Târguri locale:

Iulie:

01.07  – Vurpăr (SB)

02.07 – Dumbrăveni (SB)

02.07 – Crihalma (BV) – târg mixt

10.07 – Alţâna (SB)

14.07 – Brădeni (SB) – târg de animale

15.07 – Cincşor (BV) – târg mixt

20.07 – Vânători (MS) – târg mixt

27.07 – Iacobeni (SB)

August:

01.08  – Saschiz (MS)  - târg mixt

06.08  – Nocrich (SB)

06.08  – Şoarş (BV) – târg tradiţional

08.08  – Aţel (SB)

08.08  – Hoghiz (BV) - târg de vară 

12.08  – Avrig (SB) – târg de animale

29.08  – Alţâna (SB)

Septembrie:

02.09 – Biertan (SB) – târg de animale

08.09 – Retiş (SB) – târg de animale

08.09 – Agnita (SB) – târg de animale

14.09 – Bârghiş (SB) 

18.09 – Dumbrăveni (SB)

25.09 – Cornăţel (SB)

27.09 – Vânători (MS) – târg mixt

30.09 – Cincu (MS) – târg de animale

Târg local Agnita (în fiecare vineri)

www.colineletransilvaniei.ro

O vară plină de evenimente în destinaţia Colinele Transilvaniei

Credit foto: IconArts Festival, TBT Race

GazetaNr.3 / 2018

Vara lui 2019 e plină de evenimente frumoase, ce îmbină arta, cultura locală şi poveştile frumoase ale dumneavoastră, cei care locuiesc în această arie protejată. 

Haideţi să ne bucurăm împreună de moştenirea multiculturală pe care o avem, de diversitatea minunatului peisaj ce ne înconjoară şi de vizitatorii ce admiră uimiţi comorile din Colinele Transilvaniei. Vă aşteptăm!

3Aria protejată Natura 2000: dacă avem grijă de natură, avem pământ roditor, ape 

curate şi recolte sănătoase.Aria protejată Natura 2000: dacă avem grijă de natură, avem pământ roditor, ape curate şi recolte sănătoase. 2

Iulie:

4-7.07 - Zilele Hungarikum – Sibiu6.07 – Flavours and Sounds of Transylvania – Săcădate (SB)* (11:00-15:00)22.07 - Festivalul Icon Arts - Mediaş (SB) – Concert „BaRockIn Transylvania” (18:30 – 21:00)24-28.07 – Olimpiada „Meşteşuguri artistice tradiţionale” - Sibiu24.07 - Festivalul Icon Arts – Biertan (SB)– Concert „5 pentru Vieru”, şezătoare postmodernă şi gastronomie locală (17:30 – 21:00)25.07 – Săptămâna Haferland* – Archita (MS) – expoziţii, preparate locale şi dansuri tradiţionale (10:00 – 13:00)25.07 - Festivalul Icon Arts – Viscri (BV) – Concert „Un american la Paris”, şezătoare postmodernă şi gastronomie locală (18:00 – 21:00)

25.07 – Săptămâna Haferland* – Viscri (BV) – expoziţii, degustări, proiecţii de film (13:00 – 18:00)26.07 - Săptămâna Haferland* – Homorod (BV) – concert de orgă în biserica fortificată (11:00 – 13:00)26.07 - Săptămâna Haferland* – Saschiz (MS) – conferinţă cu Theodor Paleologu, atelier de olărit, musical brunch, prezentare de carte (12:00 – 17:00) 26.07 - Săptămâna Haferland* – Rupea (BV) - muzică de fanfară, ateliere pentru copii, expoziţii, momente folclorice, concert de muzică clasică, proiecţie de film (16:00 – 22:30)26.07 - Festivalul Icon Arts – Richiş (SB) – Seară de operă în Biserica Fortificată – 700 de secole de istorie, vizită ghidată a bisericii, şezătoare postmodernă şi gastronomie locală (17:30 – 21:00)27.07 - Săptămâna Haferland* – Criţ (BV) – concerte de muzică clasică şi de fanfară, Cantus Mundi, demonstraţii, ateliere pentru copii, expoziţii, proiecţie de film, bal săsesc (11:00 – 23:00)27.07 - Festivalul Icon Arts – Criţ (BV) – Concert „PlaCello in the Church”, şezătoare postmodernă şi gastronomie locală (16:00 – 18:00)27.07 – Transilvanian Brunch – Şeica Mare (SB) (11:00 – 16:00)28.07 – Festivalul Icon Arts – Alma Vii (SB) – Teatru: „Atlasul imaginarului colectiv”, ateliere meşteşugăreşti demonstrative, şezătoare postmodernă şi gastronomie locală (16:00 – 21:00)28.07 - Săptămâna Haferland* – Buneşti (BV) – brunch, vizitarea bisericii fortificate (10:00 – 15:00)28.07 - Săptămâna Haferland* – Roadeş (BV) – concert Cantus Mundi, dansuri folclorice, ateliere pentru copii, degustări de produse tradiţionale (13:00 – 18:00)29.07 - Săptămâna Haferland* – Meşendorf (BV) – brunch, vizită ghidată la biserica evanghelică, concert Cantus Mundi (10:00 – 15:00)29.07 - Săptămâna Haferland* – Cloaşterf (MS) – Opera brunch (12:30 – 17:00)29.07 - Festivalul Icon Arts – Sibiu – Concert „A Touch of Tango and Classical Fusion Variantions” (19:00 – 21:00)30.07 - Festivalul Icon Arts – Mălâncrav (SB) – Concert „We are future Icon Arts”, şezătoare postmodernă şi gastronomie locală (17:30 – 21:00)26-28-07 – Festivalul Medieval Sighişoara28.07 – Transilvanian Brunch* – Alma Vii (SB)29.07 – Concert muzică clasică – Biserica Evanghelică din Mediaş

