CANEPA MONOICA  PENTRU SAMANTA 

TEHNOLOGIA DE CULTIVARE

 

 

IMPORTANTA CULTURII

[N.A.]-Ceea ce  noi numim samanta [boabele]  de  canepa  sunt  de  fapt  fructe,de asemenea,  trebuie  sa facem distinctie intre samanta de canepa  ca material biologic de multiplicare si recolta  de [boabe,fructe]ca material industrial.In lucrarea de fata ne referim la samanta ca recolta,productie,obtinuta in cultura industriala.

Cultura canepei pentru  productia de seminte se impune pentru  satisfacerea  cererii in domeniul tehnic, alimentar, cosmetic, furajer.

Semintele  de canepa  contin  aproximativ 30% ulei, 80% din acesta  fiind constituit din acizi grasi esentiali nesaturati ce nu sunt sintetizati de organismul uman si 31% proteine usor digerabile care pot completa sau inlocui alte surse de proteine.

 

CERINTE FATA DE CLIMA SI SOL

Canepa  pretinde  o clima calda si umeda (zona porumbului). Semintele  germineaza la 2-3 °C, insa  rasarirea uniforma se  realizeaza la temperaturi de  peste  8 °C. In conditii optime, cand temperatura solului este  de 8-10 °C canepa  germineaza dupa 7-9 zile, iar la o temperatura de 20-24°C germinarea are loc dupa 4-5 zile.

Atentie mare la adancimea apei freatice  care trebuie  sa fie cel putin sub 1m,baltirea chiar temporara  poate compromite cultura.

 

SOIURI RECOMANDATE

Zenit, soi creat la SCDA Secuieni, omologat in anul 2000,  are perioada de vegetatie de  90-110 zile in  cultura  pentru  fibra si  120-125 zile in cultura  pentru  samanta. Capacitatea de  productie  este  de  8-9  t/ha  tulpini cu 25-26% fibra industriala si 1000-1200 kg /ha  samanta. Este  un soi rezistent  la temperaturi scazute,  cadere, lupoaie si fuzarioza. Continutul in canabinoide este mai mic de 0,1%.

Secuieni-Jubileu  -  soi  monoic,omologat  in  anul  2012 exclusiv  pentru   samanta, continutul in ulei 33,7%,foarte precoce,maturarea pentru  recoltare  a semintei este cuprinsa intre 01-15 august,dupa  care  terenul  poate  fi eliberat  si prelucrat  pentru rapita  ,sau cerealele  de  toamna. Talia plantelor  este  redusa  1-1,5m  ,ce  inlesneste recoltarea cu combina de cereale. Productia este de 900-1200kg/ha samanta.

 

(Tehnologie Cultivare Canepa Monoica – Cercetator,Dr.ing.Constantin Gauca, Martie 2012)

 

ROTATIA CULTURII

Cele mai bune  premergatoare sunt  leguminoasele, urmate  de  cerealele  paioase. Canepa  poate  fi cultivata si dupa sfecla sau cartof, insa dozele de fertilizare se vor majora cu 15-25%, deoarece terenul ramane secatuit in elemente  nutritive.

La randul ei, canepa  este  o buna premergatoare pentru  majoritatea  plantelor  de cultura intrucat lasa terenul structurat, liber de boli si daunatori.  Ritmul de crestere al  canepei   este   unul  rapid  si  acopera  bine  terenul,  cu  efect   de  innabusire  si distrugere  a buruienilor, reducand  rezerva  de buruieni din sol. Ca  urmare  este  o buna  premergatoare pentru  cerealele  de  toamna  si culturi furajere  amplasate  în toamna  (lucerna,  rapita   furajera)  deoarece  elibereaza   terenul   in  luna  august- inceputul lunii septembrie si lucrarile solului se  pot efectua  in conditii optime. In plus, radacina  pivotanta  puternica  a  canepei  prospecteaza terenul  in adancime, mobilizand elementele nutritive.

Nu se  recomanda   ca  premergatoare  porumbul  intrucat   are  daunator   comun sfredelitorul   porumbului  (Ostrinia  nubilalis), plantele   furajere   care   lasa  resturi vegetale si terenul infestat cu viermi sarma (Agriotes sp.) si floarea soarelui care are boli si daunatori  comuni cu canepa:  lupoaia   (Orobanche  sp.) si  putregaiul  alb (Sclerotinia sclerotiorum).

