EDITAT DE LIGA MAIßTRILOR MILITARI DE MARINå - CONSTAN¥ANr. 127 • ANUL XIV • IANUARIE 2009 • 8 PAGINI • 1 leu

http://www.lmmm.ro • E-mail: lmmm1990@yahoo.com

24 IANUARIE – 150 DE ANIDE LA UNIREA MOLDOVEI CU ¥ARA ROMÇNEASCå

Prin alegerea, \n unanimitate, a lui Alexandru Ioan Cuza, la 5 ianuarie 1859, de c`tre AdunareaElectiv` de la Ia[i, ca domn al Moldovei [i, 19 zile mai t~rziu, de c`tre cea de la Bucure[ti, ca domnal ¥`rii Rom~ne[ti, se realizeaz` de facto, \n pofida opozi]iei marilor puteri, unirea celor dou` prin-cipate, pun~ndu-se astfel bazele staului na]ional rom~n.

Iat` con]inutul Jur`m~tului depus de Alexandru Ioan Cuza dup` alegerea sa ca domn alMoldovei:

„Jur \n fa]a ]`rei mele, c` voi p`zi cu sfin]enie drepturile [i interesele patriei, c` voi fi credinciosConstitu]iei \n textul [i \n spiritul ei, c` \n toat` domnia mea voi priveghea la respectarea legilor pen-tru to]i [i \n toate, uit~nd toat` prigonirea [i toat` ura, iubind deopotriv` pe cei care m-au iubit [i pecei care m-au ur~t, neav~nd \naintea ochilor mei dec~t binele [i fericirea na]iei rom~ne”

Delega]iei muntenilor, condus` de C.A. Rosetti, care i-a \nm~nat coroana principatului muntean,Alexandru Ioan Cuza i-a adresat urm`toarele cuvinte:

„çn ochii mei, actul ce l-a]i des`v~r[it, domnilor deputa]i de peste Milcov, este triumful unui prin-cipiu m~ntuitor ce vibreaz` cu t`rie \n inimile rom~nilor – principiul fr`]iei rom~ne[ti! El ne-a sc`patde perzare \n trecut, el ne re\nvie \n timpul de fa]`, el ne va aduce la bine [i la m`rire \n viitor. S`tr`iasc` dar, fr`]ia rom~neasc`! S` tr`iasc` Principatele unite!”

(continuare \n pag.2)M.m.pr. Neculai MANOLE

Dezeducarea prin statul exagerat \n fa]a televizoru-lui face pa[i mari \n Rom~nia, amenin]~nd zone tot maivaste. çn goana nebun` dup` rating, adic` motivulscoaterii de parale c~t mai consistente, manageriiunor posturi de televiziune, fie independen]i,fie subordona]i, nu se sfiesc s` aduc` vulga-ritatea \n prim plan, chestiune perfect reali-zabil` prin con]inutul [i forma de prezentarea unor emisiuni g~ndite a se l`f`i ore, zile, luni,\n fa]a ochilor no[tri.

Este adev`rat, nic`ieri nu scrie c` scenariul,gluma, dialogul, recuzita folosit`, aspectul ves-timentar al protagoni[tilor sau chiar al moderatoru-lului nu au voie s` fie de prost gust. Ce ne facem \ns`atunci c~nd, sub nesf~r[ita zodie a elodiilor, prostulgust abund` prin mijloace democratice c~[tig~nd terendin aproape \n aproape, re]eta celor mai pu]in preocu-pa]i de educa]ie fiind subordonat`, a[a cum am pre-cizat ceva mai sus, unui singur scop: ratingul.

Cei care au \n grij`cultura acestui popor,

pentru c` teoretic avem asemenea oameni prin Guvern[i alte institu]ii ale statului, stau cu c`ciulile pe ochi [icu ceara \n urechi, „nev`z~nd” [i „neauzind” cum

dezm`]ul stilistic se transform` \ntr-o ]`]`riecontaminant` (a se vedea modul de batjo-corire a istoriei –perioada daco-roman` – dec`tre ni[te maneli[ti transforma]i \n actori dec`tre relizatorii programului de Revelion ai

postului TV Antena 1) … Pentru cre[tere de„rating” muncesc din greu [i minorit`]ile sexu-ale, [i cele de sect`, adic`telea cam toate acele

sectoare [i segmente ce pot maltrata societateasub pretext c-o liberalizeaz` [i democratizeaz`.

Ce face CNA-ul, aceast` institu]ie clas`-monitor cas` tempereze mitoc`nia aduc~nd-o cel pu]in la nivelulsuportabilului? Cine mai educ`? Care mai e stilulna]iei? Se mai sinchise[te careva? Elita, elita na]ieiunde e? Sau [i dumnealor au alte griji [i ]eluri…

Dan C. NEGRU

Elegantul salon al restaurantului „Cleopatra” din Mamaia, acolo unde liga a organizat pentrumembrii s`i Revelionul 2009, a fost martorul debordantei veselii ce a caracterizat pe to]i cei prezen]i.çn fotografie, mesenii, obosi]i dup` o serioas` repriz` de dans, sunt gata s`-[i refac` for]ele!

ADUNAREA GENERALå ORDINARåA MEMBRILOR ASOCIA¥I AI L.M.M.M.

S~mb`t`, 14 februarie, \ncep~nd cu orele 10.00, \n aula ßcoliiMilitare de Mai[tri „Am. Ion Murgescu” se vor desf`[ura lucr`rileadun`rii generale a membrilor asocia]i, prilej de ampl` analiz` a modu-lui cum membrii Consiliului Director al L.M.M.M. [i-au f`cut datoriape parcursul anului 2008, dar [i momentul propice pentru a se face pla-nuri pentru viitor. Adunarea General` va avea urm`toarea ordine de zi: 1. Raport cu privire la activitatea Consiliului Director al L.M.M.M.,desf`[urat` \n perioada februarie 2008 – ianuarie 2009.2. Planul de activit`]i specific anului 2008, modul de \ndeplinire [isumele financiare folosite.3. Prezentarea Planului activit`]ilor [i ac]iunilor stabilite a se desf`[ura\n decursul anului 2009, precum [i repartizarea sumelor financiaresolicitate. 4. Discu]ii cu privire la documentele prezentate [i supunerea spre apro-bare prin vot a acestora.5. Reorganizarea prin alegeri a Consiliului Director, datorat` \ncet`riifunc]ion`rii interimatului pentru func]iile de pre[edinte [i secretar lig`.

O prezen]` c~t mai numeroas` \nseamn` interes pentru bunul mersal asocia]iei. Demonstra]i, domnilor membri asocia]i, c` dori]i acestlucru.

DDOORR DDEE EEMMIINNEESSCCUUE iarn` iar la malul m`rii… Valurile se agit`

strunite de criv`]ul p`trunz`tor, de parc` ar dori s`ias` din milenara matc`! Pe ]`rm e zbatere de via]` [i

zbatere de g~nd, prioritate av~nd criza financiar`, pre-siunea la gaze [i mai pu]in dorul de tine, m`iastr` [inemuritoare pan`. E frig la malul m`rii, dar pentru a ie[i [i

a-]i urm`ri cu ochii min]ii pa[ii ce te-au purtat pe acestelocuri n-ar trebui s` ne opreasc` nici frigul [i nici grijazilei de m~ine. Este nevoie ca spiritul T`u, genialulepoet, s` fie mereu prezent \n inima omenilor

iubitori de oameni, s` fie prezent \n inima [ig~ndurile celor pleca]i pe „mi[c`toarele c`r`ri” pentru a sesim]i mai \n siguran]`…Dintre sute de catarge/ Care las`malurile/ C~te oare le vor sparge/ V~nturile, valurile”.Luceaf`rul ne vegheaz` probabil din \nalturi destinele,[tiind c` oric~te am p`timi [i oric~t s-ar dezvolta indife-ren]a fa]` de slova scris`, mul]i vor fi cei care niciodat` nuvor renun]a la pl`cerea de a se sim]i molcom leg`na]i de

versurile sale!… Ce te-a purtat, m`rite bard, la malulm`rii? Dorurile, g~ndurile? çntind m~na s` ating valul carec~ndva ]i-a udat picioarele obosite, atunci c~nd ai g`sitmomentul de odihn` ce ]i-a permis s` calci nisipul plajei!

Iau ap` \n pumni [i \ncerc a g`si m`car o rim` c`zut` dindivina-]i pan`!

… Un nou ianuarie la malul m`rii [i valul se zbucium`[i marea se t~nguie! E frig [i parc`, uit~ndu-m` \ndep`rt`ri, m` simt mai trist [i mai s`rac f`r`Eminescu… „De-oi adormi cur~nd/ çn noaptea uit`rii/S` m` duce]i t`c~nd/ La marginea m`rii…”. Dormi,m`rite bard! Pentru cei care cred \n valorile rom~ne[ti- [i sunt \nc` mul]i -, a-]i veghea somnul de veci nu\nseamn` a te l`sa \n noaptea uit`rii. Lin s`-]i fie

somnul [i marea aproape, iar \ntinsele ape s`-]idepene povestea f`r` de sf~r[it a vie]ii [i a

iubirii…Dumitru MIHåILESCU

G~nduri la \nceput de an…SUB ZODIA ELODIILOR

PAG. A 2-A TTTT IIII MMMM OOOO NNNN AAAA

24 IANUARIE – 150 DE ANIDE LA UNIREA MOLDOVEI CU ¥ARA ROMÇNEASCå

(urmare din pag.1)Programul privind unificarea institu]iilor celor dou` principate (serviciile de vam` [i telegraf,

cursul monetar, for]ele armate etc.) p~n` acum separate, [i de centralizare a aparatului de conducerea statului care, \n ianuarie 1862, dup` formarea primului Guvern [i a Parlamentului unitar, adopt` noulnume ROMÇNIA, precum [i multe alte m`suri benefice pentru ]ar` care au fost luate de domnitorulCuza pe timpul celor [apte ani de domnie, a f`cut ca ace[ti ani s` fie considera]i drept cei mai rodni-ci [i benefici din istoria rom~nilor.

Boierimea rom~n`, extrem de conservatoare, nu privea cu ochi buni o foartemare parte din aceste m`suri luate de c`tre domnitor, mai ales acea m`sur` princare 2 milioane de hectare de p`m~nt erau date spre \mpropriet`rirea a nu maipu]in de 500.000 de familii de ]`rani. Al`tur~nd acestor nemul]umiri [i faptul c`domnitorul manifesta o tendin]` de evident` autoritate, boierimea liber-radical` adevenit o tab`r` extrem de ostil`, al c`rei unic scop devenise \nl`turarea lui Cuza[i aducerea pe tronul ]`rii a unui principe str`in dintr-o familie domnitoare aEuropei Occidentale, care s` consolideze unirea [i s` poat` rupe ultimele leg`turide vasalitate care mai legau Rom~nia de Imperiul Otoman.

