1.1 Ajutorul social – obiectiv al politicii sociale a statului şi element al sistemului de asistenţă

socială

Asistenţa socială este o activitate profesională desfăşurată în sprijinul indivizilor vulnerabili. În

actele normative şi în literatura de specialitate, pentru a desemna situaţia de vulnerabilitate a unei

persoane sînt utilizaţi diferiţi termeni: persoană socialmente vulnerabilă, persoană defavorizată,

persoană aflată în situaţie de risc social, în situaţie de nevoie, în dificultate.

Astfel, art. 1 din Legea asistenţei sociale a Republicii Moldova nr,547 din 25.12.2003 identifică

în calitate de beneficiar al asistenţei sociale persoana sau familia defavorizată căreia în temeiul cererii şi

al actelor constatatoare i se acordă prestaţii şi / sau servicii sociale. La rîndul lor, persoana şi familia

defavorizate sînt definite ca persoană şi familie socialmente vulnerabile, aflate în situaţie, care împiedică

activitatea normală a acestora din punct de vedere economic, educativ, social etc. [14].

Conform prevederilor Legii numite, asistenţa socială este definită ca o componentă a sistemului

naţional de protecţie socială, în cadrul căruia statul şi societatea civilă se angajează să prevină, să

limiteze sau să înlăture efectele, temporare sau permanente, ale unor evenimente considerate riscuri

sociale, care pot genera marginalizarea ori excluderea socială a persoanelor şi familiilor aflate în

dificultate.

În Legea asistenţei sociale se stipulează că asistenţa socială se acordă sub formă de: prestaţii

în bani (alocaţii, compensaţii, indemnizaţii) sau prestaţii în natură, servicii sociale. Alocaţiile,

compensaţiile, indemnizaţiile, ajutoarele şi alte prestaţii acordate în bani sau în natură, temporar sau

permanent, sînt considerate, conform legislaţiei, venituri la stabilirea dreptului la asistenţă socială.

Serviciile de asistenţă socială reprezintă unul dintre multitudinea şi diversitatea serviciilor

publice, care sînt activităţi ale autorităţilor publice în vederea satisfacerii unui interes general, al

comunităţii.

Termenul asistenţă provine de la cuvîntul englez assistance, ceea ce înseamnă sprijin,ajutor, iar

utilizat în domeniul protecţiei sociale el capătă calificativul ,,social,, obţinînd semnificaţia de sprijin

social, ajutor social.

În literatura de specialitate se cunoaşte o varietate de definiţii ale acestor noţiuni.

În opinia auorilor romîni E.Zamfir şi C.Zamfir, sprijinul (ajutorul social) este acordat în raport cu nevoia

şi nu în funcţie de vre-o contribuţie individuală la fondul social, dar utilizează în mod special bugetul de

stat şi include următoarele activităţi:

Ajutor în bani sau în natură. Un asemenea ajutor se acordă familiilor sărace, plasate sub un

anumit nivel de viaţă, îndemnizaţii pentru familii puţin asigurate,alocaţii şi compensaţii pentru

unele categorii de cetăţeni, mese gratuite pentru cei săraci, etc;

Finanţarea unor instituţii ce se ocupă de persoane ce au nevoie de îngrijire specială permanent,

instituţii pentru bătrîni, orfelinate pentru copii,instituţii pentru copii,mature handicapaţi;

Furnizarea de servicii specializate celor în nevoie: support social si psihologic, sprijinirea

tinerelor mame singure în situaţii dificile, diferite tipuri de consultaţii, etc;

După părerea autorilor S.Ghimpu, A.Ţiclea şi C.Tufan ajutorul social poate fi definit ca o formă de

protecţie social, ce se întemeiază pe principiul solidarităţii şi care se concretizează în acordarea de

alocaţii diferenţiate finanţate din venituri locale cu suplimente la bugetul de stat, menite să ajute

familiile, precum si persoanele singure, cu venituri scăzute, sub un prag considerat ca minimum de bază.

1.2 Ajutorul social poate fi definit ca o formă de protecţie socială, ce se întemeiază pe principiul

solidarităţii şi care se concretizează în acordarea de alocaţii diferenţiate finanţate din venituri locale cu

suplimente de la bugetul de stat, menite să ajute familiile, precum şi persoanele singure, cu venituri

scăzute, sub un prag considerat ca minimum de bază.

Din aciastă definiţie rezultă următoarele caracteristici ale ajutorului social:

este o formă de protecţie socială care se întemeiază pe principiul solidarităţii sociale;

constă în plata lunară a unei sume de bani ce se suportă din bugetele locale şi din sumele

primite de la bugetul de stat sau în acordarea unor bunuri sau prestări de servicii gratuite

sau cu restituirea parţială a lor;

principalii beneficiari sînt persoanele nevoiaşe şi membrii familiilor lor fără venituri sau

cu venituri mici;

scopul pentru care se acordă este acela de a asigura beneficiarilor un venit minim

garantat, care să contribuie la îmbunătăţirea veniturilor cele mai scăzute.

