25524202 Tehnologii de Executare a Lucrarilor de Izolare Final

8/17/2019 25524202 Tehnologii de Executare a Lucrarilor de Izolare Final

1/40

Grupul Scolar Nr.________din_____ SAVA BRANCOVICI Ineu

PROIECT PENTRU EXAMENUL ECERTI!ICARE

A COMPETENTELOR PRO!ESIONALEPENTRU OBTINEREA

CERTI!ICATULUIE CALI!ICARE PRO!ESIONALA

NIVELUL II

CALI!ICAREA" #IAR$PIETRAR$TENCUITOR

INRUMATOR" ELEV"PRO!. STANCA AN OANA IONEL GABRIEL

%&''

1


2/40

I#OLAREA TERMICA AACOPERISURILOR

2


3/40

ARGUMENT

Prin izolare termica se inteleg masurile constructive care trebuie luate pentru impiedicarea pierderilor sau aportului de caldura in scopul pastrarii unei anumite temperaturi prescrise in

interiorul constructiilor, in functie de destinatia lor. O cladire izolata termic este racoroasavara si calduroasa iarna, prezentind pe linga aceste calitati de confort interior sieconomicitate in exploatare, deoarece este necesara o cantitate mai mica de combustibil

pentru incalzire in timpul iernii, precum si o durata de viata mai mare ca urmare a uneicomportari corespunzatoare din punct de vedere al transferului de umiditate si afenomenelor legate de inghet-dezghet a elementelor exterioare ale cladirii.

o(eniul de u)ili*are a )er(oi*ola)iilor cu poli+)iren +i ,a)a (inerala"• - reparatii si remedieri ale structurilor termoizolante existente,• - izolarea termica a peretilor de subsol, a planseelor peste spatii reci (pivnite,

subsoluri),• - izolarea termica a peretilor exteriori, a planseelor intermediare si a planseelor de

pod,• - izolarea termica a acoperisurilor, mansardelor si teraselor necirculabile sau

circulabile,

• - izolarea termica a instalatiilor termice sau cele de incalzire centrala, conducte,incinte, etc. pentru a se reduce pierderile de caldura.

Pen)ru o-)inerea unei )er(oi*ola)ii de cali)a)e )re-uie parcur+e ur(a)oarele e)ape"

'. Cunoa+)erea +upor)ului pe care ur(ea*a a +e aplica (a)erialul.e analizeaza!

• - tipul, natura si rolul elementului suport,• - locatia geografica, altitudinea, intervalul de temperatura si nivelul de umiditate al

aerului,• - temperatura finala in incinta izolata termic,• - eventualitatea utilizarii unei hidroizolatii tinind cont de caracteristicile si

comportamentul acesteia,• - gradul de agresivitate atmosferica si " sau ambiental.

%. S)a-ilirea +)ruc)urii )er(oi*ola)iei.#n functie de natura si tipul suprafetei care trebuieizolata termic! fundatie, perete exterior, acoperis, instalatie termica etc., de conditiile demediu locale pe durata intregului an si de temperatura care se doreste a se mentine inincinta izolata termic se folosesc tehnici diferite de izolare , fiecare avind specificul simodalitatea proprie de punere in opera.

. Ale/erea )ipului de (a)erial adec,a).$riteriile de alegere a materialelor termoizolantesint multiple si ele se refera in principal la proprietatile fizico-mecanice si chimice in raportcu solicitarile exterioare la care acestea sint supuse, precum si in raport cu conditiile derealizare a constructiei sau instalatiei care trebuie izolata. %stfel, la alegerea materialelortrebuie luata in considerare influenta unor factori care fac ca acestea sa nu se comporte

corespunzator la o serie de solicitari in anumite conditii, trebuind folosite astfel anumite

&


4/40

materiale in anumite situatii!

• actiunea umiditatii-unele materiale isi reduc substantial proprietatiletermoizolatoare sau isi micsoreaza durabilitatea in timp in cazul unui mediu umed,

• actiunea temperaturilor ridicate-polistirenul celular se topeste la temperaturi maimari de '$, din care cauza se reduce domeniul acestuia de activitate,

• actiunea focului-vata minerala sau de sticla sint incombustibile, polistirenul celularignifugat nu arde cu flacara dar se distruge in intregime la actiunea focului,

• actiunea mediilor chimice agresive cu concentrarii mari sau a agentilor biologici(microorganisme)-materiale termoizolatoare se pot aplica si in medii agresive darcu prote*are anticoroziva iar contra actiunii biologice unele materiale pot fi tratatein masa la fabricatie cu materiale fungicide,

• actiunea sarcinilor mecanice-materialele termoizolante au anumite caracteristici derigiditate, elasticitate si densitate care le fac utilizabile in anumite conditii desarcina mecanica.

0. Ale/erea )e1nicii de (on)a2. e face in functie de natura suportului si de tipul lucrarii!

a3I*olarea )er(ica a pere)ilor de +u-+ol4 a plan+eelor pe+)e +pa)ii reci 5pi,ni)e4+u-+oluri3.+ermoizolatia planseelor din beton din incaperile incalzite situate peste incaperineincalzite se poate face astfel!

• la partea inferioara a planseului - recomandata din punct de vedere termotehnic!o - strat termoizolant - din polistiren lipid direct de placa turnata de beton,o - tencuiala pe plasa rabit.

•

la partea superioara a planseului - care poate fi cu termoizolatie rigida sau elastica!o - strat termoizolant - din polistiren extrudat,o - strat termoizolant - din placi rigide de vata minerala- termoizolatie

elastica,o - sapa armata - peste stratul termoizolant.

-3Pere)i e6)eriori. $aldura si vaporii de apa din atmosfera se transmit prin elementele deconstructii in directia caderii de temperatura si umiditate, iar vaporii care difuzeaza prinelemente, a*ungind intr-o zona cu temperatura corespunzator de coborita, pot condensa,apa care se formeaza avind un rol distructiv puternic asupra constructiei. a peretiiexteriori termoizolatia cuprinde!

o - bariera contra vaporilor- care se aplica pe fata calda a peretilor sau astraturilor termoizolatoare componente,

o - strat termoizolant- din polistiren sau vata minerala care se aplica pe fatarece a peretilor,

o - prevederea de interspatii de aer ventilate care preiau umiditatea dincondens si o duc in aer.

c3Acoperi+uri +i )era+e. in punct de vedere al comportarii higrotermice ca si din punctde vedere constructiv, acoperisurile peste incaperile incalzite se pot grupa in doua categorii

principale si anume!

• acoperisuri care nu cuprind straturi de aer ventilat , care sint compacte si aerate cu


5/40

a*utorul straturilor de difuzie a vaporilor, a caror termoizolatie cuprinde!

o - strat de difuzie a vaporilor de apa - care se aplica direct pe placaacoperisului , pe partea exterioara a acestuia sau sub stratul de hidroizolatie,

o - bariera contra vaporilor - care se aplica pe fata rece a acoperisurilor, peste

strarul de difuzie,o - strat termoizolant - din polistiren sau vata minerala/o - sapa de suport pentru hidroizolatie - care se pune peste stratul termoizolant

pentru rigidizarea suprafetei,o - hidroizolatie mono sau multistrat.

• acoperisuri care cuprind un strat de aer ventilat, cu canale de aer, pod tehnic sau pod folosibil a caror termoizolatie cuprinde!

o - bariera de vapori - care se aplica pe fata interioara a acoperisului,o - strat termoizolant - din placi de vata minerala semirigida sau rigida , sau

saltele de vata minerala,o - strat de difuzie a vaporilor - care poate lipsi in anumite cazuri in functie de

tipul de acoperis si de grosimea termoizolatiei.

d3In+)ala)ii de incal*ire. #zolarea termica a conductelor, aparatelor si cazanelor pentru apacalda supraincalzita sau alti agenti incalzitori, ca si a celor pentru apa rece potabila sauindustriala, cuprinde in principal urmatoarele straturi!

o - strat de aderenta, numai la obiecte cu temperaturi peste 1$,o - unul sau mai multe straturi termoizolatoare propriu-zise cu grosimi uzuale

de cite 1 cm, prevazute cu dispozitive de fixare,

o - strat de protectie a materialului termoizolant, in functie de mediul ambiantsi de conditiile de exploatare,o - strat de finisa*, pentru realizarea unui aspect feumos sau pentru

identificarea agentului care trece prin instalatie.

