Anul 3 | 16-30 ianuarie 2010 | 16 pagini | pre]: 2,9 lei | www.gazetafermierului.ro

Gazeta FermieruluiAbonamente

la pre] redus prin SMS

7555 - 6 luni 7441- 10 luni

SMS-ul trebuie s̀ con]in ̀cuvântul FERMIERULUI, numele [i adresa po[tal̀ la

care dori]i s̀ primi]i revista.Alte detalii \n talonul de abonament

Citatul edi]iei “Astfel tr̀ d t̀orul numindu-se erou, plagiatorul, geniu, punga[ul mare financiar, panglicarul om politic, c`m t̀arul negustor, speculantul de idei om cu principii [i speculanta de sine[i femeie onest̀ .”

Pagina 2

Convorbiri cu [treangul de gât“Avem grâu de proast̀ calitate, pentru c ̀anul trecut, la suprafa]a sem`nat̀ s-au administrat doar 15% din necesarul de îngr̀ [̀ minte.”

Pagina 2

Situa]ia suprafe]elor agricole irigate în RomâniaANIF RA are în administrare o suprafa]̀ amenajat̀ cu lucr̀ ri de iriga]ii de 2.998.255 ha, defalcate în func]ie de metoda de udare, dup ̀cum urmeaz ̀: udare prin aspersiune – 2.660.353 ha; udare prin brazde – 281.982 ha; udare prin inundare – 55.920 ha.

Pagina 4

Tehnologii de cultur` pentru fl oarea-soareluiÎntrucât omul gospodar î[i face iarna car [i vara sanie, consider c ̀punerea în discu]ie din vreme a unor probleme cu care ne confrunt̀ m [i documentarea pe aceste subiecte este binevenit̀ .

Pagina 6

ROMFENBENDAZOL 10%ROMFENBENDAZOLUL 10% este un antihelmintic sub form ̀de suspensie, fabricat de Compania ROMVAC, conform normelor GMP.

Pagina 7

Preven]ia [i tratamentul parazitozelor intestinalePrin r̀ spândirea lor mare, dar [i prin importan]a manifest̀ rilor pe care le pot produce, parazitozele intestinale constituie o problem ̀de medicin ̀social̀ .

Pagina 8

Desp`gubiri pentru fermieri, proprietari de animaleA intrat în vigoare Hot̀ rârea Guvernului Nr.1.214. privind metodologia pentru stabilirea [i plata desp`gubirilor ce se cuvin proprietarilor de animale.

Pagina 9

Felicit`ri, domnule ministru!Editorial

Cu ocazia întâlnirii dintre AGROSTAR [i conducerea Ministerului Agriculturii [i Dezvolt`rii Rurale a fost înaintat un memoriu pe care, dat` fi ind multitudinea problemelor cu care se confrunt` fermierii români [i care sunt atinse aici, îl vom publica integral.

Actualitatepagina 3

Posibilitatea ca ministerul agriculturii s` primeasc` o suplimentare de 2,1 miliarde de lei la bugetul propus de guvern a iscat deja controverse [i nemul]umiri. Practic, la discu]iile despre buget, ministrul agriculturii, Mihail Dumitru, se plângea de pu]inii bani pe care ministerul pe care îl conduce îi va primi. Cum era [i fi resc, domnia-sa [i-ar fi dorit o bucat` mai mare din care s` poat` asigura nu numai plata restan]elor din 2009 c`tre fermieri, dar [i posibilitatea de a pl`ti subven]iile produc`torilor agricoli r`mase pentru urm`torii ani [i, de ce, nu plata noilor forme de sus]inere care vor fi g`site, în acord cu cerin]ele UE, pentru a înlocui, m`car în parte, pierderea ajutoarelor de stat avute de fermieri pân` în 2009.

Cum stau lucrurile în realitate?Proiectul de buget al Ministerului Agriculturii

[i Dezvolt`rii Rurale pentru 2010 prevede o suma total` propus` de 9,87 miliarde lei, respectiv 1,69% din PIB, din care 5,43 miliarde lei reprezint` fonduri din bugetul de stat, restul fi ind asigurat din resurse externe. Din total, circa 2 miliarde de lei sunt destinate pentru acordarea ajutoarelor de stat, îns` 1,8 miliarde lei reprezint` sume restante pentru anul 2009.

Cu actuala construc]ie a bugetului fondurile

necesare înlocuirii ajutoarelor de stat pentru pui, porc, legume-fructe, motorin`, [.a. sunt prea pu]ine.

Unul dintre ajutoarele care pot fi introduse din acest an ar fi a[a-numitul “ajutor de criz`”, prin care statul poate acorda fermierilor pân` la 15.000 euro [i pân` la 500.000 euro unit`]ilor de procesare.

Dar, cu ce bani?Fermierii mai pot benefi cia de ajutoare legate

de îndeplinirea cerin]elor suplimentare privind bun`starea animalelor, reducerea accizei pentru motorina utilizat` în agricultur`, silvicultur` [i reducerea accizei pentru energia electric` utilizat` la sta]iile de pompare pentru iriga]ii, sus]inerea unor investi]ii în agricultur`, fi nan]area ac]iunilor fi tosanitare de interes na]ional, garantarea creditelor de investi]ii [i garantarea în propor]ie de 80% a creditelor pentru IMM.

Dar, întreb din nou, cu ce bani?{i atunci mirarea, stupoarea ori surprinderea

tuturor este [i mai mare la reac]ia ministrului care se opune amendamentului prin care sunt adu[i bani în plus la un buget prea s`rac pentru a asigura minimul necesar pentru pl`]ile c`tre fermieri. Când are dreptate domnul ministru? Când cere mai mul]i

bani sau când refuz` suplimentarea? Dac` n-ar fi fost independent, reac]ia domniei sale „poate” ar fi avut o justifi care. Dar în nici un caz în ochii agricultorilor. Sau „independen]a”, mai nou, are valen]e de înregimentare politic`?

Dac` trece sau nu amendamentul nici nu mai conteaz`. Cu o a[a atitudine, ne-am l`murit repede, domnule ministru! S` fi fost doar un moment de r`t`cire?!!!

Roman {tef`nescu

Solicit̀ rile AGROSTAR

CONSTRÂNGERI {I OPORTUNIT~}IPrivind men]inerea [i punerea în func]iune a infrastructurii de iriga]ii.Strategia de dezvoltare economico-social` a agriculturii din România are implica]ii majore asupra sectorului de îmbun`t`]iri funciare.

|mbunata]iri funciarepagina 5

Vinul românesc - Motiva]ia unei strategii Promovarea vinurilor române[ti devine o problem` prioritar` pentru p`strarea consumatorului

român, înc` de tipul conservator [i comod, cu posibilit`]i fi nanciare limitate, f`r` a fi dispus s` fac` experien]e noi [i cu un limitat spirit de aventur`.

ACTUALITATEpagina 1

România Viticol\ Anul 2 | ianuarie 2010 | supliment al revistei Gazeta Fermierului | www.gazetafermierului.ro

{tiin]` româneasc` de vânzare

Pagina 2-3

Programul ac]iunilor consiliului director al ONIV pe anul 2010

Pagina 3

Domeniile OstrovPagina 4

02

Gazeta Fermierului / Opinii / 16-30 ianuarie 2010

Redac]ia: Bun` s` v` fi e inima, domnule dr. ing. Dimitrie Musc`! Iarna tot pe câmp?Dr. ing. Dimitrie Musc`: Asta e soarta agricultorului!

Reda]ia: Se pare c` ploaia, a[a cum ne-a]i mai spus, v-a pricinuit necazuri. Dr.ing. Dimitrie Musc`: Da, dar am drenat p`mântul repede.

Redac]ia: S` vorbim iar despre grâu ca de funie în casa spânzuratului?Dr. ing. Dimitrie Musc`: E un subiect care m` sup`r` foarte

tare. I-am auzit, [i cred c` au fost auzi]i de toat` ]ara, pe cei de la Bucure[ti, c` ar mai fi grâu, a[a pân` la prim`var` [i aten]ie, de calitate inferioar`. P`i, n-au zis cei doi – Aurel Popescu de la ROMPAN [i Ilie Sârbu, fostul ministru c` o s` avem grâu pân` la noua recolt`?

Se vede c` au min]it. Atrag aten]ia celor care vorbesc de grâu furajer [i-l asociaz` cu grâul cu calit`]i inferioare c` nu este totuna. S` pun` mâna pe carte, nu s` fac` ni[te cornete, ci s` înve]e agronomie, c` dup` câte [tiu eu aceasta este o [tiin]`.

Avem grâu de proast` calitate, pentru c` anul trecut, la suprafa]a sem`nat` s-au administrat doar 15% din necesarul de îngr`[`minte.

Redac]ia: De unde [ti]i? Dr. ing. Dimitrie Musc`: Dac` atât au vândut produc`torii de

îngr`[`minte!

Redac]ia: Nu se poate!Dr.ing.Dimitrie Musc`: Ba da! Dac` nu cump`ram [i eu,

procentul era mult mai mic.Redac]ia: {i aceasta este cauza pentru care grâul este de proast`

calitate…Dr.ing.Dimitrie Musc`: Mai ales. În multe cazuri s-a zis c`

merge [i a[a, iar în cele mai multe cazuri fermierii nu au avut banii necesari pentru cump`rarea îngr`[`mintelor.

Redac]ia: Înseamn` c` viitoarea recolt` va avea o calitate [i mai slab`. {ti]i cum se zicea: „Din gre[eal` în gre[eal`, spre victoria final`”.

Dr.ing.Dimitrie Musc`: Victoria final` va fi în prim`var` când va începe importul de grâu.

Redac]ia: Din vapoarele care s-au voiajat în apele interna]ionale…Dr.ing.Dimitrie Musc`: De unde [ti]i?

Redac]ia: Din surse! Dar aici la Curtici ave]i grâu?Dr.ing.Dimitrie Musc`:Avem [i de bun` calitate. Obrazul

sub]ire…

M. M. Mihail

“Avem grâu de proast` calitate, pentru c` anul trecut, la suprafa]a sem`nat` s-au administrat doar 15% din necesarul de îngr`[`minte.”

Dr. ing. Dimitrie Musc`

Da, m` mândresc c` sunt un prost [i mai am [i studii superioare, altfel m-ar înjura to]i a[a cum îi înjura pe cei mari.

Atât [i nimic mai mult. S` trecem la anul ce abia l-am început. Am scris abia, pentru c` to]i cei de sus ne-au anun]at c` va fi greu [i

foarte greu. Nu-i adev`rat. La sfâr[itul lui 2009 nimeni nu se ferea de AH1N1 [i

acum to]i la în]epat. Vânzarea merge, decontarea a[ijderea. Comisionul?!... Nu [tiu, dumneavoastr` [ti]i cumva? {i în acest an s-a stabilit c` agricultura este prioritar` tocmai de aceea

nu are nevoie de bani. Conform ultimilor tehnologii politice sectorul agricol va scoate bani din

p`mânt, din iarb` verde. Oameni cu scaun la cap îndeamn` fermierii s`-[i uneasc` for]ele;

dumnealor î[i unesc ambi]iile de [efi . A]i v`zut c` discu]iile se poart` cu a[azi[ii reprezentan]i ai ]`ranilor.

Am zis a[a pentru c` marea majoritate a proprietarilor de p`mânt a[teapt` minuni de la cine, nu [tiu!

În ultima vreme se vorbe[te de înc`lzirea globala la care toat` România contribuie cu avânt [i energie, Oltenii de la D`buleni au t`iat salcâmii [i acum FOAIE VERDE {I-UN SALCÂM c` le intr` iar nisipul în cas` pe la b`n`]enii din Timi[, p`durile încurc` vizibilitatea [i le-au t`iat.

Sucevenii, cu cele sfi nte [i nes`tule, atac` p`durea. Pe aici prin Regat s-au t`iat perdelele forestiere [i copacii de pe

marginea [oselelor [i acum bate vântul ca pe…B~R~GAN… La p`duri avem acum un ministru exigent pentru care avem o sugestie:

ochii în [apte la MIKY SPAG~ de Covasna! {i iar pun întrebarea pentru cei DE{TEP}I, de unde [i pân` unde ,

p`mântul românesc poate s` hr`neasc` zeci de milioane de sufl ete. Termina]i cu vr`jeala? S` nu uit s` scriu cine a pus întrebarea.

V` r`spund tot eu… adic` cel care [i semneaz`:

Un prost cu studii superioare!!

Cronica unui prost cu studii superioare

“Un popor î[i selecteaz` oamenii s`i conduc`tori dup` un principiu oarecare; acel principiu e fundamentum divisionis (fundamentul diviziunii – n.r.), e punctul de vedere din care el judec` oamenii [i împrejur`rile. În evul mediu, când ]ara tr`ia în r`zboaie, vitejia era principiul în virtutea c`ruia un om se putea ridica din mijlocul poporului în sus; azi principiul în virtutea c`ruia oamenii ar fi s` se ridice ar trebui s` fie munca fizic` [i cea intelectual`; dar munca, nu aparen]ele muncii; producerea real`, nu specula, gândirea proprie, nu plagiatul, onestitatea, nu aparen]ele onestit`]ii, virtutea, nu pretextarea virtu]ii.

Dar pentru ca un popor s` pre]uiasc`, exact valoarea muncii fizice [i a celei intelectuale se cere un grad de cultur` pe care al nostru nu-l are înc`. O spunem înc` o dat`: naiv [i indolent ca toate popoarele tinere, se afl` în epoca cea mai rea, de tranzi]ie între barbaria s`n`toas` [i cultura s`n`toas`; judecata sa veche s-a dezechilibrat f`r` a fi înlocuit` printr-o judecat` nou`, deci înclin` a lua aparen]ele drept fond. ≤…≥ Astfel tr`d`torul numindu-se erou, plagiatorul, geniu, punga[ul mare financiar, panglicarul om politic, c`m`tarul negustor, speculantul de idei om cu principii [i speculanta de sine[i femeie onest`, judecata poporului nostru s-a falsificat din ce în ce [i, la formarea sferelor sale ideale, el a pierdut pretutindenea punctul de plecare s`n`tos, principiul genetic , fundamentum divisionis.”

Mihai EminescuDac` vorbim de adun`tura…, Timpul, 26 mai

1883, în Opere, vol. XIII, pag. 304

Citatul edi]iei Convorbiri cu [treangul de gât

03

Gazeta Fermierului / Actualitate / 16-30 ianuarie 2010

Federa]ia Na]ional` a Sindicatelor din Agricultur`, Alimenta]ie, Tutun, Domenii [i Servicii Conexe ”AGROSTAR”, Afi liat` B.N.S., Afi liat` U.I.T.A., Afi liat` E.F.F.A.T., Afi liat` Mi[carea European`, reprezentativ` la nivelul agriculturii [i pisciculturii din România, v` supune aten]iei o serie de probleme din agricultura României [i totodat` o serie de propuneri pentru rezolvarea acestora din perspectiva organiza]iei noastre.

Dup` aderarea României la Uniunea European` fermierii au sperat la o îmbun`t`]ire a sistemului [i, prin noile fonduri puse la dispozi]ie de Uniunea European`, o noua [ans` de a cre[te valoarea agriculturii din România. Totu[i, experien]a de dup` 2007 a ar`tat faptul c` autorit`]ile au fost incapabile s` gestioneze o situa]ie de fapt [i nu au fost capabile s` creeze un sistem efi cient prin care s` ajute fermierii nu numai s` acceseze fondurile europene, dar [i s` g`seasc` solu]ii [i rezolv`ri practice pentru problemele de zi cu zi ale agriculturii. Pe de alt` parte, o serie de factori restrictivi au ap`rut si care se adaug` la cele spuse mai sus. Printre ace[ti factori enumer`m:

Structura foarte fragmentat` a suprafe]ei • agricole ce reprezint` un obstacol în atragerea de noi investi]ii [i care afecteaz`, în acela[i timp, productivitatea muncii;Existen]a unei p`turi considerabile de popula]ie • vulnerabil` din punct de vedere economic [i social ce întâmpin` difi cult`]i în implementarea standardelor de calitate [i competitivitate impuse de pia]a unic` european` pentru producerea [i vânzarea produselor agroalimentare;Sprijinul guvernamental pentru agricultori va • fi modest în urm`torii ani, datorit` noilor politici agricole comunitare, dar, mai ales, din cauza cre[terii presiunilor exercitate asupra cheltuielilor bugetare de componenta social`; B`ncile s-au orientat cu prec`dere c`tre • clien]ii mari [i într-o m`sur` mult mai redus` asupra exploata]iilor agricole mici [i mijlocii care ar trebui s` fi e principalii benefi ciari ai sus]inerilor fi nanciare din programele na]ionale. Aceast` abordare este strâns legat` de nivelul de disponibilitate în ceea ce prive[te asumarea riscurilor;Criza fi nanciar` interna]ional` • nu reprezint` o veste prea bun` pentru sectorul agricol intern.

Probleme}inând cont de cele men]ionate mai sus, Federa]ia

Agrostar a identifi cat o serie de probleme întâlnite în agricultura din România, probleme la care dorim s` oferim [i o serie de propuneri concrete de rezolvare. Este de men]ionat faptul c` suntem deschi[i la un dialog permanent pentru rezolvarea acestora:1. Întârzierea aplic`rii “SAPARD-ului” românesc,

care ar fi trebuit s` acopere investi]iile agricole care nu sunt cuprinse în PNDR;

2. Inexisten]a unei pie]e/burse a produselor agricole din Romania cu o platform` de tranzac]ionare – ce trebuie s` rezolve problema unui pre] de referin]` sub care “intermediarii” nu pot cump`ra;

3. Pre]ul motorinei pentru agricultur` este similar cu cel de la pomp` ceea ce duce la cre[terea pre]ului de produc]ie;

4. Nu exist` o politic` coerent` de garantare a creditelor pentru agricultur`;

5. Centralizarea excesiv` duce la îngreunarea func]ion`rii sistemului [i implicit la accesul foarte greu al fermierilor la o serie de facilit`]i din partea statului sau UE.

6. Suprafa]` foarte mare de teren care r`mâne nelucrat`, an de an, dar pentru care se primesc subven]ii;

9. Birocra]ie excesiv` în procesul acces`rii m`surilor din PNDR;

10. Sistemul de licitatie public` pentru o serie de m`suri din cadrul PNDR este p`gubos, favorizând anumite grupuri de interese pentru a accesa sume importante de bani în defavoarea organzia]iilor/asocia]iilor profesionale sau sindicate, sume care nu [tim dac` vor fi folosite pentru fermieri sau vor ajunge în buzunarul anumitor persoane;

Rezolv`riCele enumerate mai sus sunt doar câteva din

problemele strigente care necesit` rezolvare imediat` pentru a putea debloca situa]ia dezastruoas` în care se afl ` agricultura din România. Federa]ia Agrostar propune o serie de m`suri de rezolvare [i relansare a agriculturii prin:1. Adoptarea de urgen]` a actelor normative ce

reglementeaz` Ajutoarele de stat 2010-2013:ajutor pentru investi]ii în exploata]ii agricole, care poate ajunge, de obicei, pân` la 40% din costurile eligibile sau pân` la 50% în zonele defavorizate; uneori poate fi permis un procent mai ridicat de ajutor pentru investi]ii privind conservarea peisajelor tradi]ionale, deplasarea cl`dirilor exploata]iei agricole în interesul public, protec]ia mediului, îmbun`t`]irea condi]iilor de s`n`tate [i igien` a animalelor; ajutor pentru investi]ii în domeniul prelucr`rii [i comercializ`rii produselor agricole, care va fi reglementat pe viitor de dispozi]iile aplicabile

ajutorului de stat în sectorul industrial, de[i intensitatea ajutorului va fi , în general, mai mare decât în cazul acestui sector;ajutor pentru agroecologie [i alte ajutoare acordate pentru protec]ia mediului; ajutor pentru compensarea handicapurilor în zone defavorizate; ajutor pentru formarea de agricultori tineri ;ajutor pentru pensionare anticipat` , pentru încetarea activit`]ii agricole sau pentru închiderea capacit`]ii de produc]ie, de prelucrare [i de comercializare; ajutor pentru grupuri de produc`tori; ajutor pentru compensarea daunelor aduse produc]iei agricole sau mijloacelor de produc]ie agricol` de calamit`]i naturale sau fenomene excep]ionale, de condi]ii meteorologice nefavorabile sau de r`spândirea bolilor la animale sau plante, precum [i ajutor acordat pentru încheierea de asigur`ri împotriva unor astfel de riscuri; ajutor pentru furnizarea de asisten]` tehnic` produc`torilor [i îmbun`t`]irea calit`]ii genetice a [eptelului; pl`]i Natura 2000 [i pl`]i aferente Directivei 2000/60/CE;ajutor pentru respectarea normelor; ajutor pentru publicitate pentru produsele agricole;ajutor cu privire la scutirea de accize în baza Directivei 2003/96/CE (impozite pe energie [i electricitate);ajutor pentru sectorul forestier.