çn februarie 1866, opozan]ii, care atrag \n r~ndurile conspira]iei comandan]iai unor unit`]i militare din capital`, ob]in, f`r` v`rsare de s~nge, abdicarea dom-nitorului, constituind o locotenen]` domneasc`, care s` asigure guvernarea p~n`la proclamarea lui Carol de Hohenzollern – Sigmaringen ca noul [ef al statului.La trei zile dup` renun]area la tron, Cuza p`r`se[te ]ara tr`indu-[i urm`torii anide via]` \n exil la Floren]a [i Viena, refuz~nd orice concurs intern sau externviz~nd redob~ndirea tronului.. A murit la Heidelberg – Germania, \n anul 1873,r`m`[i]ele sale p`m~nte[tii, aduse \n ]ar`, odihnindu-se la Biserica Trei Ierarhidin Ia[i.

çn cursul celui de-al doilear`zboi mondial au fost luatemai multe m`suri care s`contribuie la preg`tirea teri-toriului pentru ap`rare.Printre aceste m`suri au fost[i cele legate de plantareabarajelor de mine pe anu-mite direc]ii [i obiective, peuscat, pe mare [i pe Dun`re.Dup` terminarea r`zboiului,\n mai 1945, aceste baraje

au fost distruse de c`tre deta[amentele speciali-zate din cadrul Ministerului Ap`r`rii, care auac]ionat p~n` la 31 decembrie 1946.Apreciindu-le eroismul [i spiritul de sacrificiu,mai marii na]iei rom~ne le-au acordat partici-pan]ilor la ac]iunile ce vizau dezamorsareaproiectilelor [i distrugerea minelor titlul de vete-rani de r`zboi, argumentele de necontestat fiindpericulozitatea [i importan]a \nl`tur`rii acestorunelte ale mor]ii. Totu[i, oric~t s-au str`duitcomponen]ii acestor deta[amente, nu au reu[its` \nl`ture \n totalitate realele pericole, fiindnecesar` constituirea unor alte forma]iuni cares` \nl`ture pe cele care \nc` mai ap`reau. Pemare, dup` fiecare furtun`, ap`reau mine ruptedin fostele baraje, acestea put~nd provocaadev`rate catastrofe navelor care navigau \napropierea litoralului rom~nesc sau care se\ndreptau spre porturile din nordul M`rii Negre.Minele semnalate de navele comerciale erauc`utate [i distruse de echipe specializate aflate\n echipajele navelor dragoare. çn urma maimultor sesiz`ri f`cute de statele de]in`toare denave comerciale, care frecveatau \n mod curentportul Constan]a, Ministerul Ap`r`rii a ordonatexecutarea unui nou dragaj real pe \ntreglitoralul rom~nesc unde au fost plantate barajede mine. çn acest scop, \ncep~nd cu aprilie 1958,au intrat \n ac]iune navele dragoare, c`utarea [idistrugerea minelor pe mare continu~nd p~n`spre sf~r[itul anului 1962, dat` de la care sigu-ran]a traficului naval \n apropierea litoraluluinostru a fost asigurat` 100%.

Av~nd \n vedere c` activitatea de deminarepe uscat [i pe mare a continuat, \n acelea[icondi]ii de periculozitate, [i dup` 31 decembrie

1946, \ntrebarea e: nu este normal ca [i celorcare au participat la asemenea misiuni s` li seacorde titlul de veteran de r`zboi? C`ut~ndr`spunsul la aceast` \ntrebare, mai mul]i partici-pan]i la activitatea de deminare a teritoriului \nperioada 1946 – 1962, s-au adresat domnilorsenatori Otilian Neagoe [i Ivan Cismaru, solici-t~nd acestora ini]ierea unui proiect de lege \nacest scop. Analiz~nd cererea, cei doi parlamen-tari au \ntocmit un proiect de lege pentru modi-ficarea art.1, lit.b din Legea 44/1994, proiectcare a fost avizat favorabil de MinisterulAp`r`rii [i Asocia]ia Na]ional` a Veteranilor deR`zboi. Av~nd aceste dou` avize, cei doi parla-mentari s-au adresat primului-ministruT`riceanu, solicit~nd aviz favorabil. R`spunsulprimului ministru a fost: Av~nd \n vedere con-siderentele men]ionate, Guvernul nu sus]ineadoptarea acestei ini]iative!!!

Po]i afirma altceva despre acei domni careau \ntocmit punctul de vedere al GuvernuluiRom~niei, adresat pre[edintelui Senatului, dec~tc` au dat dovad` de superficialitate \n analizarespectivei cereri, subapreciind sau chiardesconsider~nd pericolul la care s-au expus par-ticipan]ii la executarea demin`rilor?… Au fostdeclara]i veterani de r`zboi inclusiv copiii detrup` \ncadra]i \n unit`]ile militare care au par-ticipat la r`zboi, chiar dac` ace[ti copii n-au fostpe front, iar \n cazul celor care [i-au pus via]a \npericol pentru a [terge urmele r`zboiului, nueste posibil` o asemenea recunoa[tere.

A face trimitere la „efortul financiar” \ncazul recunoa[terii ca veterani de r`zboi a celorcare au executat misiunile de dezamorsareaminelor [i proiectilelor \n perioada 1946-1962,contureaz` [i mai pregnant dispre]ul pentru ero-ismul acelor oameni, dintre care acum mai sunt\n via]` mai pu]in de o sut`, to]i av~nd v~rste depeste 70 de ani. Pentru orice se g`sesc bani, \ns`c~nd este vorba despre purt`torii uniformei mili-tare care \n tinere]ea lor [i-au pus via]a \n peri-col execut~nd ordine sub jur`m~ntul dat Patriei,sursa de finan]are „este sublim`, dar lipse[te cudes`v~r[ire”… Halal, na]iune!

Redactat \n baza preciz`rilorcomandorului (r) Aurel Du[a, unul dintre

participan]ii la misiunile de deminare.

I: INSTITUTUL MARITIM (1920-1928)çnfiin]at prin Decretul nr.2213 din iunie 1920, Institutul

Maritim, denumire pe undeva cam preten]ioas`, avea misiunea dea preg`ti, a[a cum st` scris negru pe alb \n documentul mai susamintit: personal marin`resc na]ional pentru marina militar` [icomercial` [i \n genere pentru toate institu]iile care au atingerecu apa” (Monitorul Oficial nr.66 din 25 iunie 1920).

Subordonat comandantului „[coalelor marinei”, InstitutulMaritim preg`tea tehnicieni militari, formarea acestora cuprinz~nd

trei etape distincte:1. ßcoala copiilor de marin` – durata de [colarizare 3 ani;2. ßcoala instructorilor de specialit`]i – durata de [colarizare

1 an;3. ßcoala de mae[tri militari (durata de [colarizare 2 ani).Deci, pentru a deveni maestru de marin`, obligatoriu trebuia

s` parcurgi o preg`tire de 6 ani.çn ßcoala copiilor de marin`, prima treapt` de preg`tire ce

avea mai mult un caracter de ini]iere [i de \nsu[ire a unorcuno[tin]e generale, erau admi[i copiii orfani de r`zboi, aiinvalizilor de r`zboi, copiii orfani proveni]i din familii de mari-nari, copiii de marinari [i de militari lipsi]i de mijloace materi-ale, precum [i tineri care doreau s` \mbr`]i[eze cariera de mari-nar. Condi]iile erau ca ace[ti copii s` aib` o v~rst` nu mai mic`de 13 ani, s` fie de na]ionalitate rom~n` [i s` aib` o constitu]iefizic` robust`. Durata cursurilor a fost fixat` la trei ani, fiecarean fiind \mp`r]it \n trei trimestre. Disciplinele teoretice care sepredau erau grupate astfel:

a) cuno[tin]e [tiin]ifice [i generale, \n care intrau: matema-tica, fizica, chimia, istoria, geografia [i limba rom~n`;

b) cuno[tin]e tehnice;c) cuno[tin]e educative (religia, morala, igiena)d) cuno[tin]e de limbi str`ine (italiana, engleza, franceza)e) cuno[tin]e militare [i marin`re[ti.La sf~r[itul anului \nt~i, elevii erau repartiza]i \n cele dou`

ramuri de baz` ale marin`riei: punte [i ma[ini, iar la sf~r[itulanului al doilea urma repartizarea pe specialit`]i \n func]ie deaptitudinile [i preferin]ele lor. Finalul anului al treilea \nsemnaacordarea gradului de caporal tuturor absolven]ilor. Cei care nuob]ineau notele de trecere nu primeau gradul, fiind trimi[i launit`]ile marinei pentru a-[i satisface serviciul militar.

Cea de a doua etap` formativ`, ßcoala instructorilor de spe-cialitate, \[i recruta candida]ii dintre caporalii absolven]i aißcolii copiilor de marin`, precum [i dintre caporalii unit`]ilormarinei, ace[tia din urm` fiind obliga]i s` sus]in` un examen deadmitere. Anul de preg`tire era \mp`r]it \n dou`: 1 octombrie – 1 aprilie preg`tireteoretic`, urmat` de practica la nave \n perioada 1 aprilie – 30 septembrie, la care par-ticipau numai cei ce \ntruneau condi]iile de absolvire [i care erau avansa]i la gradulde sergen]i. Navele la care se efectua stagiul de practic` erau: Cruci[`torul„Elisabeta” [i bricul „Mircea”. Brevetul de instructor de specialitate se ob]inea dup`terminarea perioadei de practic` la nave, definitoriu fiind examenul ce se sus]inea \nfa]a unei comisii numit` de Inspectoratul marinei.

Etapa a treia a lungului drum ce trebuia parcurs pentru a deveni maestru militarputea fi urmat` doar de sergen]ii breveta]i ai ßcolii instructorilor de specialitate.

Cursurile acestei etape, ac`rei durat` era de doi ani,cuprindeau, \n fiecare an,dou` p`r]i: cea teoretic` (1octombrie – 1 aprilie) [i ceapractic` (1 aprilie-30 sep-tembrie). La finalul celui deal doilea an de preg`tire sesus]inea examenul deabsolvire, \n urma c`ruia,cei declara]i absolven]iob]ineau brevetul demaestru militar [i statutul destagiar, fiind obliga]i catimp de patru ani s` se\ncadreze \n marin` \n spe-cialitatea \n care au fostpreg`ti]i.

(va urma)Dumitru MIHåILESCU

NAVIGÇND çN VOLTE PESTE DECENIIfile din istoria preg`tirii profesionale a mai[trilor militari de marin`

Cruci[`torul „Elisabeta”, una din navele Marinei Regale la care f`ceau practic`viitorii submae[tri de marin`

Luni, 8 septembrie 1941. Un grup de elevi anul IIai ßcolii de submae[tri \n practic` la borduldistrug`torului „M`r`[ti”, bazat \n portul Constan]a(arhiva personal` a regretatului veteran de r`zboi,m.m. Ioan St`nescu)

Cei dou`zeci [i unu…(eroilor marinari pieri]i pe o nav` a

Majest`]ii Sale)

Atuncea c~nd pierdutu-s’au \n zarePe drumul ultim, n’aveau cum s` [tieC`’n ziua ceea ei aveau s` scrieçn cartea vie]ii-o ultim`’nt~mplareDe marinari cari au pierit pe mare.