În opinia autorului N.Romandaş ajutorul social reprezintă nişte plăţi băneşti în cuantumuri stricte,

precum şi în cuantumuri de acoperire pînă la nivel minim de existenţă, iar serviciile se oferă gratuity sau

cu restituirea parţială a costurilor lor.Dreptul la ajutor social nu trebuie să fie condiţionat de activitatea

de mincă sau plata cotelor de asigurare, de aceea finanţarea acestei plăţi poate fi asigurată numai din

contul bugetului de stat sau al bugetelor locale.Drept subiecţi ce pot beneficia de ajutor social pot fi

numai persoanele nevoiaşe şi membrii familiilor lor, al cărui nivel de venit individual sau mediu pentru

fiecare membru de familie nu atinge nivelul minim de existenţă stability. Este tergiversată adoptarea

legii cu privire la nivelul minim de existenţă stabilit. Nivelul veniturilor nu intotdeauna stă la baza

acordării ajutorului, de aceea categoria beneficiarilor de ajutor, tipul si mărimea lui sînt stabilite de către

organelle protecţiei sociale.

Exemple de ajutor social sînt: alocaţiile sociale, indemnizaţiile , punerea gratuită la dispoziţie a

obiectelor de prima necesitate ( produse alimentare, îmbrăcăminte, dotaţii pentru procurarea

medicamentelor, dotaţii pentru plata serviciilor comunale , ajutor bătrînilor şi invalizilor la domiciliu,

deservirea ambulatorie şi staţionară a invalizilor şi bolnavilor ), case pentru copii vagabonzi , case de

adăpost pentru cetăţeni fără locuinţe şi altele. De regulă indemnizaţiile, alocaţiile şi alte tipuri de

ajutoare sociale au un caracter strict şi sînt corelate cu remunerarea minimă a muncii, dar nu cu sume

minime de existenţă .

2

Autorul E.Maciuliskaia defineşte ajutorul social ca pe o formă de protecţie social a persoanelor care

nu au dreptul la plăţi de asigurări sociale şi se acordă în forma de prestaţii băneşti ca pensii sociale,

alocaţii, compensaţii sau servicii fără plată sau cu restituirea parţială a lor. 9

Aşadar ajutorul social este o formă de protecţie socială oferită de stat contra riscurilor sociale cărora sunt

supuse persoanele neasigurate şi constă în plata unor prestaţii foarte modeste, care rămîne ca o linie de

apărare împotriva sărăciei la etapa actuală şi serveşte ca o măsură extremă pentru a diminua situaţiile

foarte tensionate, ce ameninţă stabilitatea în societate şi se acordă persoanelor socialmente-vulnerabile

sub forma unei prestaţii băneşti sau a unei prestaţii în natură, sau a unui serviciu social. 10

Analizînd prevederile Legii asistenţei sociale nr.547-XV din 25.12.2003 cu modificările ulterioare

conchidem, că ajutorul social este un element al sistemului de asistenţă social. Este o prestaţie social în

bani, în natură şi servicii sociale.

În art 3 din Legea nr 133 din 13.06.2008 cu privire la ajutorul social se stipulează aceeaşi idée si anume

că: ajutorul social este o plată lunară în bani acordată familiei defavorizate. De aceea ajutorul social ca

element al sistemului de asistenţă social se studiază sub formă de: compensaţii, îndemnizaţii acordate

persoanelor neasigurate, servicii sociale, ajutoare băneşti şi prestaţii de altă natură.

Actualul sistem de asistenţă socială oferă: prestaţii băneşti, prestaţii în natură şi servicii sociale, care sînt

formele şi componentele de bază ale sistemului actual de asistenţă socială.

Figura nr. 1. Sistemul de asistenţă socială.

Principiul ocrotirii persoanelor în funcţie de nevoie stă la baza asistenţei sociale. În concepţiile

tradiţionale, asistenţa socială, spre deosebire de formele universale de protecţie socială, nu se acordă

automat unei grupe de persoane definite prin caracteristici generale, ci persoanelor sau familiilor

individuale, pe baza analizei situaţiei financiare a fiecărui caz în parte. Din acest motiv asistenţa socială

se acordă în funcţie de nevoie pe baza testării mijloacelor financiare, care constituie o ultimă reţea de

securitate socială .

Asistenţă socialăBeneficii socialeServicii socialeServicii instituţionaleInternate, aziluriServicii comunitare3

Figura nr. 2. Securitatea socială

Prestaţiile băneşti constituie şi cea mai răspîndită formă de asistenţă socială.

Conform legislaţiei Republicii Moldova, diferite denumiri ale prestaţiilor băneşti: indemnizaţii,

alocaţii, compensaţii, ajutoare materiale şi totodată remarcăm că actele normative în vigoare nu

întotdeauna definesc aceste noţiuni sau ele sînt imprecise necesitînd o nouă abordare.

