238417078-Asigurarile-de-Viata-in-Romania-FINALA-05-06-2014.docx

8/17/2019 238417078-Asigurarile-de-Viata-in-Romania-FINALA-05-06-2014.docx

1/50

UNIVERSITATEA „NICOLAE TITULESCU”

FACULTATEA DE ŞTIINŢE ECONOMICE

PROGRAMUL DE STUDII: FINANŢE ŞI ASIGURĂRI

LUCRARE DE DISERTAŢIE

Coordonator ştiinţific

prof. univ. dr. Mărgulescu Serghei

Masterand

Emil Sîrbu

Bucureşti2!"


2/50

UNIVERSITATEA „NICOLAE TITULESCU”FACULTATEA DE ŞTIINŢE ECONOMICE

2


3/50

PROGRAMUL DE STUDII: FINANŢE ŞI ASIGURĂRI

LUCRARE DE DISERTAŢIE

DISCIPLINĂ ASIGURĂRI GENERALE ŞI DE VIAŢĂ

TEMA ASIGURĂRILE DE VIAŢĂ

Coordonator ştiinţific

prof. univ. dr. Mărgulescu Serghei

Masterand

Emil Sîrbu

Bucureşti

2!"

CUPRINS

3


4/50

Cuprins..................................................................................................................................."

CAPITOLUL I......................................................................................................................#

ASPECTE GENERALE PRIVIND ASIGURĂRILE DE VIAŢĂ..................................#

!.!. $pariţia şi evoluţia asigurărilor de viaţă......................................................................#

!.2 %articularităţile şi elementele generale ale asigurărilor de viaţă...............................!2

!.& Clasificare asigurărilor de via ăț .................................................................................!'

!.&.!. $sigurările de viaţă tradiţionale..........................................................................!'

!.&.2. $sigurări de viaţă tip unit ( lin)ed......................................................................22

CAPITOLUL II..................................................................................................................2"

ORGANIZAREA, SUPRAVEGHEREA ŞI CARACTERISTICILE PIEŢEI

ASIGURĂRILOR DIN ROMÂNIA.................................................................................2"

2.! *rgani+area pieţei asigurărilor de viaţă......................................................................2"

2.2 Supravegherea activităţii de asigurare........................................................................2,

2.& Caracteristicile pieţei asigurărilor de viaţa.................................................................2'

CAPITOLUL III.................................................................................................................&!

PIAŢA ASIGURĂRILOR DE VIAŢĂ DIN ROMÂNIA................................................&!

&.! $pariţia şi de+voltarea asigurărilor în -omnia.........................................................&!

&.2. /olumul0 dinamica şi structura pieţei asigurărilor de viaţă în perioada 2#12!2....&&

&.2.!. %rime brute subscrise..........................................................................................&"&.2.2. ndemni+aţii brute plătite....................................................................................

&.& 3endin ele pie ei asigurărilor de via ă în perioada actualăț ț ț ........................................."!

CONCLUZII ŞI PROPUNERI........................................................................................."2

BIBLIOGRAFIE................................................................................................................""

ANEXE................................................................................................................................"4

INTRODUCERE

4


5/50

Motivul pentru care mi1am ales această temă cu privire la domeniul aigurărilor de

via ăț a fost să cercete+ acest vast domeniu0 pentru a putea avea cunso tin e cu privire laș ț

cuprinsul unei asigurări de via ă0 adică caracteristicile unui astfel de produs0 func ii0ț ț

mecanismul lor0 în esen ă tot ce este legat de această temă. *biectivul general al studiului aț

fost caracteri+area pieţei asigurărilor de viaţă0 în special piaţă asigurărilor de viaţă din

-omnia.

5ncă din cele mai vechi timpuri un rol important în viaţa şi evoluţia omului l1a

constituit gri6ă faţă de viitor. 7tim că nimeni nu este sigur de +iua de mine0 viaţa noastră

este ameninţată de multe riscuri0 unele mai mari0 altele mai mici0 care ne afectea+ă

capacitatea de muncă sau chiar viaţa. 8nele dintre aceste riscuri sunt evenimente ce ne pot

afecta sau nu0 dar e9istă riscul de deces care este o certitudine0 întrebarea este cnd se vaîntmpla. %entru evitarea acestor evenimente nedorite oamenii trebuie să întreprindă

măsuri adecvate de protecţie.

%entru a putea întelege ce înseamnă o asigurare de via ă trebuie să cunoa temț ș

termenul de asigurare în general. Conform :ic ionarului de asigurări se men ionea+ă că;ț ț


6/50

$sigurarea a apărut din nevoia de protecţie a omului în faţa unor pericole şi găsirea

unor soluţii adecvate de înlăturare a lor.

Cele mai vechi forme de asigurare sunt întlnite încă din $ntichitate şi datea+ă de

circa 4 ani. Meşteşugarii tăietori de piatră din Egiptul de 6os au constituit un fond deîntra6utorare0 format anticipat0 prin contribuţia tuturor la acoperirea pagubelor provocate de

diverse calamităţi şi neca+uri ce loveau membrii colectivităţii.&

$sigurările de persoane îşi au originea tot în $ntichitate0 fiind încă o dovadă de

prudenţă. Cu timpul0 asigurările de persoane au fost permanent recunoscute ca elemente

esenţiale şi necesare în


7/50

acestora în -omnia. 5n cea de1a doua parte se pre+intă evoluţia şi volumul pieţei

asigurărilor de via ă în periaodaț 2#12!2. %erioadă ce coincide cu apari ia cri+eiț

financiare in -omnia. Dinalul acestui capitol include cteva informatii cu privire la

tendin ele pie ei in perioada actuală.ț ț

Metodele de cercetare abordate în studierea acestei teme sunt *i*liogra+ice0 dar

curpinde si o parte de anali+ă a pie ei asigurarilor de viaț ță din -omnia în care s1au folosit

surse din rapoartele omisiei de -upraveghere a Asigurărilor CS$F actual Autoritatea de

-upraveghere Financiară $SDF.

=ucrarea de diserta ie urmare te să pre+inteț ș importanţa asigurărilor de viaţă att

asupra societăţii0 ct şi asupra individului. :atorită sferei mari de cuprindere şi a

diversităţii formelor de asigurare de via ă0 studierea acestui domeniu nu are limite şi obligăț

involuntar la un interes în creştere.

$ceastă lucrare se a9ea+ă pe referin ele bibliografice în domeniu0 pe cunostin eleț ț

acumulate de mine în decursul celor doi ani de studiu în cadrul Daculta ii de Stiinteț

Economice0 programul de master Dinan e i asigurări sub îndrumarea :r.ț ș Margulescu

Serghei %orfesor 8niversitar în cadrul 8niversită ii Aicolae 3itulescu.ț

CAPITOLUL I

ASPECTE GENERALE PRIVIND ASIGURĂRILE DE VIAŢĂ

7


8/50

&'&' Aa(!)!a *! +#$%)!a a-!.%(/(!$#( 0+ !a)/

/iaţa oamenilor nu este întotdeauna liniştită. * preocupare ma6oră a oamenilor încă

din antichitate a fost prote6area vieţii0 a sănătăţii şi bunurilor în forme diverse0 care au

evoluat pnă la cele care se practică în pre+ent. ndiferent de ctă gri6ă este acordată

pentru evitarea problemelor sau prote6area bunurilor0 nimeni nu poate fi sigur de succes.

8nele evenimente negative catastrofe naturale0 accidente0 micşorarea sau pierderea

capacităţii de muncă în urma unor boli sau a bătrneţiiF implică traume psihice sau pierderi

financiare seminificative.

$sigurarea a apărut din nevoia omului de protecţie în faţa unor pericole şi pentru

găsirea soluţiilor adecvate de înlăturare a lor.

:iferitele cercetări de specialitate0 efectuate asupra istoriei unor popoare şi civili+aţii

umane0 au stabilit că originile pactului de asigurare pot fi depistate încă din antichitate.

$rheologii au descoperit probe care demonstrea+ă e9istenţa unor societăţi de

întra6utorare naturală a cioplitorilor de piatră în Egiptul $ntic0 din anul "4 î.Gr. Chine+ii0

care transportau marfă pe rurile şi fluviile Chinei0 o împărţeau în mai multe

compartimente pentru a elimina riscul de a pierde întreaga cantitate de produse pnă ladestinaţie.

Cele mai vechi forme ale asigurării de viaţă sunt indemniza&iile de deces0 acestea erau

acordate în vederea acoperirii cheltuielilor de înmormntare şi asigurarea de rentă viageră.

$mbele au apărut în antichitate în +ona Mării Mediterane.

%rin aceste asigurări de înmormntare0 asigurătorul suportă toate cheltuielile de

înmormntare şi incinerare. Ele erau încheiate sub forma asigurărilor mutuale ".

$cestea fiind asigurări încheiate în cadrul unui grup de persoane0 ce avea la ba+ă un

sistem care prevedea ca0 la înmormntarea unei persoane din grup0 ceilalţi membrii să

adune bani pentru achitarea cheltuielilor de înmormntare. Este de fapt forma de achitare

ulterioară a primei de asigurare4.

4 Asigurările mutuale sunt acele asigurări încheiate în cadrul unui grup de persoane0 în ba+a unui sistem care prevede ca0 la moartea unei persoane din grup0 to i ceilal i membri să adune bani pentru achitareaț ț

chletuielilor de înmormntare. :e fapt0 este forma de achitare ulterioară a primei de asigurare. $sigurarea deînmormntare a fost multe secole singura formă de asigurare de via ă cu indemni+a ie din deces.ț ț

8


9/50

5n antichitate0 e9istă şi obiceiul ca aristocraţii să încheie cu supuşii lor contracte de

rentă viageră pentru a obţine venituri pentru tot restul vieţii. Cele mai vechi date privind

aceste contracte provin din Milet şi datea+ă din anii 2 î.Ch. $cest tip de contracte e9istau

şi în Evul Mediu0 fiind încheiate în ma6oritate de administraţiile orăşeneşti. $cestea

prevedeau aceeaşi sumă anuală indiferent de vrsta asiguratului. :e aceea0 de multe ori0

pentru încheierea unei asemenea asigurări0 oamenii declarau copiii în locul adulţilor0 pentru

a beneficia de rente pe o perioadă mai mare.

$sociaţiile de spri6in reciproc din evul mediu care reuneau meşteşugarii şi lucrătorii

din acelaşi domeniu0 cunoscute sub denumirea de ghilde0 constituiau fonduri speciale de

indemni+aţie pentru urmaşii membrilor lor. Diecare membru trebuia să plătească o coti+aţie

anuală pentru aceste fonduri. %entru cei mai vrstnici0 era stabilită de regulă o sumă maimare dect pentru tineri. $cest lucru punea deci în evidenţă diferenţele în riscul de deces

pentru persoanele de vrste diferite.