CALENDAR DE EVENIMENTE CULTURAL-SPORTIVE IULIE-SEPTEMBRIE 2019

August:

01 – 10.08 – Festivalul Academia Sighişoara03.08 - Festivalul Icon Arts – Dealu Frumos (SB) – Concert „PlaCello in the Church”, vizită ghidată a bisericii evanghelice, şezătoare postmodernă şi gastronomie locală (17:00 – 21:00)4-5.08 – Sărbătoarea Tuberozelor, Hoghilag (SB)04.08 – Festivalul Icon Arts – Sighişoara - Concert „The Creative Power of Marimba” (19:00 – 21:00)06.08 – Festivalul Icon Arts – Richiş (SB) – Concert, şezătoare postmodernă şi gastronomie locală (18:00 – 21:00)07.08 - Festivalul Icon Arts – Sighişoara – Concert „Seconds of Light” (19:00 – 21:00)08-11.08 – Festivalul Filmului Horror şi Fantastic Lună Plină – Biertan (SB)10.08 - Flavours and Sounds of Transylvania* – Slimnic (SB) (11:00 – 15:00)10-11.08 – Zilele Cincului (BV)11.08 – Fii satului Hălmeag (BV) – Maial15-18.08 – Festival de produse handmade Creative Buzz – Sibiu16.08 – Fii Satului Saschiz (MS)17.08 – Transylvanian Bike Trail Race – Saschiz (MS)21 – 25.08 – Festivalul Intercultural ProEtnica Sighişoara24.08 – Transilvanian Brunch* Slimnic (SB) (11:00 – 15:00)31.08 – Transilvanian Brunch* Şomartin (SB) (11:00 – 15:00)

* accesul la tot evenimentul sau la o parte din el, se face pe bază de rezervare.

Mai multe detalii pe www.colineletransilvaniei.ro sau pe pagina de Facebook @colineletransilvaniei Credit foto: Fundaţia Michael Schmidt, Cristina Iliescu

Septembrie:

01.09 – Festivalul fanfarelor Sighişoara07.09 – Mediaş Bike Marathon07.09 – Flavours and Sounds of Transylvania* – Laslea (MS) (11:00 – 16:00)07.09 - Flavours and Sounds of Transylvania* – Cund (MS) (11:00 – 16:00)08.09 - Flavours and Sounds of Transylvania* – Pelişor (SB) (11:00 – 16:00)14.09 - Flavours and Sounds of Transylvania* – Nocrich (SB) (11:00 – 16:00)14-15-09 – Festivalul porcului de Bazna (SB)15.09 - Flavours and Sounds of Transylvania* – Hosman (SB) (11:00 – 16:00)28-29.09 – Dracula Horse Festival – Daneş (MS)28.09 – Transilvanian Brunch* Cincşor (BV) (11:00 – 16:00)

BUCATE DIN VECINĂTATE

BUCATE DIN VECINĂTATE este un iniţiati-vă a Vecinătăţii Femeilor din Saschiz, în cooperare cu 14 producători / procesatori de legume, fructe, lactate, miere ș.a., din zona Târnava Mare / GAL Dealurile Tarnavelor. Scopul acestui demers este crearea și dezvoltarea de lanţuri scurte alimentare care să faciliteze legătura di-rectă cu consumatorii prin: târguri, emi-siuni de gastronomie locală, evenimente culinare - ,,Ziua Fermei”, picnicuri cu pro-duse locale, ,,Courtyard Dinning”, atelie-re de educaţie culinară, materiale de pro-movare și - un concept încă ne-testat în Colinele Transilvaniei - ,,coșul ţărănesc” livrat la domiciliu pe bază de comenzi și abonamente.

Proiectul ,,Bucate din Vecinătate” este finanţat din FEADR prin intermediul Strategiei de Dezvoltare Locală a GAL Dealurile Târnavelor, cu o valoare neram-bursabilă de 69.221 euro și o durată de implementare de 21 de luni.

Categorii de produse ce vor fi oferite și furnizorii lor (fermieri care deţin cel puţin atestat de producător și/sau unităţi de procesare locale): • Legume si fructe: Cristurean Iuliana - fer-

mier (Legume de Hetiur, MS), Grădinile Mălăncrav (Mălăncrav, com. Laslea, SB); Șapartoc SRL (Șapartoc, com. Albești, MS), Boian Global Business SRL (Vînători, MS), Costea Doina - fermier (Albești, MS)

• Conserve din legume și fructe (gemuri, zacuscă, murături, siropuri): Pivniţa Bunicii (Saschiz, MS); SES Fruleco HNV SRL (Saschiz, MS); Bere de Saschiz SRL (Saschiz, MS)

• Trufe – Șilian Gheorge - fermier (Archita, com. Vânători, MS)

• Produse lactate: Popa Nelu - fermier (Stejărenii, com. Daneș, MS), Coșorean Florin - fermier (Florești, com. Laslea, SB), Muntean Liliana - fermier (Seleuș, com. Daneș, MS)

