intampla uneori sa nu stii de ce nu te simti bine in preajma unei anumite persoane, ai sentimente neplacute, cum ar fi nelinistea, enervarea, stanjeneala sau sa ai impresia ca "ceva" blocheaza comunicarea. Poate ca celalalt ti-a incalcat zona personala , apropiindu-se prea mult de tine, si te simti amenintata, caci fiecare dintre noi este inconjurat de o "bula" de aer pe care o considera teritoriul sau propriu. In intalnirile oficiale ne simtim bine daca apropierea dintre noi si celalalt este de cel mult 40-45 cm. Numai in relatiile cu persoanele familiare si de care suntem legati emotional, permitem celuilalt sa patrunda in zona personala, la o distanta de 15-45 cm de noi. Incalcarea acestor limite creeaza stres si tensiuni.

Exista gesturi care sunt adevarate bariere in calea comunicarii. Incrucisarea bratelor strans pe piept exprima o atitudine de nervozitate, respingere, defensiva sau dezacord. Aceeasi semnificatie legata de o stare de nemultumire o are si gestul de incrucisare a picioarelor. Daca o persoana zambeste si pare destinsa, dar pastreaza bratele si picioarele in acesta pozitie este fie neincrezatoare in fortele proprii, fie incordata.

Postura si relationare

Orientarea trupului spre partenerul de discutie este un semnal important de interes si acceptare, atat in pozitia sezand, cat si in picioare.

Observa ca atunci cand o relatie intre doi parteneri de discutie devine mai apropiata, ei au tendinta de a-si imita unul altuia gesturile. Daca la inceputfaceau parte dintr-un grup, ei pot genera o formatiune inchisa, de cuplu, prin intoarcerea trupurilor unul catre celalalt, ceea ce ii izoleaza de restul participantilor.

Cand persoana cu care vorbesti are capul indreptat spre tine, iti zambeste si are o mimica binevoitoare, dar, in acelasi timp, trupul si picioarele (sau unul din picioare) sunt orientate in alta directie, inseamna ca de fapt ar dori sa incheie conversatia si sa plece.

Cum interpretam limajul trupului ?

Majoritatea oamenilor folosesc in mod inconstient aceasta forma de comunicare. Exista semnale neverbale aproape universal valabile. De aceea neconcordanta intre ceea ce spune o persoana si comportamentul sau arata, de obicei, o intentie de a induce in eroare. Barbatii, de exemplu, cand privesc in jos si se freaca la ochi in timp ce vorbesc, este aproape sigur ca spun o minciuna !

Daca cineva duce mainile la fata - nas, ochi, gura, urechi - exprima nesiguranta, teama sau minciuna. Chiar si cei care fac un efort pentru a-si stapani miscarile corpului pentru a parea sinceri, prezinta modificari subtile, de scurta durata, ale mimicii, care ne ajuta sa detectam neconcordanta mesajului verbal si a celui neverbal.

In ceea ce te priveste...

Incepe prin a observa mai atent si a constientiza mimica si gestica celor din jurul tau, in momentele cand te afli in locuri publice, cum ar fi mijloacele de transport, restaurantele, salile de spectacol, magazinele. Ocazii similare ofera petrecerile, sedintele de la birou, intalnirile de afaceri, conferintele profesionale.

Amuza-te urmarindu-ti propriile gesturi in timpul dialogului cu colegii, cu seful, cu sotul sau prietenul, cu prietena cea mai buna, cu copiii. Ce efect crezi ca are comportamentul tau neverbal asupra lor? Vei descoperi in fiecare zi din ce in ce mai multe dovezi ca mesajele tale neverbale au o influenta mai puternica decat vorbirea in sine. Le poti folosi pentru o mai buna comunicare si formarea de relatii mai eficiente cu toti cei din jur. Incearca!

Trimite semnale potrivite

In viata profesionala, limbajul nonverbal si paraverbal conteaza cel putin in aceeasi masura ca si cel verbal. Gesturi, mimica, intonatie, tonul vocii, ticuri carora aparent nu le dai importanta iti pot influenta imaginea, dar si afacerile, mai mult decat crezi.

Un zambet deschis, o strangere de mana ferma, pastrarea contactului vizual si succesul iti este in mare parte asigurat. Aplica tehnicile de comunicare nonverbala in avantajul tau, pentru a-ti consolida relatiile cu colegii si partenerii de afaceri.