* formă specială de asigurare a contractelor de rentă viageră a fost tontina0 apărută

în Dranţa în sec al H/1lea şi răspndit apoi în *landa0 $nglia şi ?ermania. $ceasta

repre+enta un fond în care un număr de persoane vărsau anual anumite sume de bani .

%rofitul anual provenit din banii depuşi anterior era împărţit între participanţi. :acă unul

dintre participanţi deceda0 urmaşii acestuia pierdeau banii depuşi de acesta în timpul vieţii0 profitul revenind celorlalţi participanţi. 8ltimul supravieţuitor devenea beneficiarul întregii

sume depuse de1a lungul timpulul. Cnd şi acest ultim supravieţuitor deceda0 banii erau

preluaţi de organi+ator0 adesea un organ al conducerii locale. 8lterior totina a evoluat spre

ideea de case de economii.

Cea mai simplă formă a contractelor pentru economisire prevedea ca participanţii în

viaţă să primească la sfrşitul contractului suma economisită.

5n secolele H/ ( H/0 în $nglia0 se practicau forme mai evoluate şi mai

diversificate ale asigurării de viaţă0 principalele fiind următoarele, ;

5 Ciurel0 /.0 Asigurări i reasigurări. a*ordări teoretice i practici interna ionale,ș ș ț Editura $ll Bec)0Bucure ti0 2ș 0 pag. "&

6 Ciurel0 /.0 op/ cit/, p. "&

7 "dem, p. "&,

9


10/50

• Asigurările pe termen scurt 0 erau pe o perioadă determinată0 numai pentru

acoperirea riscului de deces0 fiind legate în principal de transportul pe mare. $ceste

asigurări erau folosite de comercianţi şi de cei care călătoreau pe mare.

Erau folosite şi ca o garanţie pentru împrumuturi0 astfel înct0 dacă asiguratuldeceda0 creditul putea fi rambursat de către asigurător.

• Asocia&iile mutuale de asigurare0 care erau cluburi de autoasigurare0 în care

toţi membrii participau cu o anumită contribuţie bănească ce se strngea în cadrul

unui fond din care se plăteau anumite sume de bani familiilor membrilor decedaţi #.

Aivelul acestor sume fiind stabilite în funcţie de numărul membrilor asociaţiei şi de

numărul de decese.

• Anuită&ile0 au repre+entat o altă formă de asigurare de pensie. %rin acestea

se oferea asiguraţilor un venit pe o anumită perioadă de timp. $ceste forme de

asigurare au fost de mare a6utor0 în special pentru văduve după moartea soţilor.

$sigurările de înmormntare şi cele de rentă viageră au fost cele mai practicate

forme de asigurare pnă în secolul al HH1lea.

:e+voltarea statisticii a repre+entat un element esenţial în evoluţia asigurării de viaţa.

5n funcţie de probabilitatea de deces a asiguratului se calcula preţul ce trebuia plătit în

contractul de asigurare. Secolele al H/1lea şi al H/1lea au constituit perioada în care

evoluţia asigurărilor a fost puternic marcată. $bordarea ştiinţifică a asigurărilor a dus la

îmbunătăţirea calitativă a acestora. $pariţia preocupărilor pentru colectarea şi centrali+area

informaţiilor demografice0 tot mai precise0 s1a permanenti+at0 ceea ce a permis întocmirea

tabelelor de mortalitate0 pe ba+a cărora prin cuantificarea riscului de deces a fost posibilă

calcularea primelor de asigurare'.

%rima încercare de compilare a unor date demografice pentru elaborarea unor tabelede mortalitate0) a fost făcută în anul !'& de către astronomul Edmund GalleI!!0 iar un

tabel complet a fost construit în anul !,,4 de James :odson0 profesor de matematică la

8 :in acest fond se deduceau cheltuielile administrative de func ionare a asocia iilor.ț ț

9 Ciurel0 /.0 op. cit.0 p. "&,

10 Constantinescu0 :.0 $.0 1ratat de asigurări, Colecţia Aaţională0 Bucureşti0 !''40 p.!,

11 Cel după care s1a numit cometa GalleI.

10


11/50

şcoala ce aparţinea de ChristKs Gospital. Scopul celor doi oameni de ştiinţă a fost de a

demonstra că preţul asigurării de viaţă poate fi calculat în funcţie de vrsta persoanelor a

căror viaţă se asigură0 mai e9act că se poate plăti aceeaşi primă de asigurare pe toată durata

contractului de asigurare de viaţă0 în funcţie de vrsta asiguratului la momentul intrării în

risc. $tunci s1a introdus şi conceptul de primă nivelată!2.

8n al doilea element important pentru de+voltarea asigurărilor a fost şi de+voltarea

economică0 utili+area la scară tot mai mare a banilor0 care ofereau posibilitatea convertirii

bunurilor şi serviciilor în instrumente uşor de cumpărat şi vndut. :eoarece acum oamenii

îşi asigurau e9istenţa din salariu şi nu din bunurile pe care le produceau0 s1a pus problema

asigurării unui venit văduvei şi copiilor0 dacă cel care întreţinea familia deceda. $sigurarea

de viaţă a devenit astfel un mi6loc de economisire pentru un viitor incert.

8n al treilea factor semnificativ în de+voltarea asigurărilor de viaţă l1a constituit

e9tinderea tran+acţiilor comerciale şi necesitatea diminuării riscurilor inerente în derularea

acestor tran+acţii. %rodusele de asigurări de viaţă au suferit numeroase transformări

considerabile în ultimii ani0 în special o dată cu apariţia poliţelor de asigurare de viaţă care

oferă nu numai protecţie împotriva riscului de deces0 ci şi posibilităţii de învestire!&.

12 în engl. level premium

13 Constantinescu0 :.0 $.0 1ratat de asigurări, Editura Economică0 Bucureşti0 /olumul 0 2"0 p. !4#

11


12/50

&'1 Pa("!2%$a(!"/)!$+ *! +$+3+4"+$+ .+4+(a$+ a$+ a-!.%(/(!$#( 0+ !a)/

$sigurarea de via ă repre+intă; @o garantare0 punere în siguran ă0 încredin are0ț ț ț

romisiune fermă0 măsură de prevedere luată de cei interesa i pentru ocrotirea persoaneiț

fi+ice în ca+ul diminuării sau al pierderii capacită ii de muncă datorită unor boli0 accidenteț

sau atingeri unei anumite limite de vrstă @!".

$sigurarea de viaţă este o formă de protecţie financiară a dependenţilor sau a altor

persoane desemnate în ca+ul decesului asiguratului.!4

:in aceste definiţii înţelegem faptul că asigurarea are un caracter de compensarefinanciară0 garantarea plăţii unei sume de bani de către asigurator şi oferă protecţie

împotriva unor evenimente sigure0 a căror dată de producere fiind necunoscută.

$sigurarea de viaţă poate fi definită din două perspective; cea a societăţii de

asigurări şi cea a persoanei asigurate.

:in punct de vedere al societăţii de asigurare0 asigurarea de viaţă poate fi definită ca

o modalitate de transfer a riscului financiar legat de pierderea vieţii sau sănătăţii unui

individ asupra unui grup de indivi+i0 e9puşi aceluiaşi risc. 3ransferul riscului se face de la

individ spre grup0 şi faptul că fiecare membru al grupului participă la constituirea fondului

de despăgubiri printr1o cotă1parte0 numită primă de asigurare.

:in perspectiva asiguratului0 asigurarea de viaţă poate fi definită ca o înţelegere

contractul de asigurareF în care una din părţi0 asiguratul0 plăteşte o anumită sumă de bani

prima de asigurareF0 iar cea de1a doua parte0 asigurătorul0 este de acord să plătească o

anumită sumă de bani în ca+ul producerii evenimentului asigurat.

E9istenţa contractului de asigurare este dovedită de către asigurator prin eliberarea

unui document numit poli&ă de asigurare. %rin aceasta compania de asigurări asiguratorF

se obligă să despagubescă o persoană fi+ică sau 6uridica asiguratF in ca+ul in care se

14 Bistriceanu0 ?h.0 :.0 Lexicon de Finan e – Bănci – Asigurăriț 0 /olumul 0 Editura Economică0 Bucure ti0ș2!0 p. ',

15 3ănăsescu %0 :ragotă M. 7erbănescu C. =ă+ărescu S Asigurări moderne de *unuri 'i via&ă,$ditura A/-/$, Bucure'ti, ())2

12


13/50

porduce un risc preva+ut in contract. %oliţa de asigurare de viaţă conferă protecţie

beneficiarului poliţei.

%entru a cunoaşte condiţiile şi modul asigurărilor de viaţă trebuie cunoscute

elementele tehnice ale acestei asigurări. %rivind asigurarea de viaţă0 în actele normativesunt cuprinse reglementările despre raporturile dintre persoanele 6uridice sau fi+ice care

participă la un contract de asigurare de viaţă0 fiind preci+ate drepturile şi obligaţiile0 att

pentru asigurător ct şi pentru asigurat.

$lementele care se regăsesc în domeniul asigurărilor de viaţă sunt; ve+i ane9a !F

Asigurătorul 5 este persoana 6uridică care îşi asumă obligaţia să plătească

suma asigurată la apariţia evenimentului asigurat0 precum şi clau+ele prevă+ute în poliţa deasigurare. 3ot el administrea+ă şi fondul de asigurare prin plasamentele financiare pe care

le face!.

Asiguratul 5 este persoana a cărei viaţă constituie obiectul contractului de

asigurare. $siguratul este persoană fi+ică0 care în schimbul unei prime de asigurare plătită

asigurătorului0 se asigură împotriva evenimentelor ce pot să apară în viaţa sa cum ar fi;

limitarea sau pierderea incapacităţii de muncă0 atingerea unei limite de vrstă0 decesul.

ontractantul 5 este persoană fi+ică sau 6uridică care încheie contractulîmpreună cu asigurătorul şi care se obligă să plătească prima de asigurare !,. 5n asigurările

de persoane calitatea de contractant de asigurare poate să apară în două situaţii;

1 contractantul poate asigura şi alte persoane numiţi coasiguraţi0 devenind prin

acelaşi contract şi asiguratL

1 contractantul nu este el asigurat ci alte persoane.

5n asigurările mi9te de viaţă0 cnd contractantul asigurării nu este persoana asigurată0

dacă aceasta din urmă supravieţuieşte perioadei de asigurare0 contractantul devine şi

beneficiarul sumei asigurate. 5n ca+ de deces al asiguratului înainte de e9pirarea

valabilităţii asigurării0 beneficiar al asigurării devine o terţă persoană.

16 Băiescu0 $.0 3.0 op. cit.0 p. "

17 dem0 p. "!

13


14/50

Bene+iciarul asigurării 5 este persoana care are dreptul să încase+e suma

asigurată la apariţia evenimentului asigurat. :esemnarea lui se face de către

contractantul asigurării sau prin condiţiile de asigurare!#.