2. Reducerea cu 50% a pre]ului motorinei la pomp` pentru agricultur` ar rezolva o serie de probleme legate de cheltuielile [i capitalul fermierilor din România;

3. Eliminarea certifi catului de produc`tor si a borderoului de achizi]ii [i redefi nirea produc`torului agricol.

4. Reducerea TVA-ului pentru produsele agricole în func]ie de cifra de afaceri realizat` de agentul economic pân` la o valoare de 5%;

5. Eliminarea birocra]iei excesive în procesul acces`rii m`surilor din PNDR;

6. Eliminarea sistemului de licita]ie public` pentru o serie de m`suri din cadrul PNDR [i accesarea lor pe baza depunerii de proiecte;

7. Modifi carea Reg. 1182/2007 privind organizarea de pia]` în sectorul de legume [i fructe prin acordarea unui avans de 90% fermierilor ce fac parte dintr-un grup de produc`tori pentru demararea m`surilor de investi]ii pentru a putea debloca situa]ia privind lipsa capitalului necesar fermierilor;

8. Notifi carea de urgen]` a ajutorului de minimis în cuantum de pân` la 15.000 euro, pentru a debloca situa]ia din sectorul de legume [i fructe în ceea ce prive[te investi]iile;

9. Crearea unor “Programe Na]ionale” de sus]inere a sectorulul zootehnic pentru procesarea laptelui [i a c`rnii;

10. Sus]inerea reconversiei fermierilor care trec de la produc]ia de lapte la cea de carne;

11. Garantarea creditului [i sus]inerea dobânzii bancare direct de c`tre guvernul României;

12. Externalizarea unor servicii ale statului c`tre sindicate sau organiza]ii profesionale pentru descentralizarea [i decongestionarea aparatului de stat;

13. Reglementarea situa]iei terenurilor agricole r`mase nelucrate prin dou` solu]ii posibile:a. Gril` de impozitare diferit` în func]ie de nivelul

de lucru al terenului;b. Subven]ii diferen]iate în func]ie de nivelul de

lucru al terenului;14. Eliminarea certifi catului de produc`tor [i a

borderoului de achizi]ii pentru a elimina pia]a neagr` a produselor agricole.

Pre[edinte Agrostar{tefan Nicolae

Solicitarile AGROSTARProblemele produc`torilor agricoli din RomâniaCu ocazia întâlnirii dintre AGROSTAR [i conducerea Ministerului Agriculturii [i Dezvolt`rii Rurale a fost înaintat un memoriu pe care, dat` fi ind multitudinea problemelor cu care se confrunt` fermierii români [i care sunt atinse aici, îl vom publica integral.

04

Gazeta Fermierului / |mbunata]iri funciare / 16-30 ianuarie 2010

Iriga]iile reprezint` un factor principal în ob]inerea de produc]ii ridicate [i relativ stabile de la an la an cu implica]ii favorabile în asigurarea securit`]ii alimentare a popula]iei [i cre`rii de disponibilit`]i la export de produse agricole.

ANIF RA, în colaborare cu Unitatea de Management a Proiectului, se implic` în ac]iunea de implementare a Proiectului de Reabilitare [i Reform` a Sectorului de Iriga]ii din România, parte integrant` din Proiectul Na]ional de Dezvoltare Rural`, coordonat de c`tre M.A.P.D.R., având ca scop principal combaterea efectelor fenomenului de de[ertifi care a terenurilor [i a secetei.

1.) Dinamica suprafe]elor irigate în Romania în perioada 2005-2009

ANIF RA are în administrare o suprafa]` amenajat` cu lucr`ri de iriga]ii de 2.998.255 ha, defalcate în func]ie de metoda de udare, dup` cum urmeaz` :

udare prin aspersiune – 2.660.353 ha;• udare prin brazde – 281.982 ha;• udare prin inundare – 55.920 ha.• Sursa de ap` asigurat` pentru utilizarea sistemelor

de iriga]ii o constituie, majoritar, Dun`rea – 67%, respectiv 2.017.420 ha, diferen]a de 33%, respectiv 980.835 ha, fi ind asigurat` de râurile interioare, precum [i din lacuri de acumulare.

La nivel na]ional, ANIF RA are în administrare, dup` modul de organizare, un num`r de 296 de amenaj`ri complexe de iriga]ii, deservite de 227 de sta]ii de pompare de baz` [i plutitoare, 352 sta]ii de repompare [i 2.329 sta]ii de punere sub presiune, cu o putere instalat` total` de 4.134 MW.

În anul 2005, ANIF RA avea preg`tit` pentru iriga]ii o suprafa]` de aproximativ 1.500.000 ha, suprafa]` eligibil`, pentru care aplicarea ud`rilor se putea face cu un randament costuri/efi cien]` optim. În dinamica suprafe]elor irigate, începând cu anul 2005, vom considera ca suprafa]` posibil de irigat suprafa]a de 1.500.000 ha.

Dinamica suprafe]elor irigate

Anul Suprafa]a pretabil̀ a fi irigat`

Suprafa]a contrac-

tat`

Suprafa]a irigat`

(Udarea I)

Procent din suprafa]a pretabil` a fi irigat` pe care s-au aplicat

ud`ri

Procent din suprafa]a contrac-tat` pe

care s-au aplicat ud`ri

(ha) (ha) (ha) (%) (%)2005 1500000 352890 45719 3.05 12.962006 1500000 198036 96224 6.41 48.592007 1500000 433747 301450 20.10 69.502008 1500000 507863 208218 13.88 41.002009 1500000 562952 294138 19.61 52.25

2.) Estimarea evolu]iei raportului dintre suprafa]a irigat`/neirigat`

Pentru o bun` estimare a evolu]iei raportului dintre suprafa]a irigat` [i cea neirigat` din România, trebuie s` avem în vedere Strategia M.A.P.D.R. în domeniul Îmbun`t`]irilor Funciare pentru perioada 2009–2013, strategie care are ca fundament urm`toarele concepte:

retragerea din exploatare a amenaj`rilor (sau • a p`r]ilor de amenajare) de iriga]ii neviabile economic;existen]a posibilit`]ilor de fi nan]are prin • Programul Na]ional de Dezvoltare Rural` sau prin alte institu]ii fi nanciare ale Uniunii Europene, B`ncii Mondiale etc., pentru dezvoltarea zonei rurale, reabilitarea, modernizarea, retehnologizarea [i extinderea amenaj`rilor de îmbun`t`]iri funciare în corelare cu standardele de mediu, cu cererea de ap` [i cu volumul de ap` disponibil pentru iriga]ii;existen]a cadrului legal [i institu]ional pentru • degrevarea statului de unele cheltuieli pentru administrarea infrastructurii de iriga]ii:aten]ia deosebit` care se acord`, la nivelul U.E., • pentru protec]ia mediului, combaterea secetei, aridiz`rii, de[ertifi c`rii, conserv`rii zonelor umede [i amenaj`rii-amelior`rii terenurilor degradate.

Având în vedere Strategia M.A.P.D.R., precum [i sprijinul acordat din partea statului, sprijin care încurajeaz` practicarea agriculturii în forme asociative, precum [i con[tientizarea, de c`tre de]in`torii de terenuri, a rolului important al iriga]iilor în practicarea unei agriculturi performante, estim`m, pentru perioada urm`torilor ani, o cre[tere semnifi cativ` a raportului dintre suprafa]a irigat` [i cea posibil de irigat.

3.) Cauzele care au condus la situa]ia actual`

Printre factorii care au determinat starea actual` a sistemului na]ional de iriga]ii se pot enumera:1. Reticen]a, neglijen]a [i lipsa de informare a

produc`torilor agricoli la trecerea suprafe]elor agricole din sistemul de stat la sistemul propriet`]ii private;

2. Caren]ele Normelor de aplicare a Legii nr.18/1991, cu modifi c`rile [i complet`rile ulterioare, care au permis [i condus la f`râmi]area suprafe]elor agricole, precum [i trecerea lor în sistem de proprietate privat`, f`r`

a se avea în vedere infrastructura de iriga]ii de care erau deservite;

3. Sc`derea interesului pentru stimularea produc]iei agricole autohtone, în favoarea celei din import;

4. Distrugerea infrastructurii de iriga]ii, cauzat` de lipsa mijloacelor de paz` [i supraveghere;

5. Distrugerea [i/sau furtul echipamentelor de irigare afl ate în proprietatea benefi ciarilor majori ai acestei activit`]i, precum [i incapacitatea fi nanciar` a proprietarilor de terenuri de a achizi]iona echipamente noi, cu un grad ridicat de competitivitate.

4.) Situa]ia României din punct de vedere al terenurilor agricole irigate, în raport cu }`rile Europei Centrale [i de Est

Situa]ia comparativ` a parametrilor activit`]ii de iriga]ii în }`rile Europei Centrale [i de Est

}ara Suprafa]a arabil` total`

Suprafa]a irigat` în

1990

Suprafa]a posibil a fi

irigat`

Observa]ii

(ha) (ha) (ha)Bulgaria 4,805,000 1,884,400 30,000

– 40,000Aderare la

U.E. în 2007Republica

Ceh`3,100,000 133,000 10,000 Membru U.E.

din 2004

Germania ( de Est )

17,185,000 1,440,000 650,000 Membru U.E. din 1990

Ungaria 4,600,000 300,000 100,000 Membru U.E. din 2004

Macedo-nia

612,000 127,800 27,400 Acord de cooperare cu

U.E.Polonia 14,050,000 301,500 83,300 Membru U.E.

din 2004Rusia 120,000,000 4,737,000 3,506,100 Zona

Economic` Comun`

România 9,416,300 3,205,200 500,000 – 850,000

Aderare la U.E. în 2007

Slovenia 746,000 15,000 5,000 Membru U.E. din 2004

Ucraina 33,615,000 2,624,000 700,000 - 1,000,000

Acord de cooperare cu

U.E.

5.) Cheltuieli necesare pentru irigarea unui hectar de teren agricol

În conformitate cu prevederile Legii nr. 138/2004 a Îmbun`t`]irilor Funciare, republicat`, cu modifi c`rile [i complet`rile ulterioare, precum [i cu cele ale Ordinului nr. 1231/2005, pentru aprobarea Normelor metodologice privind calculul

[i plata tarifelor pentru serviciile de îmbun`t`]iri funciare, tarifele se stabilesc astfel încât s` asigure exploatarea echitabil` a amenaj`rilor de Î.F., se ajusteaz` periodic [i sunt publicate, anual, în Monitorul Ofi cial.

Structura cheltuielilor care concur` la stabilirea tarifului de irigare pentru un hectar de teren agricol se reg`se[te pe link-ul http://www.anif.ro/tarife/, fi ind eviden]iat modul de calcul al tarifelor aferent anilor 2008, 2009, respectiv 2010.

În fi nal, dorim s` preciz`m c` statul, prin politica sa în domeniul agriculturii, încurajeaz` practicarea acesteia în forme asociative, în domeniul îmbun`t`]irilor funciare aceste forme concretizându-se în înfi in]area de Organiza]ii ale Utilizatorilor de Ap` pentru Iriga]ii (OUAI).

În spiritul [i litera Legii nr. 138/2004 a îmbun`t`]irilor funciare, republicat`, cu modifi c`rile [i complet`rile ulterioare, ANIF RA acord` o deosebit` aten]ie colabor`rii cu principalul benefi ciar al activit`]ii de iriga]ii – reprezentat de OUAI, încurajeaz` [i stimuleaz` constituirea de noi Organiza]ii de Îmbun`t`]iri Funciare (OIF), manifestându-[i interesul [i preocuparea în consilierea tehnico-economic` [i organizatoric` a acestora.

La data de 30.06.2009, existau un num`r de 424 de OIF, cu o suprafa]` brut` de 1.075.437 ha, respectiv 1.045.024 ha suprafa]` net`, precum [i 3 federa]ii, cu o suprafa]` brut` de 18.026 ha, respectiv 17.779 ha suprafa]` net`.

În perioada 01.01.-30.06.2006, au fost înfi in]ate 16 noi organiza]ii, pe o suprafa]` brut` de 27.742 ha, respectiv 27.102 ha suprafa]` net`.

Ar mai fi de men]ionat c`, în vederea încheierii de contracte cu benefi ciarii, pentru campania de iriga]ii 2009, ANIF RA a preg`tit o suprafa]` de 717.370 ha. Din aceast` suprafa]`, a fost contractat` numai o suprafa]` 559.955,0 ha de c`tre OUAI [i 3.393,3 ha de c`tre al]i benefi ciari.

Pân` la data de 19.10.2009, s-au aplicat ud`ri, conform comenzilor emise de benefi ciari, pe o suprafa]` de 667.963 ha, din care udarea I - 294.138 ha, din care 2.291.860 ha pentru organiza]iile utilizatorilor de ap`, men]inându-se ponderea majoritar` a acestora în activitatea de iriga]ii.

Ing. Alexandru IOSUBDirector Tehnic ANIF RA

Ing. Albertino ROZAOlimpia BOC{E

Rela]ii Publice ANIF RA

Situa]ia suprafe]elor agricole irigate în România|n perioada 2005-2009Potrivit reglement`rilor în vigoare, Administra]ia Na]ional` a Îmbun`t`]irilor Funciare are ca responsabilit`]i principale asigurarea protec]iei terenurilor [i a construc]iilor \mpotriva inunda]iilor, alunec`rilor de teren [i eroziunilor, asigurarea unui nivel corespunz`tor de umiditate a solului, care s` permit` sau s` stimuleze cre[terea culturilor agricole [i silvice, asigurarea amelior`rii solurilor acide, s`r`turate [i nisipoase, precum [i protec]ia împotriva polu`rii.

05

Gazeta Fermierului / |mbunata]iri funciare / 16-30 ianuarie 2010

{tiri comunitare

COMUNICATFedera]ia Na]ional` a Produc`torilor

Agricoli din România , cea mai reprezentativ` organiza]ie la nivel na]ional [i european, ia not` cu surprindere de ultimile lu`ri de pozi]ie, din partea Guvernului României, privind respingerea amendamentului aprobat în comisiile de specialitate [i de buget – fi nan]e din Parlamentul României, referitor la suplimentarea bugetului Ministerului Agriculturii pe anul 2010.

Federa]ia Na]ional` a Produc`torilor Agricoli din România apreciaz` c`:

Suplimentarea bugetului pentru agricultur` este o cerin]` vital` pentru men]inerea nivelului de productivitate [i a perspectivelor pentru agricultori în anul de criz` ce urmeaz`.

Premizele climatice favorabile ale acestui an pot fi compromise de fi nan]area insufi cient` a verigilor tehnologice.

Bugetul României nu respect`, prin aceast` atitudine, un punct principal din Programul de Guvernare – prioritate pentru agricultur`.

O produc]ie mare, în acest an agricol, reprezint` un aport substan]ial la PIB-ul României, justifi când aceast` suplimentare de buget.

Federa]ia Na]ional` a Produc`torilor Agricoli din România, cu toate organiza]iile din structura sa: vegetal, zootehnie, horticultur`, acvacultur` etc, sunt hot`râte s` ac]ioneze cu fermitate pentru evitarea unor m`suri restrictive pentru sus]inerea agriculturii române[ti.

Presedinte F.N.P.A.RViorel MATEI

Agrostar cere prelungirea ajutoarelor de stat

Federa]ia Agrostar, cea mai mare organiza]ie sindical` din domeniul agricol, solicit` guvernului prelungirea ajutoarelor de stat pentru fermieri [i în acest an, printr-o derogare de la Comisia Europen`. {tefan Nicolae a spus: „Prima propunere pentru ministrul agriculturii este ca actualul proiect de buget al ministerului, care este propus la 1,4% de PIB, s` fi e de minimum 4%. Doi, toate subven]iile sau mai bine zis ajutoarele de stat care au fost pân` la sfâr[itul lunii decembrie s` fi e acordate [i în 2010 printr-o derogare acordat` de Comisia European`, având în vedere c` România anul trecut a traversat o criz` economic` puternic`, traverseaz` în continuare aceast` criz` [i alte ]`ri europene au benefi ciat de aceast` derogare. Pe de alt` parte, federa]ia noastr` are în vedere ca programul na]ional de dezvoltare rural` s` fi e simplifi cat, iar statul s` acorde garan]ii guvernamentale tuturor celor care doresc accesarea acestor fonduri prin cofi nan]area creditelor bancare”.

Nicolae {tefan a atras aten]ia asupra faptului c`, în lipsa subven]iilor, aproximativ 70% dintre exploata]iile agricole se vor închide, [omajul va cre[te, iar pre]ul produselor agroalimentare va cre[te cu 20-30 de procente din cauza dependen]ei de importuri.

Avem bani, avem valut`…

Comisia European` a suplimentat cu 101.694.000 euro bugetul alocat României din Fondul European Agricol pentru Dezvoltare Rural`. Suma total` destinat` dezvolt`rii rurale pentru perioada 2007-1013 este de peste 13,5 miliarde euro - fonduri europene, de la buget [i contribu]ie privat`.

Prin suplimentarea cu peste 101 milioane de euro vor putea fi derulate, în principal, proiecte din domenii care r`spund noilor provoc`ri legate de schimb`rile climatice, dar [i investi]ii pentru restructurarea sectorului produselor lactate”, a declarat ministrul agriculturii [i dezvolt`rii rurale Mihail Dumitru.

Suma suplimentar`, alocat` României în urma aplic`rii la nivelul Uniunii Europene a Planului European de Redresare Economic`, este destinat` fi nan]`rii unor domenii precum cel energetic, al schimb`rilor climatice, energie regenerabil`, biodiversitate, gestiunea resurselor de ap`, inova]iei [i restructur`rii sectorului produselor lactate.

Analizând poten]ialul agricol rezult` c`, în ansamblul s`u, aproape 65 % din suprafa]a total` a României este suprafa]` agricol` (cca. 14.800 mii ha), ceea ce înseamn` cca. 0,65 ha/loc. Din punct de vedere al fertilit`]ii solului, cca. 50 % sunt soluri cu fertilitate bun` [i medie, iar cealalt` jum`tate are fertilitate sc`zut` [i foarte sc`zut`.

Situa]ia actual`Suprafa]a amenajat` cu infrastructur` de iriga]ii • - 2.998.255 ha;Suprafa]a amenajat` cu infrastructur` de iriga]ii • viabil` economic [i marginal` economic, conform Proiectului „Reabilitarea [i Reforma Sectorului de Iriga]ii” din România - 1.535.138 ha;Suprafa]a total` contractat` pentru aplicarea • ud`rilor pentru anul 2009 - 563.348 ha, din care la OUAI - 559.955 ha;Suprafa]a pe care s-au aplicat ud`ri, total (la • data de 14.09.2009) - 634.890 ha, din care: udarea I - 292.236 ha, la OUAI - 289.985 ha;Valoarea lucr`rilor contractate aferente tarifului • anual - 21.570.958,33 lei, din care contribu]ie proprie încasat` de la benefi ciari - 4.314.420,80 lei.Lucr`rile de între]inere [i repara]ii aferente

tarifului anual s-au realizat în propor]ie de cca. 90%. Procentul de nerealizare de cca. 10 % se refer` la lucr`ri de între]inere [i repara]ii care nu au putut fi fi nalizate datorit` începerii campaniei de iriga]ii mai devreme decât a fost prognozat. Men]ion`m c` aceste lucr`ri nu au pus în pericol asigurarea apei de iriga]ii la fi ecare benefi ciar în parte.