7.Reali*area corec)a a 8ini+a2elor.

0


6/40

EXECUTAREA I#OLATIILOR TERMICE CLASICE

e8ini9ii4 +i(-oluri :i uni);9i de (;+ur;

Definiţii

Principalii termeni utilizai n prezentul normativ au urm3toarele semnificaii!Ma)erial )er(oi*olan) 4 material sau produs uzinat, av5nd conductivitatea termic3 decalcul mai mic3 sau egal3 cu ,1 6"(m7), destinat s3 confere elementului deconstrucie, n structura c3ruia sa nglobeaz3, performane higrotermice corespunz3toarenivelurilor de performan3 stabilite prin reglement3ri/Supor) al +)ra)ului de i*olare )er(ic; 4 component3 a unui element de construciecare asigur3 rezistena, rigiditatea 8i planeitatea necesar3 pentru a putea aplica pesuprafaa sa un strat de material/

S)ra) de pro)ec9ie a i*ola9iei )er(ice < component3 a unui element de construcie

interpus3 ntre componenta termoizolant3 a acestuia 8i mediul ncon*ur3tor (exterior sauinterior) care asigur3 protecia termoizolaiei fa3 de aciunile de orice natur3 aleagenilor de mediu 8i mecanici/ poate fi aplicat direct sau distanat, cre5nd un strat deaer ventilat/

Barier; con)ra ,aporilor de ap; 4 component3 a unui element de construcie, dispus3 perpendicular pe direcia de migrare a vaporilor de ap3 cu rezisten3 negli*abil3 latransfer de c3ldur3 dar cu o foarte mare rezisten3 la permeabilitate la vapori, av5ndrolul de a reduce riscul de condens al vaporilor de ap3 n structura elementului/

Barier; an)i,=n) 4 component3 a unui element de construcie permeabil3 la vapori deap3 dar care mpiedic3 p3trunderea curenilor de aer din stratul ventilat n termoizolaiaalc3tuit3, de regul3, din materiale de natur3 fibroas3 (de ex. produse din vat3 mineral3sau din vat3 de sticl3)/

S)ra) de aer ,en)ila) 4 component3 a unui element de construcie prin care se permitecirculaia aerului prin tira* termic 8i"sau v5nt 8i care are drept scop principal evacuareavaporilor de ap3 n exces spre mediul ambiant/ poate fi realizat continuu sau sub form3de canale/

S)ra) de di8u*iune a ,aporilor de ap; 4 component3 a unui element de construcie,

aflat3 naintea unei bariere de vapori (n raport cu sensul de circulaie a acestora) 8i alc3rui rol este de a asigura difuzia tangenial3 a vaporilor de ap3 8i"sau o destinaie aaerului sau a vaporilor de ap3 sub presiune/

e8lec)or 4 element prin care se asigur3!- tira*ul stratului de aer ventilat 8i evacuarea n atmosfer3 a vaporilor de ap3, laacoperi8uri 8i alc3tuiri de 8arpante cu nvelitori neetan8e la vapori de ap3/- comunicarea cu atmosfera stratului de difuziune a vaporilor de ap3/

Acce+orii 4 elemente care asigur3!- fixarea (leg3tura, solidarizarea) straturilor de termoizolaie, suport 8i protecie/

- continuitatea izolaiei termice/- admisia 8i evacuarea aerului din stratul ventilat.

9


7/40

Tra)a(en)e de pro)ec9ie 4 tratamente de ignifugare, biocizare 8i hidrofobizare sau de protecie a arm3turilor expuse la degradare (metalice, fibre de sticl3)/

Vi)ra2 )er(oi*olan) 4 vitra* care limiteaz3 pierderile de c3ldur3, fiind construit dindou3 sau mai multe foi transparente"translucide (din sticl3 obi8nuit3 sau cu propriet3i

speciale, din policarbonai etc.), dispuse distanat, ntreg ansamblul fiind nchis etan8 pemargine, spaiul dintre foi fiind umplut cu aer sau un alt gaz mai termoizolant dec5taerul/

Pun)e )er(ic; 4 zon3 a unui element de construcie n care rezistena termic3 specific3n c5mp a elementului de construcie respectiv/

An,elopa cl;dirii 4 totalitatea elementelor de construcie perimetrale care delimiteaz3volumul interior (nc3lzit) al unei cl3diri, de mediul exterior sau de spaii nenc3lzite dininteriorul cl3dirii/

A(pli)udine de o+cila9ie a )e(pera)urii aerului in)erior 4 variaia maxim3 atemperaturii aerului interior fa3 de temperatura convenional3 de calcul/

Coe8icien) de a+i(ilare )er(ic; a (a)erialului )er(oi*olan) 5+3 4 densitatea fluxuluitermic maxim, corespunz3toare amplitudinii temperaturii pe suprafaa interioar3, egal3cu unitatea. %ceast3 m3rime depinde de parametrii materialului str3b3tut! conductivitatetermic3, densitate, capacitate caloric3 masic3 la presiune constant3 8i de perioadaoscilaiilor densit3ii fluxului termic/

Coe8icien) /lo-al de i*olare )er(ic; a unei cl;diri 5uni);9i 8unc9ionale3 5G3 4 suma pierderilor de c3ldur3 realizate prin transmisie direct3 prin aria anvelopei cl3dirii, pentruo diferen3 de temperatur3 ntre interior 8i exterior de 1 7, raportat3 la volumul cl3dirii,la care se adaug3 pierderile de c3ldur3 aferente remprosp3t3rii aerului interior, precum8i cele datorate infiltraiilor suplimentare de aer rece/

Coe8icien) de )ran+8er )er(ic 5)ran+(i)a9; )er(ic;3 5U3 4 fluxul termic, n regimstaionar, raportat la aria de transfer termic 8i la diferena de temperatur3 dintretemperaturile mediilor situate de o parte 8i de alta ale unui element de nchidere/

Conduc)i,i)a)e )er(ic; (:) 4 proprietatea materialelor de a permite trecerea fluxuluitermic, exprimat3 prin fluxul termic ce str3bate prin unitatea de suprafa3 un strat

omogen, cu grosimea de un metru, din cadrul unui element de construcie plan, c5nddiferena dintre temperaturile pe cele dou3 suprafee ale stratului este egal3 cu unitatea/

en+i)a)e aparen); a unui (a)erial )er(oi*olan) 5;3 4 masa unit3ii de volum amaterialului n stare uscat3/

en+i)a)e a 8lu6ului )er(ic 4 fluxul termic raportat la aria prin care se face transferulde c3ldur3/

i8eren9; de )e(pera)ur; pe ,er)ical; >n)re ni,elul capului :i ni,elul /le*nelor 4 diferena de temperatur3 pe vertical3, ntre temperatura aerului m3surat3 la 1,


8/40

!lu6 )er(ic 4 cantitatea de c3ldur3 transmis3 n unitatea de timp, la sau de la un sistem/

Indice PMV 4 opiunea medie previzibil3 a unui grup important de persoane asuprasenzaiei termice produs3 de un anumit mediu, exprimat3 prin referire la o scar3 cu <

nivele cuprinse ntre =frig> 8i =cald>/ indicele P?@ este bazat pe bilanul termic alcorpului uman/

Per(ea-ili)a)e la aer 4 proprietatea materialelor de construcie de a permite trecereafluxului de aer, exprimat3 prin fluxul de aer care str3bate prin unitatea de suprafa3 unstrat omogen, cu grosimea de un metru, din cadrul unui element de construcie plan,c5nd diferena dintre presiunile aerului pe cele dou3 suprafee ale stratului este egal3 cuunitatea/

Per(ea-ili)a)ea la ,apori 4 proprietatea materialelor de construcie de a permitetrecerea vaporilor de ap3, exprimat3 prin fluxul de vapori care str3bate prin unitatea de

suprafa3 un strat omogen, cu grosimea de un metru, din cadrul unui element deconstrucie plan, c5nd diferena dintre presiunile vaporilor pe cele dou3 suprafee alestratului este egal3 cu unitatea/