$venimentul asigurat 5 repre+intă evenimentul la a cărui producere

asigurătorul este obligat să plătească indemni+aţia de asigurare suma asiguratăF

contractantului asigurării0 respectiv beneficiarului asigurării. Evenimentul asigurat

poate fi decesul asiguratului în timpul perioadei asigurate sau supravieţuirea

asiguratului la data scadentă a poliţei de asigurare.

"nteresul asigura*il 5 este un element cheie în orice fel de asigurare. 5n

asigurările de persoane este strns legată cu evenimentul sau riscul sub incidenţa

căruia se află persoana; decesul0 invaliditatea din accident0 supravieţuirea. nteresul

asigurabil apare ca o opţiune pentru o măsură de prevedere şi ca mi6loc de

economisire pe termen lung. -iscul este un eveniment incert0 posibil şi viitor care

poate apărea indiferent de voinţa părţilor şi care ar putea afecta capacitatea de

muncă0 sănătatea şi viaţa oamenilor !'.

-uma asigurată 3 valoarea unei persoane neputnd fi estimată0 la asigurările

de persoane0 suma asigurată este cea înscrisă în poliţa de asigurare. -uma asiguratăse stabileşte în mod forfetar de către asigurat0 în funcţie de nevoile şi posibilităţile

sale financiare. $siguratul poate să încheie mai multe contracte de asigurare

împotriva aceluiaşi eveniment şi pentru sume diferite0 fără să fie împiedicat de lege

sau de asigurător să facă acest lucru. =a producerea riscului asigurat0 asiguratul sau

beneficiarul asigurării0 poate încasa drepturile de asigurare de la toţi asigurătorii.

:acă în urma producerii riscului asigurat0 asiguratul suferă o vătămare corporală sau

a contactat o maladie care i1a afectat capacitatea de muncă0 el are dreptul la o indemni+aţie

de asigurare suma asiguratăF0 care să facă posibilă refacerea situaţiei sale financiare

e9istente înaintea producerii accidentului sau contactării bolii. Suma respectivă se plăteşte

integral asiguratului0 respectiv părţi procentuale în ca+urile de invaliditate permanentă.

18 Băiescu0 $.03.0 Asigurări de via ă la de*utul mileniului """,ț Editura :acia0 Clu6 ( Aapoca0 24p. "!

19 "dem, p. "" 1 "4

14


15/50

Sumele asigurate care se acordă în asigurarea de viaţă suplimentea+ă sumele oferite

de asigurările sociale dacă este asigurat la CJ$SF0 permiţnd asiguratului sau familiei

acestuia să depăşească situaţiile de cri+ă şi să1şi constituie stilul de viaţă obişnuit2.

-uma de asigurare poate fi varia*ilă. 5ntr1o poliţă de asigurare de deces sau cu termen fi90

suma asigurată poate fi crescătoare sau descrescătoare. $stfel0 aceasta se poate reduce în

fiecare an cu un anumit procent0 putnd a6unge pnă la nivelul +ero. %e de altă parte0 e9istă

poliţe cu sume asigurate crescătoare0 ale căror valori se măresc an de an sau la anumite

intervale de timp0 cu un anumit procent0 de cele mai multe ori !.

=a formele de asigurare0 în general0 această sumă poate fi mărită prin acceptarea

protecţiei împotriva inflaţiei $%F0 facilitate disponibilă la fiecare aniversare a poliţei0

precum şi prin clau+a de creştere garantată a sumei asigurate ?*F0 disponibilă la fiecare a

&1a aniversare a poliţei. :e asemenea0 cu e9cepţia @$sigurărilor pe termen limitat@0 toate

celelate asigurări de ba+ă participă la profitul reali+at de societate din investirea re+ervei

matematice. Suma asigurată iniţială împreună cu toate aceste măriri constituie

indemni+aţiile de asigurare.

"ndemniza&ia de asigurare 1 repre+intă suma plătită de către asigurător0 în

conformitate cu prevederile contractului de asigurare0 ca urmare a producerii

evenimentului asigurat2!.

• 4aloare de răscumpărare 5 este o sumă pe care asigurătorul se obligă să o

plătească în conformitate cu prevederile contractului de asigurare0 în ca+ul încetării

contractului de asigurare0 înainte de data lui de e9pirare0 fără plata vreunei indemni+aţii de

asigurare. /aloarea de răscumpărare se calculea+ă în conformitate cu condiţiile specifice

fiecărui tip de contract de asigurare de ba+ă. /aloare de răscumpărare au doar contractele

cu capitali+are. $sigurările suplimentare nu au valoare de răscumpărare.

!rima de asigurare 5 este suma pe care contractantul se anga6ea+ă să o

plătească. $ceasta este fi9ată în urma evaluării riscului0 care se face ţinnd cont de

mai mulţi factori0 cum ar fi22;

20 Băiescu0 $.03.0 Asigurări de via ă la de*utul mileniului """,ț Editura :acia0 Clu6 ( Aapoca0 24 p. "!

21 Băiescu0 $.0 3.0 op/ cit/, p. "# 1 "'

22 Băiescu0 $.03.0 Asigurări de via ă la de*utul mileniului """,ț Editura :acia0 Clu6 ( Aapoca0 24 p. "!

15


16/50

ü /rsta şi se9ul asiguratuluiL

ü Starea de sănătate a asiguratuluiL

ü /aloarea sumelor asigurateL

ü :urata contractuluiL

ü Cheltuieli legate de emiterea contractului de asigurare0 de administrarea

poliţei şi de alte cheltuieli administrative.

%entru evaluarea stării de sănătate se completea+ă un chestionar medical. 5n urma

anali+ei acestuia de către o echipă de specialişti0 asigurătorul poate cere efectuarea unor

investigaţii comple9e pentru stabilirea ct mai corectă a stării de sănătate a asiguratului.$ceste cheltuieli sunt suportate de compania de asigurări. :acă asiguratul are probleme de

sănătate0 dar este asigurabil0 apar ma6orări ale primei de asigurare2&.

5urata asigurării 5 este perioada de timp ct rămn valabile raporturile prin

contract între părţile implicate. $sigurarea de viaţă se încheie pe durate mai lungi de timp

cel puţin 4 aniF0 iar cele de accidente de obicei pe un an.

:urata de asigurare este acea perioadă în care dacă se produce evenimentul asigurat

asigurătorul este obligat să plătească suma asigurată 2". :easemenea0 este acea perioadă încare asiguratul este obligat să1şi plătească prima de asigurare.

• Aniversarea cererii 1 repre+intă fiecare aniversare a datei de încheiere a cererii.• An de asigurare 1 repre+intă perioada de un an cuprinsă între două date succesive

de aniversare a cererii.• !erioada precontractuală acoperită limitat 1 repre+intă perioada de timp cuprinsă

între ora . +ilei calendaristice imediat următoare datei de încheiere a cererii şi

ora . a datei intrării în vigoare a contractului de asigurare.

!oli&a de asigurare 5 este actul 6uridic ce face dovada încheierii contractului

de asigurare0 a acordului părţilor participante la contract. 5n poliţă se menţionea+ă

contractantul0 asiguratul0 beneficiarul sau beneficiarii asigurării0 natura riscurilor asigurate0

suma asigurată0 durata asigurării0 prima de asigurare şi modul ei de plată0 data de început al

23 Băiescu0 $.0 3 , op/ cit/, p. ", 1 "#

24 "dem, p. 4!

16


17/50

asigurării. Este obligatoriu să se menţione+e e9istenţa condiţiilor generale şi speciale dacă

e9istăF de asigurare. Este documentul de ba+ă ce trebuie pre+entat asigurătorului la apariţia

riscului asigurat pentru a se putea efectua plata sumei asigurate.

Condiţiile de asigurare fac partea integrantă din contractul de asigurare. Seredactea+ă în scris de către asigurător0 asiguratul avnd posibilitatea să accepte sau să

respingă participarea la contract contractul de asigurare este un contract de ade+iuneF. 5n

ca+ul asigurării0 asigurătorul este acela care Npropune chiar modul de manifestare a ofertei

sub forma cererii de asigurare24. $ceasta este un act pre+ent în mapa pe care o primeşte

asiguratul în momentul încheierii unei asigurări de viaţă0 în care se mai regăseşte şi poliţa

de asigurare de viaţă0 condiţiile specifice asigurării de viaţă încheiate0 condiţiile generale0

condiţiile aferente fiecărei clau+e ataşate contractului de asigurare0 formularul de anali+ă anevoilor0 care le voi anali+a în cele ce urmea+ă.

Cererea de asigurare>chestionarul constă în completarea de către asigurat a unui

formular special al asigurătorului0 prin care se manifestă voinţa de a încheia contractul. 5n

ba+a răspunsurilor date de asigurat0 asigurătorul poate să1şi facă o opinie asupra riscului şi

să stabilească prima aferentă. =a ma6oritatea formelor de asigurare de viaţă0 cererea se

redactea+ă anterior şi separat de contractul de asigurare>poliţa de asigurare.

Cererea de asigurare este un act unilateral de voinţă0 nu este suscepti*ilă de e+ecte

6uridice speci+ice asigurării, până ce nu a +ost acceptată de către asigurător/ 3otuşi0 pe

perioada precontractuală acoperită limitat0 $sigurătorul va accepta acoperirea e9clusivă a

riscului de deces din accident. ndemni+aţia de asigurare care se va cuveni este menţionată

în condiţiile generale ale fiecărei societate de asigurări.

5n funcţie de conţinutul cererii de asigurare0 societatea de asigurare va face o

anali+ă0 un studiu0 asupra situaţiei de fapt avnd ca obiect central riscul. -iscul

ocupaţional0 hobbI0 medicalF repre+intă pentru asigurător o importanţă deosebită0

deoarece în funcţie de acest element esenţial al contractului se aprecia+ă dacă asigurătorul

poate accepta încheierea contractului şi dacă da în ce condiţii.

5n urma anali+ei0 societatea de asigurări are la dispo+iţie & opţiuni2;

ü Die ră refu+e încheierea contractuluiL

25 Ciumaş0 C.0 $conomia asigurărilor, Casa Cărţii de 7tiinţă0 Clu6 ( Aapoca0 2&0 p. &

26 Ciumaş0 C.0 op/ cit/, p. "

17


18/50

ü Die să facă o contra ( ofertă e9cluderi0 e9traprimăFL

ü Die să accepte propunerea viitorului asigurat şi să încheie contractul de asigurare.

Evaluarea se va face numai pe ba+a informaţiilor puse la dispo+iţie de asigurat sau

de contractant. El trebuie să facă declaraţii complete att în momentul solicitării asigurării0

ct şi pe parcurs0 cnd împre6urările esenţiale privind riscul s1au schimbat. 5n ca+ contrar0

asigurătorul îşi re+ervă dreptul de a modifica0 de a denunţa contractul sau de a refu+a

indemni+aţia solicitată de asigurat2,.