Constrângeri identifi catef`râmi]area [i m`rimea redus` a parcelelor cu • folosin]` agricol` (cca. 2,3 ha) [i amplasarea necorespunz`toare a culturilor care favorizeaz` practicarea unei agriculturi de subzisten]`, cu implica]ii negative, din punct de vedere tehnic [i fi nanciar, în exploatarea, între]inerea [i repararea infrastructurii de îmbun`t`]iri funciare;manifestarea, în ultima perioad`, de fenomene • meteorologice deosebit de intense, alternarea unor perioade puternic secetoase cu altele cu precipita]ii puternice, repetate ca intensitate în acelea[i perimetre;

lipsa echipamentelor de udare [i distribu]ia • neuniform` a acestora în teritoriu; cre[terea costului pomp`rii apei, care a condus la • limitarea accesului fermierilor la iriga]ii, precum [i reticen]a, din partea acestora, în orientarea planului de cultur` c`tre plante valoroase care r`spund bine la iriga]ii [i care au desfacere imediat` pe pia]a intern` [i extern`;infrastructura de iriga]ii are o vechime mai mare • de 30 de ani;multe din amenaj`ri sunt amplasate pe terase • cu în`l]imi de pompare cu mult peste 70m, considerate ca fi ind neeconomice;canalele de aduc]iune [i de distribu]ie sunt, în • mare parte, neimpermeabilizate, înregistrându-se pierderi mari de ap`;sta]iile de pompare sunt echipate cu agregate • de pompare cu randamente sc`zute, ceea ce conduce la consumuri ridicate de energie electric`;limitarea accesului fermierilor la iriga]ii din • considerente fi nanciare [i practicarea, din acest motiv, a unei agriculturi de subzisten]`;necesitatea punerii în func]iune a infrastructurii • de iriga]ii transmis` de c`tre ANIF Organiza]iilor Utilizatorilor de Ap` pentru Iriga]ii (OUAI/FOUAI) înfi in]ate în temeiul Legii îmbun`t`]irilor funciare nr. 138/2004 republicat`, cu complet`rile [i modifi c`rile ulterioare;încurajarea iriga]iilor în zonele viabile economic • cu cerere constant` de ap` pentru iriga]ii; accelerarea transferului în folosin]` sau în • proprietate a infrastructurii din amenaj`rile interioare de iriga]ii c`tre organiza]iile utilizatorilor de ap` pentru iriga]ii sau federa]ii;

Obiective pentru consolidarea sectorului de iriga]ii

refacerea poten]ialului biologic, conservarea • [i protejarea resurselor de sol [i ap` într-un concept de exploatare durabil` a agriculturii, pentru asigurarea securit`]ii alimentare a popula]iei [i a protec]iei mediului înconjur`tor;alocarea, pe principii de efi cien]` economic`, a • resurselor pentru reabilit`ri sau investi]ii noi în amenaj`rile de iriga]ii, acolo unde acestea sunt necesare [i unde se asigur` recuperarea efortului

investi]ional pe seama cre[terii produc]iilor [i îmbun`t`]irii randamentelor de exploatare prin reducerea pierderilor de ap` [i a consumului de energie necesar` pomp`rii apei; accelerarea transferului în folosin]` sau în • proprietate a infrastructurii din amenaj`rile interioare de iriga]ii c`tre organiza]iile utilizatorilor de ap` pentru iriga]ii sau federa]ii;realizarea unui studiu multidisciplinar • – gospod`rirea apelor, energie, transporturi [i iriga]ii, pentru identifi carea de solu]ii de alimentare gravita]ional` sau din surse locale independente a amenaj`rilor sau p`r]ilor de amenajare de iriga]ii, în scopul optimiz`rii consumului de energie necesar aliment`rii cu ap` a acestora;irigarea, pân` în anul 2013, a unei suprafe]e de • 1.500.000 ha;men]inerea în func]iune a 1.500.000 ha viabile • economic în amenaj`rile de iriga]ii ce urmeaz` a fi transferate în proprietatea sau în folosin]a organiza]iilor [i federa]iilor;îmbun`t`]irea condi]iilor de func]ionare prin • reabilitarea sta]iilor de pompare din amenaj`rile de iriga]ii, în vederea reducerii consumurilor energetice [i cre[terii randamentelor hidraulice;reducerea pierderilor de ap` prin • impermeabilizarea unor canale de transport, aduc]iune [i de distribu]ie; adaptarea schemelor hidrotehnice ale sistemelor • de iriga]ii la noile condi]ii de func]ionare;introducerea aparaturii de m`surare (debitmetre) • a volumelor de ap` ce se livreaz` utilizatorilor de ap` în amenaj`rile de iriga]ii declarate de utilitate public`.

Oportunit`]i pentru sectorul de iriga]ii prin aplicarea m`surilor de reabilitare [i modernizare a infrastructurii de iriga]ii

limitarea iriga]iilor în zonele cu cerere sc`zut` • de ap` [i încurajarea iriga]iilor în zonele economice cu consumuri energetice mici pentru pomparea apei; restabilirea durabilit`]ii sectorului de iriga]ii • [i utilizarea mai efi cient` a infrastructurii de iriga]ii;orientarea benefi ciarilor [i a ANIF spre utilizarea • optim` a resurselor fi nanciare disponibile. continuarea transferului infrastructurii de • îmbun`t`]iri funciare din amenaj`rile de îmbun`t`]iri funciare c`tre Organiza]iile de Îmbun`t`]iri Funciare.

CONSTRÂNGERI {I OPORTUNIT~}IPrivind men]inerea [i punerea în func]iune a infrastructurii de iriga]iiStrategia de dezvoltare economico-social` a agriculturii din România are implica]ii majore asupra sectorului de îmbun`t`]iri funciare.

06

Gazeta Fermierului / Mediu / 16-30 ianuarie 2010

{tiri na]ionale

Bugetul Agriculturii votat f`r` suplimentare

Parlamentarii au votat bugetul Ministerului Agriculturii f`r` suplimentarea de 2,1 miliarde de lei aprobat` în Comisiile de buget-fi nan]e, chiar dac` social-democra]ii au pledat insistent pentru necesitatea sus]inerii agricultorilor [i în 2010.

La bugetul Ministerului Agriculturii, social-democra]ii au sus]inut câteva dintre amendamentele respinse, care îns` nu au trecut de votul plenului. Dezbateri mai aprinse a generat amendamentul admis de Comisiile de buget-fi nan]e prin care se suplimenta bugetul Agriculturii cu 2,1 miliarde lei pentru acordarea ajutoarelor de stat agricultorilor în 2010.

Amendamentul a fost respins prin vot de parlamentari.

Bugetul Ministerului Agriculturii [i Dezvolt`rii Rurale a fost adoptat astfel cu 148 de voturi favorabile [i 130 împotriv`. Singurele amendamente admise au fost dou` care au primit [i sus]inerea Ministerului Finan]elor Publice. Este vorbe de o redistribuire a fondurilor în interiorul bugetului ministerului, f`r` ca acestuia s`-i fi e acorda]i mai mul]i bani fa]` de varianta de buget care a plecat de la Guvern. Astfel 60.000.000 de lei au fost lua]i de la sec]iunea cheltuieli cu bunuri [i servicii [i de la cele cu ma[ini [i mijloace de transport pentru a fi cheltui]i la investi]ii. Al doilea amendament, sus]inut de deputatul PDL Gheorghe Tinel, prevede redirec]ionarea a 7,2 milioane de lei c`tre un canal din jude]ul C`l`ra[i.

F`r` scumpiri la produsele alimentare

Ministrul agriculturii, Mihail Dumitru, afi rm` c` nu trebuie s` ne a[tept`m la o scumpire a produselor alimentare. El a argumentat c`, de[i începând cu acest an vor disp`rea subven]iile, prioritatea guvernului r`mâne aceea de a g`si noi formule de fi nan]are prin care s` sprijine agricultura.

”Fermierii primesc cea mai mare parte a subven]iilor în sistemul european; aceste pl`]i cresc an de an pân` la nivelul anului 2015, când vom atinge nivelul mediu din UE. Argumentul c` dispare un mic procentaj în ni[te subven]ii pe sectoare pe care noi le d`m nu cred c` este un argument sufi cient de solid pentru a justifi ca o ipotez` a cre[terii pre]urilor.

Împ`r]eala pe axeFondurile aferente Axei 1din PNDR au fost

suplimentate cu 45.884.333 euro, cea mai mare majorare de fonduri, respectiv cu circa 22,9 milioane de euro, fi ind destinat` m`surii 121- „Modernizarea exploata]iilor agricole”.

De asemenea, suma alocat` axei 2, pentru m`sura 214 – „Pl`]i de agro-mediu” a fost suplimentat` cu 27.203.145 euro, iar fondurile destinate axei 3 au crescut cu 28.606.522 euro.

Codul de Bune Practici În urma discu]iilor dintre reprezentan]ii

MADR, ai produc`torilor, ai procesatorilor [i ai marilor lan]uri de magazine, pe tema aplic`rii Legii privind comercializarea produselor alimentare, s-a convenit c`, pentru aplicarea ei corect` s` se clarifi ce anumi]i termeni, urmând ca s`pt`mâna viitoare s` fi e programat` o nou` întâlnire la care s` participe [i Autoritatea Na]ional` pentru Protec]ia Consumatorului (ANPC) [i Ministerul de Finan]e.

Patronatele din industria alimentar` au solicitat s`pt`mâna trecut` ministrului agriculturi amânarea aplic`rii Legii privind comercializarea produselor alimentare, a[a-numita lege a Codului de Bune Practici, pentru modifi carea acesteia, în urma unor discu]ii cu supermarketurile, sesizând neclarit`]i, în special, în privin]a termenelor de plat`.

Potrivit pre[edintelui Romalimenta, Sorin Minea, patronatele au solicitat ministrului agriculturii s` aib` o serie de întâlniri cu reprezentan]ii supermarketurilor [i s` elaboreze o variant` a legii în conformitate cu solicit`rile ambelor p`r]i.

O pondere mare în realizarea succesului la cultura de fl oarea-soarelui o are tehnologia aleas` în contextul concret al fermei [i al sistemului de tehologie multianual.

În România, în ceea ce prive[te cultura de fl oarea-soarelui, au p`truns în ultimul deceniu o multitudine de teorii mai mult sau mai pu]in aplicabile în sistemul de gestionare a culturii de folarea-soarelui.

Sistemele de cultur` disponibile la acest moment pe pia]a din România cu referire la tehnologia de combatere a buruienilor, se împart astfel în func]ie de toleran]a plantelor de fl oarea-soarelui la anumite erbicide, respectiv:

sistemul de cultur` conven]ional;• sistemul de cultur` al fl orii-soarelui rezistent` la • erbicidele sulfonil-ureice;sistemul de cultur` al fl orii-soarelui rezistent` la • imidazolinone.

Apari]ia sistemelor de cultur` cu hibrizi îmbun`t`]i]i genetic pentru rezisten]a la erbicidele nespecifi ce culturii de fl oarea-soarelui s-a datorat nevoii de combatere a buruienilor dicotiledonate din cultura de fl oarea-soarelui, buruieni care cu greu [i costuri mari, pot fi st`pânite în sistemul de cultur` conven]ional. Buruienile dicotiledonate problem` din cultura de fl oarea-soarelui sunt: Cirsium, Xantium, Convolvulus, Amaranthus, Chenopodium, Datura, Galium, samulastra de fl oarea-soarelui etc.

Companiile produc`toare de semin]e au dezvoltat aceste tehnologii [i cauta în continuare solu]ii care s` rezolve problema buruienilor cu cat mai mare usurin]` pentru fermieri.

Sistemul de erbicidare la fl oarea-soarelui în postemergen]` pentru combaterea buruienilor dicotiledonate a generat o cre[tere a rentabilit`]ii culturii de fl oarea-soarelui precum [i a cre[terii suprafe]elor cu fl oarea-soarelui îmbun`t`]it` genetic.

Cele dou` tehnologii prezente pe pia]a semintelor de fl oarea-soarelui din România (cu

rezisten]` la erbicide sulfonil ureice [i respectiv la imidazolinone), au generat opinii diferite în rândul fermierilor în ceea ce prive[te efi cacitatea lor, p`reri bazate în principal pe experien]a fi ec`ruia [i pe condi]iile concrete din cadrul fermelor proprii.

În concluzie, având p`reri diferite pentru acela[i fenomen în condi]ii diferite de cultur`, tehnologiile se adreseaz` situa]iilor specifi ce [i nu trebuie nicidecum interpretate ca unilateral efi ciente sau dimpotriv`, inefi ciente.

Venind în întâmpinarea acestei probleme, pentru a ajuta fermierii s` interpreteze cât mai corect efi cien]a tehnologiilor de cultur` recomandate în vederea lu`rii unei decizii corecte, vom caracteriza pe parcursul a câtorva articole fi ecare tehnologie în parte.

1. Tehnologia cu hibrizi rezistenti la erbicide sulfonil ureice

Rezisten]a variet`]ilor cultivate de fl oarea-soarelui la erbicidele sulfonil ureice a fost indus` prin incruci[`ri succesive cu plante din fl ora spontan` rezistente la acest tip de erbicide. Aplicarea erbicidelor sulfonil ureice pe baz` de tribenuron metil la cultura de fl oarea-soarelui permite controlul buruienilor dicotiledonate în postemergen]`.

În România hibrizii rezisten]i la tribenuron metil au ap`rut în 2008, odat` cu apari]ia [i a primului hibrid românesc de fl oarea-soarelui rezistent la erbicidele sulfonil ureice, respectiv PF100, dezvoltat de Compania Procera.

Cultivarea hibrizilor cu rezisten]` la erbicidele sulfonil ureice permite realizarea unor produc]ii cu grad ridicat de profi t pe sole îmburuienate. Specifi ca]iile cu privire la aplicarea produselor sulfonil ureice trebuie îns` respectate astfel încât s` nu genereze fenomene de fi totoxicitate asupra culturii. Astfel, pentru a avea efectul scontat, trebuie luate în considerare urm`toarele elemente de ordin tehnic:

asigurarea unui sem`nat de calitate, care s` •

permit` o r`s`rire uniform` a culturiirespectarea epocii optime de erbicidare • recomandate de produc`torefectuarea tratamentelor cu aparate bine • calibrate, care s` asigure o aplicare uniform` [i exact` a substan]ei active evitarea efectu`rii tratamentelor în condi]ii • meteo neprielnice evitarea efectuarii tank-mixurilor cu produse • incompatibile

Avantajele utiliz`rii tehnologiei de erbicidare cu erbicide sulfonil ureice sunt urm`toarele:

Combate cu succes buruieni problem` cum ar • fi : Cirsium, Xantium, Datura, Chenopodium, Amaranthus, Sonchus, Raphanus, Sinapis, Capsella, Solanum, samulastr` rapi]`, samulastr` de fl oarea-soareluiPrezint` pretabilitate la sistemele de minimum • tillage prin posibilitatea de a erbicida în acela[i timp [i pentru buruienile monocotiledonate [i prin eliminarea din tehnologie a pr`[itului mecanicValorifi c` foarte bine terenurile puternic • îmburuienateComparativ cu alte sisteme de erbicidare cum ar • fi cea cu produse din grupa imidazolinonelor, nu are fi totoxicitate pentru culturile ce urmeaz` în rota]ieReduce costurile pentru combaterea buruienilor • dicotiledonatePermite rota]ia fi reasc` fl oarea-soarelui – cereale • p`ioase de toamn` datorit` remanen]ei sc`zute a substan]ei active, dar [i specifi cit`]ii produselor pe baz` de tribenuron metilPrezint` remanen]` scazut` – permi]ând astfel • sem`natul culturilor de cereale de toamn` f`r` riscuri

Ing. Mihai RADUDirector Tehnic

Procera Agrochemicals România

Tehnologii de cultur` pentru fl oarea-soarelui Tehnologii de combatere a buruienilorÎntrucât omul gospodar î[i face iarna car [i vara sanie, consider c` punerea în discu]ie din vreme a unor probleme cu care ne confrunt`m [i documentarea pe aceste subiecte este binevenit`. A[adar, deoarece campania de prim`var` care urmeaz` va aduce în aten]ie câteva probleme, ne-am propus ca pe parcursul a câtorva articole, s` elucid`m unele ecua]ii privind tehnologia de cultur`.

Anul 2 | ianuarie 2010 | supliment al revistei Gazeta Fermierului | www.gazetafermierului.ro

România Viticol\{tiin]` româneasc` de vânzare - Publicitate gratuit`

Institutul de Cercetare-Dezvoltare • pentru Viticultur` [i Vinifi ca]ie Valea C`lug`reasc` ofer` urm`toarele rezultate ale cercet`rii:

Soiuri pentru vinuri ro[ii Clone pentru vinuri ro[ii Soiuri de portaltoi Clone de portaltoi Tehnologii de cultur` a vi]ei de vie [i de vinifi ca]ie

Promovarea soiului [i vinului românesc • B`beasc` griIntegrarea României în marea familie european`, aduce noi oportunit`]i pentru ]ara noastr` de a putea s`-[i îmbog`]easc` patrimoniul general [i s`-[i promoveze produsele tradi]ionale în care se înscrie [i acest vin.Nout`]i la Sta]iunea de Cercet`ri • Viticole MurfatlarPe o parte din planta]iile experimentale ale sta]iunii Murfatlar se aplic` de trei ani o tehnologie ecologic`, original`, de cultur` a vi]ei de vie.

Pagina 2-3

Programul ac]iunilor consiliului director al Organiza]iei Na]ionale Interprofesionale Vitivinicol` pe anul 2010

Pagina 3

Domeniile Ostrov - Vin pentru tine!Domeniile Ostrov poate deveni relativ u[or unul dintre primii trei produc`tori de vin din România. Ambi]ia managementului companiei merge pâna în Asia; vinurile produse pe podgoriile dun`rene vor ajunge înc` din aceast` iarna [i pe tot parcursul anului la târgurile interna]ionale de profi l. Mai exact, vinurile Domeniile Ostrov vor putea fi v`zute [i degustate în t`ri ca Thailanda, China, Japonia [i, mai aproape, în Rusia..

Pagina 4

Au fost fi nalizate 3-4 scheme de ajutor de stat în agricultur`

Ministerul Finan]elor Publice (MFP) a fi nalizat “3-4 scheme de ajutor de stat” în domeniul agriculturii, ce vor fi trimise c`tre Comisia European` pentru ob]inerea avizului, iar num`rul total al schemelor va ajunge la 12 sau 13, a spus ministrul fi nan]elor, Sebastian Vl`descu.

Toate schemele de ajutor de stat în agricultur` vor ajunge la CE în circa 2-3 luni. Pentru fi ecare schem` de ajutor ce va fi aprobat` de CE “trebuie g`site solu]ii de fi nan]are”.

Vinul românesc

{tiri

Motiva]ia unei strategiiPromovarea vinurilor române[ti devine o problem`

prioritar` pentru p`strarea consumatorului român, înc` de tipul conservator [i comod, cu posibilit`]i fi nanciare limitate, f`r` a fi dispus s` fac` experien]e noi [i cu un limitat spirit de aventur`. Aceast` comoditate [i mai ales starea de contempla]ie pe care o are consumatorul român cu un grad destul de mare de acceptare [i toleran]` (m`nânc` ce i se serve[te) poate fi speculat de importatorii de vinuri str`ine.

Ar fi de analizat urm`toarele argumente [i percep]ii ale consumatorului:

produsele de import sunt superioare produselor • române[ti;produsele române[ti nu respect` nici o legisla]ie, • fi ind produse doar cu scopul îmbog`]irii unora;produsele care se produc pentru pia]a intern` sunt • mai proaste, cele pentru export mai bune;nici un produs alimentar nu mai e natural;• vinurile române[ti sunt falsifi cate;• vinurile de calitate sunt exportate;• se import` vinuri ieftine [i în consecin]` de slab` • calitate, doar cu scopul de a avea un profi t cât mai mare.Prin urmare, sunt necesare campanii dedicate

vinului românesc, care s` fi delizeze [i s` conving` „electoratul” s` aleag` vinul românesc ca fi ind cea mai bun` ofert` de pe pia]a româneasc`. {i poate nu în ultimul rând s` provoc`m [i acel sentiment na]ional, vinul fi ind cel mai reprezentativ produs alimentar pentru un teritoriu [i trebuie cump`rat [i pentru a ne p`stra viile. Avem argumentele lumii civilizate a vinului, unde francezii consum` preponderent vin fran]uzesc, nem]ii vin nem]esc, ungurii vin unguresc.