Studiaza-te in oglinda in timp ce vorbesti la telefon, pentru a-ti observa mimica si gesturile. Vei observa cu siguranta unele elemente care nu te entuziasmeaza deloc- te incrunti prea mult, ai o mina plictisita/posomorata/preocupata, ai anumite ticuri etc. In mare parte, aceasta este imaginea pe care o oferi celorlalti si atunci cand le vorbesti fata in fata. Incearca sa iti controlezi unele dintre gesturile pe care le faci in mod inconstient (cum ar fi scarpinatul dupa ureche/ jocul cu suvitele de par) sau reactiile fetei (cand simti ca te incrunti, destinde-ti trasaturile). In acest fel, cei din jur te vor percepe ca pe o persoana increzatoare, relaxata si echilibrata.

Cand dai mana, intinde-o ferm, cu palma dreapta, ca de la egal la egal. Palma orientata in jos, arata ca vrei sa-ti domini interlocutorul, iar daca podul palmei este indreptat in sus arata deschidere, dar si supunere. Iar o mana moale si umeda (de multe ori cele doua sunt asociate) indica timiditate,

neincredere. Daca de obicei iti transpira mainile, sterge-te cu un servetel sau odihneste-ti mana de-a lungul corpului, atingand foarte discret poalele sacoului sau fusta, inainte de a intra in incapere sau de a da mana cu cineva.

Pastreaza contactul vizual in timpul conversatiei. Daca privirea persoanei respective te intimideaza, fixeaza un punct aflat in mijlocul fruntii. Vei da impresia ca o privesti in ochi, iar tu te vei simti confortabil.

Nu subestima niciodata puterea unui zambet. Dar tine cont ca zambetul sincer, din inima, inseamna sa zambesti si cu ochii, sa iti destinzi toate trasaturile fetei, nu doar sa-ti dezvelesti dantura.

Indreapta-ti corpul spre partenerul de discutie pentru a confirma interesul pe care il acorzi, fie ca stai jos sau in picioare. Daca te afli la o masa, stai dreapta pe scaun, rezemata sau nu de spatar, dar fara sa te tolanesti ca intr-un sezlong.

Intareste-ti cuvintele prin gesturi ale mainilor, fara a exagera cu miscarile. Tine mainile cu palmele in sus, pozitia deschisa exprima sinceritatea si deschiderea. In schimb, gesturile de autoritate, forta si dominare se fac cu palmele orientate in jos.

Controleaza-ti gesturile si ticurile nervoase. Nu te juca cu pixul, nu bate darabana pe marginea mesei, nu iti trece mana prin par, nu-ti pune mainile la gura (decat cand casti) sau pe fata etc. Daca esti prea surescitata, tine-ti mainile strans impreunate (nu incrucisate), fara sa ti le freci insa, sau ia notite pe un carnetel.

Nu tine bratele si/sau picioarele incrucisate. Interlocutorul poate interpreta aceasta atitudine ca pe o dezaprobare, nesiguranta, respingere, defensiva, nervozitate sau incordare.

Imbraca-te potrivit cu imaginea pe care doresti sa o impui despre tine, dar simte-te bine in hainele tale. Daca te simti stinghera in ele, chiar si un costum Armani nu iti va oferi titlul de "cea mai bine imbracata femeie de afaceri". Si tine cont de detaliile care alcatuiesc un look profesional.

Inregistreaza-ti vocea in timp ce citesti cu voce tare sau vorbesti cu cineva si asculta apoi caseta. Daca nu esti multumita de ce auzi - cuvinte sacadate, balbaieli, pauze mari, sunete ascutite etc, fa exercitii de dictie si respiratie ca sa iti imbunatatesti tonul si intonatia vocii.

Controleaza-ti tonul vocii in timpul discutiilor, mai ales cand sunt in contradictoriu. Cand simti ca te enervezi, respira adanc si coboara incet vocea. Unui ton ridicat i se raspunde cu unul si mai ridicat si tot asa pana la cearta. Daca insa vorbesti cu voce joasa, interlocutorul va fi obligat sa iti raspunda in acelasi mod.

Chiar daca poate parea neobisnuit, fii atenta si la felul in care razi. Afacerile nu inseamna nici pe departe sa te lipsesti de simtul umorului, ba chiar trebuie sa iti amintesti de el. Dar un ras prea zgomotos sau care seamana cu un chitait nu face deloc o buna impresie.

Vorbeste pe muteste!Iata cateva mici secrete care te ajuta sa citesti gandurile celor din jur si sa le comunici ceea ce

simti, fara multe vorbe...

Limbajul trupului - il folosim cu totii si, cateodata, spune despre noi mai mult decat insesi cuvintele. Este modul nostru subconstient de a-i lasa pe ceilalti sa ne afle gandurile, folosind numai cateva miscari sau o anume atitudine. Orice gest marunt, cum ar fi netezirea parului sau incrucisarea picioarelor, poate spune despre noi mai mult decat un discurs intreg.

