2015.Agenda.examen.econom.comert
6
1. Eta pel e evo luţ iei rol ulu i şi imp ort anţ ei com erţu lui în de zv olt area societ ăţ i i. 2. Com erţ ul - act ivi tat e p rof esi ona l ă în eco nom ia naţ ional ă . 3. Fun cţ i ile co me rţ ul ui în asi gur area circuit ulu i tenico-economic al mă rfurilo r. !. "it uaţ ia pr ivi nd activitatea de com erţ i nte rio r în # epu $li ca %oldova. &. %etodele direc te d e re glementa re de către stat a e conom iei în cond iţiile relaţ iilor de p iaţă. '. %etodele indirecte de r egle menta re de către stat a econo miei în c ondiţ iile relaţ iilor de piaţă . (. #eg lem ent area de c ătr e sta t a ac tiv it ă ţ ii de co mer ţ în #e pu$ lica %ol dov a. ). For me le* o$i ect ive le şi princ ipi ile des făş ură rii act ivi t ăţ ii de come rţ în #epu$ lic a %oldova . +în $aza ,egii cu p rivire la comerţul interior . /ntrep rinde rea de come rţ v erigă princ ipală în c ircui tul ten ico-e conom ic a l m ărfurilor. 10. ip ologi a şi cla sifica rea înt repri nderilor de c omerţ î n #epu $lica %oldova. 11. #olul într ep rind er ii de co me r ţ în ac ti vi tatea de pr ot ec ţ i e a co ns umat ori lo r ş i as igurarea securităţii generale a produselor. +în $aza ,egii privind protecţia consumatorilor şi ,egii privind securitatea generală a produselor 12. Constitui rea şi înr egi str are a ur idi că a înt rep rin derii de com erţ . #eo rg ani zarea şi sis tar ea activităţii întreprinderii. +în $aza ,egii cu privire la comerţul interior 13. Caie t f 2ndica torul ce c arac teriz ează re zulta tul activ ităţii în trepr inderi i de come rţ 4 cifra de afaceri +venitul din vînzări. Esenţa economică a acestui indicator. 1!. %etodele de măsura re a cifre i de afaceri* structura ş i evolu ţia valo rilor ind icat orulu i. 1&. Caie t "cop ul şi met odel e anali zei cifr ei de af acer e +venitului di n vînz ări a întreprinderii de comerţ. 1'. Caie t Car acte ristic a gen erală a resursel or în trepri nder ii de comerţ. 1(. #olul $ aze i tenico-materia le a com erţulu i în asig urare a acti vităţ ii economice. 1. Noţiunea de bază tehnico-materială a comerţului Pentru desfăşurarea activităţii sale, comerţul dispune de un anumit potenţial material, uman şi fi nanciar , denumit resursele lui econ omice. Ele sunt forma de co nc re ti zare a capitalului comercial şi a forţei de muncă angajate în comerţ ca factori de producţie. Resursele materiale ale comerţului cuprind bunurile-capital folosite pentru desfăşurarea proceselor comerciale magazine, depozite, utilaj comercial! denumite mijloace fi"e şi bunuri- capital destinate actelor de sc#imb stocuri de mărfuri!, proceselor de producţie din comerţ ma ter ii prime şi mat eri ale! şi nevoilor de admin istr are ob iec te de înt reţ inere, rec#izite, materiale de protecţie!, form$nd o parte importantă a mijloacelor circulante. Ele au o reflectare fizică în gestiunea materială a unităţilor şi una valorică în activul şi pasivul bilanţului societăţilor comerciale. Baz a tehnico -mat eri ală a come rţului cupr inde tot alit atea mijl oace lor fixe şi a obiectelor de inventar necesare efectuării operaţiunilor comerciale. Ea este o parte a resurselor materiale ale comerţului. %e renurile şi mijloacele fi"e sunt denumite contabil imobilizări corporale. erenurile reprezintă, pentru comerţ, o componentă a clădirilor pe care sunt situate terenuri cu construcţii! şi a depozitelor de tip desc#is de e"emplu depozite pentru combustibil solid sau pentru materiale de construcţii!, av$nd însă o pondere redusă în totalul imobilizărilor corporale. Ele sunt evaluate în patrimoniul unităţilor, dar, de regulă, nu sunt supuse amortizării,
-
Upload
roman-bolea -
Category
Documents
-
view
3 -
download
0
description
În activitatea de comerţ, dimensionarea optimă a stocurilor de mărfuri constituie condiţia esenţială a maximizării efectelor economice. Din acest motiv, ritmicitatea intrărilor de mărfuri, evitarea apariţiei rupturilor de stoc, dar şi a constituirii stocurilor supranormative reprezintă condiţii de bază în asigurarea continuităţii vânzărilor şi maximizarea rezultatelor. În funcţie de momentul înregistrării lor, stocurile pot fi:a. Stocuri iniţiale, care sunt constituite la începutul perioadei de gestiune (trimestru, an) şi condiţionează desfăşurarea normală a activităţii economice până la prima aprovizionare;b. Stocuri finale, care se înregistrează la sfârşitul perioadei de gestiune şi se constituie în stocuri iniţiale în perioada următoare;c. În practica şi diagnosticarea activităţii economice se operează adesea cu stocul mediu, respectiv mărimea medie a stocului condiţionată de volumul vânzărilor şi de viteza de rotaţie a stocurilor pe categorii de produse/mărfuri.