• Miere : Lăpădat Gabriel Ionuţ PFA (Șoard, com. Vînători, MS), Sumanski Ioan - fer-mier (Albești, MS)

Și cum aria protejată Natura 2000 se în-tinde pe toată suprafaţa destinaţiei și a GAL Dealurile Târnavelor, ne bucurăm de o zonă cu înaltă valoare naturală / adău-gată, așa-numită HNV (High Nature Value), ca dovadă a biodiversităţii excepţionale a zonei din care provin produsele ce vor fi livrate prin ,,coșul ţărănesc”. Această iniţiativă se vrea a fi un îndemn pentru consumatori de a susţine comunităţile și practicile agricole sănătoase. Acestea, la rândul lor ,,susţin fondul natural care, mai departe, aduce beneficii tuturor prin aer, apă, peisaje, valoare naturală a produse-lor”. (extras din manualul de identitate vi-zuală pentru logo-ul HNV, Fundaţia ADEPT Transilvania)

Parteneriatul este deschis și altor produ-cători locali de ouă, pâine, carne și produ-se din carne, produse de vinificaţie ș.a., așa încât ,,coșurile ţărănești” să conţină cât mai multe sortimente locale. Așadar:• dacă ești din zona administrată de

GAL Târnava Mare (comunele Albești, Vânatori, Saschiz, Nadeș, Laslea, Daneș, Biertan, Apold)

• ai atestat de producător (produse priori-tare: ouă, pâine, carne, vinificaţie)

COLŢUL GALCUM POATE AJUNGE UN PRODUCĂTOR LOCAL SĂ ÎŞI VÂNDĂ MARFA CORECT?

Pagină realizată cu aportul GAL Dealurile Târnavelor şi GAL Podişul Mediaşului

5Aria protejată Natura 2000: dacă avem grijă de natură, avem pământ roditor, ape 

curate şi recolte sănătoase.Aria protejată Natura 2000: dacă avem grijă de natură, avem pământ roditor, ape curate şi recolte sănătoase. 4

Suntem mândri să vă povestim despre două proiecte asemănatoare, desfășurate din fonduri europene (FEADR), pe teritoriul a două GAL-uri vecine: Dealurile Târnavelor, cu sediul la Saschiz, și Podișul Mediașului, cu sediul la Aţel. Care e scopul? Să aducă producătorul local mai aproape de consumator, să susţină produsele tradiţionale prin scurtarea drumului și a distanţei de la producători autentici, la consumatori, pentru o legătură mai corect dimensionată ca și preţ, beneficii și rezultate.

BUCATE DIN PROXIMITATE

BUCATE DIN PROXIMITATE este cel de-al doilea proiect despre care vă povestim.Proiectul își propune facilitarea cooperării între producătorii locali din teritoriul GAL Podișul Mediasului, pentru comercializarea produselor lo-cale prin lanţuri alimentare scurte și înfiinţarea unei cooperative. Astfel, 15 fermieri și producători din teritoriul GAL Podișul Mediașului benefici-ază de un curs gratuit de „Marketingul produselor locale și atragerea de noi categorii de consumatori”, vor participa la târguri de produse locale, unde li se vor asigura standuri și corturi pentru facilitarea vânzării.

Prin intermediul proiectului se va înfiinţa o cooperativă, care se va ocu-pa de promovarea lanţurilor alimentare scurte și de comercializarea co-șului ţărănesc și a altor produse agricole ale membrilor. În plus, se vor dezvolta legături între sectorul agroalimentar și cel turistic din zonă.

Teritoriul GAL Podișul Mediașului include următoarele UAT-uri:• Viișoara și Zagăr, din judeţul Mureș• Hoghilag, Dumbrăveni, Alma, Aţel, Bazna, Dîrlos, Brateiu, Blăjel,

Moșna, Tîrnava, Valea Viilor, Axente Sever, Micăsasa, Șeica Mică

Eşti fermier sau producător în teritoriul GAL Podişul Mediaşului? Vrem să te ajutăm să-ţi vinzi produsele! Contactează echipa de proiect la: contact@bucatedinproximitate.ro, Tel.: 0742 387 976

Poţi contacta liderul de proiect pentru a include produsele tale în coşul ţărănesc din Târnava Mare la vecinatateafemeilor@yahoo.com.

Credit foto: Bucate din vecinătate, Bucate din proximitate

7Aria protejată Natura 2000: dacă avem grijă de natură, avem pământ roditor, ape 

curate şi recolte sănătoase.Aria protejată Natura 2000: dacă avem grijă de natură, avem pământ roditor, ape curate şi recolte sănătoase. 6

Continuăm serialul cu recomandări legate de cum putem aduce modificări, moderni-zări caselor și anexelor, să le dăm funcţi-uni moderne, dar să nu le distrugem valoa-rea culturală. În ediţia curentă, veţi regăsi câteva exemple și sfaturi, dar și de lucruri de evitat, pentru a nu cădea în capcana modernizării forţate a locuinţelor, fără beneficii reale. Toate însoţite de imagini din satele Colinelor Transilvaniei, dar și de sugestii de schiţe primite de la specialiști.Analiza și recomandările privitoare la acoperiș se referă la următoarele com-ponente: formă și volumetrie, șarpantă (tipuri de structură, materiale utilizate și tratamente), învelitoare (materiale utili-zate și culori), marcarea posibilelor pro-bleme ce pot apărea la comportamentul în timp. Recomandările se grupează în trei categorii:

A. Construcţii cu gabarit mic (<120 mp), construcţii cu gabarit mediu (120 – 250 mp) și construcţii cu gabarit mare (pes-te 250 mp), dispuse în sistem pavilionar

B. Construcţii cu gabarit mare (peste 250 mp), de tip monovolum

C. Intervenţii pe construcţii existente (ga-barit mic, mediu sau mare, dispuse pa-vilionar sau monovolum)

Toate materialele care alcătuiesc acoperișul au nevoie de întreţinere în exploatare (în mai mică sau mai în mare măsură). Realizarea  de  alcătuiri  con-structive corecte, cu materiale natura-le, compatibile, de calitate, precum şi urmărirea  în  execuţie  îi  pot  asigura  o durată mai mare de viaţă, împreună cu o întreţinere conştientă, periodică, din partea utilizatorilor.

CARE ESTE SPECIFICUL LOCAL?

Acoperișul tradiţional este în două ape, având uneori o teșitură la nivelul pinio-nului și pantă corespunzătoare reliefului în care se află (pantă înaltă sau pantă medie), acoperit cu ţiglă. În satele din

lemn și sau metal pentru prinderi/ le-gături, fără ca acestea să fie prezen-te ca pondere importantă în ansamblu. Intervenţiile realizate trebuie să poată fi reversibile, pentru a nu împiedica șansa unei intervenţii viitoare, cu materiale și tehnologii noi, ce se pot dovedi benefice în privinţa calităţii de ansamblu a obiec-tului și a utilizării optime a acestuia. Intervenţiile vor respecta scara și confor-marea acoperișului.

Pentru toate elementele din lemn, se vor realiza lucrări de ignifugare și biocidare cu materiale care nu afectează structura și culoarea lemnului și care permit trata-mentul ulterior al acestuia cu ceruri, ule-iuri și soluţii naturale.

ÎNVELITOAREA (MATERIALE FOLOSITE ŞI COMPATIBILITĂŢI)

Pentru clădirile care nu au o valoare de monument, se recomandă modificarea în-velitorii pentru a fi conformă cu specificul local, pe baza recomandărilor similare cu cele pentru construcţiile noi (ce vor fi de-taliate în ediţia următoare). Extinderile și/sau conversiile vor ţine cont de reco-mandările din capitolele anterioare, în funcţie de volumul rezultat al construc-ţiei.

Acolo unde învelitoarea (prin materiale și conformare) se încadrează în specificul lo-cal, se recomandă păstrarea elementelor valoroase, în special a ţiglei vechi, și, pe cât posibil, repararea și conservarea la un nivel cât mai extins, prin folosirea tehno-logiilor tradiţionale locale. Țigla ceramică tradiţională și-a dovedit durabilitatea de peste 100 de ani, iar o parte dintre piese sunt inscripţionate și au forme unice.

Nu se recomandă învelitori realizate din tablă, azbociment, diverse membrane bi-tuminoase sau alte materiale nespecifice zonei, atât din motive legate de respec-tarea specificului local, dar și de durabili-tate și confort pe termen lung, precum și sustenabilitate a investiţiei.

Materialele de termoizolare/ hidroizola-re pentru învelitoare vor fi compatibile cu cele din care aceasta este realizată. Se vor folosi, pe cât posibil, materiale naturale, precum ţigla produsă manual, și soluţii de alcătuire care să  permită schimbul  de  vapori  interior/exterior, prin  aceasta  asigurându-se  realizarea 

jurul Sighișoarei, se mai păstrează încă acoperișul în trei ape cu înclinaţie mare. Sporadic, apare la anexe acoperișul într-o singură apă, iar la casele mai noi, de după al Doilea Război Mondial, acoperișul în pa-tru ape. La casele parohiale sau la cele cu funcţie reprezentativă, găsim acoperișul cu rupere de pantă, o reminiscenţă a tipu-lui de acoperire baroc. În prezent, în mul-te situaţii, învelitoarea a fost înlocuită cu ţiglă ceramică de dimensiuni diferite faţă de cea tradiţională, cu ţiglă din beton sau cu tablă. Alte materiale tradiţionale folo-site pentru alcătuirea învelitorii, în funcţie de specificul așezării, mai sunt: structurile plurimateriale din pământ, paiele, șiţa și stuful. Se pot întâlni și acoperiri în trei și patru ape, dar mai rar și cu precădere la construcţiile anexe. Șarpanta este realiza-tă din lemn, cu îmbinări, crestături și cuie din lemn (la construcţiile mai vechi) și din metal mai recent.

Recomandări pentru intervenţii pe con-strucţiile existente (gabarit mic, mediu sau mare, dispuse pavilionar sau monovo-lum)

FORMA ŞI VOLUMETRIA

Pentru clădirile care nu au o valoare de monument, există speranţă și pentru aco-perișurile care nu se încadrează în speci-ficul local. Se recomandă modificarea lor pentru a fi conforme cu specificul local, pe baza recomandărilor similare cu cele pentru construcţiile noi (ce vor fi detaliate în ediţia următoare). Extinderile și/ sau conversiile vor ţine cont de recomandările din ediţiile anterioare, în funcţie de volu-mul rezultat al construcţiei.

