255941743 Ionreghre de Liviu Rebreanu

11
Ion Liviu Rebreanu FrCerinţe posibile: -eseu despre tema şi viziunea despre lume într-un roman realist obiectiv aparţinând prozei interbelice -eseu despre relaţia incipit-final într-un roman realist obiectiv aparţinând prozei interbelice - eseu despre particularităile de construcţie ale unui personaj într-un roman realist obiectiv aparţinând prozei interbelice -eseu despre relaţiile dintre două personaje într-un roman realist obiectiv aparţinând prozei interbelice 1.Date despre autor şi operă Romanul apare în anul 1920 la editura Viaţa Românească, în două volume, după un proces relativ îndelungat de elaborare.Între 1910 -1911 începe nuvela "Zestrea" abandonată după aproximativ 3 luni de muncă ;1913 - transformă nuvela în roman ; - 1916 - reia lucrul la romanul "Zestrea" (a doua versiune) şi îi schimbă numele în "Ion". În noiembrie 1920 apare de sub tipar romanul Ion . Surse inspiraţie: La geneza romanului participa şi trei momente din viaţa scriitorului: a) imaginea unui ţăran care îngenunchează pe câmp şi sărută cu evlavie pământul; b) întâmplarea Rodovicăi, fata bogată ce rămâne însărcinată cu un flăcău sărac; c) convorbirile cu un flăcău din vecini, Ion al Glanetaşului, care i se plângea mereu de sărăcie. 2.Titlul Titlul romanul este constitui din numele personajului principal, nume generic, reprezentativ pentru ţăranul român pe care acesta îl reprezintă. -titlul este simbolic-ION=NOI.

description

erherherherherhre

Transcript of 255941743 Ionreghre de Liviu Rebreanu

Ion

IonLiviu Rebreanu

FrCerine posibile: -eseu despre tema i viziunea despre lume ntr-un roman realist obiectiv aparinnd prozei interbelice

-eseu despre relaia incipit-final ntr-un roman realist obiectiv aparinnd prozei interbelice

- eseu despre particularitile de construcie ale unui personaj ntr-un roman realist obiectiv aparinnd prozei interbelice

-eseu despre relaiile dintre dou personaje ntr-un roman realist obiectiv aparinnd prozei interbelice

1.Date despre autor i oper

Romanul apare n anul 1920 la editura Viaa Romneasc, n dou volume, dup un proces relativ ndelungat de elaborare.ntre 1910 -1911 ncepe nuvela "Zestrea" abandonat dup aproximativ 3 luni de munc ;1913 - transform nuvela n roman ;- 1916 - reia lucrul la romanul "Zestrea" (a doua versiune) i i schimb numele n "Ion". n noiembrie 1920 apare de sub tipar romanul Ion.

Surse inspiraie:

La geneza romanului participa i trei momente din viaa scriitorului:

a) imaginea unui ran care ngenuncheaz pe cmp i srut cu evlavie pmntul;

b) ntmplarea Rodovici, fata bogat ce rmne nsrcinat cu un flcu srac;

c) convorbirile cu un flcu din vecini, Ion al Glanetaului, care i se plngea mereu de srcie.

2.TitlulTitlul romanul este constitui din numele personajului principal, nume generic, reprezentativ pentru ranul romn pe care acesta l reprezint.-titlul este simbolic-ION=NOI.3. Tema Ion este o monografie a satului ardelean de la nceputul secolului al XX-lea, ilustrnd conflictul generat de lupta aprig pentru pmnt ntr-o lume n care statutul social al omului este stabilit n funcie de averea pe care o posed, fapt ce justific aciunile personajelor.Tema central, posesiunea pmntului, este dublat de tema iubirii.4.Conflictul =central e ilustrat de lupta pentru pmnt n satul tradiional, unde respectul e condiionat de posesia pmntului

=exterior(social) ntre Ion i Vasile Baciu

=interior, ntre glasul pmntului i cel al iubirii(contiina lui Ion)

=conflicte secundare ntre Ion i Simion Butunoiu pentru o brazd de pmnt; ntre Ion i George pentru Ana , apoi pentru Florica ;

=naional,n planul intelectualitii(satul romnesc era sub stpnire austro-ungar). =tragic dintre om i pmntul stihie.

