202Lul Carbonlferului superior au existat doua moments, de sourtS ta, pentru fonnarea si acumularea turbei, ultimul filnd Intre-de eruptiunile bazioe (piroclastlte, tufuri, lave bazaltlce ), slncrone fazei de orogeneza saallca, manifestata dupS West-an sau la Inceputul Stephanlanulul. Martorli efuziunllor vul-oe se int&lnesc in depozltele carbonifere de la Fovallna-Co-ita, Bala Roua-R&aputle, Dragosela-Tullnbreg eto.Carbunli din Carboniferol superior e-au format in bazl-edinentare llmnice, pe baza florel de Cryptogams vasculare dez-eta pe zona litorala a acestora (zacamlnte autohtone).Formarea carbunilor in Llasicul inferior urmeaza dup& inga perloadfi de exondare, care a durat din Fermlanul superior i in Rheto-Liasic, timp in care o buna parte din depozitele pa-soles superioare au foat indep&rtate prin eroziune. liarea a re* Lt in regiune odat& ou Rheto-Llasloul, zonele marginals ale a* -;aia avftnd apa putln adfinoa.De la inceput zona de sedlmentare a fost eupusa mls-llor de aubsident& sacadata, tradusa prln existentfa a nuaeroase nuri de eedimentare. Amplitudinea si Titeza mlscarilor de oobo-a a-a atenuat spre flnele Llasioulul inferior, fapt dedus din Qulometria ritmurilor de sedtmentare, culminand cu instalarea iulul de turbarie pe zonele marginale si men^inerea vedlului sedinentare marin in zona de larg.Transgreeiucea liasica este caracterizatfi initial ntr-o sedimentare cu caraoter toren^ial, pentru ca, ulterior, treaca la o sedimentare ritmica de bazin eplcontinental.Materialul sedimentat adus de paleore^eaua hidrogra-:& a rezultat din denudarea depozitelor penniene, bogate in fier, .dspa^i, argile i cuar^. Suspenslile cololdale de fier trlva-

203lent* (Fe"l"^)-hldroxld feric, in contact cu apele maril bine aerial-te (bogate in Og) din zona litorala au preoipltat ca llmonit si goetbit, mai rar ca bematit'. In zonele mai adfincl, cu ape stagnan-te, slab aerlsite, s-au format minerals ca cnamosit si thurlngit, lar in zonele foarte adancl, total neaerlsite, plrlta si marcaslta. In felul acesta se poate explica confcinutul ridicat in fier (pana la 21%) al unor gresil feruglnoase cu structural oolltlca din cosh-plexul conglomerated bazale, propuse de V.Streangi (I960) pen- . tru o cercetare mai atentS..In condi^ii de ecbilibru relativ stabil, pe zonele literals ou sediments fine s-a dezvolfcat o vegetable de mlastinS. care a generat pe alocuri (Fregbeda) prlmul strat de carbuns,foarte sub(Ire.Scufundarea rapida a fundului bazlnulul de sedimentare sau rldioarea zonelor inconjuratoare a oondus la denudarea depozi-telor permisne si depunerea lor in mediul acvatlc, ou formarea oom-plsxului conglomeratelor inferIoare si, mai tarziu, a unor micro-conglomerate negre.Spre finele Llaaiculul inferior, pe zonele literals, ae restabilsste un ecbilibru preoooe intre fenomenele de scufundare si eels de acumulare. Se formeaza al doilea complex oarbunos. Sub-aldenta lenta, de mai lunga duratS, permits instalarea mlastinilor de padure 1 acumularea materialului vegetal generator de turba. Fenomenul s-a repetat de eel pu^in trei orl, corespunzator color trel strata de carbuni.Tentativele de instalare a medlului de turbarie, oa si stingerea condi^iilor necesare acestuia, aunt marcate de prezen-ta a numeroase lentils de carbuni ce inso^esc fiecare strat.Spre largul zone! de sedimentare, din lipsa de material