Te(pera)ur; a punc)ului de rou; 5Ar 3 4 temperatura aerului la care presiunea parial3a vaporilor de ap3 devine egal3 cu cea de saturaie 8i de la care se produce fenomenul decondens/

Re*i+)en9; )er(ic; +peci8ic; 5R3 4 diferena de temperatur3 raportat3 la densitateafluxului termic, n regim staionar/

Re*i+)en9; la per(ea-ili)a)e la aer a ele(en)ului de con+)ruc9ie plan 5 B a3- sumarezistenelor la permeabilitate la aer a straturilor elementului de construcie plan/

Re*i+)en9a la per(ea-ili)a)e la ,apori a ele(en)ului de con+)ruc9ie plan- sumarezistenelor la permeabilitate la vapori a straturilor elementului de construcie plan/

Ta+are 4 caracteristic3 mecanic3 privind deformabilitatea unui material termoizolant,exprimat3 prin variaia relativ3 a grosimii acestuia sub efectul unei nc3rc3ri statice

prestabilite, n funcie de tipul materialului/

Te(pera)ur; (edie a +upra8e9ei in)erioare a unui ele(en) de con+)ruc9ie 4 mediatemperaturilor de pe suprafaa interioar3 a elementului de construcie, calculat3 pe bazac5mpului de temperatur3 determinat prin calcul numeric sau a rezistenelor termicespecifice determinate experimental/

U(idi)a)e rela)i,; a aerului (C) 4 raportul dintre presiunea parial3 a vaporilor de ap3din aerul umed 8i presiunea de saturaie a vaporilor de ap3 la aceea8i temperatur3 8i

presiune total3/

U(idi)a)e a (a)erialului 5(a+ic;?,olu(ic;3 5Dm"Dv3 < masa apei evaporabileraportat3 la masa"volumul materialului uscat.

'


9/40

Generalităţi

a) ucr3rile de izolare termic3 se execut3 pe baza proiectelor ntocmite de proiectantullucr3rilor de construcie, verificate 8i aprobate conform legislaiei n vigoare.

b) Ori de c5te ori apar abateri de la proiect, care presupun nlocuirea total3 sau parial3 amaterialelor prev3zute n proiect sau care conduc la ma*orarea nc3rc3rii elementelor deconstrucie, se va obine n mod obligatoriu avizul proiectantului de specialitate 8i derezisten3.

Lucrări pregătitoare

a) uprafeele suport preg3tite pentru executarea izolaiilor termice trebuie s3 aib3 planeitatea necesar3, n funcie de tipul 8i modul de fixare a stratului termoizolant.

b) ac3 suprafaa suport prezint3 denivel3ri, dup3 caz, se va executa o racordare cu

pant3 de minim 1!1, un strat de tencuial3 sau o 8ap3 de egalizare, dar numai cu avizul proiectantului de rezisten3.

c) uprafeele suport pe care urmeaz3 a se aplica direct bariera contra vaporilor de ap3sau izolaia termic3 vor fi cur3ate 8i amorsate.

d) Pe c5t posibil, se va evita pozarea instalaiei electrice pe faa elementelor deconstrucie pe care urmeaz3 a se aplica izolaia termic3, iar c5nd acest lucru nu se poateevita, tuburile electrice se vor ngloba, dup3 caz, n straturile de tencuial3, betonul de

pant3 sau 8apa general3 de nivelare. Eu se admite nglobarea tuburilor electrice printe8irea sau t3ierea pl3cilor termoizolante.

Executarea lucrărilor

a) ucr3rile de izolare termic3 se execut3 numai cu personal specializat. %cesta vaverifica tot timpul at5t grosimea 8i calitatea materialului termoizolant c5t 8i respectareadimensiunilor punilor termice din proiect.

b) Fxecutarea lucr3rilor de izolare termic3 se face respect5ndu-se prevederile cuprinsen normele tehnice de folosire specifice fiec3rui material termoizolant (standarde de

produs, agremente tehnice, norme tehnice de produs, m3rci de fabricaie etc.)

c) a punerea n oper3 a materialelor termoizolante se vor avea n vedere m3surile detransport, manipulare 8i depozitare prev3zute n normele tehnice ale produselor respective, precum 8i recomand3rile produc3torului pentru evitarea degrad3rii acestora.

d) a realizarea stratului termoizolant se interzice utilizarea materialelor degradate (cusp3rturi, 8tirbituri, grosime necorespunz3toare 8i neuniform3 etc.) sau cu caracteristicifizico-mecanice inferioare celor prev3zute n normele tehnice specifice.

e) $5mpul termoizolant cu materiale sub form3 de pl3ci se va realiza prin a8ezareaacestora cu rosturile str5nse. Fventualele spaii dintre pl3ci vor fi completate cu buc3i

t3iate la dimensiunile necesare, din acelea8i materiale, pentru a se obine un strattermoizolant continuu. Gn cazul n care izolaia termic3 din pl3ci se realizeaz3 n mai

H


10/40

multe straturi, acestea se vor dispune astfel nc5t rosturile dintre pl3cile unui strat s3 fiedecalate (recomandabil cu cca.1"2 I1"& din dimensiunea pl3cii) fa3 de rosturile dintre

pl3cile straturilor adiacente.

f) Gn caz de ploaie, n timpul execuiei termoizolaiei, suprafaa stratului termoizolant se

va acoperi provizoriu cu folii de protecie, asigur5ndu-se scurgerea apelor.

Te1nolo/ii +peci8ice pen)ru )er(oi*olarea pere9ilor

%8ezarea pl3cilor termoizolante se face cu rosturi str5nse, n r5nduri astfel a8ezate carosturile s3 fie esute.

Gn funcie de tipul 8i greutatea pl3cilor termoizolante, fixarea lor (provizorie saudefinitiv3) de perete se face, dup3 caz, prin lipire (de ex! mortar, past3 adeziv3 etc.)8i"sau prindere mecanic3 (de ex! cu agrafe metalice din oel inoxidabil, 8uruburi

prev3zute cu rondele din plastic, 8aibe late etc.)

Te1nolo/ii +peci8ice pen)ru )er(oi*olarea acoperi:urilor

?aterialele termoizolante trebuie s3 fie a8ezate f3r3 rosturi 8i str5ns mbinate cuelementele de construcie n relief care str3pung termoizolaia (co8uri, parapete, guri devizitare, tuburi de aerisire).

%plicarea stratului termoizolant se face pe f58ii, astfel nc5t s3 existe posibilitateaacoperirii lor cu straturi de protecie ntr-un interval de timp n care s3 nu existe riscuride umezire a termoizolaiei datorit3 precipitaiilor atmosferice 8i f3r3 a se c3lca pe

pl3cile termoizolante.

$irculaia direct3 pe pl3cile termoizolante este interzis3. e admite circulaia peste pl3cidoar prin intermediul unor podini.

Fxecutarea izolaiilor termice la acoperi8urile cu poduri ventilate se face prin aplicareamaterialului termoizolant pe faa superioar3 a plan8eului spre pod.

tratul termoizolant va fi prote*at cu un strat cu rol de barier3 antiv5nt, n cazul podurilor necirculabile, sau cu un strat de protecie care s3 preia nc3rc3rile statice 8idinamice la care poate fi supus3 pardoseala n timpul exploat3rii, n cazul podurilor

circulabile.Bacord3rile suprafeelor orizontale cu cele verticale se realizeaz3 cu scafe din mortar, casuport al straturilor de difuzie, barierelor contra vaporilor 8i al hidroizolaiilor.

Gn dreptul scafelor se asigur3 o rigidizare suficient3 a stratului suport al hidroizolaiei pentru a mpiedica forfecarea acestuia, iar la izolaiile termice din materiale elasticetrebuie s3 se prevad3 prelungirea 8i legarea de parapete a 8apei armate ce constituiesuport al hidroizolaiei.

traturile de barier3 contra vaporilor, difuziune 8i hidrofuge se execut3 n conformitate

cu prevederile din normativ $ 112.

1


11/40

Gnvelitorile 8i lucr3rile de tinichigerie se execut3 n conformitate cu prevederile dinnormativ $ & atermoizolaiei).