De-ar fi [tiut cei douzeci [i unuC`’n ast` cale soarta nemiloas`Le preg`tise ziua s~ngeroas`,Eu pot s’o spun: nu ezita nici unulS`-[i dea via]a – fiecare primul!

Au mers cu fruntea sus eroii m`reiS`-[i dea via]’atuncea pentru ¥ar`;ßi le-a fost scris, pe mare ca s` moar`,Departe de cei dragi, \n fundul z`rei,Scriind acolo fila neuit`rei.

Sub fream`tul de val, pe fund de mareEi stau de-atunci! Acolo li-e morm~ntul!ßi cruce n’au, c`ci le poart` v~ntulAt~tea cruci de lemn pe’ntins de zare:Catarge de cor`bii [i vapoare…

ANONIM

A plecat acolo unde nu exist` nici durere, nici \ntristare…Duminic`, 11 ianuarie, \n urma unui atac cerebral, a \ncetat din via]` camaradul nostru de arm`

[i profesie, M.m.pr.(r) KELE GYORGY IANOß. Plecarea sa c`tre infinit s-a produs departe deConstan]a, ora[ul unde a locuit un mare num`r de ani, destinul h`r`zindu-i trecerea \n nefiin]` peplaiurile transilvane, acolo unde cu 66 de ani \n urm`, \n ora[ul Oradea, a v`zut lumina zilei.

Promo]ie 1966, specialitatea aparate electrice de naviga]ie, maistrul militar de marin` KELEGYORGY IANOß a profesat, timp de 10 ani, la bordul unei nave v~n`tor de submarine, dup` carea \ndeplinit func]ia de maistru instructor \n cadrul ßcolii Militare de Mai[tri a For]elor Navale,preg`tind multe promo]ii de speciali[ti militari \n domeniul specialit`]ii sale. Ie[it la pensie \n anul1998, acest om care a iubit marea devenindu-i un adev`rat slujitor, s-a sim]it chemat de meleagurilenatale, acolo unde dup` scurt timp a ajuns, acolo de unde acum, la \nceput de an, a plecat spre Tat`lNostru ceresc, l`s~nd un gol imens \n sufletul familiei [i al tuturor celor care l-au cunoscut [i l-auapreciat.

Consiliul Director al Ligii Mai[trilor Militari de Marin`, asocia]ie la constituirea careia con-tribu]ia celui care a fost M.m.pr.(r). KELE GYORGY IANOß este recunoscut` ca fiind esen]ial`, \[iexprim` regretele camaradere[ti fa]` de pierderea unui valoros membru al marii familii a tehnicie-nilor militari marinari.

Sincere [i profunde condolean]e familiei \ndoliate.

O propunere legislativ` tratat` cu dispre]

PAG. A 3-ATTTT IIII MMMM OOOO NNNN AAAA

ATEN¥IE: Atunci c~nd nu ne a[tept`m, prin viclenia sa,drogul poate schimba cursul unei vie]i, poate distruge o fa-milie…

Explica]ia pe care o d` Dic]ionarul limbii rom~ne drogu-lui, precum c` „este o substan]` de sorginte vegetal`, animal`sau mineral` care se \ntrebuin]eaz` la prepararea unormedicamente sau ca stupefiant” este corect`, \ntr-adev`r, \ns`destul de s`rac` \n ceea ce prive[te efectele produse dup`\ntroducerea \ntr-un organism uman viu, c`ruia \i perturb`percep]ia, comportamentul, func]iile cognitive sau motrice.

Ierarhizarea drogurilor \n u[oare sau recreative (alcoolul,tutunul, substan]ele volatile, marijuana) [i tari, de risc (hero-ina, morfina, cocaina, L.S.D. etc.) este absolut eronat accep-tat`. Poate ar fi mai corect, cu toate c` indiferent cum le-aidiferen]ia tot r`u fac organismului uman viu, s` le etichet`mca droguri licite [i droguri ilicite.

Pentru ca dumneavoastr`, p`rin]ii, s` ave]i la dispozi]iec~t mai multe argumente atunci c~nd discuta]i cu copiiidespre r`ul ce-l poate provoca drogul licit sau ilicit, ne-amg~ndit s` apel`m la cele scrise de c`tre domnul lector univer-sitar doctor Gheorghe Alecu \n lucrarea „Manual de educa]ieantidrog”, oferindu-v`, pe parcursul c~torva numere de ziar,c~teva dintre acestea. Pentru \nceput, s` vedem ce ne pre-cizeaz` autorul despre drogurile licite [i ce efect au acesteaasupra organismului.

Drogurile licite sunt considerate a fi: alcoolul, tutunul,cafeina (cofeina) [i substan]ele volative.

1. ALCOOLUL: O magie viu colorat` [i aromat` de prinsticle [i pahare, despre care ne vine greu s` recunoa[tem c`poate deveni un drog cu propriet`]i dependogene marcante.Alcoolul nu este o b`utur` mirific`. Cu c~t consumi b`uturialcoolice la o v~rst` mai fraged`, cu at~t cre[te riscul de adeveni alcoolic, pentru c` parametrii biologici la un preado-lescent sunt mult mai redu[i ca la un adult.

Dac` pentru un interval scurt, ne precizeaz` autorullucr`rii, alcoolul binedispune [i anuleaz` unele inhibi]ii, el\ntunec` de fapt cerul existen]ei, schimb~nd linia limpede aorizontului cu un cerc str~ns [i vicios \n`untrul c`ruiaalcoolicul devine propriul s`u prizonier.

„Nu exist` o cauz` de suferin]`, de boal` [i de mizerie maiputernic` dec~t alcoolismul, care aduce mai multe pierderiomenirii dec~t ciuma [i holera”, spunea c~nva CharlesDarwin.

Spune]i copiilor aceste lucruri, stima]i p`rin]i, [i reflecta]i\mpreun` cu ei asupra aspectelor prezentate. A nu consumaalcool, nu reprezint` un lucru gre[it ori rar \nt~lnit. Proced~ndastfel \]i p`strezi personalitatea [i po]i realiza multe \n via]`.

(va urma) Redac]ia

ANUN¥ PUBLICITARS.C. ERIKA POWER SYSTEMS S.R.L., cu sediul \n

Constan]a, strada Porti]ei nr.5, v` st` oric~nd la dispozi]ie\n calitate de distribuitor al unei game diversificate de pro-duse din domeniul tehnicii de calcul: accesorii, periferice,componente calculator, consumabile, medii de stocareoptice [i magnetice, memorii RAM [i FLASH, produse depapet`rie etc.

Pe l~ng` comercializarea produselor enumerate, firmanoastr` v` ofer` o gam` larg` de servicii IT, incluz~ndcrearea de aplica]ii software specializate, pagini deprezentare WEB, materiale promo]ionale personalizate.

Pentru orice problem` pe care o dori]i clarificat`\nainte de a ajunge la firm`, pute]i s` ne contacta]i pe tel.mob. 0766102562.

V` mul]umim pentru aten]ia cu care, sper`m, ne-a]ireceptat invita]ia. V` a[tept`m!

P`rin]i, feri]i-v` copiii – drogula cobor~t \n strad` (I) Dac` ar fi s` primesc un r`spuns la \ntrebarea privind

leg`tura existent` \ntre r`zboiul din Afganistan [i Rom~nia,acesta, ca s`-l pot eticheta drept corect, n-ar putea fi dec~t„Nu, nu exist` nicio leg`tur`!” ßi a[a este, pentru c` acestr`zboi este o afacere american`, o reglare de conturi \ntreCIA [i fundamentali[tii pe care administra]ia SUA i-afinan]at [i \narmat pe vremea c~nderau sub ocupa]ie sovietic`, o camu-flare a „drumului petrolului” dinGolful Persic, prin intermediul c`ruias-au exportat din Irak, chiar [i \nperioada lui Sadaam Huseim, milioanede barili prin mijloacele de contra-band` ce au umflat conturile unor mili-onari texani extrem de preocupa]i de„triumful democra]iei \n orient, Asia [iEuropa de Est”.

Motivul vehiculat, adic` elimi-narea fizic` a marelui terorist OsamaBin Laden, precum [i a oamenilor lui,pierde teren serios, mai ales \n ultimavreme c~nd interesul afi[at \n ceea ceprive[te capturarea inamicului public„number one” a sc`zut foarte mult dinintensitate. ßi atunci, ce mai po]icrede?… Ce este de crezut, sau maibine zis ce este destul de clar p~n`acum, e c` talibanii de pe acolo refuz`,deocamdat`, s` se modernizeze, s` se\nscrie \n curentul reformator al libert`]ii sexuale [i indus-triei publicistice nord – atlantice. Destul de clar mai e [i fap-tul c` mul]i militari rom~ni au ajuns, iar unii sper` s` ajung`,[i ei, pe acele meleaguri sau prin altele, cum ar fi \n Irak, deexemplu. S` doreasc` o[tenii no[tri s` ajung` \n acele zoneale lumii unde riscul te p~nde[te la tot pasul m~na]i doar deimboldul de a t`ia r`ul de la r`d`cin`? Eu unul nu pot crede!Ceea ce cred, [i v` spun sincer c` e greu s` m` conving`cineva c` nu este a[a, e c` determinant` \n luarea deciziei de

plecare este „lupta pentru o mie [i ceva de dolari pe lun`” –recompens` mult mai mic`, \ntr-adev`r, dec~t cea oferit`unui soldat american, dar totu[i tentant`. Chiar [i a[a st~ndlucrurile, continu`m s`-i numim pe ace[ti o[teni eroi, pentruc` lupt` pe \ndep`rtatele meleaguri sub drapelul Rom~niei [icompasiunea ne determin` s`-i a[ez`m al`turi de sutele de

mii de compatrio]i ce s-au jertfit pe c~mpurile de lupt` pen-tru a construi [i ap`ra aceast` ]ar` ce ne apar]ine.

Oricum, \n ceea ce m` prive[te, c~t m-a[ str`dui s` credc` prezen]a o[tenilor rom~ni \n acele zone de conflict armatare la baz` mai multe motiva]ii, nu reu[esc s` identific dec~tuna: motiva]ia pecuniar`! Dac` cumva am dreptate, derizo-riul nu mai trebuie c`utat sau a[teptat, el este deja prezent!