Condiţiile generale aferente asigurării de viaţă încheiată de o persoană sunt cuprinse

în mapa care acesta o primeşte0 şi se limitea+ă la descrierea părţilor care fac parte din acest

contract0 prima de asigurare0 acoperirea despăgubirii0 precum şi modalităţile de modificarea contractului0 însă aceste condiţii diferă de la o societate la alta. Diecărei persoane care

încheie o asigurare de viaţă i se oferă posibilitatea de a ataşa clau+e suplimentare

produsului de asigurare ales0 şi în acest ca+ pentru fiecare clau+ă suplimentară ataşată sunt

stipulate condiţii specifice de asigurare.

27 Ciurel0 /.0 op/ cit/, p. 2&

18


19/50

&'6 C$a-!7!2a(+ a-!.%(/(!$#( 0+ !a /ț

5n pre+ent asigurările de viaţă se practică în numeroase forme0 ma6oritatea dintre

acestea fiind apărute în ultimele decenii0 avnd la ba+ă nevoile tot mai variate ale

oamenilor. *amenii îşi cumpără o asigurare de viaţă pentru ceea ce repre+intă ea pentru

client şi nu neapărat pentru ceea ce este în sine0 importante fiind serviciul pe care îl oferă

produsul0 siguranţa şi confortul implicate.

$sigurările de viaţă se împart în două categorii principale şi anume;

§ asigurările de viaţă tradiţionaleL

§ asigurările de viaţă de tip unit 1 lin)ed.

&'6'&' A-!.%(/(!$+ 0+ !a)/ "(a0!)!#4a$+

$sigurările de viaţă tradiţionale sunt asigurări care oferă clienţilor garanţii

considerabile0 de obicei un beneficiu fi9 garantat în ca+ de deces sau la maturitate.

$sigurătorul trebuie să acorde aceste garanţii indiferent de costurile pe care le implică şi să

rămnă solvabil0 ca cerinţă a clientului şi a Comisiei de Supraveghere a $sigurărilor.

Clientul beneficia+ă astfel de produse sigure.

5n pre+ent0 e9istă numeroase tipuri de asigurări de viaţă0 însă cele mai

repre+entative şi mai des folosite sunt următoarele2#;

§ Asigurarea de via&ă pe termen limitat

28 http;>>>OOO.asigura.ro>life>lifePlearnPunit.shtml

19


20/50

8 este cea mai simplă formă de asigurare de viaţă0 se încheie pe o perioadă determinată

de timp şi acoperă riscul de deces. $siguratul va plăti periodic prima de asigurare0 şi0 în

schimbul acesteia0 beneficiarul asigurării va încasa suma asigurată la decesul

asiguratului0 conform contractului încheiat. :acă mediul economic avut în vedere este

unul inflaţionist0 suma asigurată poate fi prote6ată printr1o clau+ă specială0 ceea ce

implică şi adaptarea primei de asigurare. Ceea ce este caracteristic acestui tip de

asigurare este faptul că suma va fi plătită beneficiarului doar dacă decesul asiguratului

intervine în perioada de valabilitate stabilită prin contract. :acă la e9pirarea

contractului asiguratul este în viaţă0 asigurătorul este e9onerat de la orice obligaţie de

plată. $cest tip de asigurare prote6ea+ă asiguratul doar împotriva riscului de deces şi nu

oferă posibilitatea economisirii sau capitali+ării şi de aceea primele de asigurare sunt

mai mici dect alte tipuri de asigurări de viaţă.

§ Asigurarea de via&ă pe termen nelimitat

8 acest tip de asigurare acoperă riscul de deces al asiguratului pnă la o vrstă înaintată a

acestuia '40 ! de ani de e9empluF0 condiţia principală fiind ca primele de asigurare să se

plătească pnă la vrsta pensionării. :iferenţa faţă de asigurarea pe termen limitat constă în

mărimea primei de asigurare şi în faptul că0 dacă asiguratul împlineşte vrsta preci+ată în

contract va primi suma asigurată actuali+ată.

§ Asigurarea mixtă de via&ă

8 acest tip de asigurare este o asigurare cu capitali+are şi deosebirea principală faţă de

celelalte două tipuri pre+entate este faptul că acoperă şi riscul de supravieţuire.

$sigurătorul va plăti la data e9pirării contractului suma asigurată asiguratului sau la data

decesului asiguratului va plăti suma beneficiarului menţionat în poliţa de asigurare. $stfelse acordă o protecţie dublă şi faţă de deces şi faţă de supravieţuireF0 iar primele de

asigurare plătite de contractant sau de asigurat repre+intă o formă de economisire care

poate fi valorificată la data e9pirării contractului. Contractul de asigurare se încheie pe o

perioadă cuprinsă între anumite limite0 cu condiţia ca asiguratul să nu depăşească în

această perioadă o anumită vrstă de obicei ,4 de aniF0 iar cu ct perioada de asigurare

este mai mare0 cu att este mai avanta6os pentru asigurat primeşte mai mulţi baniF0 ct şi

pentru asigurător foloseşte o sumă mare de bani pe o perioadă îndelungatăF. %rimele de

asigurare se stabilesc în funcţie de suma asigurată şi e9istă posibilitatea renunţării la

20


21/50

contract şi primirii valorii de răscumpărare care creşte pe măsură ce se apropie data la care

e9piră contractulF.

§ Asigurarea mixtă redusă

8 presupune e9istenţa posibilităţii de rambursare a primelor aferente riscului de

supravieţuire0 rămnnd la asigurător doar prima aferentă riscului de deces. 5n ca+ul în

care0 la e9pirarea perioadei de asigurare0 asiguratul este în viaţă0 el beneficia+ă de suma

asigurată0 iar dacă el decedea+ă0 asigurătorul va plăti suma primelor de asigurare

înregistrate pnă la momentul decesului la care0 de regulă se adaugă şi cota

corespun+ătoare participării la profit pentru partea din re+ervele matematice investite. =a

fel ca la asigurarea mi9tă de viaţă0 şi în acest ca+ suma asigurată este nelimitată0 iar cel

care hotărăşte valoarea ei este contractantul asigurării.

Asigurarea de tip student

5 are drept scop economisirea unor fonduri pentru perioada de studii a copiilor0 chiar în

condiţiile în care beneficiarul nu ar supravieţui în momentul începerii acestora. %rimele de

asigurare vor fi plătite de asigurat părintele sau tutorele copiluluiF pnă la începerea

studiilor0 urmnd ca beneficiarul copilulF să intre în posesia rentelor la vrsta specificată în

contract. :urata de plată a rentelor poate fi de " sau 4 ani0 iar la opţiunea asiguratului se

poate plăti suma integrală la începutul studiilor0 dar într1o proporţie de ' ( '4 din suma

totală a rentelor pentru că asigurătorul nu mai poate capitali+a sumele respective pe

perioada de "14 ani stabilită în contract. $sigurătorul va plăti chiar dacă una dintre părţi

asigurat sau beneficiarF va deceda0 asumndu1şi obligaţiile de plată a rentelor în ca+ul

decesului asiguratului pe parcursul perioadei de asigurare sau transformnd poliţa într1o

asigurare mi9tă de viaţă în ca+ul decesului beneficiarului. :acă decesul beneficiarului are

loc în perioada de plată a rentelor0 acestea vor fi încasate de către asigurat ca o suma

forfetară sau tot periodic. * astfel de asigurare se poate încheia pe o perioadă stabilită de

asigurător minim '0! ani de obiceiF0 în funcţie de numărul de ani pentru care se vor plăti

rentele'

§ Asigurarea de tip zestre

8 este asemănătoare cu asigurarea de tip student0

21


22/50

deosebirea constnd în faptul că suma se va acorda copiilor drept +estre0 în momentul

căsătoriei. Este o asigurare de tip dotă0 prin care se oferă protecţie faţă de riscul de deces al

persoanei asigurate părintele sau tutorele copiluluiF0 beneficiarul copilulF primind suma

asigurată la împlinirea unei anumite vrste sau atunci cnd se căsătoreşte. 5n ca+ul

decesului contractantului0 copilul va beneficia de această sumă la termenul convenit0 iar în

ca+ul decesului beneficiarului0 poliţa devine o poliţă de asigurare mi9tă.

&'6'1' A-!.%(/(! 0+ !a)/ "! %4!" 8 $!49+0

$sigurările de viaţă de tip unit1lin)ed sunt asigurări pe ba+ă de investiţii0 care oferă

nu numai protecţia prin asigurare0 ci şi posibilitatea investirii. %rima pe care o plăteşteasiguratul este investită într1unul sau mai multe fonduri de investiţii puse la dispo+iţie de

către asigurător0 din care asiguratul primeşte apoi o cotă parte. $siguratul are dreptul de a

opta pentru fondurile şi structura în care se vor investi primele plătite de el0 avnd

posibilitatea ca0 pe parcursul derulării asigurării să schimbe această structură. Condiţia

pentru a putea participa la aceste fonduri de investiţii este de a cumpăra o asigurare de

viaţă.

:acă în ca+ul asigurărilor de viaţă tradiţionale riscul investiţiei aparţine companiei

de asigurări în conseciţă asigurătorul va investi banii cu mare prudenţă0 de obicei în

depo+ite bancare şi obligaţiuni de stat0 care deşi nu aduc profituri mari0 sunt sigureF0 la

asigurările unit1lin)ed riscul investiţiei aparţine contractantului0 beneficiile obţinute din

investiţii depin+nd de performanţa fondurilor de investiţie create şi puse la dipo+iţie de

asigurător . 7i în ca+ul asigurării de tip unit1lin)ed0 ca şi în ca+ul celorlalte asigurări de

viaţă0 se pot adăuga clau+e suplimentare0 cu deosebirea ca prima corespun+ătoare clau+elor

se va deduce lunar din contul contractantului prin reducerea numărului de unit1uri.

%rodusele unit1lin)ed pre+intă următoarele trăsături;2';

• prima de asigurare nu este fi9ă0 clientul poate modifica oricnd mărimea primelor de

asigurareL

29 http;>>OOO.asigura.ro>life>lifePlearnPunit.shtml

22


23/50

• clientul poate alege suma asigurată între un minim şi un ma9im stabilite în funcţie de

vrsta asiguratului şi de valoarea primei plătite0 iar această sumă este garantată pe

toată durata contractului şi poate fi modificată oricndL

• plata primelor de asigurare este eşalonată şi e9istă posibilitatea modificării frecvenţei

de plată la fiecare aniversare a contractuluiL

• clientul poate oricnd să retragă o cotă din numărul unit1urilor în contul său0 cota

e9primată ca procent sau sumă fi9ăL

• în ca+ul în care clientul nu mai poate plăti primele de asigurare contractul unit1lin)ed

se transformă într1un contract cu suma asigurată redusă0 adică noua suma asigurată va

fi egală cu valoarea contului contractantului la momentul încetării plăţii primelorL

• în ca+ul unui contract cu suma asigurată redusă0 clientul are dreptul să facă retrageri

periodice prin reducerea contului său0 reduceri care se pot face sub formă de cote

procentuale sau în sumă fi9ă0 atta timp ct contul nu este nulL contractantul asigurării

are dreptul0 de regulă o dată pe an0 să transfere unit1uri între fondurile financiare în

care se află banii săi.