O problem` major` a vinului românesc este modul în care proprietarii [i managerii restaurantelor din România îl percep ca fi ind o b`utur` alcoolic` între celelalte, oferta chelnerului fi ind elocvent`: “ce v`

oferim? O bere, un vin, o t`rie?”. Mergând mai departe cu constat`rile, toate produsele men]ionate mai sus se g`sesc în acela[i depozit. Achizi]ia are ca motiva]ie pre]ul [i „notorietatea” produsului, adic` “vinul care se cere”. Observ`m c` între restaurant [i alimentar` nu-i mare diferen]a, poate doar “intermediarul”, adic` chelnerul care ne aduce vinul la mas`, “c`, de..,” nu e “autoservire”. {i ar mai fi o diferen]` chiar major`, pre]ul! Din p`cate, pl`tim un pre] prea mare pentru serviciile care ni se ofer` când ne referim la vin, un adaos format din procente de peste sut` la sut`, care nu reprezint` costurile:

de preg`tire pentru acel osp`tar;• de achizi]ie pentru o ofert` generoas`;• de investi]ie în spa]ii de depozitare adecvate;• în accesorii elegante, rafturi personalizate etc.• Prezentarea [i servirea au multe necunoscute, dar

de unde nu-i, nici nu ai ce cere. Toate aceste caren]e se r`sfrâng în prima etap` în buzunarul [i nemul]umirea consumatorului, iar în etapa urm`toare în visteria [i via produc`torului. {i atunci, dac` ne-am pune întrebarea ”cine e de vin` pentru aceast` situa]ie”? Aproape c` intuiesc r`spunsul: ”cote]ul vecinului unde ne ]inem noi capra.”

R`spunsul se afl ` la Lenin, care bine a spus “înv`]a]i, înv`]a]i, înv`]a]i”, iar noi înv`]`m, dar din p`cate nu din gre[elile lui Lenin. Cine crede]i c` ar trebui s`-i înve]e pe ace[ti chelneri? {coala? Care [coal`? Pentru c` nu-i vinul [colii! Poate statul? Dar nu-i via statului. R`spunsul acum e foarte simplu: cei care au interesul de a-[i vinde vinul [i a-[i stropi via .

Aceasta ar fi o fa]` a monedei, reversul ar fi oferta, cum facem diferen]a între noi [i ceilal]i? Vinul de import are atuuri incontestabile, atât la pre], cât [i la calitate. Întrev`d, nu peste foarte mult timp, produc`tori [i negociatori str`ini preg`tind strategii de promovare specifi ce pie]ei române[ti. Vor [ti s` aloce bugete

considerabile în campanii de preg`tire a personalului HORECA, de educare a consumatorului prin publica]ii specifi ce, manifest`ri cu caracter educativ dedicate, bineîn]eles, vinului lor. Primele semne sunt deja vizibile, privi]i în rafturile re]elelor transna]ionale cum cresc v`zând cu ochii ofertele de vinuri de import [i înlocuiesc încet, dar perseverent, vinurile române[ti.

Aici e problema noastr`, noi nu vedem p`durea de copaci. Concuren]a la nivel na]ional nu va fi între Sotern Tocaj [i Cotnari, nici între Rioja Bordeaux [i Dealu Mare, ci între vinurile fran]uze[ti, ungure[ti [i române[ti [i, chiar mai agresiv, concuren]a cu cele din lumea nou` a vinului (Chile, Africa de Sud, Australia etc.)

Cred c` România are nevoie acum de o strategie clar` [i pe termen lung, care s` con]in` un program na]ional de promovare, cu abord`ri distincte pe fi ecare segment de pia]`. Principalele segmente de pia]` ce se impun a fi abordate prin mijloace specifi ce ar fi urm`toarele:

crearea de evenimente de mas` dedicate vinului • (festivaluri, anivers`ri festive etc.);promovarea elitist` prin saloane, concursuri, • simpozioane [i conferin]e dedicate vinului românesc;campanii de promovare dedicate vinului din HORECA;• educarea viitorului consumator, prin campanii de • informare [i educare a tinerilor;preg`tirea personalului din HORECA [i marketuri • oferind cursuri gratuite de prezentare [i servire a vinului. Aceast` propunere este deschis` celor care au de f`cut observa]ii, dar nu pentru postul de observator, ci pentru cei care vor s` devenim o echip`, pentru cei care realizeaz` c` semnalul de alarm` nu vrea s` opreasc` trenul, aten]ioneaz` doar c` ne pierdem vagoanele pe drum [i viitorul e mic, negru [i bate la u[`.

Dr. ing. Dorin Popa

02

România Viticol` / Cercetare / ianuarie 2010

Soiuri pentru vinuri ro[iiNegru aromat, destinat ob]inerii de vinuri ro[ii

aromate, asigur` o produc]ie medie de 10 t/ha, un con]inut mediu în zaharuri de 200 g/l [i aciditatea de 4.8 g/l exprimat` în H2SO4 la maturitatea deplin`.

Olivia, destinat ob]inerii de vinuri ro[ii de calitate, asigur` o produc]ie medie de 9.3 t/ha, un con]inut mediu în zaharuri de 202 g/l [i aciditatea de 4.5 g/l exprimat` în H2SO4 la maturitatea deplin`.

Clone pentru vinuri ro[iiFeteasca neagra 4 Vl, clon` pentru producerea

vinurilor ro[ii de înalt` calitate, se remarc` prin produc]ii mai mari [i constante anual comparativ cu soiul popula]ie. Realizeaz` o produc]ie medie de 8.1 t/ha, un con]inut mediu în zaharuri de 197 g/l [i aciditatea de 5.0 g/l exprimat` în H2SO4 la maturitatea deplin`.

Cabernet Sauvignon 33 Vl, clon` pentru producerea vinurilor ro[ii de înalt` calitate, asigur` o produc]ie medie de 8.0 t/ha, un con]inut mediu în zaharuri de 203 g/l [i aciditatea de 5.1 g/l exprimat` în H2SO4 la maturitatea deplin`.

Merlot 8 Vl clon` pentru producerea vinurilor ro[ii de înalt` calitate, asigur` o produc]ie medie de 12.0 t/ha, un con]inut mediu în zaharuri de 195 g/l [i aciditatea de 5.0 g/l exprimat` în H2SO4 la maturitatea deplin`.

Pinot noir 5 Vl, clon` pentru producerea vinurilor ro[ii de înalt` calitate, asigur` o produc]ie medie de 6.5 t/ha, un con]inut mediu în zaharuri de 228 g/l [i

aciditatea de 4.6 g/l exprimat` în H2SO4 la maturitatea deplin`.

Soiuri de portaltoiRuvis, se caracterizeaz` prin comportare bun` la

ger, mijlocie-bun` la secet` iar rezisten]a la calcar este similar` cu cea a portaltoiului Chasselas x Berlandieri 41B. Este rezistent la atacul bolilor criptogamice [i la atacul de fi loxer` radicicol` [i galicol`.

Clone de portaltoi140 Ru sel.59 Vl se remarc` prin însu[iri superioare

de afi nitate de altoire [i de produc]ie comparativ cu soiul de portaltoi din care provine: prezint` rezisten]` la cloroza ferocalcic`

41 B sel.6 Vl, se remarc` prin rezisten]` mare la cloroza fero-calcic` comparativ cu soiul de portaltoi din care provine.

Tehnologii de cultur` a vi]ei de vie [i de vinifi ca]ie

Tehnologia de cultura a soiului Feteasc` neagr` în vederea ob]inerii unor produc]ii constante [i de calitate, are la baz` optimizarea unor verigi agrotehnice: sistemul de t`iere, fertilizarea [i normarea înc`rc`turii de struguri. Se realizeaz` ob]inerea unor produc]ii constante, cu un con]inut în zahar al strugurilor > 190 g/l, pre] de valorifi care a strugurilor superior cu 10-12 % comparativ cu tehnologia clasic`

de cultur`, calitate superioar` a vinurilor ob]inute [i posibilit`]i sporite de comercializare a vinurilor.

Secven]e tehnologice de structurare a vegeta]iei vi]elor asiguratoare a optimului calitativ, una cu dispunerea vertical` a vegeta]iei (cordon unilateral pe semitulpin`, h=60 cm) [i una cu dispunerea pendant` a vegeta]iei (cordon bilateral înalt, h=180 cm); conduc la reducerea cu 18.0-25.7 % a manoperei, reducerea cu 15.4-20.0% a cheltuielilor de produc]ie/ha, reducerea costurilor de înfi in]are a sistemului de sus]inere cu 13.2% [i cre[terea calit`]ii strugurilor [i a vinului ob]inut.

Tehnologie modernizat` privind cultura soiurilor pentru vinuri ro[ii, are la baza, alegerea corect` a partenerului portaltoi [i atribuirea unei înc`rc`turi de rod care s` optimizeze raportul cantitate-calitate. Prin folosirea portaltoilor adecva]i se realizeaz` un spor de produc]ie de 17-18%, iar prin atribuirea înc`rc`turii corecte de rod se realizeaz` o cre[tere a calit`]ii strugurilor [i implicit a vinurilor.

Tehnologie de produc]ie viticol` integrat` specifi c` centrului viticol Valea C`lug`reasc`, are la baza trei secven]e tehnologice care prezint` risc ecologic bine defi nit: (1) între]inerea solului [i fertilizarea, (2) structurarea vegeta]iei vi]elor [i (3) protec]ia fi tosanitar`. Se realizeaz` ob]inerea de produc]ii de struguri sanogene la poten]ial ecologic, conservarea [i ameliorarea în timp a fertilit`]ii solului [i minimizarea polu`rii apei, a solului [i a aerului; reduceri de consumuri tehnologice: 5.71 % munca vie, 2.84 % combustibili, 8.51 % materiale, 100 % îngr`[`minte de sintez`, 17.01 % pesticide.

Tehnologie modernizat` pentru producerea vinurilor albe de calitate, caracterizat` prin prelucrarea menajant` a strugurilor [i mustuielii, deburbarea efi cient` [i fermentarea controlat`, asigur`, ob]inerea unui randament sporit în must ravac (cu 2-10%), reducerea consumului de material fi ltrant (cu 3-50%, în func]ie de faza vinului) [i a cheltuielilor de stabilizare (cu 1-2%), randament mai bun în alcool (0.1-0.3 vol%), reducerea nivel SO2 total sub 100 mg/l, polifenoli totali sub 350 mg/l,reducerea riscurilor de apari]ie a tulbur`rilor de ritm fermentativ [i a defectelor.

Tehnologie de ob]inere a vinurilor ro[ii prin macerare-fermentare în recipiente statice în condi]iile unei suprapresiuni de CO2, asigur`, extrac]ia mai rapid` [i mai avansat` a compu[ilor fenolici favorabili calit`]ii, durat` mai mic` de macerare [i reducerea consumurilor energetice (cu 10% pe sarja), cre[terea capacit`]ii de prelucrare, randament mai bun în vin ravac: 2-10%, reducerea consumului de material fi ltrant (3-40%, în func]ie de faza vinului), randament mai bun în alcool (0.1-0.25 vol %), reducerea riscurilor de apari]ie a tulbur`rilor de ritm fermentativ [i a defectelor.

Director general dr. ing. Adrian SERDINESCU Directorul [tiin]ifi c dr. ing. Marian ION

Institutul de Cercetare-Dezvoltare pentru Viticultur` [i Vinifi ca]ie Valea C`lug`reasc`, str. Valea Mantei, nr.2, cod po[tal 107620, Tel: 0244

236300, Fax: 0244 236389, e-mail:icdvv@yahoo.com; Web: www.icdvv.ro

Institutul de Cercetare-Dezvoltare pentru Viticultur` [i Vinifi ca]ie Valea C`lug`reasc` ofer` urm`toarele rezultate ale cercet`rii

Soiul B`beasc` gri este o varia]ie mugural` a vechiului soi str`mo[esc B`beasc` neagr` , fi ind g`sit [i omologat în zona de sud a Moldovei în anul 1974 la Sta]iunea de Cercetare Dezvoltare pentru Viticultur` [i Vinifi ca]ie Odobe[ti.

Acest soi s-a aclimatizat bine [i în arealele limitrofe, ocupând o suprafa]` de 12,3 ha în centrul viticol Bujoru la Sta]iunea de Cercetare - Dezvoltare pentru Viticultur` [i Vinifi ca]ie Bujoru . Dup` cercet`ri care au urm`rit comportarea soiului în noul areal de cultur` s-a stabilit [i tehnologia de cultur` adecvat`.

Pentru recunoa[tere, soiul la dezmugurire are rozeta verde cu nuan]` ro[iatic` , frunza adult`

este de m`rime mijlocie pentalobat`, fl oarea este hermafrodit` , soi autofertil , ciorchinii sunt cilindro-conici cu aspect r`muros.

Vigoarea soiului este mijlocie spre mare, rezisten]` medie la ger, sensibil la putregaiul cenu[iu.

La SCDVV Bujoru conducerea este semiînalt`, cordon bilateral [i poate fi t`iat atât în cepi cât [i în cordi]e de 4-6 ochi.

Strugurele la începutul coacerii are culoare verde, iar apoi devine roz brumat la sfâr[itul acestei perioade. Aspectul strugurelui este identic cu al soiului din care provine, adic` cu ciorchini r`muro[i. La sfâr[itul lunii septembrie [i începutul lunii octombrie,

strugurii se culeg la un con]inut în zaharuri de 190-200 g/l [i o aciditate de 5,5 – 6,0 g/l H2SO4 . In anii foarte c`lduro[i [i seceto[i se matureaz` mai de timpuriu cu dou` s`pt`mâni, vinul este alb cu refl exe galben –verzui , obi[nuit sec cu aciditate ridicat` ce-i confer` o prospe]ime [i o fructuozitate remarcabil` , diferit` de a altor soiuri. Dup` un an de învechire cap`t` valen]e cu totul deosebite , neîntâlnite la alte soiuri din podgorie. In anii seceto[i se ob]ine un vin dulce cu o t`rie alcoolic` mai mare de 12% vol.

Anumite interven]ii în vinifi ca]ie prin:utilizarea unor enzime pe struguri ce desfac pieli]a • strugurelui ajutând la extragerea aromelor specifi c acestui soi;limpezirea mustului înaintea fermenta]iei • alcoolice pentru îndep`rtarea particulelor solide de impurit`]i(p`mânt, mucegaiuri, produse fi tosanitare) ;îns`mân]area mustului cu drojdii selec]ionate [i • fermentarea mustului la temperaturi sc`zute(18-

220C);tragerea vinului de pe drojdie;• bentonizarea , sulfi tarea, fi ltrarea [i îmbutelierea • vinului;îi determin` caracteristicile ce-l particularizeaz`.Acest vin cu r`d`cini str`mo[e[ti are aciditate

ridicat` [i o fructuozitate deosebit`, cu arome fl orale diferite de a celorlalte vinuri albe române[ti, drept pentru care merit` toat` aten]ia viticultorilor de a extinde în cultur` soiul [i în aceea[i m`sur` a vinifi catorilor de a produce un vin de calitate care s` reprezinte zona [i ]ara într-o Europ` divers` [i unitar`.

Prezentat la târguri [i expozi]ii a fost foarte bine apreciat. In prezent el se comercializeaz` numai de la sediul sta]iunii.

SCDVV BUJORUDirector - Dr.Ing. Cristina SIMION

Secretar [tiin]ifi c - Dr. biolog Aurel CIUBUCA

Promovarea soiului [i vinului românesc B`beasc` griIntegrarea României în marea familie european` , aduce noi oportunit`]i pentru ]ara noastr` de a putea s`-[i îmbog`]easc` patrimoniul general [i s`-[i promoveze produsele tradi]ionale în care se înscrie [i acest vin.

{tiin]` româneasc` de vânzarePublicitate gratuit`

03

România Viticol` / Actualitate / ianuarie 2010

{tiri

Vin ro[u pentru inim` bun`

Consumul moderat de vin ro[u reduce riscul de declan[are a maladiilor cardiovasculare. Recent cercet`torii de la Institut National de la Santé et de la Recherche Médicale (INSERM-Universitarea din Angers, Fran]a) au dat prima explica]ie [tiin]ifi c` a mecanismului molecular al acestei protec]ii oferite de polifenolii din vinul ro[u care determin` celulele din pere]ii arterelor sangvine s` produc` monoxid de azot (NO), un gaz vasodilatator. Acest studiu a fost publicat în cel mai recent num`r al revistei [tiin]ifi ce americane PLoS One.

Diferite studii, inclusiv cel efectuat de echipa de la Universitatea din Angers, identifi caser` polifenolii din vin drept agen]ii responsabili pentru apari]ia efectului vasodilatator, în urma producerii monoxidului de carbon la nivelul celulelor endoteliale care c`ptu[esc pere]ii vaselor sangvine, dar mai r`m`sese de l`murit felul în care se declan[a produc]ia monoxidului de azot.

Mecanismul descifrat recent are leg`tur` cu unul dintre receptorii hormonului estrogen din celulele pere]ilor vasculari, subtipul alfa, la care se ata[eaz` moleculele de polifenoli. Aceast` descoperire reprezint` dovada faptului c` binefacerile polifenolilor asupra suple]ei arterelor necesit` prezen]a acestui receptor de estrogen.

Pentru a-[i dubla argumenta]ia, cercet`torii francezi au demonstrat faptul c` un anumit medicament anticancer (Fulvestrant), inhibitor al acestui receptor, blocheaz` producerea monoxidului de azot de c`tre celulele vasculare, împiedicând astfel arterele s` se dilate.

Aceast` descoperire ofer`, în afara unei explica]ii [tiin]ifi ce a “paradoxului francez” - mai pu]ine cazuri de infarct în sud-vestul Fran]ei, de[i alimenta]ia oamenilor este bogat` în gr`simi saturate provenind din alimente precum unt, smântân`, brânz`, mezeluri, foie gras, pulpe de ra]`, dar [i în vin -, [i noi informa]ii despre “poten]ialul terapeutic al polifenolilor în tratarea maladiilor cardiovasculare”, potrivit cercet`torilor.

„S`pt`mâna Verde”România va participa, în perioada 15 – 24

ianuarie 2010, cu un pavilion na]ional la cea de-a 75-a edi]ie a Expozi]iei interna]ionale pentru industrie alimentar`, agricultur` [i horticultur` „S`pt`mâna Verde”, care se va organiza la Berlin – GERMANIA.

Delega]ia României va fi condus` de domnul Mihail Dumitru, Ministrul Agriculturii [i Dezvolt`rii Rurale. Domnia sa va participa sâmb`t`, 16 ianuarie a.c., la întâlnirea interna]ional` a Mini[trilor Agriculturii, la discu]ia plenar` privind „Agricultura [i Schimb`ri Climatice” [i la summit-ul Mini[trilor Agriculturii 2010, pe acela[i subiect.

Cu aceast` ocazie, domnul ministru Mihail Dumitru va avea întâlniri bilaterale cu mini[trii agriculturii din statele membre. Totodat`, delega]ia MADR va prezenta mediului de afaceri german oportunit`]ile de investi]ii în România iar sâmb`t`, 16 ianuarie este declarat` Ziua României.

Având în vedere faptul c` aceast` prestigioas` manifestare constituie o bun` oportunitate de imagine pentru ]ara noastr`, în cadrul expozi]iei, a fost rezervat` o suprafa]` de 165 mp, în care fi rme romane[ti de profi l vor expune o gam` diversifi cat` de produse agroalimentare, cum ar fi : miere [i produse apicole, vinuri, palinca, fructe, tincturi de plante, brânzeturi, conserve de legume si fructe, produse de panifi ca]ie, magiun.

Participarea ]`rii noastre la acest eveniment constituie o bun` oportunitate pentru fi rmele române[ti de a promova cele mai reprezentative produse agroalimentare [i de a dezvolta noi rela]ii comerciale, cu impact pozitiv asupra cre[terii exporturilor pe pie]ele interna]ionale.

Târgul interna]ional de la Berlin este inclus în Programul de participare la târguri [i expozi]ii interna]ionale în anul 2010, cu fi nan]are de la bugetul de stat, administrat de Ministerul Economiei, Comer]ului, [i Mediului de Afaceri, prin care sunt suportate cheltuielile pentru închirierea [i amenajarea spa]iului expozi]ional.