Prof. Vasile CLUCERU

„Coco[ismul” v~rstei fragede, ca s` nu mai vorbim [i dealtceva, \l determin` pe t~n`rul fum`tor s` f`c` tot posibilulpentru a fi remarcat… Azi ]igara, m~ine ceva b`utur`,poim~ine un pic de drog, [i uite a[a \ncepe c`derea…

Asta e p`rerea mea…„Motiva]i” \n t`ierea r`ului de la r`d`cin`…

Pentru a v` l`muri asupra acestei tr`s`turi de caracter,bine\n]eles, dac` ave]i curiozitatea de-a o face, nu trebuiedec~t s` r`spunde]i cu sinceritate prin DA sau NU la cele 20de \ntreb`ri aflate \n testul psihologic de mai jos,dup` care, \n func]ie de num`rul de puncte acu-mulat, s` v` interpreta]i rezultatul ob]inut.1. V` place, uneori, s` face]i un pic pe grozavul?P DA P NU2. Vi se \nt~mpl` s` despica]i firul \n patru [i s`v` \ngriji]i de cele mai mici detalii? P DA PNU3. Face]i cu u[urin]` concesii? P DA P NU4. Cere]i cuiva p`rerea c~nd v` cump`ra]i cevade \mbr`cat? P DA P NU5. Dac` un subordonat execut` necorespunz`tor o lucrare,ave]i curajul s`-i spune]i c` \nc` mai are de lucru? P DA PNU6. Cei din jur v` consider` \nc`p`]~nat? P DA P NU7. Vi se \nt~mpl` s` nu spune]i ceea ce g~ndi]i cu adev`ratnumai pentru a nu deranja pe cineva? P DA P NU8. V` schimba]i adesea p`rerile? P DA P NU9. Vi se mai \nt~mpl` s` mai trage]i chiulul pentru a aveaparte de o distrac]ie? P DA P NU10. Crede]i c` a]i fi avut mai multe [anse de realizare \n via]`dac` unele persoane nu v-ar fi pus be]e \n roate? P DA PNU11. V-ar pl`cea s` deveni]i o persoan` important` \n soci-etate? P DA P NU12. Vi se \nt~mpl` s` spune]i ceea ce g~ndi]i f`r` s` v` pre-ocupe consecin]ele? P DA P NU13. Critica v` deranjeaz`? P DA P NU14. çn general duce]i p~n` la cap`t un lucru pe care al]ii l-auabandonat? P DA P NU15. Vi se \nt~mpl` s` gre[i]i la serviciu, dar s` considera]i c`vina apar]ine colectivului din care face]i parte? P DA PNU16. Folosi]i din c~nd \n c~nd un limbaj „colorat”? P DA PNU17. Consulta]i pe cineva \nainte de a hot`r\ un lucru? P DAP NU18. Sunte]i de acord cu p`rerea c`: indiferent de ceea cespune, [eful are \ntotdeauna dreptate? P DA P NU19. Crede]i c` multe lucruri la care visa]i sunt nerealizabile?P DA P NU20. Vi s-a \nt~mplat s` mai spune]i [i c~te o minciun`? PDA P NU

çNTERPRETAREA REZULTATELOR:Acorda]i-v` c~te un punct pentru fiecare r`spuns „DA” la

\ntreb`rile 1, 2, 5, 6, 9, 11, 12, 14, 16, 20 [i fiecare „NU” la\ntreb`rile: 3, 4, 7, 8, 10, 13, 15, 17, 18, 19.

20-14 puncte. Sunte]i o personalitate puternic`, av~ndtendin]a de a v` impune punctul de vedere asupra celorlal]i.

Entuziast, practic, energic, dezvolta]i un comportament ferm,centrat pe sarcin`. Aten]ie, exist` riscul s` v` atrage]i antipa-tia [i ne\ncrederea unora dintre apropia]ii dumneavoastr`.

13-8 puncte. Sunte]i o fire echilibrat`, adap-tabil` la efort, cu sim] practic, nu v` teme]i s`auzi]i cuv~ntul „NU”. Inteligent, u[or\nc`p`]~nat, cu sim]ul m`surii, sunte]i un om deechip`. Ambi]ios [i greu de \ntors din drum,sunte]i un om pentru viitor, care nu semul]ume[te cu pu]in \n via]`.

7-0 puncte. Sunte]i o fire \n]eleapt`, atent` latot ceea ce se petrece \n jurul dumneavoastr`.Sensibil, cu nevoi de comunicare, evita]i conflic-

tul deschis [i nu spune]i cu u[urin]` ceea ce ave]i pe suflet.Tr`i]i un sentiment de insatisfac]ie [i prefera]i mai mult s`asculta]i dec~t s` vorbi]i.SURSA: Teste psihologice, Nicolae Radu – Editura Polirom

TEST PSI… Sunte]i un \nving`tor?

Zece sfaturi practicepentru a face ceva economii la combustibil1. Regla]i cu aten]ie temperatura \n casa dumneavoas-

tr`. Temperatura recomandat` este \n jur de 19°C \nsufragerie, 17-18 \n dormitor [i 22 \n baie. Un singur grad\n plus v` poate m`ri consumul cu 7%.

2. Nu \nc`lzi]i \n exces camerele \n care nu locui]i!Programa]i-v` caloriferele la o temperatur` mai sc`zut` \naceste camere.

3. Evita]i plasarea caloriferelor \n spatele unor obiectede mobilier sau \nconjurarea caloriferului cu astfel deobiecte. Dac` observa]i c` \n partea de sus calorifereler`m~n reci, purja]i-le, altfel nu ve]i beneficia de toat`c`ldura emanat` de acestea.

4. Utiliza]i robinetele de ap` cald` care permit reglareatemperaturii. Evita]i astfel at~t pierderile de ap`, c~t [ipierderile de energie termic`.

5. Renun]a]i c~t mai des posibil la b`ile cad`, f`c~nddu[uri. Reduce]i, astfel, p~n` la trei ori consumul de ap`[i, implicit, de gaze pentru \nc`lzirea apei

6. Alege]i o instala]ie economic` de du[, pentru c` con-tribuie serios at~t la economia de ap`, c~t [i la cea deenergie termic`.

7. Iarna, dac` pleca]i de acas` mai pu]in de 2 zile, fixa]itemperatura la 3 sau 4 grade Celsius. Dac` lipsi]i mai multde 2 zile [i ave]i robine]i termostatici, nu \nchide]icaloriferele, ci regla]i-le temperatura cu 1-2 grade Celsiusmai jos.

8. Pe timpul verii, \nchide]i caloriferele [i regla]i tem-peratura apei calde utilizate la un nivel c~t mai sc`zut.

9. Izola]i-v` termic locuin]a, astfel pute]i ob]ineeconomii substan]ilae de energie..

10. Cur`]a]i cu aten]ie aragazul. Utilizarea cantit`]iioptime de gaze presupune ca flac`ra s` fie vizibil` prinfiecare orificiu al ochiului de g`tit.

Comunicate de Adrian LUPU, C`l`ra[i

PAG. A 4-A TTTT IIII MMMM OOOO NNNN AAAA

Reprezentan]ii ligii, dar [i mesageri ai lui Mo[ Cr`ciun, au vizitat pecei 10 veterani de r`zboi, at~]i c~]i au mai r`mas \n via]` din cei 48 pecare liga i-a avut \n eviden]` la constituirea sa, oferindu-le, a[a cum pro-cedeaz` la finalul fiec`rui an, daruri de Cr`ciun. çn fotografie, reprezen-tan]ii ligii se afl` la familia maistrului militar veteran de r`zboi Laz`r Ion,venerabilul nostru \nainta[ \n ale profesiei av~nd v~rsta de 92 de ani.

Anul acesta, la 6 mai, Corpul Mai[trilor Militari deMarin` \mpline[te o sut` de ani de existen]` \n structuraMarinei Militare Rom~ne. Asocia]iei ce reprezint` acestsegment profesional – Liga Mai[trilor Militari de Marin`,\i revine nobila, dar \n acela[i timp [i greaua misiune dea organiza centenara s`rb`toare, av~nd al`turi, \n primulr~nd, Statul Major al For]elor Navale.

Activit`]ile ce premerg momentul aniversar, precum

[i cele ce se vor desf`[ura \n ziua de 6 mai, au fost dis-cutate [i aprobate de c`tre Consiliul Director, dup` careau fost aduse la cuno[tin]a [efului Statului Major alFore]elor Navale, urm~nd ca Domnia Sa s` hot`rasc` \nprivin]a solicit`rilor adresate de c`tre lig`. Pentru acunoa[te care sunt activit`]ile dedicate at~t de importan-tului moment aniversar, \ndrepta]i-v` privirea asupracon]inutului tabelului de mai jos.

Acas` la maestrul Marin Hudi]eanuNu [tim dac` dumneata, cititorule, ai avut vreodat` ocazia de a sta de

vorb` cu un venerabil v~rstnic, iar acesta, de bucurie c` cineva la care sea[tepta foarte pu]in i-a c`lcat pragul casei \ntr-un anume moment al anu-lui, s` l`crimeze… Emo]ionant, crede]i-ne. Asemenea clipe le tr`iescreprezentan]ii ligii la fiecare final de an c~nd poposesc \n casele vete-ranilor profesiei noastre pentru a le oferi mici cadouri, \nso]ite de cuvin-tele recuno[tin]ei. A[a s-au petrecut lucrurile [i la finalul lui 2008, maiales \n casa domnului Marin Hudi]eanu (vezi fotografia de mai jos), celcare timp de 39 de ani a condus destinele ansamblului artistic reprezen-tativ al Marinei Militare, foarte sugestiv intitulat „Albatrosul”. MaestrulMarin Hudi]eanu, dirijor, compozitor [i regizor, ast`zi \n v~rst` de 85 deani (va \mplini 86 de ani pe data de 28 iulie), a r`mas acela[i om cu sufletde artist, acela[i om iubitor de oameni.

Mult` s`n`tate [i mul]i ani de via]`, stimate maestre!

Ur`ri de rodnic` activitate sosite pe adresa ligiiCei care se respect` reciproc, fie persoane juridice, fie persoane fizice, \[i g`sesc timpul necesar pentru a-[i

trimite frumoase ur`ri, \n func]ie de momentul s`rb`toresc sau aniversar, acestea av~nd ca suport imaginifotografice c~t mai atr`g`toare. Finalul de an, cel mai revelator din acest punct de vedere, motivul fiindS`rb`torile de Iarn`, a f`cut posibil` primirea pe adresa ligii sau a pre[edintelui acestei asocia]ii, a unei \nsem-nate „cantit`]i” de asemenea misive. Mul]umim tuturor celor care ne-au adresat frumoasele ur`ri de s`n`tate [ide rodnic` activitate, asigur~ndu-i de toat` considera]ia noastr`.

M.m.pr.(r) Alexandru GRECU, secretar L.M.M.M.

Ne preg`tim de mare, mare s`rb`toare…

Spre bucuria noastr`, \n paginile prestigioasei publica]ii „Observatorul militar” [i-au g`sit loc[i c~teva frumoase aprecieri cu privire la con]inutul[i designul „Timonei”, ziarul editat de lig` p`[ind,\ncep~nd cu acest num`r, \n cel de-al 14-lea an de

apari]ie. V` pre-zent`m elogioa-sele aprecieri pu-blicate \n nr.40/2008 al res-pectivei publi-ca]ii, mul]umindautorului acesto-ra, dar [i conduc-erii apreciatuluis`pt`m~nal mili-tar.