Se vor evita terenurile  cu exces  de umiditate  sau infestate  cu palamida (Cirsium arvense),  pir (Agropyron  repens),  pir gros (Cynodon  dactylon)  sau  costrei  mare (Sorgum halepense)

 

FERTILIZAREA

Canepa este o planta pretentioasa la continutul in substante nutritive din sol. Ingrasamantul de  baza pentru canepa este gunoiul de grajd. Pe solurile grele si reci de tipul smolnitelor, lacovistilor sau a solurilor brune se vor aplica 25-30 t/ha  gunoi de grajd.

Rezultate bune se obtin cand se administreaza gunoiul de grajd plantelor premergatoare in cantitate  de 40-50  t/ha.  Este indicat ca gunoiul de grajd sa se asocieze cu ingrasaminte cu fosfor care se vor administra in cantitate  de 40-60 kg/ ha  P2O5.  Administrarea gunoiului  de  grajd  si  a  ingrasamintelor  fosfatice  se  va efectua vara sau toamna, o data cu aratura de baza.

Ingrasamintele  organice  se  administreaza  obligatoriu    pe  suprafetele  destinate cultivarii canepei in sistem ecologic.

Ingrasamintele cu fosfor aplicate canepei pentru samanta, contrabalanseaza in mare masura  actiunea  nefovorabila  a  ingrasamintelor chimice  cu  azot  si  potasiu,  si exercita  o influenta pozitiva asupra  constitutiei elementelor  anatomice  ale tulpinii, asupra formarii semintelor de canepa, marind productia si continutul in ulei. Ingrasamintele cu fosfor se aplica in doza de 40-60 kg/ha s.a., in toamna, inainte sau concomitent cu efectuarea araturii de baza.

Ingrasamintele   cu   potasiu.   Solurile  din  tara   noastra   sunt   in  general   bine aprovizionate  cu  potasiu.  Aplicarea ingrasamintelor  cu potasiu  este  necesara  pe solurile cu continut sub 15 mg K2O/100 g sol,cand este necesar  a se aplica 40-60kg/  ha K2O .Pe terenurile  fertilizate anii anteriori cu ingrasaminte organice nu mai sunt necesare  ingrasamintele  cu  potasiu. Administrarea   potasiului  se  face  toamna, inaintea araturii de baza,sau primavara sub forma de complexe.

Ingrasamintele   cu   azot   actioneaza  asupra   dezvoltarii   generale   a   plantelor influentand pozitiv atat  productia  de tulpini cat si de samanta. Ingrasamintele cu azot se administreaza in doze de 80-100 kg/ha s.a. diferentiat pe zona, tip de sol si planta premergatoare. Dupa leguminoase, cantitatea de azot se reduce in medie cu 20 kg/ha s.a., iar in cazul unor plante premergatoare cu consum mare de substante nutritive   (  sfecla,   porumb,   cartof)   aceasta   se   majoreaza   cu   20   kg/ha   s.a. Administrarea ingrasamintelor  cu  azot  se  face  primavara  inainte  de  pregatirea patului  germinativ,  insa  se  pot  aplica  si  fractionat concomitent  cu  efectuarea prasilelor mecanice, pe  randuri, cand  doza aplicata  se poate  reduce  cu 20-30%, beneficiind  de  o importanta   reducere  a  cheltuielilor  si  o  eficienta  sporita   in asimilarea azotului.

La canepa pentru  samanta sunt indicate ingrasamintele complexe cu raportul N:P:K de 1:1:1 sau N:P cu raportul 1:1 care se recomanda  a se aplica primavara la pregatirea patului  germinativ  sau   la   semanat,  cu   ajutorul   echipamentelor   montate   pe semanatori. Doza de azot se completeaza prin aport suplimentar.

O deosebita atentie trebuie  sa se acorde  uniformitatii imprastierii ingrasamintelor, care  daca nu este corespunzatoare duce  la neuniformitatea  cresterii  si dezvoltarii plantelor si implicit la deprecierea calitatii semintelor.

 

(Tehnologie Cultivare Canepa Monoica – Cercetator,Dr.ing.Constantin Gauca, Martie 2012)

 

LUCRARILE SOLULUI

 

Canepa  are  o radacina  pivotanta  ce patrunde adanc  in sol si ca urmare  terenul trebuie   sa  fie  afanat  in  profunzime,  bine maruntit,  uniform  lucrat  si  curat  de buruieni.