Bealizarea plan8eelor cu izolaie termic3 nglobat3 necesit3 urm3toarele operaii principale!- execuia feei interioare a plan8eului, care constituie 8i stratul suport al termoizolaiei/- a8ezarea materialului termoizolant ntre grinzile plan8eului/- dup3 caz, aplicarea barierei contra vaporilor de ap3 pe faa =cald3> (pe faa inferioar3sau superioar3, n funcie de poziia plan8eului n raport cu spaiul mai rece)/

- execuia feei superioare a plan8eului.Te1nolo/ii +peci8ice pen)ru ele(en)ele ,i)ra)e

a realizarea elementelor vitrate se va avea n vedere asigurarea etan8eit3ii acestora at5tntre geam 8i ram3 c5t 8i ntre cercevele 8i toc.

a montarea elementelor vitrate n golurile elementelor de construcie se va realizaumplerea pe tot perimetrul, a rosturilor rezultate ntre acestea, cu materiale izolanteadecvate (8nururi din vat3 mineral3 sau vat3 de sticl3, spum3 de poliuretan sub form3 despraJ etc.), precum 8i etan8area lor pentru protecia mpotriva agenilor climatici

(exteriori 8i interiori).

11


12/40

M;+uri pri,ind e6ecu)area lucr;rilor de i*ola9ii )er(ice pe )i(p 8ri/uro+

ucr3rile care presupun procedee umede nu se vor executa la temperaturi mai mici deK0 o$. e asemenea, lucr3rile de izolaii termice nu se vor executa la temperaturiinferioare celor prev3zute n normele tehnice ale produselor, pe timp de cea3 sau cu

precipitaii atmosferice.

I#OLAREA TERMICA SI !ONICA A CLAIRILOR CIVILE

Izolarea acoperisurilor mansardate si a podurilor

$a si in cazul izolarii peretilor, izolarea mansardelor presupune existenta unui strat portant de sustinere a stratului termofonoizolator din produse in vata, a unui sistem defixare a acestuia, a unui strat de aer ventilat, a barierei de vapori, a unui strat de

protectie al termofonoizolatiei.

a3 S)ra)ul por)an) al )er(o8onoi*ola)iei il constituie structura de rezistenta a sarpanteimansardei (capriori, pane etc.), in functie de solutia constructiva a acestuia.

-3 !i6area )er(o8onoi*ola)iei se realizeaza, in functie de tipul acestuia, cu sipci dinlemn, cu retele de plase din mase plastice sau cu elemente care constituie finisa*ulinterior al mansardelor (lambriuri, placi gips-carton etc.) si care asigura si protectia

termofonoizolatiei spre interiorul incaperilor mansardei.c3 S)ra)ul de aer ,en)ila) are menirea de a impiedica mentinerea umezelii in zonaelementelor sarpantei mansardei si in zona termofonoizolatiei. @entilarea acestui strat seasigura prin fante prevazute in zona streasinei, intre capriori si prin elemente speciale

pentru aerisire prevazute in invelitoare (elemente de aerisire in cimpul invelitorii sau inzona coamei).

d3 Pen)ru +)ra)ul )er(o8onoi*ola)or se recomanda! - saltele rulate din vata minerala caserata pe alufolie! SRA 0&4 SRA 7& - pisle in placi! PI &4 PI 0&4 PI 7&

- placi semirigide! PS @& - placi semirigide caserate pe alufolie PSA @& - placi rigide! PG &4 PG '&&4 5PG$N4 PG$CU3 - placi rigide caserate pe alufolie PGA &4 PGA '&&4 5PGA$N4 PGA$CU3

#n functie de nivelul de izolare cerut de utilizatori si tinind seama de faptul ca placilecaserate pe alufolie asigura reducerea substantiala a componentei radiante a fluxuluitermic, fiind mai avanta*oase din punct de vedere al eficientei higrotermice (alufoliacaserata pe produs poate constitui si bariera de vapori daca se realizeaza continuitateaacestuia la rosturi).

e3 Bariera de ,apori are rolul de a impiedica migratia vaporilor de apa din interiorulincaperilor inspre zona termoizolatiei si eventuala condensare a acestora in structura

12


13/40

peretelui exterior. Lariera de vapori se realizeaza din materiale impermeabile de tip folie(carton bitumat, folii din polietilena, folii din aluminiu, folii din poliester etc.) si se

pozeaza in fata termofonoizolatiei inspre interiorul incaperilor.

83 Pro)ec)ia )er(o8onoi*ola)iei spre invelitoare se face printr-un strat impermeabil

discontinuu (pentru a permite ventilarea termofonoizolatiei) plasat intre capriori, subinvelitoare. #nvelitoarea poate fi de tip discontinuu (tigle ceramice sau din beton, placidin azbociment ondulat etc.) sau de tip continuu (tabla zincata, sindrila bitumata etc.).

e prezinta in continuare detalii cu solutii de realizare a izolatiilor mentionate mai sus.- Migura & - etalii de principiu pentru realizarea unei mansarde

- Migura - #zolarea acoperisurilor mansardate cu strat izolator din vata minerala placata cu gips carton - Migura 0 - #zolarea termica a podurilor sub invelitoare - varian

Fig. 3 Detalii de principiu pentru realizarea unei mansarde

1. invelitoare2. sipci&. finisa* interior . folie higrofuga0. caprior 9. aer ventilat


14/40

1. panou gips carton2. bariera vapori

&. sipci verticale. strat aer 0. sipci orizontale9. element prindere


15/40

g), h) - dispunerea termoizolatiei in zona mediana si la partea inferioara

1. invelitoare/ 2. sipci/ &. scindura/ . folie de protectie la infiltratii/ 0. strat de aer sub

invelitoare/ 9. strat de aer peste termoizolatie/


16/40

1 2

3

4

5

6

8

9

10

7

1.invelitoare/ 2. sipci de lemn transversale pentru prinderea invelitorii/ &.foliehidroizolante/ . capriori/ 0. vata de sticla intre capriori de 1 cm/ 9.vata minerala desticla caserata cu folie de aluminiu la fata capriorilor de 0 cm grosime/


17/40

%coperisurile terasa pot beneficia in toate variantele constructive de termofonoizolatiicu produse din vata tip ?%$OE. #n situatiile in care incaperile de la ultimul niveladapostesc utilizatori sau procese tehnologice generatoare de vapori de apa esteobligatorie o bariera continua contra vaporilor plasata sub termofonoizolatie spre aimpiedica producerea condensului in straturile acoperisului si mai ales in stratul

termofonoizolant.

+ermohidroizolatia acoperisurilor este un tot unitar, calitatea lor depinde in egalamasura de materialele termo si hidroizolatoare.

%coperisuri terasa circulabile

#n cazul acoperisurilor terasa circulabile, pentru evitarea tasarii stratuluitermofonoizolant se recomanda! - placi superrigide! PSG %&& $ placi rigide necaserate! PG '& (PG$C) numai prin aplicarea de masuri adecvate

(sape armate)

$aserarea produselor din vata cu alufolie asigura bariera de vapori, de obicei necesara siin cazul acoperisurilor terasa circulabile, cu conditia realizarii prin lipire cu benziadezive de inalta fiabilitate a continuitatii stratului de alufolie.

e prezinta in continuare detalii cu solutii de principiu pentru realizarea determohidroizolatii cu placi de vata minerala.