Redac]ia

Dragii mei,dac` bunul Dumnezeu m` men]ine \n via]` – iac`-t` c` \n aprilie

\mplinesc 102 ani – voi, cei de la lig`, prin tot ceea ce face]i pentru mine,\mi da]i [i mai mult` voin]` pentru a respecta hot`r~rea Celui de Sus.

Nu m-a]i uitat, dragii mei,[i a[a ceva pentru orice om \nv~rst`, dar mai ales pentrumine, nici nu v` imagina]i c~tconteaz`. Prezen]a pre[edin-telui ligii [i primului s`uloc]iitor al`turi de mine [i defiic`-mea \n ajunul Cr`ciunu-lui, ur`rile de s`n`tate primitede la mul]i dintre voi, fie tele-fonic, fie prin discu]ii directe,iat` care sunt cele mai eficacemedicamente pentru v~rstamea.

Eu v` urez s` tr`i]i mul]iani, tinerii mei prieteni, [i,dac` se poate, chiar s` m`dep`[i]i pe mine, cel care deabia a[teapt` s` v` revad`atunci, \n mai, c~nd voms`rb`tori cei o sut` de ani\mplini]i de Corpul Mai[trilorMilitari de Marin`.

Cu toat` dragostea,Gheorghe BUCUR

Torpilorul Gheorghe Bucur v` salut`!

PAG. A 5-ATTTT IIII MMMM OOOO NNNN AAAA

D7H7>;A@ (&&/Noaptea cump`n` \ntre ani, noaptea pe care

ne preg`tim intens s` o parcurgem \n veselie [imas` bogat`, am petrecut-o la restaurantul

„Cleopatra” din Mamaia, aici Revelionulfiind organizat de Liga Mai[trilor Militaride Marin`, asocia]ie, o spun cu m~ndrie,al c`rui membru sunt.A fost o petrecere at~t de frumoas` [i debine preg`tit` de organizatori, \nc~t parc`doream s` nu apar` zorii zilei at~t derepede. Dans, muzic` de calitate, unmeniu bogat [i bine asortat, o tombol`atractiv`, veselie c~t cuprinde, iat` cumpoate fi caracterizat Revelionul 2009. ßieu, [i so]ia mea, dar nu numai noi, ci to]imesenii, ne-am sim]it minunat, iar pentruaceast` „ofert`” de a te sim]i binemul]umim \nc` odat` organizatorilor:Liga Mai[trilor Militari de Marin` [i per-sonalul Restaurantului „Cleopatra” dinMamaia, patronat de un remarcabil profe-sionist \n domeniu, domnul VasileChirondojan.Cu regretul c` aceast` noapte a schim`riianilor a trecut parc` prea repede,mul]umim pentru ceea ce ne-a]i oferit.

La mul]i ani!M.m.pr.(r)

T`nase ENICå

Mo[ Cr`ciun a sosit [i \n r~ndul copiilor membrilor asocia]i ai L.M.M.M. filialaMangalia, \nt~lnirea celor peste 150 de prichindei cu darnicul Mo[ av~nd loc pe 20decembrie, gazd` fiindu-le Cercul Militar din localitate. çn fotografie, acest „pui deom” se uit` cu sfial` la b`rbosul Mo[, el, mititelul, afl~ndu-se pentru prima oar` la\nt~lnirea cu legendarul b`tr~n aduc`tor de daruri… Nu-i nimic, la viitoareas`rb`toare a Pomului de Cr`ciun, \ngera[ul din fotografie va fi cu siguran]` \n stares`-i spun` Mo[ului o poezie!

La mul]i ani tuturor [i m` bucur c` v-a]i sim]it bine!… A[a pare a spune domnul Vasile Chirondojan,patronul Restaurantului „Cleopatra” din Mamaia, acolo unde liga a organizat Revelionul 2009. La mul]iani [i dumitale, patroane! Mul]umim pentru frumoasa sear` petrecut` aici, \n „parohia” Domniei Tale…

Frumoas` e[ti tu, tinere]e! Suntem convin[i c` aceste chipuri radioase nu potexprima altceva, [i dac` este a[a, bine fac…

Am tr`it din plin bucuria S`rb`torilor de Iarn`… Liga, a[a cum a putut [icum \i st` \n obicei, s-a str`duit s` aduc` un z~mbet [i o raz` de speran]`pentru membrii s`i, dar [i pentru familiile acestora…

Unul din numeroasele puncte de atrac]ie ale Revelionului 2009, a fostsosirea colind`torilor. Ace[ti ambasadori ai tradi]iilor populare rom~ne[tii nu sev`d \n fotografie, \ns` se v`d chipurile mesenilor care \i urm`resc cu mareaten]ie, mai ales c` printre colind`tori se afl` [i at~t de \ndr`gitul rapsod popu-lar, sublocotenent (r) Ion Bodn`ra[.

Doi \ngera[i fermeca]i, parc`, de frumuse]ea Pomuluide Cr`ciun, dar [i pu]in marca]i de \nt~lnirea recent avut`cu bunul Mo[ aduc`tor de daruri.

La Constan]a, prezen]a lui Mo[ Cr`ciun al`turi de copiii membrilorligii, a fost precedat` de un foarte frumos spectacol, sus]inut de treifeti]e – soliste vocale, [i un grup de tineri, dar foarte talenta]i dansatori,condu[i de profesorul Cristi Patachia. çn fotografie ERIKA ISAC, feti]acu un glas superb [i cu un remarcabil sim] al scenei.

PPOOMMUULL DDEE CCRRååCCIIUUNN

PAG. A 6-A TTTT IIII MMMM OOOO NNNN AAAA

Unde dai [i unde crap`!Conform unei \ndelungate [i frumoase tradi]ii,

revista „Limba Rom~n`” (editat` de AcademiaRom~n`) public` \n fiecare an, \n unul din numerelesale, un instrument de lucru deosebit de util pentruiubitorii [tiin]ei limbii: Bibliografia rom~neasc` delingvistic` (BRL). Constat~nd cu bucurie [i recuno[tin]`includerea \n BRL 39 („Limba Rom~n` nr 4-6/1997) aarticolului meu „Un termen nautic turcesc de originerom~n`?”, sunt totu[i nevoit s` fac o mic` rectificare. çn„Marea Noastr`”, anul VI, 1997, nr.22, pag.21, am afir-mat c` variantele turce[ti ale cuv~ntului luntre provindin greaca bizantin` [i nu din rom~n` (a[a cum gre[it a

presupus Laz`r ß`ineanu).Pentru c` \ns` exist` posibilitateareal` ca turcii s` fi luat totu[i dinrom~n` [i anumi]i termeni nauti-ci, am sugerat c` unul dintreace[tia ar putea fi [aic` (\n turc`[ayka). Dar BRL 39 arat` \nparantez` la pagina 387, c`formele turce[ti ale lui luntre(toate copiate gre[it de c`tre BRL!) sunt, probabil, „dinsayku” (?!). E o diferen]`!

(va urma)

Comandor (r) Neculai PåDURARIU

çn dialog cu medicul de familie…Ce trebuie s` [tim

despre tensiunea arterial`?– Domnule doctor, cum trebuie s` ne explic`m, maipe \n]elesul nostru, no]iunea de tensiune arterial`?– Foarte simplu: ca fiind tensiunea s~ngelui care

circul` \n vase, \n special \n capilare. Inimamen]ine, \n mod continuu, \n circula]ie aproximativ6 litri de s~nge, asigur~d astfel aprovizionareaorganismului cu oxigen [i substan]e nutritive,\mpiedic~nd depunerea excre]iilor, a[a c` impor-

tant` este nu numai cantitatea de s~nge, ci [i ten-siunea cu care circul` acest s~nge prin vase.

– Pentru noi, cei mai pu]in familiariza]i cu termeniimedicali, informa]ia precum c` avem, de exemplu, otensiune arterial` de 14 cu 8 ne lini[te[te sau nu? Cene spun, de fapt, aceste cifre?–Valoarea superioar`, 14 \n cazul exemplului pe carel-a]i dat, indic` presiunea sistolic`, adic` presiunea dinmomentul contrac]iei inimii. Valoarea inferioar`, acel8 \n cazul de fa]`, reprezint` presiunea diastolic`,

m`surat` la umplerea inimii, care ne informeaz` [i \n leg`tur`cu flexibilitatea venelor.– Cam ce „ve[ti” ne dau nou` aceste valori?– La persoanele s`n`toase valoarea diastolic`, „minima”, este de 55-90Hgmm (tensiunea arterial` se m`soar` \n milimetri coloan` mercur),iar valoarea sistolic`, „maxima”, este de 130-140 Hgmm. Dac` treis`pt`m~ni consecutiv tensiunea m`surat` este peste valorile normale,cel \n cauz` are hipertensiune arterial`. Av~nd \ns` \n vedere faptul c`valoarea tensiunii arteriale depinde foarte mult de v~rst`, de flexibili-tatea vaselor, de densitatea s~ngelui, de pozi]ia din timpul m`sur`rii [ide mul]i al]i factori, numai medicul poate decide clar dac` valoaream`surat` indic` sau nu o boal`.– Care sunt simptomele specifice tensiunii arteriale crescute sausc`zute?–Tensiunea arterial` crescut` (hipertonia) are ca simptome durerea decap, ame]eala, sl`biciunea, tulbur`rile de v`z [i auz, paloare sau chiarcontrar, ro[ea]`. Tensiunea arterial` sc`zut` (hipotonia) este \nso]it`tot de simptome nepl`cute, ca oboseala continu` [i sc`derea perfor-man]elor. ßtiut fiind faptul c` tensiunea arterial` este mai ridicat` lapersoanele cu v~rst` \naintat`, [i asta datorit` \ngro[`rii arterelor(artero-scleroza), indicat este ca aceste persoane s`-[i controleze c~tmai des tensiunea.– Exist` \n comer] aparate electronice de m`surare a tensiunii. Se potfolosi acestea pentru uz personal?– Bine\n]eles. Acest aparate identific` fluxul sanguin, pe care-ldetecteaz` cu ajutorul unui microfon ce ]ine loc de stetoscop.Important e ca atunci c~nd cump`ra]i asemenea tensiometru s` ave]i \nvedere omologarea oficial` a acestuia, lucru ce trebuie s` reias` dinmanualul s`u de utilizare, dar s`-l [i proba]i compar~ndu-i valorileafi[ate cu cele depistate cu ajutorul tensiometrului clasic. Altfel risca]is` va mul]umesc` sau nemul]umeasc` unele valori inexacte.– V` mul]umim, domnule doctor [i, cu permisiunea dumneavastr`,redac]ia Timonei o s` mai apeleze pentru a ne l`muri anumite aspectede ordin medical cu care ne \nt~lnim.