4.StructurRomanul e caracterizat de simetria incipitului cu finalul, ce prezint drumul care duce i iese apoi din satul Pripas; drumul e personificat i are rolul de a limita realitatea de ficiune.

Avnd n vedere specificul relaiei narator (omniscient, omniprezent)-naraiune personaj, obiectivitatea , naraiunea la persoana a III-a, atitudinea detaat n descriere, veridicitatea putem afirma ca Ion este un roman realist de tip obiectiv aparinnd prozei interbelice.Conform tipologiei lui Manolescu este un roman doric.

Modurile de expunere :descriere, naraiune, dialog. Descrierea iniial are, pe lng rolul obinuit de fixare a coordonatelor spaiale i temporale, funcie simbolic i de anticipare.Naraiunea obiectiv i realizeaz funcia de reprezentare a realitii prin absena subiectivitii iar dialogul susine veridicitateaRomanul are dou mari pri cu titluri sugestive Glasul pmntului i Glasul iubirii care semnific aspiraiile personajului principal, forele contrare ce-l stpnesc: iubirea fa de pmnt i iubirea pentru Florica .n aceast lupt dintre contrariile ce se atrag, n finalul romanului personajul este pedepsit.

Titlurile celor dou pri ale romanului, Glasul pmntului i Glasul iubirii. Fiecare numete o dominant sufleteasc a personajului principal, cele dou "glasuri" se mpletesc;

Capitole cu titluri foarte concise sugereaz gradarea tensiunii dramatice: "nceputul", "Iubirea", "Ruinea", "Nunta", "Copilul", "treangul", "Blestemul", "Sfritul".

Titlurile de capitol (primul fiind nceputul, iar ultimul Sfritul) care contribuie la impresia de sfericitate a operei. Imaginile iniiale i finale ale romanului. Ion ncepe i se ncheie cu imaginea drumului spre Pripas. Dac n prima parte, oseaua "vine" sugernd astfel o introducere n aciune, n ultima "se pierde" odat cu plecarea nvtorului Herdelea, lsnd loc altei generaii. Hora i ziua de duminic sunt alte elemente de compoziie care deschid i nchid romanul. Redus la esene, el prezint momentele eternului ciclu al existenei rurale; odata ncheiat pentru un individ, ciclul continu pentru alii, asemeni unui fluviu, fr sfrit. Dou planuri:-unul evocnd viaa ranilor si cellalt reliefnd momente din viaa intelectualului; unul reprezint ranii nstrii, altul pe cei sraci; unul comunitatea romn, altul pe cea maghiar. Primul plan surprinde viaa tnrului ran Ion Pop al Glanetaului. Din viaa lui se desprind ns aspecte antagonice: dragostea lui pentru Florica, fata sraca, (fiica vduvei lui Maxim Oprea), i dorina arztoare de a obine ca zestre pmnt mult, pe cai mai puin cinstite. Ion cunoate un acelai exemplu, chiar n experiena lui Vasile Baciu, tatl Anei. El ascunde iubirea pentru Florica i i disimuleaz setea de pmnt sub comportamentul unui ndrgostit fa de Ana Baciu.

Ce de-al doilea plan, paralel i interferat primului, prezint viaa familiei nvtorului Zaharia Herdelea. Herdelea, nvtor de stat, depindea de autoritile austro-ungare. El se considera nelept i prudent, dar toate aciunile sale sfresc prin nfrngeri, pn ce va fi obligat s cear n scris pensionarea spre a nu fi dat afar. Acest procedeu e denumit tehnica planurilor paralele, trecerea de la un plan narativ la altul realizndu-se prin alternana ,succesiunea secvenelor narative valorificnd nlnuirea.

n planuri secundare apare lupta ndrjit a lui Vasile Baciu pentru a-i apra pmntul; lupta lui Avrum pentru salvarea averii implicate ntr-o afacere, lupta preotului Ion Belciug pentru a zidi biserica de piatr n satul Pripas; lupta fetelor i a familiilor lor pentru o partid, un mariaj ct mai bun; concurena dintre avocaii i funcionarii mruni, ca i luptele pentru o brazd din ogorul vecinului.