Transcript of 2015.Agenda.examen.econom.comert
1
1. Etapele evoluiei rolului i importanei comerului n dezvoltarea societii.2. Comerul - activitate profesional n economia naional.3. Funciile comerului n asigurarea circuitului tehnico-economic al mrfurilor.4. Situaia privind activitatea de comer interior n Republica Moldova.
5. Metodele directe de reglementare de ctre stat a economiei n condiiile relaiilor de pia.
6. Metodele indirecte de reglementare de ctre stat a economiei n condiiile relaiilor de pia.
7. Reglementarea de ctre stat a activitii de comer n Republica Moldova.
8. Formele, obiectivele i principiile desfurrii activitii de comer n Republica Moldova. (n baza Legii cu privire la comerul interior)
9. ntreprinderea de comer verig principal n circuitul tehnico-economic al mrfurilor.
10. Tipologia i clasificarea ntreprinderilor de comer n Republica Moldova.
11. Rolul ntreprinderii de comer n activitatea de protecie a consumatorilor i asigurarea securitii generale a produselor. (n baza Legii privind protecia consumatorilor i Legii privind securitatea general a produselor)
12. Constituirea i nregistrarea juridic a ntreprinderii de comer. Reorganizarea i sistarea activitii ntreprinderii. (n baza Legii cu privire la comerul interior)
13. Caiet f 2)Indicatorul ce caracterizeaz rezultatul activitii ntreprinderii de comer cifra de afaceri (venitul din vnzri). Esena economic a acestui indicator.14. Metodele de msurare a cifrei de afaceri, structura i evoluia valorilor indicatorului. 15. Caiet )Scopul i metodele analizei cifrei de afacere (venitului din vnzri) a ntreprinderii de comer.
16. Caiet )Caracteristica general a resurselor ntreprinderii de comer.
17. Rolul bazei tehnico-materiale a comerului n asigurarea activitii economice.1. Noiunea de baz tehnico-material a comeruluiPentru desfurarea activitii sale, comerul dispune de un anumit potenial material, uman i financiar, denumit resursele lui economice. Ele sunt forma de concretizare a capitalului comercial i a forei de munc angajate n comer ca factori de producie.Resursele materiale ale comerului cuprind bunurile-capital folosite pentru desfurarea proceselor comerciale (magazine, depozite, utilaj comercial) denumite mijloace fixe i bunuri-capital destinate actelor de schimb (stocuri de mrfuri), proceselor de producie din comer (materii prime i materiale) i nevoilor de administrare (obiecte de ntreinere, rechizite, materiale de protecie), formnd o parte important a mijloacelor circulante. Ele au o reflectare fizic n gestiunea material a unitilor i una valoric n activul i pasivul bilanului societilor comerciale.Baza tehnico-material a comerului cuprinde totalitatea mijloacelor fixe i a obiectelor de inventar necesare efecturii operaiunilor comerciale. Ea este o parte a resurselor materiale ale comerului.Terenurile i mijloacele fixe sunt denumite contabil imobilizri corporale.Terenurile reprezint, pentru comer, o component a cldirilor pe care sunt situate (terenuri cu construcii) i a depozitelor de tip deschis (de exemplu depozite pentru combustibil solid sau pentru materiale de construcii), avnd ns o pondere redus n totalul imobilizrilor corporale. Ele sunt evaluate n patrimoniul unitilor, dar, de regul, nu sunt supuse amortizrii, n afar de cazurile n care pentru amenajarea lor s-au fcut investiii. Mijloacele fixe sunt bunuri materiale de valoare mare i durat de funcionare ndelungat (ani de zile). Ele i transmit treptat valoarea asupra mrfurilor vndute i sunt recuperate pe seama amortizrilor cuprinse n cheltuielile de circulaie. n ceea ce privete structura lor, ea se evideniaz printr-un nomenclator valabil pentru toate ramurile economiei naionale. Acesta cuprinde: 1)Cldiri; 2)Construcii speciale; 3)Maini, utilaje i instalaii de lucru; 4)Aparate i instalaii de msurare, control i reglare; 5)Mijloace de transport; 6)Animale de munc; 7)Plantaii; 8)Unelte, inventar gospodresc i alte mijloace fixe. Evident, mijloacele fixe ale comerului sunt prezente numai n anumite grupe. n general, n comer, preponderente sunt cldirile pentru magazine i depozite. O alt grupare a mijloacelor fixe se face dup rolul lor n circulaia mrfurilor, delimitndu-se:
1)Reeaua de uniti cu amnuntul (magazine, restaurante, chiocuri etc.);
2)Reeaua de depozite;
3)Mobilierul i utilajul comercial;
4)Mijloacele de transport;
5)Alte mijloace fixe. Fiecare categorie are o structur divers de elemente, corespunztor cu cerinele comercializrii multiplelor grupe de mrfuri care fac obiectul schimbului n economie.
