Serviciul Marketing şi Comunicare, ASE

Serviciul Marketing şi Comunicare

Str. Căderea Bastiliei nr. 2-10, sector 1, București,

cod 010615, România

Telefon: +4 021.319.19.00/01 int. 129

www.ase.ro; e-mail: comunicare@ase.ro

CUPRINS:

România riscă să piardă cursa schimbărilor tehnologice din cauza bugetelor

scăzute pentru educație. Global, investiția în învățâmânt e mai rentabilă decât

cea de pe piaţa de capital

„Media pregătirii la universitățile particulare se află sub media universităților

publice“

Piața muncii se schimbă de la an la an. Ce opțiuni au studenții care termină

facultatea în 2018

Ce opţiuni le propune Ministerul Educaţiei tinerilor care nu obţin diploma de

Bacalaureat

21 MAI 2018

Serviciul Marketing şi Comunicare, ASE

Serviciul Marketing şi Comunicare

Str. Căderea Bastiliei nr. 2-10, sector 1, București,

cod 010615, România

Telefon: +4 021.319.19.00/01 int. 129

www.ase.ro; e-mail: comunicare@ase.ro

România riscă să piardă cursa schimbărilor tehnologice din cauza bugetelor scăzute

pentru educație. Global, investiția în învățâmânt e mai rentabilă decât cea de pe piaţa de

capital

Profitul obţinut de o persoană ca

urmare a unui an suplimentar petrecut

în şcoală este de 11.3% în România, cu

mult peste cel generat de depozitele

bancare şi chiar de piaţa de capital. La

nivel global, atât guvernele, cât şi

indivizii văd oportunitatea investiției în

educație. Cheltuielile publice cu

educaţia ca parte a PIB-ului unei ţări

cresc. România însă nu o face şi riscă

să piardă cursa schimbărilor

tehnologice care modifică radical

societățile și economiile din toată

lumea. „Ţările care nu înţeleg această

tendinţă şi nu acţionează ca atare vor rămâne în urmă şi vor pierde o oportunitate bună de investiţii”, spune

pentru G4media.ro Harry Patrinos, unul dintre cei doi autori ai studiului Băncii Mondiale care analizează

randamentul investițiilor în educație.

Ce a generat un profit mai mare în ultimii ani: educaţia sau piaţa de capital? Surprinzător, randamentele

sunt apropiate, dar balanţa înclină în favoarea educaţiei. În România, profitul obţinut de o persoană ca

urmare a unui an suplimentar petrecut în şcoală este de 11.3%, potrivit unui studiu publicat de Banca

Mondială luna trecută. Deşi comparaţia nu este complet corectă, randamentul mediu anual pe piaţa de capital

a fost de aproximativ 10% în ultimii cinci ani. Procentul este enorm dacă îl comparăm şi cu alte plasamente

alternative precum depozitele în lei, unde dobânzile anuale nu depăşesc 1.5%.

Conceptul de randament al unei investiţii în educaţie este similar cu acela al oricărei alte afaceri. Este

rezultatul costurilor şi beneficiilor investiţiei făcute în diferite momente şi este exprimat în procente anuale,

ca acelea ale depozitelor. Mai exact, rata de profit aferentă educaţiei reprezintă valoarea veniturilor anuale

obţinute suplimentar de o persoană ca urmare a educaţiei raportată la valoarea netă actuală a costurilor legate

de educaţie. Ca investiţia să aibă sens, valoarea trebuie să fie pozitivă şi mai mare decât cea generată de

investiţii alternative.

Potrivit studiului Băncii Mondiale, randamentul mediu al investiţiei în educaţie în Europa şi Asia

Centrală este de 7,3%.

Tot mai multe companii iau în calcul estimarea profitului generat de educaţie deoarece îl corelează cu

creşterea eficienţei, a capitalului şi a productivităţii. Teoretic, un angajat specializat creşte productivitatea

firmei şi scade riscul companiei de a lucra cu cineva incapabil să înveţe lucruri noi. Criza forţei de muncă cu

care se confruntă companiile pe piaţa românească de ceva timp arată că cererea pentru angajaţi specializaţi a

depăşit cu mult capacitatea sistemului educaţional de a genera suficienţi absolvenţi de calitate.

Asistăm în acest moment la o „cursă între educaţie şi tehnologie”, arată studiul. Pe de o parte, numărul

tot mai mare de absolvenţi a dus la scăderea veniturilor realizate de aceştia. Pe de alta, creşterea cererii

pentru specialişti, ca urmare a schimbărilor tehnologice la care asistăm, a contrabalansat trendul. Tehnologia

pare să câştige teren.

