2010 09 01 Modernizare DN 25 09 Studii de Mediu

MEMORIU TEHNIC PENTRU

REABILITARE DN 25 TECUCI – SENDRENI KM. 0+000 – KM. 68+130

Judetul Galati

Ianuarie 2008

3

CUPRINS

1 DATE GENERALE..............................................................................................................................5

1.1 Introducere ...................................................................................................................................5 1.2 Date generale despre proiect.......................................................................................................5

2 DATE SPECIFICE OBIECTIVULUI ....................................................................................................6 2.1 Amplasament ...............................................................................................................................6 2.2 Suprafa�a �i situa�ia juridic� a terenurilor.....................................................................................7 2.3 Clima ............................................................................................................................................7 2.4 Hidrogeologia, Hidrografia ...........................................................................................................8 2.5 Solurile si geologia .......................................................................................................................9 2.6 Adâncimea de inghet ...................................................................................................................9 2.7 Seismicitatea..............................................................................................................................10 2.8 Caracteristicile principale ale construc�iei ..................................................................................10

3 SITUA�IA EXISTENT� .....................................................................................................................11 3.1 Traseul in plan............................................................................................................................11 3.2 Traseul in profil longitudinal .......................................................................................................11 3.3 Traseul in profil transversal ........................................................................................................11 3.4 Structura rutiera .........................................................................................................................11 3.5 Scurgerea apelor........................................................................................................................11 3.6 Necesitatea si oportunitatea investi�iei.......................................................................................12

4 PROPUNERI DE SOLUTII DE REABILITARE.................................................................................13 4.1 Alternative ..................................................................................................................................13 4.2 Dimensionarea sistemului rutier.................................................................................................13 4.3 Traseul in plan............................................................................................................................13 4.4 Profilul longitudinal .....................................................................................................................13 4.5 Profilul transversal tip.................................................................................................................14 4.6 Drumuri laterale..........................................................................................................................14 4.7 Sistemul rutier ............................................................................................................................14 4.8 Scurgerea apelor........................................................................................................................15 4.9 Parcari si statii auto....................................................................................................................15 4.10 Trotuare......................................................................................................................................15 4.11 Podete........................................................................................................................................15 4.12 Lucrari de consolidare................................................................................................................15 4.13 Siguranta circulatiei....................................................................................................................16 4.14 Exproprieri ..................................................................................................................................16 4.15 Organizaea de santier................................................................................................................16 4.16 Cai de acces provizorii ...............................................................................................................17 4.17 Utilitati ........................................................................................................................................17 4.18 For�a de munca ..........................................................................................................................17 4.19 Lucrari de intretinere necesare dupa aplicarea solutiilor de reabilitare .....................................17

5 SURSE DE POLUANTI SI PROTECTIA FACTORILOR DE MEDIU ...............................................18 5.1 In perioada de executie..............................................................................................................18

5.1.1 Protectia calitatii apelor...............................................................................................19 5.1.2 Protectia aerului ..........................................................................................................20 5.1.3 Protectia solului si subsolului......................................................................................22 5.1.4 Protectia ecosistemelor terestre si acvatice ...............................................................23 5.1.5 Protectia impotriva zgomotului si vibratiilor ................................................................24 5.1.6 Protectia impotriva radiatiilor ......................................................................................26 5.1.7 Protectia asezarilor umane si a altor obiective de interes public................................26 5.1.8 Protectia peisajului......................................................................................................26 5.1.9 Gospodarirea de�eurilor solide din construc�ii asupra mediului .................................27 5.1.10 Gospodarirea substantelor toxice si periculoase........................................................28 5.1.11 Protectia mediului socio-economic .............................................................................29

5.2 In perioada de exploatare ..........................................................................................................31 5.2.1 Protectia calitatii apelor...............................................................................................31 5.2.2 Protectia aerului ..........................................................................................................32 5.2.3 Protectia solului si subsolului......................................................................................32 5.2.4 Protectia ecosistemelor terestre si acvatice ...............................................................33

4

5.2.5 Protectia impotriva zgomotului si vibratiilor ................................................................33 5.2.6 Protectia impotriva radiatiilor ......................................................................................34 5.2.7 Protectia asezarilor umane si a altor obiective de interes public................................34 5.2.8 Protectia peisajului......................................................................................................34 5.2.9 Gospodarirea deseurilor .............................................................................................35 5.2.10 Gospodarirea substantelor toxice si periculoase........................................................35 5.2.11 Protectia mediului socio-economic .............................................................................35

6 LUCRARI DE RECONSTRUCTIE ECOLOGICA .............................................................................37 7 PREVEDERI PENTRU MONITORIZAREA MEDIULUI ....................................................................38

Anexe

1. Plan incadrare zona (plan ansamblu) 2. Profil transversal tip amenajare drum 3. Profil transversal tip amenajare lucrari de arta

5

1 DATE GENERALE

1.1 INTRODUCERE

Acest Memoriu Tehnic a fost elaborat cu scopul prezent�rii unei descrieri adecvate a investi�iilor propuse prin proiectul de REABILITARE DN 25 TECUCI – SENDRENI KM. 0+000 – KM. 68+130 si a impacturilor acestuia asupra mediului, pentru a fi evaluate în cadrul procedurilor de eliberare a acordului de mediu, în conformitate cu HG 1213/2006, care inlocuieste HG 918/2002, corespunzator Directivei EU 85/337/EEC, amendata prin Directiva 97/11/EC si 2003/35/EC. Memoriul Tehnic este elaborat in conformitate cu reglementarile nationale precizate prin OM 860/2002, Anexa II.2.

Responsabilitatea derul�rii acestui proiect revine Companiei Na�ionale de Autostr�zi �i Drumuri Na�ionale din România.

Consultarea �i acceptul autorit��ii locale pentru protec�ia mediului (Agen�ia pentru Protec�ia Mediului) ca �i suportul complementar constituie elemente ale Documenta�iei pentru accesarea fondurilor financiare necesare implement�rii proiectului.

Pentru România, ca �ar� recent admisa in Uniunea European� obiectivul major al investi�iilor propuse const� în îmbun�t��irea infrastructurii cu beneficii asupra mediului, economiei �i a condi�iilor de via�� ale popula�iei, mai precis pentru popula�ia local�.

1.2 DATE GENERALE DESPRE PROIECT

Denumirea obiectivului de investi�ii: REABILITARE DN 25 TECUCI – SENDRENI KM. 0+000 – KM. 68+130

Amplasamentul obiectivului: Sectorul de drum propus pentru reabilitare DN 25, Tecuci – Sendreni, este o artera rutiera care face legatura intre municipiul Tecuci km. 0+000 si localitatea Sendreni km. 68+130, Judetul Galati.