Dupa recoltarea plantelor premergatoare se executa  aratura la adancimea de 22-25 cm. Daca  solul este  prea  uscat  si  nu  permite efectuarea araturii  de  calitate  la adancimea  optima,  se efectueaza aratura  superficiala sau o lucrare  cu grapa cu discuri,  dupa care se executa  aratura  de baza la momentul optim, si anume cand solul  are  un  continut  in  umiditate  de  50%  din  capacitatea  de camp,  ceea  ce corespunde la un sol cu textura medie unui procent  de  15-16% umiditate. Daca este posibil, se  efectueaza  din toamna  o lucrare  cu grapa cu discuri pentru  nivelarea araturii.

In primavara, pregatirea  patului germinativ se face cu combinatorul  pe  adancimea de incorporare  a  semintei,  cu 1-2 zile inainte de semanat.  Daca aratura  nu a fost nivelata  in toamna  se  executa  o  lucrare  cu  grapa  cu  colt  reglabil inainte,  cand terenul  permite, si apoi se pregateste patul germinativ cu combinatorul. Grapa  cu discuri in agregat  cu grapa  cu colti  reglabili se  foloseste  numai pentru  araturile tasate sau imburuienate in primavara.

Terenul pe care  se cultiva canepa  trebuie  sa fie uniform ca fertilitate  si grosime a stratului arabil, precum si al prelucrarii mecanice, deoarece canepa este o excelenta  planta indicatoare a tuturor greselilor survenite in tehnologia de cultura.

 

SAMANTA SI SEMANATUL

Samanta  destinata   semanatului  trebuie  sa  fie din soiurile omologate,  certificata, avand o puritate  de  98%,  germinatia  conform buletinului de analiza si umiditatea maxima admisa de  10%. Semintele  de  canepa  mature  prezinta  luciu caracteristic, sunt mozaicate, avand culoare variabila de la cenusiu deschis pana la brun inchis, in functie de varietatea  cultivata.

Samanta este  afectata  de  aceeasi gama de  organisme daunatoare ca si la cultura pentru  fibre si se impun masuri identice de protectie. Cercetari efectuate la SCDA Secuieni in perioada  2006  – 2009  au aratat  ca entomofauna  daunatoare culturilor de canepa a fost formata din 21 specii, din care 13 specii de insecte  daunatoare,  ce ataca  in  intervalul  cuprins  intre  germinarea  semintelor  – rasarirea   plantelor  si formarea primelor 2-4 frunze (tab. 1)

 

(Tehnologie Cultivare Canepa Monoica – Cercetator,Dr.ing.Constantin Gauca, Martie 2012)

 

Tabelul 1

Entomofauna dauntoare culturilor de canepa monoica – Secuieni 2006 – 2009

 

Nr. crt Specia Ordinul Densitatea / m2 Dominanta speciilor P%

Medie Total anual

1 Agriotes ustulatus Coleoptera 3,33 46,0 1,74

2 Agriotes obscurus Coleoptera 1,30 18,2 0,69

3 Opatrum sabulosum Coleoptera 4,30 60,6 2,29

4 Melolontha melolontha Coleoptera 2,33 32,7 1,24

5 Atomania linearis Coleoptera 2,20 30,8 1,17

6 Mordellisterna parvula Coleoptera 1,06 14,3 0,54

7 Psylliodes attenuata Coleoptera 113 1586,7 60,1

8 Chaetocnema concinna Coleoptera 41 874 21,7

9 Dolycorys baccarum Heteroptera 1,07 14,98 0,57

10 Lygus pratensis Heteroptera 1,17 16,38 0,62

11 Phorodon cannabis Homoptera 0,13 1,82 0,07

12 Aphis fabae Homoptera 0,04 0,56 0,02

13 Delia platura Diptera 1,37 19,18 0,73

14 Delia florilega Diptera 1,13 15,82 0,60

15 Liriomiza cannabis Diptera 040 5,60 0,21

16 Vanessa cardue Lepidoptera 0,04 0,56 l/pl 0,02

17 Ostrinia nubiallis Lepidoptera 050 7,0 l/pl 0,27

18 Amathes c-nigum Lepidoptera 050 7,0 l/pl 0,27

19 Scotia segetum Lepidoptera 1,93 27,02 1,02

20 Autographa gamma Lepidoptera 1,33 18,62 0,71

21 Grapholita delineana Lepidoptera 10,23 143,22 l/pl 5,42

  TOTAL ANUAL     2641,06 100

 

La acestea  se adauga si 7 specii de  agenti  patogeni  care  produc  imbolnaviri ale plantelor,  de  la  germinarea  semintelor  in  sol  si pana  la  maturitatea   plantelor, imbolnaviri care determina pierderi cantitative si calitative de productie (tab. 2).

