243212310-Trezirea-constiintei.doc

8/20/2019 243212310-Trezirea-constiintei.doc

1/184

Constientizarea, primul pas in vindecare

Constientizarea este primul pas spre vindecare… Contientizarea aseaza emotia, o transforma… iar acolo, in interior, ceva se schimba! Si nu putem evolua daca nu vrem sa vindecam. Tot ceea ce esteacolo bine ascuns la un moment dat va iesi la suprafata si va trebui sa iei cumva atitudine… Mastilede care ne inconjuram ascunzand ranile, te asigur ca nu sunt o solutie.

Cand ai pornit pe acest drum de dezvoltare spirituala, ai pornit defapt cu dorinta de a te descoperi, dea te vindeca, de a evolua. Iar din practica in terapie am constatat cel mai adesea lipsa iubirii caremodeleaza in adanc cele mai interesante destine.Cele mai simple lucruri pe care leam intalnit au fost defapt cele mai complee. "sta seara colegamea psiholog ma convins sa imi faca #genograma$ si am realizat ca tocmai am mai completatcateva piese din puzzle. Ma simteam ca un alergator care ajuns la linia de sosire, iar de emotie saudin obisnuinta de a alerga eram incapabila sa ma mai bucur… "m inteles si constientizat rana desuflet si in acelasi timp scopul destinului meu.%enograma este o reprezentare grafica a arborelui genealogic, care cuprinde & sau mai multegeneratii ale unei familii, si include date despre relatiile, decesele, ocupatiile, si starea de sanatate amembrilor acesteia. Ce a insemnat acest lucru pentru mine, totul. Miam eplicat #de ceul$! 'entru

ce a fost necesar ca cineva sa schimbe tiparele familei si desi am #imprumutat$ din inconstientulfamilei pana la varsta maturitatii, miam schimbat cu totul destinul. %enograma eplica in detaliu dece ai ales anumite joburi, de ce ai ales anumite relatii, de ce faci sau nu faci anumite lucruri. Ma pus

pe ganduri. Mam simtit la fel ca in momentul primei intalniri cu Cristina (emetrescu, ceva saschimbat.Cumva (oamne ) (oamne imi raspunde si cum spunea un vechi prieten #daca trebuie sa stii… veisti$, cand esti pregatit apare si momentul potrivit pentru a aseza toate piesele de puzzle ale propriuluidestin.In continuare va scriu cate ceva despre masti si despre ranile sufletului, etrase din cartea # Cele 5răni care ne împiedică să fim noi înşine# scrisa de Lise Bourbeau pe care vo recomand cuincredere.

#Rana de respingere

Cel care sufera din cauza ei se simte respins in fiinta lui si in dreptul sau de a eista. 'oate fi o ranacare sa se formeze chiar din timpul eistentei intrauterine, in cazul copiilor nedoriti sau al celor caresau incarnat pentru a vindeca aceasta rana de respingere *se vor naste in familii care ii vor respinge,

pentru a le da ocazia sa invete din aceasta eperienta+.espingerea este o ran- foarte profund-, deoarece cel care sufer- din cauza ei se simte respins nfiin/a lui 0i, mai ales, n dreptul lui de a eista. Cei care ne resping apar n via/a noastr- pentru a near-ta c1t de mult ne respingem pe noi n0ine. "ceast- ran- apare foarte devreme n via/a unei

persoane ) nc- de la na0tere sau chiar nainte de a se na0te. 2n astfel de eemplu este copilul carenu este dorit sau copilul care are alt se dec1t doreau p-rin/ii. ana de respingere este tr-it- nleg-tur- cu p-rintele de acela0i se. "cest p-rinte a contribuit la activarea r-nii deja eistente.'-rintele de acela0i se are rolul de a ne nv-/a s- iubim, s- ne iubim 0i s- d-ruim iubire. '-rintele dese opus ne nva/- s- ne l-s-m iubi/i 0i s- primim iubirea. (ac- ai aceast- ran- se eplic-dificult-/ile pe care le ai n a te accepta 0i a te iubi.

Caracteristici:

suferi de insomnie din cauza unei activitati mentale prea ncarcate fugi de o situatie evit1nd locul n care te afli sau plec1nd n astral *a fi cu capul n nori+,

negi o situatie, nu vrei sa o vezi n realitate. 'oti face acest lucru pentru a te convinge ca persoanasau situatia aceea nu tea deranjat, emotionat sau atins deloc. "cest gen de control este de obicei

3


2/184

inconstient. 4ste bine sa i rugam pe cei apropiati sa ne ajute sa descoperim momentele n care fugimneg1nd realitatea. negi veridicitatea unui compliment, crez1nd ca, daca acea persoana te cunostea cu adevarat, nu tiar fi facut niciodata acel compliment5 ti este rusine S" 6II ceea ce esti si nu vrei sa fii descoperit asa cum esti, te nchizi n tine, te abtii sa spui sau sa faci ceva de teama ca celalalt nu te mai iubeste, nu te mai

apreciaza.2n lucru important cu privire la7 rana de respingere este ca aceasta este ntotdeauna activata de ofrica la nivelul lui " 6I si nu la nivelul lui " "84" sau " 6"C4. (e eemplu, daca ai de vorbit saude facut ceva n fata unui public, este posibil sa te pregatesti eagerat de mult si sa nu dormi deloc.6rica ta adevarata nu este aceea ca nu vei face bine lucrurile, ci mai degraba aceea ca vei fi judecatca fiind nul, daca nu faci prezentarea perfect, n functie de asteptarile celorlalti si, mai ales conform

propriilor tale asteptari, de obicei nerealiste. (aca faci parte din aceasta categorie, este foarte posibilsa te controlezi n ceea ce faci si n ceea ce spui, mai ales pentru a fi iubit si pentru a te simti acceptatasa cum esti, n loc sa fii considerat bun de nimic.

Boli sau indipoziţii care se pot manifesta9 aritmie, cancer, probleme respiratorii, alergii, v-rs-turi,

ame/eli, com-, agorafobie, hipoglicemie sau diabet, depresii sau sindrom maniacodepresiv, psihoze.

Rana de respingere este pe cale de vindecare atunci c1nd persoana respectiv- se va afirma tot maimult 0i va ndr-zni s- ocupe locul care i se cuvine. Mai mult, dac- i se pare c- cineva a uitat deeisten/a ei, se poate sim/i foarte bine a0a cum e. 8a tr-i mult mai pu/ine situa/ii n care i va fi fric-c- intr- n panic-.

În spatele măştii de fugar se ascunde o persoan- capabil- s- fac- foarte multe lucruri, cu o bun-rezisten/- la munc-, descurc-rea/-, dotat- cu o mare capacitate de a crea, de a inventa, de a imagina5cu aptitudini speciale de a lucra sigur-5 eficient-, se g1nde0te la detalii5 reac/ioneaz- repede5 0tie s-fac- eact ce trebuie n caz de urgen/-5 nu are nevoie de ceilal/i cu orice pre/5 poate foarte bine s- se

retrag- 0i s- fie fericit- singur-.

Rana de abandon

ana tr-it- n cazul unui abandon se situeaz- de la nceput la nivelul lui a avea 0i a face, mai degrab-dec1t la nivelul lui a fi. ana de abandon este tr-it- n rela/ie cu p-rintele de se opus. Cei caresufer- de abandon nu se simt suficient de hr-ni/i la nivel afectiv. 4ste o persoan- care dramatizeaz-mult lucrurile, cel mai mic incident put1nd lua propor/ii imense.C1nd un dependent face multe lucruri pentru cineva, o va face sper1nd s- ob/in- n schimb afec/iunesau s- primeasc- mul/umiri, s- se simt- important. "ceast- atitudine i aduce ns-, adeseori, dureri despate, deoarece car- n spate responsabilit-/i care nu i apar/in. (ependentul are obiceiul de a seag-/a fizic de persoana pe care o iube0te.

Caracteristici:

te prefaci ca esti vesel, bucuros, fericit, pentru ai face pe plac partenerului, te supui nevoilor celorlalti, crez1nd ca acest lucru te face fericit, pl1ngi pentru a primi atentia cuiva, ti eprimi o cerere sau o nemultumire pe un ton pl1ngacios, i deranjezi mereu pe ceilalti pentru a primi atentie, faci pe victima, adica atunci c1nd ti atragi inconstient probleme,

povestesti ceea ce ti se nt1mpla ntrun mod dramatic, eager1nd, profiti de o boala pentru ai manipula pe ceilalti, pentru ca cineva sa se ocupe de tine, nu ti asculti nevoile, de teama ca celalalt crede ca l vei abandona,

:


3/184

ncepi ceva si renunti nainte de ati fi atins scopul, acuz1nd pe nedrept pe cei care care, nacceptiunea ta, ar fi trebuit sa te sustina, simti nevoia de a povesti tot ceea ce ti se nt1mpla, la telefon sau direct cuiva, te crezi incapabil de a face fata la moartea cuiva drag, suporti orice, de teama ca vei fi abandonat, de obicei de un partener sau de un copil, nu te poti hotar sa nchei o relatie de teama ca vei ram1ne singur, chiar daca stii ca va fi mai bine

pentru tine, ceri sa fii ajutat, nainte chiar de a verifica daca poti face acel lucru tu nsuti, ntrerupi pe cineva pentru a vorbi de propriile tale probleme, crezi ca problemele tale sunt mult mai importante dec1t ale celorlalti.

Boli de care poate suferi: astmul, bron0itele, probleme cu pancreasul;suprarenalele, miopie, isterie,depresie, migrene, boli incurabile sau rare.

Rana de abandon este pe cale să se încidă c1nd v- ve/i sim/i bine chiar dac- sunte/i singuri 0i ve/ic-uta mai pu/in aten/ia celorlal/i. 8ia/a va deveni mai pu/in dramatic-. 8e/i vrea tot mai mult s-ncepe/i proiecte 0i, chiar dac- nu ve/i avea sprijinul celorlal/i, ve/i continua s- le sus/ine/i.

În spatele măştii dependentului se ascunde de fapt o persoan- abil-, care 0tie foarte bine s- 0ieprime cererile5 o persoan- care 0tie ce vrea, tenace, perseverent- n cererile ei, care nu renun/-c1nd este hot-r1t- s- ob/in- ceva, care are talent actoricesc 0i 0tie s- atrag- aten/ia celorlal/i, vesel-,sociabil-, care inspir- bucuria de a tr-i, care are capacitatea de ai ajuta pe ceilal/i, deoarece seintereseaz- de ei 0i 0tie ce simt5 are calitatea de a0i folosi talentele psihice cu un scop bun, atuncic1nd 0i controleaz- temerile5 are adesea talente artistice5 de0i sociabil, are nevoie de momente desingur-tate pentru a se reg-si.

Rana de umilire

(aca suferi de rana de umilire, acestea sunt comportamentele de control cele mai frecvent folosite,atunci c1nd te temi ca vei umili o alta persoana sau ca vei fi umilit sau ca te vei umili tu nsuti.ana de umilire este cel mai adesea tr-it- n rela/ie cu mama, dar se poate s- apar- 0i n rela/ia cuambii p-rin/i. Mama are un rol important n via/a celui care sufera de rana de umilire, chiar dac- ntrun mod incon0tient 0i involuntar. "ceast- ran- poate fi tr-it- pe diferite niveluri, n func/ie de ceanume sa petrecut ntre v1rstele de 3 0i & ani.Copilul cu o astfel de ran- 0i va crea o masc- demasochist. Masochismul este comportamentul unei persoane care g-se0te pl-cere 0i chiar satisfac/ien suferin/-. "cea persoan- caut- durerea 0i umilirea, de obicei ntrun mod incon0tent.Masochistul este de obicei hipersensibil, iar cel mai m-runt lucru poate s- l afecteze. u poate s- conceap- c- ceilal/i l consider- o persoan- special- 0i important- n ochii lor. Tendin/ade a se blama pentru orice 0i chiar de a lua asupra sa vina celorlal/i este foarte mare. "tunci c1nd estenvinov-/it de ceva, r-m1ne blocat, ne0tiind ce s- spun- pentru a se ap-ra. 'oate s- sufere ntrat1tnc1t s- plece din locul respectiv. Consider1nduse vinovat, crede c- este de datoria lui s- remediezesitua/ia.

Caracteristici:

lasi pe cineva sa te doboare fizic sau psihic, fara sa spui nimic, te obligi sa oferi ajutor unei persoane afla ten dificultate, las1nd la o parte propriile tale nevoi, te abtii sa spui orice lucru negativ despre o alta persoana,

&


4/184

te acuzi ca esti nedemn, te dezgusta propria ta persoana, i faci pe ceilalti sa r1da pe seama ta, umilindute, i ntorci celuilalt un compliment, consider1nd ca esti nedemn sa l primesti si, mai ales, ca celalalteste mai demn, l merita mai mult dec1t tine, faci totul pentru a parea impecabil n ochii lui (umnezeu,

crezi ca trebuie sa alini suferinta celorlalti, a ntregii umanitati, i consideri pe ceitalti mai importanti dec1t tine, crez1nd ca acestia sufera mai mult, te abtii de la placerea fizica, de teama ca vei fi considerata o femeie usoara, de eemplu nu ti realizezi o placere fizica, de teama ca vei fi considerat egoist.