Proiectantul lucr�rilor: S.C. CONSITRANS SRL

Beneficiarul lucr�rilor: Compania Na�ional� de Autostr�zi �i Drumuri Na�ionale din România

Valoarea lucrarilor Valoarea investitiei ................ Euro, din care C+M = ................... Euro;

Costul masurilor de protectie a mediului: circa 3% din costul lucrarilor permanente

Ordonator de credite: Ministerul Dezvoltarii, Lucrarilor Publice

si Locuintei

Perioada de executie propus�: 36 luni

Num�r de angaja�i: 30

6

2 DATE SPECIFICE OBIECTIVULUI

2.1 AMPLASAMENT

Sectorul de drum propus pentru reabilitare DN 25, Tecuci – Sendreni, este o artera rutiera care face legatura intre municipiul Tecuci km. 0+000 si localitatea Sendreni km. 68+130, facand legatura intre arterele DN24 si DN 2B, avand o lungime de 68,130 km.

Din totalul de 68,130 km aflati, din punct de vedere administrativ in judetul Galati, 36,580 km traverseaza localitati, dupa cum urmeaza: Tecuci (km. 0+000 – km. 3+500, L= 3,500 km); Draganesti (km. 6+888 – km. 9+381,L = 2,493 km); Barcea (km. 9+381 – km. 13+760, L = 4,379 km); Umbraresti (km. 13+760 – km. 18+014, L = 4,254 km); Ivesti (km. 18+014 – km. 24+855, L = 6,841 km); Liesti (km. 24+855 – km. 29+800, L = 4,945 km); Hanul Conachi (km. 31+930 – km. 34+450, L = 2,520 km); Tudor Vladimirescu (km. 36+310 – km. 39+900, L = 3,590 km); Vames (km. 43+200 – km. 44+230, L = 1,030 km); Piscu (km. 45+880 – km. 48+325, L = 2,445 km); Independenta (km. 51+090 – km. 53+020, L = 1,930 km); Branistea (km. 59+300 – km. 59+700, L = 0,400 km); Sendreni (km. 66+200 – km. 67+950, L = 1,750 km).

Figura 1. Harta Judet Galati

7

2.2 SUPRAFA�A �I SITUA�IA JURIDIC� A TERENURILOR

Din totalul de 68,130 km aflati, din punct de vedere administrativ in judetul Galati, 36,580 km traverseaza localitati, dupa cum urmeaza:

- Tecuci km. 0+000 – km. 3+500 L= 3,500 km

- Draganesti km. 6+888 – km. 9+381 L = 2,493 km.

- Barcea km. 9+381 – km. 13+760 L = 4,379 km.

- Umbraresti km. 13+760 – km. 18+014 L = 4,254 km.

- Ivesti km. 18+014 – km. 24+855 L = 6,841 km.

- Liesti km. 24+855 – km. 29+800 L = 4,945 km.

- Hanul Conachi km. 31+930 – km. 34+450 L = 2,520 km.

- Tudor Vladimirescu km. 36+310 – km. 39+900 L = 3,590 km.

- Vames km. 43+200 – km. 44+230 L = 1,030 km.

- Piscu km. 45+880 – km. 48+325 L = 2,445 km.

- Independenta km. 51+090 – km. 53+020 L = 1,930 km.

- Branistea km. 59+300 – km. 59+700 L = 0,400 km.

- Sendreni km. 66+200 – km. 67+950 L = 1,750 km

Lucrarile de reabilitare a drumului national DN 25 conduc la ocuparea unor suprafete de teren din zona limitrofa acestuia. Pozitionarea planimetrica si kilometrica, detinatorii, naturile de folosinta si marimea acestora sunt evidentiate in planurile de ansamblu.

Folosintele propuse pentru ocupare definitiva in proiect se prezinta astfel :

- teren agricol;

- teren silvic;

- teren neagricol.

2.3 CLIMA

Teritoriul jude�ului Gala�i apar�ine în totalitate sectorului de clim� continental� (partea sudic� �i central� însumând mai bine de 90% din suprafa��, se încadreaz� în �inutul de clim� de câmpie, iar extremitatea nordic� reprezentând 10% din teritoriu, în �inutul cu clim� de dealuri). În ambele �inuturi climatice, verile sunt foarte calde �i uscate, iar iernile geroase, marcate de viscole puternice, dar �i de întreruperi frecvente provocate de advec�iile de aer cald �i umed din S �i SV care determin� intervale de înc�lzire �i de topire a stratului de z�pad�. Pe fundalul climatic general, luncile Siretului, Prutului �i Dun�rii introduc în valorile �i regimul principalelor elemente meteorologice, modific�ri care conduc la crearea unui topoclimat specific de lunc�, mai umed �i mai r�coros vara �i mai umed �i mai pu�in rece iarna.

Circula�ia general� a atmosferei are ca tr�s�turi principale frecven�a relativ mare a advec�iilor lente de aer temperat-oceanic din V �i NV (mai ales în semestrul cald), frecven�a de asemenea mare a advec�iilor de aer temperat-continental din NE �i E (mai ales în anotimpul rece), precum �i advec�iile mai pu�in frecvente de aer arctic din N �i aer tropical maritim din SV �i S.

Parametrii climatici mai importanti sunt:

- media temperaturilor maxime absolute anuale este de 38o – 39oC;

- media temperaturilor minime absolute este de 3.1o – 3.5 oC;

- cantitatea medie a precipitatiilor anuale este 420 – 430 mm;

8

- cantitatea precipitatiilor din semestrul cald (01.04 – 30.09) este de 600 mm;

- numarul anual de zile de inghet (cu temperatura minima 0oC) este de 92;

- din punct de vedere al vanturilor drumul se afla in mare parte, amplasat in zona II, expusa, cu viteze cuprinse intre 1,6 – 5,3 m/s si o predominare a vanturilor din N - NV (conform STAS 3303/2-88),

2.4 HIDROGEOLOGIA, HIDROGRAFIA

Natura terenului de fundare: terenul este constituit din depozite cuaternare de natur� aluvionar� (nisipuri, prafuri, argile, pietri�) în zona de lunc�, acoperite cu depozite eoliene (loessuri) în zona de câmpie înalt� �i de trecere la lunc�.