Dialogul s-a purtat \ntre redactorul-responsabil [i medicul de famile,Bogdan BANU

NAVE FANTOMå (III)Cel de-al doilea episod al interesantului material „Nave fan-

tom`”, preluat integral din revista „Rom~nia maritim` [i fluvial`”nr.19 (august 2008), acolo unde a ap`rut sub semn`tura domnuluicomandor ßtefan Chira, prezenta, \n final, unele explica]ii privindEFECTUL STEALTH, preciz~nd c` „Plasma poate absorbi toat`energia undelor electromagnetice incidente…”

Acum, \n acest ultim episod (frac]ionarea materialului neapar]ine), continu`m a prezenta informa]iile oferite de autor peaceast` tem`: „Una dintre metodele mai accesibile celor preocupa]ide problem` este aceea a bruiajului activ, prin care ]inta trimite, deobicei un impuls electronic de mare putere c`tre radarul atacatoru-lui, nav` sau rachet` lansat` spre ]int` pentru a o lovi. Impulsulrespectiv este „defazat \n relevment sau distan]`”, reliz~nd \n recep-torul atacatorului o imagine electronic`, ca [i cum nava ]int` s-arafla \ntr-o direc]ie defazat` cu un unghi fa]` de cea real` sau la o dis-tan]` diferit`. çn fine, ne precizeaz` autorul, o alt` metod` de„ascundere” a navei este prin utilizarea apei de mare super conduc-tiv` din punct de vedere electric, care este \mpr`[tiat` \n jurul navei.Dac` particulele de ap` alc`tuiesc o perdea suficient de compact`,atunci undele radar vor fi reflectate ca [i cum ar \nt~lni o suprafa]`de metal. Se reduce semnificativ sec]iunea imaginii radar receptat`de atacator, procedeul av~nd la baz` efectul propriu lentilelorFRESNELL. Perdeaua ce utilizeaz` apa de mare r`cit`, poate fi uti-lizat` [i \n combaterea radia]iei infraro[ii. Problema realiz`rii uneiperdele de ap` de o anumit` form` \n jurul navei nu este chiar at~tde u[oar`, v~ntul [i balansul navei put~nd influen]a forma optim`.Pentru a elimina acest neajuns, pompele controlate cu ajutorul cal-culatorului vor realiza o permanent` modificare a direc]iei [i vitezeijeturilor de ap`, men]in~nd forma normal`. De re]inut este [i faptulc` la ie[irea apei din injector aceasta prime[te un semnal electricmultiplex, de joas` frecven]`.

Material interesant, menit a convinge, chiar dac` cunoa[temacest lucru, c~t de mult se investe[te prin alte p`r]i ale lumii \ndomeniul cercet`rii [i moderniz`rii industriei de ap`rare.

Mul]umim pentru informa]iile date, domnule comandor ßtefanChira. Redac]ia

S`rmana limb` rom~n`…Din „perlele” profesorilor… (VIII)

Mar[ul de instruc]ie la care, \n vara lui 2008, am par-ticipat \n calitate de [ef al practicii grupului de elevi aißcolii Militare de Mai[tri „Am. Ioan Murgescu”, [i-aconsumat prima sa faz`: omogenizarea echipajului,printr-o intens` preg`tire ce s-a desf`[urat pe durata uneis`pt`m~ni, at~t la cheu, c~t [i pe mare. Dup` ce lucrurileau intrat c~t de c~t \n ordinea lor fireasc`, pe data de 26mai, \n prezen]a reprezentan]ilor administra]iei locale, aconducerii For]elor Navale [i a numero[ilor p`rin]i, cole-gi sau prieteni, „MIRCEA” s-a desprins de cheul portu-lui Constan]a, plec~nd \ntr-o foarte frumoas` [i intere-sant` c`l`torie, pe al c`rei itinerar se reg`seau ora[eleport: Cagliari – Italia; Malaga – Spania; Rouen [i Brest– Fran]a; Rotterdam – Olanda; Copenhaga – Danemarca;Rostock – Germania; Fowey – Anglia; Lisabona –Portugalia [i La Valleta –Malta. Pentru fiecare dintrenoi, cei afla]i la bordul acesteim~ndre nave, r`m~nea \nurm` o „co]ad`” de amintiri,dar cu siguran]` aveam s` ne\ntoarcem acas` cu \nc` celpu]in dou`, „\nc`rc`tura”fiind depozitat` \n carduri,harduri sau pur [i simplu \npropria memorie, urm~nd caoric~nd s` poat` fi accesate cuu[urin]` [i redate celor dorni-ci s` afle pe unde am fost [i ceam v`zut… De aceea, f`r` aavea preten]ia de a fi receptatca un bun m~nuitor de condei,\ncerc s` v` povestesc \n scrisc~te ceva din acest voiaj ce a\nsumat 115 zile.

… Dup` pl`cuta trecereprin str~mtorile Bosfor [iDardanele, pl`cere mai pu]inresim]it` de c`tre navigatoriinavei care au trebuit s` sestrecoare cu mare aten]ieprintre puzderia de insulegrece[ti, str`b`t~nd Messinaam avut ocazia s` privim, la babord, coasta Siciliei, ozon` lipsit` de vegeta]ie \n care se distingea vulcanulstins Etna, iar la tribord, pe o insuli]`, un alt vulcandespre care am aflat c` este \n activitate, lucru de altfeldestul de real, pentru c` fumega vizibil, iar \n jurul s`unu se z`rea ]ipenie de om sau un pic de vegeta]ie… Dup`9 zile trecute de la plecarea din Constan]a, am acostat laCagliari, un ora[ cu tot felul de oameni [i obiceiuri. Pe

l~ng` curiozitatea ce marca pe fiecare dintre noi, ceicare c`lcam pe aceste meleaguri pentru prima oar`, laCagliari am avut ocazia de a c`l`tori cu metroul desuprafa]` p~n` la un nou supermarket construit undeva\n afara ora[ului, prilej cu care am admirat pe traseu omu]ime de plante [i pomi, precum: aloea, leandrul,salc~mul cu flori mov, ficusul, magnolia, portocalul(arbust al c`rui fruct este folosit de localnici pentru aface marmelad`), chiparosul, smochinul, l`m~iul dincare se face renumitul lichior de Sardinia, plante [iarbu[ti ce cresc at~t \n cultur` intensiv`, c~t [i s`lbatic.Am mers la plaj` [i am f`cut baie \n mare, \ns` nisipulfoarte grunjos, apa rece [i num`rul mare de pietre de pefund nu ne-au creat prea mare confort, dar totul era u[orde dat uit`rii c~nd priveai relieful st~ncos ce crea \n jurul

nostru o atmosfer` absolut superb`. Dup` 7 zile de stat\n Cagliari, am ridicat ancora, „MIRCEA” urm~nd a lua\n prova valurile Mediteranei, urm`toarea escal` fiindprogramat` \n ora[ul spaniol Malaga – locul natal al pic-torului Pablo Picasso [i al actorului bine cunoscut pemeleagurile rom~ne[ti, Antonio Banderas…

(va urma)C`pitan comandor Neculai IUREA

A ie[it de sub tipar volumul II alDIC¥IONARULUI ENCICLOPEDIC DE MARINå

La scurt timp dup` ce, \n anul 2006, apari]ia primului volum al acesteiample [i intersante lucr`ri a bucurat pe to]i iubitorii profesiei de marinar, iat`c` harnicul colectiv redac]ional coordonat de c`tre venerabilul comandor (r)Anton Bejan [i av~nd ca redactori principali trei personalit`]i \n domeniu: dr.Carmen Atanasiu, contraamiral (r) Raymond St`nescu [i comandor (r)Neculai P`durariu, a f`cut posibil` apari]ia celui de al doilea volum, menireasa fiind de a umple [i mai serios golul resim]it de at~ta vreme \n lexicografiarom~neasc`. Prin eforturi intelectuale, fizice [i, de ce s` ocolim mareleadev`r, financiare, at~t primul volum, c~t [i acesta, al doilea, ne prezint`, \nprimul r~nd, terminologia nautic` a[a cum este ea, nu cum a fost [i mai este\nc` \ntinat` de anumite improviza]ii penibile, rezultate cu prec`dere din tra-duceri efectuate de persoane pasagere prin marin` sau complet str`ine de fru-moasa [i atractiva noastr` profesie.

Volumul II al D.E.M. se impune [i prin prezentarea de noi date speci-fice domeniului nautic, rodul schimb`rilor profunde, complete [i rapide pecare le \nregistreaz` domeniul respectiv.

Felicit`ri colectivului redac]ional, precum [i tuturor colaboratorilor [iconsultan]ilor care, printr-o tenace activitate de cercetare [i informare, aureu[it s` ofere marinarilor, dar nu numai lor, aceast` ampl` „biblie” profe-sional`. Redac]ia

Grupul elevilor [colii militare de mai[tri, afla]i \n practic` la bordul lui „Mircea”sub comanda c`pitanului comandor Neculai Iurea (primul din dreapta)

Note de voiaj…Cu nava-[coal` „MIRCEA” pe drumuri de ape…

Mai de una, mai de alta…ORIZONTAL: 1) Sp`lat pe g~t – Iluminatul public\n miez de iarn`. 2) Termen nelimitat – C~nt` co-linde incorect. 3) Vreme de iarn` – Accident de cir-cula]ie \n zona periferic`. 4) Cinstit – Nerecunoscut.5) Agente de leg`tur` (fam.) – Pe mare au apuc`turirele. 6) Prins` la \nghesuial` – Pafta 2,3! 7) çnscrisla cuv~nt – Desf`cu]i la bucat`. 8) ¥`rm – Mare latimpul s`u… 9) Enervat`. 10) Mare prin armat` –Termen de asigurare. 10) U[i]e! – Prins de coad`.VERTICAL:1) Prescrie leacuripentru b`tr~ne]e.2) Indulciri de…situa]ii – Interior

auto. 3) Inventariere la nivel ]ar`. 4) Provoac` rezultateproaste. 5) 2009 – Trece ancora prin ea. 6) O m`sur`trec`toare – Leag`n de vise. 7) F`r` preten]ii de a [ti c~nta –Comoar` din ad~ncuri. 8) çn fond… sunt ni[te disputepa[nice. 9) Ran` – Bara greut`]ilor \n stilul ridicat. 10)Omenit a[a cum se cuvine unui oaspete – Ob]inut \n urmaunui act de succesiune. 11) Acte \n fals (sg.) G.B.

Redac]ia

PAG. A 7-ATTTT IIII MMMM OOOO NNNN AAAA

Se afirm` prin unele cercuri, p`trate, hexagoane,cuburi [i alte cluburi, precum c` bancul, gluma, anecdo-ta [.a.m.d., ar fi o recrea]ie pentru suflet. Iac`-t` c` noi,cei ce treb`luim la facerea acestui ziar, vrem s` v`punem la \ncercare! Dac` ceva, din tot ce am scris \naceast` pagin`, v` va provoca z~mbetul sau r~sul,

\nseamn` c` afirma]ia este real`. Dac` nu, \nseamn` c` ori noi nu am [tiut cu ce s`v` stimul`m pofta de z~mbet, ori dumneavoastr` sunte]i prea dur lovi]i de criza eco-nomic` mondial`…

B`dia Ion [i… reportajul T.V.B`dia Ion, un b`tr~nel simpatic retras dup` ie[irea la pensie undeva \ntr-o comun`

de prin Ardeal, se laud` ori de c~te ori are ocazia c` a fost marinar [i c` prin c~te fur-tuni a trecut el n-avem noi fire de p`r pe cap… Fiind un om vesel, dar [i bun gospo-dar, un post local de televiziune s-a hot`r~t s` fac` un reportaj despre cum \[i petreceziua b`dia Ion. Vine reporterul \n comun`, ajunge acas` la b`dia Ion, [i dup`polite]urile de rigoare \l roag` s`-i povesteasc` ce face el \n cursul zilei, mai alesacum, pe timp de iarn`.