Boli de care poate suferi: dureri de spate, senza/ii de greutate n umeri, probleme respiratorii, probleme la picioare *varice, entorse, fracturi+, probleme cu ficatul, dureri de g1t, angina, laringite, probleme cu glanda tiroid-, urticarie, func/ionare proast- a pancreasului, probleme cardiace,interven/ii chirurgicale.

Rana de umilire este pe cale să se vindece atunci c1nd ve/i avea timp s- v- asculta/i mai nt1i

propriile nevoi nainte de a spune da celorlal/i. C1nd ve/i prelua mai pu/ine responsabilit-/i 0i v- ve/isim/i mai liber. C1nd ve/i fi capabili s- v- eprima/i cererile f-r- s- vi se mai par- c- sunte/i enervant0i c- i deranja/i pe ceilal/i.

În spatele acestei măşti se află o fiin/- ndr-znea/-, aventurier-, cu multe talente n diversedomenii, care 0i cunoa0te nevoile 0i le respect-, care este sensibil- la nevoile altora5 capabil- s-respecte libertatea fiec-ruia5 mediator bun, conciliant, care reu0e0te s- aduc- la normal situa/iiledramatice5 c-reia i place s- se bucure 0i i face pe ceilal/i s- se simt- n largul lor5 care este de natur-generoas-, altruist-, jovial-5 care are talent organizatoric 0i 0tie s- recunoasc- talentele5 senzual-,care 0tie s- se bucure n iubire5 care este foarte demn-.

Rana de tradare

ana de tradare este cea care te determina cel mai mult sa vrei sa i controlezi pe ceilalti. "cesteasunt diferitele mijloace de control utilizate atunci c1nd ti este teama ca vei fi tradat de catre cinevasau ca vei trada tu pe cineva Sa nu uiti ca ceea ce le faci celorlalti, ti faci de fapt tie nsuti. 'utemsuferi de tradare de fiecare data c1nd eista o ncalcare a ncrederii, o minciuna, o promisiunenerespectata, lasitate, o lipsa de responsabilitate.=n plus, toate aceste forme de control, n acest caz, se manifesta n relatia cu o persoana de se opus.Multe persoane care prezint- rana de tr-dare au suferit datorit- faptului c- p-rintele de se opus nu0ia respectat angajamentul conform a0tept-rilor pe copilul le avea fa/- de p-rintele ideal.


5/184

Caracteristici:

vrei sa ai ultimul cuv1nt de spus, minti, l ntrerupi pe celalalt nainte ca acesta sa termine ceea ce are de spus, pastrezi ranchiuna si nu mai vrei sa vorbesti cu celalalt,

vorbesti tare, ocup1nd tot spatiul c1nd vorbesti cu cineva, nu ai ncredere n celalalt, deoarece ti este teama, faci totul pentru a fi recunoscut ca o persoana speciala, puternica, capabila, ai asteptari, fara sa fi eistat vreo ntelegere n prealabil, ti pierzi rabdarea deoarece celalalt nu se grabeste, te enervezi pentru ca lucrurile nu se desfasoara asa cum vrei tu, insisti ca celalalt sa fie de acord cu tine, sa adere la ideile tale, folosesti o forma de seductie pentru ati atinge scopurile, l culpabilizezi pe celalalt pentru ca tu ai uitat ceva sau ai facut o greseala, l supraveghezi pe celalalt pentru ca acesta sasi ndeplineasca sarcinile asa cum vrei tu, i ceri ceva celuilalt si nu ai ncredere n el, te ndoiesti n sinea ta ca acesta poate sa faca acel lucru,

refuzi sa ti iei un angajament fata de celalalt, nu ti asumi responsabilitatea, vrei ca celalalt sa si asume greseala sau neglijenta ta, l ridiculizezi pe celalalt ncerc1nd sa l schimbi, refuzi sistematic sfaturile celorlalti, cauti sa l intimidezi pe celalalt, te mbufnezi pentru ati atinge scopurile, pentru a obtine ceea ce vrei, tipi sau l ameninti pe celalalt, ncerci sa ti impui felul tau de a face lucrurile, iei o decizie pentru celalalt, fara sa i ceri parerea.

Bolile de care poate suferi o persoan- din tipologia dominator sunt9 agorafobia, dureri articulare

*mai ales la nivelul genunchilor+, boli care semnific- pierderea controlului asupra anumitor p-r/i alecorpului ) hemoragii, impoten/-, etc., paralizie *dac- ajunge ntro situa/ie de neputin/- total-+,

probleme la nivel digestiv *stomac, ficat+, diverse tipuri de inflama/ii, herpes.

Rana de nedreptate

8oi ncheia cu rana de nedreptate, care este traita de catre cei care sunt perfectionisti si care se acuzafoarte usor. 2rmatoarele mijloace de control sunt folosite fata de sine nsusi si fata de persoanele deacelasi se. "cestea sunt comportamentele pe care le ai atunci c1nd ti este teama ca cineva va finedrept fata de tine sau ca tu vei fi nedrept *sau imperfect+ fata de cineva sau fata de tine nsuti.@ persoan- care sufer- de #rana de nedreptate$ este o persoan- care nu se simte apreciat- la justa eivaloare, nu se simte respectat- sau crede c- nu prime0te ceea ce merit-. Cineva poate, de asemenea,s- sufere de rana de nedreptate 0i c1nd prime0te mai mult dec1t consider- c- merit-.Copilul foarte mic, care sa sim/it respins dintrun motiv sau altul, va ncerca s- nu mai fie respins,fiind c1t mai aproape de perfec/iune. Copilul tr-ie0te aceast- ran- mai ales n rela/ia cu p-rintele deacela0i se. (up- c1/iva ani, n ciuda eforturilor lui de a fi perfect, nu se simte iubit 0i consider-acest lucru ca fiind nedrept. =n consecin/-, ia hot-r1rea de a se controla ncep1nd din acel moment 0ide a deveni perfect, astfel nc1t nimeni s- nu l mai resping- vreodat-. "stfel 0i blocheaz-sentimentele, lucru care l ajut- s- nu se mai simt- respins.

(intre cele cinci caractere, aceasta persoana are cel mai des tendin/a de a0i ncruci0a bra/ele 0i astfel0i blocheaz- energetic regiunea pleului solar. C1nd un rigid devine emo/ionat, nu vrea s- arateacest lucru, dar ne putem da seama dup- tonul vocii, care devine sec 0i infleibil. C1nd este ntrebatce mai face, va r-spunde invariabil9 foarte bine! igidul caut- dreptatea 0i juste/ea cu orice pre/.

A


6/184

(evenind un perfec/ionist, caut- mereu s- fie corect. 'entru el este foarte greu s- n/eleag- c-,ac/ion1nd ntrun mod perfect, conform propriilor criterii, poate fi n acela0i timp nedrept.Cel care sufer- de nedreptate este mai nclinat s- simt- invidie pentru cei care au mai mult dec1t el 0icare, n opinia lui, nu merit-. (e asemenea, poate fi convins c- ceilal/i l invidiaz- c1nd el are maimult dec1t ei. 8rea s- se asigure c- este demn de ceea ce prime0te. %elozia este tr-it- mai mult dec-tre fiin/ele din tipologia dependent sau dominator. eligia poate avea un efect mai mare asupra

unui rigid dec1t asupra celor care prezint- celelalte r-ni. Binele 0i r-ul, corectincorect, sunt no/iuniimportante pentru el. "ceste sunt 0i principiile dup- care 0i ghideaz- via/a.

Caracteristici:

nu ti respecti limitele si ceri prea mult de la tine, te prefaci ca totul este bine, desi nu este asa, te justifici, deform1nd adeseori realitatea, refuzi sa primesti ajutor, crez1nd ca te vei descurca mai bine singur, nu vrei sa ti dezvalui sentimentele, ti refulezi lacrimile si ti ascunzi pl1nsul,

l judeci pe celalalt ca fiind prea sensibil, revizuiesti de mai multe ori ceea ce ai facut, ncepi de mai multe ori acelasi lucru, l ntrerupi pe celalalt, consider1nd ca ideile lui nu sunt corecte, vrei ca ceilalti sa ti spuna ca ceea ce faci tu este perfect, vrei sa ai o solutie rapida, imediata, la o anumita problema, nainte sa ai timpul necesar de a oanaliza sau a gasi cauza acelei probleme, l judeci sau l acuzi pe celalalt ca a actionat nepotrivit, vrei sa ai dreptate, crez1nd ca tu detii raspunsul corect, devii furios, ntro situatie pe care o consideri nejustificata, te critici foarte sever, crez1nd ca astfel lucrurile se vor ameliora,

te autodistrugi sau te subestimezi atunci c1nd realizezi ceva, nu vrei sa primesti nimic din partea celuilalt, de teama ca vei ram1ne dator acelei persoane, spui da, desi vrei sa spui nu, de teama sa nu fi nedrept, insensibil, te privezi de o placere, crez1nd ca nu o meriti, te fortezi sa z1mbesti sau sa r1zi, nu vrei sa te opresti din munca, de teama ca vei fi considerat lenes, ti dai dreptate, desi de fapt tu vrei altceva si nu ti asculti inima, l culpabilizezipe celalalt ca nu este responsabil, te abtii sa ti arati furia, nu ti acorzi dreptul ,de a fi fericit, daca cineva apropiat nu este fericit.=n cazul ultimelor doua rani este posibil sa fie mai dificil sa recunoastem comportamentele decontrol, deoarece egoul persoanelor dominante sau rigide este mai puternic. 4ste vorba despre douatipuri de rani puternice, care determina reactii mai rapide si mai intense. Cu c1t egoul nostru estemai puternic, cu at1t puterea lui este mai mare n a ne face sa credem ceea ce vrea el, ca de eemplu,sa ne faca sa credem ca noi avem dreptate si nu ceilalti.

Bolile de care poate suferi o astfel de persoan-9 anchilozare, tensiuni musculare, epuizare fizica 0imental-, tendinite, artrite, bursite, torticolis, constipa/ie, hemoroizi, crampe, probleme ale circula/ieis1ngelui, varice, piele uscat-, acnee, psoriazis, probleme hepatice, nervozitate, insomnie, problemede vedere.

Rana de nedreptate este pe cale să fie vindecată dac- v- permite/i s- fi/i mai pu/in perfec/ioni0ti,s- face/i gre0eli f-r- s- fi/i furio0i sau critici. (ac- v- acorda/i dreptul de a v- ar-ta sensibilitatea, dea pl1nge n fa/a celorlal/i f-r- s- v- pierde/i controlul 0i f-r- s- v- fie team- de judecata celorlal/i.


7/184

=n spatele rigidului se ascunde o persoan- creativ-, care are mult- energie 0i o mare capacitate demunc-. "ceast- persoan- este ordonat- 0i ecelent- pentru o munc- ce necesit- precizie5 este atent-,foarte dotat- pentru a se ocupa de detalii5 are capacitatea de a simplifica, de a eplica foarte clar c1nd pred- altora5 este foarte sensibil-, 0tie ce simt ceilal/i, verific1ndu0i propriile sentimente. Dtiece trebuie s- cunoasc- la momentul oportun. %-se0te persoana potrivit- pentru o anumit- sarcin- 0icuvintele potrivite c1nd are de comunicat ceva. 4ste plin- de entuziasm, de via/-, dinamic-. >u are

nevoie de al/ii pentru a se sim/i bine. imic nui poate mpiedica zborul, c-ci ea are aripi puternice.(impotriv-, cu c1t ve/i cobor la 0es, vorbind n sens spiritual, cu at1t mai mult zgomotul se vainstala, n g1ndurile 0i sentimentele voastre, iar dac- ve/i ncerca s- v- concentra/i asupraCreatorului, a Mamei (ivine, nu o ve/i putea face. 4ste ca 0i cum a/i fi ataca/i de o hait- de lupi,lupt1nd s- sc-pa/i de col/ii lor, dar, adesea, acest lucru este n zadar. "h, da, voi spune/i c- medita/i,dar numai bunul (umnezeu 0tie ce este n mintea voastr- c1nd r-m1ne/i n lini0te5 cine poate 0ti dac-va/i dirijat g1ndurile spre planurile superioare!… Care sunt subiectele, imaginile 0i amintirile asuprac-rora va/i opritE Mereu, asupra a ceea ce este p-m1ntesc9 cum a/i m1ncat, ce a/i b-ut, cum va/icertat sau mbr-/i0at… (in cauza acestei g-l-gii, nu a/i reu0it, nici m-car pentru c1teva minute, s- v-

concentra/i g1ndul p1n- n regiunile sufletului 0i spiritului."t1t timp c1t ve/i r-m1ne n planurile astrale 0i mental inferioare, ve/i fi tensiona/i, agita/i, nu ve/ig-si niciodat- lini0tea necesar- unei activit-/i spirituale. >atura g1ndurilor 0i a sentimentelor obi0nuite produce aceste efecte 0i este perfect normal. Trebuie s- cunoa0tem bine natura fiec-ruilucru. "0a cum chimi0tii studiaz- natura 0i propriet-/ile elementelor fizice, tot a0a trebuie s- studia/i0i voi natura 0i propriet-/ile elementelor psihice. Tensiunea, ecitarea, dezordinea se afl- tocmai nnatura g1ndurilor 0i sentimentelor interesate, egoiste. "ric#te eforturi veţi face ca să meditaţi, nuveţi reuşi at#t timp c#t nu vă veţi strădui să introduceţi liniştea în voi$" g1ndi nseamn-, nainte de toate, s- fii n stare s- te descotorose0ti de preocup-rile zilnice, ca s- te

po/i concentra, ntro manier- dezinteresat-, asupra unui subiect filozofic, spiritual. %1ndul trebuies- ne ajute s- progres-m pe calea n/elegerii fiin/ei omene0ti, a universului, a lui (umnezeunsu0i.Iar aceast- n/elegere nu se ob/ine prin lectura unor c-r/i sau prin conversa/ii. >umai n lini0te, 0tiin/aimemorial- ce zace n cele mai ascunse cotloane ale fiin/ei noastre va p-trunde, ncetncet, ncon0tiin/-. @mul, microcosmosul, reflectare a macrocosmosului, este depozitarul memoriei ntregii