Expozi]ia interna]ional` ‘’S`pt`mâna Verde’’ este considerat` cel mai mare eveniment de specialitate în domeniul alimentar [i agricol din Europa, în anul 2009 participând 1.500 de expozan]i din 56 de ]`ri, din care 33 de ]`ri cu pavilioane na]ionale, printre care s-a num`rat [i România. Începând cu edi]ia din 2003, România a fost prezent` an de an, cu pavilion na]ional.

Nout`]i la Sta]iunea de Cercet`ri Viticole Murfatlar

Pe o parte din planta]iile experimentale ale sta]iunii Murfatlar se aplic` de trei ani o tehnologie ecologic`, original`, de cultur` a vi]ei de vie. Au fost alese dou` soiuri române[ti, unul tradi]ional, Feteasc` neagr` [i altul crea]ie a sta]iunii, Columna.

Drumul de la cultivarea în sistem ecologic a viei [i pân` la ob]inerea vinurilor care s` poarte eticheta “ae” ce atest` c` sunt ob]inute din strugurii ecologici este difi cil [i implic` mult` seriozitate [i responsabilitate. Organismul de certifi care verifi c` în fi ecare an corectitudinea respect`rii normelor europene în domeniu [i analizeaz` în laboratoare specializate probe de sol, plant` [i de vin. Acestea nu trebuie s` aib` urme de pesticide. Via se trateaz` doar cu produse pe baz` de sulf [i cupru, aplicate în cantit`]i limitate. Exist`, în anii cu precipita]ii sc`zute în perioada matur`rii strugurilor, pericolul s` se piard` aproape toat` recolta. De aceea, tehnologia nu este numai greu de aplicat, dar [i mai costisitoare decât una obi[nuit` cu cel pu]in 30%.

Strugurii se proceseaz` separat, în prezen]a inspectorului care r`spunde de certifi care. Vasele în care se p`streaz`, sunt marcate distinct, iar cantitatea de vin ob]inut` se urm`re[te pe tot parcursul ei spre cump`r`tor.

De[i procesul este anevoios, certitudinea de a avea pe mas` un vin s`n`tos a început s` apar` printre consumatorii români, determinându-i pe comercian]i s` caute astfel de vinuri, \nc` rare în magazine.

Pân` în prezent sta]iunea a venit pe pia]a româneasc` cu vinul Columna (foto), apreciat de cei care l-au degustat la expozi]iile regionale [i na]ionale. Vinul se poate g`si deocamdat` în câteva magazine specializate în vânzarea de produse BIO [i în magazinul propriu, la sediul sta]iunii.

Director, Aurora Ranca

Nr. crt

M~SURA TERMEN RESPONSA-BILIT~}I

1. M`suri de informare [i promovare a produselor vitivinicole;

A. Pe pia]a intern`:

1.1 promovarea vinurilor DOC [i IG; permanent ONIV [i ONVPV

1.2 Promovarea vinului prin turism – Drumul Vinului; permanent ONIV

1.3 Concursul „Vinuri Române[ti din Podgorii str`mo[e[ti” Edi]ia a VI -a martie ONIV [i ADAR

1.4 Salon de vinuri – soiuri autohtone martie. ONIV

1.5 Gala vinului românesc decembrie ONIV

B. Pe pia]a extern`:

1.6 Încheierea [i derularea acordului de promovare a viticulturii na]ionale prin emisiuni specializate cu Societatea Român` de Radiodifuziune- „România - }ara vinului” cu Radio România Interna]ional;- „Vinul [i s`n`tatea” cu Radio România Actualit`]i;

martie - decem-brie

ONIV - SRR

1.7 Conferin]e tematice na]ionale Trim. II, IV ONIV

1.8 Simpozioane na]ionale; Trim. II, IV ONIV

1.9 Colaborarea la reviste de specialitate; permanent ONIV

1.10 Elaborarea unui studiu de pia]` a vinului; Sem. II ONIV

2. M`suri pentru protejarea mediului de afaceri al produc`torilor vitivinicoli;

2.1 Combaterea concuren]ei neloiale;- Elaborarea actelor normative în domeniu;

permanent ONIV [i MADR

2.2 Monitorizarea producerii alcoolului etilic în arealele viticole; permanent ONIV [i MADR

2.3 Controlul randamentelor pe ha, soi [i exploata]ii viticole la vinurile DOC [i IG;

Trim. IV ONIV [i ONVPV

2.4 Controlul trasabilit`]ii vinului vrac provenit din comer]ul intracomu-nitar [i ]`ri ter]e

Sem. I ONIV [i MADR [i DGV

2.5 Delimitarea arealelor de produc]ie pentru vinurile IG; Sem. II ONIV [i ONVPV

2.6 Protec]ia vinurilor DOC [i IG; permanent ONIV [i ONVPV

2.7 Defi nirea

3. Cre[terea capacit`]ii institu]ionale a organiza]iilor de produc`tori [i a organismelor de fi lier`;

3.1 Consultan]` pentru înfi in]area organiza]iilor de produc`tori pentru vinul DOC [i IG;

permanent ONIV

3.2 Elaborarea caietelor de sarcini pentru vinurile DOC [i IG; Sem. II ONIV [i Asocia]iile de Produc`tori

3.3 Încheierea acordului institu]ional cu ONVPV, ISCTV, ANPC, DGV, MFP, IGPR

permanent ONIV

3.4 Încheierea acordului interprofesional între membri ONIV pe fi liera vitivinicol`;

Sem. I ONIV

4. M`suri de sprijin în sectorul vitivinicol

4.1 Activarea m`surii de investi]ii cuprins` în Programul Na]ional Suport permanent ONIV, MADR [i APIA

4.2 Identifi carea m`surilor de sprijin fi nanciar din buget na]ional în perioada 2010-2013;

Sem. I ONIV [i MADR

4.3 Sus]inerea fi nanciar` din buget na]ional a producerii materialului de înmul]ire vegetativ` a vi]ei de vie din categoria biologic` ini]ial [i baz` realizate în colaborare cu ENTAV Fran]a;

Sem. II ONIV [i MADR

4.4 Propuneri de modifi care [i completare a proiectului de HG pentru aplicarea legii nr. 244/2002 pentru alinierea la legisla]ia comunitar`;

Trim. I ONIV, ONVPV, ,ISCTV, MADR

4.5 Propuneri de modifi care [i completare a O MAPDR cu privire la prom-ovarea vinurilor pe ]`rile ter]e

Trim. I ONIV, MADR [i APIA

4.6 participarea la grupele de lucru pentru elaborarea, modifi carea [i completarea actelor normative referitoare la sectorul vie-vin;

permanent ONIV [i MADR

4.7 Absorb]ia fondurilor UE;

4.7.1 cofi nan]area european` de 42,1 mil. Euro/an pentru sectorul vitivini-col pân` în 2013 din programul suport;

permanent ONIV, APIA, MADR

4.7.2 urm`rirea [i implementarea m`surilor lansate prin PNDR; permanent ONIV, APDRP, MADR

4.7.3 participare [i implicare direct` în Comitetul de Monitorizare pentru PNDR;

permanent

5. Dezvoltarea rela]iilor interna]ionale;

5.1 Promovarea intereselor sectorului vitivinicol la Comisia European` prin COPA COGECA

permanent ONIV

5.2 Participarea la Congresul OIV 2010; Trim. II ONIV

5.3 Dezvoltarea rela]iilor cu organiza]iile profesionale [i interprofesio-nale din Fran]a, Spania, Italia, Ungaria [i Bulgaria;

permanent ONIV

6. Consolidarea institu]ional`

6.1 Transformarea ONIV în institu]ie privat` de interes public; Sem. II ONIV

6.2 Stabilirea calendarului [edin]elor AGA [i CD; permanent ONIV

6.3 Primirea de noi membri; permanent ONIV

6.4 Efectuarea de studii [i cercet`ri în domeniul vitivinicol în colaborare cu ICDVV INCDBH {tef`ne[ti, Institutul National de Cercetare-Dezvoltare Tehnologii Izotopice [i Moleculare Cluj-Napoca [i Institutul Na]ional de Cercetare-Dezvoltare pentru Tehnologii Criogenice [i Izotopice - ICSI Rm. Vîlcea

permanent ONIV

Întocmit,Aparat Executiv

Programul ac]iunilor consiliului director al Organiza]iei Na]ionale Interprofesionale Vitivinicol` pe anul 2010

04

România Viticol` / Profil de companie / ianuarie 2010

Bancuri

- Scuza]i-m`, domnule, n-a]i vrea s` ajuta]i un biet nec`jit, fl `mând, [omer, care nu are niciun ban [i toat` averea lui este doar pistolul `sta?

***Anun] de angajare la un cazinou:“Vrei s` câ[tigi bani peste noapte?

Angajeaz`-te la noi, în schimbul 3!”

***- Tata, îmi cumperi, te rog, un mobil

hightech 3G cu USB, bluetooth cu camera video, GPRS si cu aplica]ii java si mp3?

- Fiule, nu te-ai putea droga [i tu ca [i ceilal]i copii?

***S` nu faci nimic, e tare greu. Nu [tii când

ai terminat.

***Bul` se \mboln`ve[te. Merge la doctor

[i acesta se preg`te[te s` \l examineze cu stetoscopul.

|ncântat, Bula \ntreab`:- Dori]i s` vorbi]i la telefon cu gripa mea?

***Un explorator \l vede pe vraciul satului

b`tând ritmic toba.- Ce s-a \ntamplat, prietene?- Nu mai avem ap`.- {i ba]i toba ca s` invoci ploaia?- Nu, e semnalul pentru instalator!

***O tip` intr` \ntr-un magazin de \mbr`c`minte

[i \ntreab` un vânz`tor cât cost` un palton de blan`. Vânzatorul o cerceteaz` din cap pân`-n picioare, se uit` seduc`tor la ea, [i-i spune, f`când cu ochiul:

- O noapte de amor!Tipa se \ntoarce c`tre bodyguardul care

st`tea mai departe [i-i spune:- Achit`!

***Pe o insul` exotic`, un turist \l \ntreab` pe

un localnic dac` sunt crocodili pe acolo. Acesta \i r`spunde c` nu. Intr` omul \n lagun`, \ncepe s` \note [i observ` ni[te pete \ntunecate \n ap`, la câ]iva metri de el. Se \ntoarce spre localnic:

- Sigur nu sunt crocodili aici?- Nu pentru c` la e fric` de rechini!

***Ion o întreab` pe Maria:- M`rie, ]ie ]i-ar pl`cea s` fi i b`rbat?Maria r`spunde:- Da, Ioane, da’ ]ie?

***Maria îl strig` pe Ion:- Ioane, hai în cas`, c` plou`!- Las`, stau afar`, c` plou` [i aici!

***Ion [i Maria pe teras`. Ion cite[te “Times”.

La un moment dat, Maria îi spune lui Ion:- M` Ioane, vezi c` vine ploaia! Acoper`

fînul `la cu ceva, c-o s`-l ude!Ion nu zice nimic [i cite[te în continuare

“Times”. Începe s` picure. Maria se impacienteaz`:

- M` Ioane, începu ploaia! Pune mîna [i acoper` fînul `la c`-l ud`, ce naiba!

Ion n-o ascult`. Plou`, fînul este ud, iar Maria sup`rat`:

- Hai, m` Ioane, d`-o dracului de treab`! A udat fînul [i tu stai [i nu faci nimic!

Ion, tacticos, pune “Times” la o parte [i spune:

- F` Mario, you have an obsession!

Unde suntemCentrul viticol Domeniile Ostrov este situat în

Sud-Vestul jude]ului Constan]a, de-a lungul Dun`rii, pe malul românesc. Podgoriile se întind pe terasa superioar` a Dun`rii, pe o lungime de 30 de km, m`rginit` la Sud de frontiera cu Bulgaria.

Podgoria Domeniile Ostrov apa]ine geografi c de Podi[ul Olteniei, cunoscut pentru interfl uviile sale deluroase [i larg ondulate pe care soarele le scald` atât cât trebuie pentru ca strugurele s` ajung` la maturitate deplin`. Dealurile nu sunt mai inalte de 150-200 de metri în partea Central-Estic`, separate de v`i adânci [i inguste, cu pante accentuate care ajung [i la inclina]ii de peste 15-25º.

Pozi]ionarea, relieful, hidrografi a [i climatul zonei sunt argumentele forte pentru afi rma]ia c` rodul este intr-adevar generos, iar vinul, in functie de vinifi care, excelent. “Nu cerem nimanui s` ne cread` pe cuvant, vrem ca speciali[tii s`-l guste [i apoi s`-l comenteze. Sunt convins c` atât profesioni[tii, cât [i consumatorii obi[nui]i vor aprecia vinul nostru” declar` Marian Moise, Directorul Executiv al companiei.

Istoria Zona pe care sunt a[ezate podgoriile Domeniile

Ostrov este atestat` prin documente ca zon` cu real` voca]ie vini-viticol` înc` din cele mai vechi timpuri. Aici a fost cultivat` vi]a de vie, climatul local [i relieful zonei asigurând condi]ii propice pentru acest tip de cultur`.

Locurile aduc din istorie o parte din m`re]ia ceta]ilor romane care le-au str`juit cu 2000 de ani în urm`. Pacuiul lui Soare, Cetatea Durostorum sau Canaraua Fetii sunt numele cet`]ilor care au fost alese pentru a denumi gamele de vin de sub brandul

Domeniile Ostrov. Este de la sine în]eles c` în istoria locului strugurele are dintotdeauna un loc aparte!

EchipaO vorba din b`trani spune c` “un cal bun nu se

vinde din grajd”. Asta a fost [i parerea celor care au investit în replantarea a sute de hectare care produceau odata struguri de mas`, cu vi]` nobil` care produce acum struguri de soi (de vin).

În capul listei profesioni[tilor care vor vinde nu mai pu]in de 5 game de vin (cu 30 de sortinente) produse la Domeniile Ostrov se afl ` Marian Moise, managerul care a ridicat Domeniile Tohani de la stadiul de marc`, la cel de brand. Dupa aproape 4 ani petrecuti la Tohani, Marian Moise a acceptat provocarea venit` din sudul ]`rii. “Vrem ca în cel mai scurt timp s` ajungem pe rafturile lanturilor de magazine [i în HoReCa. Scopul nostru pe termen mediu este s` le reamintim românilor c` suntem un popor care iube[te vinul, c` vinul este un aliment [i

nu o b`utur` [i c` vinul bun nu se bea [pri]!”, declar` Marian Moise.

Echipa de vânz`ri cu care Marian Moise î[i propune s` “cucereasc`” pia]a din România acoper` acum intregul teritoriu al ]`rii. “To]i coechipierii mei sunt oameni care [tiu cum se vinde vinul pentru c` nu sunt la prima experien]` în acest domeniu. Suntem cu to]ii motiva]i pentru c` putem construi un brand puternic. Avem resurse, know-how [i calitate, argumente cu care putem mar[a, argumente pe care [i l-e dore[te orice vânz`tor” spune Marian Moise.

PlanuriPrimul obiectiv al business-ului Domeniile Ostrov

în 2010 este accesarea pie]ei de retail [i HoReCa atât în Bucure[ti, cât [i în restul ]`rii. “Lansarea noastr` ofi cial` se va intâmpla în acest început de an. Vrem ca în perioada Sfi ntelor Sarb`tori de Pa[ti românii s` a[eze pe masa [i vinul nostru”, declara Marian Moise.

Domeniile Ostrov poate deveni relativ u[or unul dintre primii trei produc`tori de vin din România. Ambi]ia managementului companiei merge pâna în Asia; vinurile produse pe podgoriile dun`rene vor ajunge înc` din aceast` iarn` [i pe tot parcursul anului la târgurile interna]ionale de profi l. Mai exact, vinurile Domeniile Ostrov vor putea fi v`zute [i degustate în ]`ri ca Thailanda, China, Japonia [i, mai aproape, în Rusia.

Domeniile OstrovVin pentru tine!

07

Gazeta Fermierului / Medicin` veterinar` / 16-30 ianuarie 2010

Substan]a activ` a produsului este FENBENDAZOLUL, un endoparaziticid care face parte din grupa benzimidazolilor [i se afl ` pe lista substan]elor farmacologic active pentru care au fost stabilite limite maxime de reziduuri în carne, organe [i lapte, (Anexa 1 la NORMA SANITAR VETERINAR~ privind m`surile de supraveghere [i control al unor substan]e [i al reziduurilor acestora la animalele vii [i la produsele lor, precum [i al reziduurilor de medicamente de uz veterinar în produsele de origine animal`).

Administrarea produsului la bovine, ovine [i caprine

Produsul se administreaz` pe cale oral`, se absoarbe rapid [i difuzeaz` în toate organele [i ]esuturile producând liza endoparazi]ilor din tubul digestiv [i aparatul respirator.

ROMFENBENDAZOLUL 10% suspensie se recomand` la bovine, ovine [i caprine pentru combaterea strongilatozelor gastrointestinale [i pulmonare produse de diferite genuri de parazi]i, precum [i a cestodozelor produse de genul Moniesia.

Toxicitatea medicamentului este relativ sc`zut` [i nu infl uen]eaz` produsul de concep]ie [i de aceea nu sunt restric]ii de folosire la animalele gestante [i în lacta]ie, în doza recomandat`.

La administrarea produsului este necesar` estimarea corect` a greut`]ii vii a animalului pentru a evita subdoz`rile sau supradoz`rile. ROMFENBENDAZOLUL 10% administrat în dozele recomandate nu produce în mod normal efecte adverse. Rareori, în infesta]ii masive ale animalului, pot ap`rea reac]ii alergice datorit` eliber`rii antigenilor consecutiv distrugerii parazi]ilor.

Produsul se administreaz` cu o mensur` sau sering` f`r` ac, în care se introduce cantitatea necesar` de suspensie, bine omogenizat` în prealabil, în doz` de 5 mg de substan]` activ` pe kg greutate vie, respectiv 2,5 ml de suspensie ROMFENBENDAZOL 10 % pe 50 kg greutate vie, indiferent de specie. La bovinele pentru carne la

care s-a diagnosticat o parazitoz` cu Ostertagia tip 2, doza este de 10 ml de suspensie pe 100 kg greutate vie. Este interzis s` se foloseasc` aceast` doz` la vacile lactante.

Recomand`riProgramul de deparazitare trebuie s` cuprind`

patru administr`ri anuale, respectiv înainte de ie[irea la p`[unat, dup` intrarea la stabula]ie [i pe perioada p`[unatului în lunile iulie, respectiv septembrie. Timpul de a[teptare, la animalele destinate sacrifi c`rii pentru carne este de 7 zile, iar pentru lapte, 3 zile de la ultimul tratament.

Important [i avantajos!Efi cien]a antiparazitar` crescut`, toxicitatea

relativ sc`zut`, costul redus pe animal datorit` dozei mici administrate, impun utilizarea produsului cu atât mai mult, cu cât acesta nu constituie un factor de risc pentru s`n`tatea public` datorit` faptului c` nivelul reziduurilor în produse dup` perioada de a[teptare este sub cel impus de Comunitatea European`.

Dr. Viorica Chiurciu, Doctor în [tiin]e medicaleS.C. ROMVAC COMPANY S.A.

ROMFENBENDAZOL 10%,Distrug`torul parazi]ilor interni! ROMFENBENDAZOLUL 10% este un antihelmintic sub form` de suspensie, fabricat de Compania ROMVAC, conform normelor GMP.

{tiri

F`r ̀subven]ii directe în 2010

Modelul de subven]ie direct ̀în agricultur ̀nu va mai fi aplicat din 2010, sector care va fi taxat “sub toate formele sale”, respectiv a muncii agricole, a terenurilor [i a produselor, printr-o mai bun` colectare a acestor taxe [i impozite, iar statul va sus]ine agricultura prin schemele de ajutor aprobate de Comisia European ̀(CE),a declarat ministrul fi nan]elor, Sebastian Vl̀ descu.

Din punctul de vedere al ministrului, “cei care vor benefi cia de ajutoare vor trebui s ̀pl̀ teasc ̀[i taxele”.

Ajutoarele de stat în agricultur ̀se vor restrânge la schemele aprobate de Comisia European ̀(CE).