Mijloacele fixe au o exprimare cantitativ i una calitativ. Exprimarea cantitativ se face n uniti fizice (numr de magazine, de utilaje), n uniti de mrime (suprafa comercial n m2, capacitatea spaiului de depozitare n m3, capacitatea mijloacelor de transport n tone etc.) i n uniti valorice (n lei), reprezentnd valoarea de intrare (iniial) a mijloacelor fixe, adic valoarea la punerea n funciune i valoarea rmas, respectiv valoarea dup scderea amortizrii la zi. Datorit schimbrii n timp a preurilor, mijloacele fixe sunt reevaluate la diferite termene, pentru a se putea stabili exact mrimea amortizrii. Exprimarea calitativ a mijloacelor fixe se face prin performanele lor n exploatare, definite prin parametrii de funcionare, prin gradul de modernizare a mijloacelor fixe, raportnd performanele lor la progresul tehnic contemporan, i prin gradul de uzur a mijloacelor fixe, ca raport ntre mrimea uzurii fizice i valoarea lor iniial. Aceste caracteristici asociate dau valoarea de pia a unui mijloc fix, adic valoarea care ar putea fi obinut prin nstrinarea lui n condiiile actuale ale privatizrii sau n condiiile n care societatea ar putea fi supus regimului falimentului. Obiectele de inventar sunt bunuri de valoare mic, indiferent de durata de serviciu, sau cu o durat mai mic de un an indiferent de valoarea lor. n comer se includ n aceast categorie: utilaj mrunt, echipamentul de protecie al salariailor, materialele de uz gospodresc, unele ambalaje cu un numr mic de circuite etc. Valoarea lor se recupereaz integral la darea n folosin sau ealonat pe mai muli ani, pe seama cheltuielilor de circulaie.Baza tehnico-material a comerului poate aparine n ntregime societilor comerciale sau poate fi parial nchiriat de la persoane fizice sau juridice.Structura bazei tehnico-materiale pe cele dou mari componente - mijloace fixe i obiecte de inventar - ca i pe elemente este diferit pe ramuri i forme de comer, reflectnd natura i amploarea proceselor din fiecare ramur.Cerinele raionalizrii circulaiei mrfurilor impun o concordan ntre nivelul dezvoltrii bazei tehnico-materiale i volumul activitii economice n toate etapelecirculaiei mrfurilor, rmnerea n urm ntr-una din ele rsfrngndu-se negativ asupra ntregului circuit. De exemplu, utilizarea paletelor n micarea mrfurilor n depozite trebuie nsoit de adaptarea corespunztoare a condiiilor de transport i de primire a mrfurilor n acest sistem la magazine pentru a nu ntrerupe lanul de vehiculare mecanizat a mrfurilor.Schimbrile intervenite n formele de proprietate din comer n ultimii ani, apariia micului comer privat, lipsit de o baz tehnico-material adecvat, ca i lipsa n general a marelui capital comercial, s-au rsfrnt asupra investiiilor n comer i asupra calitii bazei tehnico-materiale. Spaiile comerciale sunt n bun parte nchiriate, iar costul chiriei este ridicat, ceea ce greveaz asupra cheltuielilor de circulaie i a preului de vnzare. Spaiile mai mari luate n locaie de la societile comerciale de unii salariai au fost compartimentate i amenajate dup criteriul profitului maxim pe termen scurt, ducnd la profiluri de uniti nedefinite i cu o structur eterogen a sortimentului, adugndu-se la aceasta reinerea de a investi cu amortizare pe