Serviciul Marketing şi Comunicare, ASE

Serviciul Marketing şi Comunicare

Str. Căderea Bastiliei nr. 2-10, sector 1, București,

cod 010615, România

Telefon: +4 021.319.19.00/01 int. 129

www.ase.ro; e-mail: comunicare@ase.ro

Din păcate, bugetul public alocat educației în România este, raportat la PIB, unul dintre cele mai mici din

Uniunea Europeană, iar investițiile private, măsurate de Institutul Naţional de Statistică ca parte din coșul de

cheltuieli al unei gospodării, sunt în zona 0,4-0,5% din totalul cheltuielilor.

Cu alte cuvinte, nici statul român, nici o mare parte a societăţii, nu pun mare preţ pe ridicarea nivelului

de educaţie. „Anii 2017 și 2018 au fost ani de dezinteres real pentru calitate. Riscul major este acela că are

loc, vizibil cu ochiul liber, un proces de erodare a capitalului uman al României, erodare care este un

handicap pentru competitivitatea economică a țării în următorii 10-20 de ani,” spune istoricul Bogdan

Murgescu, fost preşedinte al Consiliului Naţional de Statistică şi Prognoză a Învăţământului Superior

(CNSPIS).

Din 2011 încoace, sumele alocate învăţământului au variat în jurul valorii de 3% din PIB şi nu există

motive să credem că procentul va fi îmbunătăţit. Nu există date şi analize la nivel naţional legate de

investiţiile individuale în educaţie, căci bazele de date ale Ministerului Educaţiei nu sunt compatibile cu cele

referitoare la veniturile persoanelor active economic.

Per total, în ciuda avalanşei de noi absolvenţi pe piaţă, cererea pentru angajaţi specializaţi este şi mai

mare. Ceea ce ar trebui să tragă un semnal serios de alarmă celor care decid ce buget să aloce educaţiei.

SURSA: G4MEDIA - https://www.g4media.ro/romania-risca-sa-piarda-cursa-schimbarilor-

tehnologice-din-cauza-bugetelor-scazute-pentru-educatie-global-investitia-in-invatamant-e-mai-rentabila-

decat-cea-de-pe-piata-de-capital.html

„Media pregătirii la universitățile particulare se află sub media universităților

publice“

Afirmația aparține rectorului Universității București, Mircea Dumitru. El precizează că apariția

multor instituții de învățământ superior private a dus la erodarea calității studiilor în România.

„Sunt câteva insule de succes și reușită la unele

universități particulare, dar în mare parte aș spune că

media pregătirii la universitățile particulare se află sub

media universităților publice. Ceea ce sigur nu este cazul

în alte țări unde învățământul privat este un învățământ de

excelență”, a declarat într-o emisiune la Digi24, rectorul

Universității București, Mircea Dumitru.

Dumitru precizează că standardele universităților

publice au scăzut din motiv că studenții slabi pregătiți au

mers către universitățile private.

„Studenții care nu au putut să intre la universitățile

publice unde standardele erau mai ridicate s-au dus către universitățile private, iar asta a avut consecință că și

standardele la universitățile publice au scăzut. (…) Ei (n.r.-studenții) ar trebui să se delimiteze de acele școli

care oferă foarte ușor diplome. Cred că fenomenul care a apărut imediat după 1990 cu foarte multe

universități private în România a condus treptat la erodarea calității învățământului”, a adăugat Mircea

Dumitru.

SURSA: COTIDIANUL - https://www.cotidianul.ro/media-pregatirii-la-universitatile-particulare-

se-afla-sub-media-universitatilor-publice/

Serviciul Marketing şi Comunicare, ASE

Serviciul Marketing şi Comunicare

Str. Căderea Bastiliei nr. 2-10, sector 1, București,

cod 010615, România

Telefon: +4 021.319.19.00/01 int. 129

www.ase.ro; e-mail: comunicare@ase.ro

Piața muncii se schimbă de la an la an. Ce opțiuni au studenții care termină facultatea

în 2018

Piața forței de muncă a fost întotdeauna un domeniu volatil, susceptibil la schimbări. Ceea ce azi e

considerată o aptitudine la un angajat, mâine s-ar putea să fie o abilitate redundantă. Ca să poți avea succes, a devenit esențial să știi să te adaptezi la cerințele pieței și ale angajatorului.