Ajutor de stat pentru procesare

Comisia European ̀(CE) a aprobat acordarea ajutorului de stat pentru procesarea produselor agricole [i forestiere în vederea ob]inerii de produse neagricole, de care vor putea benefi cia aproximativ 550 de întreprinderi, valoarea total̀ a sprijinului fi ind de 200 mil euro.

Într-un comunicat al MADR se arat ̀c ̀decizia a fost adoptat ̀în urma demersurilor întreprinse de c`tre Autoritatea de Management pentru PNDR, începând cu data de 22 octombrie 2009, când România a notifi cat Comisiei Europene schema de ajutor de stat pentru procesarea produselor agricole [i forestiere, parte a M`surii 123 „Cre[terea valorii ad`ugate a produselor agricole [i forestiere” din cadrul PNDR.

Potrivit MADR un poten]ial benefi ciar va putea primi sprijin în cadrul acestei scheme de ajutor de stat dac ̀proiectul de investi]ii sprijinit va avea drept rezultat înfi in]area unei noi unit`]i de procesare, extinderea unei unit`]i existente, diversifi carea produc]iei în vederea ob]inerii altor produse noi sau schimbarea fundamental̀ a procesului general de produc]ie al unit`]ii deja existente.

Produs chimic nou !România este prima ]ar ̀din lume care va folosi

în agricultur ̀un compus chimic pe baz ̀de initium, un ingredient activ din noua clas ̀a substan]elor chimice.

Produsele vor fi furnizate de compania german` BASF [i vor fi folosite pentru culturile de struguri, cartofi , ro[ii, castrave]i [i ceap .̀ Benefi ciile pe care le-ar aduce aceast ̀substan] ̀sunt legate în primul rând de combaterea d`un`torilor, dar, totodat ̀ea mic[oreaz ̀[i durata în care se ob]ine recolta.

Asemenea produse urmeaz ̀s ̀fi e omologate curând în Olanda [i Marea Britanie.

Furnizorii dau asigur`ri c ̀produsul este în concordan] ̀cu normele din domeniu impuse de Uniunea European`

Rovinieta electronic ̀din luna martie

Secretarul de stat în Ministerul Transporturilor, Marin Anton, a anun]at c ̀ar putea fi introdus` rovinieta electronic ,̀ pân ̀în luna martie.

Prin acest sistem, se va putea verifi ca dac` [oferul a achitat sau nu taxa de drum, f̀ r ̀a mai fi nevoie de aplicarea autocolantelor.

Criza la cei mari Pentru industria alimentar ,̀ anul 2009 a fost

cel mai greu din istoria postdecembrist ̀a României, a afi rmat {tefan P`dure vicepre[edintele Grupului de fi rme Angst. “Sc`derea veniturilor popula]iei, existen]a unui cadru politic instabil au avut drept rezultat sc`derea bugetului de cheltuieli alocat alimentelor.

În consecin] ,̀ popula]ia s-a îndreptat spre produse ieftine [i de proast ̀calitate.

Criza economico-fi nanciar ̀de pe toate palierele produc]iei are [i unele efecte pozitive, sus]ine {tefan P`dure.

În sensul c ̀managementul Angst a fost mult mai activ, deciziile au dus în cele mai multe cazuri la efi cientizarea costurilor.

Domnia sa consider ̀c ̀anul 2010 va fi un an al lasan`rii economice [i c ,̀ dup ̀asanare, important ar fi ca mediul economic s ̀r`mân ̀s`n`tos [i s ̀nu se favorizeze, din anumite interese, pia]a neagr .̀

08

Gazeta Fermierului / FitoFarmacie / 16-30 ianuarie 2010

Frecvente la copiii mici, riscul de contaminare este relativ mare - pun mâna pe orice [i duc la gur`. Acest risc spore[te în colectivit`]ile de copii, unde ace[ti parazi]i intestinali se r`spândesc cu mare u[urin]` [i reinfectarea proprie se poate face foarte u[or (Tenia saginata, Tenia solium).

Simptomele ce pot ap`rea la infestarea cu viermi intestinali sunt numeroase [i uneori comune cu cele pentru alte boli: diaree sau constipa]ie, lipsa poftei de mâncare, sc`derea în greutate sau asimilarea incomplet` a alimentelor, tulbur`ri de comportament (somn, agita]ie), st`ri febrile (ac]iune pirogen`).

Modifi c`rile pe care le produc ace[ti parazi]i la nivel intestinal sunt reprezentate de: irita]ii ale mucoasei intestinale datorit` eliber`rii de toxine, leziuni ale mucoasei, echimoze, ulcera]ii superfi ciale, infl ama]ii, atrofi a vilozit`]ilor intestinale, exfolierea epiteliului intestinal care altereaz` capacitatea de absorb]ie a nutrien]ilor [i favorizeaz` suprainfec]ia cu bacterii.

Profi laxia este prin excelen]` o problem` de educa]ie [i de igien`. Vor fi detecta]i [i trata]i bolnavii [i purt`torii, va fi suprimat` posibilitatea de contaminare direct` prin sol sau ape potabile, se va efectua controlul parazitozelor colectivit`]ilor, salubrizarea mediului [i formarea deprinderilor igienice. Deoarece parazitismul la animale reprezint` un rezervor important pentru multe helmintiaze, trebuie luate m`suri [i în acest sens. Pentru multe parazitoze calea de transmitere este alimentar`, de aceea este obligatorie verificarea st`rii de s`n`tate a animalelor sacrificate, preg`tirea termic` suficient` a c`rnii, sp`larea legumelor [i a fructelor etc.

Principalele parazitoze intestinaleGiardioza (lambliaza) - infestare cu Giardia

(Lamblia) intestinalis. Oxiuroza - infestare cu oxiuri (Oxiurus vermicularis). Ascaridioza - infestare cu Ascaris lumbricoides (limbrici). Teniaza - prin infestare cu tenia.

Fitoterapia Recomand` administrarea unor produse naturale cu

efect antiparazitar sub forma unor cure repetate, având în vedere sensibilitatea inegal` a parazi]ilor condi]ionat` de stadiul lor biologic. Concomitent, se adaug` [i tratament adresat suferin]elor viscerale constituite pe parcursul parazitozei, detoxifi erea organismului, combaterea infec]iilor asociate, drenaj biliar, reglementarea motilit`]ii tractului digestiv, corectarea diverselor caren]e nutritive (fi er, calciu, vitamina B12 etc). Dup` tratament, persoanele vor fi urm`rite periodic, pentru recunoa[terea eventualelor e[ecuri în tratament sau reinfest`ri.

Helminon Produs sub form` de comprimate masticabile care

con]ine 22,50 mg mg suc de praz, Allium porrum, familia Liliaceae, 200 mg carbonat de calciu, 150 mg carbonat de magneziu corespunz`tor la 43 mg Mg2+, 60 mg carbonat de potasiu [i 0,015 mg ulei volatil de cimbru, Thymi vulgaris aetheroleum, fi ind destinat tratamentului antihelmintic.

Cel mai frecvent, parazi]ii sunt trata]i cu medicamente antihelmintice având ca principii active substan]e chimice de sintez` [i care prezint` dezavantajul c` produc reac]ii adverse [i anume cre[terea nivelului enzimelor hepatice (la 16% dintre pacien]ii înrola]i în studiile clinice), tulbur`ri digestive (dureri abdominale, gre]uri, v`rs`turi), precum [i vertij,

cefalee [i reac]ii de hipersensibilitate (rash, prurit, urticarie).

HEMINON reprezint` o asociere complex` de principii bioactive naturale [i elemente minerale sub form` de s`ruri u[or asimilabile în organism care ac]ioneaz` sinergic la anumite concentra]ii, având ac]iune antihelmintic`, dar în acela[i timp [i de protejare a celulei hepatice. Acest supliment alimentar prezint` urm`toarele avantaje: este u[or de administrat atât persoanelor adulte cât [i copiilor, nu produce reac]ii adverse, nu interfer` linia metabolic` a altor medicamente. Varietatea mare de substan]e bioactive din principiile active asociate în formula Helminon fac din acesta un important [i efi cient preparat de uz antihelmintic.

Administrare: Doza recomandat`, pentru adul]i, este de 2 comprimate masticabile diminea]a, cu 15 minute înainte de micul dejun [i 2 comprimate masticabile, seara, cu 15 minute înainte de cin`, timp de 6 – 8 zile consecutiv. Pentru copiii peste 3 ani se recomand` un comprimat masticabil diminea]a cu 15 minute înainte de micul dejun [i un comprimat masticabil seara, cu 15 minute înainte de cin`, timp de 5 zile consecutiv. Tratamentul se poate relua dup` o pauz` de 10 zile pân` la rezultat coprologic negativ.

Ulei volatil de cimbru in miere de albineSub forma de monodoz` de 2 ml care con]ine 3

pic`turi de ulei volatil de cimbru (Thymus vulgaris - herba) în miere - este un produs destinat supliment`rii dietei pentru propriet`]ile: antiseptic general (pulmonar, genito-urinar, intestinal), antispasmodic efi cient în doze mici, bronho-dilatator, diuretic, expectorant, stimulent general si un vermifug foarte efi cient.

Recomand`ri: Se administreaz` de regul` o monodoz`

de 2-3 ori pe zi, pe stomacul gol cu 15 minute înainte de mas`, diluat` în 50 ml de ap`. La copii cu vârsta între 5-12 ani: se recomand` câte o monodoz` o dat` pe zi diluat` în 50 ml ap` pe o perioad` de 7 -10 zile.

Hof.Imun Con]ine 21,55 mg extract din p`r]ile aeriene [i

r`d`cini de Echinacea purpurea [i Echinacea angustifolia, gluconat de Zn echivalent la 2,5 mg zinc / capsul`, 30 mg vitamina C. Este un supliment alimentar cu rol de echilibrare a sistemului imunitar (cre[te rezisten]a organismului la infec]ii, în special la copii, vârstnici, fum`tori, alcoolici), recomandat într-o patologie foarte variat` (respirator, cardiac, metabolic, genito-urinar), precum [i preven]ia infest`rii cu parazi]i intestinali.

Administrare: Adul]i:1-2 capsule de 2-3 ori / zi dup` mese, pe o perioada de 4-6 s`pt`mâni, iar la copii (peste 5 ani):1-2 capsule/zi dup` mese.

Gemoterapia Poate contribui la preven]ia [i tratarea parazitozelor

intestinale printr-o serie de extracte (macerate glicerinice): Coac`z negru, Afi n, Meri[or, M`ce[, Arin alb, Buxus, Nuc sub form` de monodoze care se dilueaz` în ap` plat`, [i se administreaz` cu 15 min înainte de mese, pe o perioad` de 1-3 luni.

Regimul alimentar recomandat în parazitozele intestinale:

afi nele, fragile, c`p[unile consumate ca atare • diminea]a (300-500g), f`r` a se mai mânca altceva pân` la prânz;semin]ele de l`mâie sunt un remediu împotriva • oxiurilor: macerarea la cald timp de 2 ore a unei l`mâi cât mai bogate în semin]e, zdrobite, în ap` cu miere, se stoarce [i se bea seara la culcare, cura durând cel pu]in 5-6 zile;m`ce[ele: pulpa m`run]it` [i amestecat` cu miere în • p`r]i egale, luându-se 2-3 linguri]e pe stomacul gol, în cure de 8-10 zile.m`slinele: uleiul este un adjuvant antihelmintic • general, se administreaz` cate 20-40 ml/zi, 5-6 zile consecutiv.dovleacul: semin]ele sale constituie un remediu • antihelmintic cert în combaterea teniei [i ascarizilor. Semin]ele cojite [i zdrobite se iau diminea]a în priz` unic`, 150-200 g pentru adul]i, cca 100g pentru copiii de vârsta [colar` [i 50g pentru copiii mai mici. Se administreaz` fi e cu zahar, fi e cu miere, iar dup` 1-2 ore se recomand` ulei de ricin sau un ceai laxativ.hreanul are ac]iune tenifug` puternic`; se consum` ca • atare 20-30 g/zi sau asociat în cantit`]i mai mari cu ceap` [i fructe crude.morcovul, varza: sucul are efect în combaterea • oxiurilor [i a limbricilor; se consum` 200-300 ml diminea]a pe stomacul gol, 5-6 zile la rând.usturoiul: are ac]iune cert` în teniaz`, ascaridioze, • oxiuraze. Se prepar` un macerat la cald din 3-4 bulbi zdrobi]i la o can` de ap` sau de lapte, se las` peste noapte, iar diminea]a se bea întreaga cantitate, 2-3 s`pt`mâni la rând.

Dr. Aniela KinnMedic familie cu competent in apifi toterapie

S.C. HOFIGAL EXPORT-IMPORT S.A.

Preven]ia [i tratamentul parazitozelor intestinaleCu ajutorul fi toterapieiParazitozele intestinale reprezint` o cauz` frecvent` de tulbur`ri polimorfe, care deseori dep`[esc sfera organelor digestive. Prin r`spândirea lor mare, dar [i prin importan]a manifest`rilor pe care le pot produce, parazitozele intestinale constituie o problem` de medicin` social`. Epidemiologia lor interfereaz` cu numeroase condi]ii de igien` personal` [i de igien` a mediului, fi ind în multe cazuri condi]ionat` de zoopatologia parazitar` din teritoriul respectiv.

09

Gazeta Fermierului / Legisl]ie / 16-30 ianuarie 2010

{tiri comunitare

Noul “r`zboi” în Europa

Diferen]ele mari existente în prezent între regimurile fi scale ale vechilor [i noilor ]`ri membre UE ridic` mari probleme celor mai puternici lideri ai Europei, mai ales în aceast` perioad` crucial` de recesiune [i probleme bugetare. Concret, problema arz`toare [i dominant` în acest moment în discu]iile dintre Nicolas Sarkozy, Angela Merkel [i Jose Barroso este marea diferen]` dintre cotele de impozitare a profi turilor companiilor, ceea ce duce la un mediu investi]ional inegal între membrii tradi]ionali ai Uniunii Europene [i noile state-membre din valurile de extindere.

În economiile cele mai dezvoltate ale Europei cotele de impozitare variaz` între 25% [i 35%, în timp ce în economiile în curs de dezvoltare, de la Polonia [i Slovacia pân` la Bulgaria [i România, cotele respective au fost stabilite la 10%, 15% sau 17%. Drept urmare, sunt atrase mai multe capitaluri pentru investi]ii pe aceste noi pie]e, sl`bind pe de alt` parte din punct de vedere al investi]iilor puterile avansate ale B`trânului Continent. Este vorba despre un “r`zboi” neofi cial în interiorul Europei, care cap`t` o importan]` deosebit` în aceast` perioad` difi cil` din punct de vedere economic. Deoarece în vechile state-membre ale Europei, care în acela[i timp subven]ioneaz` prin pachete comunitare lucr`rile de infrastructur` din noile state-membre, se pierd locuri de munc` [i cre[te [omajul. F`r` îndoial`, vorbim despre o contradic]ie grav`, care necesit` o reglementare politic`.

Belgiana Electrawinds în Bulgaria [i România

Belgiana Electrawinds va investi 500 de milioane de euro în resurse energetice regenerabile în Bulgaria [i România. Compania inten]ioneaz` s` produc` 200-250 de MW de energie. Electrawinds face deja ferme eoliene în dou` sate, iar pân` la sfâr[itul anului va demara proiecte pentru energie solar`.

Compania lucreaz` la dou` ferme eoliene, una în apropiere de Burgas, de circa 60 de milioane de euro, a doua în apropiere de {abla. Ferma eolian`, care trebuie s` fi e racordat` în prim`var` la re]eaua de transport a energiei electrice, va fi de asemenea îmbun`t`]it` ulterior.

Electrawinds construie[te deja o mic` ferm` eolian` în România, care produce 3 MW energie. Compania inten]ioneaz` s` construiasc` parcuri eoliene cu o capacitate de 60 de MW în apropiere de Constan]a. De asemenea, este planifi cat [i un proiect mai mic, în valoare de 18 milioane de euro, în regiunea ora[ului Hunedoara.

Reunifi carea zonei euroBanca Central` European` s-a reunit

[i nu se a[teptat` nicio decizie monetar` în cadrul acestei reuniuni lunare din 2010 a guvernatorilor celor 16 b`nci centrale na]ionale. În schimb, Jean-Claude Trichet, pre[edintele BCE, va trebuie s` se pronun]e în ceea ce prive[te Grecia, [i în ceea ce prive[te diferen]ele na]ionale, care submineaz` coeziunea zonei euro.

În fapt, Atena lanseaz` o provocare existen]ial` Uniunii Monetare [i Economice Europene (UEM). La ce bun s` împ`r]im aceia[i moned`, dac`, în cazul unei lovituri puternice suferite de unul dintre membri clubului, nu poate fi exercitat` solidaritatea? Paradoxul este de neîn]eles pentru un profan: în toamna lui 2008, BCE a ajutat Ungaria, care nu face parte din zona euro, alocându-i un credit de 5 miliarde de euro. Acest lucru este strict imposibil în cazul Greciei: Tratatul de la Maastricht interzice orice “procedur` de repunere pe linia de plutire” a fi nan]elor oric`rei ]`ri membre a Uniunii Monetare.

Acela[i tratat prevede totu[i c` “în cazul unor evenimente excep]ionale (este posibil`) acordarea sub anumite condi]ii a unei asisten]e fi nanciare comunitare”. Aceasta este miza negocierilor în curs sub egida autorit`]ilor de la Bruxelles [i a noului lor pre[edinte, Herman Van Rompuy.

Statul îi desp`gube[te pe fermieri, pentru animalele suspicionate sau afectate de boli transmisibile. Pentru a beneficia de aceste drepturi, animalele trebuie s` fie înregistrate [i identificate de medicul veterinar [i declarate în registrul agricol.

În caz de moarte a unui animal, cererea de desp`gubire o face proprietarul [i o depune la Direc]ia Sanitar Veterinar` sau la medicul veterinar oficial zonal. Cererea va fi înso]it` de actele întocmite de medicul veterinar concesionar, privat, din comun`.

Evaluarea animalelor moarte, ucise sau t`iate din cauza unor boli grave transmisibile este f`cut` de o comisie format` din:

medicul veterinar zonal, • reprezentantul Direc]iei Agricole, • primarul comunei ([eful comisiei locale de • combatere a epizootiilor), prefectul jude]ului ([eful comisiei jude]ene • de combatere a epizootiilor), un poli]ist local • proprietarul p`guba[ •

Depunerea dosarelor se face în termen de o lun` dup` moartea animalului.

Direc]ia sanitar jude]ean` de specialitate are termen de plat` de trei luni.

Autopsia animalelor moarte este pl`tit` de stat, proprietarul nu d` nici un leu în aceste cazuri.

Aten]ie! Medicul veterinar deconteaz` necropsia animalelor [i nu are de ce s` cear` bani de la proprietari.

Cresc`torul are îns` obliga]ia s` anun]e medicul veterinar, imediat dup` moartea animalului, în cel mult 24 de ore.

To]i cresc`torii de animale care vor desp`gubiri sunt obliga]i s` respecte normele de biosecuritate [i bun`stare a animalelor - în caz contrar, nu primesc nici un ban de la stat pentru animalele moarte din cauza bolilor transmisibile.

Statul acord` desp`gubiri numai pentru 31 de boli dac` animalul unui cresc`tor moare, este ucis sau sacrificat în abator din cauza unei boli cuprinse în list`, atunci acesta are dreptul la desp`gubiri de la bugetul de stat, la valoarea de pia]` a animalului, sum` stabilit` de o comisie format` din reprezentan]i ai statului.

Pentru cei interesa]i iat` [i lista bolilor transmisibile :

Tuberculoz` bovin`; • Febr` aftoas`;• Leucoz` enzootic` bovin`;• Turbare, paratuberculoz`; encefalopatiile • spongiforme (boala vacii nebune, scrapia la oi);Pesta porcin` clasic`; anemia infec]ioas` • ecvin`; Boala Aujeszky; Salmonelozele aviare;• Loca American` [i bolile virotice ale • albinelor; Varooza albinelor Pesta porcin` african`; • Peste bovin`; • Pesta ecvin`;• Pesta rumeg`toarelor mici;• Pesta aviar` (influen]a aviar`); • Stomatita veziculoas`; • Pleuropneumonia contagioas` a bovinelor; • Boala veziculoas` a porcului;• Dermatita nodular` contagioas` a bovinelor; • Variola ovin` [i caprin`; • Bluetongue (boala limbii albastre la bovine [i • febra cataral` ovin`); Febra V`ii de Rift; • Artrita-encefalit` caprin`; • Maedi Visna;• Furunculoza salmonidelor (p`str`vilor); • Septicemia hemoragic` viral` a salmonidelor, • Necroza hematopoietic` infec]ioas`; • {i trichineloza. •

ATEN}IE!!! Boala trebuie constatat` de medicul veterinar [i dovedit` numai prin analize de laborator.