Se constata existenta a trei zone distincte:

I. Zona de lunc� - de la DN 25 �i pân� la est de zona pu�urilor forate, terenul de fundare prezint� urm�toarea stratifica�ie:

• In suprafa�� se întâlne�te un strat de umpluturi de p�mânt negru, nisip, pietri� sau sol vegetal în grosimi variabile cuprinse între 0,30 -1,90m;

• Urmeaz� pân� la adâncimi de 1,60 - 3,50m, o alternan�� de prafuri argiloase nisipoase, argile pr�foase plastic consistente, galbene, cenu�ii, cenu�ii verzui, albicioase �i nisipuri fine sau slab argiloase galbene, cenu�ii, ro�cate, cu îndesare medie saturate.

• Sub aceste adâncimi �i pân� la adâncimi de 5,10 - 5,70m se întâlne�te un strat de nisip pr�fos galben, galben cenu�iu cu rar pietri� mic �i fragmente de cochilii, în ap�, pe alocuri mâiit, refulant.

lI. Zona de câmpie înalt� (unde este pozi�ionat drumul de centur� în general) terenul de fundare prezint� urm�toarea stratifica�ie:

• în suprafa�� se g�se�te un strat de sol vegetal negru de 0,70 - 0,80 m sau umplutur� de pietri� �i nisip (la intersec�ii cu DN 24 sau DC Tecuci - Furceni cu asfalt în suprafa��) de 0,20 - 0,60 m grosime, urmat� de sol vegetal sau umplutur� de p�mânt negru pân� la adâncimi de 1,10 -1,30m;

• Urmeaz� pân� la adâncimi de 4,70 - 5,50 m (în zona de traversare a c�ii ferate din partea de nord a traseului, spre intersec�ia cu DN 24) un strat de loess galben macroporic sensibil la umezire grupa "B" (conform P - 7 - 2000);

• De la adâncimea de 4,70 * 5,50 m �i pân� la -6,30 * 7,00 m s-a interceptat un strat de nisip mediu galben cu îndesare medie.

• Sub stratul de nisip �i pân� la adâncimi de 8,50 m se g�se�te un strat de nisip mediu �i pietri�.

III. Zona de trecere spre lunc� terenul de fundare este constituit din:

• în suprafa��, sub umplutura de p�mânt negru cu rar pietri� (pe alocuri afânat�) de 0,20 -0,40 m grosime, se întâlne�te un strat de sol vegetal sau umplutur� de p�mânt negru, pân� la adâncimea de 1,30 m;

• în continuare, pân� la adâncimea de 4,00 m se g�se�te un strat de praf argilos cafeniu galben (loess resedimentat), plastic vârtos - plastic consistent.

Re�eaua hidrografic� este reprezentat� de râul Bârlad, care str�bate aceast� câmpie pe ultimii 60 km ai cursului s�u �i o serie de pâraie. Debitul Bârladului este de 9.3 m/sec. la Tecuci, iar din volumul scurgerii anuale (294.48 mil. m3), 42,26% se scurge primavara, 21% vara, 18.4% toamna �i 18.34% iarna. Câmpia Tecuciului este str�b�tut� în partea de nord de o serie de pâraie care izvor�sc din Colinele Covurluiului-B�l�neasa Corozel �i Tecucel iar în

9

partea sudic� se afla cursul temporar al C�lma�uiului, ce debu�eaza în lacul T�l�basca (139 ha) de lâng� satul Tudor Vladimirescu.

În Câmpia Covurluiului, doar pâraiele Geru �i Suhurlui au ap� permanent, ele avandu-�i izvoarele tot în Colinele Covurluiului. O serie de afluen�i ai acestor pâraie au scurgere temporar� (Gologan, Valea Rea). Valea Lozova (32 km), ce izvora�te din partea de nord a Câmpiei Covurluiului, debu�eaz� în limanul fluviatil omonim, iar Valea M�linei (21 km) cu o serie de afluen�i (Milo�, Manolache, Gârboavele) debu�eaz� în limanul fluviatil M�lina. Tot un astfel de liman (C�tu�a) se afla la marginea vestic� a ora�ului Gala�i.

2.5 SOLURILE SI GEOLOGIA

Solul este principalul suport al tuturor activit�tilor socio-economice si constituie factorul de mediu expus cel mai usor la poluare. Devers�rile de substante chimice periculoase, depozit�rile de deseuri de toate categoriile, tratamentele si fertiliz�rile necorespunz�toare, f�cute f�r� fundamentare agro-pedologic�, agrotehnic�, la care se adaug� degrad�rile naturale ale calit�tii solului (eroziune, alunec�ri, tas�ri, rupturi si pr�busiri) confer� imaginea complet� a impactului produs de activitatea antropic� asupra acestui factor de mediu.

Conditiile pedoclimatice variate au determinat aparitia si evolutia unei cuverturi de soluri, divers� si bine reprezentat�, dominat� de solurile zonale de tip cernoziom, soluri azonale, soluri aluviale, coluviale, neevoluate sau trunchiate, psamosoluri, l�covisti etc.

• Molisoluri :

- cernoziom;

- cernoziom cambic;

- sol cenusiu.

• Alte tipuri de soluri :

- soluri halomorfe;

- soluri hidromorfe;

- soluri neevoluate;

- soluri desfundate;

- soluri nisipoase;

- aluviuni.

Teritoriul jude�ului Gala�i în sine prezint� un relief tabular cu o fragmentare mai accentuat� în nord �i mai slab� în sud, distingându-se dup� altitudine, pozi�ie �i particularit��i de relief, cinci unit��i geomorfologice: Podi�ul Covurluiului, Câmpia Tecuciului, Câmpia Covurluiului, Lunca Siretului Inferior �i Lunca Prutului de Jos.

Forma�iunile geologice vechi sunt prea pu�in importante din punct de vedere al resurselor minerale. Au fost identificate �i se exploateaz� hidrocarburi - �i�ei �i gaze naturale în zonele Schela - Independen�a, Munteni - Berheci �i Brate�. Forma�iunile geologice tinere �i în special cuaternare, constituite din argile comune, nisipuri, pietri�uri - exploatate la Gala�i, Tecuci, Brani�tea �i din albia minor� a râului Prut, au deosebit� importan�� pentru industria materialelor de construc�ii.

2.6 ADÂNCIMEA DE INGHET

Adancimea de inghet a terenului natural conform STAS 6054/83 este de 80 - 100 cm.

Potrivit hartii cu reprezentarea tipurilor climatice dupa indicele de umezeala Thornthwaite drumul se incadreaza la tipul I – cu indicele de umiditate Im < - 20.