Numărul mediu anual de locuri de muncă vacante din România se situează în jurul valorii de 60.000,

conform datelor INS. În anul 2017, cea mai

mare cerere de forță de muncă din partea

angajatorilor a fost în rândul specialiștilor

din diverse domenii, iar cea mai redusă rată

de angajare s-a înregistrat în rândul

lucrătorilor calificați din agricultură,

silvicultură și pescuit. În acest context,

devine important să aflăm care sunt

opțiunile pe care le oferă piața de muncă

pentru proaspeții absolvenți de facultate:

Recrutarea din timpul facultății

Studenții care încep să lucreze încă din

timpul facultății sunt avantajați, pentru că

acumulează mai multă experiență și se susțin

mai ușor din punct de vedere financiar pe

durata perioadei de studiu. Iar oportunitățile

nu se lasă nici ele așteptate, lucru demonstrat de multiplele campanii de angajare desfășurate în campusurile

de studenți.

Unii dezvoltatori s-au adaptat la noile condiții ale pieței, dezvoltând proiecte imobiliare în apropierea

căminelor de studenți. Un astfel de exemplu este complexul West Gate Studios, dezvoltat de Liviu Tudor,

care, chiar după spusele sale, folosește căminele de studenți drept „pepiniere de recrutare pentru

multinaționale”. Astfel, studenții au șansa să lucreze în cadrul unor companii mari încă de pe băncile

facultății, lucru care nu poate decât să fie un avantaj pentru ei pe termen lung.

Deși mulți dintre studenții care se angajează în timpul facultății nu lucrează în domeniul specializării lor,

asta nu înseamnă că nu obțin experiență și aptitudini ce vor fi necesare și utile în activitatea lor viitoare. Pe

de altă parte, studenții din domeniile tehnice, precum automatica sau informatica, întâmpină puține probleme

la angajare, iar cei mai mulți dintre ei lucrează în domeniul lor încă din timpul facultății.

Recrutarea la finalul studiilor

La finalizarea studiilor, prima întrebare pe care și-o pune proaspătul absolvent este dacă își va găsi un loc

de muncă în domeniul în care se specializează. Însă răspunsul la această întrebare e unul dificil, pentru că

nevoile din piață pot varia de la an la an. De asemenea, mai trebuie menționat și faptul că multe din

facultățile din România nu își adaptează programa academică la cerințele pieței.

Vestea bună vine însă chiar de la studenți, care par să se îndrepte preponderent către facultățile cu rate

mari de angajare la absolvire. Un studiu publicat de EDU în 2016 arată o creștere graduală a numărului de

studenți care se înscriu la specializări din domeniul tehnic, economic sau juridic.

Ultimii ani ne-au arătat și o creștere stabilă în aceste domenii, în special dacă vorbim de rata de angajare

a studenților. Domenii precum Informatica, Automatică și Calculatoare, Ingineria Transporturilor sau

Finanțe Bănci sunt la mare căutare de către angajatori. Ratele de angajare la aceste facultăți se apropie și

depășesc, în unele cazuri, cifra de 90%.

Serviciul Marketing şi Comunicare, ASE

Serviciul Marketing şi Comunicare

Str. Căderea Bastiliei nr. 2-10, sector 1, București,

cod 010615, România

Telefon: +4 021.319.19.00/01 int. 129

www.ase.ro; e-mail: comunicare@ase.ro

Însă trebuie remarcat faptul că ratele de angajare după absolvire au crescut în cazul majorității

facultăților; rata medie de angajare după absolvire a crescut în 2017 la 80%, doar puțin sub media de 82,8% a

Uniunii Europene, ceea ce arată o cerere crescută a pieței pentru absolvenți de toate categoriile.

Însă această creștere mai are și o altă cauză: scăderea numărului de studenți per ansamblu. Același studiu

desfășurat de EDU ne arată că rata brută de participare a scăzut de la 57% în 2009, la 36% în 2013,

menținându-se la aceeași valoare și în 2016. Aceasta se va dovedi cu siguranță o problemă, întrucât piața

deja a început să dea semnale că există o lipsă de forță de muncă calificată.

Penuria din piață, numărul mic de absolvenți și gama variată de opțiuni la finalizarea studiilor creează

condiții favorabile candidaților la interviul de la angajare. Iar casa, mașina și salariul decent nu mai par de

mult un vis pentru o parte din studenți.

SURSA: ROMÂNIA LIBERĂ - https://romanialibera.ro/aldine/piata-muncii-se-schimba-de-la-an-

la-an-ce-optiuni-au-studentii-care-termina-facultatea-in-2018-729290

Ce opţiuni le propune Ministerul Educaţiei tinerilor care nu obţin diploma de

Bacalaureat

Absolvenţii de liceu care nu s-au înscris pentru a susţine examenele de Bacalaureat, dar şi tinerii care nu au

reuşit să promoveze examenul maturităţii, se pot îndrepta către alte domenii cum ar fi şcolile postliceale sau

cursurile de calificare.