Fig. -. Detaliu de racord perete "terasa inversata circula!ila1. polistiren extrudat/ 2. membrane hidroizolatoare/ &.folie barierN impotrivavaporilor/ . strat difuziune/ 0.beton de pantN/ 9. placN L%/


18/40

8

3

1

24

5

6

7

Fig. Detaliu de camp& terasa inversata' circula!ila & tip dec0' redus& sectiunetransversala

1. polistiren extrudat/ 2. membrane hidroizolatoare/ &. geotextil/ . strat difuzie/ 0. beton de panta/ 9. placa L%/


19/40

Tehnologia de izolare cu polistiren

Folosirea polistirenului expandat la acoperi+uri

Fig. 3. Izolatia termica a unui acoperis1.Planseu beton/ 2. Pardoseala/ &. ips carton/ . Lariera control vapori/ 0. %stereala/ 9.?aterial hidroizolant/


20/40

.. 7ateriale " 8ţela3 Su-+)ra)

• Oel Me 22 zincat prin imersie conform L FE11

-3 Acoperiri < Ta-l; e6)erioar; re*i+)en); la in8luen9ele a)(o+8erice• Sn polimer de calitate foarte bun3, grosimea 0 microni. $uloarea 4 teracot3 sauantracit.• Partea interioar3 a tablei e acoperit3 cu un nveli8 de poliester gri deschis.

c3 Acoperiri < Ta-l; in)erioar;• Fmail! un nveli8 gros de 10 microni folosit la acoperirea interioar3 a panourilor izolatoare. $uloarea standard e alb aprins, cu o suprafa3 u8or de cur3at• Poliizocianurat (P#B) cu OP nul. Pentru produse certificate de P$L, v3 rug3mcontactai epartamentul +ehnic 7ingspan.

.,.Etan2areLanda de etan8are este aplicat3 pe mbinarea lateral3 pe linia de producie. +oatembin3rile laterale au o band3 anticondens aplicat3 pe linia de producie.

16. Materiale de etanşare KS1000 RT

#.. 9m!inarea laterală

+oate mbin3rile laterale trebuie s3 fie curate pentru a asigura o mbinare ferm3.

#.,. 9m!iarea longitudinală+oate mbin3rile longitudinale au lungimea de 10 mm trebuie etan8ate cu o garnitur3din LutJl autoadeziv3 cu diametrul de 9 mm, la 1 mm de pasul profilului tip igl3.

#.3. Garniturile profilate%colo unde exist3 mbin3ri de profile metalice flate cu profilul tip igl3 trebuie folositegarnituri profilate PF pentru a nchide spaiul din mbinare. Ftan8ai garniturile profilateatt la capete c5t 8i la partea de *os 8i de sus a acestora cu un izolant aplicat cu pistolul.

2


21/40

#.4. 9m!inărileGmbin3rile dintre panourile de perete 8i cele de acoperi8, precum 8i toate str3pungerilef3cute panourilor trebuie etan8ate cu P#B aplicat local cu pistolul.Maa interioar3 a panourilor trebuie etan8at3 la mbin3ri cu o garnitur3 anticondens din

butJl cu diametrul de ' mm.

17. Sistemul de acoperiş KS1000 RT

$.. :erformanţe#zolare termic3

rosimea panoului

@aloarea S(6"m27)

(mm) T .220 .09 .&2' .201 .2

$.,. ;iologicPanourile 7ingspan sunt imune la mucegai, ciuperci 8i insecte. a fabricaie nu sefolose8te uree formaldehidic3 iar panourile nu sunt toxice.

$.3. 5ezistenţă la focPanourile 71 B+ 7ingspan ndeplinesc cerinele reglement3rilor 8i normelor

pentru construcii n privina incendiului.

$.4. 1custică+oate panourile 71 B+ au o valoare ridicat3 a izol3rii fonice -BUT20 dL. $.. 1m!alarea standard " transport rutierPanourile 71 B+ sunt a8ezate cu partea rezistent3 la influenele externe n *os, iar la despachetare 8i monta* este necesar3 ntoarcerea acestora. Partea de sus, de *os,lateralele 8i capetele paleilor sunt prote*ate cu buc3i de izolaie iar ntregul palet eambalat ntr-o folie de plastic. Eum3rul de panouri din fiecare pachet cu panouri de 0mm este de maximum 1, n3limea tipic3 a paletului e 1 1 mm. Eum3rul de panouridintr-un pachet depinde de lungimea 8i grosimea panoului.

$.#. Livrare+oate livr3rile (n situaii standard) se realizeaz3 prin transport rutier la locul proiectului.$lientul este responsabil pentru desc3rcare.

SISTEM E ACOPERI DS'&&& RT

$.$.


22/40

$.*. 5egulamente de construcţii =1gremente>Panourile sandUich izolatoare 7ingspan 71 B+ ndeplinesc regulamentele 8inormele naionale pentru construcii.$.-. Garanţii

7ingspan acord3 garanie pentru nveli8ul exterior 8i pentru ntregul produs n baza proiectului concret.

18. Elemente de i!are

*..:rincipale+oate elementele de fixare principale trebuie s3 fie cu filetul nalt de tip special,fabricate din oel austenitic inoxidabil 8i prev3zute cu o 8aib3 fixat3 cu diametru de 1Hmm din oel inoxidabil 8i cu un cap *os acoperit corespunz3tor culorii panoului. +oateelementele de fixare trebuie s3 fie amplasate prin dolia profilului, cel puin trei elementede fixare la panou 8i spri*in, repartizate pe l3ime la intervale uniforme. Gndeplinirea

cerinelor normelor poate necesita asigurarea fix3rii auxiliare n zonele cu suciunelocal3 superioar3.

*.,. ecundareFlementele de tabl3 vor fi fixate la distane axiale de maximum 0 mm, cu 8uruburi decoasere din oel austenitic inoxidabil, cu 8aibe fixate cu diametru de 1 mm din oelinoxidabil 8i cu un cap *os acoperit corespunz3tor culorii panoului. Flementele de fixaresunt puse la dispoziie de produc3torul PoUell ee.

Fig #. Detaliu de ?m!inare laterală

22


23/40

*.3. Direcţia de instalare Panourile se produc astfel nc5t s3 se monteze de la st5nga la dreapta. Panourile trebuiembinate s sens invers la segmentele triunghiulare 8i la mbin3rile lateralen coam3. Poziia de fixare este prezentat3 mai *os.

Fig. $. 9m!inare laterală " ?m!inare ?n sens invers

Fig. *. 9m!inare longitudinală standard

Fig. - 9m!inare longitudinală cu armătură de extensie

Fig ,/. 9m!inare longitudinală cu armătură de extensie

2&


24/40

Fig. , @gAea! semirotund

Fig. ,, 7ascarea BgAea!ului

Fig. ,3 @gAea! metalic cu scafă

2


25/40

Fig. ,4 Detaliu de coamă "


26/40

Snghiul panoului tip igl3 cauzeaz3 o variaie n ad5ncime de 2 mm 8i astfel suntnecesare cele trei dimensiuni de baz3 de 0 mm, 10 mm 8i 20 mm. etaliul de mai *os

prezint3 situaiile diferite care pot ap3rea.

Fig. ,. Detalii de !orduri

29


27/40

SISTEME MOERNE E I#OLATIE TERMICA

Acoperi+uri

Prin acoperi8 se nelege elementul de construcie care are rolul de nchidere la parteasuperioar3 a cl3dirilor.

%coperi8ul are un important rol funcional, prote*nd incinta construciei contrainfiltraiilor datorite ploii 8i z3pezii, contra schimbului de temperatur3 8i umiditate,contra nsoleierii. Fste cel mai solicitat element al construciei, suportnd influenanefavorabil3 a factorilor climatici, solicit3ri mecanice 8i sarcini nsemnate, de multe oriasigurnd ventilarea 8i luminarea incintelor 8i chiar servind ca platform3 pentru procesetehnologice.

Fste elementul care n funcie de scopul construciilor a evoluat cel mai mult din punctde vedere structural 8i al formei.

$a structur3 a evoluat de la acoperi8uri cu nclinarea mare 8i f3r3 pod, la acoperi8uri cunclin3ri variabile 8i cu pod aerat, la acoperi8uri - teras3 8i cu nclinarea foarte redus3constituite din mai multe straturi, fiecare cu rol distinct (de barier3 contra vaporilor,termoizolaie, hidroizolaie, protecie etc). O mai mare varietate de forme au ap3rut laacoperi8urile industriale, ca boli, n form3 de heed (8ed) plan sau curb, din pnzesubiri etc.