10

2.7 SEISMICITATEA

Conform SR 11100/1-1993 Anexa 1 , traseul se inscrie in zona macroseismica de gradul 8.

Potrivit normativului P 100 – 92, privind protectia antiseismica a constructiilor de locuinte social-culturale, agrozootehnice si industriale DN 25 se incadreaza in zona seismica “B” cu “Ks” = 0,25 si,,C” cu “Ks” = 0.20, avand “Tc” = 0,15 sec.

. 2.8 CARACTERISTICILE PRINCIPALE ALE CONSTRUC�IEI

i. Structura rutiera:

Dimensionarea straturilor de ranforsare a fost facuta pe baza ‘‘Normativului pentru dimensionarea straturilor bituminoase de ranforsare a structurilor rutiere suple si semirigide’’ indicativ AND 550/1999.

S-a propus o solutie cu stuctura rutiera semirigida si anume:

4 cm mixtura asfaltica MASF 16

6 cm binder de criblura BAD 25

4 cm mixtura asfaltica AB 2

25 cm piatra sparta

25 cm balast

20 cm strat de forma din pamant tratat cu var

Stratul de pamant tratat cu var s-a propus pe zone cu sistem rutier nou unde se inregistreaza valori necorespunzatoare (mai mici de 65 Mpa) ale modulului de elasticitate dinamic al pamantului de fundare, corespunzator tipului climatic,,I”.

Sistemul de ranforsare a carosabilului existent a fost adoptat astfel:




intre:

km. 3+500 – km.17+000

km. 25+000 – km.41+300

km. 44+000 – km.48+800

km. 51+000 – km.68+130

Intre km 41+300 – km 44+000, unde se ridica linia rosie cu aproximativ 1.00 m, s-a prevazut sistemul rutier nou prezentat anterior pe intreaga latime a profilului transversal.

Pe aceasta zona s-a studiat un profil transversal tip in care se prevede desfacerea straturilor asfaltice din alcatuirea sistemului rutier existent pana la stratele drenante. ii. Profilul transversal tip prezinta urmatoare elemente geometrice:

In conformitate cu ‘‘Normele tehnice privind proiectarea, construirea si modernizarea’’ aprobate cu Ordinul Ministerului Transporturilor nr. 45/27.01.1998 drumul va avea:

- partea carosabila 7,00 m;

- benzi de incadrare 0.50 m si

- platforma 9,00 m.

11

3 SITUA�IA EXISTENT�

3.1 TRASEUL IN PLAN

Conform Ordonantei nr 43/1997 drumul DN 25 este drum national principal, incadrandu-se in clasa tehnica III.

Traseul DN 25 prezinta elemente geometrice specifice zonei de campie sub forma unor aliniamente lungi racordate prin curbe largi.

In conformitate cu Ordonanta nr 43/1997 viteza de baza pentru clasa tehnica III zona de campie in care se incadreaza si drumul analizat este: v = 50-80 km/h.

3.2 TRASEUL IN PROFIL LONGITUDINAL

Declivitatile longitudinale in aliniamente si curbe se incadreaza in prevederile STAS 863/85 (max 4%) acestea nefiind depasite pe nici o portiune a traseului.

Racordarile verticale corespund STAS 863/85.

3.3 TRASEUL IN PROFIL TRANSVERSAL

In profil transversal drumul are in general latimea platformei de 8,00 – 9,00 m si o parte carosabila de 6,00 – 7,00 m. Acostamentele sunt in general din pamant sau balast fiind in stare degradata si inierbate. In municipiul Tecuci km 0+000 – km 3+830 latimea carosabilului variaza intre 9.00 si 14.00 m

3.4 STRUCTURA RUTIERA

Sistemul rutier existent pe DN 25 intre km. 0+000 – km. 68+130 este un sistem rutier nerigid, avand imbracamintea alcatuita dintr-un strat de 3 cm beton asfaltic si 5 cm binder.

Starea tehnica actuala a sistemului rutier este apreciata ca fiind “mediocra” pe o lungime de aproximativ 70% din lungimea traseului analizat si “rea” pe aproximativ 30%. Suprafata partii carosabile prezinta degradari (foto1,2) cum ar fi: faiantari, fisuri longitudinale, valuriri, gropi de suprafata plombate ca urmare, in principal, a capacitatii portante reduse a complexului rutier.

Sistemul rutier este alcatuit din straturi drenante (balast) 15-50 cm si straturi asfaltice 19-35 cm.

3.5 SCURGEREA APELOR

Scurgerea apelor de suprafata se realizeaza printr-un sistem de rigole si santuri. Santurile de pamant sunt in general colmatate nepermitand scurgerea apelor in conditii corespunzatoare.

Pe o lungime de cca. 25,000 km. (in zona de traversare a localitatilor) rigolele si santurile sunt pereate, dar se afla intr-o stare de degradare considerabila nefiind functionale.

Intre km 41+300 – km 44+000 drumul traverseaza zone inundabile, cu baltiri frecvente ale apei langa platforma. Situatia este generata de cota scazuta a drumului, aceasta fiind foarte apropiata de nivelul terenului natural, cat si de existenta rambleului de cale ferata si a unui dig de canal irigabil ce incadreaza drumul national, generand un efect de bazin.

Drumul existent traverseaza un numar de 7 poduri si 5 pasaje peste calea ferata si un numar de 39 de podete.

12

Podetele au deschideri intre 1 si 5 m si sunt: dalate, tubulare, boltite si ovoidale; cu infrastructuri in general din zidarie de piatra bruta sau beton.

Marea majoritate a podetelor au inaltimi reduse si sunt colmatate, scurgerea si evacuarea apelor facandu-se cu dificultati. In ceea ce priveste racordarile cu terasamentele sau timpanele acestea prezinta degradari importante cum ar fi: fisuri, ruperi, desprinderi de moloane etc.

3.6 NECESITATEA SI OPORTUNITATEA INVESTI�IEI

Necesitatea acestei investitii deriva din cresterea continua a traficului ce a condus la degradarea in anumite zone a drumului, astfel incat caracteristicile tehnice si de exploatare ale drumului nu mai corespund in totalitate normelor tehnice in vigoare.

Se impune gasirea unor solutii de reabilitare adecvate situatiei din teren, care sa asigure circulatia in conditii de securitate si confort si in acelasi timp, sa fie economice.