termen lung.Dezvoltarea i modernizarea bazei tehnico-materiale a comerului este o cerin prioritar pentru creterea volumului vnzrilor, ridicarea nivelului deservirii comerciale i sporirea eficienei activitii economice. O baz tehnico-material modern asigur micarea rapid a mrfurilor n economie, micorarea timpului de distribuie a acestora, mrirea numrului de rotaii ale capitalului comercial i, prin aceasta, micorarea costurilor cu care produsele ajung la consumatori. Prin baza tehnico-material, comerul se raporteaz la progresul tehnic din economie, iar indicatorul suprafaa comercial la o mie de locuitori reprezint un important criteriu de comparaie a dezvoltrii comerului ntre ri.18. Corelarea bazei tehnico-materiale a ntreprinderii de comer cu volumul activitii economice.Ca resurs economic, baza tehnico-material a societilor comerciale se coreleaz cu volumul activitii economice a acestora, ntre ele existnd un raport de intercondiionare; baza tehnico-material este determinat de volumul activitii economice, dar, la rndul su, pe o pia concurenial, nivelul de dezvoltare i modernizare a ei este o condiie a prosperitii oricrei firme.Asigurarea elementelor bazei tehnico-materiale reprezint pentru societile comerciale investiii de capital, propriu sau mprumutat, care se recupereaz treptat prin amortizrile cuprinse n cheltuielile de circulaie. Deoarece aceste cheltuieli, la care se adaug i cheltuielile cu dobnzile la creditele bancare pentru investiii, greveaz asupra mrimii profitului, societile comerciale sunt interesate, n primul rnd, n utilizarea intensiv a bazei tehnico-materiale existente, adic sporirea vnzrilor folosind aceeai baz, dar la capacitatea ei deplin.Deciziile de noi investiii se iau de ctre societile comerciale pentru a nltura insuficiena reelei n zonele pieei deservite de fiecare societate, din necesitatea mririi suprafeei comerciale, n cazul n care reeaua comercial a unei societi este subdimensionat n raport cu volumul vnzrilor i se rsfrnge negativ asupra solicitrii unitii de ctre cumprtori i din necesitatea modernizrii reelei pentru a face fa altor firme care ofer clienilor prin reea un nivel superior de deservire comercial.Corelaia dintre nivelul de dezvoltare a bazei tehnico-materiale i cel al activitii este pus n eviden de diferii indicatori de eficien economic.Se delimiteaz astfel dou grupe de indicatori: Indicatori exprimnd raporturile dintre capacitatea (valoarea) mijloacelor fixe utilizate i volumul activitii economice (de exemplu suprafaa comercial la un milion de lei vnzri) sau, invers, raportul dintre volumul activitii economice i mijloacele fixe utilizate (de exemplu vnzri pe m2 de suprafa comercial, mrfuri depozitate pe un m2 de suprafa de pstrare etc.). De asemenea, pentru a reliefa, prin mrimea bazei tehnico-materiale, nivelul deservirii comerciale, se folosesc indicatori calculai ca raport ntre elementele bazei tehnico-materiale i numrul populaiei deservite (de exemplu suprafaa comercial la o mie de locuitori sau numrul de locuitori ce revin pe o unitate comercial). Prin compararea de fiecare societate a propriilor indicatori cu cei ai firmelor concurente se pot obine concluzii asupra efortului de investiii ce trebuie fcut.
