7/28/2019 215.Înşelăciunea

http://slidepdf.com/reader/full/215inselaciunea 1/4

 Înşel ăciunea -art. 2 1 5 -

1. Conţinutul juridicPotrivit alin. 1, infracţiunea constă în inducerea în eroare a unei persoane, prin prezentarea ca adevărată a unei fapte mincinoase sau ca mincinoasă a unei fapteadevărate, în scopu! de a obţine pentru sine sau pentru altul un folos material injust şi dacă

s-a pricinuit o pagubă.2. Condiţii preexistenteObiectul juridic principal constă în relaţiile sociale cu caracter patrimonial, relaţii caretrebuie să se bazeze pe încredere şi bună-credinţă. In timp ce la infracţiunea de înşelăciune,încrederea este obţinută prin amăgire, la infracţiunea de abuz de încredere se încalcăîncredereaacordată.Obiectui material poate consta in bunuri mobile sau imobile, precum şi în înscrisuri cuvaloare patrimonială.Subiect activ poate fi orice persoană.Participatia penală este posibilă sub toate formele.

3. Conţinutul constitutivLatura obiectivă.Elementul material al laturii obiective se realizează printr-o acţiune de inducere în eroare,săvâr şită prin prezentarea ca adevărată a unei fapte mincinoase sau ca mincinoasă a unei fapteadevărate. Prin oricare dintre cele două modalităţi, f ă ptuitorul îi creează persoanei vătămate ofalsă reprezentare a realităţii, indiferent de mijloacele folosite în acest sens. Dacă mijloculfolositeste fraudulos, infracţiunea este mai gravă  potrivit alin. 2, iar dacă acesta întruneşte elementeleunei infracţiuni distincte, va exista un concurs de infracţiuni.Aptitudinea unui mijloc de a induce în eroare depinde şi de persoana victimei, degradul de instrucţie şi educaţie, mediul din care provine, de starea psihică în care se

găsea în momentul săvâr şirii faptei etc. Nu interesează dacă victima a fost sau nu uşor indusă în eroare, legea urmărind să apere îndeosebi persoanele credule, mai puţin prudente, deoarece tocmai asemenea persoane sunt mai expuse să devină victime aleinfracţiunii. Pentru existenţa infracţiunii este necesar ca victima să fi fost indusă îneroare, să fi ajuns la o reprezentare greşită a unei situaţii sau împrejur ări, ca rezultat alactivităţii f ă ptuitorului.Urmarea imediată constă în pricinuirea unei pagube.Raportul de cauzalitate trebuie să existe, între fapta de inducere în eroarea persoanei vătămate şi paguba pricinuită.Uneori legiuitorul a înţeles să incrimineze îm mod autonom forme distincte aleînşelăciunii, cum ar fi, de exemplu înşelăciunea îa măsur ătoare, art. 296 Cp.,

înşelăciunea cu privire la calitatea mărfurilor, art. 297 C.p. încadrarea juridică a fapteise va face sub aspectul acestor din urmă incriminări, ştiut fiind faptul că specialul primează faţă de general.Problema delimitării înşelăciunii de traficul de influenţă, se pune în mod frecvent în practica judiciar ă.In primul rând, cele două infracţiuni se deosebesc sub aspectul obiectuiui juridic. Laînşelăciune sunt încălcate relaţiile sociale referitoare la patrimoniu, în timp ce în cazultraficului de influenţă sunt încălcate relaţiile sociale în legătur ă cu serviciul.

7/28/2019 215.Înşelăciunea

http://slidepdf.com/reader/full/215inselaciunea 2/4

Dacă în cazul înşelăciunii este suficientă simpla inducere în eroare, în cazultraficului deinfluenţă, f ă ptuitorul pretinde că are influenţă asupra unui funcţionar, deşiîn realitate nu are, f ăcând ca o persoană interesată în cumpărarea influenţei să-i dea,să-i promită, daruri sau orice alt folos. în cazul înşelăciunii folosul material este obţinutca urmare a inducerii în eroare, în timp ce la traficul de influenţă, f ă ptuitorul obţine