Dacă se încadrează în specificul local, intervenţiile vor respecta scara și confor-marea acoperișului existent. În cazul în-locuirii totale a structurii, se va efectua în prealabil releveul acoperișului existent.

Nu se vor modifica dimensiuni precum pan-

unui  climat  interior  optim  utilizării/locuirii (se va avea o grijă sporită la de-taliile constructive din jurul coșurilor de fum, al lucarnelor, de la intersecţia cu fo-ișoarele etc.). Nu este recomandată com-binarea la același acoperiș a mai multe tipuri, culori sau forme de învelitori, cu excepţia acoperișului vegetal (plat, vizita-bil). Culorile vor fi cele naturale (atât cele pentru materialele de învelitoare, cât și cele pentru alte elemente constructive sau tehnologice): nu se vor folosi culori stridente sau saturate și se va evita folosi-rea ţiglei industriale în a cărei compoziţie s-a introdus colorant.

ELEMENTELE DE ILUMINARE, VENTILARE, INSTALAŢIILE

Luminatoare, ferestre în planul acoperișu-lui, panouri solare, panouri fotovoltaice, coșuri de fum sunt permise doar dacă sunt justificate funcţional și vor ocupa maxi-mum 10 % din suprafaţa pantei respective. Pe cât posibil, se vor orienta spre interi-orul lotului, astfel încât să se păstreze o imagine coerentă și acestea să nu con-stituie un element discrepant, vizibil din drum sau din diverse puncte de perspec-tivă și belvedere cunoscute la nivel local. Se recomandă utilizarea unor tipuri de lu-carne care se bazează pe tehnica locală, generând o dezvoltare a meșteșugurilor în defavoarea produselor industriale.

Lucarnele vor ocupa maximum 15 % din suprafaţa pantei respective și vor fi di-mensionate și poziţionate astfel încât să se păstreze o imagine coerentă cu ima-ginea specifică locului și să nu constituie un element discrepant, vizibil din drum sau din diverse puncte de perspectivă și belvedere cunoscute la nivel local. În ge-neral, se propune amenajarea lucarnelor spre curte. În general, se recomandă uti-lizarea unor lucarne într-o singură apă sau în formă de „ochi de pisică”. Acolo unde se poate dovedi existenţa unor alte for-me istorice, se pot prelua acele exemple. Acoperirea lucarnelor, umbrirea ferestre-lor în planul acoperișului se vor face din materiale care nu contravin specificului local și imaginii de ansamblu a construc-ţiei.

În ediţia următoare: Recomandări pentru construcţia și refacerea acoperișurilor – partea 2, Construcţii noi cu gabarit mic (<120 mp), mediu (120 – 250 mp) și mare (peste 250 mp), dispuse în sistem pavilio-

ta acoperișului sau dimensiunea streșinii și nu se va ieși cu acoperișul peste planul frontonului – al timpanului.

Decoraţiile se vor prelua nealterate (dacă este cazul).

Nu se vor folosi forme și detalii provenite din alte zone etnografice, geografice sau climatice.

Se va păstra ierarhia volumetrică a clădi-rilor de pe lot.

Se recomandă să existe o diferenţă de mi-nimum 20 cm între înălţimea clădirii prin-cipale (cea de la stradă) și clădirile ane-xe sau cele care sunt construite pe locul acestora. Nu se admite sub nicio formă ca anexele din continuarea clădirii principale să fie extinse peste nivelul coamei aceste-ia din urmă.

ŞARPANTA

Pentru clădirile care nu au valoare de monument, este de preferat modificarea șarpantei pentru a fi conformă cu specifi-cul local, pe baza recomandărilor similare cu cele pentru construcţiile noi (ce vor fi detaliate în ediţia următoare). Extinderile și/sau conversiile vor ţine cont de reco-mandările din capitolele anterioare, în funcţie de volumul rezultat al construc-ţiei.

Acolo unde șarpanta (prin materiale și conformare) se încadrează în specificul lo-cal, se recomandă păstrarea elementelor constructive valoroase și, pe cât posibil, repararea și conservarea la nivel cât mai extins, prin folosirea tehnologiilor tradi-ţionale locale. Elementele deteriorate se pot înlocui cu elemente similare din lemn de aceeași esenţă, pentru a nu interveni și a dezechilibra capacitatea portantă de ansamblu a structurii.

Se pot folosi rigidizări suplimentare din

nar sau de tip monovolum

RECOMANDĂRI PENTRU CONSTRUCŢIA ŞI REFACEREA ACOPERIŞURILOR – PARTEA 1

Extras şi adaptat din Ghidul de arhitectură pentru încadrarea în specificul local din mediul rural. Zona cu influenţă săsească. Ordinul Arhitecţilor din România.

9Aria protejată Natura 2000: dacă avem grijă de natură, avem pământ roditor, ape 

curate şi recolte sănătoase.Aria protejată Natura 2000: dacă avem grijă de natură, avem pământ roditor, ape curate şi recolte sănătoase. 8

tot timpul te atrage altceva. Exact același lucru se întâmplă și cu oame-nii și cu locurile! Locurile respective și casele mai ales, au alte povești! Nu găsești aceeași poveste! Oamenii sunt minunaţi, sunt de ajutor, sunt inţelegători și poţi să colaborezi cu ei, să oferi. De ce mi se spune Doamna Dulce … păi sunt apicultor, îmi place să mănânc sănătos și iu-besc natura. De-asta, la cursul de formare pe care l-am avut în turism cu GAL Podișul Mediașului, auzind colegii că sunt apicultor femeie, mi-au spus că sunt o doamnă dulce! Și de-acolo a pornit denumirea, nu mi-am dat-o eu, ei mi-au spus.