La nivel microtextual se remarc utilizarea tehnicii contrapunctului(prezentarea aceleiai teme n planuri diferite, de exemplu, nunta Anei corespunde cu nunta Laurei)SubiectulAciunea graviteaz n jurul protagonistului, flcul chipe, voinic, inteligent, i vrednic, dar srac, Ion al Glanetaului, care datorit dorinei de a se mbogi i sacrific iubirea.Florica, o fat frumoas, ns srac asemenea lui,reprezint simbolicglasul iubirii de care Ion ncearc s uite n momentul n care se cstorete cu Ana, simbol al pmntului.Ana , fiica unui bogta al satului, Vasile Baciu, echivaleaz pentru personaj cu intrarea n posesie a pmntului rvnit pentru care protagonistul este capabil s sacrifice tot.Cstorindu-se cu fata bogat, dar urt , al crei tata a consimit s i-o dea de soie, numai dupa ce a aflat c a sedus-o i c, n consecin, gndul lui de a o mrita cu George Bulbuc, cel mai bogat flcu din sat, nu se mai poate mplini, eroul simte c i-a redobndit demnitatea.

Dup cstorie, Ion o maltrateaz pe Ana pn cnd aceasta, nemaiputnd suporta, se sinucide, lsnd n urma-i un copil de cteva luni, care n scurt timp moare i el. Vasile Baciu crede c, dup moartea Anei i a copilului, ar putea primi pamnturile napoi, dar legea nu-l favorizeaz,iar preotul satului, Belciug, speculeaz netiina lor, determinndu-i ca, dup moarte, s lase toat averea lor bisericii.

ntre timp, Ion vrea s recupereze iubirea pierdut, pe Florica, devenit soia lui George Bulbuc, care l surprinde noaptea n curtea sa si-l omoar.

n satul lui Rebreanu, oamenii se gospodresc n funcie de starea lor material, de priceperea i temperamentul lor. Alexandru Glanetau, tatl lui Ion, n-a pstrat zestrea Zenobiei, care avusese prinii cu avere, i s-a ncuscrit cu srcia. n ograda vduvei lui Maxim Oprea fuseser cli de fn i grajduri n care nu mai ncpeau vitele.

Srcise i ea ca vdana. Vasile Baciu, om silitor, de cnd s-a nsurat, s-a inut totdeauna printre fruntai. Vduv acum, l durea gndul c va trebui s rup din pmnturile lui, ca s potriveasc zestrea Anei, cnd se va mrita.

i nvtorul Herdelea are necazurile lui. i-a zidit casa pe locul bisericii, cu nvoirea preotului Belciug. Cu timpul, relaiile nvtorului cu preotul s-au rcit, iar Herdelea, mpovrat cum era, se temea s nu piard ceea ce agonisise cu greutate. n schimb, preotul Belciug, rmas vduv din primul an al preoiei, a fost un om strngtor i tenace. Respectat de steni, preotul nu sufer s i se ncalce autoritatea. Din aceast cauz e n conflict cu nvtorul Herdelea.

Satul lui L. Rebreanu este difereniat economic. Stratificarea social depinde de pmntul pe care l are ranul. Patimile se nasc din srcie, din nevoia de pmnt.Este cazul lui Ion. n Ion este nrdcinat o mentalitate rneasc, dup care oamenii se pot numi oameni numai n msura n care gospodria lor este ntemeiat. Aceeai mentalitate, care deformeaz pn i sentimentul omeniei, o aflm i dintr-o alt situaie: Dumitru Moarc se pripise pe lng casa Paraschivei. Femeie tnr atunci, l primise creznd c omul, beteag de picioare, nu mai are mult de trit, c bruma de avere a moneagului i-ar putea rmne ei. i cnd, dup 20 de ani, Dumitru Moarc a vndut, fr tirea Paraschivei, casa i gradina, dei i dduse femeii o sut de zloi, a fost alungat fr mil.

ranii lui L. Rebreanu au o vitalitate, o robustee structural, o tenacitate aspr, care numai la nevoie se las nduplecat, nu ns i nfrnt. Inteligena se supune instinctului de conservare, rbdarea-de asemenea, ntre momente de incertitudine ce rbufnesc cu violen.