F


8/184

lumi. n el zac arhivele universului, ce snt reprezentate n "rborele sefirotic prin sefirotul (aath,0tiin/a. (aath este materia original-, primordial-, asupra c-reia, la nceputul lumii, (umnezeu 0iadirijat suflul d1ndui via/-. Materia este capabil- s- con/in- memoria, tocmai datorit- faptului c- eaeste substan/a Crea/iei. Iar spiritul treze0te aceast- memorie, m1ng1ind materia, a0a cum adiereav1ntului produce mi0carea norilor. Liniştea pregăteşte în noi condiţiile trezirii acestei memoriioriginare$

2n instructor ne poate da sfaturi pentru evolu/ia noastr-, ne poate dest-inui un lucru etrem de util9 binefacerile lini0tii. (eci, trebuie s- ne obi0nuim s- ndr-gim concentrarea, medita/ia. Mai nt1i,c1teva minute, apoi, ncetncet vom prelungi aceast- stare… p1n- c1nd vom intra, cu adev-rat, nregiunile celeste unde vom lucra9 vom atinge, vom mi0ca, vom deplasa materiale 0i curen/i n ntreguniversul. Căci g#ndul care ne permite să înţelegem, ne va permite şi să acţionăm, el fiind maimult dec#t o simplă capacitate cognitivă: el este ceia tuturor lucrurilor, bageta magică,unealta atotputerniciei$%eci, atunci c#nd aţi reuşit să vă dega&aţi g#ndul de tot ceea ce îl poate înlănţui, ţin#ndu'l subcontrol, în acel moment îl veţi putea orienta în regiunea unde vreţi să lucraţi: veţi regla,armoniza astfel particulele şi curenţii din voi şi din întreaga lume$6erici/i vor fi aceia care au n/eles c1t de necesar este s- nve/e s- p-r-seasc- regiunile inferioare ale

g1ndurilor 0i sentimentelor, apropiinduse de Sursa divin-, c-ci aici vor g-si elementele necesareunei adev-rate activit-/i, tr-ind o adev-rat- via/-.Str-dui/iv- s- nainta/i mereu n planul con0tiin/ei 0i cerceta/iv- posibilit-/ile. Cerul nu v- va p-r-siniciodat-, el v- va ntinde o m1n-, v- va ar-ta drumul, v- va oferi noi posibilit-/i de eplorare,comori ale inspira/iei. " venit vremea s- trece/i la treab-, c-ci tot ceea ce a/i cucerit n spiritul 0i nsufletul vostru, la nivelul con0tiin/elor sau virtu/ilor, le ve/i duce cu voi, ntro bun- zi, n cealalt-lume 0i le ve/i avea 0i atunci c1nd ve/i reveni, ntro nou- rencarnare. "ceia care nu muncesc ca s-ob/in- calit-/i spirituale vor pleca n lumea de dincolo cu m1inile goale5 c-ci, o 0ti/i deja, noi nu

plec-m de pe p-m1nt cu ma0inile, cu fabricile, cu hainele sau cu bijuteriile care ne apar/in. (ac- nuam f-cut nimic ca s- adun-m bog-/ii spirituale, vom pleca complet dezgoli/i, s-raci, mizerabili, 0i nuvom fi primi/i n Cer cu prea mare considera/ie. (a, forul vostru interior trebuie eplorat, c-ci acolo

ve/i g-si elementele cele mai pre/ioase pentru mplinirea 0i evolu/ia voastr-."ceast- munc- nu o pute/i face dec1t n timpul medita/iei, n lini0te. "tunci c1nd ve/i reu0i s-alunga/i g1ndurile 0i sentimentele nepl-cute, introduc1nd n voi calmul, armonia, r-m1ne/i nemi0ca/i0i ncerca/i chiar s- imobiliza/i g1ndul5 nimic altceva nu trebuie s- v- mai traverseze mintea, nici unalt g1nd sau imagine, ca 0i cum timpul sar fi oprit. >umai con0tiin/a voastr- trebuie s- fie acolotreaz-, vigilent-.În realitate, ceea ce oprim sunt mişcările naturii inferioare, în timp ce natura superioară,dimpotrivă, începe să vibreze, să strălucească$ (ar, aceast- mi0care vibratorie este at1t de intens-nc1t are aparen/a imobilit-/ii. Dtiu c- nu pute/i n/elege ceea ce v- spun acum. 8e/i n/elege ceva din

punct de vedere intelectual, dar nu ve/i putea n/elege cu adev-rat dec1t atunci c1nd ve/i reu0i s-face/i voi n0iv- aceast- eperien/-.(ul superior aşteaptă ca să se e)prime, înlocuind eul inferior$ (ar, nu este prea u0or, c-ci eulinferior nu0i p-r-se0te de bun- voie teritoriul5 el este mereu prezent, gesticul1nd, url1nd, ncerc1nds- se impun-. (e aceea, 4ul superior se manifest- at1t de rar5 el trebuie s- a0tepte ca eul inferior s-oboseasc-, ced1ndui locul… Di, c1nd acest lucru se petrece, nu dureaz- mult, c-ci eul inferior 0irevine rapid, este neobosit, 0i 0i reia pozi/ia cu zg1rieturi, cu mu0c-turi 0i sabotaje. Ce face 4ulsuperior n acest timpE -m1ne inactivE "h nu, el nu 0i nceteaz- activitatea, c-ci particip- lalucrarea spiritului universal.(ar omul, care nu se cunoa0te pe sine, nu 0tie c-, n m-sura n care particip- prin 4ul s-u superior lavia/a divin-, particip- 0i la lucrarea (ivinit-/ii. 4l nu0i poate da seama de ceea ce se nt1mpl- nsferele superioare ale fiin/ei sale, c-ci nu are leg-turi con0tiente cu ele, 0i tocmai asupra lor trebuie s-

lucreze.@mul este locuit de Spiritul (ivin, 0i dac- el trebuie s- se pun- n slujba lui, nu nseamn- c- trebuies-l nt-reasc-, c-ci Spiritul este deja puternic, 0i nici s-3 purifice, c-ci el este o sc1nteie vie. @mul

G


9/184

trebuie s-i netezeasc- drumul, 0i n acel moment Spiritul (ivin i va da lumina, pacea, iubirea Sa.Iat- care ar trebui s- fie munca voastr- n timpul medita/iei.*n timpul vieţii trebuie să învăţaţi cum să introduceţi în voi liniştea (ului superior$ C1nd 0ti/i c-ve/i avea de suportat o discu/ie dificil- ce risc- s- degenereze 0i s- v- agite prea mult, ncerca/i s- v-lini0ti/i 0i ruga/iv-… In acel moment, v- ve/i sim/i deta0a/i 0i la ad-post de intrigi 0i meschin-rii,

pentru c- adev-rata lini0te nu asigur- condi/iile care i convin personalit-/ii, n lini0te, personalitatea

0i pierde mijloacele de ac/iune, este paralizat-.Inv-/a/i s- v- deta0a/i, l-s1nd loc liber naturii voastre divine, 4ului vostru superior, spun1ndui9+*ată, tot ceea ce am, îţi aparţine, foloseşte'te de mine, îţi stau la dispoziţie$ Cineva se vantreba9 #(ar la ce pot servi toate aceste lucruriE$ 4i bine, trebuie s- 0ti/i c- un adev-rat spiritualistnu0i pune niciodat- o asemenea ntrebare, c-ci pun1ndo demonstrezi c- nu ai nici o f-r1m- deintui/ie n privin/a adev-ratei 0tiin/e, adev-ratei filosofii. -cela care se otărăşte să i se dedice cutoată fiinţa sa, îi oferă principiului divin posibilitatea să lucreze, să se e)prime prinintermediul său$ %e aceea, lisus spunea: +.atăl meu munceşte şi eu muncesc odată cu (l$ lisusputea pronunţa aceste cuvinte pentru că a oferit tot ce avea .atălui Ceresc/ *'a cedat locul înpropria'i fiinţă, deci el i se putea alătura în munca pe care acesta o făcea$ (l mai spunea:+.atăl meu şi cu mine 0na suntem, cuvinte ce au aceeaşi semnificaţie$

(ac- ve/i ajunge s- ceda/i primul loc din voi 4ului superior, ve/i participa deja la munca cosmic- alui Hristos, a lui (umnezeunsu0i. (a, este ceva misterios, o activitate ce se desf-0oar- ntro alt-sfer-, deseori chiar f-r- 0tirea noastr-. "tunci c1nd suntem absorbi/i de grijile zilnice, nu 0tim ce facespiritul n noi. (ar, poate c- ntro zi, c1nd creierul nostru se va dezvolta suficient, ve/i devenicon0tien/i de aceast- munc- a spiritului vostru n univers. 'e moment, este important s- restabili/ileg-tura cu el 0i acest lucru ar trebui s- fie singura noastr- preocupare n timpul medita/iilor9 s-icalm-m pe locuitorii din noi 0i, n lini0te, s- ne reg-sim 4ul superior care este (umnezeu nsu0i, nacela0i fel n care participa/i la via/a de familie, la via/a social-, sau a /-rii n care tr-i/i, cu at1t maimult ar trebui s- nv-/a/i s- participa/i la via/a cosmic-, n timpul rug-ciunilor, a medita/iilor, ac1ntecelor, ar trebui s- 0ti/i c- pute/i participa la via/a cosmic-, dar cu condi/ia s- fi/i con0tien/i deregulile care v- snt date, ca s- face/i o lucrare spiritual- cu ajutorul g1ndului.

(e ce trebuie s- v- imagina/i c- numai un cosmonaut sau o rachet- poate c-l-tori 0i lucra n cosmosE'-m1ntul c-l-tore0te, travers1nd Spa/iul eteric, antrenat de soare, iar noi ne g-sim pe p-m1nt ca ntro nav- spa/ial- care0i urmeaz- drumul printre stele. "cest lucru ne transform- n cet-/eni cosmicicapabili s- participe, con0tien/i, lumino0i, la via/a universal-. 4ste timpul s- p-r-sim no/iunilelimitate ce ne snt transmise prin educa/ie de c-tre societate5 trebuie să îmbrăţişăm concepte maivaste, mai largi, mai măreţe: să participăm la lucrarea cosmică a luminii, conduşi de 1ristos$(ac- ne d-m osteneala s- aprofundam fraza lui lisus9 +.atăl meu munceşte şi eu muncesc odatăcu (l, vom vedea c- ni se deschid orizonturi nelimitate, n loc s- face/i acest lucru, voi l l-sa/i pelisus s- munceasc- cu Tat-l s-u, ocup1nduv- cu tot felul de prostii sau g-in-rii. 8e/i replica9 #(ar eist- o asemenea distan/- ntre lisus 0i noi! 4l este Hristos, este perfect, n timp ce noi… doar orgoliul nostru 0i imagineaz- c- putem face aceea0i munc- ca a lui…$ Bine, g1ndi/i cum vre/i, dar lisus g1nde0te altfel5 el spune9 +2iţi perfecţi, precum .atăl vostru Ceresc este, sau: +-cela careva îndeplini poruncile mele, va face aceleaşi fapte pe care le'am făcut şi eu, dar le va face cumult mai mari. (e aceea, eu v- spun9 cre0tinii sunt ni0te lene0i. 4i i las- pe to/i s- cread- c- nu

pot face singuri, din cauza umilin/ei, cea mai bun- lucrare adresat- oamenilor5 aceea de a participa lamunca (omnului. "h nu, deloc, nu este umilin/-, ci lene! Cre0tinii sunt mult mai aproape dementalitatea mul/imii mediocre dec1t de spiritul lui Hristos 0i al marilor Mae0tri.(a, asemenea lui lisus, Ini/ia/ii care au con0tiin/a treaz- particip- f-r- ncetare la lucrarea (omnului.Di, dac- voi ve/i dori s- participa/i la aceast- lucrare, v- voi oferi o nou- metod-. -m1ne/i, lanceput, un timp mai ndelungat nemi0ca/i, 0i n lini0tea ce sa instalat, ncepe/i s- v- n-l/a/i, pring1nd, imagin1nduv- c- v- p-r-si/i, ncetncet, corpul fizic, ie0ind prin acea deschiz-tur- ce se afl-

n cre0tetul capului. 8e/i traversa corpurile cauzal, budic, atmic 0i, odat- ajun0i aici, v- ve/i lega cuSufletul 2niversal, particip1nd la lucrarea sa, n toate regiunile lumii, n acela0i timp. 'oate c- voi nuve/i fi con0tien/i de ceea ce face/i n acele momente, dar spiritul vostru 0tie foarte bine ceea ce face.$Calea Tacerii, Maestrul @mraam "ivanhov.