OAMENI AI COLINELOR … CU CINE NE MÂNDRIMMădălina Corina Diaconu, Destinaţia Colinele Transilvaniei

Credit foto: Mădălina Corina Diaconu, Ildiko Pocan

În ediţia de faţă aflăm alte povești frumoase, ale unor oameni ce pun suflet în ceea ce fac, indiferent că se ocupă de turiștii, ce rămân încântaţi și fermecaţi, sau că vorbim despre cei care au rol crucial în educarea noii generaţii. Aceste interviuri sunt doar o frântură dintr-o serie mai amplă, care va fi disponibilă curând și pe materiale video și care va documenta poveștile din Colinele Transilvaniei.

AŢI AUZIT DE DOAMNA DULCE DIN CURCIU?

Reporter: Să facem mai întii cunoştinţă cu  Doamna  Dulce.  Care  este  povestea ei?Lup Silvia: Mă numesc Lup Silvia. De fată m-am numit Cocoș Silvia, m-am născut aici, m-am căsătorit aici, suntem de aici toţi. M-am stabilit aici (n.r. la Curciu, jud. Sibiu) pentru că nu-mi place aglomeraţia, îmi place natura, aerul, mâncarea sănă-toasă, îmi place să ma plimb, îmi place să trăiesc. Iubesc aceste locuri din Colinele Transilvaniei pentru că, de exemplu, te duci în gradina de legume, dar ce vezi azi, nu vezi și mâine! Tot timpul vezi altceva,

11Aria protejată Natura 2000: dacă avem grijă de natură, avem pământ roditor, ape 

curate şi recolte sănătoase.Aria protejată Natura 2000: dacă avem grijă de natură, avem pământ roditor, ape curate şi recolte sănătoase. 10

Reporter:  Ce  v-a  îndemnat  să  vă dedicaţi apiculturii?Lup Silvia: Când copiii mei erau mici, un borcan de 800 g de miere îl mâncau în 2-3 zile. Și i-am spus soţului: tu ai avut stupi, bunicul tău a avut stupi, hai să ţinem și noi că n-are nimic, este ceva interesant pen-tru mine, pentru că eu niciodată nu m-am gândit să administrez o stupină, să lucrez în stupină. Și am început cu 2 stupi, de la 2 s-au făcut 5 și de la 5 s-au făcut peste sută și de-asta zic că iubesc albinele foar-te mult. De-abia așteptam să treacă iarna să pot să mă duc să le văd.

Reporter:  Nu  v-aţi  mulţumit  cu producţia de miere clasică, aţi venit cu reţete noi.Lup Silvia: Da. Am inventat reţete noi pentru că am fost pusă în acea situaţie. La casa de oaspeţi au venit familii cu copii și li s-a terminat o cremă de ciocolată, iar pentru că era duminică și era închis, co-piii voiau să mânânce. Atunci le-am spus să stea liniștiţi că mă duc până acasă și le aduc. Și așa am făcut un mix de mie-re cu adaos de cacao ….. nici nu au făcut diferenţa, au zis că e foarte bun, au mân-cat tot și au cerut și pentru acasă. Și le dau un sfat părinţilor: la grișul cu lapte ca-re-l fac la copii, sa nu mai pună deasupra

DE CE SĂ FI PROFESOR LA SAT?

„Mă numesc Ildiko Pocan, m-am născut în Mediaș, terminat facultatea în 2005 și am ajuns în Nemșa în același an, când m-am titularizat aici pe un post de profesor. Planurile mele erau cu totul și cu totul altele. Prietenul meu de-atunci, soţul meu de-acum, era încă în facultate și mie-mi era foar-te greu să mă despart de Cluj. Planul meu era să mă întorc, să mai stau 1 an în Cluj. Dar îi promisesem mamei că o să mă duc să dau examenul de titularizare și dacă îl iau rămân aici, dacă nu îl iau, mă întorc în Cluj. Însă eu auzisem că acest examen era foarte greu, că se pică și ca atare eram sigură că nu-l voi lua din pri-ma pentru că nici nu mă pregătisem cum trebuie. Și surpriza surprizelor:

L-am luat și m-am trezit în faţa inspecto-ratului, în faţa unui ditamai panou, să-mi aleg postul. Nici nu știam ce să aleg, ce coduri să scriu pe hârtie. Cineva de-aco-lo m-a întrebat de unde sunt! Am răspuns că din Mediaș și atunci mi-a spus să aleg Nemșa, că este un sat aproape, naveta este ușoară. Și așa am ajuns eu în Nemșa. M-am titularizat în satul acesta, de care nici nu știam unde este, cu toate că sta-team foarte aproape de el.

M-am îndrăgostit de locul acesta! Și am în-ceput să lucrez cu copiii de aici, să înţeleg că, de fapt, este foarte mare nevoie de oameni în mediu rural, de oameni care să se ocupe de copii, adică de viitorul ţării noastre.