Att cele doua planuri principale, ct i planurile secundare ale aciunii, pun n lumina o mulime de suflete mediocre n lupta cu drame peste puterile lor(G. Calinescu).Trsturile romanului realist:

Stilul anticalofil,aspectul veridic al operei, legtura dintre realitatea biografic i roman.Trsturile romanului obiectiv:

-narator obiectiv, omniscient, omniprezent; viziune dindrt;naraiune la persoana a III-a;

-naratorul din Ion este obiectiv, detaat, nu se implic n derularea evenimentelor, relateaz la persoana a III-a, ntr-o manier nonfocalizat.El este omniprezent i omniscient, dirijnd destinele personajelor asemeni unui regizor care prestabilete evoluia personajelor,ele avnd un destin bine conturat, motiv pentru care n roman apar semne prevestitoare ale destinelor personajelor( de exemplu, crucea strmb de la marginea satului), elemente ce confer veridicitate i obiectivitate.CARACTERIZAREA LUI

ION AL GLANETAULUI-este un personaj realist, tipic, ilustrnd rnimea srac ce dorete pmnt;

Caracterizare direct

naratorul(mndru i mulumit ca orice nvingtor, Ion simea totui un gol ciudat n suflet)

doamna Herdelea, biat cumsecade, muncitor, harnic, iste preotul Belciug, stricat, btu, om de nimic

autocaracterizarea surprinde prin monologul interior tririle sufleteti ale personajului, n special cele legate de lupta dintre glasul iubirii i al pmntului;

Caracterizare indirect

limbajul-e respectuos cu nvtorul , preotul , dar ironic cu Vasile Baciu vestimentaia-condiia social comportamentul, gesturile i mimica i tradeaz inteniile, dovedindu-se iste, silitor i cuminte(la coal), impulsiv i violent la hor, orgolios, lacom , viclean i rzbuntor

-critica literar l-a ncadrat pe Ion n tipologii diferite, uneori contradictorii:

a)E.Lovinescu, l considera expresia instinctului de stpnire a pmntului, un individ viclean i plin de voin;

b)G.Clinescu, afirma c este o brut ireat, nu inteligent, idea seducerii genernd-o viclenia instinctual specific fiinelor reduse;

c)N.Manolescu, Ion e bruta ingenudeoarece triete n preistoria moralei.Personajul principal al romanului Ion de Liviu Rebreanu, i care d, totodat, titlul romanului, este Ion, biatul lui Alexandru Glanetau.

Ion este un personaj realist, complex, caracterizat att direct, de ctre naratorul omniscient, ct i indirect, prin intermediul comportamentului, aciunilor, gesturilor, gndurilor i al relaiei cu alte personaje din roman.

Pe parcursul romanului, Ion este centrul n jurul cruia aciunea se nvrte i a crui evoluie o urmrim.Att cele dou planuri principale, ct i planurile secundare ale aciunii, pun n lumin o mulime de "suflete mediocre n lupt cu drame peste puterile lor", cum le apreciaz G. Clinescu. Din ele se reliefeaz puternic personalitatea lui Ion, cu sumedenie de fapte rnd pe rnd incriminate de preotul satului, de nvtorul din sat, de autoritile satului, de opinia public. Incriminarea ns oscileaz periodic, n funcie de interesele personale sau "instituionale" pe care le reprezint participanii la aciune. Prin comportarea sa, Ion atac bazele morale ale proprietii funciare prin conflictul su cu Simion Lungu i cu Vasile Baciu. Acest atac apare cu att mai violent, cu ct Ion descinde dintr-o populaie romneasc asupra creia au influenat principiile riguroase i clare ale dreptului roman. Zona demografic n care acioneaz Ion pstra frumoase obiceiuri ale pmntului, bazate pe anumite principii, referitoare la proprietatea pmntului, la familie i la relaiile sociale. L. Rebreanu observ c populaia autohton a nvins veacuri de oprimare tocmai prin pstrarea contiinei naionale din care face parte i etica acestei colectiviti. Din pcate, Ion al Glanetaului n-a pstrat din trsturile specifice ale romnilor transilvneni, dect dragostea de munc, hrnicia, n vreme ce dragostea pentru pmntul strmoesc se transform ntr-un fetiism pentru "pmntul obiect al muncii", transformare ce-l dezumanizeaz prin aceast oarb sete de proprietate. Ion nu mai distinge cinstea, corectitudinea, rapacitatea, deosebindu-se prin atitudinea etic, prin unele aciuni negative, de masa locuitorilor din sat precum i de naintai. Autorul nsui subliniaz repetat n roman deosebirea dintre Ion i ceilali locuitori. Printre altele, n roman se arat c "n Pripas nu se pomenise omucidere pn atunci, de cnd se ine minte". De aceea, profilul lui Ion apare din ce n ce mai ntunecat de o continu prefctorie, participnd la un josnic trg al hectarelor, antajnd pe viitorul su socru i teroriznd fr scrupule pe Ana. Odioasa fapt de cptuial prin orice mijloace ne descoper un ins de o cruzime rar, care determin sinuciderea Anei, dup care Ion poart grija fiului su, nu din sentimente paterne, ci dintr-un josnic instinct de conservare a proprietii samavolnic obinute. ntorcndu-se de la cimitir el smulge copilul Zenobiei cuprins de team s nu i-l rpeasc cineva. l stnge la piept, acoperindu-l cu braele osoase. Exist oare vreo scnteie de umanism n comportarea lui Ion? Comportarea lui demonstreaz contrariul, abstracie fcnd de unele elemente din a doua parte a romanului, Glasul iubirii.