Astfel Hotărîrea Guvernului Republicii Moldova cu privire la indemnizaţiile acordate familiilor cu copii

nu conţine noţiunea de ,,indemnizaţie”, Legea Republicii Moldova privind alocaţiile sociale de stat

pentru unele categorii de cetăţeni stabileşte în art.1 că alocaţia socială de stat constituie o sumă de bani

achitată lunar sau o singură dată din bugetul de stat persoanelor care nu îndeplinesc condiţiile pentru

obţinerea dreptului la pensie conform Legii Republicii Moldova privind pensiile de asigurări sociale de

stat [12].

4

Bugetul de stat Bugetele localeFondurile de susţinere socială a populaţiei

CNAS

Indemnizaţii pentru copii

Compensaţii nominative

Compensaţii participanţilor la lichidarea avariei de la Cernobîl

Pensii militarilor şi participanţilor la lichidarea avariei de la Cernobîl

Alocaţii, pensii sociale

DAS

Compensaţii pentru transport special

Compensaţii pentru călătorii în transportul public

Indemnizaţii lunare pentru copiii aflaţi sub tutelă / curatelă

Indemnizaţii lunare pentru copiii înfiaţi

DAS

Ajutoare băneşti

DAS

Referindu-ne la prestaţiile în natură, sau indirecte, constatăm că Legea asistenţei sociale nr. 547

–XV din 25 decembrie 2003 stipulează că prestaţii în natură este una dintre formele de asistenţă socială

care se acordă temporar sau permanent şi sînt considerate venituri la stabilirea dreptului de asistenţă

socială. După cum am menţionat anterior, legislaţia nu denumeşte gratuităţile, scutirile, reducerile, dar

noi le-am atribuit noţiunii ,,prestaţii în natură” sau ,,prestaţii indirecte”.

Prestaţiile în natură, ca subinstituţie a asistenţei sociale, constituie o totalitate de norme juridice

ce reglementează relaţiile sociale apărute în legătură cu ajutorul acordat şi exprimat în mod indirect din

partea statului persoanelor eliberate din detenţie. Serviciile sociale pot fi considerate tot un fel de ajutor

social, acordat în mod indirect din partea statului sau a unor organizaţii nestatale şi pot fi atribuite la

prestaţiile în natură.

Figura 3. Prestaţiile băneşti în sistemul de asistenţă socială

Figura nr. 4 Politici sociale la nivel central.

5

Figura nr. 5 Politici sociale la nivel teritorial.

2.Noţiuni generale privind alocaţiile sociale de stat

Programul de alocaţii sociale de stat a fost introdus în anul 1999, ca urmare a punerii în aplicare a noii

legislaţii de pensionare, bazată pe riscuri asigurate şi contribuţii, care a exclus pensile sociale stabilite

prin legislaţia veche.

Alocaţiile sociale de stat sunt stabilite în temeiul prevederilor Leii privind alocatiile sociale de stat

pentru unele categorii de cetăţeni. 19 Alocaţia socială de stat reprezintă suma de bani achitată lunar sau

o singură dată din bugetul de stat persoanelor care nu îndeplinesc condiţiile pentru obţinerea dreptului la

pensie conform Legii privind pensile de asigurări sociale de stat.

Conform art 3 din Lege, la beneficiarii de alocaţii se referă următoarele categorii de cetăţeni:

Consiliul raional6

a) invalizii de gradele I, II, III; (cu boală obişnuită, care nu au acumulat stagiul de cotizare pentru

stabilirea pensiei de invaliditate)

b) invalizii din copilărie de gradele I, II, III;(persoanele cu dizabilităţi din copilărie, care nu au

acumulat stagiul de cotizare pentru stabilirea pensiei de invaliditate, inclusiv copiii cu vîrsta de la 16

ani);

c) copiii invalizi, în vîrstă de pînă la 18 ani, cu severitatea I, II, III; (severitate stabilită în conformitate

cu Hotărîrea Guvernului nr 1065 din 11 noiembrie 1999 cu privire la aprobarea listei bolilor şi stărilor

patologice care acordă copiilor pînă la vîrsta de 18 ani dreptul la primirea statutului de copil invalid şi

alocaţiilor sociale de stat conform legislaţiei) 20

d) copiii care au pierdut întreţinătorul;(se stabileşte persoanelor în vîrstă de pînă la 16 ani, în cazul

elevilor şi studenţilor instituţiilor de învăţămînt secundar şi superior, cu excepţia învăţămîntului fără

frecvenţă - pînă la absolvirea instituţiei respective, însă doar pînă la împlinirea vîrstei de 23 de ani);

e) persoanele care au atins vîrsta standard de pensionare dar nu întrunesc condiţiile pentru obţinerea

pensiei pentru limită de vîrstă; 21

f) persoanele care îngrijesc la domiciliu un copil invalid, în vîrstă de pînă la 16 ani, cu severitatea I;

g) invalizii de gradul I nevăzători - pentru însoţire şi îngrijire la domiciliu.

Alocaţiile se stabilesc ( cu condiţia că beneficiarul nu se află la întreţinerea deplină a statului) şi se

plătesc de către organele teritoriale de asigurări sociale din mijloacele bugetului de stat, prin intermediul

bugetului asigurărilor sociale.