10/184

%in tainele lumilor subtile

2niversul invizibil este f-r- form-. 4l se reduce la o atmosfer- mbibat- de energie, sub o presiunevariabil-. "ici fiin/a uman- este f-r- form- 0i ea de asemenea nu reprezint- dec1t o atmosfer-electronic- nzestrat- cu energie oscilant-. Singura deosebire care eist- ntre om 0i 2nivers esteansamblul facult-/ilor psihologice reprezentate de con0tiin/-. =n invizibil 6iin/a uman- este un %1nd

con0tient, nzestrat cu voin/a de a ac/iona. (iscern-m1ntul multiplu al efectelor 0i al cauzelor serealizeaz- cu ajutorul senza/iilor corespunz-toare ntro unitate de timp. ela/iile dintre aceste dou-Toturi reprezentate de @m 0i 2nivers nu sunt dec1t o problem- de acord. '-r-sindu0i formamaterial-, fiin/a uman- nu duce cu sine anumite lucruri n mai mare m-sur- dec1t altele. 4a

p-streaz- numai acordurile, epresiile, ritmul eperien/elor sale p-m1nte0ti 0i aceasta ajunge pentru ao atrage 0i a o re/ine prizonier- ntro substan/- n care 0i va putea desf-0ura ac/iunile sale obi0nuite.8ibra/iile armonioase ntre substan/a oscilant- a lumilor subtile 0i substan/a utilizat- ca suport, dec-tre con0tiin/-, se traduc printro mul/ime nenum-rat- de nuan/e atractive, care ng-duie s- sedeosebeasc- efectele de cauzele ce le genereaz-. Substan/a 2niversului nostru variaz- de la o starede densitate etrem-, pe care o putem califica Jmaterie$, p1n- ia esen/a radioactiv- c-reia i putemda numele de Jfor/-$. Starea Jmaterie$ reprezint- energia fragmentat- de c-tre Timp 0i Spa/iu p1n-

la un minim de activitate, pe c1nd starea de Jfor/-$ constituie un maimum de activitate instantanee. >enum-rate sunt treptele sc-rii cosmice cuprins- ntre aceste dou- etreme 0i este u0or s- nenchipuim sumedenia de st-ri particulare pe care ea o reprezint-. (e partea materiei domin- for/acentripet- centralizatoare, nspre partea for/ei, curentul centrifug are un mainumi de activitate.4volu/ia fiin/ei umane apare astfel ntro lumin- etrem de clar-, n concordan/- cu tradi/iile antice.

Ea constă în a stabili în sine acordurile necesare pentru a vibra la unison cu starea de forţă asubstanţei şi a evada astfel din sistemul planetar în care o reţin toate celelalte forme de atracţie. (ac- r-m1nem egoi0ti, r-ul nu st- n aceast- atrac/ie egocentric-, de altfel necesar- manifest-rilor vie/ii primitive, ci n Jcalitatea$ atrac/iilor c-rora le r-m1nem prizonieri. "cest mecanism ne d- cheiaasupra necesit-/ii iubirii altruiste, preconizat- de to/i marii g1nditori. (esprinz1nd fiin/a uman- detoate atrac/iile inferioare, suprim1nd acordurile sale cu formele substan/ei, nv-/1ndo s- tr-iasc- n


11/184

care este limita inferioar- a for/ei, atmosfera cenu0ie devine mai nchis-, se ntunec- progresiv, avemsenza/ia unei substan/e care se ngroa0-5 aceast- senza/ie este aproape insuportabil-.Impresiile urmeaz- aceea0i grada/ie. Sim/im c- respir-m din ce n ce mai greu. >e cuprinde oap-sare general-, con0tiin/a devine nelini0tit- 0i impresia devine cur1nd penibil-. In st-rile ntunecatese remarc- un fel de puncte fosforescente care se mi0c- n toate direc/iile. C1nd ne ndrept-m sprelimita superioar- a for/ei, opacitatea scade. '-trundem ntrun fel de cea/- cenu0ie, comparabil- cu

un timp nchis. 'e m-sur- ce ne n-l/-m, aceast- cea/- se limpeze0te 0i, n cur1nd, o nlocuie0te oclaritate luminoas-. 2n soare str-lucitor, asemenea celui de amiaz-, lumineaz- atmosfera. @bserv1ndcu aten/ie se remarc-, n toate punctele, o aceea0i intensitate luminoas-, ceea ce dovede0te c- aceast-lumin- este produs- de activitatea progresiv- a atomilor. Senza/iile corespunz-toare acestui stadiusunt9 o c-ldur- ginga0- care invadeaz- corpul nostru subtil, o mare mul/umire care i cuprinde toatemoleculele, ns-0i con0tiin/a simte o fericire cresc1nd-. 4a se las- dus- spre o dulce lini0te, ntruncalm progresiv. @ ncredere mai vibrant-, mai duioas- o invadeaz-. Continu1nd s- ne concentr-m,acest calm cre0te uimitor, devine religios. 'entru a nu tulbura reculegerea atmosferei, nu ndr-znimnici s- g1ndim. =mprejurimile par mai u0oare. 2mbra unui g1nd dezl-n/uie o lume de fenomene. =nsf1r0it, dac- continu-m aceast- stranie ascensiune, o supraactivitate magnetic- impregneaz-atmosfera. Cur1nd avem senza/ia c- suntem ame/i/i5 parec- suportul nostru energetic tinde s- se

disocieze sub ac/iunea unui dezechilibru ineplicabil. Sar crede c- toate particulele fiin/ei noastresunt smulse cu violen/- 0i aceast- eplozie insuportabil- oblig- eperimentatorul s- coboare nregiuni mai favorabile radia/iei sale proprii.=n regiunile intermediare, impresia este mai bun-, senza/iile sunt mai stabile. oisuntem cei ce trebuie s- ne conform-m lor.


12/184

superioar- simplului eerci/iu al instinctului. @ricare ar fi eperien/ele sale, fiecare om deosebe0te,ntro m-sur- mai mare sau mai mic-, calit-/ile particulare sau generale ale substan/ei, tinz1nd spre

progres, spre des-v1r0ire."cela care sa l-sat absorbit, n timpul vie/ii, de satisfacerea pl-cerilor 0i de preocup-ri mondene, vafi atras dup- moarte ntrun mediu n care va c-uta s-0i cultive acelea0i preocup-ri. 'e de alt- parte,mentalul superior al fiin/ei umane ia inoculat acesteia anumite vibra/ii prielnice regiunilor pozitive

ale for/ei. uvorbesc de entit-/ile care vin s-i tulbure starea, ci de calitatea inferioar- a substan/ei n care chinuls-u ncepe. 'entru a0i c10tiga libertatea pe care o ntrez-re0te prin aceast- intui/ie, ea caut- s-evadeze din atmosfera sa. =ns-, cum trebuie s-0i rafineze mai nt1i energia grosier- pe care aacumulato n decursul vie/ii sale p-m1nte0ti, adeseori numai dup- secole de dureroas- izolareajunge s- scape n sf1r0it de lan/urile pe care singur- 0i lea f-urit.@ri de c1te ori reflect-m la evolu/ia uman-, s- nu uit-m niciodat- dubla caracteristic- a 2niversului.Constitu/ia electromecanic- a 4nergiei universale, echilibrat- n fiecare din valurile sale de nalt-sau joas- presiune, variaz- n p-r/ile sale complementare de for/- 0i de materie, printro aceea0icantitate de substan/-, partea sa ritmic-, impus- de legea Cauzei 0i a 4fectului, fiind cea care apropie

vibra/iile de acela0i ordin. (eoarece noi oamenii suntem alc-tui/i dintrun circuit oscilant, alternativ,un circuit nchisdeschis, ne revine nou- sarcina de a ne dirija n mod inteligent acordurile noastre, pentru a sc-p- din regiunile inferioare ale v1rtejului cosmic.=n general, omul onest 0i bun se plaseaz-, dup- moarte, ntrun mediu corespunz-tor afinit-/ilor sale0i fericirea de a tr-i 0io eercit- ntro atmosfer- de 'ace 0i de Mul/umire. "ceast- fericire dureaz-

p1n- la epuizarea energiei acumulate, specifice nivelului respectiv de vibra/ie. (up-aceea, el va trebui, n sf1r0it, s- revin- pe '-m1nt, s-0i rennoiasc- provizia energetic-, p1n- ce,

perfec/ion1nduse treptat se va concentra ntro singur- ac/iune, ntrun singur acord, independent detoate formele de energie. Când a fost atinsă viteza extremă de vibraţie existentă în Univers adicăatunci când conştiinţa omenească a a!uns să deosebească marile Cauze ale Evoluţiei şi şi"a

focalizat întrea#a fiinţă în respectarea lor încarnarea sa pe $ământ nu va mai fi necesară.

=n dimensiunea acestei st-ri supreme, care le p-trunde pe toate celelalte, con0tiin/a vibreaz- peacordul fundamental al tuturor formelor de energie, pentru care ea este atotcuprinz-toare.

sursa : Yram, Scretele lumilor astrale

*n numele tau

Codul fiecarei fiinte este unic, in el fiind concentrate toate caracteristicile matricei divine din care afost creat. (upa acest cod, fiecare fiinta este recunoscuta si ghidata de alte eistente nemuritoare."cest cod este este continut partial in prenumele primit la intrupare si continut in totalitate in numele

vesnic.Iata un material interesant, care nu limiteaza fiinta la o anume categorie ci contine cateva repereinspiratoare.8echii greci credeau ca numele are puterea de a ne influenta destinul si foloseau ca metoda de

predictie analiza primei litere a prenumelui. @nomantia *intalnita si ca onomomantie+ este o artadivinatorie care se bazeaza pe analiza numelui. (enumirea deriva din greaca veche, unde #onoma$inseamna nume, iar #manteia$ ) profetie. "ceasta disciplina era intens practicata in vremurile dedemult cu scopul de a descifra destinul omului si, uneori, chiar pentru al determina.'rimii si cei mai inflacarati sustinatori ai onomantiei au fost adeptii lui 'itagora. (e la greci,

practica a fost preluata mai tarziu de romani, care aveau chiar si un dicton #>omen omen$ care intraducere libera ar insemna #>umele atrage soarta$. "cestia erau atat de convinsi de puterea numelui

de a influenta mersul lucrurilor, incat au etins aplicatiile onomantiei inclusiv asupra localitatilor.%eograful antic 'omponius Mela nota in lucrarea #(e chorographia$ ca autoritatile romane au

3:


13/184

schimbat numele unui oras ilir proaspat cucerit, pentru al face mai favorabil omei *este vorbadespre actualul port albanez (urres +.

3rima litera a prenumelui

2na dintre cele mai folosite metode onomantice este analiza primei litere a prenumelui uzual.

'renumele uzual nu este neaparat cel inscris in cartea de identitate, ci cel cu care ni se adreseazazilnic rudele, prietenii, colegii. 'uterea lui de influenta e foarte mare, iar dintre toate literele carelcompun, prima are cel mai mare impact. 4a aduce informatii pretioase despre caracterul sitemperamentul nostru, despre felul in care reactionam la stimulii eteriori, la oportunitatile siobstacolele vietii. In linii mari, nota dominanta a reactiilor poate fi de natura fizica, mentala,emotionala sau intuitiva.Tind sa raspunda9 LfizicL ) cei ale caror prenume incep cu (, 4, 6, M, >, @, 8, , N LmentalL ) cei ale caror prenume incep cu ", H, O, P, S, Q LemotionalL ) cei ale caror prenume incep cu B, C, R,


14/184

Leglijenta,nepasare, dezorganizare. 2neori, lipsa de rusine sau de scrupule. "vand multe interese, risca sasi

risipeasca timpul si energia.L


15/184

simt in siguranta, pot avea caderi nervoase, schimbari bruste de stare de spirit, devin timizi, irascibilisi se ofenseaza usor.

L


16/184

Sunt insa firi mai retrase, care nu socializeaza cu prea multa tragere de inima si caresi selecteazaatent anturajul. Cu toate astea, fac impresie, au influenta, iar parerile lor sunt ascultate. (efecte9 'otfi distanti, aroganti, secretosi sau lipsiti de buna vointa si rabdare fata de ceilalti. 2neori sunt rigizi,lacomi sau foarte posesivi..

Lestapanirea, subiectivismul, lipsade tact si prevedere.

Lu pot sta pe loc5 trebuie sa avanseze, sa evolueze, sa creeze, sa fondeze."u initiativa, decizie rapida, aptitudini pentru organizare si comanda. Totusi, sunt dependenti deceilalti, de afectiunea si sprijinul lor. "u mare nevoie de dragoste, familie, prieteni si colaboratori.(efecte9 "u o tendinta spre agresivitate *mai ales verbala, dar nu numai+ si isi pot pierde destul derepede controlul. Se ofenseaza usor.