23


24/50

CAPITOLUL II

ORGANIZAREA, SUPRAVEGHEREA ŞI CARACTERISTICILE PIEŢEI ASIGURĂRILOR DIN ROMÂNIA

1'& O(.a4!a(+a !+)+! a-!.%(/(!$#( 0+ !a)/

%rincipalele coordonate în care societăţile din acest sector se organi+ea+ă sunt;

!. $ctivitatea în sectorul asigurărilor se poate înfăptui prin societăţi de asigurare0 societăţi deasigurare1reasigurare0 societăţi de reasigurare şi societăţi de intermediere prestatoareF cu

capital de stat sau privat0 constituite ca societăţi pe acţiuni sau ca societăţi mutuale.2. %articiparea capitalului străin este posibilă prin asociere cu persoane fi+ice sau cu persoane

6uridice romne ori prin intermediul unor filiale şi sucursale.&. Societăţile de asigurare1reasigurare cu capital privat se constituie din iniţiativa unor

persoane fi+ice sau 6uridice0 pe ba+a unei documentaţii memoriul de fundamentare a

obiectului de activitate şi a suportului financiar al acesteia0 contractul de societate0 statutul

societăţii şi declaraţia cu privire la capitalul social subscris şi vărsatF0 avi+ată de $SD şisupusă hotărrii 6udecătoreşti0 în vederea autori+ării.

Evidenţierea formelor de asigurare se reali+ea+ă pe ba+a urmatoarelor criterii de

clasificare;

aF 5upă natura raporturilor 6uridice de asigurare0se deosebesc asigurarea prin efectul

legiiobligatoriiF şi asigurarea contractualăfacultativeF.

$sigurarea prin efectul legii0 sau obligatorie0 nu necesită acordul de voinţă al persoanelor fi+ice sau 6uridice implicate. Ea se reali+ea+ă automat0 dacă sunt îndeplinite

24


25/50

condiţiile prevă+ute de lege cu privire la bunurile sau persoanele care intră sub incidenţa

asigurării şi are la ba+ă anumite interese care vi+ea+ă societatea în ansamblu.

$sigurarea contractuaa sau facultativă se ba+ea+ă pe acordul de voinţa al

asigurătorului şi asiguratului0 concreti+at în contractul de asigurare. Diind o formă de

asigurare mai fle9ibia dect asigurarea prin efectul legii0 corespunde mai bine necesităţilor

şi intereselor asiguraţilor. $sigurarea facultativă se încheie numai la solicitarea asiguraţilor.

bF 5upă natura o*iectului asigurat 0 se disting;• asigurările de bunuri0 care se referă la mărfuri0 mi6loace de transport0 c!adiri etc.L• asigurări de persoane0 grupate în asigurări de viaţă şi asigurări de persoane0 altele dect

cele de viaţă de accidente0 de călătorie etc.FL• asigurările de răspundere civilă0 sindeosebi pentru pagube produse prin accidente de

autovehicule sau în ca+ul conducătorilor auto profesionişti0 pentru pagube produse prinaccidente cu autovehicule aparţinnd societăţilor comercialeL

• asigurările de riscuri financiare de e9emplu; asigurare pentru credite0 asigurare de pierdere

a profitului etc.F.cF :upă natura riscurilor0 asigurările pot fi c!asificate în;

1 asigurări pentru riscuri din calamităţi inundaţii0 cutremure0 alunecări de teren0

trăsnet etc.FL1 asigurări pentru riscuri cu caracter social1politic ră+boi0 greve etc.FL1 asigurări pentru riscuri ce provin din natura mărfurilor spargere0 mucegăire0

alterare etc.F.dF :upă teritoriul sau +ona geografică in care se încheie sau se derulea+ă contractele

de asigurare0 e9istă;1 asigurările interne0 cnd toate elementele contractului asigurat0 asigurător0 risc0

obiectF sunt în graniţele unei ţăriL1 asigurările e9terne 1 sunt cele care conţin cel puţin un element aflat în e9teriorul

ţării respective.

Conform =egii nr. "&> 2" pentru modificarea şi completarea =egii nr. &2> 2

privind societăţile de asigurare şi supravegherea asigurărilor0 c!asele de asigurări aferente

categoriilor asigurări de viaţa şi asigurări generale sunt stabilite astfel;

3ipuri de asigurări care au o ba+ă contractuală;

!. asigurări de viaţa care inc!ud; asigurarea la termen de supravieţuire0 asigurarea de deces0

asigurarea la termen de supravieţuire şi de deces0 mi9tă de viaţa0 asigurarea de viaţa cu

rambursarea primelor0 asigurarea de căsătorie0 asigurarea de naştereL

2. anuităţiL

25


26/50

&. asigurări de viaţa suplimentare; asigurări de deces din accident0 asigurări de vătămări

corporale0 asigurări de incapacitate permanentă din boală0 asigurări de incapacitate

permanentă din accident0 asigurări de incapacitate temporară din boală0 asigurări de

incapacitate temporară din accident0 asigurări de spitali+are0 asigurări de cheltuieli

medicale0 asigurări de boli grave0 asigurări de şoma60 cnd acestea sunt subscrise

suplimentar unui contract de asigurări de viaţaL". asigurări permanente de sănătate.

Conform legii menţionate mai sus clasele de asigurări de viaţa cuprind;

aF Clasa . 1 $sigurări de viaţa0 anuităţi şi asigurări de viaţa suplimentareL bF Clasa 1 $sigurări de căsătorie0 asigurări de naştereL

cF Clasa 1 $sigurări de viaţa şi anuităţi care sunt legate de fonduri de investiţiiLdF Clasa / 1 $sigurări permanenţe sănătate.

1'1 S%(a+.;+(+a a2"!!"/)!! 0+ a-!.%(a(+

26


27/50

5n ţara noastră0 piaţa asigurărilor este supravegheată de $utoritatea de

Supraveghere Dinanciară $SDF0 aceasta fiind autoritatea administrativă autonomă de

specialitate0 cu personalitate 6uridică0 independentă0 autofinanţată0 care îşi e9ercită

atribuţiile potrivit prevederilor *rdonanţei de 8rgenţă nr. '&>2!20 prin preluarea şi

reorgani+area tuturor atribuţiilor şi prerogativelor Comisiei Aaţionale a /alorilor Mobiliare

C.A./.M.F0 Comisiei de Supraveghere a $sigurărilor C.S.$.F şi Comisiei de

Supraveghere a Sistemului de %ensii %rivate C.S.S.%.%.F

Autoritatea de -upraveghere Financiară ( $SD0 prin Sectorul $sigurări fostă

Comisie de Supraveghere a $sigurărilorF0 e9ercită atribuţii de autori+are0 reglementare0

supraveghere şi control asupra societăţilor comerciale de asigurare0 de asigurare1

reasigurare şi de reasigurare0 a societăţilor mutuale0 precum şi a intermediarilor înasigurări0 supravegherea asigurătorilor şi reasigurătorilor care îşi desfăşoară activitatea în

sau din -omnia0 supravegherea activităţii intermediarilor în asigurări şi reasigurări0

precum şi a altor activităţi în legătură cu acestea0 conform prevederilor =egii nr. !&>!''4

privind asigurările şi reasigurările în -omnia0 cu modificările şi completările ulterioare0

=egii nr. &2>2 privind activitatea de asigurare şi supravegherea asigurărilor0 cu

modificările şi completările ulterioare.

• Activitatea, rolul 'i atri*u&iile

5n e9ercitarea atribuţiilor şi prerogativelor prevă+ute de legislaţie0 $SD are ca

obiective;

• asigurarea stabilităţii0 competitivităţii şi bunei funcţionări a pieţelor de instrumente

financiare0 promovarea încrederii în aceste pieţe şi în investiţiile în instrumente financiare0

precum şi asigurarea protecţiei operatorilor şi investitorilor împotriva practicilor neloiale0

frauduloaseL• promovarea stabilităţii activităţii de asigurare şi apărarea drepturilor asiguraţilorL• asigurarea unei funcţionări eficiente a sistemului de pensii private şi prote6area intereselor

participanţilor şi ale beneficiarilor.

Scopul întregii activităţi a sectorului de $sigurări este apărarea drepturilor

asiguraţilor şi promovarea stabilităţii activităţii de asigurare în -omnia. $cest scop este

atins prin e9ercitarea permanentă a principalelor atribuţii conferite de lege autori+are0

reglementare0 supraveghere prudenţială şi controlF0 precum şi a activităţii de soluţionare a

reclamaţiilor asiguraţilor şi păgubiţilor împotriva societăţilor din domeniul asigurărilor0 a

acţiunilor de perfecţionare profesională şi de informare publică.

27


28/50

NSupravegherea activităţii societăţilor de asigurare este efectuată pentru reali+area pe de o

parte0 a scopului apărării drepturilor asiguraţilor şi pe de altă parte a promovării stabilităţii

financiare a sectorului asigurărilor /

-olul $SD este de a pune în aplicare legislaţia din domeniul asigurărilor imparţial0cu onestitate şi promptitudineL de a prote6a consumatorii de produse de asigurăriL de a

încura6a formarea unei pieţe sănătoase a asigurărilorL de a promova necesitatea unei mai

bune serviri a interesului public.

$şadar0 necesitatea supravegherii decurge din imperativul garantării protecţiei

eficiente a drepturilor asiguraţilor0 care implică şi voinţa statului de a controla din punct de

vedere tehnic şi financiar0 o activitate a cărei specificitate re+idă în inversarea ciclului de

producţie0 în scopul de a lua măsurile necesare pentru ca asigurătorii să îşi poată respecta la

momentul producerii riscurilor asigurate obligaţiile asumate faţă de asiguraţi.&

• Conducerea şi organi+area

$utoritatea de Supraveghere Dinanciară este condusă de un Consiliu format din ' membri0

dintre care un preşedinte0 un prim1vicepreşedinte şi & vicepreşedinţi0 care sunt membri

e9ecutivi. Diecare dintre cei & vicepreşedinţi are atribuţii specifice corespun+ătoare unuia

dintre cele & sectoare de supraveghere financiară.

1'6 Ca(a2"+(!-"!2!$+ !+)+! a-!.%(/(!$#( 0+ !a)a

5n condiţiile privati+ării economiei0 s1a impus crearea cadrului 6uridic adecvat

desfăşurării activităţii de asigurare care să facilite+e o activitate ba+ată pe principiile

30 Aeguţu :arieF Cristina $le9andra0 15 Regimul 6uridic al societă&ilor comerciale de asigurări, Bucureşti2!

28


29/50

concurenţei specifice economiei de piaţă. Economia de piaţă a impus necesitatea creării

unor structuri noi0 precum şi calificarea de noi cadre0 activitatea de asigurare şi reasigurare

desfăşurndu1se în pre+ent prin societăţi de asigurare0 de asigurare1reasigurare şi societăţi

de reasigurare cu capital de stat0 privat sau mi9t.