Obiectivele specifice au in vedere reabilitarea, modernizarea si dezvoltarea infrastructurii de transport pentru imbunatatirea confortului calatorilor, cresterea sigurantei acestora si a eficientizarii transportului de marfa in vederea alinierii sistemului national de transport la sistemul european, maximizarea efectelor pozitive asupra mediului si minimizarea impactului global si local pe care activitatile de transport le genereaza, astfel ca modernizarea DN 25 este o prioritate pentru atingerea acestor obiective.

13

4 PROPUNERI DE SOLUTII DE REABILITARE

4.1 ALTERNATIVE

Obiectivul contractului, prin tema de proiectare fiind reabilitarea/modernizarea unui drum national, face ca analizarea unor alternative de traseu sa nu fie viabila.

Pentru structura rutiera, conform cerin�elor beneficiarului, s-a optat sa fie cat mai economica, dar sa resptecte toate standardele aferente in vigoare, deci nu a fost cazul propunerii de mai multe structuri rutiere.

La alegerea solutiilor adoptate, din mai multe alternative posibile studiate, au contribuit nu numai parametrii economici ci si parametrii tehnici, restrictii de mediu, norme legislative, riscuri potentiale etc.

Din punct de vedere tehnic a fost aleasa cea mai buna solutie rezultata in urma masuratorilor de capacitate portanta, a dimensionarilor realizate ulterior, a masuratorilor geotehnice si topografice.

Pentru ca solutiile sa corespunda nu numai din punct de vedere tehnic, respectiv pentru a contribui si la protectia mediului, pentru sistemul rutier se vor folosi mixturi mai putin poluante.

4.2 DIMENSIONAREA SISTEMULUI RUTIER

Dimensionarea grosimii straturilor de ranforsare a fost facuta in conformitate cu prevederile Normativului AND 550-1999.

Zona de desfasurarea a traseului se caracterizeaza prin adancimi de inghet mari. Acest lucru impune ca dimensionarea sa tina cont de fenomenul de inghet – dezghet, verificarile la criteriile de dimensionare din trafic fiind satisfacute si de o solutie de ranforsare sau solutie noua cu grosimi mai mici.

4.3 TRASEUL IN PLAN

Fata de situatia existenta, in vederea incadrarii in prevederile STAS 863/85, sunt necesare corectii in plan ale traseului existent pentru viteza de proiectare de 50-60 km/h in localitati, respectiv 80 km/h in afara localitatilor.

Acestea constau in principal din corectia unor curbe lipsite de vizibilitate.

In localitatile rurale traversate de traseul drumului national se va urmari incadrarea in prevederile STAS 863/85 prin pastrarea amplasamentului actual al drumului avand in vedere ca prin tema de proiectare nu se cere studierea unor variante de ocolire a localitatilor.

4.4 PROFILUL LONGITUDINAL

In profil longitudinal linia rosie proiectata urmareste in principiu niveleta drumului existent, la care se vor adauga grosimile de ranforsare. In zonele inundabile semnalate cu terenuri sensibile la inmuiere s-a studiat corectarea profilului longitudinal prin ridicarea platformei drumului intre km 41+300 – km 44+000 cu aproximativ 1.00 m fatade niveleta actuala, aceasta neavand impliatii majore in profil transversal.

Se respecta pasul de proiectare corespunzator vitezei de proiectare de 50-80 km/h conform STAS 863-85.

14

Din analiza declivitatilor in plan longitudinal, rezulta ca nu sunt zone pentru care sa se justifice proiectarea unor benzi pentru vehicule lente.

4.5 PROFILUL TRANSVERSAL TIP

In conformitate cu ‘‘Normele privind incadrarea in categorii a drumurilor nationale’’ aprobate cu Ordinul Ministerului Transporturilor nr. 43/27.01.1998 drumul national nr. 25 Tecuci - Sendreni este incadrat ca ‘‘drum national principal’’.

In conformitate cu ‘‘Normele tehnice privind proiectarea, construirea si modernizarea’’ aprobate cu Ordinul Ministerului Transporturilor nr. 45/27.01.1998 drumul trebuie sa aiba o parte carosabila de 7,00 m cu benzi de incadrare de 0.50 m si o platforma de 9,00 m.

4.6 DRUMURI LATERALE

Pe intreaga lungime a traseului drumul este intersectat de 7 drumuri publice si mai multe drumuri de pamant.

Drumurile laterale vor fi amenajate:

- pe 25 m cele din pamant, din care 10 m vor fi asfaltati iar 15 m impietruiti sau balastate,

- iar pentru cele cu asfalt existent s-a prevazut un covor asfaltic pe 10 m.

Intersectiile cu drumurile publice sunt prevazute a fi amenajate in conformitate cu normativul C 173-1986. Acestea sunt situate la: km 11+300– DJ 252; km 15+132 – DC 58; km 12+275 – DJ 253; km 19+851 – DJ 254; km 31+225 – DJ 204; km 49+590 – DJ 255; km 68+130 – DN 2B.

4.7 SISTEMUL RUTIER

Pentru proiectarea sistemului rutier s-au folosit datele din determinarea grosimii straturilor rutiere.






25 cm piatra sparta

25 cm balast


Stratul de pamant tratat cu var s-a propus pe zone cu sistem rutier nou unde se inregistreaza valori necorespunzatoare (mai mici de 65 Mpa) ale modulului de elasticitate dinamic al pamantului de fundare, corespunzator tipului climatic,,I”.




15


intre:

km. 3+500 – km.17+000

km. 25+000 – km.41+300

km. 44+000 – km.48+800

km. 51+000 – km.68+130

Intre km 41+300 – km 44+000, unde se ridica linia rosie cu aproximativ 1.00 m, s-a prevazut sistemul rutier nou prezentat anterior pe intreaga latime a profilului transversal.

Pe aceasta zona s-a studiat un profil transversal tip in care se prevede desfacerea straturilor asfaltice din alcatuirea sistemului rutier existent pana la stratele drenante.

4.8 SCURGEREA APELOR

Evacuarea apelor in lungul drumului este prevazuta sa se faca prin rigole si santuri (pereate si nepereate) in conformitate cu prevederile STAS-ului 10796/2-79 si cu situatia locala.

Pentru evacuarea apelor din patul drumului se prevad drenuri transversale continue prin scoaterea stratului de balast in taluzele de rambleu si care au pante de 1 : 3 sau 1 : 2.

In ceea ce priveste evacuarea apelor de pe o parte pe alta a drumului aceasta se va realiza prin podete si poduri.

4.9 PARCARI SI STATII AUTO

Parcarile si statiile auto pentru mijloacele de transport in comun locale, existente pe traseu, vor fi mentinute si amenajate corespunzator.