Strategii la locul de munca. In timpul unui interviu pentru obtinerea unui post, mesajele transmise cu trupul pot face uneori o impresie mai puternica decat ceea ce spui. Specialistii considera ca limbajul trupului este cel care ofera o idee generala asupra increderii in sine. Cei care nu-si privesc interlocutorul in ochi trimit, de la inceput, semnale negative. Pare de necrezut, dar unii oameni uita pur si simplu sa-si arate interesul fata de conversatie; daca sunt cu adevarat interesati, dau din cap, pastreaza contactul vizual si, mai ales, nu… casca. O privire intensa poate fi interpretata ca agresiva sau prea intima si, deci, stanjenitoare. Nici persoanele intepenite in fotoliile lor, cu fete impasibile, nu sunt cea mai agreata priveliste. Incearca sa adopti o atitudine suficient de relaxata, cat sa te simti confortabil si sa ai un comportament firesc. Cateva miscari ale mainii sunt binevenite, intrucat ele denota deschidere si entuziasm. Ai grija sa nu exagerezi, deoarece miscarile prea ample sfarsesc prin a abate atentia de la subiectul discutiei. O strangere de mana puternica face intotdeauna o buna impresie, in timp ce o mana moale, fara vlaga, sugereaza timiditate.

Jocul de-a putereaAi colegi care striga la tine, te intrerup in timp ce vorbesti la telefon, se asaza sau se intind pe biroul tau? Acestea sunt tactici folosite pentru a te intimida.

Ticuri demascatoareExista o gama larga de gesturi care demasca nervozitatea: clipitul des, jocul cu accesoriile (colier, margele, cercei, inele, bratari), rosul unghiilor, etc. Aceste obiceiuri te ajuta sa faci fata situatiei, dar distrag atentia auditoriului de la ceea ce spui. Psihologii englezi, experti in tehnici de conversatie si flirt, spun ca privitul drept in ochii celuilalt, zambetul si atingerile sunt cheile atractivitatii.

Barbatii privesc adesea femeile in ochi, dar uita sa zambeasca, lucru care ii face sa para agresivi, iar pe cea cu care vorbesc, sa se simta ca un obiect de studiu la microscop. Atingerile sunt si ele o arma foarte puternica in spargerea barierelor, dar numai daca indeplinesc regula numarul unu: sa fie o atingere usoara, ca un gest, pe crestet sau pe brat, cu urmarirea obligatorie a reactiei celuilalt. Interesul fata de interlocutor poate fi interpretat si prin gesturi: femeile isi mangaie parul, barbatii isi indreapta cravata, pantalonii sau sosetele. Pentru a afla cat de mult te place o persoana, apropie-te cativa centimetri, printr-o miscare imperceptibila. Nu isi va da seama de ceea ce se intampla, dar daca este interesata de tine, va sta pe loc.

Cele mai bune metode de a descuraja orice incercare de abordare nedorita sunt acelea de a privi intr-o alta directie, de a te incrunta sau si mai bine, de a citi ceva sau de a-ti pastra castile unui walkman pe urechi!

Cu ochii pe colegiPrivitul in ochii colegilor denota faptul ca esti prietenoasa si increzatoare, in timp ce evitarea privirii celorlalti sau fixarea unui punct din podea le poate sugera ca ai prefera sa eviti discutia.

Fa-mi loc, te rog!In jurul fiecaruia dintre noi, exista o zona pe care o numim "spatiu personal", in care nu lasam pe oricine sa patrunda. La locul de munca, oamenii tind sa-si "apere" spatiul personal o data cu statutul profesional. Invadarea barierei invizibile este un incident care poate pune in pericol o relatie de serviciu. Persoanele extravertite tind sa si-i apropie pe ceilalti, in timp ce introvertitii prefera sa-i tina la o distanta de cel putin o lungime de brat. Barbatii sunt mai putin sensibili cand este vorba de invadarea "spatiului personal", mai ales cel al femeilor, si, adesea, par sa nu isi dea seama de disconfortul pe care il creeaza colegelor, printr-o apropiere exagerata.

Mesaje negative

Gesturile care nu fac o buna impresie includ: pozitia incrucisata a bratelor sau a picioarelor, batutul nervos al "darabanei" in masa, pacanitul pixului in timpul intalnirilor. Acestea indica nervozitate sau plictiseala.

Semnale incurajatoare

Arata-ti interesul mentinand contactul vizual cu interlocutorul, aplecand usor capul intr-o parte, spre inainte, pentru a-i arata ca asculti cu atentie si ca abia astepti sa auzi ceea ce ti se spune. Atentie insa la mesajele mixte: picioarele incrucisate numai in zona gleznei, genunchii lipiti, inclinati in directia opusa talpilor, si mainile framantate in poala indica o atitudine de nervozitate sau teama si, uneori, pot sugera ca nu esti de acord cu ceea ce spune celalalt.