În afară de directoarea de atunci, eram singura profesoară titulară și mi-am dat seama că acești copii au mare nevoie de cineva care să se ocupe de ei, pentru că până să ajung eu acolo profesoară în sat, erau suplinitori care stăteau cel mult 1 sau 2 ani. Nu exista continuitate, deci co-piii aceștia nu aveau de cine să se lege că să facă ceva! Și așa am rămas eu profesoa-ră în Nemșa.

S-a întâmplat un alt lucru minuat în viaţa mea: în 2007 l-am născut pe fiul meu și

zahăr, să pună miere cu cacao și e foarte sănătos! Și în lapte la fel să pună miere, să nu pună zahăr, dar să fie sub 36 de gra-de, să nu-și piardă mierea din calităţi și din vitamine. Mierea este și medicament și aliment.

Reporter: E grea meseria de … bun gos-podar?Lup Silvia: Tot ce fac, fac cu drag și dă-ruire. Eu am lucrat în Mediaș 25 de ani și dacă am văzut că s-au înmulţit așa de mult albinele … am făcut și eu o balanţă, nu avea rost să mă mai duc la oraș la lu-cru, pentru că eu aveam tot ce-mi trebuie aici. Eu am crescut aici și am muncit și nu m-am lăsat. Dacă zi de zi ești consecvent, ești corect cu tine însuţi, știi ce ai de fă-cut și îţi propui ca să te dezvolţi, nu ai cum să dai greș. Dar asta înseamnă multă muncă! Dacă v-aș povesi despre untul pe care-l fac în casă, despre rulada care poa-te să fie umplută cu ardei iute, cu susan, cu verdeaţă … se simte imediat diferenţa când faci lucrurile din suflet ... Și am un secret care-l adaug la urmă, care dă sa-voare, dar întâi a trebuit să-l conving pe soţul meu să creadă în mine, dar l-am con-vins și mi-a zis: “într-adevăr, ai dreptate”! Și de atunci, ne bucurăm de turiștii care ne calcă pragul.

am rămas acasă să-l îngrijesc. Ieșeam cu el la plimbare prin oraș (n.r. Mediaș) și-mi dădeam seama că nu e ok deloc, adică, ce aer respiră copilul meu? Și vrând nevrând mă gândeam tot mereu la satul ăsta, la Nemșa și ziceam: copii ăia stau toată ziua pe-afară în aer liber, pe dealuri …. ăla da aer curat și … având experienţa celor 2 ani de predat în sat …. am hotărât, împreună cu soţul meu, să ne vindem apartamentul din Mediaș și să ne mutăm aici.

În viaţă primești mereu mici semne, pe care dacă ști să le citești, atunci este ok, înseamnă că ești pe drumul cel bun! Casa în care stăm este casa pe care am văzut-o prima dată când am intrat în satul ăsta … mi-a atras privirea într-un fel! Nu știam a cui este, cine locuiește în ea, dacă e sau nu e de vânzare! Mă uitam mereu la ea de câte ori veneam și plecam de la școală. În anul în care ne-am hotărât să ne mutăm în Nemșa … am aflat că este de vânzare! Și atunci am intrat prima dată în aceas-

tă gospodarie! Am intrat și am simţit cum se deschide o altă lume după poartă …. i-am spus soţului meu că asta este casa noastră!

Și așa am devenit ţărani! Nu-mi este rușine să spun lucrul ăsta! Eu nu m-am născut aci, am ales să vin aici și am ales să fiu ţărancă de Nemșa.

Un alt lucru frumos care mi s-a întâmplat, a fost acum 3 ani când niște fete din Cluj, de la Fundaţia Noi Orizonturi, au venit în școală și ne-au propus să infiinţăm un club Green Impact!

Mi-a plăcut ideea, am simţit că este ceva care-mi vine mănușa și astfel am înfiinţat acest club acum 3 ani. Mi-a plăcut ideea de a munci pentru comunitate, de a mișca lucrurile în comunitate pentru că nu se poate face nimic dacă aștepţi să vină cine-va dinafară, să vină primarul să facă ceva pentru tine!

Stii pe cineva cu care trebuie neapărat să ne mândrim? Care își iubește satul și îi face cinste? Scrie-ne pe email sau pe Facebook și vom veni să documen-tăm poveștile oamenilor din Colinele Transilvaniei.

OAMENI AI COLINELOR … CU CINE NE MÂNDRIM OAMENI AI COLINELOR … CU CINE NE MÂNDRIM

Lucrurile se fac dacă pui umăr la umăr și împreună facem ceva! Astfel am făcut mici proiecte cu copiii și am încercat nu numai pe copii să-i mobilizez ci și pe părinţii lor și pe alţi membrii din comunitate.

Proiectele pe care clubul le implemen-tează își propun să promoveze un ele-ment de patrimoniu cultural sau natural. Primul proiect a fost promovarea reţetelor tradiţionale din zonă. Și ne-am hotărât să le promovăm aici în Coline la brunch-uri … a fost un success foarte mare. Nu numai că ne-am făcut cunoscuţi în zonă, dar plusul a fost că la acest brunch au participat mă-mici, bunici, au venit fiecare cu ceva de-acasă, au venit oameni din sat, fiecare cu câte ceva. De când sunt aici nu am văzut să se adune toţi și să facă ceva împreună, pentru ei în primul rând. Și bineînţeles, copiii au fost în prim plan.

Comunitatea este cea mai importantă. Fără comunitate nu ar exista satul acesta. Toţi suntem diferiţi dar numai împreună putem face ceva. Și este important să se vadă ca lucrurile se fac în timp, împreună, gândite.