4.10 TROTUARE

S-a urmarit mentinerea trotuarelor esistente in localitati, cu unele lucrari necesare pentru refacerea celor afectate.

4.11 PODETE

Acolo unde este necesar, in conformitate cu Ordinul A.N.D. nr 93/303/21.02.1992 podetele existente (tubulare, ovoidale si dalate) avand deschiderea sub 2,0 m vor fi inlocuite cu podete avand deschiderea de 2,0 m si, pe cat posibil, o inaltime minima de 1,50 m pentru a putea fi curatate.

La podetele care se mentin trebuie refacute camerele de cadere in vederea preluarii corespunzatoare a apelor si a retinerii depunerilor cat si lungirea lor in vederea asigurarii latimii platformei proiectate.

Pe zonele cu baltiri, acolo unde drumul constituie un baraj in calea apelor, au fost prevazute podete noi.

4.12 LUCRARI DE CONSOLIDARE

Acolo unde situatia o impune, in conformitate cu STAS 1948/1-1991, au fost prevazuti parapeti metalici zincati cu lisa simpla sau lisa compusa.

De asemenea au fost prevazuti parapeti metalici la podete cu vai accentuate, precum si la poduri.

16

4.13 SIGURANTA CIRCULATIEI

i. Definitiva ( pe perioada de exploatare)

Aceasta va fi compusa din :

- marcaje orizontale :

• axul drumului – cu linie continua in toate zonele unde depasirea este interzisa (curbe periculoase, zone fara vizibilitate, intersectii)

• axul drumului – cu linie intrerupta, in toate zonele unde depasirea este permisa

• ambele margini ale partii carosabile.

- panouri indicatoare pentru

• curbe

• curbe periculoase

• limitare de viteza

• prioritate de circulatie pe zonele de drum fara vizibilitate

• limitare de gabarit

• limitare de tonaj

Pentru a asigura o circulatie in deplina siguranta s-a prevazut parapet metallic de tip semigreu cu lisa metalica in zonele in care rambleul este abrupt, parapetul fiind fixat pe o fundatie din piatra sparta.

ii. Semnalizare pe timpul executiei

Aceasta se va organiza in conformitate cu ’Norme metodologice privind conditiile de inchidere a circulatiei si de instituire a restrictiilor de circulatie in vederea executarii de lucrari in zona drumului public si/sau pentru protejarea drumului”, functie de situatia concreta si se va supune avizarii serviciului Siguranta circulatiei din cadrul CNADNR si aprobarii Inspectoratului Judetean al Politiei Rutiere.

4.14 EXPROPRIERI

Lucrarile de reabilitare a drumului national DN 25 conduc la ocuparea unor suprafete de teren din zona limitrofa acestuia. Pozitionarea planimetrica si kilometrica, detinatorii, naturile de folosinta si marimea acestora sunt evidentiate in planurile de ansamblu.

Folosintele propuse pentru ocupare definitiva in proiect se prezinta astfel :

- teren agricol;

- teren silvic;

- teren neagricol.

4.15 ORGANIZAEA DE SANTIER

Cad in sarcina executantului. Va asigura continuitatea circulatiei si accesul la proprietati.

17

4.16 CAI DE ACCES PROVIZORII

Pe traseu se poate asigura continuitatea circulatiei, deoarece elementele geometrice permit acest acest lucru. Ca urmare nu sunt necesare cai de acces provizorii.

4.17 UTILITATI

Pentru reabilitarea drumului si a podurilor apar ca necesare mutari si protejari de instalatii existente in zona drumului, cum af fi :

- retea electrica aeriana de joasa tensiune;

- retea aeriana de telecomunicatii;

- conducte apa.

Pentru a identifica toate instalatiile au fost transmise documentatii catre toti detinatorii de instalatii din zona pentru emiterea acordului de principiu si figurarea pe planurile de situatie transmise a pozitiilor instalatiilor detinute.

De asemenea, sunt in derulare formalitatile pentru intocmirea proiectelor de mutare sau protejare de catre unitati de proiectare specializate.

4.18 FOR�A DE MUNCA

Având în vedere c� obiectivul este un drum public, acesta, dup� ce va fi dat în exploatare, nu va necesita for�� de munc� suplimentara angajat� permanent.

Pe timpul execu�iei îns�, un num�r insemnat de persoane calificate �i necalificate vor avea locuri de munc� în vederea realizarii lucrarilor de modernizare.

Intretinerea drumului revine Companiei Na�ionale de Autostr�zi �i Drumuri Na�ionale, care il administreaza.

4.19 LUCRARI DE INTRETINERE NECESARE DUPA APLICAREA SOLUTIILOR DE REABILITARE

Durata de serviciu estimat� la nivelul întregului drum, pentru solu�iile de reabilitare propuse este de 10 ani.

Avand in vedere ca solu�iile propuse au o periodicitate egal� cu durata de serviciu a drumului, se propune efectuarea lucr�rilor de intre�inere curent� conform Normativului AND 554/2002 precum �i lucr�ri de repara�ii curente bazate pe masur�tori de capacitate portant�.

18

5 SURSE DE POLUANTI SI PROTECTIA FACTORILOR DE MEDIU

În momentul de fa�� nu este posibil� specificarea locului exact în care vor fi amplasate �antierele/santierul de lucru. Prin urmare, efectele poten�iale �i m�surile de atenuare sunt discutate numai în termeni generali, respectiv:

- Reducerea vitezei de circula�ie în special în zonele locuite;

- Stropirea cu ap� a drumurilor în construc�ie �i a incintelor de �antier în a�a fel încât s� se previn� degajarea unor emisii mari de praf;

- Instalarea de ecrane de protec�ie în zonele cu activit��i din care se degaj� cantit��i excesive de praf sau a celor în care sunt depozitate materiale;

- Reutilizarea pe cât posibil a stocului de de�euri rezultate din lucr�rile de reabilitare; valorificarea acestora cand acest lucru este fezabil;

- Reabilitarea drumurilor de ocolire dup� încheierea construc�iei;

- De�eurile din construc�ii, uleiurile �i alte lichide uzate trebuie eliminate în mod corespunz�tor;

- Depozitarea adecvat� a materialelor periculoase la punctele de organizare de �antier �i utilizarea lor judicioas� în timpul construc�iei;

- Replantarea suprafe�elor decopertate, ca de exemplu gropi de împrumut �i spa�ii de depozitare; evitarea decopertarilor si a defrisarilor, atunci cand este posibil;

- Refacerea stratului vegetal imediat dup� încheierea lucr�rilor;

- Refacerea terenurilor degradate cu plante sau culturi agricole;

- Prevenirea polu�rii apei �i solului.