Din categoriile nominalizate au dreptul la alocaţie socială de stat numai persoanele care au

cetăţenia Republicii Moldova, sînt domiciliate pe teritoriul ei, nu îndeplinesc condiţiile pentru obţinerea

dreptului la pensie de asigurări sociale de stat, nu realizează venituri asigurate şi nu se află la întreţinerea

deplină a statului. În cazul stabilirii alocaţiei copiilor invalizi, invalizilor din copilărie şi copiilor, care şi-

au pierdut întreţinătorul, cetăţenia Republicii Moldova nu este obligatorie dacă aceştia domiciliază legal

şi obişnuit pe teritoriul ei cel puţin 3 ani.

Alocaţia socială de stat pentru copiii invalizi pînă la 18 ani cu severitatea I, II, III constituie un ajutor

social ca drept bănesc, acordat lunar în scopul minimalizării consecinţelor cauzate de disabilitate.

Această prestaţie se stabileşte de la data emiterii de către Consiliul Medical Consultativ (CMC) a

deciziei de încadrare în severitatea respectivă dacă cererea cu toate actele necesare au fost depuse în

termen de 30 de zile de la data emiterii deciziei.

În cazul în care data încadrării în grad de severitate nu coincide cu data începerii expertizei,

alocaţia se va stabili de la data începerii expertizei dacă se respectă acelaşi termen de depunere a actelor

(30 de zile). Pentru a beneficia de alocaţie socială, reprezentantul legal al copilului trebuie să depună

actele stipulate în lege.

Alocaţia socială pentru invalizii din copilărie care au vîrste cuprinse între 16 şi 18 ani.

7

Pentru stabilirea invalidului din copilărie care are vîrsta între 16 şi 18 ani o alocaţie socială de

stat, precum şi invalizilor de gradul I, II, III - persoane invalide care nu au acumulat stagiul de cotizare

necesar pentru stabilirea pensiei de invaliditate, trebuie prezentate următoarele acte:

certificatul eliberat de Consiliul de Expertiză Medicală a Vitalităţii (CEMV) despre încadrarea întrun

grad de invaliditate, confirmarea despre faptul că invalidul din copilărie nu se află la întreţinerea deplină

a statului, copia buletinului de identitate a invalizilor. De regulă, în aceste cazuri alocaţia se stabileşte pe

numele invalizilor. Neprezentarea la o nouă expertiză medicală atrage încetarea plăţii alocaţiei începînd

cu luna următoare, iar reluarea plăţii se face conform regulilor generale.

Alocaţia pentru copil în cazul pierderii întreţinătorului se acordă dacă persoana decedată nu

îndeplinea condiţiile pentru obţinerea dreptului la pensie de asigurări sociale de stat. Alocaţia pentru

copii în cazul pierderii întreţinătorului este un ajutor social din partea statului şi se stabileşte persoanelor

în vîrsta de pînă la 18 ani (elevilor şi studenţilor instituţiilor de învăţămînt secundar şi

superior, cu excepţia învăţămîntului fără frecvenţă – pînă la absolvirea instituţiei de învăţămînt

respectiv, însă nu mai mult pînă la împlinirea vîrstei de 23 de ani) în cazul în care aceştia nu se află

la întreţinerea deplină a statului.

Fiecare beneficiar de alocaţie este în drept să solicite separarea părţii de alocaţie ce i se cuvine.

Separarea părţii de alocaţie se face începînd cu luna următoare celei în care a fost solicitată. Partea de

alocaţie se determină prin împărţirea cuantumului alocaţiei stabilite la numărul de beneficiari ai acesteia.

Tutorele poate avea dreptul de a primi alocaţia pentru copilul tutelat care şi-a pierdut întreţinătorul.

Cererea de stabilire a alocaţiilor pentru copilul care şi-a pierdut întreţinătorul se depune la

organul teritorial de asigurări sociale de către titularul sau reprezentantul legal al acestuia stabilit de

către autoritatea de tutelă (curatelă sau instanţa de judecată după caz).

Alocaţia pentru îngrijire

Ţinînd cont de situaţia dificilă a persoanelor cu disabilităţi severe, prin completarea Legii privind

alocaţiile sociale de stat pentru unele categorii de cetăţeni, s-a prevăzut stabilirea acestor alocaţii de

îngrijire persoanelor apte de muncă, dar neîncadrate din motiv că îngrijesc la domiciliu un copil invalid

în vîrstă de pînă la 16 ani cu severitatea I. Alocaţia pentru îngrijire se plăteşte personal titularului sau,

după caz, tutorelui, curatorului ori mandatarului acestora. Această alocaţie vine să atenueze lipsa unui

act special care ar reglementa drepturile îngrijitorului (asistentului personal).

Conform art.50 din Legea Republicii Moldova nr.156-XIV din 14 10.1998 privind pensiile de

asigurări sociale de stat [12], perioada de îngrijire a copilului invalid sub vîrstă de 16 ani se include în

stagiul de cotizare dacă aceasta a fost realizată pînă la 01.01.1999. Stabilirea acestei prevederi a fost

motivată prin faptul, că persoana care are în îngrijire un copil invalid pînă la 16 ani nu este încadrată în

cîmpul muncii şi nu achită contribuţia de asigurări sociale de stat.