=egea Ar. &2>2 privind societăţile de asigurare şi supravegherea asigurărilor

reglementea+ă organi+area şi funcţionarea societăţilor din domeniul asigurării0 a Comisiei

de Supraveghere a $sigurărilor0 supravegherea activităţii intermediarilor în asigurări şi alte

activităţi în legătură cu acestea.

%rin adoptarea =egii Ar. &2>20 s1a urmărit armoni+area legislaţiei romneşti cu

cea comunitară0 precum şi crearea unui cadru pentru supravegherea solvabilităţii

asigurătorilor şi stabilirea unor standarde recunoscute pe plan internaţional. Conform legii0

clasificarea asigurărilor cuprinde două categorii; asigurări de viaţă şi asigurări generale.

$sigurările de viaţă îmbracă în pre+ent un număr mare de forme0 determinate de

nevoile tot mai variate ale clienţilor0 cele mai multe dintre ele apărnd în ultimele decenii&!.

Dormele concrete ale asigurărilor de viaţă diferă de la o ţară de alta şi chiar de la o perioadă

la alta. Ele se încheie fie în mod individual0 fie în grup.

Societăţile de asigurări oferă o gamă largă de produse de asigurări de viaţă0 fiecareacoperind alte riscuri şi purtnd denumiri comerciale diferite. *rice persoană poate încheia

una sau mai multe asigurări de viaţă.

%iaţa repre+intă un ansamblu coerent0 un sistem sau o reţea de relaţii de vn+are1

cumpărare între diferiţi agenţi economici care sunt0 pe de o parte0 uniţi prin legături de

interdependenţă şi0 pe de altă parte0 se află în raporturi de opo+iţie0 fiecare urmărindu1şi

propriul interes. $ceasta semnifică e9istenţa unor confruntări între purtătorii cererii şi

ofertei prin intermediul cărora se determină preţul bunurilor economice ce fac obiectulschimbului.

%iaţa de asigurare repre+intă un cadru în care se desfăşoară operaţiuni de asigurare

numai pe ba+e contractual şi poate fi caracteri+ată prin starea sau modul de manifestare a

relaţiilor pe care le implică0 prin dimensiune0 prin cadrul organi+aţional0 precum şi prin

modul de reali+are a concurenţei.

31 3ănăsescu0 %.0 Asigurări comerciale moderne0 Ed. C. G. Bec)0 Bucureşti0 2,0 pag. ,4

29


30/50

Cererea de asigurare influenţea+ă dimensiunea pieţei asigurărilor numai în procesul

confruntării ei cu oferta. Ca atare0 mărimea pieţei asigurărilor se poate aprecia în funcţie de

numărul de contracte încheiate în perioada de referinţă0 numărul poliţelor de asigurare

active0 valoarea primelor de asigurare încasate0 cuantumul sumelor asigurate în aceeaşi

perioadă0 mărimea anga6amentelor asumate de societatea de asigurare la un moment dat.

Suportabilitatea sau potenţa financiară a asigurării se află în corelaţie cu de+voltarea

economică şi accesul la venit0 iar interesul este potenţat de nivelul de cultură şi de instruire0

de relaţiile de proprietate şi de alţi factori. :imensiunea pieţei asigurărilor nu poate face

abstracţie de amploarea0 intensitatea şi varietatea ofertei de asigurare0 aspecte reflectate

prin numărul unităţilor de asigurare şi varietatea formelor de asigurare în portofoliu.

%iaţa asigurărilor este împărţită în subpieţe în funcţie de tipul de asigurare practicat0iar concurenţa perfectă se manifestă numai între societăţile de asigurare cu portofoliul de

asigurare omogen sub aspect structural0 ca atare piaţa fiind segmentată în ceea ce priveşte

oferta. %e de o parte avem de1a face cu o piaţă concurenţială în sensul că fiecare

organi+aţie de asigurare este preocupată să1şi ad6udece un segment ct mai mare din

cererea de asigurare0 iar pe cealaltă parte e9istă o singură ofertă de asigurare0 organi+aţia

de asigurare nu se mai află în competiţie cu alte organi+aţii similare în ceea ce priveşte

condiţiile asigurării oferite.

Caracteristicile pieţei de asigurare perfecte sunt omogenitatea produsului0 transparenţa

şi atomi+area pieţei0 libertatea de intrare1ieşire a participanţilor pe şi de pe piaţă şi

descentrali+area deci+iilor &2. 5n conclu+ie0 se poate afirma0 fără a greşi aproape deloc0 că

Npiaţa de asigurări este aproape opacă pentru cei neavi+aţi şi0 în unele situaţii0 nu doar

pentru aceştia&&.

CAPITOLUL III

32 :răghici0 M.0 Asigurătorul – garant al plă iiț 0 Ed. C. G. Bec)0 Bucure ti0 2'0 pag. "ș

33 Ciumaş0 C.0 $conomia asigurărilor 0 Ed. Casa Cărţii de 7tiinţă0 Clu61Aapoca0 2&0 pag. #

30


31/50

PIAŢA ASIGURĂRILOR DE VIAŢĂ DIN ROMÂNIA

6'& Aa(!)!a *! 0+#$"a(+a a-!.%(/(!$#(


32/50

trei societăţi de asigurări pe acţiuni0 nou constituite cu capital integral de stat $sigurarea

-omnească0 $stra şi CaromF.

$sigurarea -omnească s1a constituit pe reţeaua organi+atorică a fostei $:$S0 cu

sediul central în Bucureşti0 avnd sucursale0 filiale şi repre+entanţe în toată ţara. $ preluatcea mai mare parte a portofoliului0 a capitalului social şi aproape întreaga ba+ă materială a

fostei $dministraţii a $sigurărilor de Stat.

$S3-$0 cu sediul central în Bucureşti0 dispune de filiale şi în străinătate. $ preluat

activele şi pasivele corespun+ătoare de la societăţile mi9te cu participarea $:$S din

străinătate0 cele aferente asigurărilor şi operaţiunilor de reasigurare în relaţiile cu

străinătatea de+voltnd0 totodată0 permanent şi alte forme de asigurare cerute de piaţa

romnească de asigurări. =a această oră0 societatea dispune de o reţea de sucursale şi filiale

e9tinsă în întreaga ţară. 5n vara anului 20 societatea şi1a introdus în portofoliu şi

practicarea asigurărilor de viaţă cu acumulare de capital.

C$-*M0 a fost înfiinţată cu un profil deosebit0 respectiv efectuarea unor prestaţii

specifice solicitate de celelelate societăţi de asigurare cum ar fi constatarea daunelor0

evaluarea pagubelor0 stabilirea şi plata despăgubirilor0 urmnd a recupera cheltuielile

efectuate de la asociaţiile de asigurare care i1au dat mandat reţinndu1şi comisionul aferent.

:upă anul !''0 în peisa6ul pieţei asigurărilor din -omnia au apărut şi o serie de

societăţi de asigurări cu capital privat0 o parte chiar cu capital integral romnesc0 o parte cu

capital mi9t0 romnesc şi străin0 o parte cu capital integral străin0 toate încercnd să

penetre+e ct mai mult pe piaţa de asigurări romnească.&

%iaţa asigurărilor din -omnia este o piaţă competitivă0 deşi se află într1o fa+ă

incipientă. :ovadă este faptul că multe firme de renume din *ccident şi1au deschis

repre+entanţe în -omnia0 deşi nu suntem o ţară cu tradiţie în acest domeniu.

%entru a ne forma o idee corectă asupra perspectivelor0 trebuie anali+ate cele două

componente ale pieţei de asigurare şi anume0 cererea şi oferta de asigurare. ve+i ane9a 2F

5n ansamblu0 asistăm la un proces po+itiv0 care a adus şi va aduce multe beneficii

avnd un rol esenţial la de+voltarea pieţei asigurărilor0 iar re+ultate nu vor într+ia să apară.

Se pot observa că se manifestă de6a legături între sectorul bancar şi cel al asigurărilor0

societăţile de asigurare insistnnd pe pregătirea şi instruirea permanentă a personalului.

36 Bistriceanu ? -istemul asigurărilor 'i reasigurărilor din România,$ditura 9niversitară,Bucure'ti,()0)

32


33/50

6'1' V#$%3%$, 0!4a3!2a *! -"(%2"%(a !+)+! a-!.%(/(!$#( 0+ !a)/ >?11>&1

%iaţa romnească a asigurărilor şi reasigurărilor a cunoscut o evoluţie interesantă în

perioada 2#12!20 acesta fiind intervalul ce coincide cu debutul cri+ei în -omnia.

Efectele cri+ei economice globale au început să fi e resimţite în economia romnească

începnd cu cel de1al treilea trimestru al anului 2#.

:atorită cri+ei economice globale0 pia a asigurărilor din 8niunea Europeană nu a fostț

o sursă de risc sistemic pentru sectorul financiar0 dar efectele acesteia au fost resim ite prinț

diminuarea subscrierilor şi scăderea valorii investi iilor societă ilor de asigurare pe pia aț ț ț

financiară sau de capital. ndustria asigurărilor din -omnia a înregistrat o scădere

semnificativă în anul 2'. Comparativ cu anii precedenti cnd s1au intregistrat creşteri de

21& 0 piaţă asigurărilor a intrat pe un trend uşor descendent al volumului de prime

brute subscrise.

Cri+a economică a afectat nu numai mediul de afaceri din -omnia dar şi scaderea

puterii de cumpărare a populaţiei0 împreună cu reticenţa încheierii unei poliţe de asigurare

în momente dificile ale vieţii. =a diminuarea portofoliului de asigurări de viaţa a contribuit

şi faptul că în ţară noastră nu e9istă educaţie în privinţa necesităţii unei asigurări.