S)ruc)ura 1idroi*ola)iilor +i a )er(oi*ola)iilor la acoperi+uri

a.3 "eneralit#$i . Mactorii care determin3 n principal structura izolaiei la acoperi8urisnt! temperatura 8i umiditatea din interiorul construciei, forma nvelitorii, panta

acesteia, structura de rezistent3, consumul de energie nglobat3 n materialeletermoizolatoare 8i hidroizolatoare, caracterul definitiv sau provizoriu al construciei.%stfel, la construciile nenc3lzite n interior se execut3 numai hidroizolarea nvelitorii,iar la cele nc3lzite se execut3 8i lucr3rile de termoizolaii (uneori cu termoizolaie lainterior 8i hidroizolaie la exterior). Fxist3 ns3 8i excepii ca,de exemplu, unele hale defor*are.

tructurile posibile ale hidroizolaiilor 8i termohidroizolaiilor snt ar3tate schematic.#n cazul unor termohidroizolaii, termoizolaia are un rol complex! asigur3 temperatura8i confortul necesar n interiorul construciei, mpiedic3 condensarea vaporilor de ap3 pesuprafaa interioar3 a plan8eului-suport al nvelitorii 8i contribuie substanial la

diminuarea consumului de combustibil necesar pentru nc3lzirea interiorului

2


28/40

construciei. Molosirea termoizolaiei trebuie ns3 s3 rezulte dintr-un studiu al condiiilor de exploatare 8i s3 fie evitat3 ori de cte ori acest lucru este posibil.

+emperaturile medii, obi8nuite, n interiorul construciilor nc3lzite snt cuprinse ntre 1'8i 22$, n unele cazuri putand fi chiar mai coborte, iar umiditatea normal3 este pn3 la

(9R). Pentru umidit3i mai mari snt necesare m3suri constructive speciale pentrudiminuarea presiunii exercitate de vapori 8i pentru eliminarea (difuzarea) acestora natmosfer3. e aceea, n astfel de cazuri, se execut3 straturi de difuzie a vaporilor, guride evacuare a vaporilor (deflectoare), canale de aer pentru circulaia 8i eliminareavaporilor de ap3 etc. M3r3 aceste m3suri, att termoizolaia cit 8i hidroizolatia nvelitoriisnt n pericol de a se deteriora, termoizolaia devenind umed3, iar hidroizolatia

b38icndu-se 8i umfandu-se n numeroase locuri. #n aceste condiii, aceste straturi numai ndeplinesc rolul ce le revine.

%coperi8urile prev3zute cu hidroizolaii bituminoase se grupeaz3 dup3 urm3toarelealc3tuiri de principiu!

- acoperi:uri reci, la care hidroizolatia se aplic3 direct peste elementul de rezisten3din beton armat (Mig.2H )/- acoperi:uri calde, cu elementul de rezisten3 din beton armat la care hidroizolatia seaplic3 direct peste termoizolaia din pl3ci de polistiren celular, prote*ate pe o fa3 (fig.&)/- acoperi8uri calde, la care hidroizolatia se aplic3 pe 8ape din mortare sau betoane,executate peste straturile de termoizolaie (Mig. 2').

Fig.,- Cidroizolaţii !ituminoase la acoperi2uri reci

Fig. 3/ Cidroizolaţii !ituminoase la acoperi2uri cu elementul de rezistenţă din !etonarmat' la care Aidroizolaţia se aplică direct pe termoizolaţie din polistiren celular proteBat pe o fată

2'


29/40

Fig 3 Cidroizolaţii !ituminoase la acoperi2uri cu elementul de rezistenţă din !etonarmat' la care Aidroizolaţia se aplică pe 2apele din mortare sau !etoane executate petermoizolaţie din plăci de !eton celurar autoclavizat' materiale pilonate sau tasa!ile

Fig. 3,. Cidroizolaţii!ituminoase la acoperi2uri cu elementul de rezistenţă din ta!lă cutată' la careAidroizolaţia se aplică direct pe termoizolaţia din plăci de polistiren celular

@. Ma)eriale )er(oi*ola)oare 8olo+i)e pen)ru lucr;rile de )er(o1idroi*ola9ii laacoperi:uri

Polistirenul celular se utilizeaz3 pn3 la temperatura de maximum K '$. e livreaz3n pl3ci de , 2 , 1 mm lungime, 0 mm l3ime 8i 12, 2, &9, ', 9,


30/40

in considerente de ordin economic 8i de reducere a consumului de energie nglobat3,utilizarea betonului celular autoclavizat 8i a vatei minerale se restrnge numai lacazurile unde aceasta este impus3 de procesul tehnologic al obiectivului de investiii (deexemplu, la hale climatizate, la spaii frigorifice, construcii cu regim special de funcio-

nare etc).

Pentru celelalte cazuri, pe lng3 pl3cile din polistiren urmeaz3 a se utiliza pentru izolaiitermice unele materiale care au mai fost folosite n trecut n acest scop (pl3ci din stalilit,

pl3ci din stufit) 8i unele materiale noi fabricate din de8euri industriale (pl3ci dinizolemn, pl3ci din de8euri textile - tefo, pl3ci din de8euri poliuretanice, pl3ci din

puzderie de in 8i cnep3) sau din materii prime locale (placi din izostuf, pl3ci din turb3, pl3ci din perlit liant cu ciment etc).

Peste hidroizolaie, dup3 uscarea acesteia, se monteaz3, prin simpla aplicare, pl3ci din polistiren extrudat.Srmeaz3 montarea de geotextil sau de panz3 de sac din plastic.

#n final se monteaz3 pl3ci pentru teras3 sau se toarn3 pietri8 (grosimea stratului 9 - ' cm) pentru prote*area

hidroizolaiei 8i a termoizolaiei de radiaia solar3 8i de vant. #n acela8i timp serealizeaz3 8i o bun3 accesibilitate a terasei.

TENOLOGIA E EXECUFIE A LUCRRILORE IROI#OLAFII ITERMOI#OLAFII BITUMINOASELA ACOPERIURI

ucr3ri care trebuie terminate nainte de a ncepe lucr3rile de hidroizolaii 8itermoizolaii

a preluarea frontului de lucru pentru lucr3rile de izolaii la acoperi8uri se verific3

existena urm3toarelor condiii tehnice 8i stadii obligatorii ale lucr3rilor de construcii!

&


31/40

- terminarea complet3 a tuturor lucr3rilor de construcii, instalaii 8i monta* pe ntreagasuprafa3 ce urmeaz3 a fi izolat3. #n cazul unor suprafee mari predarea frontului delucru se poate face 8i pe poriuni ns3 nu mai mici de 0 m 2 (fig. ##.12, a 8i b)/- starea de umiditate a 8apei de egalizare (de protecie sau suport) s3 nu dep38easc3 ' R/

Fig. 3. :reluarea frontului de lucru de către izolatori pentru executarea lucrărilor deAidroizolaţii 2i verificarea pantei suportului Aidroizolaţiilor a " caz in care nu se poate

prelua frontul de lucru % " in acest caz se poate prelua frontul de lucru pentruAidroizolaţii c " verificarea pantei suportului 1 4 front de lucru/ 2 4 element-suport/ & 4 boloboc/ 4 rigl3 gradat3/ 0 4 dreptar.

- suportul s3 fie neted (asperit3i de max. 2 mm), rigid, f3r3 fisuri 8i cu panta prescris3 n proiect/- nu se admit mai mult de o denivelare de K0 mm pe o suprafa3 verificat3 cu dreptarulde & m lungime, n orice direcie, 8i nici contrapante/ la suportul alc3tuit din elemente

prefabricate (chesoane) nu se admit denivel3ri mai mari de 1 mm/ rectific3rile localevor avea panta de 1 ! 0. ac3 denivel3rile snt mai mari de 1 mm se va realiza o 8ap3continu3 de 2 mm cu avizul proiectantului/- 8apele din mortar de ciment (nu se admit din mortar de var sau de var cu adaos deciment) trebuie s3 aib3 doza*ul corespunz3tor m3rcii prescrise n proiect/- existena rosturilor n 8ap3, pe contur 8i n cmp, la intervalde - 9 m, de circa 2 mm

l3ime, umplute cu mastic de bitum/- corecta armare a 8apelor slab armate (reea din φ 9 mm la 20 mm) cu grosimea de &mm/- respectarea grosimii minime a 8apei, prev3zut3 n proiect/- pantele trebuie s3 corespund3 cu prevederile din proiect/- se verific3 cu dreptarul de 1m lungime,cu bolobocul 8i metrul/- executarea complet3 a aticelor, rebordurilor 8i a altor elemente ie8ite din planulsuportului orizontal, inclusiv tencuirea 8i dri8cuirea acestora precum 8i existenascafelor de racordare ( r T 0 cm)/- existena diblurilor necesare pentru montarea elementelor de tinichigerie la atice,rosturi etc. (distana prescris3 de &0 cm, forma n coad3 de rndunic3, impregnarea)/