De asemenea, nu se include în stajul de cotizare nici perioada de îngrijire a invalidului din

copilărie de gradul I, invalidului de gradul I nevăzător, invalidului de gradul I, ţintuit la pat, care a avut

de suferit de pe urma catastrofei de la Cernobîl.

8

Conform art.15 din Legea Republicii Moldova privind alocaţiile sociale de stat pentru unele

categorii de cetăţeni, persoana care îngrijeşte doi sau mai mulţi copii invalizi beneficiază de o singură

alocaţie.

Termenele de stabilire şi plata alocaţiilor sociale de stat. Cererea cu actele anexate se

examinează de organul teritorial de asigurări sociale în termen de 10 zile din momentul înregistrării. În

cazul în care la cerere nu sînt anexate toate actele necesare, solicitantul are dreptul să prezinte restul

actelor în termen de trei luni din momentul înregistrării cererii. Dacă acest termen este depăşit, alocaţia

se stabileşte de la data prezentării ultimului document. În cazul în care organul respectiv refuză stabilirea

alocaţiei, în termen de 10 zile de la luarea deciziei, partea solicitantă este informată despre motivul

refuzului, modului de contestare a deciziei şi i se restituie actele. În caz de apariţie a unui conflict

decizia organului teritorial de asigurări sociale poate fi contestată în instanţa de judecată.

Alocaţiile se stabilesc şi se plătesc în următoarele termene:

Alocaţia pentru invalizii de gradul I, II, III, invalizii din copilărie de gradul I, II, III şi

copiii invalizi, în vîrstă de pînă la 18 ani cu severitatea I, II, III se stabileşte de la data

emiterii de către Consiliul de Expertiză Medicală a Vitalităţii a deciziei de încadrare în

gradul de invaliditate sau de către Consiliul Medical Consultativ a deciziei de încadrare în

severitatea respectivă, dacă cererea împreună cu actele necesare a fost depusă în termen

de 30 de zile de la data emiterii deciziei CEMV sau CMC. În cazul în care, data încadrării

în gradul de invaliditate sau în severitate nu coincide cu data începerii expertizei

medicale, alocaţia se stabileşte de la data începerii expertizei, dacă cererea cu actele

necesare a fost depusă în termen de 30 de zile de la data constatării invalidităţii;

Alocaţii pentru copii în cazul pierderii întreţinătorului – din ziua decesului

întreţinătorului, dacă cererea cu actele necesare a fost depusă în termen de 30 de zile de la

această zi; pentru stabilirea alocaţiei copiilor orfani de ambii părinţi, cererea cu actele

necesare a fost depusă în termen de 30 de zile de la această dată;

Alocaţia pentru îngrijire:

1. Persoanelor care îngrijesc la domiciliu un copil invalid, în vîrstă de pînă la 18 ani,

cu severitatea I - de la data depunerii cererii cu actele necesare;

2. Invalizilor din copilărie de gradul I – cu condiţia că aceste personae nu se află la

întreţinerea deplină a statului; invalizilor de gradul I nevăzători – de la data

stabilirii alocaţiei pentru invalizi sau pensiei de invaliditate;

Ajutorul de deces - în termen de 3 zile lucratoare de la data depunerii cererii cu actele

necesare.

În cazul în care termenele prevăzute au fost depăşite, alocaţiile respective se stabilesc şi se plătesc de la

data depunerii cererii cu actele necesare.

La modificarea numărului de beneficiari, noul cuantum al alocaţiei pentru copii în cazul pierderii

întreţinătorului se acordă începînd cu luna următoare celei în care au intervenit modificările.

9

Modul de plată a alocaţiilor este reglementată şi de Hotărîrea Guvernului pentru aprobarea

Regulamentului privind modul de plată a pensiilor stabilite în sistemul public de asigurări sociale de stat

şi alocaţiilor sociale de stat nr.929 din 15.08.2006. 22

Plata alocaţiilor se face lunar, pentru luna în curs, în localitatea de domiciliu(la oficiile poştale) şi

încetează începînd cu luna următoare celei în care s-a stabilit că beneficiarul nu mai îndeplineşte

condiţiile de acordare a acesteia.Plata alocaţiei se reia din luna în care beneficiarul s-a adresat pentru

confirmarea dreptului său la această alocaţie, dacă acest drept a fost confirmat. Alocaţia stabilită, dar

neîncasată la timp din vina beneficiarului, se plăteşte retroactive pe o perioada de cel mult 3 ani anterior

datei solicitării. Alocaţia neplătită la timp din vina organului care stabilşte ori plăteşte alocaţia se

recuperează fără nici un fel de limite în termen.Plata alocaţiei în perioada privaţiunii de libertate se

suspendă.

Sumele plătite necuvenit cu titlu de alocaţie din vina beneficiarului,( falsificarea actelor, tăinuirea unor

circumstanţe etc.)se recuperează de la aceasta, lunar, în baza deciziei casei teritoriale de asigurări sociale

în mărime ce nu depăşeşte 20 la sută din cuantumul alocaţiei.În cazul în care plata alocaţiei încetează,

sumele plătite necuvenit se recuperează în baza hotărîrii instanţei de judecată.