Anul trecut, doar 116.000 din absolvenţii

promoţiei 2017 s-au înscris pentru a susţine

examenul de Bacalaureat din cei 200.000 de elevi

care au terminat clasa a XII-a. Printre motivele care-i determină pe liceeni să

nu se înscrie la examenul maturităţii se numără frica

de eşec, sărăcia şi dorinţa de a nu-şi continua

studiile.

„Ştim foarte bine situaţia care există în România

cu privire la gradul ridicat de sărăcie, în special în

mediul rural. Foarte mulţi tineri din mediul rural au

acest risc, de a nu absolvi liceul din cauza sărăciei.

Mulţi nu se înscriu la Bacalaureat din cauza că nu au

bani pentru meditaţii şi le este frică de un eşec. (...) Unii simt constrângeri din partea familiei să-şi câştige

existenţa cât mai repede, iar astfel mulţi renunţă la a se înscrie pentru a susţine Bacalaureatul”, a precizat,

pentru MEDIAFAX , preşedintele Consiliului Naţional al Elevilor, Ioana Băltăreţu.

Specialiştii susţin că fenomenul elevilor care nu se înscriu pentru a susţine examenul de Bacalaureat este

mai amplu, având rădăcinile încă din clasele primare şi gimnaziale.

„Noi ne permitem în continuare ca şi ţară să pierdem cam o jumătate din generaţie, dar constatăm acest

lucru şi ne punem mâinele în cap abia la finalul clasei a XII-a, când elevii ori nu se înscriu la bac, ori dacă se

înscriu îl pică.(...) Copii care au luat sub 5 la evaluarea naţională merg în continuare la liceu, pentru că

învăţământul este obligatoriu până în clasa a X-a. Pentru acei care deja sunt în clasa a X-a nu există un

examen care să-i elimine pe unii şi să-i direcţioneze către o cale profesională”, a declarat, pentru

MEDIAFAX, preşedintele Coaliţiei pentru Educaţie, Daniela Vişoianu.

Serviciul Marketing şi Comunicare, ASE

Serviciul Marketing şi Comunicare

Str. Căderea Bastiliei nr. 2-10, sector 1, București,

cod 010615, România

Telefon: +4 021.319.19.00/01 int. 129

www.ase.ro; e-mail: comunicare@ase.ro

Vişoianu susţine că o parte dintre aceşti tineri pleacă peste hotare, iar acolo viitorul lor este incert.

„Unii dintre aceştia se vor înscrie la şomaj, atâta timp cât va exista, iar alţii vor rămâne în familie devenind o

presiune, pentru că trebuie cheltuieli pentru întreţinere. Unii dintre ei vor pleca să muncească în străinătate,

cel puţin în sezonul de construcţii. Există posibilitatea ca unii să devină delicvenţi, să aibă practici

nesănătoase. (...) Sunt o forţă de muncă de care statul îşi bate joc că nici nu i-a educat, nici nu i-a calificat şi

reprezint un potenţial de creştere ratat a României”, a spus Daniela Vişoianu.

Specialiştii sunt de părere că motivul pentru care aceşti tineri ajung să nu aibă o diplomă de Bacalaureat este

sistemul neperformant din România.

„Mulţi elevi cred că este mult mai important să faci bani, nu contează cum şi în ce fel, decât să mergi la

şcoală. (...) Sistemul nostru educaţional nu este centrat pe nevoile noastre majore, încă ne lăudăm cu un

sistem educaţional formal, în condiţiile în care 40% din elevi sunt analfabeţi. Abandonul sesiunii de Bac este

un punct final a unei traiectorii care a fost sortite eşecului. România are cel mai neperformant sistem

educaţional din Uniunea Europeană, suntem pe ultimul loc”, a spus sociologul Gelu Duminică.

Totodată, sociologul susţine că este important ca tinerii să dobândească o competenţă cerută de piaţa

muncii.

„Nici nu este normal ca toată lumea să aibă diplomă de bac. România ca orice stat are nevoie de

muncitori care să aibă diplomă de calificare şi competenţe. Copilul nu trebuie să aibă diplomă, trebuie să

aibă o competenţă. Ceea ce contează este o competenţă. Aceşti copii pot să meargă să înveţe o meserie care

ulterior îi va ajuta să-şi câştige existenţa”, a precizat Gelu Duminică

Reprezentanţii Fedraţiei Asociaţilor de Părinţi sunt de părere că adulţii au un rol important în a urmări

activitatea copilului şi a-i recomanda o şcoală profesională, dacă este cazul.