L


17/184

L


18/184

(e aici ne scoate numai Iisus.C1nd se petrece aceastaE C1nd l cunoa0tem pe Iisus ca inim- a inimii noastre, ca suflet al sufletuluinostru, l putem cunoa0te numai n iubirea 0i bucuria pe care o sim/im c1nd renunţăm la eul nostru0i ne afl-m fa/- c-tre fa/- cu (1nsul.

>oi ne f-g-duim s-< urm-m pe Iisus n marea c-l-torie interioar- a ntoarcerii la Tat-l, 0i prinsimpla noastr- hot-r1re 'roviden/a divin- realizeaz- treptat aceast- dorin/- a noastr-. "0a d-m de

primul eamen de admitere9 eamenul crucii. '1n- aici noi eram o sum- de dorin/e 0i aranjamente p-m1nte0ti, care ntunecau pu/in, ) dac- nu mult , chipul lui Iisus din via/a noastr-.(eci, la acest loc al hot-r1rii, crucea este o linie nainte a dorin/elor noastre p-m1nte0ti *omene0ti+

peste care coboar- (umnezeu o dung- dea curmezi0ul. 'roviden/a, urm-rind interesul nostruve0nic, trimite peste socotelile noastre corecturi divine$ Toate aceste corecturi le sim/im ca oeperien/- de cruce5 trebuie s- treac- pu/in- vreme de reculegere ca s- pricepem c- Ja0a cum sa

petrecut$ a fost cel mai bine, iar nu cum am fi vrut Jnoi$ n ngustimea noastr-.Suferin/a aceasta, care ne simplific- treptat via/a, care ne pune condi/ia crucii n fa/-, e simbolulnesf1r0itei posibilit-/i de des-v1r0ire.J>oi tr-im n restri0te fiindc- suntem f-pturi ale Jeului$, care e aspru, str1mt la inim-, n care nu

p-trunde lumina 0i care nu iradiaz- nici o lumin-, iar pentru infinit e orb$ 4ul nare dec1t

zgomotele 0i striden/ele sale5 pe strunele lui nu vibreaz- niciodat- muzica eternit-/ii.$ JSuspine denemul/umire 0i descurajare, sc1nciri zadarnice dup- trecut, griji 0i nelini0ti pentru viitor5 acesteascare tulbur- inimile noastre pipernicite, fiindc- nu neam g-sit nc- sufletele, 0i (uhul lui (umnezeunc- nu Sa descoperit n noi.$JTat-, 0terge p-catele mele$ c-ci p-c-tuind, omul ia n sine nsu0i partea m-rginitului mpotrivanem-rginitului.'-catul e nfr1ngerea sufletului de c-tre Jeu$, un &oc prime&dios de păgubitor, n care omul risc-totul, ca s- c10tige foarte pu/in. '-catul ntunec- adev-rul 0i tulbur- vederea limpede a con0tiin/ei. In

p-cat c-ut-m pl-cerile, nu fiindc- ele ar fi ntradev-r vrednice de dorit, ci pentru c- a0a ni le prezent- lumina ro0ie 0i tulbur-toare a pasiunii. (orim lucrurile nu pentru c- ele sunt mari n sine, cipentru că lăcomia noastră ni le înfăţişează e)agerate şi cu aparenţă de mărime$ "ceste

e)agerări 0i falsificări de perspectiv- ne tulbur- la fiecare pas armonia vie/ii. 'ierdem m-sura ceadreapt- pentru valoarea lucrurilor 0i ne l-s-m r-t-ci/i de interese felurite 0i contradictorii ale vie/iiQadarnica trud- a omului de a reduce toate elementele firii sale la o unitate cu Cel 'reanalt 0i subst-p1nirea


19/184

(a, (umnezeu st- n afar- de eul nostru 0i a0teapt- cu ner-bdare s-I deschidem u0a ferecat-. C-ciacest eu al nostru nu poate s-0i g-seasc- sensul suprem, sufletul, 0i s- se uneasc- liber cu (umnezeudec1t prin iubire, ) singura carel salt- peste piedica din sine 0il str-mut- n (umnezeu. "cela, alc-rui suflet sa f-cut una cu (umnezeu, st- n fa/a oamenilor ca o floare suprem- a umanit-/ii, n el"în sufletul care s-a făcut una cu #umnezeu$ 0i recunoa0te omul fiin/a lui adev-rat-5 n el afl-descoperirea suprem- a lui (umnezeu, contopirea deplin- a 8oin/ei supreme cu voin/a lui,

contopirea Iubirii ve0nice cu iubirea lui. >oi vedem n el dorin/a (omnului mplinit-, cea mai greadintre piedicile descoperirii


20/184

(ar nu numai tagma c-rturarilor 0i a fariseilor i administrau corec/ii. @dat-, un ora0 ntreg Ia ie0itn nt1mpinare, ora0ul %adara, spun1nduI s- plece de pe acolo.


21/184

fa/- de oameni. Crucea asta no simte dec1t omul care nu se mai sminte0te de om5 ci n/eleg1ndu3nesf1r0it l iart- 0i i stinge veninul cu rou- cerului din sufletul s-u.@amenii ace0tia, care boleau de r-i ce erau 0i care nu pricepeau nimic din dumnezeirea lui Iisus,reprezint- acea coali/ie a veninului sufletesc contra M1ntuitorului. "ce0ti contemporani ai lui Iisus,otr-vi/i de r-utate, reprezint- culmea invidiei omene0ti contra sublimului, contra lui Iisus. C-ci de cea fost invidiat IisusE (in cauza minunilor Sale printre cei s-rmani 0i oropsi/i, cei dint1i chema/i la

m1ntuire.6l-m1nzii erau hr-ni/i5 hr-nitorul, du0m-nit. Mor/ii erau nvia/i5 invidio0ii mureau de ciud-. (emoniierau alunga/i iar Celui ce le poruncea la demoni s- ias-, oamenii i ntindeau curse.


22/184

. "tunci, Iisus a zis iarasi catre ei9 J'ace voua, asa cum (umnezeu Ma trimis pe Mine, asa vatrimit si 4u pe voi.$ Spun1nd acestea, 4l a suflat asupra lor si a zis catre ei9 J'rimiti (uhul Sf1nt.'ropovaduiti 4vanghelia si vestiti tuturor popoarelor naltarea 6iului omului.F. 'ropovaduiti umelemeu si, zic1nd acestea, 4l sia ntins m1inile asupra lor.3?. =n acelasi fel n care ia investit pe apostoli, 4l a numit prooroci, evanghelisti, si pastori, sf1nta

preotime si apoi ia investit pun1nduSi m1inile Sale asupra celor ce fusesera alesi ca diaconi, c1teunul pentru fiecare din cele douasprezece grupuri de c1te patru.3A. "cestea au fost facute pentru buna organizare si conducere a Bisericii 2niversale, pentru ca toatesa fie desav1rsite la locul lor n 2nitatea Trupului lui Hristos.

%/0/ O+1 2.0/ #/ #3+A 45A01A6/ 3. (in nou, dupa sapte zile, discipolii Sai erau n Camera Superioara. "tunci a venit Iisus, usile fiindnchise, si, sez1nd n mijlocul lor, a zis9 J'ace voua.$

:. "tunci, 4l a zis catre ei9 Iubitiva neconditionat si din toata inima unul pe altul si iubiti toatecreaturile lui (umnezeu. Cu toate acestea, va zic voua ca nu toti cei care au forma umana pot finumiti oameni. Sunt oare barbati sau femei dupa chipul lui (umnezeu cei ale caror cai sunt violenta,tirania si rautatea, cei care aleg mai cur1nd minciuna dec1t adevarulE&. >u sunt, cu adevarat, p1na c1nd nu se vor naste din nou primind astfel duhul iubirii si alntelepciunii n inimile lor. (oar atunci vor putea fi numiti fii si fiice ale Ierusalimului si, fiind aiIerusalimului, vor fi si copii ai lui (umnezeu. 'entru aceasta am venit 4u n lume si pentru aceastaam suferit n m1inile pacatosilor.?. "cestea sunt cuvintele pe care vi leam zis pe c1nd eram nca eu voi, pentru ca toate trebuiemplinite asa dupa cum este scris n legea lui Moise, n profeti si n psalmi despre Mine.$A. Iisus a mai zis9 J"m venit n mijlocul lumii, am fost vazut si auzit n trupul Meu si am gasit peoameni mbuibati de propriile lor placeri inferioare si mbatati de propriile lor nebunii prostesti, darnu am gasit pe nimeni flam1nd sau nsetat dupa ntelepciunea care vine de la (umnezeu. SufletulMeu pl1nge pentru fiii si fiicele oamenilor, caci ei sunt orbi n inimile lor, iar n sufletul lor sunt surzisi nuMi aud vocea.$. "tunci, 4l lea deschis ntelegerea ca sa poata pricepe sensurile ascunse ale scripturilor. "poi, a ziscatre ei9 J"sa sa scris si asa a trebuit ca Hristos sa sufere si sa Se ridice din morti dupa a treia zi sica pocainta si iertarea pacatelor sa fie propovaduite n numele vostru tuturor popoarelor, pornind dinIerusalim. 8oi sunteti martorii acestor lucruri.F. Iata, trimit asupra voastra fagaduinta Tatalui Meu. Caci adevarat zic voua, asa cum lumea ntreagaa fost p1ngarita de pacatul si vanitatea femeii la fel prin puritatea si adevarul care vin prin femeie va

fi ea m1ntuita, si chiar si prin voi va fi m1ntuita,G. (e aceea, bucurativa si va veseliti, caci sunteti mai binecuv1ntati dec1t oricine de pe acest pam1nt, caci voi sunteti cei doisprezece mii ai Mei care veti m1ntui ntreaga lume.. Iarasi va zic voua, c1nd marele tiran si toti cei sapte tirani au nceput n zadar sa lupte mpotriva

::

http://en.wikipedia.org/wiki/Godhttp://en.wikipedia.org/wiki/God


23/184


24/184

ia o personalitate 0i se manifest- ntrun fel sau altul, este femeie sau b-rbat, 0i iat- c- ntro alt-rencarnare revine un altul, cu o alt- personalitate, dar de fapt, el este mereu el nsu0i. "tunci, acest#el nsu0i$ care r-m1ne este etern, nemuritor, iar #persona$, ea este trec-toare. Iat-, ceea ce este

personalitatea. Ca n teatru.Di tot ceea ce r-m1ne, care se nscrie ca o mo0tenire, ca o bog-/ie, din toate achizi/iile, din toateuceniciile prin care a trecut n timpul vie/ii, tot ce r-m1ne nscris 0i care trebuie transmis de la o

rencarnare la alta, este deci, ceea ce se p-streaz- n individualitate. Iar personalitatea se duce,dispare, nu mai r-m1ne nici o urm- de ea. (ar, toate achizi/iile, toate bog-/iile, toat- n/elepciunea,acumulate, r-m1n mo0tenire, ca o bog-/ie inseparabil- de individualitate.

Atunci, individualitatea poate fi comparată cu soarele, şi personalitatea cu luna! Di, ca 0i luna, eaeste schimb-toare, tot timpul se modific-, f-r- o lumin- proprie, 0i f-r- un centru ca soarele5

personalitatea este şi ea sc&imătoare, instailă şi fără centru, pe c)nd individualitatea este ca soarele, mereu strălucitoare, luminoasă, puternică!Di acum, c1nd v- ntrebam ieri pentru cine lucra/iE… (ac- lucra/i numai pentru personalitate, adic-

pentru ceea ce se schimb-, se transform-, 0i care n final nu v- va l-sa nici o urm-, atunci toat-munca, toate bog-/iile, toate achizi/iile sunt pierdute, risipite, a/i lucrat n zadar. Iar acum, pentru ane face o idee mai clar- despre c1nd 0i unde lucr-m pentru personalitate 0i unde lucr-m pentru

individualitate, trebuie s- analiz-m c1teva eemple din via/-.Care este cea mai puternic-, cea mai remarcabil- calitate a personalit-/iiE 4i bine, ea vreantotdeauna s- ia, s- posede, s- se cramponeze, s- re/in-, s- p-streze, s- amplifice. "tunci, n acelmoment, ea lucreaz-, dar n domeniul intelectului, al inimii 0i al voin/ei, pentru c- personalitatea esteo trinitate, 0i ea ) ceea ce nu vam spus ) personalitatea este o trinitate răsturnată! .ndividualitateaeste o altă trinitate, dar redresată, aşezată! "sta nseamn- c- personalitatea g1nde0te, simte 0iac/ioneaz-, dar ntrun scop c1t se poate de egoist, egocentric, de acaparare, de mbog-/ire, 0i n acelmoment, dac- nu eist- alte persoane sau alte for/e care s-i mpiedice aceast- tendin/-, care este cuadev-rat o tendin/- posesiv-, egoist-, ea se irit-, devine r-ut-cioas-, crud-, vindicativ-, r-uvoitoare,nociv-, ea se narmeaz-, 0i iat- toate manifest-rile personalit-/ii, care vrea s- p-streze cea c10tigat,ceea ce vrea ea. "0adar, toate g1ndurile sunt ndreptate mereu c-tre ea, adic- c-tre a lua. Inima, adic-