Sumele plătite în plus din vina organului care stabilşte sau plăteşte alocaţia nu se recuperează din

contul beneficiarului. Aceste sume se percep de la persoana culpabilă, în conformitate cu legislaţia în

vigoare.

Alocaţiile, cu excepţia alocaţiei pentru îngrijire şi a ajutorului de deces, se indexează anual, la 1 aprilie.

Coeficientul de indexare constituie media creşterii anuale a indicelui preţurilor de consum pentru anul

precedent, ce se determină în modul stabilit de Guvern.În vederea intensificării protecţiei sociale a

acestor pături sociale, care reprezintă categoriile cele mai vulnerabile de populaţie, şi în vederea

majorării suportului material, care rămîne a fi, actualmente, încă destul de nesemnificativ, începînd cu

anul 2005,annual la 1 aprilie alocaţiile sociale de stat, cu excepţia alocaţiei pentru îngrijire şi ajutorului

de deces, se indexează, reieşind din media creşterii anuale a indicelui preţurilor de consum pentru anul

precedent. Cu regret, însă, deşi mărimile nominale ale acestor prestaţii sunt indexate annual, valoarea

reală a acestora continuă să fie mică. 23

Ca şi prestaţiile de asigurări sociale de stat sînt supuse indexării cu unele excepţii. Conform pct.

7 din Hotărîrea Guvernului Republicii Moldova nr.297 din 21.03.2006 cu privire la indexarea

prestaţiilor de asigurări sociale şi a unor prestaţii sociale de stat în anul 2006, coeficientul de indexare a

alocaţiilor sociale de stat, cu excepţia alocaţiei de îngrijire şi a ajutorului de deces, în anul 2006 a

constituit 11,9 %, iar în 2007, după cum am relatat anterior - 12,7 %.

Analizînd categoria beneficiarilor de alocaţii sociale de stat stipulate în art 3 din Legea nr,499, se

propune următoarea clasificare a alocaţiilor:

alocaţii pentru invalizi;

alocaţii pentru copii în cazul pierderii întreţinătorului;

alocaţii pentru personae vîrstnice;

10

alocaţii pentru îngrijire.

5. Alocaţia lunară de stat invalizilor de război, participanţilor la cel de-al doilea război

mondial din rîndul beneficiarilor de pensii de stat şi familiilor lor. Această alocaţie lunară de stat s-a

stabilit începînd cu 1 mai 2001 în conformitate cu Legea Republicii Moldova nr.121-XV din 03.05.2001

[18] cu privire la protecţia socială suplimentară a invalizilor de război, a participanţilor la cel de-al

doilea război mondial şi a familiilor lor. Scopul acestor alocaţii este definit ca ajutor suplimentar din

partea statului pentru aportul adus la apărarea şi păstrarea integrităţii teritoriale a statului în timpul

conflictului armat. Alocaţiile lunare de stat stabilite pentru invalizii şi participanţii de război sînt

acordate în baza principiului categorial, fără testarea necesităţilor, astfel presupunîndu-se că acoperă

grupurile expuse riscului de ordin material şi social. Constatăm că acest

drept de ajutor social din partea statului se acordă următoarele categorii de beneficiari cu cuantumul

alocaţiei lunare de stat stabilite, după cum urmează :

1) invalizilor de război (militarilor, persoanelor din corpul de comandă şi din trupele organelor

afacerilor interne şi din sistemul penitenciar, a căror invaliditate este cauzată de rănire, contuzionare sau

schilodire în perioada celui de-al doilea război mondial, la lichidarea consecinţelor avariei de la CAE

Cernobîl, în perioada participării la acţiunile de luptă pe teritoriul altor state, în timpul acţiunilor de luptă

pentru apărarea integrităţii teritoriale şi independenţei Republicii Moldova, în timpul îndeplinirii altor

îndatoriri de serviciu militar ori este cauzată de afecţiuni legate de aflarea pe front, în detaşamente şi

formaţiuni de partizani, în organizaţii şi grupe ilegale în perioada celui de-al doilea război mondial,

precum şi legate de participarea la lichidarea consecinţelor avariei de la CAE Cernobîl, inclusiv

persoanelor care au devenit invalide în urma participării la lichidarea consecinţelor avariei, fiind trimise

în deplasări de serviciu de către ministere, departamente, întreprinderi şi organizaţii sau la acţiunile de

luptă în timp de pace, precum şi persoanelor care s-au îmbolnăvit de boală actinică sau au devenit

invalide în urma experienţelor nucleare, avariilor cu radiaţie ionizată şi a consecinţelor lor la obiectivele

atomice civile sau militare în timpul îndeplinirii serviciului militar): de gradul I - 400 de lei; de gradul II

- 300 de lei; de gradul III - 250 de lei;