Desp`gubiri pentru fermieri, proprietari de animale A intrat în vigoare Hot`rârea Guvernului Nr.1.214. privind metodologia pentru stabilirea [i plata desp`gubirilor ce se cuvin proprietarilor de animale t`iate, ucise sau altfel afectate în vederea lichid`rii rapide a focarelor de boli transmisibile ale animalelor.

“Magazinul de Vise” Poarta c`tre Iad

Campania lansat` de Asocia]ia “Forumul Antidrog” – FORAD, împotriva acestei afaceri oneroase are efecte în rândul popula]iei, dovada concret` fi ind num`rul mare de voturi [i mesaje de încurajare, pe care aceast` campanie le prime[te zilnic. Un num`r tot mai mare de institu]ii [i organiza]ii neguvernamentale se al`tur` campaniei noastre, printre care enumer`m: EURAD-ul condus de dl.Gigel Lazar, Organiza]ia Romana Antidrog (ARA), Uniunea Inimilor, Asocia]ia Na]ional` pentru Protec]ia Cet`]eanului, Asocia]ia Victimelor Accidentelor de Circula]ie, Blocul Na]ional Sindical [i, din ce în ce mai multe publica]ii din România.

Aceasta „scamatorie” legal` nu este altceva decât o ma[in` infernala, ce î[i propune s` termine, ceea ce a început heroina [i cocaina. Pojghi]a de

legalitate pus` ca o „spoiala urât mirositoare” pe aceast` afacere cu moartea, trebuie îndep`rtat` f`r` echivoc [i, chipul hidos al mor]ii ce se ascunde în fi ecare plicule], pe care scrie aberant “It’s not for human use”, trebuie ar`tat celor pe care î[i propune s`-i omoare. Efectele acestor substan]e sunt devastatoare, cu atât mai mult cu cât nu exist` nici un fel de tratament pentru a combate abuzul acestor substan]e.

Asocia]ia “Forumul Antidrog” – FORAD face un apel la responsabilitate, la morala cre[tin`, la bun simt [i la tot ce este omenesc în societatea româneasc`. s` spunem NU acestui atac brutal [i extrem de violent, la fi in]a [i esen]a neamului românesc. Nu dramatizez în mod gratuit, dar tân`ra genera]ie reprezint` fi in]a [i continuitatea acestei ]`ri. Dac` vom privi indiferen]i,

vom suporta consecin]ele. Aceste atacuri trebuie s` primeasc` r`spunsul f`r` echivoc, al tuturor oamenilor ce se consider` responsabili, al tuturor celor care au un copil, un frate sau un prieten, ce mâine ar putea s` fi e g`sit mort, din cauza acestor substan]e. Liberul arbitru nu are ce c`uta în aceasta ecua]ie, curiozitatea unui tân`r de 15 ani, învinge de cele mai multe ori ra]iunea. A[a c`, noi cei ce ne-am asumat lupta cu drogurile, facem un apel la voi, cei ce a]i consemnat de nenum`rate ori, din p`cate nu sufi cient de mult, efectele devastatoare ale consumului de droguri.

Închei cu o întrebare retoric`: “Dac` nu noi, atunci cine? Dac` nu acum, atunci când?

Prof. Cristian EnePre[edintele Asocia]iei “Forumul Antidrog” - FORAD

10

Gazeta Fermierului / Bursa agricol` / 16-30 ianuarie 2010

{tiri comunitare

Nominalizarea lui Ciolo[ sprijinit` de un german

Pre[edintele Federa]iei germane a agricultorilor, Gerd Sonnleitner, a salutat faptul c` Dacian Ciolo[, comisarul european desemnat pentru agricultur`.

Guvernul german vrea ca politica agricol` european` s` acorde mai mult` importan]`, începând din 2013, eforturilor agricultorilor pentru ap`rarea climei.

Negocierile privind PAC pentru perioada 2013-2020 vor începe anul acesta, iar sus]inerea agriculturii în prezent reprezint` aproape 50% din bugetul UE. Printre statele membre, mai multe sunt în favoarea unei reduceri drastice a ajutoarelor.

Nu este [i cazul Germaniei, al doilea produc`tor european dup` Fran]a, care s-a al`turat “Apelului Parisului”, lansat în decembrie, la Copenhaga, de 22 de state membre UE, pentru o PAC mai puternic`.

Agricultorii germani consider` necesar` o men]inere a ajutoarelor directe ale UE dup` 2013, a declarat Gerd Sonnleitner, pre[edintele Federa]iei germane a agricultorilor. În medie, 69% din veniturile agricultorilor europeni provin din ajutoare publice.

Comisarul european desemnat pentru agricultur`, Dacian Ciolo[, este foarte francofi l, a declarat Sonnleitner. “Dac` ajunge cu o fi losofi e francez` a politicii agricole, acest lucru nu poate s` fi e r`u”, a ad`ugat el.

Fran]a este principalul benefi ciar al ajutoarelor pentru agricultur` de la Bruxelles [i ap`r` angajamentul puternic al Uniunii Europene în acest sector.

Presa bulgar` optimist` Comer]ul exterior al unor noi state membre

ale UE din Europa de Est demonstreaz` c` începe s`-[i revin`.

Acest lucru se datoreaz` economiei din zona euro ce începe s`-[i revin` - unul dintre principalii parteneri comerciali ai statelor din regiune.

Slovacia, a c`rei economie depinde în mare m`sur` de export, a raportat un excedent comercial de 259 de milioane de euro, în luna noiembrie, ceea ce a dus la cre[terea cu 1,5% la nivel anual a produc]iei sale industriale.

România a înregistrat o sc`dere a defi citului, de 60%, în perioada ianuarie-noiembrie 2009. Ungaria, la rândul s`u, a raportat un excedent de 411, 3 milioane de euro.

Tendin]a pozitiv`, într-o anumit` m`sur`, de datoreaz` [i monedelor slabe ale statelor din regiune, ceea ce face ca produsele lor s` fi e mai ieftine pentru partenerii comerciali occidentali.

Leul românesc [i forintul maghiar au sc`zut cu 14%, respectiv 13%, în compara]ie cu vara lui 2008.

Economia României a înregistrat o cre[tere de 1,3%, iar cea a Ungariei va raporta o sc`dere de 0,6%, estimeaz` Comisia European`.

Diferen]e în zona euroPe lâng` Grecia [i statisticile ei sc`zute,

BCE se confrunt` cu o alt` problem` de fond, mai global` [i îngrijor`toare. Niciodat` diferen]ele nu au fost atât de mari în zona euro. Rata [omajului merge de la 1 la 5 între Olanda (3,7%) [i Spania (19,7%). Germania a reu[it s` limiteze la 3,2% din PIB-ul s`u defi citul public din 2009, care se apropie de 11% în Spania. De asemenea, în sânul cuplului franco-german se observ` o contradic]ie foarte ciudat`. Recesiunea a fost de 2, chiar de 3 ori, mai pu]in violent` de aceast` parte a Rhinului, dac` judec`m dup` reculul PIB-urilor na]ionale (2,2% la noi, 5% la ei). {i totu[i, cifrele de afaceri au fost mai bune în Germania decât în Fran]a.

Criza contribuie din plin la exacerbarea specifi cului [i sl`biciunilor na]ionale. Sarcina este foarte grea pentru BCE care, prin defi ni]ie, trebuie s` pun` cele 16 ]`ri membre ale zonei euro sub aceea[i m`sur` politic` monetar` [i de rat` de schimb. Dar aici nu este vorba doar de cifre: difer` [i mentalit`]ile.

STATISTICI {I PROGNOZE DE PIA}~04 – 08 ianuarie 2010CEREALEPia]a grâului

Pre]ul grâului din recolta anului 2009 a câ[tigat 1 euro în ultima s`pt`mân`, atingând nivelul de 122 euro/ton` FOB Rouen în cazul calit`]ii standard. Uniunea European` a emis certifi cate de export pentru o cantitate de 485.550 tone (din care 175.000 tone grâu din Fran]a), ducând la un total de 8,59 milioane de tone de la începutul anului de pia]` [i pân` în prezent.

Cota]iile grâului la Bursa din Chicago, sunt:

USD/ton` 04.01 T* 05.01 T* 06.01 T* 07.01 T* 08.01 T*Ian 204,9 + 203,3 - 208,5 + 204,9 - 208,5 +

Pre]ul grâului – Bursa Chicago în zona Golfului Mexic, în FOB:

USD/ton` 04.01 T* 05.01 T* 06.01 T* 07.01 T* 08.01 T*Ian 224,3 + 223,3 - 229,5 + 224,3 - 228,5 +

Cota]iile grâului futures la Bursa din Londra, sunt:

USD/ton` 04.01 T* 05.01 T* 06.01 T* 07.01 T* 08.01 T*Ian 224,3 + 223,3 - 229,5 + 224,3 - 228,5 +

Pia]a porumbului:Pre]ul porumbului a câ[tigat în ultima s`pt`mâna cca 2 euro/ton` ajungând la

135,9 euro/ton` FOB Bordeaux în cazul livr`rilor din luna martie 2010. Cre[terea pre]ului porumbului este împiedicat` în linii mari de concuren]a venit` din partea celorlalte cereale furajere care se g`sesc în cantit`]i destul de mari. Balan]a mondial` a porumbului este destul de tensionat` în ultima perioad`, ceea ce aduce câteva elemente de sus]inere a pre]ului. Unul dintre elemente este reprezentat de cre[terea pre]ului petrolului ceea ce a dus la majorarea cantit`]ilor de porumb procesate de c`tre industria produc`toare de etanol.

Cota]iile porumbului futures la Bursa din Chicago, sunt:

USD/tona 04.01 T* 05.01 T* 06.01 T* 07.01 T* 08.01 T*Ian 164,9 + 164,9 0 166,9 + 164,9 - 166,9 +

Pre]ul porumbului, în zona Golfului Mexic, în condi]ia de livrare FOB:

USD/ton` 04.01 T* 05.01 T* 06.01 T* 07.01 T* 08.01 T*Ian 194,7 + 193,3 - 198,5 + 197,3 - 199,3 +

Cota]iile porumbului – Matif, sunt:

euro/ton` 04.01 T* 05.01 T* 06.01 T* 07.01 T* 08.01 T*Ian 134,3 - 134,3 0 N/C N/C N/C

Pia]a orzului:Pre]ul orzului furajer a r`mas neschimbat [i în aceast` s`pt`mân` situându-se în

jurul a 97/98,5 euro/ton` în cazul livr`rilor din luna martie 2010. Stocul de interven]ie la nivel european a ajuns la 2,59 milioane de tone, din care Germania de]ine 0,9 milioane de tone [i Fran]a 0,45 milioane de tone. Pia]a orzului are o confi gura]ie destul de limitat` ca urmare a activit`]ilor comerciale extrem de reduse ca num`r [i volum. În acest moment se estimeaz` c` orzul furajer acoper` necesarul furajelor pentru animale, fi ind extrem de competitiv din toate punctele de vedere.

Cota]iile orzului FOB - FRANTA, sunt:

USD/ton` 04.01 T* 05.01 T* 06.01 T* 07.01 T* 08.01 T*Creil 96,3 0 95,3 - 94,3 - 94,3 0 95,3 +

Dunkerque 97,7 - 97,7 97,3 - 97,3 0 97,3 0Moselle 100,5 + 107,7 + 100,7 100,3 - 99,7 -Rouen 97,3 + 97,7 + 97,3 - 97,3 0 97,3 0Creil** 103,3 + 102,7 - 102,3 - 102,3 0 101,3 -

Moselle** 112,3 + 113,3 + 114,3 + 114,3 0 113,3 -** pre]ul orzului furajer;

OLEAGINOASEPia]a la soia:

Cele trei mari cantit`]i de soia achizi]ionate de China refl ect` cre[terea consumului. Tendin]a pie]elor fi nanciare este un motiv în plus de optimism pentru pre]ul oleaginoaselor în perspectiva cre[terii consumului. Pre]ul petrolului poate infl uen]a pe termen scurt pre]ul soiei.

Cota]iile pentru soia futures la Bursa din Chicago, sunt:

USD/ton` 04.01 T* 05.01 T* 06.01 T* 07.01 T* 08.01 T*Ian 385,7 + 385,9 + 385,9 0 373,9 - 372,3 -

Pre]ul pentru soia în condi]ia de livrare FOB/Golful Mexic:

USD/ton` 04.01 T* 05.01 T* 06.01 T* 07.01 T* 08.01 T*Ian 421,3 + 422,7 + 421,9 - 409,7 - 408,5 -

Cota]iile uleiului din soia la Bursa din Rotterdam, sunt:

USD/ton` 04.01 T* 05.01 T* 06.01 T* 07.01 T* 08.01 T*Ian 958,7 + 956,9 - 955,3 - 953,7 - 956,9 +

Pia]a la fl oarea soarelui:

Pre]ul fl orii-soarelui s-a diminuat în ultima s`pt`mân`, ca urmare a unei cereri în sc`dere.

Cota]iile la fl oarea soarelui FOB - FRAN}A, sunt:

euro/ton` 04.01 T* 05.01 T* 06.01 T* 07.01 T* 08.01 T*Dieppe 307,3 + 303,3 - 298,5 0 296,9 - 296,9 0

Pre]ul uleiului din fl oarea soarelui la Bursa din Rotterdam:

USD/ton` 04.01 T* 05.01 T* 06.01 T* 07.01 T* 08.01 T*Ian 1010,3 + 1013,7 + 1015,3 + 1010,3 - 1005,3 -

Pia]a la rapi]`

Pre]ul rapi]ei a pierdut 2 euro/ton`, ajungând la 289,5 euro/ton` FOB Moselle în cazul livr`rilor din luna februarie 2010. Tendin]a de cre[tere a pre]ului r`mâne în continuare de actualitate pe pia]a rapi]ei.

Cota]iile rapi]ei – Matif, sunt:

euro/ton` 04.01 T* 05.01 T* 06.01 T* 07.01 T* 08.01 T*Febr 290,5 + 293,3 + 294,3 + 295,3 - 288,5 -*tendin]a pre]ului fa]` de cel \nregistrat anterior (+ = cre[tere; - = sc`dere; 0 = identic)

N.B.Informatiile din prezenta sinteza sunt rezultatul colectarii de informatii, avand la baza urmatoarele surse: date ofi ciale (Ministerul Agriculturii, Padurilor [i Dezvoltarii Rurale, Institutul National de Statistica, Organizatia pentru Dezvoltare [i Cooperare Economica, Departamentul de Agricultura al SUA, Bursele produselor agricole China, Argentina, Australia, Canada, Brazilia, Rusia, Ucraina [i principalele Burse din Comunitatea Europeana), informatii din pia]a (traderi, producatori, fermieri, procesatori, depozitari), organizatii de profi l (asociatii profesionale, etc) [i surse complementare. Din motive obiective, nu putem garanta pentru acuratetea [i integrali-tatea acestor informatii astfel ca orice concluzie [i initiativa de actiune în baza acestui material trebuiesc privite sub aceasta limitare.

11

Gazeta Fermierului / AgroMeteo / 16-30 ianuarie 2010

{tiri extracomunitare

Lapte infestatDup` mai bine de un an de la scandalul

izbucnit în China pe tema laptelui infestat care a provocat moartea a cel pu]in [ase copii, exist` suspiciunea c` se recurge în continuare la aceast` practic`.

Procurori chinezi au confi rmat pentru BBC c` trei directori ai unei fabrici de produse lactate vor fi trimi[i în judecat` pentru comercializarea laptelui infestat cu melamin`, un compus chimic folosit pentru a masca proasta calitate a laptelui.

Dup` a[a-zisul scandal al melaminei din toamna anului 2008, era de a[teptat ca autorit`]ile chineze s` adopte reglement`ri mai dure pentru a-i proteja pe consumatori, dar presa de stat a transmis c` laptele infestat de la fabrica de produse lactate Panda Ltd din Shanghai a fost descoperit abia la sfâr[itul aceluia[i an, dup` ce se anun]ase c` lactatele din 22 de fabrici infestate cu melamin` au fost distruse.

{tirea a fost dat` îns` publicit`]ii abia dup` ce s-a anun]at arestarea celor trei directori de la Panda Ltd.

MoldovaPolitici de necesitateAtragerea în economia na]ional` a investi]iilor

strategice, inclusiv a celor str`ine directe, în special, în sectoarele cu un poten]ial sporit de competitivitate [i orientate la export, inclusiv prin dezvoltarea infrastructurii aferente /parcuri industriale, zone economice libere etc./, este una dintre priorit`]ile stabilite pentru anul 2010 de c`tre Ministerul Economiei.

Alte priorit`]i, ar fi : lansarea procesului de negociere a noului regim cu Uniunea European`, prin eventuala încheiere a Acordului de comer] liber comprehensiv [i aprofundat, dezvoltarea cadrului legislativ în domeniul protec]iei consumatorilor [i supravegherea pie]ei, armonizat cu legisla]ia comunitar`, majorarea efi cien]ei energetice [i utilizarea resurselor regenerabile, inclusiv crearea [i consolidarea capacit`]ilor Agen]iei privind Efi cien]a Energetic` [i a Fondului pentru Efi cien]a Energetic` [.a.

Credite garantate Perfec]ionarea sistemului de reglementare a

activit`]ii de întreprinz`tor, dezvoltarea schemelor de garantare a creditelor pentru întreprinderile mici [i mijlocii, promovarea IMM-urilor pentru a oferi noi oportunit`]i [i a asigura o capacitate mai înalt` de adaptare a sistemului economic la rigorile actuale ale economiei de pia]` constituie priorit`]i ale Guvernului.

A fost elaborat Planul de ac]iuni de eliminare a constrângerilor de ordin administrativ în mediul de afaceri, realizarea c`ruia va impulsiona eliminarea impedimentelor în calea desf`[ur`rii afacerilor, demonopolizarea importului [i exportului, implementarea tehnologiilor contemporane pentru raportare fi nanciar` [i statistic`.

Turism subven]ionatGuvernul Macedoniei îi va subven]iona pe

turoperatorii care aduc în ]ar` turi[ti str`ini. Programul a început de la 1 ianuarie 2010,

iar prin acesta, turoperatorii vor primi între 10 [i 45 de euro pentru fi ecare vizitator adus dintr-un stat str`in.

Pentru acest obiectiv, de la bugetul de stat s-a alocat suma de 24 de milioane de dinari.

Valoarea subven]iei pe care o vor primi turoperatorii depinde de statul din care vin turi[tii, îns` [i de transportul pe care-l folosesc ace[tia. Cea mai mic` sum` de bani se ofer` pentru turi[tii din Bulgaria, Albania, Grecia, Serbia, Muntenegru, Bosnia [i Her]egovina, care vin cu autobuzul.

Pentru ace[tia, fi ecare turoperator va primi câte 10 euro de persoan`. Dac` turi[tii vin din Turcia, România, Slovenia [i Croa]ia, subven]ia este de 15 euro.

Suma prev`zut` pentru turi[tii dintr-un alt stat care au c`l`torit cu autobuzul este de 20 de euro.

Mai mul]i bani se aloc` pentru turoperatorii care aduc turi[ti cu avionul.

Pentru musafi rii din statele europene, suma este de 25 de euro, iar de pe alte continente de 45 de euro.

Pentru a benefi cia de aceste stimulente, turoperatorii autohtoni trebuie s` aduc` un grup de cel pu]in 10 persoane pentru cel pu]in trei nop]i.

Opiniile exprimate în articolele publicate apar]in în exclusivitate autorilor.