- montarea sifoanelor 8i a gurilor de scurgere la cota necesar3 pentru a nu mpiedicascurgerea apelor/

&1


32/40

- existena tuturor pieselor de str3pungere a nvelitorii (tuburi de ventilare etc)/conductele calde ce str3pung acoperi8ul vor fi izolate astfel ca hidroizolaia s3 nu sedegradeze datorit3 temperaturii acestora/- existena parapetelor metalice definitive 8i a celor provizorii de protecie, de pe contur 8i n *urul golurilor/

- rezemarea sau ancorarea corect3 a 8apelor-suport, n cazurile speciale prev3zute n proiect/- eliminarea crligelor metalice care au servit la transportul 8i monta*ul prefabricatelor care alc3tuiesc suportul/- ncheierea proceselor-verbale de lucr3ri ascunse pentru lucr3rile ce se acoper3 prinexecutarea ulterioar3 a altor lucr3ri.

'%. Pre/;)irea +upor)ului 1idroi*ola9iei4 e6ecu)area a(or+a2ului :i a )er(oi*ola9iei

up3 preluarea frontului de lucru se procedeaz3 la cur3irea suportului prin m3turareenergic3. Fventualele pete de substane grase se ard cu flac3ra 8i se cur33 funinginea

format3.

Smiditatea suportului se verific3 cu a*utorul unor f8ii de carton bitumat de 2 x & cm,care se lipesc cu bitum fierbinte in mai multe puncte de pe suprafaa 8apei, dup3amorsarea local3 a acesteia. Mi8iile se lipesc numai pe 2 x 2 cm, restul servind pentru

prindere cind sint smulse de pe suport, la circa 1- 2 ore. ac3 desprinderea se realizeaz3n masa stratului de bitum de lipire sau dac3 se sfi8ie cartonul bitumat rezult3 c3suprafaa este corespunz3toare n ceea ce prive8te gradul de umiditate admisibil. #ncazul n care f8ia se desprinde de pe suport, cu bitum cu tot, nseamn3 c3 suprafaa esteinc3 prea umed3.

Pentru controlul umidit3ii se pot utiliza 8i umidometre electrice.

a3 E!ecutarea amorsa&ului . %morsarea suportului hidroizolaiei se execut3 demuncitorii izolatori 8i serve8te la realizarea unei aderene bune dintre stratul de bitum

pentru lipirea pe suport a hidroizolaiei (sau barierei contra vaporilor) 8i suportul de beton sau 8apa de egalizare. tratul de amorsa* trebuie s3 formeze o pelicul3 bine p3truns3 n porii suportului de beton sau de mortar de ciment. %cest amorsa* se aplic3 ntoate cazurile, cu excepia hidroizolaiei care se aplic3 peste o termoizolaie din

polistiren celular prote*at numai cu o pelicul3 din mortar de ciment cu aracet.

%morsa*ul se poate realiza din!- soluii bituminoase/- suspensie de bitum filerizat (ubif)/- soluie de bitum gata preparat3, marca #OP%+ 8i emulsie de bitum anionic3.

1morsaBul din soluţie !ituminoasă (bitum t3iat) const3 din mase bituminoase aplicate n stare rece, ce se prepar3 din bitumuri dizolvate n solveniorganici (benzin3 sau Uhite-spirit) n proporiile prev3zute n tabela 1.oluiile de bitum se prepar3 prin turnarea treptat3 a bitumului n vasul cu solvent,amestecndu-se continuu 8i la distana de cel puin 0 m de orice surs3 de foc, inndu-se

seama 8i de direcia vintului, pentru ca vaporii de benzin3 ce se dega*3 la preparare sa

&2


33/40

nu fie antrenai de vnt n direcia cazanelor de topit sau a altor surse de foc, ci ndirecie opus3.

+abela 1Ma)erialul o(eniul

deu)ili*are

Sol,en) Bi)u()opi)

Apa Pa+)a E(ul+ieanionica

olutie bituminoasa(bitum taiat)

amorsare

atansare

90 4


34/40

1morsaBul din suspensie de !itum filerizat (ubif) se prepar3 din ubif (past3) 8i ap3 n proporiile prezentate n tabela 1. e amestec3 cele dou3 componente pn3 la dizolvarea pastei de ubif, aceasta constituind suspensia de amorsa*.

uprafaa de beton se va cur3a n acelea8i condiii menionate la amorsa*ul cu soluii

bituminoase, tehnologia de aplicare fiind ns3 diferit3. #nainte de aplicarea materialului,se umeze8te suprafaa cu ap3 curat3 prin frecare cu peria sau cu m3tura. up3 cesuprafaa se zvnt3 materialul pentru amorsare este aplicat cu o perie de p3r sau fibr3, deasemenea n dou3 straturi, cel de-al doilea strat aplicndu-se dup3 uscarea celui dintai.a uscarea celui de-al doilea strat, culoarea trebuie s3 fie brun3-cenu8ie, n caz contrar se mai aplic3 nc3 un strat de material.

%morsa*ul cu suspensie de bitum este indicat la suprafee cu mare posibilitate de uscaresau cnd soluia de bitum nu este recomandat3 din punctul de vedere al securit3iimuncii 8i al m3surilor de paz3 8i securitate a incendiilor.

1morsaBul din soluţii de !itum


35/40

%plicarea manual3 a emulsiei se realizeaz3 prin ntinderea cu perii de tip izal, relon plastifiat sau p3r de porc, prin frecare energic3, pentru a obine o pelicul3 continu3 si ctmai subire. tratul urm3tor se aplic3 numai dup3 =rupereaW 8i uscarea celui precedent.Buperea emulsiei se constat3 prin schimbarea culorii de la cafeniu la negru, iar usca-rea se verific3 prin frecare u8oar3 cu podul palmei/ palma nu trebuie s3 se murd3reasc3.

a o temperatur3 medie de K2$ ruperea se produce dup3 circa & min de la aplicare,iar uscarea dup3 & ore. +emperatura minim3 admis3 n timpul aplic3rii emulsiei estede K0$.

%plicarea mecanizat3 a emulsiei se realizeaz3 cu a*utorul unei instalaii de stropit sub presiune (fig. &2) format3 din! rezervorul de presiune 1,de circa 10 litri, plnia denc3rcare 2, distribuitorul de aer comprimat & (la &- atm.), manometrul de presiune ,

pistolul pulverizator format din dou3 evi de cupru, mbr3cat cu man8on de cauciuc 8i cuduze pentru emulsie 8i pentru aer comprimat 0, furtunuri 8i robinete. #nstalaia semonteaz3 pe un suport fix sau mobil pe pneuri.

up3 umplerea rezervorului cu emulsie se porne8te compresorul 8i se deschide robinetulde admisie a aerului comprimat n rezervor, controlndu-se permanent meninerea

presiunii de &- atm. e deschid robinetele pistolului pulverizator, reglndu-se *etul deemulsie 8i de aer comprimat, pentru a se obine un flux continuu si uniform de material.up3 fiecare ntrerupere a operaiei de aplicare, instalaia se cur33 cu petrol sau Uhite-spirit. Pentru asigurarea presiunii de &- atm, termostatul compresorului de aer 19 varegla la presiunea de &,0 daE"cm 2 , iar supapa de siguran3 la1 daE"cm 2 . #nstalaia trebuie verificat3 periodic de c3tre organele de specialitate.

$ondiiile de aplicare a emulsiei n straturi succesive snt acelea8i ca 8i n cazul aplic3rii

manuale. a aplicarea manual3 consumul este de 0 g"m2

pentru un strat, iar laaplicarea mecanizat3 de & g"m 2 .

Pelicula de bitum prin aplicarea emulsiei, dup3 uscare, trebuie s3 aib3 o culoare neagr3,lucioas3, aspect uniform 8i continuu, f3r3 pete mate 8i o grosime de circa 1 mm.