„Faptul că nu se înscriu elevii la bac nu trebuie să îi surprindă pe părinţi, pentru că de-a lungul anilor de

liceu un părinte trebuie să ştie activitatea propriului copil. (...) Cred că trebui să punem accent pe şcolile de

meserii. Părinţii trebuie convinşi că nu este obligatoriu ca fiecare copil să termine liceul, sunt meserii la ora

actuală care sunt foarte bine plătite, care pot asigura o viaţă de familie liniştită. Copii care sunt slabi şi nu vor

să înveţe trebuie ghidaţi către meserii şi şcoli profesionale, nu către examenul de Bacalaureat”, a spus

preşedintele Asociaţiei de Părinţi din România, Iulian Cristache.

Potrivit unui raport al Oficiului European de Statistică (Eurostat), numărul tinerilor din România cu

vârsta cuprinsă între 15 şi 19 ani, care nu sunt înscrişi la o instituţie de învăţământ sau la un loc de muncă

este de 20% din totalul populaţie, faţă de 15% în Uniunea Europeană.

Potrivit Agenţiei Naţionale pentru Ocuparea Forţei de Muncă (ANOFM), peste 18 mii de locuri de

muncă vacantă sunt destinate persoanelor fără diplomă de Bacalaureat.

„Din totalul locuri de muncă vacante aflate în evidenţa ANOFM, 8.751 locuri de muncă necesită studii

liceale, 173 erau oferite persoanelor cu studii postliceale, iar 9.911 erau destinate persoanelor cu studii

profesionale”, se arată într-un răspuns ANOFM, la solicitarea MEDIAFAX.

Totodată, Agenţia Naţională pentru Ocuparea Forţei de Muncă (ANOFM) oferă posibilitatea tinerilor

care au promovat sau nu examenul de Bacalaureat o indemnizaţie de şomaj. Aceasta este de 250 de lei pe

lună şi se acordă, la cerere, pentru o perioadă de şase luni.

„Menţionăm că în anul 2017, prin serviciile oferite de Agenţia Naţională de Ocupare a Forţei de Muncă,

au fost încadrate în muncă 73.838 persoane cu studii profesionale, 96.264 persoane cu studii liceale, iar

8.007 persoane cu studii postliceale”, mai precizează ANOFM.

Sursa citată precizează că domeniile în care nu se cere diplomă de Bacalaureat, la angajare, sunt: lucrări

de construcţii, fabricarea articolelor de îmbrăcăminte, activităţi de protecţie şi gardă sau restaurante.

La solicitarea MEDIAFAX, Ministerul Educaţiei Naţionale a menţionat că absolvenţii de liceu care nu

susţin examenul de Bacalaureat pot continua formarea profesională prin învăţământul terţiar nonuniversiar –

şcoală postliceală.

Serviciul Marketing şi Comunicare, ASE

Serviciul Marketing şi Comunicare

Str. Căderea Bastiliei nr. 2-10, sector 1, București,

cod 010615, România

Telefon: +4 021.319.19.00/01 int. 129

www.ase.ro; e-mail: comunicare@ase.ro

De asemenea, MEN precizează că absolvenţii care termină liceul şi nu se înscriu imediat la examenul

final, au posibilitatea de a se înscrie la acest examen în următoarele sesiuni care se organizează anual la nivel

naţional.

Pentru sesiunea iunie-iulie a Bacalaureatului din acest an s-au înscris aproximativ 18.000 de absolvenţi

din seriile anterioare, iar în aceeaşi sesiune a anului trecut, au fost peste 19.500 de candidaţi.

SURSA: ZF PROFESII - http://www.zf.ro/profesii/ce-optiuni-le-propune-ministerul-educatiei-

tinerilor-care-nu-obtin-diploma-de-bacalaureat-17222725

Important:

Revista presei conţine fragmente preluate, fără nicio modificare, din articolele despre învăţământul universitar ce apar în

presa locală, regională şi naţională.

Academia de Studii Economice din Bucureşti nu îşi asumă responsabilitatea pentru corectitudinea informaţiilor apărute în

presă, redate pe această pagina exact în forma în care au apărut în publicaţiile respective.

Responsabilitatea juridică pentru conţinutul articolelor aparţine în totalitate autorilor acestora (sursei).