33


34/50

6'1'&' P(!3+ @(%"+ -%@-2(!-+

%rimle brute subscrise sunt primele încasate şi de încasat0 inclusiv primele de

reasigurare încasate şi de încasat0 aferente tuturor contractelor de asigurare şi contractelor

de reasigurare0 care intră în vigoare în e9erciţiul financiar0 înainte de deducerea oricăror

sume din acestea.&,

Ta@+$ &' 1 :inamica primelor brute subscrise în perioada 2#12!2

$nul

%rime brute

subscrise din

asigurări de

viaţă leiF

Creştere

nominală faţă

de anul anterior

F

-ată inflaţie

F

Creştere reală

faţă de anul

anterior

F

2# !.##.!!2.'#4 2#0'2 0& 2!02#

2' !.2#.!2.&4 1!20#" "0," 1!0,'

2! !.4.#.44" 20& ,0' 1402"

2!! !.,.&.#4" "0& 40# 1!0&

2!2 !.#2.4!'.!&2 &0' "0'4 1!02

S%(-a; -aportul CS$ privind activitatea desfăşurată şi evoluţia pieţei de asigurări 2!2

5n anul 2#0 conform datelor raportate de societă ile de asigurare valoarea primelor ț

brute subscrise înregistrea+ă o cre tere reală de 2!02# fa ă de anul precedent.ș ț

/olumul primelor subscrise în anul 2# a fost de !.##.!!2.'#4 lei din care procent

de '#0&2 au re+ultat din subscrierile a doua clase0 respectiv clasa cu un volum de

!.&!".'22.#' lei înregistrnd o cre tere cu &&02 i clasa cu 42!.,#&.'4 lei înș ș

cre tere reală cu 02 fa ă de anul precedent.ș ț Celelalte clase0 respectiv clasa 0 clasa /0clasa B! şi clasa B2 repre+intă !0# din totalul primelor brute subscrise. ve+i ane9a &F

5n anul 2' volumul primelor brute subscrise a fost în scădere cu !0,' faţă de

anul 2#. $ fost primul an în care acest sector a raportat scădere reală din punct de vedere

al primelor subscrise0 fiind resim ite efectele cri+ei economice0 concreti+ate în cre tereaț ș

oma6ului0 scăderea veniturilor disponibile ale popula iei pentru consum i a teptăriș ț ș ș

37 art. 2 pct. !& din =egea nr. &2>2

34


35/50

pesimiste cu privire la siguran a financiară0 dar i scăderea încrederii popula iei înț ș ț

instrumentele pieţei de capital şi de economisire.

Segmentul de asigurări de viaţă şi1a revenit în anul 2!0 după ce în 2'

înregistrase o scădere anuală nominală cu !20#"0 şi a generat un volum de prime brutesubscrise în creştere nominală cu 20& faţă de anul 2' conform raportării a 22 de

societăţi de asigurare. Sectorul asigurărilor de via ă reintrnd pe un trend de cre tere.ț ș

$nul 2!! în comparaţie cu anul 2!0 se constată o creştere uşoară0 aproape

dublndu1se de la 20& la "0&0 totali+nd valoarea de !.,.&.#4" lei. 5n acest an

pia a asigurărilor de via ă a contribuit semnificativ la atenuarea ritmului de scădere aț ț

volumului total de prime brute subscrise la nivelul întregii industrii de asigurări.

5n anul 2!20 au desfăşurat activitate "! de societăţi de asigurare din care; 22asiguratori au practicat numai activitate de asigurări generale0 !! asiguratori au practicat

numai activitate de asigurări de viaţa şi # asiguratori au practicat ambele categorii de

asigurare.

/aloarea cumulată a primelor brute subscrise în anul 2!2 pentru asigurările de via ă0ț

raportate de societă ile de asigurare autori+ate să practice această categorie de asigurări0 aț

fost de !.#2.4!'.!&2 lei0 înregistrnd o creştere nominală cu &0' faţă de anul 2!!0

ceea ce în termeni reali repre+intă o scădere cu !02.

%rimele brute subscrise din clasele de asigurări; i au avut un volum deș

!.,&2.#,4.'& lei0 repre+entnd '.!" din total prime subscrise0 primele din clasa au

fost în valoare de !.!.4',.!& lei !0&' din totalF0 înregistrnd o cre tere nominală cuș

&0&' i o scădere în termeni reali cu !0"' faţă de anul 2!!ș .

%rimele pentru clasa cu un total de 2.2,#.&!, lei &"0,"din totalF0

înregistrnd o cre tere nominală cu 202!0ș iș o scădere reală de 20! faţă de anul 2!!.

ve+i ane9a "F

38 -evista Dinanţe1Bănci1$sigurări0 Ar. 40 mai 2!

35


36/50

F!.%(a &' 1 Evoluţia primelor brute subscrise în perioada 2#12!2

2008 2009 2010 2011 20121500000000

1550000000

1600000000

1650000000

1700000000

1750000000

1800000000

1850000000

19000000001868112985

1628162635

1665668554

1738366854

1802519132

S%(-a; %relucrare date tabel !

:in evolu ia primelor brute subscrise observăm că volumul pentru asigurările deț

via ă s1a înscris pe o tendin ă de cre tere nominală începand cu anul 2!. Cu toateț ț ș

acestea0 nu au reu it să recupere+e integral decala6ul fa ă de nivelul atins înainte de cri+aș ț

financiară0 respectiv de volumul înregistrat în anul 2#.

5n anul 2!2 sectorul asigurărilor de viaţă s1a caracteri+at printr1un grad mare de

concentrare0 astfel înct un număr de ! societăţi au cumulat un volum al primelor brute

subscrise de !.#2.4!'.!&2 lei0 repre+entnd '!0'! din volumul total al primelor

subscrise pentru asigurări de viaţă.

36


37/50

Ta@+$ 1.1 Societă ile cu cel mai mare volum de subscrieri pentru asigurări de via ăț ț

Ar.

crt

.

Societăţindemni+aţii brute plătite pentru

asigurările de viaţă leiF

%ondere

în total

piaţă F

! A? $sigurări de viaţă S.$. 4"".4&'.,2, &02!

2 BC- $sigurări de viaţă /? S.$. "24.!'".#, 2&04'

& $lico $sigurări -omnia S.$. !',.##.' !0'#

" $llian+1Qiriac $sigurări S.$. '&.4&2.4, 40!'

4 $sirom /? S.$. #".#2.'4# "0

?enerali $sigurări S.$. fostă $-:$DF #&.2'.4# "0"

,Metropolitan $sigurări S.$ fostă

$//$F#&.2'.4# &0

# B-: $sigurări de viată S.$. !.',#.4'! &0""

' ?raOe -omnia asigurare S.$. 4&."44.", 20',

! ?roupama asigurări S.$. "."#"."'& 204#

T#"a$ &5 &> &''&'&& &,&

A$"+ -#2!+"/ !ț !"4.#"#.!# #0'

T#"a$ &'?>1'&'&61 &>>


6'1'1' I40+34!a)!! @(%"+ $/"!"+

ndemni+ ia repre+intă suma care va fi plătită de societate de asigurări cț ătre asigurat

la apari ia evenimentului asigurat0 repre+entand valoare actuali+ată a sumei asigurate.ț

37


38/50

/aloarea de răscumparare repre+intă suma de bani pe care compania o plăte teș

contractantului unei poli e in situa ia in care contractul incetea+ă fară plata vreuneiț ț

indemni+a ii de asigurare.ț

Ta@+$ 6 1 :inamica indemni+a iilor brute platiteț în perioada 2#12!2

$nul

ndemni+aţii brute plătite

pentruasigurări de

viaţă

leiF

Cre tereșnominală

faţă deanul

anterior

F

-atanfla ieiț

F

Cre tereșreală faţăde anulanterior

F

2# 2!'.#4.2" !,0!& 0& !0!'

2' 2"#.2&.!& !20#! "0," ,0,!2! 2,!.'22.' '0" ,0' !042!! 2##.&'.#, 0 40# 0242!2 2''.#44."2" &0', "0'4 10'&


$nul 2#0 deşi un an afectat de cri+a economică0 care a pătruns şi în sectorul

asigurărilor0 înregistrea+ă un trend crescător avnd o valoare a indemni+aţiilor plătite

pentru asigurările de viaţă de 2!'.#4.2" lei înregistrnd o cre tere reală cu !0!' fa ăș ț

de anul anterior. ve+i ane9a 4F

/olumul sumelor plătite în anul 2# cu titlu de răscumpărări totale i par iale a fostș ț

de 2,4.2',.4"" lei.

Răscumpărările totale au fost de !,.#.'# lei0 repre+entnd !0'' din total din

care ponderi semnificative au fost consemnate de clasa 0,&F i clasa &&0!'F.ș

Răscumpărările par ialeț au fost în sumă de !".!.4, lei0 repre+entnd din

valoarea răscumpărărilor totale i par iale. :in această sumă0 o pondere de "0"" a fostș ț

aferentă clasei 0 iar &404 a fost aferentă clasei .

ndemni+aţiile încep să crească tot mai puţin0 procentele indemni+aţiilor brute plătite

reducndu1se în 2' faţă de 2#0 la !20#! de la !,0!&.

Scăderea continuă i in următorii ani astfel că in anul 2! s1au înregistrat procenteș

de '0" iar in anul 2!! fiind de doar 0.

38


39/50

5n anul 2!2 indemni+a iile brute plătite pentru asigurăriț de via ăț au fost în valoare

de 2''.#44."2" lei0 cu o scădere reală fa ă anul 2!! cu 0'&.ve+i ane9a Fț

/olumul sumelor platite cu titlu de rascumparari totale i par ialeF la cerereaș ț

asigura ilor a înregistratț o cre tere nominala cu #0' &040 în termeni realiF fa aș ț deanul 2!!0 de la &'4."2'.4! lei0 la "2'.,'#.2"' lei.

:in valoarea cumulată a rascumparărilor platite în anul 2!20 rascumparările totale

platite de in o pondereț de ,!0#&. $cestea au înregistrat o cre tere nominală cuș ,040

ceea ce în termeni reali a însemnat o cre tere cuș 204, fa a de anul 2!!.ț

/aloarea rascumparărilor par iale plătiteț 0 de !2!.,.""" lei0 a repre+entat 2#0!,

din totalul rascumpărarilor plătite0 nivel în cre tere nominală fa ă de 2!! cu !!0"40 ceeaș ț

ce arată o cre tere reală cu 0!'.ș

F!.%(a 1. 1 Evolu ia iț ndemni+aţiilor brute plătite în perioada 2#12!2

2008 2009 2010 2011 20120

50000000

100000000

150000000

200000000

250000000

300000000

350000000

219856024

248023136

271922669

288396876 299855424

S

%(-a; %relucrare date tabel &

:in anali+a evolu iei indemni+a iilor brute plătite in perioada 2#12!2 deț ț

asiguratorii de via ăț se observa o tendin a de reducere a cre terilor anuale ale acestor pla iț ș ț

la nivelul pie eiț

39


40/50

Cumulat0 indemni+a iile brute platite de ! societa i de asigurari au repre+entatț ț

'"0#2 din totalul indemni+a iilor platite la nivelul segmentului de asigurari generale.ț

Ta@+$ . 1 Societa ile de asigurari cu cel mai mare volum de indemni+a ii brute platiteț ț

pentru asigurari generale

Ar.

crt.Societăţi

ndemni+aţii brute plătite pentru

asigurările de viaţă leiF

%ondere

în total

piaţă F

! *mniasig /? fostă BC- asigurăari /?F ,#!.&4'.!, !,04"

2 $stra S.$. &.&"'.2,! !&044

& ?roupama asigurări S.$. 4'.&&&.!! !20,#

" $llian+ ( iriac asigurări S.$.Ț 444.4#".44# !20",

4 $sirom /ig S.$. 444.4#".44# #0,4

8niRua $sigurări S.$ 444.4#".44# ,02!