– D-apoi, diminea]a cum m` scol, domnule drag`, [i trag un pahar de p`linc`…– Stai b`die, matale vrei s` afle toat` ]ara c` \ncepi s` bei de la prima or` a

dimine]ii!? Spune [i dumneata altfel chestia asta, de exemplu spune c` cite[tiziarul…

– Bine, atunci, diminea]a dup` ce m` scol cetesc ziaru’. Dup` ce cetesc dau laporc s` m~n~nce, fac ceva ordine prin curte, dup` care mai cetesc un ziar. P~n` lapr~nz lucru ceva \n atelier, \n care timp cetesc vre dou`-trei c`r]i. La mas` mai cetescvreo dou` reviste, iar spre asfin]it, dup` cea bag vaca \n grajd [i dau iar de m~ncarela porc, urmeaz` presa de sear`. Dup` cin` m` duc la biblioteca satului cu pretenii,iar la 10, c~nd se \nchide la bibliotec`, merem cu to]ii la Costel, c` `sta aretipografie…

De pe vremea c~nd poli]iase chema mili]ie…

Comandantul \[i str~nge mili]eniisubordona]i din sec]ia de care r`spun-dea el [i le spune: „B`i, m~ine mergemla Nunta lui Figaro, a[a c` veni]i\mbr`ca]i civili [i c~t mai frumos. Adoua zi vin mili]enii \mpreun` cufamiliile, to]i \mbr`ca]i la patru ace [iaduc~nd cu ei cadouri [i flori… C~nd\i vede comandantul se ia cu m~inilede cap: „B`iii, nu mergem la nunt` d-aia pe care o [ti]i voi. Nunta lui Figaro`sta e o oper`, operet`, teatru, chestiidin astea, \n]elege]i?”… Unul dintremili]ieni, mai col]os, \i r`spunde:„ßefu’, dar nu trebuie s` v` sup`ra]i,pentru c` nici noi n-am zis nimic atun-ci c~nd a fost vorba s` mergem laLacul lebedelor [i dumneavoastr` a]ivenit cu undi]a…”

Din istoria anecdotei politice:„Cinci ani cine spune,

trei ani cine ascult`!” (III)I: IERI

II. AZI: Muma lui Emil cel Mare

dup` Dimitrie B`sentileanuEu sunt, bun` maic`, fiul t`u

dorit,/ N-a mai mers Taromu’ [in-am mai venit./ Sun dinCapital`, voi fi premier./ M-anumit chiar Zeus, deci sunt timo-nier…/ De e[ti tu acela, nu-]isunt mam` eu!) Las`-m` cuZeus, g~nde[te ni]el/ Te face dinvorbe cum dore[te el./ Te-anumit pe tine dup` Stolojan,/Crezi c` e pe bune? Te-a luat defazan…

Dup` cantitatea de glume ap`rute imediat dup` desemnare,\nseamn` c` domnul Boc are mare priz` la popor, ceea ce esteesen]ial la un politician. Iar dac` la priz` este [i curent, \nseamn`c` Guvernul Boc ori va zb~rn~i, ori se va curenta…

Doamne, f` ca aceast` criz` mondial` s` ne loveasc` cu mult` mil` [i s`nu ne ia nou`, rom~nilor lucrul cel mai de pre]: z~mbetul cel de toate zilele…

hh

hh

h

hh

hh

h

h h

1

23456789

1011

1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11

h

hh

La un pahar cu vin…Nu vom spune \n ce locLa un p`h`ru] cu vin,Preo]i trei cinstind \n pace,Pentru s`n`tate-nchin.

Primul, protestant fiind,E \ntrebat de ceilal]i,Pentru Cel Atotputernic,C~t d` el dintre talan]i?

çntrebatul le r`spunde:– Fra]ilor, de vre]i s` [ti]i,Dintr-o sut` de talan]i,Eu dau dou`zeci [i cinci.

Cel catolic \ntrebat,Pentru lini[tea de veci:– Pentru Cel Atotputernic,Dintr-o sut` dau cincizeci.

Celui ortodox e r~ndul,S` r`spund` la \ntrebare cu temei:– Eu arunc to]i banii-n susßi ce pic` sunt ai mei…

III: MÇINE, dac` nu cumva…lac`tul la clan]`!

G~nduri… la gura sobei!● M` \nchin \n fa]a oamenilor cu b`t`turi,cu condi]ia s` le aib` la m~ini.● Urla]i fl`c`i, urla]i, v` sim]i]i mai tinericu un milion de ani.● çn caz de naufragiu, ultimii se \neac`optimi[tii.● B`tr~ne]ea este adesea consecin]a unui[ir de erori minu]ios preg`tite.● T`cerile profunde au inconvenientul c` nu [tiice ascund.● Opinia public` ar trebui s` se alarmeze de pro-pria ei inexisten]`.● Viitorul e [i locul unde-]i a[tep]i sf~r[itul.● Nu-i greu s` ajungi \n centrul P`m~ntului, greue s` sapi groapa.● Femeile sunt ca frunzele. Cu c~t \mb`tr~nesc,cu at~t fo[nesc mai mult.

● Unii seapleac` dinslug`rnicie,al]ii la laudaslugarnicilor.● Ehei, tine-retul de azi! Eu la v~rsta lor… purtam 46 labocanci!

Un co[ar [omer

Zece membri de partidZece membri de partidVisau via]` nou`!Unul a vorbit \n somnß-au r`mas doar nou`!

Nou` membri de partidF`ceau zilnic sport!Unul l-a b`tut p-un rusßi-au r`mas doar opt!

Opt membri de partidAu trecut la fapte…Unul a trecut mai bruscßi-au r`mas doar [apte!

ßapte membri de partidFac afaceri grase,Unul a intrat la zdupßi-au r`mas doar [ase!

ßase membri de partidAu strigat lozinci,Unul a strigat-o pe aia…ßi-au r`mas doar cinci!

Cinci membri de partidAu fost ieri la teatru,Unul n-a aplaudatßi-au r`mas doar patru!

Patru membri de partidAu avut idei!Unul a g~ndit mai multßi-au r`mas doar trei!

Trei membri de partidVorbeau de r`zboi!Unul l-a visat cu ru[iißi-au r`mas doar doi!

Doi membri de partidS-au jucat cu tunul!Unul a tras spre r`s`ritßi-a r`mas doar unu!

Un membru de partid,Cel mai l`murit,A plecat cu ONT-ulßi n-a mai venit!

Zero membri de partidLupt` pentru pace,C` partidul nostru dragßtie el ce face.

Poezia, care \n timp a supor-tat mici modific`ri, \l are ca autor

pe P`storel Teodoreanu 1894-1964)

De prin s`lilede judecat`…

– Acuzat, pentru ce ]i-ai lovit victima cucu]itul?

– Pentru c` nu aveam pistolul la mine,domnule judec`tor!

◆

Judec`torul \l \ntreab` pe inculpat cine l-a adus la \nchisoare:– Doi poli]i[ti, domnule judec`tor!– Din cauz` de be]ie?… \ntreab`judec`torul.– Da, am~ndoi erau be]i.

◆

Judec`torul \l \ntreab` pe un ]igan:– Cum de-ai avut curajul ca \n ziua mares` spargi casele oamenilor [i s`-i furi?Vrei s` intri iar la pu[c`rie?– P`i, acum 2 ani m-ai b`gat la pu[c`riefiindc` am spart casili noaptea. Ziua s`nu sparg, noaptea s` nu sparg? Atuncic~nd?

◆

– Acuzat, de ce-ai furat calul din curteabisericii?– P`i, st`tea a[a de nec`jit [i trist acolos`racu, \nc~t am crezut c` i-a muritst`p~nul…

◆

– Bine m`i, omule, nu te-ai mul]umit c`i-ai furat paltonul domnului? De ce i-aifurat [i banii din buzunar?– P`i, la a[a palton \mi trebuiau [i cevabani de buzunar, a r`spuns ho]ul.

Un sfat… pentrufum`tori!

Noaptea \ntr-un cimitir, doi strigoise plimbau pe aleea central`, g~ndindu-se cam pe cine ar putea ei s` sperie laora aia at~t de \naintat`. Nu trece multtimp [i apare un tip at~t de beat, \nc~tabia se mai ]inea pe picioare.

– B`i, zice unul dintre strigoi, du-tela `sta [i cere-i o ]igar`. Dac` te vedecum ar`]i [i n-o da \n b~lb~ial` s` nu-mi spui tu mie moroi!… Zis [i f`cut, s-a dus, dar s-a \ntors destul de repede [isup`rat.

– Ce e m`, ce s-a \nt~mplat de nu l-ai speriat?

– P`i, am fost, i-am cerut ]igarea,dar c~nd mi-a dat-o eu eram \n spatelelui [i nu m-a v`zut cum ar`t…

– Fii atent, te duci din nou [i \i ceriun foc, pentru c` a[a nu are cum s` nu-]i vad` chipul.

Pleac` ar`tarea cu ]igarea \ntreoasele degetelor, ajunge la be]iv [i \ispune:

– Nene, mi-ai dat ]igarea, dar nu amcu ce-o aprinde! D`-mi [i-un foc.Be]ivul, dup` repetate \ncerc`ri de a-[i]ine echilibrul, reu[e[te s` aprind` unb`] de chibrit, flac`ra permi]~ndu-i s`vad` chipul straniu ce st`tea \n fa]a sa.Se uit` la el [i \i zice:

– B`i, nepoate, las`-te dracu defumat, tu nu vezi cum ar`]i…

SSEEDDIIUULL RREEDDAACC¥¥IIEEII : CONSTAN¥A, Str. DEZROBIRII Nr. 80 – Telefon / Fax : 69.77.41

RREEDDAACCTTOORR RREESSPPOONNSSAABBIILL : M. m. p.(r) Dumitru MIHåILESCU (tel. 0241/ 689373 sau mob. 0723/010033)

FFOOTTOOGGRRAAFFIIII : M. m. p. Nicolae OAßE

CCOORREECCTTOORR : Prof. Geo VLAD

TTEEHHNNOORREEDDAACCTTAARREEAA CCOOMMPPUUTTEERRIIZZAATTåå [[ii TTIIPPAARRUULL : S.C. IINNFFCCOONN S.A. Constan]a

128

II SS SS NN :: 11 44 55 33 -- 00 88 55 66

PAG. A 8-A TTTT IIII MMMM OOOO NNNN AAAA

„MIRCEA” – o adev`rat` academie plutitoare – navig` [i azi, la venerabila „v~rst`” de 70 de ani,cu toate p~nzele sus, sim]ind [i el \n vele v~ntul schimb`rii!