Demnitatea lui de brbat tnr e prsit de dragul pmntului. Iubirea curat a Florici a jertfit-o pentru acelai lucru. Respectul pentru datinile strmoeti ca i dragostea pentru rodul "iubirii" sale le privete cu un permanent dispre, strine eticii rneti. Setea de avere, lcomia de pmnt merg la Ion pn la manifestri atavice de mbriare, de srutare a pmntului arat ntr-o exaltare vecin cu nebunia. Ion este mai dezumanizat dect Vasile Baciu care, dup ce i-a obinut pmnturile prin cstoria cu o femeie bogat, se poart blnd cu ea, nelegnd c datorit ei a intrat n "rndul oamenilor avui". Ion ns nici dup condamnabilul su "succes" nu vdete vreo urm de cin n strfundurile contiinei. Comportarea lui Ion este cauza direct a sinuciderii Anei, ajuns mam. Teama de a nu pierde motenirea copilului determin cotitura i prbuirea psihologic a lui Ion, dezvluind ferocitatea caracterului su. El i lovete odios prinii, acuzndu-i de mbolnvirea copilului. Orbirea lui Ion este argumentat de doctorul Filipoiu, care prin diagnosticul su, arat c acelai Ion, autorul moral al sinuciderii Anei, este vinovat i de moartea copilului su. Astfel Ion este condamnat prin faptele sale: nclcarea proprietii lui Simion Lungu inducerea n eroare a Anei, i a lui Vasile Baciu cu scopul de a obine pentru sine un folos material injust, determinarea sinuciderii soiei sale, purtrile familiare josnice, adulterul i nelciunea, chiar n dauna celui care-i fcuse bine.

Dincolo de zbaterea cotidian, satul triete n datini i obiceiuri strbune integrate n viaa obinuit a satului, prin ele se manifest strvechimea aezrilor, a unui mod de a vieui caracteristic, o structur sufleteasc, o spiritualitate ce se oglindete n evenimentele eseniale ale satului romnesc. Naterea, botezul, nunta, obtescul sfrit, hora, sunt n roman, monumente care fixeaz cadrul i pulsul vieii satului, iar ceremonialul, ndtinarea ntr-un mod de via ce rmne acelai, nct, dac oamenii, dup legea firii i n frmntarea vieii, se sting, alii le iau locul, n acelai sat, n care pare c nimic nu s-a schimbat. ntr-o alt perspectiv, i ea istoric, satul e cuprins n raporturile lui cu stpnirea austro-ungar. Mai afectai sunt intelectualii pentru c slujbai ai unui regim administrativ i politic agresiv, existena acestora depinde de autoriti. Contiina asupririi naionale se manifest ns diferit dup gradul de dependen, avocatul Victor Groforu militeaz pentru emancipare social i naional pe ci legale; profesorul Sptaru este un extremist; Titu Herdelea, cu fumurile lui scriitoriceti - un entuziast.

n mprejurrile acestea neprielnice, romanul lui Liviu Rebreanu vorbete totui despre o permanen a vieii romneti, cu rosturile ei de neclintit n satul transilvnean.