(Tehnologie Cultivare Canepa Monoica – Cercetator,Dr.ing.Constantin Gauca, Martie 2012)

 

 

Tabelul 2

Structura  agentilor  patogeni  care  produc  imbolnaviri la culturile  de canepa  – Secuieni 2006-2009

Nr.crt. Agentul patogen Denumire

boala

F% atac Fenofaza atac

1 Pythium de Baryanum Putrezirea plantutelor 0,9 Rasarire – fr.Cotiledonate

2 Fusarium oxysporum Fusarioza canepei 1,5 Rasarire –2-4 frunze

3 Xanthomonas campestrisvar. cannabis Bacterioza canepei 15,37 2-4 frunze –Maturitate

4 Septoria cannabis Patarea alba afrunzelor

13,73 2-4 frunze –maturitate

5 Perenoplasmoporacannabina Mana canepei 2,47 Rasarire –maturitate

6 Sclerotinia sclerotiorum Putregaiul alb al canepei

1,33 Rasarire –maturitate

7 Botrytis infestans Putregaiul cenusiu 0,63 2-4 frunze -maturitate

 

Prevenirea  atacurilor  produse  de  insectele  daunatoare de  sol s-a realizat cu bune rezultate prin tratamentul  chimic al semintei cu unul din insecticidele : Gaucho 600 FS – 6,0 l/t, Cruiser 350 FS  - 10,0 l/t, Oncol 40 WS – 10,0 l/t,Nuprid Al 600 FS -6l/ t. Pentru evitarea pagubelor produse  de agentii patogeni care se transmit prin sol si samanta  s-au obtinut rezultate  bune  prin  tratamentul chimic al semintei  cu unul dintre produsele: Dividend 030 FS  - 1,7 l/t , Semnal 500 FS  - 2,5 l/t , sau Maxim XL 035 FS – 5,0 l/t samanta.

 

Epoca de semanat

Epoca de  semanat  este  atunci cand in sol (la 5-7 cm) se realizeaza 7-8OC , cu o tendinta de incalzire. In functie de zona, canepa se seamana in primele doua decade  ale lunii aprilie in zona de ses si de vest, apoi  in  zone umede  din Transilvania si Moldova.

Semanatul  prea  timpuriu duce  la o rasarire  incompleta,  cu goluri si neuniforma, plantele ,, imbatranesc” si culturile se imburuieneaza.

Intarzierea semanatului face ca plantele sa sufere de seceta, sa devina mai sensibile la purici si sa favorizeze atacul moliei, diminuand productia si calitatea acesteia.

 

(Tehnologie Cultivare Canepa Monoica – Cercetator,Dr.ing.Constantin Gauca, Martie 2012)

 

Rezultate  bune  in  cultivarea  canepei   pentru   samanta  s-au  inregistrat   si  prin insamantarea in primele doua decade  ale lunii mai, cand plantele  isi reduc  talia si pot fi recoltate cu combina de cereale.

 

Densitatea plantelor

Densitatea plantelor precum si norma de samanta la hectar difera functie de modul de cultura.

Distanta de  semanat  intre randuri poate  fi de 50 sau 70 cm, asigurand 40 boabe germinabile / m2. Se  realizează o norma  de insamantare  de  4-5 kg la hectar.  In general se admite  marirea normei pana la 5-6  kg /ha,  la distanta de 50 cm intre randuri,cand  se  insamanteaza mai timpuriu, sau samanta nu este  tratata impotriva puricilor sau terenurile nu sunt lucrate corespunzator.