folosul material în urrna promisiunii că va interveni ia acel funcţionar în legătur ă cuatribuţiile de serviciu ale acestuia.Latura subiectivă presupune intenţia directă, deoarece f ă ptuitorul acţionează înscopul obţinerii pentru sine sau pentru altul a unui folos material injust.4. Forme. SancţiuniTentativa se pedepseşte, potrivit prevederilor art. 222 Cp. Consumarea infracţiuniiare loc ia data producerii pagubei, nu ia aceea a inducerii în eroare a persoaneivătămate.Sancţiunea constă în închisoare de la 6 luni ia 12 ani.5. Înşel ăciunea în convenţiiPotrivit alin. 3, înşelăciunea în convenţii constă în inducerea sau menţinerea în

eroare a unei persoane cu prilejul încheierii sau executării unui contract, săvâr şită înaşa fel încât, f ăr ă această eroare, ce! înşelat nu ar îi încheiat sau executat contractulîn condiţiile stipulate.Elementul material poate fi realizat atât printr- o acţiune de inducere în eroare, câtşi prrntr-o acţiune de menţinere în eroare. Inducerea în eroare are sensul de eroare provocată.Fapta de inducerea sau menţinerea în eroare trebuie să se realizeze cu prilejulîncheierii sau executării unui contract. Prin expresia „cu prilejul încheierii unuicontract" se înţelege intervalul de timp care s-ar scurge de ia începerea tratativelor şi până la stabilirea acordului de voinţă, iar prin expresia „cu prilejul executării unuicontract" se înţelege intervalul de timp în care obligaţiile contractuale se găsesc în

faza de aducere la îndeplinire până îa definitiva executare. Neexecutarea obligaţiilor ce derivă dintr-un contract încheiat nu constituieinfracţiunea de înşelăciune, dacă nu s-a stabilit că s-au folosit manopere dolosive faţă decreditorul .obligaţiei cu ocazia încheierii contractului. In acest sens, art. 11 din Pactulinternaţional cu privire la drepturile civile şi politice prevede că „nimeni nu poate fiîntemniţat pentru singurul motiv, că nu este în măsur ă să execute o obligaţie contractuală".Eroarea provocată ori menţinută trebuie să aibă rol determinant în încheierea,executarea ori rezilierea contractului, condiţie care este îndeplinită dacă f ăr ă aceastăeroare cel înşelat nu ar fi încheiat, executat ori reziliat contractul în condiţiile stipulateSancţiunea constă în pedeapsa prevăzută în alin. 1 şi 2 ale art. 215 Cp., dupădistincţiile acolo ar ătate.

6. Continutul agravat Infracţiunea de înşelăciune are două forme agravate, prevăzute în aiin. 2 şi 5.Potrivit alin. 2, atât înşelăciunea prevăzută în alin. 1, cât şi cea prevăzută în alin. 3sunt mai grave dacă au fost săvâr şite prin folosire de nume sau caiităţimincinoase ori de alte mijloace frauduloase.Agravanta se refer ă la mijloacele frauduloase folosite de către f ă ptuitor, dând caexemplu nume sau calităţi mincinoase. în literatura de specialitate s-a ar ătat cădeosebirea dintre mijloacele de inducere în eroare, din alin. 1şi mijloacele frauduloase,

7/28/2019 215.Înşelăciunea

http://slidepdf.com/reader/full/215inselaciunea 3/4

din forma agravată este mai mult cantitativă sau de intensitate, că un mijloc trebuieconsiderat fraudulos atunci când este de natur ă să asigure mai uşor reuşita acţiuniif ă ptuitorului, când are aparenţa unui mijloc veridic, adică atunci când în mod obişnuitinspir ă încredere şi înlătur ă orice bănuială. în afara celor două mijloace frauduloase, prevăzute expres de lege, sunt mijloace frauduloase toate acele mijloace de inducere în