2) participanţilor la cel de-al doilea război mondial din rîndul militarilor care şi-au satisfăcut

serviciul militar în componenţa armatei de operaţii, detaşamentelor şi formaţiunilor de partizani, din

rîndul membrilor organizaţiilor şi grupelor ilegale, foştilor deţinuţi în lagărele de concentrare fasciste şi

în ghetouri, in alte locuri de detentie fortata, create de Germania fasciste si de aliatii acesteia in perioada

celui de-al doilea rayboi mondial, vaduvele Eroilor Uniunii Sovietice, persoanelor care au lucrat ca

angajaţi civili în armata de operaţii în anii celui de-al doilea război mondial, persoanele care sau aflat in

orasul Leningrad( Sankt Petersburg) in perioada blocadei ( 8 septembrie 1941- 27 ianuarie 1944) - 200

de lei;

3) soţilor supravieţuitori, inapţi de muncă, ai participanţilor la cel de-al doilea război mondial sau

la acţiuni de luptă în timp de pace din rîndurile militarilor, căzuţi la datorie, sau ai participantilor la

11

lichidarea consecintelor avariei de la C.A.E.Cernobil,sau ai invalizilor de război decedaţi, dacă nu s-au

recăsătorit - 100 de lei;

4) copiilor participanţilor la cel de-al doilea război mondial sau la acţiuni de luptă în timp de

pace din rîndurile militarilor, căzuţi la datorie,copiilor participantilor la lichidarea consecintelor avariei

de la C.A.E.Cernobil,decedati, sau ai invalizilor de război decedaţi, pînă la atingerea vîrstei de 18 ani

sau după această vîrstă, daca îşi continuă studiile în instituţiile de învătămînt la cursurile de zi pînă la

terminarea studiilor, însă cel mult pînă la atingerea vîrstei de 23 de ani - 100 de lei pentru fiecare;

5) unuia dintre părinţii, inapţi de muncă, ai participanţilor (din rîndurile militarilor) la acţiunile

de luptă în timp de pace şi la acţiunile de luptă pentru apărarea integrităţii teritoriale şi independenţei

Republicii Moldova căzuţi la datorie,ai militarilor cazuţi la datorie şi decedaţi în timpul îndeplinirii

oligaţiilor serviciului militar în termen în rîndurile Armati Sovietice sau ale Armatei Naţionale, precu, şi

ai participanţilor la lichidarea consecinţelor avariei de la C.A.E.Cernobîl, decedaţi, - 150 de lei; în cazul

parinţilor, inapti de munca, aflati în divorţ, cuantumul stability, la cerere, se împarte între ei în părţi

egale.

6) persoanelor decorate cu ordine şi medalii pentru muncă asiduă şi serviciu militar impecabil în

spatele frontului în anii celui de-al doilea război mondial - 50 de lei;

7) persoanelor care s-au aflat in oraşul Sankt-Peterburg (Leningrad) în perioada blocadei

septembrie 1941 - 27 ianuarie 1944)- 50 de lei.

Persoanelor care se încadrează în două sau mai multe categorii de beneficiari li se stabileşte o singură

alocaţie, la alegere.

Alocaţiile lunare de stat în conformitate cu legea nominalizată se stabilesc de către organelle

abilitate cu dreptul de stabilire şi achitare a pensiei. Cheltuielile legate de stabilirea şi plata alocaţiilor

lunare de stat se suportă din mijloacele bugetului de stat.

Figura 8. Sistemul serviciilor sociale

12

Sistemul serviciilor sociale

Tipul serviciilor Organul subordonat Sursele de finanţare

Îngrijire instituţională

Reabilitare şi tratament balneo-sanatorial

Servicii protetico-ortopedice

Consultarea şi consilierea familiilor cu copii, persoanelor cu disabilităţi, persoanelor în etate

Îngrijirea la domiciliu a bătrânilor, invalizilor

Prânzuri calde

Repartizarea ajutoarelor umanitare în produse alimentare şi industriale

Servicii sociale comunitare pentru copii, bătrâni, invalizi

Secţia Asistenţa socială şi Protecţiei sociale

Ministerul Protecţiei Sociale Familiei şi Copilului Bugetul de stat

Bugetul local

Dl

Asistenţă socială specializate se acordă pentru nevoi speciale atît la domiciliu, cît şi în instituţii

specializate sau în cadrul altor instituţii, cum ar fi: scoli, spitale, penitenciare sau în alte unităţi.

În prezent Pachetul de bază de servicii sociale oferite de stat include:

• serviciile rezidenţiale tradiţionale,

• serviciile oferite de cantinele de ajutor social

• serviciile de îngrijire la domiciliu.

Din cauza incapacităţii statului de a diversifica serviciile sociale prestate, această responsabilitate a

fost plasată pe umerii societăţii civile.

În funcţie de scopul pe care îl are deservirea socială pentru persoanele de vîrstă înaintată, pentru

invalizi etc., ea se clasifică în:

• servicii legate de acordarea asigurării şi asistenţei sociale; 13

• servicii de reabilitare social-profesională;

• servicii de reabilitare social-medicală;

• deservirea social-culturală.