Vrei sa raman? Sau vrei sa plec?Poti incuraja oamenii sa se apropie de tine sau dimpotriva, sa le spui: "Nu ma interesezi, stai cat mai departe", fara ca macar sa deschizi gura. Pentru aceasta, nu uita ca mentinerea contactului cu privirea celorlalti le semnalizeaza faptul ca esti prietenoasa si de incredere, in timp ce evitarea privirii lor, ca vrei sa te lase in pace. Fata indreptata catre vorbitor si palmele orientate in sus inseamna "unda verde", in timp ce bratele incrucisate pe piept sugereaza o reactie defensiva - "Stop, ma pregatesc pentru aparare."

"D-ale gurii" Gura poate si ea sa arate cate ceva din dispozitia in care te afli. Un zambet fals este unul dintre cele mai semnificative exemple. Un zambet usor stramb sau o grimasa de entuziasm poate indica nesinceritate. Buzele se deschid usor atunci cand te simti bine, lucru care poate fi interpretat ca un semn de atractie. Atingerile de mana sunt cele mai obisnuite semnale schimbate intre doi oameni. Acestea pot fi strangeri de mana la locul de munca sau plimbari mana in mana, intr-un cadru romantic. Palmele deschise sunt un semn de prietenie si de relaxare, iar expunerea incheieturii mainii este un gest feminin si usor seducator. Pe masura ce un cuplu devine intim, partenerii avanseaza catre atingerea umerilor, a incheieturii mainii si a fetei celuilalt.

Jocul de picioarePutem transmite semnale cu genunchii, gleznele, degetele si cu talpile picioarelor. De exemplu, un gest de seductie adesea folosit de femei atunci cand sunt interesate de un barbat este acela al scoaterii

Oglinda, oglinjoara...Atitudinea "in oglinda" - aceleasi gesturi si cam aceeasi mimica - inseamna, de obicei: "As vrea sa ne cunoastem mai bine." Daca, de exemplu, esti intr-un bar, ai un cot pe masa si o mana pe pahar, iar "el" se asaza alaturi, cu fata spre tine, in aceeasi pozitie, este clar interesat de persoana ta.

Ochi in ochiPupilele dilatate sunt semnul atractiei. La fel, privirile intretaiate si o spranceana ridicata fugar.

piciorului din pantof si al balansarii talpii goale.

Tactici de "dur"Picior peste picior, cu o glezna odihnindu-se pe genunchiul celuilalt picior - gest ce denota o fire competitiva si o atitudine inflexibila, incapatanata. Glezna este adesea prinsa cu mainile.

Plasa de sigurantaPozitia asezat pe scaun, cu fata catre spatarul folosit ca o "pavaza" impotriva celorlalti - o personalitate dominatoare, dar si dorinta de a se proteja de atacuri nedorite.

Eu sunt seful! Un gest tipic masculin - intins pe speteaza, cu mainile sub ceafa, intr-o atitudine de superioritate

Asculta si tu:vocea te tradeaza!

Pe ce ton vorbesti? Ascutit, arogant, emotionat? E greu sa-ti controlezi vocea, pentru ca, de obicei, nu te auzi pe tine insati. Si daca pentru ochi, "oglinda sufletului", exista ochelari de soare negri, nici un artificiu nu-ti ascunde vocea. Pana acum… .de Ruxandra Rusan

"Alo?" Inutil sa continui! E suficient sa-i auzi vocea si stii: nu a dormit bine, e nervos, e fericit, e plictisit… Vocea este un timbru al personalitatii, dar mai ales al starilor prin care treci. Ca un soi de muzica a sufletului, vocea reflecta ceea simti si nu e mare lucru pentru cei care te asculta sa descifreze semnalele ascunse ale tonului folosit. Vocea "alba", monotona, tradeaza tristete. Vocea joasa arata oboseala. Vocea "plina" e glasul bucuriei si al asteptarii pozitive.

Dar mai exista si vocea puternica a femeii autoritare, sunetul metalic al celei pe care e mai precaut sa n-o contrazici, murmurul lipsit de inflexiuni al depresivei, vocea plangacioasa care nu mai tace si te stoarce de energie, taraitul mieros al celei obisnuite sa flateze cu sau fara temei. Vorbim asa cum suntem. La fel ca scrisul sau amprentele, vocea noastra e unica si rareori confundabila.