Prima nav`-[coal` „Mircea”, \n portul Constan]a (1892).

„MIRCEA” - ambarca]iune tip bric – un element de m~ndrie,distinc]ie dar [i de identitate pentru marinarii rom~ni.

Construit` \n Anglia de c`tre firma „Thames Iron Works” din Londra,ambarca]iunea tip bric pe al c`rei bordaj trona numele lui MIRCEA, faimosdomnitor al ¥`rii Rom~ne[ti, avea un deplasament de 360 t, lungime 36 m,l`]ime 7,60 m, pescaj de 3,60 m [i o vitez` de 8/12 noduri, asigurat` de oma[in` cu 2 cilindri de 160 C.P. Construit` din lemn, numai coastele fiind dinfier, nava „Mircea” avea doi arbori cu velatur` complet`, velele \n num`r de14 \nsum~nd o suprafa]` total` de cca. 500 m.p. Dup` sosirea la Gala]i, la datade 12 august 1882, bricul va efectua prima c`l`torie la Constan]a, sub coman-da colonelului Nicolae Dimitrescu Maican. çn vara anului 1883, dup` armare,bricul, la comanda c`ruia se afla locotenent-colonelul Vasile Urseanu, exe-cut` prima campanie de naviga]ie \n Marea Neagr`. çncep~nd din acest an [ip~n` \n anul 1926, „Mircea” avea s` efectueze 17 voiaje \n Marea Neagr`, 12\n Marea Mediteran` [i 2 \n Oceanul Atlantic, pe timpul c`rora a \nfruntatnumeroase furtuni, cea mai n`praznic` fiind cea din Marea Neagr` din mai1888, furtun` din care a ie[it biruitor, \n timp ce alte 40 de nave str`ine s-auscufundat.

La sf~r[itul secolului al XIX-lea, bricul, nav` la bordul c`reea sub coman-da locotenentului comandor Alexandru C`tuneanu preg`tirea echipajelor sedesf`[ura f`r` \ntrerupere, a fost folosit [i pentru executarea unor lucr`rihidrografice, \n vederea ridic`rii h`r]ii M`rii Negre, coasta rom~neasc`.

çn primul r`zboi mondial, bricul „Mircea” a fost adus pe Dun`re, unde,\ncorporat \n lungi convoaie de [lepuri trase de remorchere, a transportatal`turi de celelalte nave auxiliare, provizii [i materiale pentru front. Dup`c~]iva ani de la terminarea r`zboiului, „Mircea”, \ntinerit dup` repara]ia capi-tal` efectuat` \n cadrul Arsenalului Marinei din Gala]i, \ncepe o nou` seriede mar[uri de instruc]ie, primul fiind cel efectuat \n Marea Mediteran` \n anul1925. La 27 mai 1931, pentru meritele sale \n formarea marinarilor rom~ni,„Mircea” a fost decorat cu medalia „Meritul Maritim”, dup` care, \n foartescurt timp, a urmat scoaterea sa din serviciul flotei. Nava, \n „v~rst`” de 62de ani, [i-a g`sit sf~r[itul la 16 aprilie 1944, \n timpul unui bombardament. Seafla \n portul Gala]i, unde \ndeplinea serviciile de infirmerie plutitoare [idepozit de medicamente. Lovit` de o bomb`, nava-[coal` care a preg`titmarinari str`luci]i at~t pentru marina militar`, c~t [i pentru cea comercial`cre~nd \n marina noastr` na]ional` spiritul „Mircea”, a ars ca o tor]`…

O imagine ce r`scole[te amintirile celor care [i-au f`cut ucenicia pe acest` m~ndr` nav`-[coal`:„MIRCEA”, av~nd echipajul \n arborad`, se preg`te[te pentru a primi v~nt favorabil \n vele.

Sosit \n ]ar` dup` unvoiaj ce a \nsumat foartemulte zile, maistrul militarFlorin Ciucu, comandantgrup timonieri \n echipajullui „Mircea”, \[i \mbr`-]i[eaz` cu dor [i mult`dragoste so]ia.

ßi a venit urma[ul bravului bric „MIRCEA”…ßtafeta a fost preluat` de ambarca]iunea de tip barc denu-

mit` prin tradi]ie tot „Mircea”, ceremonialul av~nd loc \n portulConstan]a, la data de 17 mai 1939… Construit` \n anul 1938 \n[antierul naval „Blohm und Voss” din Hamburg, cea de-a douanav` destinat` preg`tirii cadrelor de marin` este un velier cu treiarbori cu deplasament de 1650 t, o lungime de 84 m, o l`]ime de12,5 m [i un pescaj de 5,2 m. Corpul [i arborada navei sunt \n\ntregime de o]el, iar velele, \n num`r de 23, \nsumeaz` osuprafa]` de 1750 m.p. [i pot imprima navei o vitez` medie de 10noduri. Ma[ina asigur` propulsia navei cu viteza de 9,9 noduri.Nava a fost construit` dup` planurile modificate ale velieruluigerman „Gorch Foch”, \n lume exist~nd \n prezent cinci nave deacest tip: „Eagle” (S.U.A.), „Gorch Foch” (Germania),„Tavari[ci” (Rusia), „Sagres” (Portugalia) [i „Mircea”(Rom~nia).

Cu pavilionul na]ional la catarg, ceremonialul ridic`riipavilionului av~nd loc la data de 27 martie 1939, „Mircea” apornit spre patrie sub comanda comandorului August Roman,unde, dup` un voiaj de 50 de zile, a ajuns la 17 mai 1939.

Seria de c`l`torii pe m`rile [i oceanele lumii a noului„Mircea” a fost deschis` \n vara anului 1939, c~nd navaefectueaz` primul s`u mar[ de instruc]ie \n Mediterana pe rutaPalermo, Toulon, Palma, Gibraltar, Alger [i Alexandria. Voiajula durat 63 de zile, timp \n care s-au parcurs 5.552 mile marine,fiind scurtat cu c~teva zile datorit` izbucnirii celui de-al doilear`zboi mondial prin atacarea Poloniei de c`tre Germania, la 1septembrie 1939.

A supravie]uit r`zboiului, la finalul c`ruia „Mircea” a fostpus abuziv la dispozi]ia flotei sovietice, odat` cu \ntreaga flot`rom~n`, restituirea sa c`tre statul rom~n av~nd loc la 27 mai1946. Dup` restituire, intr` \n repara]ii la [antierul din Gala]i,mar[urile de instruc]ie fiind reluate dup` doi ani, c~nd nava aveaarborada revizuit`, o parte din vele \nlocuite, precum [i o partedin manevre. Re\nceperea activit`]ii se face printr-un adev`ratexamen, at~t pentru echipaj, c~t [i pentru nav`, „examinatorul”fiind natura dezl`n]uit` care, \n luna septembrie 1948, l-a sur-prins pe „Mircea” \n Marea Neagr`, oferindu-i o n`prasnic` fur-

tun` ce l-a obligat s` ]in` la cap` trei zile [i trei nop]i. „R`nile” provocate de numeroasele \nfrunt`ri cu stihiile apelor au l`saturme pe corpul [i arborada navei, impun~ndu-se repararea sa \n [antierul constructor din Hamburg, destina]ie spre care s-a \ndrep-tat la 12 octombrie 1965 sub comanda comandorului Petre Zamfir, [i \nso]it de remorcherele „Viteazul” (RM-101) [i „Voinicul”(NS-112). çn Hamburg nava intr` spre finele lunii noiembrie, mar[ul p~n` aici fiind, \n mare parte, un calvar pentru navelerom~ne[ti, calvar provocat de o nemiloas` furtun` oferit` de Golful Biscaya.

Dup` un an de zile de stat \n [antierul german, „Mircea”, ref`cut [i modernizat, \[i \ncepe a doua sa via]`, relu~ndu-[i mar[urilede instruc]ie at~t \n Marea Neagr`, c~t [i \n alte m`ri [i oceane ale lumii.

Acum, dup` ce a mai suportat, \ntre anii 1994 - 2002, o repara]ie capital` \n ßantierul Naval Br`ila, nava –[coal` „Mircea” \[itr`ie[te cea de a treia tinere]e, efectu~nd anual c`l`torii pe drumuri de ape av~nd la bord pentru preg`tire cade]ii Academiei Navale[i elevii ßcolii Militare de Mai[tri.

Anul acesta, la 17 mai, nava va \mplini venerabila v~rst` de 70 de ani. La mul]i ani, b`tr~ne, dar mereu tinere „MIRCEA”, [is` fii mereu condus pe drumuride ape de un echipaj care, a[acum ne-a demonstrat de fiecaredat`, a fost constituit din mari-nari adev`ra]i.

Ideea \nzestr`rii marinei militare cu o nav` velier s-a ivitodat` cu \nfiin]area \n 1881, la Gala]i, a ßcolii copiilor demarin`, necesitatea construc]iei unei asemenea nave fiindimperios cerut` de preg`tirea practic` a elevilor acestei [coli.A[a [i-a f`cut apari]ia \n flota rom~neasc` prima nav`-[coal`a marinei militare, nav` botezat` MIRCEA de c`tre IonGhica, reprezentantul guvernului rom~n la Londra.Rememor~nd istoria at~t de bogat` [i, uneori, palpitant` acelor dou` veliere, aducem un omagiu marinarilor rom~nicare pe m`rile [i oceanele lumii au ]inut [i ]in sus, pe cel mai\nalt catarg, cu cinste [i onoare tricolorul patriei.

S` ne amintim de ei…Mai[tri militari care

au f`cut parte din echipajullui „Mircea”I [i „Mircea” II

Din echipajele vechiului bric,neav~nd alte informa]ii, s` neamintim cu respect doar dedoi dintre cei care au de]inutfunc]ia de [efi de echipaj:Andrei Constantinescu,re]inut de istoria navei subnumele de „Mastella”, [iconst`n]eanul GheorgheV`leanu. Cu acela[i respectfa]` de modul cum [i-au f`cutmeseria, dar la bordul actualeinav`-[col` „Mircea”, s` neamintim de mai[tri militari:Miu Vasileßtef`nescu ßtefanN`stase NicolaeSmaranda IonCalcan Nicolae Lucheniuc Gheorghe

Popescu ßtefanC`lug`ru IonSec`reanu VasileRachea OctavianC`lin ConstantinRadu NicolaeIvane[ IonManea ConstantinPredescu ConstantinMunteanu VasileCerchizan IonTudorache MihaiGiant`u Mihai

De asemenea, amintim curespect [i pe mai[tri militaridin actualul echipaj al navei„Mircea”, dar din lips` despa]iu doar pe cei care de]incalitatea de membri asocia]i aiL.M.M.M.Apostol AdrianIrimia DanSatnoianu VictorSt`nic` EugenStoian Ion ([ef echipaj)