Adancimea   de   semanat   este   de   3-4  cm.   Semanatul   se   poate   executa   cu semanatoarea   SPC   6   (8)  echipata   cu  discurile   cu   68   orificii  si   reglarea corespunzatoare a transmisiei. Mai indicate sunt  semanatorile  SK-6, cu distribuitori tip Kleine cu discul cu 30 de orificii si Ø = 2 mm cu patine dotate  cu limitatoare de adancime pentru  seminte mici. Poate  fi folosita si semanatoarea SUP 29M,  a caror cutii de viteza se pot regla pentru   norme mici de samanta, daca terenul  este  bine nivelat.

Atentie mare la respectarea adancimii de incorporare  a semintelor!  Orificiile mai mari de  2mm ale discurilor determina  blocarea acestora     cu seminte si nu se mai realizeaza densitatea planificata.

 

LUCRARI DE INGRIJIRE

Cand canepa  se lucreaza in sistem traditional distanta intre randuri poate  fi 50 sau de70cm  pentru  a fi prasita  mecanic cu masinile din dotare  la care  se adauga si 2 prasile manuale si se corecteaza distanta dintre plante la 15-20 de cm pe rand.

 

Taierea canepei

In vederea   recoltarii  mecanizate,  in  cultura  de  canepa   pentru   samanta  se  vor executa doua taieri pentru micsorarea taliei plantelor dar si pentru formarea de noi lastari purtatori de inflorescente.

Prima taiere   a plantelor de canepa se executa  in momentul in care planta ajunge la stadiul de 4-5 noduri cu frunze (20-30 mai), lasandu-se 2-3 noduri pe planta. In urma primei taieri, pe planta vor apare  4-6 lastari.

In momentul  in care  lastarii  aparuti  in urma primei taieri ajung la stadiul de  4-5 internoduri  se aplica a doua taiere  a canepei lasandu-se 3 noduri pe fiecare lastar. Operatia de  taiere,  la 1  cm sub cel de-al treilea sau al patrulea  nod cu frunze, se executa  cu o cositoare  laterala purtata  pe tractor,  de preferat vindroverul pentu furaje cu latime mai mare de lucru,pentru  a calca cat mai putin plantele,desi multe din cele calcate  isi revin.

In urma celor doua taieri aplicate  plantele  de canepa  vor prezenta  18-36 de lastari functie de momentul si modul de executie a celor doua taieri. Pentru ca numarul de lastari sa fie  maxim trebuie  avut in vedere  faptul ca plantele de canepa prezinta un ritm de deshidratare ridicat. Tocmai de aceea cele doua taieri trebuiesc efectuate in momentul in care cel de-al cincilea nod se formeaza. Astfel diametrul plantelor  de canepa  va  fi  redus  in zona  de  taiere  iar regenerarea zonei taiate  se  va reface repede.

Daca se intarzie prea  mult, diametrul  in zona de  taiere  va fi mai mare, la nodurile ramase se vor pierde frunzele, iar plantele  vor fi expuse  bolilor si daunatorilor. Pe langa   acestea,   deshidratarea   plantelor   va   avea   un   ritm  accelerat,  fapt   ce influenteaza negativ  cresterea si  dezvoltarea  canepei,  mai ales  daca  momentul taierii va coincide cu o perioada fara precipitatii.

Atentie in faza de crestere activa plantele pot creste si cate 10 cm zilnic. Daca se intarzie prea mult se poate renunta la taierea II.

 

Combaterea bolilor si daunatorilor

In cultura  pentru   samanta  o  atentie  deosebita  se  va  acorda  evitarii pagubelor produse   de  pasari  si  puricii de  pamant (Psylliodes a%enuata).  Tratamentele   la samanta cu Gaucho 600 FS – 6,0 l/t, Cruiser 350 FS -10,0 l/t, Oncol 40WS  - 10,0 l/ t,Nuprid Al 600FS-6l/t,  asigura protectia culturii impotriva puricilor timp de 60 de zile de  la rasarire,  diminuand si atacul  moliei canepei (Grapholitha  delineana)  in generatia I.

Molia canepei produce  pagube importante  la samanta, in unii ani ajungandu-se chiar la 30%, prevenirea atacurilor se realizeaza prin evitarea monoculturii si distante mai mari de 2 km,fata de culturile din anii anteriori.Combaterea buruienilor

Pentru  a  preveni   infestarea   masiva  cu  buruieni  este   necesara   cultivarea  in asolament  cu  plantele  prasitoare,  iar  combaterea buruienilor  monocotiledonate care pot infesta culturile de canepa in primele faze de vegetatie se realizeaza printr- o erbicidare preemergenta cu unul din erbicidele  : Acetoclor Super   1,75 – 2,5 l/ha, Dual Gold 960 EC  1,0 – 1,5 l/ha sau in postemergenta cu Fusilade Forte  150 EC  - 0,8 l/ha, Gallant Super  - 0,5 l/ha , Leopard 5 EC 1,5 – 1,75 l/ha,Select-1l/ha.