, ?enerali -omnia fostă $-:$DF 2#2.!,".2# 0&"

#Euroins -omnia $sigurare -easigurare

S.$2,,.2.42! 02&

' *mniasig /? S.$. 24!.2#.4!4 40"

! Carpatica $sig S.$. 24!.2#.4!4 "0&

T#"a$ &5&> '116'11' ,?1

A$"+ -#2!+"/ !ț 2&."'."! 40!#

T#"a$ IBP $+! '6'&'&? &>>

indemni+a ii brute platite în primele " luni ale anului 2!2țS%(-a; -aportul CS$ privind activitatea desfăşurată şi evoluţia pieţei de asigurări 2!2

6'6 T+40!4 +$+ !+ +! a-!.%(/(!$#( 0+ !a /


41/50

%entru 2!&0 principala tendinţă în asigurări a fost medierea0 procedura care devine

obligatorie la începutul lunii august. 5n pregătirea @outfit1ului@ necesar pentru înscrierea

pieţei de asigurări în această tendinţă0 %-* D:8C$-$ 1 Centru de Consultanţă şi

3raining în $sigurări şi %ensii0 în colaborare cu $=M$-* 3raining0 au dat startul primului

curs de formare mediatori0 dedicat resurselor umane implicate în sistemul de asigurări0 care

a avut loc în perioada martie1aprilie 2!&.

:edierea0 procedura prealabilă instanţei de 6udecată0 va facilita soluţionarea litigiilor

în domeniul asigurărilor0 prin negocierea rapidă şi eficientă a acestora. %rincipalele

beneficii ale acestei metode sunt legate de economia de timp şi de reducerea cheltuielilor

aferente unui proces în faţa instanţei de 6udecată.

Creşterea %B1ului în 2!& a influenţat po+itiv piaţa de asigurări de viaţă. 3otuşi0 o

astfel de evoluţie nu poate produce efecte imediate asupra companiilor sau a clienţilor0 dat

fiind că nivelul încă ridicat de incertitudine îi determină pe oameni să fie prevă+ători cu

privire la modul în care îşi administrea+ă bugetele şi la cheltuielile pe care şi le asumă în

această perioadă.

5n acelaşi timp0 o tendinţă importantă ce va continua să îşi pună amprenta asupra

pieţei de asigurări de viaţă se referă la faptul că0 în conte9tul realităţilor pre+ente0 oamenii

se gndesc mai atent la nevoile de protecţie financiară a celor dragi dar şi de a economisi

pentru un viitor mai bun. 8n aport important la această tendin aă l1a avut şi intensificareaț

eforturilor de informare şi educare venite din partea 6ucătorilor de pe piaţa asigurărilor de

viaţă0 eforturi ce trebuie să continue şi în viitor.

CONCLUZII ŞI PROPUNERI

Conclu+iond cele relatate în această lucrare0 rolul asigurarilor de viață este de a

oferi un spri6in în ca+ul evenimentelor neplăcute0 calamită ilor i riscurilor la care suntț ș

supusi oamenii +i de +i.

Conform defini iei0 asigurările de via ă e9primă ansamblul rela iilor băne ti cuț ț ț ș

a6utorul cărora se întreprind măsurile corespun+atoare în vederea desfa urării normale iș ș

neîntrerupte a procesului de produc ie i în vederea ocrotirii persoanelor fi+ice în ca+ deț ș

pierdere a capacita ii de muncă0 supravie uire i deces.ț ț ș

41


42/50

%erioada de de+voltare pre+entată in această lucrare coincide cu o perioadă mai puţin

fastă a economiei naţionale şi mondiale dar acest aspect nu trebuie să aibă doar conotaţii

negative. * piaţă mai dură0 mai competitivă poate duce la creearea unor soluţii financiare

mai bune0 ce probabil nu ar fi apărut într1un alt mediu.

:e+voltarea pieţei de asigurări de viaţă depinde de creşterea gradului de educaţie

financiară a individului i de conştienti+are a nevoilor. 5n plus0 ar trebui facilitatăș

de+voltarea şi creşterea profesionalismului în rndul agenţilor0 ceea ce ar a6uta la creşterea

importanţei acestei discipline şi al eticii în piaţa asigurărilor.

3ransparenţa în procesul de vn+are precum şi impunerea în piaţa de asigurări a unor

standarde de vn+are a produselor de asigurare repre+intă0 de asemenea0 elemente cheie

pentru de+voltarea pieţei asigurărilor.

-evenirea pieţei romneşti de asigurări depinde de anumiţi indicatori macro printre

care %B1ul este cel mai important. Creşterea %B1ului are un impact po+itiv asupra pieţei

de asigurări de viaţă0 dată fiind influenţa asupra nivelului de încredere şi situaţiei financiare

a oamenilor.

%entru recuperarea decala6elor0 segmentul asigurărilor de viaţă trebuie a6utat si prin

politici fiscale ale statului care să încura6e+e planificarea financiară comple9ă ( respectiv

combinaţia dintre economisire sau investiţie0 completată de protecţia financiară.

-ealitatea din pia a romanească a asigurarilor ne arată ct de mare este deficitul deț

protec ieț si cat de important este ca oamenii sa inteleagă rolul anali+ei si prioriti+ării

nevoilor.

%iaţa asigurărilor de viaţă din -omnia este subde+voltată şi de aceea ar avea nevoie

de un pachet solid de legi0 dar şi de stimutente fiscale. $ceastă piaţă nu se ridică la realele

nevoi ale economiei naţionale0 unul dintre principalele motive fiind şi acela al lipsei de

reduceri sau scutiri de ta9e.

%entru a putea avea o activitate performantă în acest domeniu propun de+voltareaasigurărilor de via ă prin educarea popula iei prin intermediul diverselor campanii deț ț

promovare a produselor de asigurare de via ă0 un rol important în această activitate îl areț

consultantul de asigurare de via ă0 comportamentul acestuia i cuno tin ele acestuia cuț ș ș ț

privire la acest domeniu.

Cei care activea+ă în domeniu sunt obligaţi să1şi îmbunătăţească cunoştiinţele0 să fie

mai profesionişti pentru a atrage clienţii0 din ce în ce mai greu de găsit.

42


43/50

:in observările mele una dintre aceste soluţii este recrutarea de nou personal şi

instruirea acestuia într1un ritm mai alert0 punndu1l oarecum sub presiune0 pentru a fi

obişnuit cu termenele limită0 lucrul în echipă şi nevoia de re+ultate ct mai rapide.

:e asemenea consider diversificarea produselor o idee bună. *dată ce mediul

economic se schimbă0 şi cerinţele clienţilor se schimbă0 în ca+ul pieţei noastre cel mai

probabil se vor îndrepta către produse de economisire0 cu grad redus de risc. %e viitor mă

aştept să apară şi alte produse0 ce vor fi din ce în ce mai adaptate pieţei şi vor oferii

beneficii diverse.

:upă cum am menţionat0 aceste măsuri sunt în mare parte benefice0 dar0 în

completarea lor ar fi binevenite şi altele. %utem vorbi aici despre simplificarea asigurărilor

de viaţă0 mai ales produsele de+voltate recent0 care pre+intă un grad de comple9itate ridicat

8n alt aspect care încă necesită multă atenţie este modul de interacţionare cu clienţii

prin canale moderne0 cum ar fi internetul. *amenii se obşnuiesc din ce în ce mai mult să

folosească aceste căi0 iar un bun e9emplu este apelarea tot mai des la internet banc)ing.

:in fericire siteurile Oeb ale companiilor de asigurări sunt din ce în ce mai elaborate0

permit ofertarea online la anumite produse0 dar cred ar mai fi totuşi nevoie de efort în acest

domeniu0 deoarece tehnica avansea+ă rapid iar soluţii se pot găsi cu uşurinţă. Ce1i drept nu

toţi care accesea+ă un site Oeb se pricep la asigurări0 iar pentru a oferi sfaturile de care

clientul are nevoie0 în momentul anterior generării ofertei0 cel care completea+ă datele

online este nevoit să lase datele de contact pentru a fi abordat de către un consultant0 astfel

obţinnd ma9imul de informaţii referitoare la tipul de asigurare căutat.

3oate aceastea fiind spuse0 este posibil ca cel puţin în acest domeniu0 al asigurărilor

de viaţă0 perioada de cri+ă să nu aducă numai elemente negative. %entru o piaţă cum este

cea a -omniei astfel de vremuri pot da naştere la noi soluţii0 soluţii ce vor fi îmbunătăţite

în viitor0 astfel genernd o ofertă mai mare0 situaţie ce va fi în avanta6ul clientului

BIBLIOGRAFIE

!. B/!+-2%, $.03.0 Asigurări de via ă la de*utul mileniului """,ț Editura :acia0 Clu6 (

Aapoca0 242. B!-"(!2+a4% ?h. -istemul asigurărilor 'i reasigurărilor din România, $ditura

9niversitară,Bucure'ti,()0)

&. B!-"(!2+a4%, ?h.0 :.0 Lexicon de Finan e – Bănci – Asigurăriț 0 /olumul 0 Editura

Economică0 Bucure ti0 2!ș

43


44/50

". C!%3a*, C.0 $conomia asigurărilor 0 Ed. Casa Cărţii de 7tiinţă0 Clu61Aapoca0

Bucureşti 2!;/ C!%(+$ , 4/, Asigurări i reasigurări. a*ordări teoretice i practici interna ionale,ș ș ț

Editura $ll Bec)0 Bucure ti0 2ș. C#4-"a4"!4+-2% :.$0 :obrin M "ntroducere #n asigurări, Editura 3ehnică0

Bucureşti0 !''#,. C#4-"a4"!4+-2% :.$0 "storia asigurărilor #n România, Editura Aaţională0

Bucureşti0 22#. C#4-"a4"!4+-2%0 :.0 $.0 1ratat de asigurări, Colecţia Aaţională0 Bucureşti0 !''40

p.!,'. C#4-"a4"!4+-2%0 :.0 $.0 1ratat de asigurări, Editura Economică0 Bucureşti0

/olumul 0 2"

!. D(/.;!2!0 M.0 Asigurătorul – garant al plă iiț 0 Ed. C. G. Bec)0 Bucure ti0 2'0ș

!!. N+.%)% :arieF Cristina $le9andra0 3: Regimul 6uridic al societă&ilor comercialede asigurari

!2. R+!-"a F!4a4)+5B/42!5A-!.%(/(!0 Ar. 40 mai 2!02/ T/4/-+-2% %0 :ragotă M. 7erbănescu C. =ă+ărescu S Asigurări moderne de *unuri

'i via&ă, Editura $.S.E0 Bucureşti0 2&!". T/

238417078-Asigurarile-de-Viata-in-Romania-FINALA-05-06-2014.docx

Documents

Transcript of 238417078-Asigurarile-de-Viata-in-Romania-FINALA-05-06-2014.docx