Amprenta vocalaLa radio, e imposibil sa confunzi vocea masculina, vibranta si flegmatica a lui Andrei Gheorghe cu vocea carcotasului de Serban Huidu. Oricat ai incerca sa-ti schimbi glasul la telefon, e imposibil sa pretinzi ca esti altcineva. Cuvintele pot minti. Vocea, aproape niciodata.

Felul in care vorbim e mai concludent decat un CV. Trei cuvinte si iti poti da seama daca interlocutorul tau e oltean, ardelean, daca are cinci clase sau doctoratul in filozofie. Vocea noastra e determinata de mediul in care ne-am format si in care traim, de educatia primita, de contextul in care o folosim. Ai observat, vrand, nevrand, ca tot mai multi pusti "de cartier" renunta la vocale in favoarea unor sunete guturale (cu rezonanta arabo-turca): "ftita" in loc de "fetita" sau "frite", in loc de "frate". Americanii vorbesc pe nas. Asiaticii au un timbru sonor, francezii mai melodios si grav.

Afacere de familie?Copiii isi formeaza stilul de vorbire imitandu-i pe cei mari. Asa se naste accentul, asa apar asemanarile de stil si matricea lingvistica. De multe ori, vocea mamei este confundata la telefon cu vocea fiicei. Dar oricat de apropiate ar fi doua timbre vocale, ele nu sunt niciodata identice. Vocea depinde si de rolul pe care il avem in familie. Constientizeaza "pozitia" sociala pe care o detii si verifica-ti vocea, pentru a o imbunatati, in caz de nevoie. Fetele prea ocrotite sau intimidate de parinti au tendinta sa vorbeasca subtire, pisicos, chiar si la maturitate. O astfel de voce nu impune respect si nu ofera credibilitate. Inregistreaza-te pe un reportofon (atentie, daca bateriile sunt pe terminate sau daca aparatul nu e de calitate, va modifica timbrul vocal) si asculta-te cu atentie. Ideal este sa vorbesti calm, nu foarte grav, dar nici pitigaiat, cu vocea "din piept", nu cu vocea "din gat".

Exista voci la modaMulta vreme, femeile au preferat sa vorbeasca "din gat", adica sa foloseasca un glas subtirel, dulce, ascutit si alintat, de tip Marilyn Monroe. Acesta era prototipul femeii-copil, care viza instinctul protector al barbatului. In teatru sau cinematograf, vocile feminine grave erau rezervate exclusiv divelor fatale (Marlene Dietrich, Lauren Bacall), care tulburau mintile barbatilor printr-o senzualitate androgina inedita.

Un timbru grav seduce, fascineaza, dar te face sa pari mai matura. Inainte de cel de-al doilea razboi mondial, femeile nu isi permiteau sa aiba voci groase pana pe la 50 de ani, chinuindu-se din rasputeri sa obtina un timbru de papusica. Azi, o voce firava si subtirica nu iti va aduce nici un avantaj. Femeile de succes trebuie sa aiba voci moderate, grave, fara a deveni prea masculine. Nu incerca sa imiti. Gaseste propriul echilibru intre feminitate si "duritate", este o marca pe care ti-o asumi pe termen lung, atat pe teren social, profesional, cat si pe teren intim.

Cauta-ti cuvintele si… vocea!Australienii au scos capul din marsupiu si au pus la cale un studiu despre vocea feminina. Pe scurt, au comparat doua fraze, una citita in 1945, alta in 1993. Tonalitatea scazuse cu 23 de hertzi. Daca detii o functie de conducere (sau aspiri la asa ceva), e mult mai potrivita o voce grava. Trebuie sa fii capabila sa ridici vocea fara sa tipi sau sa devii isterica. Daca vrei ca mesajul de autoritate sa ajunga la destinatar, te va ajuta un ton puternic si calm. Vocea ascutita tradeaza o femeie panicata de propria-i responsabilitate, fara calitati de lider. Fa un minisondaj in cercul tau de prieteni si afla cine are vocea cea mai stridenta. Analizeaz-o si… invata din greselile altora.

Barbatii… altoCu barbatii, lucrurile stau un pic altfel. In timpul pubertatii, apare productia de testosteron, care face cartilajul de pe "marul lui Adam" sa devina mai dur si laringele coboara. In cazul nostru, nu au loc aceste modificari. Exista si barbati care pastreaza toata viata vocea de copil. E jenant sa fii barbat in toata firea si sa ti se spuna la telefon "sarut mana", dar si voi, dragii nostri, puteti face un efort pentru a va imbunatati "vocalizele".

Fii ascultatoare!Putini oameni sunt mandri de vocea cu care au fost inzestrati. Si de multe ori te resemnezi cu ceea ce ti-a dat Dumnezeu, de parca ar fi vorba de genunchi prea ososi sau par rar.