5.1 IN PERIOADA DE EXECUTIE

Efectele negative si semnificatia impacturilor in perioada de construc�ie sunt legate de dou� tipuri de probleme:

- generale, care deriv� din analiza zonei implicate în punerea în oper� a lucr�rilor, respectiv a vulnerabilit��ii generale a zonei;

- legate de gestionarea tehnic� �i operativ� a �antierului de construc�ii, �inand de particularit��ile lucr�rilor propuse.

În privin�a componentelor mediului, in Tabelul 1 se prezinta o sinteza a principalelor probleme poten�iale induse în perioada de construc�ie.

Majoritatea efectelor enumerate nu pot fi considerate ca un eveniment episodic separat care s� determine modificarea de stare a unui singur parametru de mediu.

Este posibil s� se anticipeze c� majoritatea materialelor de construc�ie vor fi aduse pe �antier prin intermediul sistemului de drumuri existent. Aprovizionarea cu materiale se va realiza potrivit necesit��ilor proiectului �i va fi organizat� pe baza unui program specific timp/ calitate.

Programul trebuie s� preîntâmpine supraînc�rcarea �antierului cu materiale, precum �i depozitarea prea îndelungat� a stocurilor de materiale pe �antier.

Transportul materialelor presupune varia�ii mari în timp, dependent de natura opera�iunilor desf��urate pe teren. Cea mai mare intensitate a traficului este estimat�, cunoscând caracteristicile �oselei, în perioadele de lucru la rambleu �i în sta�iile de betoane �i cea mai mic� intensitate în timpul opera�iunilor de nivelare �i a celor câtorva opera�iuni de excavare, respectiv profilarea cai de rulare existente.

19

Tabelul 1

Componentele mediului Efecte poten�iale

Atmosfer� Modific�ri ale condi�iilor de calitate a aerului – emisii de gaze

Producere de praf, mirosuri

Mediu acvatic Modific�ri ale parametrilor de calitate ai apei – ape uzate

Modific�ri ale dinamicii corpurilor de apa

Terenuri �i subsol Modific�ri morfologice si topografice

Modificari ale volumelor de pamant

Vegeta�ia, flora �i fauna Afectarea vegeta�iei prin producerea de praf

Perturbarea / afectarea faunei

Ocuparea unor suprafete

Zgomot – Vibra�ii Afectarea datorata circula�iei mijloacelor de transport �i a proceselor de lucru

Excavatii

Punerea in opera a materialelor

Folosin�a terenurilor Tulburarea activit��ilor din zona datorit� circula�iei mijloacelor de transport �i a activit��ilor de �antier

Afectarea locala (temporara) a unor folosinte: agricole

Peisaj Alter�ri ale contextului vizual/peisagistic (temporar)

Afectarea elementelor �i vestigiilor de interes istoric �i peisagistic

De asemenea, trebuie luat în considera�ie traficul de la începutul �i sfâr�itul zilei de lucru (comun tuturor fazelor de construc�ie) când autocamioanele sunt retrase din traseu �i parcate pe timpul nop�ii.

5.1.1 Protectia calitatii apelor

Surse existente �i posibile de poluare a apelor

În perioada de execu�ie a proiectului sursele posibile de poluare a apelor sînt: execu�ia propriu-zis� a lucr�rilor, manipularea materialelor de constructie, traficul de �antier �i organiz�rile de �antier.

Astfel, lucr�rile de terasamente determin� antrenarea unor particule fine de p�mânt care pot ajunge în apele de suprafata. Manipularea �i punerea în oper� a materialelor de construc�ii (beton, bitum, agregate etc) determin� emisii specifice fiec�rui tip de material �i fiec�rei opera�ii de construc�ie. Se pot produce pierderi accidentale de materiale, combustibili, uleiuri din ma�inile �i utilajele �antierului. Manevrarea defectuoas� a autovehiculelor care transport� diverse tipuri de materiale sau a utilajelor în apropierea cursurilor de ap� pot conduce la producerea unor devers�ri accidentale care ar putea ajunge in sectiunea cursurilor de apa.

Volumele de particule solide mobilizate prin eroziune la lucr�ri de construc�ie de drumuri nu sunt neglijabile.

Traficul greu, specific �antierului, determin� diverse emisii de substan�e poluante în atmosfer� (NOx, CO, SOx - caracteristice carburantului motorin� -, particule în suspensie etc). De asemenea, vor fi �i particule rezultate prin frecare �i uzur� (din calea de rulare, din pneuri). Atmosfera este �i ea spalat� de ploi, astfel încât poluan�ii din aer sunt transfera�i în ceilal�i factori de mediu (apa de suprafa�� i subteran�, sol etc).

20

Sta�iile de alimentare cu carburan�i �i de între�inere a utilajelor �i mijloacelor de transport sunt surse poten�iale de poluare a apelor de suprafa�� i subterane. Aceste sta�ii trebuie avizate la faza de proiect �i verificate periodic în timpul func�ion�rii din punct de vedere al protec�iei mediului. Se presupune ca pentru acest santier amploarea acestora este redusa, fiind folosite statiile deja existente din reteaua de destibutie nationala sau din dotarea antreprenorului.

În categoria surselor poten�iale de poluare a apelor trebuie inclus� �i poluarea accidental� rezultat� din posibilele accidente de circula�ie în care sunt implicate cisterne ce transport� substan�e periculoase.

O aten�ie deosebit� va trebui acordat� momentului a�ternerii îmbr�c�min�ii bituminoase, pentru a se evita scurgerea unor produse petroliere în apele de suprafa��.

Se men�ioneaz� totodat� faptul c� se vor construi pode�e cu deschidere suficienta pentru a evita perturbarea scurgerii apelor mari. Aproape toate pode�ele sunt amplasate pe v�i mici care se activeaz� la ploi, a�a încât la execu�ia lor nu apar probleme de perturbarea re�elei hidrografice naturale.

Epurarea apelor uzate

Pentru execu�ia tronsoanelor de drum analizat nu sunt prev�zute prin proiect amenaj�ri de �antier �i nici depozite permanente de materiale, astfel c� nu este cazul unor amenaj�ri speciale pentru colectarea �i epurarea apelor uzate. Totusi, daca acest lucru va fi necesar, atunci organizarile de santier vor fi dotate cu bazine septice vidanjabile.