sentimentele, sunt permanent orientate c-tre ea, c-tre bucuriile vie/ii, iar voin/a sa este tot timpulaat- pe ideea de a ac/iona n folosul s-u. Iat- ce este personalitatea.'e c1nd, individualitatea, oh, ea vrea s- /10neasc-, s- str-luceasc-, s- dea, ea vrea s- lumineze, s-ajute, s- sus/in-. "0adar, ea d- ceva de la ea, propag- ceva, eman- ceva, dar ce anumeE 4i bine, cevace nu e personal, precum personalitatea, ceva impersonal. 4a vrea s- fac- eforturi, s- se angajeze, s-se sacrifice, s-0i arate abnega/ia, renun/area, sacrificiul, generozitatea, 0i iat- de ce, ea nu re/inenimic, nu p-streaz-, nu se irit- dac- vine cineva s- ia, se bucur- s- vad- c- ceilal/i se hr-nesc, seadap-, se lumineaz-, ea e fericit- 0i mul/umit-. Di individualitatea posed- o inteligen/-, o inim- 0i ovoin/-. "stfel, inteligen/a ei nseamn- str-lucire, inima ei nc-lze0te, iar voin/a ei nseamn-nsufle/irea, eliberarea celorlal/i.Iat- deci, cele dou- naturi, complet diferen/iate, dar eist1nd mpreun- n acela0i corp, aruncate la unloc, iar omul, ca o entitate, care nu se cunoa0te pe sine, nc-, este solicitat de cele dou- for/e, de celedou- puteri, de cele dou- legi, una egocentric-, iar alta heliocentric-. Sau, dac- vre/i, o for'ă careeste centripetă, iar alta care este centrifu(ă! Iar omul se afl- ntre cele dou- for/e. Di dac- el seapropie de personalitate, adic- spre concep/iile, filozofiile, n/elegerile egoiste, obi0nuite, omene0tisau animalice, n acel moment este prins n ghearele personalit-/ii de acest curent egocentric, 0iastfel ajunge s- munceasc- pentru a satisface personalitatea… f-r- a0i da seama c- acest curent vinedintro alt- regiune. Toat- lumea g-se0te normal, normal s- munceasc- numai pentru sine, s- nu seocupe niciodat- de al/ii, de a putea chiar s-i nl-ture, s-i zdrobeasc-, s-i elimine, s- i domine, s-i

persecute, pentru ca personalitatea s- triumfe, s- domine, s- se mbog-/easc-.Iar n aceast- situa/ie, adic- aceast- atitudine, este at1t de propagat-, at1t de natural-, nc1t dac- ve/i

povesti altora c- ar trebui s- fie altfel, ei vor fi stupefia/i, v- vor privi ca pica/i din lun-.


25/184

toate situa/iile, ah, nu mai sunt at1t de luminoase, de fericite, minunate, pentru c-, fiind acum nserviciul acestei personalit-/i, care nu se g1nde0te dec1t la ea ns-0i, omul este obligat, for/at, s-ncalce multe reguli, legi, prescrip/ii, calit-/i, bun-tate, devenind ceva antipatic, dezagreabil,fraudulos, crud, arogant, contrar oric-rei morale divine. "poi, desigur, dac- eagereaz-, dep-0e0telimitele, vrea s- nghit- tot, s- ia tot, s- absoarb- tot, atunci vor apare repercusiuni, reac/ii, riposte,un ntreg r-zboi se va dezl-n/ui mpotriva lui. Di astfel va fi atacat p1n- la distrugere, va primi lec/ii,

lovituri, din c1nd n c1nd, va n/elege, poate, c- este sclavul eclusiv al personalit-/ii. Consecin/elenu vor fi mbucur-toare, mai devreme sau mai t1rziu el va fi maltratat, detestat, ur1t, chiar de c-tre proprii copii, de so/ia sa, de vecini, de p-rin/i 0i va deveni crud, implacabil, rigid, ca at1/ia al/ii.4ist- at1tea eemple… Balzac, acest observator care a analizat, ca nimeni altul, natura uman-, neadat ca eemple n romanele sale tot felul de tipuri, individualit-/i, personalit-/i, mon0tri, de l-comiesau generozitate. Di el nu este singurul…(e aceea, eu continui s- v- vorbesc, pentru a v- fi mereu mai clare toate detaliile, toate nuan/ele,de0i sunte/i la curent #grosso modo$ cu ce reprezint- personalitatea 0i ce individualitatea, acestedou- naturi. =n timp ce eist- 0i al/ii, care sunt educa/i, instrui/i, bine dezvolta/i, 0i lor li sa revelatceea ce este natura sublim-, superioar-. 4i ncearc- s- intre, astfel, n cel-lalt curent!… S- dezvolteacum, alte calit-/i5 acea calitate care era ascuns-, aceea de a da, de a str-luci. Iar pentru a realiza

toate acestea eist- virtu/i, pe care leam enumerat, nimic altceva dec1t str-lucirea, proiectareacentrului c-tre periferie pentru a smulge ceva, a da ceva, a sacrifica ceva, din sine nsu0i. "stfel, ve/ifi obliga/i s- nvinge/i n voi n0iv- toate aceste tendin/e ale personalit-/ii, frica, teama de a muri defoame, mizeria, toate aceste temeri vor fi nvinse de c-tre natura superioar-, care v- str-luci, va da,va t10ni, va curge. "tunci toate aceste calit-/i, care sunt men/ionate n religie abnega/ia, sacrificiul,renun/area, nu sunt altceva dec1t manifest-ri ale individualit-/ii, care face eforturi de a se uni cu(omnul, fiindc- a0a ceva este (umnezeu.'entru a n/elege acum ce este personalitatea, ei bine, s- lu-m ca eemplu p-m1ntul 0i luna.'-m1ntul, care ia, ia, ia, care prime0te, absoarbe mereu, nu d- nimic cosmosului, a0a cum o facesoarele. 'oate, el str-luce0te pu/in, v-zut de pe Oupiter sau Saturn cu telescoapele ) dac- ar fi posibila0a ceva ) da, s-rmanul '-m1nt va str-luci pu/in, ca 0i luna, ca 0i celelalte planete, dar aceast-

lumnin- nu vine de la sine, fiindc- p-m1ntul este incapabil so produc-, fiindc- este egoist. (eci, to/ioamenii care sunt egoi0ti, egocentrici, personali, nu pot s- fac- s- str-luceasc- lumina, fiindc-lumina nu este altceva dec1t ceva deta0abil, care scap- sau se desparte de persoan-, deci nimicaltceva dec1t bun-tate, iubire, generozitate, c-reia nu i este fric- 0i team-, da, în lumină, nu e7istă

frica şi teama! =n timp ce, to/i ceilal/i care nu pot ajunge la acest grad, de a da, de a str-luci, de asc1nteia, r-m1n 0ter0i, opaci 0i devin pesimi0ti, tri0ti, mahmuri…Iat-, dragii mei fra/i 0i surori, noile no/iuni care vi se dau, pentru a n/elege lucrurile. Di c1nd vomdeveni str-lucitori, lumino0i, u0ori, destin0i, dilata/i, nc1nta/i, a doua lege va veni. 'rima era mereude a lua, de a lua, n ciuda tuturor, chiar c-lc1nd peste cadavre, distrug1nd lumea… de a lua pentru ane mbog-/i, a avea, a poseda. 'entru a avea toate acestea, e0ti obligat s- ncalci legi, iar defecteleapar apoi, defecte care nu sunt altceva dec1t manifest-ri ale acestei legi principale, de a lua, de aabsorbi…'rivi/i acum, ce este acum personalitatea, dintrun alt punct de vedere9 ea nu este nimic altceva dec1to pr-pastie care nghite tot. Iar individualitatea este un torent, un fluviu, un r1u, un v1rf nalt. Dial-turi abisul, care nghite tot, ia tot. 4ste o alt- imagine a personalit-/ii. (esigur, eist- de lucru 0i n

pr-p-stii, dar un alt fel de lucru. 'entru a v- ar-ta c- soarele este re1ncarnarea acestei legi de #a da$,voi ar-ta c- p-m1ntul este ncarnarea legii de #a lua$. "ceasta nu nseamn- c- p-m1ntul nu d- nimic,dar el p-streaz- pentru el, produce fructe, flori, dar numai pentru el. Crede/i c- de flori, de fructe

beneficiaz- 0i alte steleE >u! 4le sunt acolo pentru el nsu0i, pentru locuitorii s-i, pentru copii.'-m1ntul profit- deci, ia, 0i face ceva cu ce a luat. 'ersonalitatea, de asemenea, produce ceva, dar

p-streaz- tot pentru ea, n timp ce soarele care produce ceva trimite acest #ceva$ foarte departe, n

spa/iul infinit pentru ca 0i alte creaturi s- beneficieze, s- profite.Iat- deci, dou- legi pe care analiza mea lea g-sit, cu eactitate. 6izica, matematica, mecanica, vin s-nt-reasc- cercet-rile mele. 8e/i g-si peste tot9 legea absorb/iei 0i a difuziei, adic- a propag-rii. Iar soarele este re1ncarnarea, modelul, prin ecelen/-, al acestei legi a str-lucirii, a izbucnirii 0i atunci el

:A


26/184

d-, d-, d-… 8- spuneam c- ave/i nevoie de a schimba ceva n voi, n natura voastr-, pentru a nu maisuferi f-r- ncetare. Di ceo fi dac- am ie0i pu/in din aceast- stare de absorb/ie, de posesie,egocentric-, a personalit-/ii, 0i am nv-/a legea contrar-E =n lume nu vede/i dec1t at1t, a lua, a furamereu, cu abilitate sau nu, iar cel care se p-c-le0te, pl-te0te pentru ceilal/i.(ar, unde se poate nv-/a, acum, noua lege care va salva omenireaE


27/184

4a este mult mai calm-, mult mai lini0tit-, se opre0te uneori, dar ce este formidabil la ea, este c-mereu curge, curge, 0i red-, fertilizeaz-, lumineaz-, nsufle/e0te. Iat- ce este formidabil."tunci, deci individualitatea reprezint- izvorul, 0i personalitatea ) este prezent- aiciindividualitatea se opre0te ) devine mocirl-, nelini0te, este r-u mirositoare. "ceasta, pentru c- aacumulat prea mult- mizerie, multe lucruri inutile. (ar, c1nd individualitatea ncepe s- se manifeste,oh, la la la, este uimitoare aceast- abunden/-, aceast- iubire, bun-tate, puritate, lumin- 0i

generozitate, toate aruncate asupra omului, care este sp-lat, cur-/at, str-lucitor 0i fericit. 6iindc-atunci c1nd te speli, e0ti curat, te sim/i mai lejer, mai bine dispus, murd-ria sa dus, altfel devineap-s-toare. C1nd nu 0tii s- te speli, nici m-car nu vezi clar. (a. C1nd te speli pe ochi, vezi mai bine,n/elegi mai bine, te sim/i mai bine. 'rin simpla sp-lare a fe/ei, diminea/a, declan0a/i n voi ointeligen/-, percep/ii foarte clare, iar dac- r-m1ne/i nesp-la/i, ve/i vedea c- ceva nu merge."tunci, dragii mei, ncepe/i s- m- n/elege/iE C1te unul dore0te s- creasc-, s- se dep-0easc-, s-evolueze, ei bine, este foarte u0or. # Cum u0or, ve/i spune, de foarte nul/i ani eu lucrez, fac ceva 0i nuevoluez.$ "h, pentru c- esen/ial, aici, este legea str-lucirii, aceea de a da, a sacrifica, pe care na/iaplicato. Tot ceea ce face/i este s- aduna/i, chiar c1nd citi/i, c1nd studia/i, da, mereu s- iei, s- tembog-/e0ti. >umai atunci c1nd ncepe/i s- da/i ceea ce a/i adunat n universit-/i, ori n c-r/i, sau norice alt- parte, atunci, n acel moment, ve/i reu0i. 4i muncesc, dar mereu pentru a lua, pentru a

cre0te, a deveni mai puternici, a crea ramifica/ii, dar ele sunt adev-rate tentacule pentru a lua, nu pentru a da5 oh, la la, 0i cineva mi va spune9$ (ar cemi povesti/i, eu sunt condus de legeaetinderii, a caselor, a sucursalelor, care este chiar legea individualit-/ii$.Chiar Iisus, care cuno0tea toate aceste lucruri, dar nu lea prezentat a0a, nu lea eplicat a0a, pentruc- nu erau condi/ii, erau necesari ani de zile, iar el nu avea timp, era foarte limitat de timp, a trebuits-… (ar, c1nd n/elegi bine lucrurile 0i le m-sori cu principiile, cu regulile =nv-/-m1ntului nostru,vom vedea c- Iisus cuno0tea, cu eactitate aceste lucruri. Di dovada, c1nd sa prezentat t1n-rul carespunea9$ "0 vrea s- te urmez, a0 vrea s- fiu ca Tine, (oamne$, el ia spus9$ "i ndeplinit poruncileE$# "h, da, da$, spuse el, # Bine, uite ce/i mai r-m1ne, s- dai tot, s- mpar/i tot, ntreaga ta bog-/ie, 0iapoi, urmeaz-m-$. 4l a reflectat, nu ajunsese nc- acolo, nu a n/eles ce era de dat, de lep-dat, 0i nula urmat!… (e ce ia cerut Iisus a0a cevaE 'entru c- 4l cuno0tea cele dou- legi9 aceea de a lua, şi