In primul rand, sa stii ca nu te auzi asa cum te aud ceilalti vorbind. Tu nu percepi corect vocea "normala", care ajunge la urechile ascultatorilor. Aminteste-ti ce soc ai avut cand ti-ai auzit pentru prima data vocea inregistrata. Poate ca nici nu te-ai recunoscut. Ei bine, ascultandu-te mai des, vei sesiza greselile pe care le faci, momentele cand ti-e jena sa recunosti ca e vorba de vocea ta. Corectura nu se face nici cu bisturiul, nici cu implanturi de silicon. Nu poti schimba in mod radical vocea cu care te-ai nascut. Dar poti sa faci imbunatatiri radicale, controlandu-ti respiratia. Am lucrat 2 ani in radio si am invatat trucuri care

mascheaza emotia, te ajuta sa comunici mai bine sensul unei afirmatii. In primul rand, daca esti cu aerul pe terminate, nu esti credibila. Apoi, nu uita sa ar-ti-cu-lezi cuvintele. Si sa te joci cu intonatia lor. A urca si a cobori vocea, a sugera tristete, a zambi (stiai ca zambetul "se aude"?) sunt artificii care te ajuta sa transmiti nuante.

Intonatia functioneaza in vorbire ca semnele de punctuatie in scris. Este o adevarata arta sa gasesti cantitatile corecte, pentru a nu fi nici plata, nici teatrala. Inspira o cantitate mare de aer, va da putere frazei. Pentru o respiratie toraco-abdominala corecta, relaxeaza-te. Nu sta cu bratele incrucisate, tine spatele drept si umerii relaxati. Nu vorbi niciodata tinand telefonul intre ureche si umar, vocea va suna sugrumata si distorsionata. Evita un scaun prea jos si un birou prea inalt. Daca stai intr-o incapere cu aer conditionat, bea apa, pentru a evita sa ti se usuce gura. Emotia este responsabila si ea de acest fenomen. De aceea, atunci cand ai de facut o prezentare sau cand ai de purtat o discutie cu cineva care te intimideaza, asigura-te ca ai la indemana un pahar cu apa plata, care te va scoate din incurcatura.

Daca te-ai asculta vorbind, te-ai auzi Vocea este ceea ce "aude" urechea. Daca ai auz ascutit, cresc sansele sa ai parte de o voce "buna". Educa-ti urechea sa auda mai bine! Incepe prin a asculta sunetele care te inconjoara la birou, in drum spre casa, noaptea… Nu te feri sa canti sub dus, asculta-te sau inregistreaza-te. Si daca simti ca iti piere rabdarea, aminteste-ti canoanele oratoriei, care spun ca intr-o prelegere publica, puterea ta de persuasiune depinde 20% de cuvintele folosite, 30% de gestica, 10% de haine si 40% de voce. Dar daca vrei ca vocea ta sa dea roade bune, caut-o si o vei gasi. Convingatoare, puternica, unica.

Cum stam, cum ne miscam la un interviu

Limbajul corpului este la fel de complex ca si cel verbal, fiind structurat pe zone anatomice si avându-si propria gramatica, fiind un mijloc de comunicare bogat în informatii, nuantat si sensibil. Cel mai important lucru de retinut înca din start, este acela ca dialogul dintre doua persoane nu se poarta numai în plan verbal ci în egala masura si în plan nonverbal. Cunoasterea acestuia e o arta si se deprinde în timp, necesitând o observatie sistematica a celorlalti si consecutiv un efort constant de interpretare a celor observate. Tot ceea ce facem se constituie în fapt într-un mijloc de comunicare. Practic comunicarea nonverbala nu poate fi blocata si desigur nici nu este de dorit. Limbajul nonverbal ne poate trada la un interviu, dar solutia nu este în nici un caz suprimarea acestuia prin supracontrol, ci deprinderea regulilor de baza, deprinderea “gramaticii” si “vocabularului” specific acestui mijloc de comunicare. Limbajul corporal este un limbaj universal si natural, propriu tuturor oamenilor, care dincolo de mici diferente culturale, poate fi regasit identic pe întreaga planeta. Poate tocmai din motivul primordialitatii sale în raport cu cel verbal, studiile au aratat ca într-o discutie interlocutorul este impresionat de mesajul verbal în proportie de 10%, de intonatie si timbru vocal în proportie de 20% si de limbajul corporal în proportie de 70%. Chiar întelepciunea populara confirma cumva aceste date, deoarece din batrâni se spune ca „un gest face cât o mie de cuvinte”.