Indicatori exprimnd raportul dintre dinamica valorii mijloacelor fixe utilizate i dinamica activitii economice. Creterea mai rapid a activitii economice dect valoarea mijloacelor fixe indic sporirea utilizrii acestora din urm. Indicii de devansare fie a creterii mijloacelor fixe de ctre cea a vnzrilor, fie a vnzrilor de ctre mijloacele fixe sunt opiuni de politic economic a fiecrei ntreprinderi - aa cum s-a artat mai nainte - corespunztor cu aprecierea perspectivelor profitului. mbuntirea indicatorilor de utilizare a mijloacelor fixe se concretizeaz n economia relativ de mijloace fixe. Ea se calculeaz ca diferen ntre valoarea mijloacelor fixe efectiv folosite i valoarea lor recalculat. Aceasta din urm se obine prin meninerea aceluiai raport dintre mijloacele fixe i vnzri din perioada de baz i n perioada urmtoare. Exemplu:T0T1
Mijloace fixe (MF) - mil.lei5054
Vnzri (V) -mil.lei200250
Mijloacefixe(MF )0,250,216
Vanzari(V )
Mijloace fixe recalculate - mil.lei62,5
Economia relativ de mijloace fixe - mil.lei8,5
Dac s-ar fi meninut n anul T1 acelai raport mijloace fixe-vnzri din anul T0, necesarul de mijloace fixe ar fi fost de 62,5 de milioane de lei (250x0,25). Folosindu-se efectiv numai 54 de milioane de lei, economia relativ de mijloace fixe este de 8,5 milioane de lei.19. Evaluarea resurselor umane a ntreprinderii de comer.20. Corelarea personalului cu volumul activitii economice a ntreprinderii de comer.21. Resursele marfare i politica de aprovizionare a ntreprinderii de comer. 22. Stocurile de mrfuri n activitatea de comer.23. Resursele marfare a ntreprinderii de comer. Analiza stocului de mrfuri.24. Resursele financiare a ntreprinderii de comer. Corelarea resurselor financiare cu volumul activitii economice.25. Constituirea i modificarea capitalului propriu a ntreprinderii de comer.26. Resursele financiare a ntreprinderii de comer. Finanarea investiiilor. 27. Finanarea mijloacelor circulante a ntreprinderii de comer.28. Coninutul i structura cheltuielilor de circulaie n comer.29. Indicatorii cheltuielilor de circulaie a ntreprinderii de comer.
30. Factorii, care influeneaz mrimea i dinamica cheltuielilor de circulaie.
31. Coninutul noiunii de eficien a activitii ntreprinderii de comer.32. Criteriile de apreciere a eficienei activitii ntreprinderii de comer.33. Elemente de calcul i apreciere a eficienei activitii ntreprinderii de comer.34. Coninutul i indicatorii rentabilitii ntreprinderii de comer.35. Factorii, care determin mrimea profitului ntreprinderii de comer.36. Repartizarea profitului ntreprinderii de comer.37. Cile de sporire a eficienei activitii ntreprinderii de comer.BIBLIOGRAFIE
I. Acte legislative i normative
1. Legea privind protecia consumatorilor N 105-XV din 13.03.2003.
2. Legea cu cu privire la comerul interiorNr. 231din 23.09.2010. LP321 din 23.12.13, MO27-34/07.02.14 art.67; n vigoare 07.08.143. Legea 422 din 22.12.2006 privind securitatea general a produselor, LP131-XVIII din23.12.09, MO23-24/12.02.10 art.354. Hotrrea Guvernului nr.1141 din 04.10.2006 pentru aprobarea Regulamentului cu privire la modul de gestionare a Registrului de reclamaii (M.O., 2006, 161, art.1233).
5. Hotrrea Guvernului nr. 931 din 08.12.2011 cu privire la desfurarea comerului cu amnuntul (MO, 2012, nr. 206-209, art.681).
II. Manuale, monografii, lucrri didactice
1. Andronic, Bogdan - Constantin. Performana Firmei. Iai, Polirom, 2000.
2. Brbulescu, C. (coordonator) - Economia i gestiunea ntreprinderii. Editura Economica, Bucureti, 1995.
3. Bob, Constantin (coordonator) , Lisandru N., Gheorghescu M., .a. Economia ntreprinderii. Editura Academiei de Studii Economice, Catedra de Comer, Bucureti, 1997.
4. Bucur, Ion (coordonator), Pintilie C., Alecu Gh. .a. Economia ntreprinderii industriale Culegere de lecii. Editura politic, Bucureti, 1986.
5. Burciu, Aurel. MBO i ciclul afacerilor. Bucureti, Ed. Economic, 1999.
6. Cotar ,Gheorghe Evaluarea ntreprinderii. Metode i tehnici. Editura ECCE S.R.L., Bucureti, 1992.
7. Cotelnic Ala. Managementul unitilor economice. Chiinu, Ed. ASEM, 1998.
8. Chirc Serghei. Mecanisme de funcionare a economiei. Vol. I, II. Chiinu, Ed. ASEM, 1997.
9. Dalot Marius-Dan, Cosma Dorin Planul de afaceri al firmei Curs de caz. Editura MIRTON, Timioara, 1997.
10. .., .., .. . . . .: -2, 1993.
11. .. .. . : , 2003.
12. , .., .. . , , -, 2003.
13. , . .: . . . .: , 1994.14. .. . ., 2003.
15. : / . . .. .: -, 2005.
A elaborat N. Raischi, lector superior