eroare care constituie prin ele însele infracţiuni {folosirea unui înscris fals, uzurparea decalităţi oficiale, portu! nelegal de uniforme, falsul în declaraţii f ăcut în scopul obţineriiunor drepturi, exercitarea f ăr ă drept a unei profesii şi altele).Sancţiunea constă în închisoare de ia 3 la 15 ani. Potrivit art. 215 alin. 2 ipoteza a-lla,dacă mijlocul fraudulos constituie prin el însuşi o infracţiune, se aplică regulile privind concursul de infracţiuni. In consecinţă, f ă ptuitorul r ăspunde atât pentruinfracţiunea de înşelăciune în formă agravată  prevăzută în alin. 2 cât, şi, după caz, pentru infracţiunea de uzurpare de calităţi oficiale, art. 240 Cp., portul nelegal dedecoraţii sau semne distinctive, art. 241 .Cp., exercitarea f ăr ă drept a unei profesii,art. 281 Cp., fals în înscrisuri sub semnătur ă privată, art. 290 Cp. etc.Potrivit alin. 5, este calificată înşelăciunea care a avut consecinţe deosebit de

grave. Potrivit art. 146 Cp., prin consecinţe deosebit de grave se înţelege o pagubămaterială mai mare de 2.000.000.000 lei sau o perturbare deosebit de gravă aactivităţii, cauzată unei autorităţi publice sau oricăreia dintre unităţile la care se refer ăart. 145, ori altei persoane juridice sau fizice.Sancţiunea constă în închisoare de la 10 la 20 de ani şi interzicerea unor drepturi.7. Înşel ăciunea prin emiterea de cecuri f ăr ă acoperireAceastă formă a înşelăciunii a fost consacrată în Codul penal prin Legea nr.140/1996 şi constă, potrivit aiin. 4, în emiterea unui cec asupra unei instituţii decredit sau unei persoane, ştiind că pentru valorificarea lui nu există provizia sauacoperirea necesar ă, precum şi fapta de a retrage, după emitere, provizia, în totulsau în parte, ori de a interzice trasului de a pîăti înainte de expirarea termenului de

 prezentare, în scopul ar ătat în alin. 1, clacă s-a pricinuit o pagubă posesoruluicecului.Potrivit normelor bancare, cecul este un instrument de plată utilizat de titularii deconturi bancare cu disponibil corespunzător în aceste conturi. În literatura despecialitate, cecul este definit ca fiind un înscris prin care o persoană numită tr ăgător dăordin unei bănci la care are un disponibil bănesc, numită tras, să plătească la prezentarea titlului, o sumă de bani altei persoane numită beneficiar. Înşelăciunea prinemiterea de cecuri f ăr ă acoperire, este o formă specială a infracţiunii de înşelăciune,care se particularizează  prin modul şi mijloacele de săvâr şire.Subiect activ poate fi numai o persoană care deţine, în mod legal, formulare cec.Participaţia penală este posibilă sub toate formele.

Subiect pasiv este persoana vătămată, „beneficiarul" cecului emis de cătretr ăgător, şi nu banca, în calitate de tras, deoarece societatea bancar ă nu face decât unserviciu de casă pentru tr ăgător.Elementul material al laturii obiective se realizează prin trei modalităţi alternative:- emiterea cecului f ăr ă a exista acoperirea necesar ă valorificării acestuia;- retragerea proviziei, depozitului, în totul sau în parte, înainte de valorificarea acestuia;- interzicerea efectuării plăţilor în termenul de valabilitate pe care îl are

7/28/2019 215.Înşelăciunea

http://slidepdf.com/reader/full/215inselaciunea 4/4

cecul emis.In conţinutul textului de incriminare, intr ă ca element constitutiv, acţiunea defalsificare a cecului, în una dintre cele trei modalităţi alternative, acţiune care, prin eaînsăşi, întruneşte elementele infracţiunii de falsificare de monede sau de alte valori,infracţiune prevăzută de art. 282 alin. 1 Cp. în consecinţă, în cazul infracţiunii de

înşelăciune, săvâr şită în condiţiile art. 215 alin. 4 Cp., nu poate fi reţinută, în concurs, şiinfracţiunea de falsificare de monede sau de alte valori, prevăzută de art. 282 alin. 1 Cp.Sancţiunea constă în închisoare de la 3 ia 15 ani.