Talon de abonamentCoordonatele pl`titorului de abonamentNumele [i prenumele (Societatea)................................................................................................................................ CUI......................................................................Domeniu de activitate....................................................................................................... Profesie............................................................... Vârsta...............................Num`rul de abonamente.................................................................................................................................................Coordonatele adresei de expediere a abonamentuluiNumele [i prenumele (Societatea).................................................................................................................................. Strada............................................................................................................................................................................................................................. Nr.............. Bl............... Sc................ Et............... Ap.................Localitatea............................................................................................. jude]/sector............................................................ Cod po[tal...................................................

Modul pl`]ii....................................................................................................................................................................................................................................................

(dovada pla]ii se va anexa talonului de abonament)S.C. Profesional -Agromedia S.R.L., J40/19313/2008, CUI: 24742449, Contul: RO 11 BTRL 0410 1202 P782 33XX BANCA TRANSILVANIA S.A., Sucursala Lipscani, Bucure[ti.Prin completarea prezentului talon sunt de acord s` primesc gratuit prin po[t`, e-mail, SMS sau altre mijloace de comunicare materiale promo]ionale legate de promovarea publica]iilor ce apar]in S.C. Profesional-Agromedia S.R.L.

Pre]ul unui exemplar este 2,9 lei, al unui abonament pe trei luni 17,4 lei, pe 6 luni 34,8 lei [i pe 12 luni 69,6 lei.V` rug`m s` completa]i [i datele urm`toare, dup` caz:Suprafa]a cultivat`........................, num`r de animale....................., tipul de serviciu prestat în domeniul agricol........................................................... forma de proprietate....................................................................................................................................................................................................................................................

De acum v` pute]i abona foarte simplu, trimi]ând un SMS la unul din numerele 7555* dac` dori]i s` v` abona]i pentru 6 luni sau 7441* dac` vre]i un abonament pe 10 luni. Este obligatoriu ca SMS-ul s` con]in` cuvântul FERMIERULUI [i adresa postala la care dori]i s` primi]i revista. Aten]ie! Abonarea prin SMS v` aduce un discount considerabil. Pre]ul abonamentului cu ajutorul SMS-ului pe 6 luni este de 6 euro iar cel pe 10 luni de 10 euro, la care se adug` TVA-ul. Pre]ul real al abonamentului pe 6 luni este de 8,25 euro iar pe 10 luni 13,75 euro. Pre]urile sunt valabile doar pentru 2009. * numere valabile \n re]elele Orange [i Vodafone.

Gazeta fermierului Adresa redac]iei: Str Serg. Tache Gheorghe 13, bl 17,

sc 6, et 5, ap 223, sector 4 Bucure[ti, OP 61, CP 152fax: 031 814 59 90, gazetafermierului@gmail.com,www.gazetafermierului.ro

ISSN 2065-5312

Colegiul {tiin]ifi c Prof. univ. dr. Ioan Alecu Prof. univ. dr. ing. Mihai Berca Prof. univ.dr. Ioan N`molo[anu Dr. ing. Bartha IoanEc. Constantin Chiurciu Dr. Viorica ChiurciuDr. ing. Dorel Codrea

Colegiul consultativ Silviu Zetea - fermier, Satu Mare Mircea Croitoru - legumicultor, Gala]iIon Oprea - pomicultor, Dâmbovi]a

Editor generalMihai Mihalache

Publicist comentatorGeorge Ghidrigan

EditorialistRoman {tef`nescu

Redactori Daniela }ambreaAna Maria GhidriganRobert Mihai

CorectorCarmen Nedelcu

{tiri furnizate deAgen]ia de Pres` Rador

Concep]ie [i machetare www.cameradegarda.ro

Tipografi a Coprint

Publica]ie editat` de S.C. Profesional -Agromedia S.R.L

Director Adrian Nedelcu - 0770 306 197

Evolu]ia condi]iilor agrometeorologiceEstim`ri pentru 16 – 30 ianuarie 2010

Caracteristici termice si hidriceIntervalul se va caracteriza printr-un regim

termic al aerului mai ridicat decât în mod obi[nuit, în cea mai mare parte a regiunilor agricole ale ]`rii. Temperatura medie diurn` a aerului se va încadra între -7 [i 5°C, abaterile termice pozitive fi ind de 1pân` la 5°C. Temperaturile maxime din aer vor fi cuprinse între -3 [i 8°C. În intervalele calde, maximele vor putea dep`[i 15°C, îndeosebi în zonele de câmpie. Temperaturile minime din aer se vor încadra în general între -10 [i 2°C, iar în nop]ile cele mai reci, în depresiunile nordice [i centrale valorile vor putea coborî pân` la -20°C, semnalându-se înghe] la sol.

Sub aspect pluviometric, cantit`]ile de ap` vor înregistra în general valori apropiate de mediile climatologice, cu tendin]a de a dep`[i normalul perioadei, local în jum`tatea nordic` a teritoriului.

Starea soluluiRezerva de umiditate accesibil` plantelor de grâu

de toamn` pe profi lul de sol 0-100 cm se va men]ine în limite satisf`c`toare, apropiate de optim [i optime în cea mai mare parte a ]`rii. Local, în sud-estul teritoriului, defi citele de ap` în sol vor fi moderate.

Caracteristici fenologiceÎn condi]iile men]ionate, culturile de toamn` î[i vor

continua predominant repausul vegetativ în aproape toate zonele agricole, cu excep]ia intervalelor mai calde când vor fi posibile relu`ri lente [i temporare ale proceselor de cre[tere [i dezvoltare ale plantelor, în special în zonele de câmpie. Pe ansamblu, uniformitatea [i vigurozitatea plantelor se va men]ine bun` [i medie în culturile înfi in]ate în epoca optim` [i bine adaptate la condi]iile de iernare, iar în sem`n`turile efectuate tardiv, starea de vegeta]ie va putea fi medie [i slab`. De asemenea, în intervalele cele mai reci, pe fondul sc`derii temperaturilor minime din aer sub pragurile biologice critice de rezisten]` a plantelor (-10...-15...-20°C ), asociat` cu absen]a stratului protector de z`pad` sau în prezen]a unui strat superfi cial (grosime sub 5 cm) va fi posibil` v`t`marea aparatului foliar prin brunifi care [i arsuri ale vârfului frunzelor la culturile de orz [i grâu de toamn` sem`nate în afara epocii optime [i insufi cient preg`tite pentru rezisten]a la condi]iile din timpul iernii.

Fenologic, orzul [i grâul de toamn` sem`nate în perioada optim` [i bine adaptate la condi]iile de iernare se vor afl a predominant în fazele de înfrunzire [i înfr`]ire, cu o stare de vegeta]ie în general bun` [i medie. Culturile tardive vor parcurge fazele de r`s`rire [i apari]ia frunzei a treia, vigurozitatea [i uniformitatea plantelor prezentându-se medie [i slab`, acestea fi ind expuse riscului fa]` de stresul termic generat de temperaturile minime sc`zute.

Recomand`ri de specialitate:Continuarea efectu`rii controlului biologic • sistematic pentru determinarea viabilit`]ii culturilor de toamn`, precum [i a elementelor de rod la speciile pomi-viticole;Aplicarea îngr`[`mintelor organice la pomii • fructiferi [i vi]a de vie.

Director General,Dr. Ion SANDU

{ef Laborator Agrometeorologie,Dr. Elena MATEESCU

Colectiv de elaborare: Maria NISTOR, Oana OPREA,

Dumitru ANGHEL, Ana {ERBAN

12

Gazeta Fermierului / Puncte de vedere / 16-30 ianuarie 2010

În vârful peni]ei

De ceva timp ne laud`m prin mass-media c` transfer`m juc`tori senza]ionali, extraordinari [i, din p`cate, totul se sfâr[e[te mai mult decât jenant, atât pentru cluburi, cât [i pentru juc`tori.

Este trist, dragi conduc`tori, finan]atori sau ce vre]i voi, s` v` l`uda]i c` aduce]i juc`tori str`ini care au jucat pe lâng` adev`ra]ii fotbali[ti. {i aici, [ti]i la cine m` refer în mod special, la colono-americanul Joshua Todela [i acesta este doar un exemplu. Pentru c` sunt mul]i în Liga lui Mitic` asemenea lui.

Auzi explica]ie a conduc`torilor Stelei, de ce a venit Todela în Ghencea. Vezi, Doamne, lui Beckam, colegul de echip` al lui Todela îi pl`cea foarte mult de el, [i lui îi pasa cel mai des pe teren.

Domnilor, o s` ajungem în scurt timp s` aducem fotbali[ti în ]ar` orientându-ne dup` câte cornere sau arunc`ri de la margine au b`tut.

Este ridicol s` aduci în ]ar`, chiar [i la probe, juc`tori care evolueaz` în campionate studen]e[ti într-o ]ar`, SUA, în care fotbalul are o tradi]ie

a[a cum o [tim cu to]ii. Chiar dac` ei au origini iraniene sau braziliene (vezi din nou cazul Stelei), niciodat` ei nu vor face fa]` unei competitii nici m`car de nivelul Ligii a 2-a.

Pân` la urm` Stoichi]` a început s` î[i piard` r`bdarea [i [i-a dat seama c`, f`r` bani, Steaua nu se va putea înt`ri pentru lupta final` a campionatului [i, implicit, a banilor din Liga Campionilor.

Eu în]eleg c` este criz`, eu în]eleg c` patronii no[tri au devenit peste noapte mai preocupa]i de

averile lor, dar de aici [i pân` la a aduce diver[i m`sc`rici care au preten]ii de fotbali[ti doar pentru c` nu cost` nimic, e lucru mare.

{i asta nu se întâmpl` numai în Ghencea. {i Dinamo [i Rapid mai pu]in Timi[oara [i Clujul, cred c` vor crea senza]ionalul.

A[tept replica lui Panduru [i Stoichi]`, la care preten]iile sunt foarte mari. Mult mai mari decât criza economica prin care trecem.

Robert Mihai

Transferuri sub semnul crizei

Scrisoarea lu’ Gheorghe!S’ai noroc {efu’! M`

siestam dupe Boboteaz` (capete d` trandafi ri, fasul` cu moare, c`litur` d` curechi, aromit` cu adida[ii lu’Ghi]`, ne[te pl`cinte cu bulearc` [i ud`tur`, c` asta-i temelia) [i sc`pai în cujetare (mi se mai întâmpl`, de!). Cum m` cugetam, mintena[ m` slobozii în adurmire, da’ nu mult, cât s` m` str`ba]` o arip` de vis. Se f`cea c` ieream ca cum suntem acu’, v`leat [`pte mii cins’te opt’[pce de la facerea lumii [i ieream ca cum zâse Dom’Silviu (Brucan bre! Nu face niznai!). D`[tep]i! Îi l`sam p` to]i f`r` premiile `lea d` la olempeade. ~lea d` [tiin]uri [i scorneli pintru tinere n`dejdi (asta nu crez c’am visat-o!). Se f`cea c` ierea purcoie d` premii, d` la goncur, la nobelu’ (ce are `[tia de d` la premii numa nume d` ru[ine ?). Pune [i d` la [tiin]uri: enstaine, niutoane, boare, curiuri (ce’]i’s`i adeneaori?) [i câte [i mai câte, cin’ s` le ]âie sama? Se luase omenirea de-un gând [i tremeser` la noi, p’`i mai den ocol, s` vaz` ce secreturi

de]ânem, c` lu`m tot. Radem! Venir` `ia, se uitar` p` stânga, s` p` drepta, sus, gios, icstreme. Canci! Nema deferen]e! {i c` când dedeau s` plece îi pic` la unu’ fi sa [i s` dumiri c` d` la sestemu d` înv`]`mânt rural devine c` ni se trage genealitatea. Se duser` p’in [coale d` la ]ar` s` vaz` ce [i cum! {i unde nu v`zur` c` ie sestem de sestem. R`maser` cruci]i ([i mahometanii [i ovreii), d` grijea lu’ factoru’politic pintru înv`]`mânt modern, cu osteneal` [i parale grup pintru entegrare în natur`, ca cum ar veni (a[a cere prin]ipurili moderne ale lu’ dezvoltarea durabel`). Nu se mai s`tura d` [colili în care se preda apusul [i r`s`ritul derect, f`r` jamuri fotos`nsibile d` dioxid d` siliciu [i iefecte d` ser` (E! Ce mai zici? Le am?), unde vântu’ se unez` cu ploaia, de d` tornade taman lâng` cabenetu’ d` geografi e. Ieroziunea eolian` [i pluvial` ie iecsemplifi cat` p` temelii [i treptili d` la intrarea. Da’ la biolojie? Unde se înt’orcea ierea numa’ organismuri vii, create d` ~l d` Sus [i ievoluate d` unu’ Darvin (nu’[ dac` ai auzit Mata!). Batâr d` licheni, ciuperci, mu[chii, [opârli, broa[te, gu[teri, [`rpi, guzgani, [oareci, lib`rci, p`ienjeni [i c`rcâiaci ce s` mai vorbim, le studia copchii pisti t`t. Infi nitu’, d’un par examplu irea predat p` viu. Da’ ce le pus` capac ierea c` cadrili ie policalifi cate (ierea bun de ceva

[i Nea Nicu!). Le preda la gorobe]i, trei în unu’. De-un par ecsamplu profi i d` matematic` preda [i muzica laolalt` cu desemnul, d`’n cauz` c` muzica ie artimetica sunetelor [i desemnul den cub, triunghi [i patrat de trage (dupe Sezan). La limbi r`m`s` bu[be. Toate profele ierea poligloate: preda materna, conlocuitoarea, ba[ca ingleza, laolant` cu taliana, spaniola [i portugheja (dupe lungi stagiuri d` studiu la potrocale, masline, c`p[uni [i b`tul drumurilor p’in Iuropa!). Cu franceza nici nu se mai ostenea, c` d` când suntem francofonii (h`! h`! h` – de la pa[opt, vericule!),o sujem odat’ cu laptili mamii, plus latin`, c` doar ni tat` Traian Romanu’ (p` cale d` consecin]` Decebal fu Mum`?). Da’ ce condi]ii sanitare? Entegrare ideal`, derect în natu`, f`r` fereli, f`r` s`punuri [i detergenturi, carele s` scaz` imunitate naturel` [i s` creasc` inciden]a azmului. Da’ce cadri [i copii s`n`to[i? To]i ierea campioni d` gioghing (minim dou` trasee p` zi). Fugea aviara [i porcina d` iei ca dracu’ (Doamne iart`-m`!) d` tâmâie, s` nu ` li se piarz` poten]ialu’ enfec]ios d`n cauz` de temperatur` (under nula, vorba neam]ului d` Johanov, `la d` [ade col] cu Loden!), carele, ori[cât, cauzeaz` la virusuri. Mu]âr` când v`zur` c` [i copchii d’a zecea socotea p` de[te [i den galava, mai repede ca ai lor cu pisiul. Ce mai? Minunea

lumii! Inv`]âmânt entegrat, durabil, deodat` analitic [i sintetic, cu arie curicular` permanent upgradat` cu ultimele cuceriri ale [tiin]ei (te-am taiat la radicale!), capabel s` r`spunz` la provoc`rili den competi]ia pie]ii muncii iuropene [i mondeale, ca s` zic a[a! Cum venir` în capital`, întrebar` în stânga, întrebar` în drepta [i merser` la Nea’Traian s`-i propuie ca to]i mini[trii care trecur` pi la înv`]âmânt, ba[ca prim-mini[trii s`-i ieie la iei acas`, s` emplementeze acolo sistemu’ nost’ d` înv`]`mânt rural. A[a ziceau! Bre, nu afl ai sfâr[itul, c` m` trezi n`roada d` muiere, a[a c` te întreb p` Matale: îi d`du? Emaileaz`-mi, c` dac` da, bag actili pe-o iemigrare la nepo]ii de mi i-a aduce a’Mic`. Uitai s`’] zâc, ca s` [tii un’ s`’mi treme]i ce ai de tremes, la o adic`. De când cu criza, m` mutai la ]ar`. Mai o g`in` piste gard, mai o bun`-diminea]a p’in afum`tori [i cuibare, la prim`var` o [tevie, un hasma]uchi, o urzic`. Devine c` m` sco]. Nepo]ii or cre[te, se fac d` [coal` [i vreau s` [tiu dac` s-a men]ine politica d` ieduca]ie d’acu! C` io’i vreau jenii! N-are emportan]` cum ajung, den ce ]ar` d` p` mapamond, da’ dac` s` modifi c` ruralu’ de un’ mai g`sim noi condi]iile d` mediu carele s`-i formeze? Auz?

Gheorghe

Sport

O stare de lucruri de natur` s` îngrijoreze: în iarna asta – zice una lume – mai peste tot în ]ar` s-au înmul]it lupii. {i cei cu blana sur` [i cei cu fa]` uman`. Primii atac` în haite, cum le e felul, viet`]ile din gospod`riile s`tenilor. {i fac pr`p`d. {i stârnesc groaza. Ca s`-[i salveze câinii - auzi ce mai poveste – unii posesori de exemplare canine i-au urcat prin podurile caselor ori i-au coco]at prin copaci pe post de privigheciori. Halal animale de paz`, halal st`pâni! Asta nu înseamn`, îns`, c` lupii, `i cu patru picioare, nu mai întâmpin` nicio rezisten]` [i c` pot s`–[i fac` în voie, de cap. Nicidecum! Se

mai g`se[te o pu[c`, având [i glon] pe ]eav`, vreun par ori vreun topor care s` le st`vileasc` din avânt.

Cu lupii ceilal]i, de umbl` în cizme ori bocanci, treaba e mai încurcat`. O întreag` t`r`[enie, ce mai tura-vura. C` s-au n`r`vit s`-i atace - cum altfel - mai ales pe cei neajutora]i. Pentru c`, nu pu]ine sunt cazurile în care femei singure [i b`trâne sunt jefuite, violate, ba chiar ucise în propria cas`. {i nimeni nu aude [i nu vede nimic atunci, la ceasul când se comit aceste fapte dincolo de orice închipuire. Abia dup` aceea, cumetrele [i cumetrii de prin vecini, dau cu presupusu’, iar oamenii legii – pl`ti]i s` apere vie]ile [i avutul s`tenilor, ale noastre, ale tuturor – constat` cele întâmplate [i se apuc` de cercet`ri [i investiga]ii. Uneori – rareori, deseori? – vinovatul e g`sit [i condamnat. De nu cumva e boln`vior ori are în grij` câ]iva puradei, termen generic,

f`r` niciun fel de discriminare ori poate da, [i atunci – oameni suntem – scap` de binemeritata pedeaps` cu închisoarea. Cum se mai petrec lucrurile [i în cazul în care rudele ori prietenii pun mân` de la mân` [i scot ceva verzi[ori s`-i dea pe unde trebuie [i s` se claseze ori s` se fac` uitat prin vreun sertar cazul cu pricina. C`ci, se [tie, pe acilea pe la noi, dar [i pe aiurea, corb la corb nu-[i scoate ochii. {i nici lup la lup. Cu Lupea e o alt` poveste, o l`s`m pe alt` dat`. Pentru c`, din aceea[i familie de animale r`pitoare fac parte [i `l de râvne[te la pu]inul avut al unei b`trâne [i `l de închide ochii la o astfel de mâr[`vie. În schimbul pl`]ii, vezi bine! Iar fapta celui din urm` e cu atât mai vinovat` [i mai demn` de ani mul]i [i grei de temni]`.

S-au înmul]it lupii, fra]ilor. {i `i cu blana sur`. {i `i de umbl` pe dou` picioare. Se zvone[te c` se vor lua ceva

m`suri mai drastice de stârpire a lor. Da-r-ar Dumnezeu s` se adevereasc`. De[i, la cele câte s-au întâmplat pân` acum [i au r`mas în coada de pe[te, c` doar cre[tini suntem, mira-m-a[. Tare mira-m-a[!

P.S. {tiu [i o istorioar`, care circul` ca banc. Cic` doi lupi bl`no[i se hot`r`sc s` atace o stân`. Se furi[eaz` pân` la locul unde gardul avea o sp`rtur`. Pentru c` nu se oferea nici unul s` înceap` atacul, trag la sor]i. Bag` capul cel ce tr`sese paiul cel scurt, dar ciobanul îl a[tepta pe partea cealalt` cu o bât` [i îi arde una cu putere. Cu botul în labe, lupul se retrage [i îi spune celuilalt: “Intr` tu primul, c` pe mine m` bufne[te râsul!”

George Ghidrigan