aceea de a dărui. 'entru ce s- daiE 'entru a te elibera, pentru al putea urma 0i deveni ca soarele,fiindc- soarele d- 0i p-m1ntul prime0te. "h, t1n-rul nu era nc- evoluat, capabil s- n/eleag-.4i, nu este oare acela0i lucruE "cela0i lucru, sub diferite forme, vede/i. "cum, cei care au n/eles c-,urc1nd pe st1nc-, la r-s-ritul soarelui, privesc soarele cu al/i ochi, oh, la la, vor avea rezultatefantasice, pentru c- totul se afl- n n/elegere. "stfel, dac- nu n/elegem importan/a acestui fenomenreprezentat de r-s-ritul soarelui, nu am beneficia nici dac- am privi ore n 0ir, sau ani de zile,aproape toat- via/a. 'entru c- omul nu va ajunge s- declan0eze lucruri magice, formidabile, n-untrullui5 numai prin n/elegere profund- 0i adev-rat- se pot declan0a lucrurile, atunci omul se vatransforma mult mai rapid, va deveni ca soarele 0i va ncepe s- d-ruiasc-, s- d-ruiasc-, s- d-ruiasc-.Cum se va sim/i apoiE Ca niciodat-. 8a constata c- niciodat- nu a fost at1t de bogat, de lucid, demul/umit, de fermecat 0i mplinit, mai tare 0i mai puternic, mai rezistent ca nainte. Di nainte,nainte, se mb-ta, se sufoca, suferea, de ceE 'entru c- era sub influen/a p-m1ntului, a personalit-/ii.'ersonalitatea l cl-tina, l dirija, l proiecta contra zidurilor, a lumii, 0i toat- via/a se derula ntrer-zboaie 0i b-t-lii.("%@ST4" (4 (2M>4Q42 4Q@


28/184

cazuri c1nd o persoan- a murit, 0ia p-r-sit trupul uzat de boal- sau distrus printrun accident, 0i sarentrupat imediat n trupul unui copil n agonie. Spiritul copilului sa desprins de trupul s-u fraged 0iimediat ia luat locul un spirit, care 0i el 0i p-r-sise re0edin/a carnal-. "semenea cazuri derentrup-ri pripite sunt rare, provenind din ignoran/-, nesupunere la reguli 0i dintro dorin/- vie de amai tr-i n lumea c-rnii. 5 n revela/iile f-cute de entit-/ile spirituale de nalt- evolu/ie, se spune c-

perioada ntre moarte 0i na0terea viitoare poate fi etrem de scurt- ) c1nd e vorba de un s-lbatic. Cu

c1t spiritul este mai evoluat, cu at1t timpul 0ederii sale n spa/iu este mai mare. 4a se poate prelungila marile


29/184

spa/iu, pentru c- avem nevoie de un r-gaz, timp n care entitatea spiritual- n/elege noua condi/ie deeisten/-, cunoa0te scopul venirii sale acolo 0i a vie/ii sale terestre.Con0tiin/a spiritului ntrupat este m-rginit- de corpul fizic, 0i aceast- con0tiin/- devine splendid-,etins-, c1nd nu mai este limitat- de acest corp. Intre aceste dou- condi/ii ) de duh ntrupat 0i duhliber ) eist- un spa/iu de timp, n care entitatea spiritual- 0i ia un av1nt deplin 0i intr- n posesiacon0tiin/ei sale luminoase. Iat- de ce n prima perioad- a eisten/ei sale n spa/iu, entitatea spiritual-

se cutremur- la ideea unei noi rentrup-ri n ntunericul 0i zbuciumul vie/ii terestre. 3uterea, înţelepciunea şi forţa caracterului sunt rezultatul unei educaţii de secole şi nu urmările unuidestin capricios$ Cunoaşterea legilor şi principiilor care conduc universul se dezvoltă încet, peparcursul timpului infinit$ 'rima 0coal- a spirituluiom se face la suprafa/a corpurilor solide, pe

p-m1nt, n lumea fizic-. "0adar ne trebuie multe corpuri ca s- ne ridic-m la o n/elegere din ce n cemai nalt-, mai profund-, 0i prin urmare avem nevoie de multe vie/i, serii nenum-rate de rentrup-ri.'e parcursul lor, se de0teapt- facult-/ile mentale ale spiritului, ntocmai cum se lumineaz- 0i semanifest- inteligen/a copilului, pe m-sur- ce el cre0te.8copul vieţii este de a dezvolta puterile noastre, care zac latente, embrionar, în spirit$ Cu altecuvinte, avansarea spiritului nu provine din ad-ugarea a ceva nou, ci pune n valoare predispozi/iilespiritului, gra/ie eperien/elor f-cute n infinitatea timpului. Se petrece cu noi eact ceea ce se

petrece cu s-m1n/a, care fiind pus- n p-m1nt ca s- germineze, dezvolt- ceea ce era deja creat n ea,gra/ie ac/iunii mediului nconjur-tor asupra sa. 4isten/a fizic- are ca scop stimularea facult-/ilor latente ale spiritului. Spiritul con/ine poten/ial for/e deosebite, gra/ie c-rora vom poseda n viitor

puteri 0i cuno0tin/e infinite. 'rin urmare, via/a noastr- terestr- are ca scop acumularea de eperien/e,care la r1ndul lor vor dezvolta facult-/i ) din ce n ce mai numeroase 0i mai puternice ) de care nevom servi n diferitele lumi pe unde vom tr-i.(ac- vecinul are o virtute sau o calitate pre/ioas- pe care noi nu o posed-m, nu nseamn- c- el a

primit mai mult dec1t noi, doar c- el 0ia dezvoltat aceast- calitate mai devreme dec1t noi. (ac-vrem s- fim 0i noi ca el, nimic nu ne mpiedic- s- depunem eforturi, prin care vom scoate dinad1ncul sc1nteii noastre divine acea calitate. .alentul unui artist, armoniile divine percepute deun muzician inspirat, spiritul lucid şi răbdător al unui savant, profunzimea'g#ndirii unui

filosof 5 toate aceste calităţi şi multe altele se pot dezvolta în noi, şi aşteaptă momentul să lescoatem la iveală, prin magia voinţei noastre$4volu/ia spiritului, a sc1nteii divine este f-r- sf1r0it. 4volu/ia formei este o func/ie a lumii fizice, dar nu este singura.


30/184

iubirii 0i urii, ale ac/iunii 0i iner/iei, ale succesului 0i insuccesului, ale veseliei 0i triste/ii, ale p-cii 0inelini0tii. 6om creşte pe măsură ce vom stăp#ni aceste forţe contrare , 0i vom ajunge cu timpul s-mergem cu un pas sigur n mijlocul furtunii vie/ii.C1nd ne na0tem, natura nu caut- dec1t un singur lucra9 educa/ia noastr-. 4a nu ncearc- s- nedistreze, ci caut- s- ne dezvolte spiritul prin fel 0i fel de eperien/e. >atura ne ofer- din s1nul einv-/-minte valoroase, care ne l-rgesc n/elepciunea. n general, suferin/a ) considerat- de lume o

nenorocire Z este un ecelent r-scolitor al spiritului cobor1t n materie, un ecelent antrenament pentru dezvoltarea facult-/ilor spirituale."zi ncepem s- n/elegem c- educa/ia adev-rat- nu se m-rgine0te la nv-/area diferitelor ramuri decuno0tin/e ) filologie, matematic-, 0tiin/ele naturii, filosofie etc. ) care nu pot stimula dec1tfacult-/ile intelectuale. 4duca/ia adev-rat- este f-cut- de natura care armonizeaz- caracterul,nt-re0te sim/ul moral, ncurajeaz- emo/iile generoase, disciplineaz- inteligen/a, de0teapt- putereavoin/ei 0idezvolt- capacitatea de a sim/i 'rezen/a divin-.


31/184

In timpul c1nd roata vie/ii 0i a mor/ii se rostogole0te, suntem nevoi/i s- l-rgim hotarele egoismuluinostru individual, pentru a cuprinde n el 0i familia. 8om munci pentru so/ia 0i copiii no0tri, c-cin/elegem n mod clar c- ei sunt uni/i cu noi. Cu vremea, stabilim leg-turi cu prieteni, consacr1ndune 0i lor, cu aceea0i dragoste cu care neam d-ruit familiei noastre. Mai t1rziu, n acest egoismcolectiv vom cuprinde na/iunea noastr- 0i, n fine, omenirea ntreag-. "stfel, ncetul cu ncetul,egoismul se transfom- n altruism. Marii


32/184

alipeste de viata, de eistenta si se teme de tot ceea ce iar puteao rapi sau distruge si are repulsiefata de noneistenta. Sfantul Maim Marturisitorul subliniaza ca aceasta tendinta tine de insasi fireaomului9 +cele ce sunt facute din cele ce nu sunt au si puterea de persistenta in Cel ce este, iar nuin ceea ce nu este, iar propriu acestora dupa fire este pornirea spre cele ce le sustin si ferirea decele ce le strica5 ea face parte dintre logoi pe care (umnezeu #ia sadit de la inceput *in fireaomeneasca+ prin creatie$. #6rica dupa fire este o putere ce sustine eistenta prin ferire *de cele cear

puteao distruge+$, spune el in continuare.


33/184

In 'ateric citim ca un Batran a fost intrebat odata de un frate9 #@are de ce imi este teama cand merg prin pustie E$. " raspuns acesta9 #'entru ca inca traiesti lumii !$. Iar in alta parte9 #2n frate laintrebat pe un Batran9 #(e ce, atunci cand ies singur noaptea afara, mi se face frica E$. Iar Batranul ia spus9 #'entru ca inca pui pret pe viata in aceasta lume$. In timp ce primul fel de frica este #dupafire$, acesta din urma, care este o patima rea, este #contrar firii$ si #contrara ratiunii$. 4a vine dinfaptul ca omul a deviat sensul firesc si normal al acesteia ) carel facea sa ramana fidel fiintei sale

autentice si sa< iubeasca pe (umnezeu , acum fiindui frica sa nusi piarda fiinta lui cea cazuta sisa nu se afle despartit de lumea aceasta, sa nusi piarda viata dusa in chip patimas si toate placerileei. in loc sa se teama de ceea cei poate pierde fiinta si eistenta dupa duh, omul incepe sa se teamade tot ceea cei primejduieste eistenta trupeasca si desfatarile pe care le culege din ea.6rica de (umnezeu si frica #lumeasca$ nu sunt doua atitudini deosebite prin natura lor, ci sunt una siaceeasi atitudine fundamentala a omului, insa indreptata spre teluri diferite. "cest lucru reieselimpede din invatatura Sfintilor 'arinti, care arata cum una o eclude pe cealalta9 daca tie teama deceva din lume inseamna ca nu tie frica de (umnezeu5 si, dimpotriva, cel care se teme de (umnezeunare frica de nimic9 #Cel ce sa facut rob (omnului nu se va teme decat numai de Stapanul sau. (ar cel ce nu se teme inca de "cesta se teme si de umbra lui$, scrie, de pilda, Sfantul loan Scararul. (eaceea Sfintii 'arinti spun ca teama ca patima este inlesnita de #lipsa de rod a sufletului$, la care

ajunge omul cand nu are (uhul cel dumnezeiesc salasluit in sufletul sau9 #… mam temut, caci suntgol$, spune "dam dupa ce a calcat porunca *6ac. &, 3K+.