 

(Tehnologie Cultivare Canepa Monoica – Cercetator,Dr.ing.Constantin Gauca, Martie 2012)

 

Combaterea buruienilor dicotiledonate

Irsium, Matricaria,  Soncus,  Chenopodium,  Polygonum se  poate   face  cu  Lontrel300(clopiralid)in doza de 0,5l/ha,aplicat pe vegetatie conform instuctiunilor.

RECOLTAREA

Momentul recoltarii canepei pentru samanta este atunci cand in treimea inferioara a inflorescentei fructele au capatat  culoarea si luciul caracteristic  si se vad cu ochiul liber  ( nu mai sunt acoperite  de bractee).

Soiurile monoice  sunt  mai precoce  decat  cele  dioice si ajung la maturitatea  de recoltare  diferit in functie  de  perioada  de vegetatie.Sunt  sensibile  la scuturare,  iar intarzierea recoltatului determina pierderi mari de samanta.

Recoltatul cu combina direct din lan

In cazul in care cultura de canepa pentru seminte a fost taiata asa cum s-a prezentat mai sus, se poate efectua recoltarea cu combina direct din lan.

Hederul  va  fi  ridicat  astfel  incat  cutitul  de  taiere   sa  ajunga  la  10-15  cm  sub ramificatiile cu inflorescente.

Se va regla vantul astfel incat sa nu fie pierderi.

Batatorul si contrabatatorul vor fi reglate astfel incat semintele sa nu fie sparte.

Dupa 60- 90 de minute de functionare, vor fi facute verificari asupra partilor mobile ale combinei, fibra de canepa infasurandu-se in jurul acestora.

Se recomanda folosirea combinelor cu flux axial ( tip CASE IH Axial Flow).

Recoltarea cu combina  se poate  aplica pana la inaltimea plantelor de 1,5 1,8m, ce se poate realiza si prin intarzierea semanatului pana la 15 mai.

Imediat dupa recoltare  se procedeaza la conditionare la semintelor,intrucat resturile vegetale  contribuie   la  incingerea  acestora,  diminuand  germinatia  sau  cauzand schimbarea calitatii alimentare.

Recoltatul manual

In cazul in care  cultura  de  canepa  pentru  samanta nu a fost  taiata  recurgem  la recoltatul manual, care se realizeaza prin taiere cu secera.

(Tehnologie Cultivare Canepa Monoica – Cercetator,Dr.ing.Constantin Gauca, Martie 2012)

 

Plantele se leaga in snopi si se aseaza in piramide pentru  uscare  si desavarsirea maturarii semintelor timp de 8-10 zile.

Tulpinile pot  fi taiate  mecanizat cu   MRC-2,4 sau cu o cositoare  purtata  lateral pe tractor.  In acest  caz tulpinile de pe doua randuri se pot lega in snopi mici si astfel dupa taiere nu mai cad incurcate.

Snopii de tulpini se aseaza in piramide mici pentru a patrunde usor aerul si caldura. Treieratul semintei se va desfasura la stationar pentru 2-4- piramide concomitent.

Se foloseste  batoza pentru  canepa  MLIK-4,5, antrenata prin ax cardanic de la priza de putere  a tractorului U 650. Este deservita de o echipa de 5-6 muncitori ce aduc tulpinile si le introduc  intre benzile de retinere a masinii in vederea  treierarii, apoi sunt asezate pe sol. Capacitatea de lucru a batozei este de cca. 1,4 ha/schimb.

Materialul   rezultat   in   urma   treieratului   se   conditioneaza,   apoi   samanta   se depoziteaza in straturi subtiri ( 15-20 cm) si se lopateaza pana la umiditatea de 9%.

In acest  moment  samanta  se  poate  insacui.(In sistem  traditional,pentru  amatori, baterea se poate efectua pe un cadru metalic 1,2/3,0m pe care se intinde o plasa de sarma0 pentru gard,totul fixat pe patru picioare la inaltimea de 60cm)