Desigur nu oricine are timpul necesar parcurgerii complete a acestui demers, dar cunoasterea fie si sumara a unor indicatori corporali, poate fi un avantaj. Iata de ce în continuare, vor fi prezentate sumar câteva exemple privind “vocabularul” nonverbal si semificatiile aferente, astfel încât la un interviu, acestea sa poata fi corect decriptate.Inspiratia-exprima nevoia de aer si apare ca urmare a unui efort ori ca urmare a unei solicitari intense traducând tensiune, neliniste ori pregatirea pentru o confruntare. Expiratia indica în general relaxare, detensionare dar nu numai. Daca este prelungita poate indica epuizare sau chiar un oftat, daca este scurta si rapida asemanatoare unui pufnit, indica desconsiderare, îngânfare, superioritate.

Foarte importante sunt zonele purtatoare de informatie de la nivelul fetei: fruntea, sprâncenele, ochii, nasul, gura si buzele, maxilarul si barbia. Cutele verticale(frunte) exprima concentrare si interes, ori un efort de vointa; cutele orizontale exprima mirare, ori confruntare de idei, nevoie de informatie deoarece cutele orizontale apar ca urmare a ridicarii sprâncenelor si deschiderii ochilor. Pozitia capului, principalul ordonator al privirii, este si ea importanta. Acesta poate fi îndreptat spre interlocutor si exprima interes si tratare egala a celuilalt. În schimb capul plecat indica întreruperea contactului cu lumea, teama, nesiguranta, orientare spre sine.Privirea directa, ”ochi în ochi” exprima interes pentru comunicare profunda, dar si nevoia de confirmare si autenticitate, deoarece este greu sa minti pe cineva privindu-l drept în ochi. Privirea fixa exprima retragere în sine, desprindere de lume, scrutare a viitorului. Privirea mobila “matura”

spatiul si dezvaluie efortul activ de cautare a informatiilor. În schimb privirea de sus în jos, ori pe sub ploape, arata superioritate, desconsiderare sau neîncredere. Înaltarea capului indica siguranta, demnitate sau deschidere. Daca este prea rigida exprima mândrie.

Mâinile sunt si ele purtatoare de informatii, fie direct si explicit, fie prin combinatii de gesturi si miscari. Foarte importanta de exemplu este strângerea de mâna. O strângere puternica exprima forta si dorinta de dominare, dar si autenticitate. O strângere slaba arata fie supunere, fie dezinteres. Un contact mai îndelungat este un semn pozitiv, exprimând nevoie de contact direct, eliberarea rapida a mâinii interlocutorului exprima dorinta de desprindere ori nerabdare. De aceea interesanta poate fi compararea celor doua gesturi la începutul respectiv sfârsitul unei întrevederi. Mâinile împreunate închid un cerc si practic constituie o bariera între sine si lume. Mâna dusa la gât semnifica trairea unei amenintari si autoprotectie, mâna dusa la gura exprima nevoia de autocontrol(parca se încearca blocarea unui mesaj nepotrivit, persoana având grija sa nu spuna ce nu trebuie), daca este îndreptata spre frunte arata dorinta de sprijinire a capului ceea ce se traduce fie în oboseala, fie în nevoia de alungare a anumitor gânduri sau amintiri.

În general miscarile îndreptate spre sine(încheierea si descheierea nasturilor, jocul cu cravata...) exprima nevoia de evidentiere (mesajul este de tipul : “sunt aici, trebuie sa ma observi”) dar pot trada si o stare de nervozitate si agitatie.

Aceste exemple sunt doar cu titlu introductiv, neacoperind nici pe departe lista gesturilor semnificative. Candidatii trebuie sa fie în primul rând atenti la sine si la mesajele pe care le transmit, dar într-un mod relaxat. Comportamentul trebuie sa fie dezinvolt si natural, caci scopul interviului este tocmai de a percepe comportamentul interlocutorului. “Citirea” intervievatorului permite însa adaptarea în timp real la perceptia acestuia. Pot exista si semnale false însa, menite sa induca în eroare. De aceea comportamentul celuilalt trebuie decriptat cu atentie. “Secretul” unui interviu curat, din punct de vedere non verbal, este însa autenticitatea si abordarea încrezatoare în fortele proprii.

Tehnici de captare a atentiei

Pentru a se asigura ca publicul urmareste discursul, vorbitorii de succes se folosesc de tehnici de captare a atentiei. Acestea au rolul de a ajuta la castigarea publicului la inceputul unei cuvantari, dar si de a-i pastra atentia intregul parcurs. Strategiile de captare a atentiei folosesc atat limbajul verbal cat si limbajul nonverbal.

FOLOSIREA LIMBAJULUI VERBAL

Tehnicile care folosesc limbajul verbal sunt destul de limitate, cu toate ca la prima vedere pare mai facil sa se atraga atentia prin ceea ce se spune. Ele pot fi utilizate cu precadere in partea introductiva.