@erificarea calit3ii amorsa*ului se efectueaz3 n mod similar cu procedeul de verificarea umidit3ii 8apei.

-.3 E!ecutarea %arierei contra (aporilor .Larierele contra vaporilor se aplic3 numai in cazurile n care exist3 o termoizolaie n

structura nvelitorii. Fle se aplic3 n toate cazurile sub termoizolaie 8i au rolul de ampiedica p3trunderea vaporilor de ap3 n zona de termoizolaie 8i de a evita in acestmod producerea condensului.

Larierele contra vaporilor se aplic3 n ma*oritatea cazurilor pe un suport n pant3, dar ncazul unor termoizolaii n vrac, care constituie totodat3 8i elemente de pant3, se potaplica 8i pe un suport orizontal. Lariera contra vaporilor se aplic3 concomitent cu stratulde difuzie, stratul de bitum pentru lipirea barierei constituind totodat3 8i bitumul delipire al stratului de difuzie. uportul barierei contra vaporilor trebuie s3 fie uscat 8i s3corespund3 condiiilor indicate anterior.

Larierele contra vaporilor se pot realiza din pelicule de bitum, din folii bitumate sau din polietilen3 sau din straturi complexe pe baz3 de materiale bituminoase n suluri.

&0


36/40

La aplicarea !arierei contra vaporilor din pelicule' !ituminoase, amorsa*ul se execut3din bitum t3iat n proporie de &&-0R bitum 8i9


37/40

(difuzie). #n acest scop se folosesc diverse sisteme! cu strat de ditfuzie a vaporilor dinmateriale bituminoase sub form3 de foi bitumate perforate 8i blindate (fig. &&, a), cucanale de aerare realizate prin a8ezarea distanat3 a pl3cilor tenmoizolatoare (fig. &&, b)8i prin realizarea unor mici canale n grosimea stratului termoizolant, sus (fig. &&, c) sau

*os (fig. &&, d). %ceast3 ultim3 posibilitate se realizeaz3 n unele cazuri de folosire a

polistirenului celular. $3ile de difuzie a vaporilor snt prezentate n figura &&, e/ estefoarte important n executarea lucr3rilor ca aceste c3i de circulaie a vaporilor s3 nu fientrerupte 8i s3 aib3 o leg3tur3 corespunz3toare cu exteriorul.

)ig.**. Sisteme de diuzie a (aporilor+a " strat de difuzie din foi perforate !itumate % " difuzie cu canale de aer realizate prin

distanţarea plăcilor izolatoare c " difuzie cu canale practicate in grosimeamaterialului termoizolant' la partea superioară d " difuzie cu canale practicate in

grosimea materialului termoizolant la partea inferioară e " sistemul de funcţionare a stratului de difuzie 2i a deflectorului f " difuzie din foaie !itumată perforată !lindată

1 4 hidroizolaie/ 2 4 strat de difuzie/ & 4 strat termoizolant/ 4 canale in materialultermoizolant/ 0 4 material termoizolant/ 9 4 placi termoizolante canelate la partea

inferioar3/ < 4 deflectoare/ ' 4 strat de bitum de lipire/ H 4 foie bitumat3 perforat3/ 1 4 nisip graunos (1 4 & mm)/ 11 4 picioru8e formate prin lipirea foii turnate cu mastic de

bitum.

traturile de difuzie din foi bitumate pot fi din carton bitumat perforat 8i blindat sau dinmpslitur3 din fibre de sticl3 bitumat3 blindat3 8i perforat3. Llinda*ul const3 dintr-unstrat de nisip cu granulaia de & mm pe una din fee. tratul de difuzie se lipe8te custratul de nisip n *os (pe suprafaa-suport), prin intermediul bitumului care se aplic3

peste foaia bitumat3 perforat3 8i care formeaz3 ni8te picioru8e de fixare n dreptulorificiilor(fig. &&, f).

&


38/40

Fig.34. Detaliu de copertină cu re!ord cu termoizolaţii 2i cu strat de difuzie

1 4 element de rezisten3/ 2 4 8ap3 de egalizare/ & 4 strat de difuzie din impaslitur3/ 4 barier3 contra vaporilor/ 0 4 strat de poz3 din nisip (pentru termoizolaie din L.$.%)/ 9 4

termoizolaie din beton celular autoclavizat/ < 4 8ap3 de protectie 8i suport pentruhidroizolaie/ ' 4 hidroizolaie/ H 4 strat de protectie a hidroizolaiei/ 1 4 stratsuplimentar de panz3 bitumat3/ 11 4 8or din tabl3 zincat3 (.0 mm grosime)/

12 4 diblu de lemn/1& 4 agraf3/ 1 4 *gheab.

Fig.3. Detaliu de atic cu termoizolaţii 2i strat de difuzie

1 4 element rezisten3/ 2 4 beton de pant3 greu/ & 4 8ap3 de egalizare/ 4 strat de difuzie/ 0 4 barier3 contra vaporilor/ 9 4 termoizolaie din pl3ci de polistiren

celular/ < 4 pelicul3 din mortar de ciment cu aracet/ ' 4 panz3 bitumat3/ H 4 hidroizolaie orizontal3/ 1 4 strat de protecie/ 11 4 hidroizolaie vertical3/ 12 4 tencuial3 de protectie armat3/ 1& 4 agraf3/ 1 4 copertina din tabl3 zicat3/ 10 4

platband3/ 19 4 8urub.

Fliminarea vaporilor se realizeaz3 fie prin zonele de contur ale acoperi8ului (atice,

reborduri etc), fie prin guri de aerare (deflectoare) pozate n cmpul nvelitorii 8i nspecial la coame (fig. &9). eflectoarele se prev3d n cazul acoperi8urilor cu l3imemai mare de 12 m, cte o bucat3 pentru 1 m 2 suprafa3 de nvelitoare, uniformrepartizate, la maximum 1-12 m ntre ele. e folosesc deflectoare simple 8i deflectoareduble, dup3 cum n structura de termohidroizolatie se g3se8te un strat de difuzie saudou3.

&'


39/40

)ig.*6. ,elector simplu pentru un strat de diuzie+1 4 element de rezisten3/ 2 4 8ap3 de egalizare/ & 4 strat de difuzie/

4 barier3 contra vaporilor/ 0 4 termoizolaie/ 9 4 8ap3-suport pentru hidroizolaie/ < 4 hidroizolaie/ ' 4 panz3 bitumat3/ H 4 fretare cu sarm3 zincat3/ 1 4 deflector din tabl3

zincat3.

#n figura &< este detaliat modul n care se realizeaz3 ventilaia stratului de difuzie la un perete vertical. Pe partea vertical3 a aticelor, stratul de difuzie se lipe8te n f8ii de bitum

cald la intervale de cte 0 cm. #n dreptul gurii de scurgere stratul de difuzie se opre8tela o distan3 de 10-2 cm de marginea gurii.

)ig.*7. ,ispoziti( de aerare+

a 4 seciune vertical3 % 4 % / - 4 seciune orizontal3 L 4 L / c 4 detalii de alc3tuire adispozitivului de aerare H din tabl3 zincat3! 1 4 protectia hidroizolaiei/ 2 4 hidroizolaie/2a 4 strat suplimentar de panz3 bitumat3 (0 cm latime)/ & 4 termoizolaie/ 4 barieracontra vaporilor/ 0 4 strat de difuzie/ 9 4 strat-suport din mortar marca ?1 a/ < 4 protecia hidroizolaiei verticale/ ' 4 strat de carton bitumat lipit cu mastic de bitum in

spatele dispozitivului de aerare/ H 4 dispozitiv de aerare din tabl3 zincat3.

#n lipsa foilor bitumate perforate stratul de difuzie se poate realiza cu un strat de

mpslitur3 bitumat3, tip #LP, aplicat peste un strat de nisip (1-& mm granulaie) 8i lipitcu mastic bituminos de 2-& cm l3ime.

&H


40/40

25524202 Tehnologii de Executare a Lucrarilor de Izolare Final

Documents

Transcript of 25524202 Tehnologii de Executare a Lucrarilor de Izolare Final