Iubesc Colinele Transilvaniei pentru că m-am născut aici, am crescut aici, aici am prins rădăcini și sunt ceea ce sunt pentru că sunt de aici și cred că fiecare om poartă în suflet și în viaţă amprenta locului în care s-a născut. Eu astăzi sunt ceea ce sunt pentru că m-am născut aici între dealuri, între munţi și văi, pentru că în jurul meu au fost mereu case săsești, cu porţi mari săsești și mereu mi-am dorit să locuiesc într-una din ele. Eu nu am vrut să râmân în Cluj, nu s-a pus problema să mă duc în străinătate. Întotdeauna acasă e acasă. E sentimentul ăsta pe care mi-l dau Colinele Transilvaniei … e pur și sim-plu acasă!”

Administraţia siturilor: SOCIETATEA „PROGRESUL SILVIC”, Dumbrăveni, str. Avram Iancu, nr. 12, jud. Sibiu, 555100, Cod fiscal 18642836, Tel: 0269-865554; 0740-312151Fax: 0269 -865700; E-mail: a_tmh@yahoo.com

Proiect implementat de:

Proiect finanţat de:

În parteneriat cu:

Date de contact editor: colineletransilvaniei@gmail.com, www.facebook.com/colineletransilvaniei

Dezvoltarea destinaţiei de ecoturism Colinele Transilvaniei este finanţată prin intermediul programului „Green Entrepreneurship – Dezvoltarea Destinaţiilor de Ecoturism din România”, un program comun al Romanian-American Foundation și Fundaţia pentru

Parteneriat.

Publicaţia este concepută și editată de Unitatea de management a viitoarei destinaţii pentru ecoturism Colinele Transilvaniei, o iniţiativă a: Asociaţia Mioritics, Asociaţia Judeţeane de Turism Sibiu, WWF Romania, Fundaţia ADEPT Transilvania, Fundaţia Mihai Eminescu Trust (MET), GAL Dealurile Târnavelor, GAL Microregiunea Hârtibaciu, GAL Podişul Mediaşului, GAL Asociaţia Transilvană

Braşov Nord, Biserica Evanghelică C.A. din Romania, Societatea Progresul Silvic prin Administraţia Târnava Mare-Hârtibaci, Universitatea Leuphana Lüneburg și Asociaţia Monumentum.

(Tiraj: 5.000 de exemplare. Tipărit pe hârtie reciclată.)

Jocuri pentru iubit naturade încercat cu prietenii sau la clasă, când începe şcoala

PLIMBARE OARBĂ

Este o activitate simplă, ce dezvoltă conștientizarea, capacitatea senzori-ală și încrederea. Se poate juca oricând și oriunde, în minim 2 persoane, cu vârste de peste 7 ani. Ai nevoie doar de legături pen-tru ochi. Un participant își ghidează partenerul legat la ochi, de-a lungul unui traseu cu stimuli senzoriali, care poate include o pădure de stejar sau de fag, o zonă de pășune sau fâneaţă, o grădină sau orice alt petec de na-tură din sat sau din jurul satului care așteaptă să fie descoperit. Când pe-rechea se apropie de un element in-teresant din natură, ghidul, care are rol de „ochi” își ajută partenerul să-l exprimenteze utilizând simţurile ră-mase (pipăit, auz, gust, miros). Foarte importantă este poziţia ghidului, care trebuie să își conducă cu grijă parte-

SĂ ADUCEM NATURA ÎN CASELE NOASTRE, SĂ REFOLOSIM OBIECTELE VECHI ŞI SĂ FIM MAI CUMPĂTAŢI ÎN ALE CONSUMULUI!

de Nicoleta Toma, WWF România

Weekend călduros de vară. Fiind în căutarea noilor idei de a aduce natura în casele noaste precum și în vieţile noastre de zi cu zi m-am retras la umbră și huzur într-o curte din Colinele Transilvaniei, împreună cu prietenul meu. În momentul în care priveam cu interes și curiozitate spre șura din capătul curţii, ne-am decis să intrăm și bine am făcut. Un univers de obiecte vechi, obiecte ruginite, aruncate fără noimă, lemne vechi căzute la pământ. Toate acestea la prima vedere fără a prezenţa un interes pentru nimeni și numai bune de aruncat. Un paradis pentru noi și ide-ile noastre.

De ce spun acest lucru ?O să vedeţi în imagile de mai jos.Cu un pic de imaginaţie, orice obiect vechi, orice bucată de lemn poate reintra în circu-itul obiectelor ce prezintă interes, moder-ne, atemporale, cu un design aparte. Iau ca exemplu câteva bucăţi de lemn, ce poartă adânc întipărite semnele trecerii timpului, vechi de mai bine de 100 de ani. După un tratament împotriva unui atac xilofag (al insectelor) și, posibil, fungic (al ciupercilor, mucegaiului) le-am transformat în elemente de decor unice, având ca utilitate, în acest caz, iluminatul.

Aceste lămpi, precum și multe alte ideei creative, realizate doar din materiale natu-rale, multe dintre ele reabilitate, idei noi și extrem de durabile, veţi putea găsi pe siteul Romanian Fairy Tales https://romani-anfairytales.ro/VALOROS, NATURAL, CREATIV

Fotografii și produse realizate de: Csiszar Barna