Prin urmare, deservirea socială este o noţiune mai larga decît noţiunea servicii sociale, în ea îşi

găsesc reflectare toate aspectele de bază ale necesităţilor oamenilor (materiale, sociale, spirituale) şi

include în sine o totalitate de servicii de asistenţă socială şi servicii sociale.

14

Glosar

Protecţia socială - defineşte politica de protejare a categoriilor defavorizate ale populaţiei, prin măsuri

ce urmăresc alinierea acestor categorii la un nivel de trai decent.

Ca element de drept internaţional, Organizaţia Internaţională a Muncii a adoptat în anul 1952 Convenţia

nr. 102, unde termenul de "securitate socială" cuprinde ca elemente complementare asigurările sociale şi

asistenţa socială.

Asigurarea socială – prezintă asigurarea riscurilor de viaţă. Fondul Social, creat în urma asigurarea

obligatorie a populaţiei, se gestionează, se repartizează şi se utilizează pentru protecţia pensionarilor,

protecţia şomerilor, protecţia persoanelor cu handicap, protecţia copilului şi a tinerilor, protecţia socială

complementară (protecţia socială în caz de deces, incapacitatea de muncă, boala profesională).

Asistenţa socială - este mecanismul principal prin care societatea intervine pentru a preveni, limita sau

înlătura efectele negative ale evenimentelor care se produc asupra persoanelor sau grupurilor

vulnerabile, fără voia acestora sau sunt prea puţin influenţate de acestea.

Acesta se manifestă prin dezvoltarea serviciilor sociale prestate persoanelor în dificultate în bani,

servicii de asistenţă socială la domiciliu, protecţia dreptului copilului, servicii comunitare şi alte tipuri de

servicii.

Persoane în dificultate – persoanele şi familie socialmente vulnerabile, aflate în situaţii care împiedică

activitatea normală a acestora din punct de vedere economic, educativ, social.

15

BIBLIOGRAFIE

Acte normative

1. Carta Naţiunilor Unite, adoptată la San Francisco la 26.06.1945, în vigoare pentru Republica

Moldova din 02.03.1992 // Tratate internaţionale la care Republica Moldova este parte(1990-

2001). Ediţie oficială, vol.26, - Chişinău, 2001, p. 6-52.

2. Declaraţia universală a drepturilor omului, adoptată de Adunarea Generală a ONU, proclamată

prin Rezoluţia 217 A (III) din 10.12.1948 // Tratate internaţionale la care Republica Moldova

este parte (1990-1998). Ediţie oficială, vol.1, - Chişinău, 1998, p.11-17.

3. Carta Socială Europeană Revizuită, adoptată la Strasbourg la 03.05.1996. Ratificată parţial prin

Legea nr.484-XV din 28.09.2001 // Legislaţie în asistenţa socială (Reglementări internaţionale),

vol.1, –Bucureşti: Naţional, 2000, p.319-374.

4. Declaraţie asupra drepturilor persoanelor handicapate, proclamată de Adunarea Generală a

Organizaţiei Naţiunilor Unite la 09. 12. 1975 prin Rezoluţia nr. 3447 (XXX) // Legislaţie în

asistenţa socială (Reglementări internaţionale), vol.1, –Bucureşti: NAŢIONAL, 2000,

5. p. 180-182.

6. Codul European de Securitate Socială (revizuit) întocmit la 06.11.1990 // Legislaţie în asistenţa

socială (Reglementări internaţionale). –Bucureşti: NAŢIONAL, 2000, p.319-374.

7. Acordul CSI cu privire la recunoaşterea reciprocă a înlesnirilor şi garanţiilor acordate

participanţilor şi invalizilor Marelui Război pentru Apărarea Patriei, participanţilor la acţiunile

de luptă pe teritoriile altor state, familiilor militarilor căzuţi în luptă, adoptat la 15.04.1994, în

vigoare pentru Republica Moldova din 7.08. 1996 // Tratate internaţionale..., vol.17. - Chişinău,

1999, p.228-230.

8. Convenţia nr.103 cu privire la protecţia maternităţii din 28.06.1952, revizuită la Geneva la 28

iunie 1952 // Tratate internaţionale..., vol.11. -Chişinău, 1999, p.252-260.

9. Convenţia internaţională cu privire la drepturile copilului, adoptată la New York la 20.11.1989,

în vigoare pentru Republica Moldova din 25.02.1993 // Tratate internaţionale..., vol.1. -

Chişinău, 1998, p.51-57.

10. Convenţia nr. 102 cu privire la normele minimale ale protecţiei sociale, în vigoare din

27.04.1952 // Organizaţia Internaţională a Muncii, Convenţii şi recomandări (1919-1956), vol.1,

Biroul Internaţional al Muncii, Geneva, p.1055-1086 .

11. Constituţia Republicii Moldova, adoptată la 29.07.1994, în vigoare din 27.08.1994 // Monitorul

16

https://ru.scribd.com/doc/282192620/Referat-Aloca%C8%9Biile-Socialehttps://dreptmd.wordpress.com/cursuri-universitare/dreptul-protectiei-sociale/alocatiile-sociale-de-stat-si-alte-tipuri-detipuri-de-alocatii/

17