34/184

ca se lasa inselat de iluzoria realitate a lucrurilor si a placerilor din lume pe care le iubeste5 daca ar sti ce sunt ele cu adevarat, pierderea lor nu lar afecta cu nimic.6iind lipsita de orice folos, frica se vadeste o data mai mult a fi irationala. Caci omul nu poate saimpiedice prin ea nimic din cele ce i se intampla, nu se poate feri de pericolele sau de lipsurile decare se teme *admitand ca ele intradevar se vor produce+9 #Si cine dintre voi, ingrijinduse, poate saadauge staturii sale un cot E$ *Mt , :F+. Sfantul loan (amaschin arata ca fricii si grijii fara rost, pe

care lisus insusi le condamna, li se opune lipsa de grija plina de folos, a celui care se incredinteaza inorice lucru 'roniei dumnezeiesti.Caracterul patologic al fricii se arata de asemenea in partea de imaginatie, mai mult sau maiputin intensa, pe care ea, in general, o implica si prin care omu& deformeaza realitatea,atribuindu'i laturi ine)istente$ -stfel, in imaginatia sa pericolele apar e)agerat de mari, iarpierderea unui lucru oarecare, iminenta$ !ai mult, omul a&unge sa'si incipuie lucruri carenici nu e)ista, caci imaginatia sa creeaza, anticipeaza si face sa se admita ca sigure, in prezentsau intr'un viitor apropiat, lucruri pe care nimic nu'l indreptateste sa creada ca se vor petrecein realitate$(e aceea, Sfantul loan Scararul defineste astfel frica9 #6rica lasa este vederea amagitoare a unei

primejdii mai inainte de primejdie5 sau ea este o simtire plina de tremurare a inimii, clatinata si

speriata de nenorociri indoielnice$. Si, observand cum frica face indoielnice lucrurile cele mai siguresi mai evidente si cat de mult este amestecata in aceasta inchipuirea omului, el adauga9 #6rica lasaeste lipsa incredintarii *in lucrurile de care esti cel mai incredintat+$. (ar deformarea realitatii,neperceperea a ceea ce eista si perceperea celor ineistente sunt trasaturi specifice delirului. 6ricaarata intotdeauna ca, in modul in care este perceput si trait realul, imaginatia domina celelaltefacultati sufletesti si le impune reprezentarile sale. #Spaima care duce la incremenire este fricarezultata dintro mare inchipuire$, arata Sfantul loan (amaschin. (ar daca frica sau spaima, chiar daca implica cel mai adesea multa imaginatie, pot fi uneori motivate in mod obiectiv, majoritateaformelor de teama, si mai ales nelinistea si angoasa, se caracterizeaza prin lipsa oricarei ratiuniobiective care lear putea produce, prin dominarea partii irationale din om.3uterile sufletului care'i ingaduie omului sa vada dimensiunile reale ale lucrurilor si

intamplarilor sunt, sub imperiul fricii, paralizate$ #Caci ) gasim scris in Cartea intelepciunii luiSolomon ) spaima nu este altceva fara numai lepadarea oricarui a&utor care'ti vine de ladreapta &udecata$ *Int. Sol. 3F, 33+.Qamislirea si dezvoltarea fricii in suflet pot fi iscate si prilejuite de alte patimi ale omului. 4a se arataa fi legata in primul rand de mandrie. Sfantul Isaac Sirul spune ca9 #cel lipsit de smerenie e lipsit side desavarsire. Si cel lipsit de aceasta e pururea infricat$. Iar Sfantul loan Scararul arata ca#sufletul mandru este robul fricii lase, pentru ca se bizuie pe sine si se teme de zgomotelelucrurilor si de umbre#.6rica este legata si de patima trandaviei, cum ne arata Sfantul Simeon >oul Teolog. In general, frica

poate fi iscata de starea de pacat, asa cum invata Sfantul "postol 'avel9 #>ecaz si stramtorare*neliniste, in fr.+ peste sufletul oricarui om care savarseste raul$ *m. :, +. Sfantul Ioan %ura de "ur spune9 #Cel care vietuieste in pacat este intotdeauna temator/ si dupa cum cei care au destrabatut un drum intr'o noapte intunecata si fara luna tremura de frica, cu toate ca nu'iameninta nimeni si nimic, tot asa pacatosii se tem tot timpul/ ciar si atunci cand nu'i mustranimeni, constiinta lor incarcata ii face sa se sperie de orice lucru, sa se fereasca de toti si toatesa li se para infricosatoare si inspaimantatoare, nefiind nimic care sa nu'i umple de neliniste#."ceste remarci nu se aplica numai celor care, dorind sa traiasca potrivit poruncilor sau cel putincunoscandule, leau calcat si, prin urmare, sufera mustrarile constiintei, ci de asemenea si celor care, traind in afara credintei si in necunoasterea poruncilor, au totusi un oarecare sentiment al stariilor de pacatosenie.Se pare chiar ca starea de pacat trezeste frica, sub forma anietatii si angoasei, cu atat mai mult cu

cat omul nu are constiinta limpede a pacatului sau. eferinduse la #frica sufletului in care este omarturie a pacatului$, Sfantul (iadoh al 6oticeei il sfatuieste pe crestin sasi marturiseasca chiar greselile cele fara de voie si cele fara de stiinta, caci, spune el, #daca nu ne vom marturisi cumtrebuie si pentru greselile fara de voie, vom afla in noi in vremea iesirii noastre o oarecare frica

&?


35/184

nelamurita$. 6rica, ca si celelalte patimi, este direct legata de lucrarea diavolilor. 4i contribuie laaparitia ei si se folosesc de ea ca de un teren foarte prielnic pentru lucrarea lor, caci le este un bunaliat, dupa cum arata Sfantul (iadoh al 6oticeei, mai ales cand este vorba despre frica legata desavarsirea pacatului.$1erapeutica olilor spirituale 8 9ean %laude 0arc&et

Linistea interioara

u este un test din partea 4ului Superior sa vada daca #meritam$ acest lucru.

4ste singura cale de a ajunge acolo. Sa incercam un eemplu. 8rem sa ajungem pe creasta unuimunte *am auzit noi ca acolo este foarte frumos+. >e interesam, si aflam ca pentru aceasta ar fi vreo&? posibilitati9 anumite cai de acces. (ar toate aceste cai de acces presupun un urcus pe jos,

presupune #sa urcam muntele$. 4i bine… urcusul la deal nu este chiar usor. Multi vor spune9 #4u nu pot sa urc, este prea greu pentru mine…$ 2nii vor abandona definitiv ideea de a ajunge pe crestelemuntelui. "ltii nu vor abandona ideea dar vor astepta, poate vor afla o alta cale, mai usoara. 2nii vor astepta sa se iveasca o cale usoara ca atunci cand te plimbi pe esplanada. 8or astepta degeaba, oastfel de cale nu eista. 'entru a ajunge pe creasta muntelui trebuie #sa urci la deal$, nu poti sa te

plimbi. Si asta, nu din cauza ca nu vrea muntele sa ajungi pe crestele lui, ci pentru ca acestea suntsingurele cai de acces.(ar era vorba de linistea interioara, nu de 4ul Superior. (a, dar la linistea interioara poti ajunge

numai prin cunoasterea 4ului Superior. u o putem gusta pentru ca nu avem timp

pentru asta.

&A


36/184

(eci, primul pas spre linistea interioara este sa ne facem timp pentru asta. Sa ne smulgem 3K:K&Kminute pe zi *de preferat dimineata+ din activitatea cotidiana si sa incercam sa simtim aceasta liniste.4ste de preferat momentul diminetii deoarece constientul nostru nu este #parazitat$ de activitatea dintimpul zilei. Cu alte cuvinte suntem odihniti si cu mintea limpede.8a propun un joc. Il puteti juca in orice moment al zilei cand aveti o perioada de timp liber… Sa

presupunem ca vati intalnit cu pestisorul de aur si el vrea sa va indeplineasca & dorinte…. dar numai

&…. si dupa aceea dispare. Intrun astfel de moment ii puteti raspunde rapid9 o masina, o casa, ofemeie;un barbat ca sotie;sot. Si gata… sau dus cele & dorinte. 8a duceti acasa, va suiti in masina sifaceti o plimbare cu femeia;barbatul visurilor voastre. amaneti fara benzina. 'tiu!!! ghinion…. numai aveti bani… de ce nu ati cerut pestisorului bani… da, dar ar fi trebuit sa renuntati la una dincelelalte dorinte…. la careETimpul trece si odata cu batranetea va ganditi sa va retrageti la munte, vati saturat de aglomeratiaorasului. (aca stiati ii cereati pestisorului o casa la munte. Bineinteles, o puteti vinde pe cea pe careo aveti si sa luati alta, la munte…, dar pe langa muntele care va place nu sunt case… sunt numainiste colibe… "ti prins ideea… pestisorul va asteapta sa gasiti cele & dorinte #definitive$ ale vietiivoastre. "cele dorinte pe care nu veti regreta ca leati avut la un moment dat si pe care le putetiinlocui cu altele.

Cati dintre noi, ca prima dorinta ar spune9 #imic nu m- poatetulbura. 8oia mea este 8oia lui (umnezeu.$ #8oia mea 0i 8oia lui (umnezeu sunt una.$ #(umnezeuvoie0te pace pentru 6iul S-u.$(ac- eist- o singur- zon- conflictual- care pare s- fie deosebit de greu de rezolvat, scoateo neviden/- pentru ai da o aten/ie special-. %1nde0tete la ea scurt, dar foarte concret, identific- anume

&


37/184

persoana 0i situa/ia sau situa/iile implicate, spun1ndu/i9 #>u eist- nici o voie, cu ecep/ia 8oii lui(umnezeu.'e aceasta o mp-rt-0esc mpreun- cu 4l. Conflictele mele n leg-tur- cu ……. nu pot fi reale.$(up- ce /iai limpezit astfel mintea, nchide/i ochii 0i ncearc- s- tr-ie0ti pacea la care tendrept-/e0te realitatea ta. Cufund-te n ea 0i simteo cuprinz1ndute n ntregime. Sar putea s- fiitentat s- iei aceste ncerc-ri drept acte de retragere sau renun/are, dar diferen/a se poate detecta u0or.

(ac- reu0e0ti, vei avea un ad1nc sentiment de bucurie 0i o vioiciune sporit-, 0i nu un sentiment desomnolen/- 0i mole0ire. Bucuria caracterizeaz- pacea. 'rin tr-irea bucuriei /i vei da seama c- aiatinso. (ac- sim/i c- aluneci c-tre retragere sau renun/are, repet- . 6-o de c1te ori este necesar.4ist- un cert c10tig n refuzul alunec-rii c-tre retragere sau renun/are, chiar dac- nu tr-ie0ti pacea

pe care o cau/i.

La Limita %intre Cunoastere si 3erceptie

#>imic real nu poate fi amenin/at. >imic ireal nu eist-. =ntraceasta st- pacea lui (umnezeu.$

4l face o distinc/ie fundamental- ntre real 0i ireal5 ntre cunoa0tere 0i percep/ie. Cunoa0terea esteadev-r, sub o singur- lege,


38/184

ne iertăm pe noi înşine, privind dincolo de conceptele noastre distorsionate despre sine, către8inele pe care l'a creat %umnezeu în noi, ca fiind noi înşine$3ăcatul este definit ca +lipsă de iubire$ %e vreme ce iubirea este tot ce e)istă, păcatul, aşa cumeste văzut de 8f#ntul 8pirit, este mai degrabă o greşeală care trebuie corectată, dec#t un răucare trebuie pedepsit$ Sentimentul nostru de nepotrivire, sl-biciune 0i nemplinire provine din

puternica investi/ie n #principiul penuriei$ care guverneaz- ntreaga lume a iluziilor. (in aceste

punct de vedere, fiecare individ caută în alţii ceea ce simte că lipseşte în el însuşi$ (l +iubeştepe altul pentru a căpăta ceva de la el$ "ceasta este de fapt ceea ce trece iubire n lumea viselor. 4upoate e)ista o greşeală mai mare dec#t aceasta, pentru că iubirea este incapabilă să ceară ceva$

>umai min/ile se pot mpreuna realmente, iar #ce a împreunat %umnezeu, omul nu poatedespărţi. @ricum, adev-rata unire este posibil- numai la nivelul Min/ii Christice 0i nu a fost, defapt, pierdut- niciodat-. #Micul eu$ caut- s- se m-reasc- prin confirmare etern-, posesii eterne,c1t 0i prin #iubire$ etern-. 8inele creat de %umnezeu nu are nevoie de nimic$ (ste de'a pururea

împlinit, ocrotit, iubit şi iubitor, căut#nd mai degrabă să împărtăşească dec#t să dob#ndească/mai degrabă să e)tindă dec#t să proiecteze$ 4u are nevoi şi doreşte să se împreuneze cu ceilalţi,

îndemnat de mutuala lor conştienţă a abundenţei$ela/iile speciale ale lumii sunt distructive, egoiste 0i copil-resc de egocentrice. Cu toate acestea,

dac- sunt predate Sf1ntului Spirit, aceste rela/ii pot deveni cele mai sfinte lucruri de pe p-m1nt,miracolele care arat- calea ntoarcerii n Cer. Lumea îşi foloseşte relaţiile speciale ca pe o armăfinală în spri&inul e)cluderii şi ca o demonstraţie a separării$ 8f#ntul 8pirit le transformă înlecţii perfecte de iertare şi de trezire din vis$ 2iecare relaţie specială este o ocazie de a lăsapercepţiile să fie vindecate şi erorile corectate$2iecare constituie o nouă şansă de a se ierta pe sine însuşi, iert#ndu'i pe ceilalţi$ Di fiecaredevine o nou- invita/ie adresat- Sf1ntul Spirit 0i aducerii aminte de (umnezeu. 'ercep/ia este ofunc/ie a corpului 0i, de aceea, reprezint- o limit- impus- con0tien/ei. 'ercep/ia vede prin ochiicorpului 0i aude prin urechile corpului. 4a evoc- reac/iile limitate de care d- dovad- corpul. Corpulapare ca fiind, n mare m-sur-, automotivat 0i independent, totu0i el r-spunde, de fapt, numai lainten/iile min/ii.

(ac- mintea vrea s-l foloseasc- pentru atac, ntro form

243212310-Trezirea-constiintei.doc

Documents

Transcript of 243212310-Trezirea-constiintei.doc