Glumele sunt o solutie usor de folosit in introducere, intrucat ele induc o stare de relaxare in randul audientei, atragand dupa sine si bunavointa acesteia. De asemenea, se castiga atentia, intrucat a incepe sa vorbesti despre ceva serios intr-un registru hazliu nu este ceva uzual. In cazul in care vorbitorul isi incepe discursul cu o gluma, este de dorit ca aceasta sa aiba legatura cu subiectul, fara insa a fi deplasata, agresiva sau sa intre in contradictie cu ce va spune.

Prezentarea atipica este o alta modalitate de castigare a atentiei si bunavointei. Intr-o lume obisnuita cu formula clasica "Buna ziua! Ma numesc..." orice alta modalitate de prezentare iese in evidenta, atragand interesul celor care asculta. Chiar si modificarea formulei de salut cu arhaicul "Ziua buna!" starneste senzatia de nou, fara a deranja. La fel ca si in cazul glumelor, nu este indicat ca prezentarea sa fie ostentativa, pentru ca atrage antipatie.

Parasirea subiectului este o tehnica folosita de vorbitorii care au experienta. Daca in timpul cuvantarii cel care vorbeste "uita" pentru un moment ce are de gand sa spuna, trecand la cu totul altceva, interesul publicului va fi recastigat. Este suficient ca un membru al auditoriului sa fie luat ca martor ("Sunt convins ca si domnisoara blonda din randul al treilea este de acord ca..."ﾝ) pentru castigarea interesului. Experienta este necesara deoarece cea mai mica depasire a limitei, poate provoca un efect invers celui dorit.

FOLOSIREA LIMBAJULUI NONVERBAL

Avand in vedere ca are mai multe elemente care il compun, limbajul nonverbal ofera mai multe posibilitati de captare a atentiei. Orice gest socant, orice inflexiune a vocii sau rupere de ritm atrag atentia.

Gestica ofera nenumarate cai de captare a atentiei. O simpla bataie din palme sau pocnirea din degete sunt gesturi care nu sunt intalnite in mod uzual la un vorbitor. Din acest motiv, ele au rolul de a aduce un lucru nou, atractiv. In momentul folosirii gesturilor pentru a atrage atentia trebuie sa se ia in calcul si ceea ce se spune in acel moment, pentru a nu crea contradictii. De asemenea, este important ca gestul sa nu fie exagerat, ostentativ sau jignitor.

Mimica poate fi un element important atat pentru captarea atentiei cat si pentru pastrarea acesteia, mai ales atunci cand publicul este suficient de aproape pentru a observa trasaturile vorbitorului. O incruntare usoara sau un rictus lejer trezesc interesul, chiar daca in mod uzual nu sunt lucruri de dorit intr-un discurs. Tocmai lipsa de dezirabilitate le face sa fie atractive, insa orice accentuare a lor poate starni nervozitate si reactii adverse.

Ruperile de ritm ofera posibilitati mari de atragere a publicului. Fara a interveni brusc, ele accentueaza importanta anumitor parti ale discursului. Schimbarea de ritm se face treptat pentru a nu deranja, dar nu foarte lent, pentru a putea fi perceputa.

Cresterea sau scaderea volumului este una dintre cele mai usoare posibilitati de captare a atentiei. Fara a cadea in extreme (publicul trebuie sa auda tot ce se spune, dar nu trebuie agresat prin strigate) vorbitorul poate accentua ceea ce este important.

Tonul folosit este, de asemenea, o arma a vorbitorului. Intreruperea momentelor de vorbire pe un ton entuziast cu momente in care este folosit un ton calm atrage atentia asupra acestora din urma. Similar se intampla cu oricare intercalare de tonuri, accentul fiind pus pe vorbirea pe un ton diferit de cel pe care vorbitorul il utilizeaza in mod uzual.

Momentele de tacere capteaza atentia intr-un mod specific. O pauza bine calculata are rolul de a trezi in randul publicului o usoara neliniste, intrucat pentru moment se da senzatia de pierdere a controlului. Important este ca in aceste momente de pauza auditoriul devine curios, dorind sa stie ce se intampla. Este esential ca pauza sa nu fie prea lunga pentru a nu induce sentimentul de nesiguranta, dar nici prea scurta pentru a trezi curiozitatea si sentimentul ca ceva urmeaza sa se intample.

Este important de retinut ca strategiile de captare a atentiei pot fi folosite si impreuna, acest fapt crescand marja de siguranta a atingerii scopului propus. De asemenea, ele au doar rolul de a accentua anumite momente. Utilizarea exagerata a acestor tehnici risca sa provoace senzatia de agresivitate