În cazul depozitelor temporare de materiale, care pot fi sp�late de apele pluviale, se recomand� amenajarea platformelor de depozitare cu �an�uri perimetrale de gard�. Aceste �an�uri vor fi cur��ate periodic pentru a se evita colmatarea lor.

Debite �i concentra�ii de poluan�i comparativ cu normele legale în vigoare.

Apele pluviale, care pot fi înc�rcate cu pulberi pulverulente datorate prezen�ei depozitelor temporare de materiale, pot fi deversate în cursurile naturale de ap� în condi�iile respect�rii prevederilor NTPA 001 �i a condi�iilor specifice impuse de AN Apele Române.

Pentru folosin�ele de ap� aferente lucr�rilor de realizare a tronsonului de drum analizat se va avea în vedere respectarea actelor de reglementare în vigoare �i anume:

• Legea protectiei mediului - O.U.G. 195/2005 privind protectia mediului, aprobata cu modificari si completari prin Legea 265/2006;

• Legea apelor - legea 107/1996, modificata prin Legea 310/2004

• NTPA 001/2002 - respectiv normativul care stabile�te concentra�iile poluan�ilor în apele evacuate în receptori naturali.

• Legea 352/2005, respectiv normativul NTPA 011/2002.

• Ordinul MAPPM 1146/2002.

• Protectia zonelor si habitatelor naturale, flora si fauna salbatica (incluzand ariile Natura 2000), 462/2001.

• Calitatea in constructii, Legea 10/1995, cu modificarile ulterioare.

5.1.2 Protectia aerului

Sursele de poluanti pentru aer

Realizarea investi�iei propuse implic�, în perioada de execu�ie:

� lucr�ri în amplasamentul obiectivului:

� lucr�ri cuprinzând construirea terasamentelor, realizarea sistemului rutier, a lucr�rilor de art� �i de pe traseu, a canalelor de colectare a apelor pluviale;

21

� lucr�ri colaterale

� traficul auto.

Lucr�rile de execu�ie includ opera�ii care se constituie în surse de emisie a prafului în atmosfer�. Aceste opera�ii sunt aferente manevr�rii p�mântului �i agregatelor, precum �i perturb�rii suprafe�elor.

O surs� suplimentar� de praf este reprezentat� de eroziunea eoliana, fenomen care înso�e�te, în mod inerent, lucr�rile de construc�ie. Fenomenul apare datorit� existen�ei, pentru un anumit interval de timp, a suprafe�elor de teren neacoperite expuse ac�iunii vântului.

Praful generat de manevrarea materialelor �i de eroziunea vântului este, în principal, de origine natural� (particule de sol, praf mineral).

Principalele faze de activitate care se constituie în surse de emisie a prafului în atmosfera sunt:

• s�paturile, excava�iile;

• umpluturile;

• realizarea sistemului rutier;

• realizarea celorlalte lucr�ri: pode�e, canale;

• transportul auto.

Aceste surse de praf sunt înso�ite de surse de emisie a poluan�ilor specifici motoarelor cu ardere intern�, reprezentate de motoarele utilajelor care execut� opera�iile respective.

O alt� surs� de poluan�i specifici motoarelor cu ardere intern� este reprezentat� de traficul auto de lucru (autovehiculele care transport� materiale �i produse necesare construc�iei).

Lucr�rile din amplasamentul drumului, �i în special cele pentru consolidarea terasamentului, constituie sursele cu cel mai ridicat poten�ial de poluare a atmosferei.

Utilajele, indiferent de tipul lor, func�ioneaz� cu motoare Diesel, gazele de e�apament evacuate în atmosfer� con�inând întregul complex de poluan�i specific arderii interne a motorinei: oxizi de azot (NOx), compu�i organici volatili nonmetanici (COVnm), metan (CH4), oxizi de carbon (CO, CO2), amoniac (NH3), particule cu metale grele (Cd, CU, Cr, Ni, Se, Zn), hidrocarburi policiclice (HAP), bioxid de sulf (SO2).

Complexul de poluan�i organici �i anorganici emi�i în atmosfer� prin gazele de e�apament con�ine substan�e cu diferite grade de toxicitate. Se remarc� astfel prezen�a, pe lâng� poluan�ii comuni (NOx, SO2, CO, particule), a unor substan�e cu poten�ial cancerigen eviden�iat prin studii epidemiologie efectuate sub egida Organiza�iei Mondiale a s�n�t��ii �i anume: cadmiul, nichelul, cromul �i hidrocarburile aromatice policiclice (HAP).

Principala arie de emisie a poluan�ilor în atmosfer�, specific� realiz�rii lucr�rilor din acest proiect, este amplasamentul drumului.

Sursele de emisie a poluan�ilor atmosferici specifice obiectivului studiat sunt surse la sol sau în apropierea solului (în�l�imi efective de emisie de pân� la 4-5 m fa�� de nivelul solului), deschise (cele care implic� manevrarea p�mântului) �i mobile.

Caracteristicile surselor �i geometria obiectivului înscriu amplasamentul, în ansamblu, în categoria surselor liniare.

Se men�ioneaz� c� emisiile de poluan�i atmosferici corespunz�toare activit��ilor aferente lucr�rii sunt intermitente.

Instalatii pentru epurarea gazelor reziduale si retinerea pulberilor, pentru colectarea si dispersia gazelor reziduale in atmosfera, elemente de dimensionare, randamente

22

Sursele de impurificare a atmosferei asociate activit��ilor care vor avea loc în amplasamentul drumului sunt surse libere, diseminate pe suprafa�a pe care au loc lucr�rile, având cu totul alte particularit��i decât sursele aferente unor activit��i industriale sau asem�n�toare. Ca urmare, nu se poate pune problema unor instala�ii de captare - epurare - evacuare în atmosfer� a aerului impurificat �i a gazelor reziduale.

Concentratii si debite masice de poluanti evacuati in atmosfera

Normele legale în vigoare nu prev�d standarde la emisii pentru surse nedirijate �i libere. Referitor la sursele mobile se prev�d norme la emisii pentru autovehicule rutiere �i respectarea acestora cade în sarcina proprietarilor autovehiculelor care vor fi implicate în traficul auto de lucru.

5.1.3 Protectia solului si subsolului

Sursele de poluare specifice lucr�rilor de construc�ii pentru drum sunt diverse �i semnificative. Construirea/reabilitarea acestui drum national necesit� decopertarea, transportul �i punerea în oper� a unor volume importante de materii prime �i materiale si echipamente.

Realizarea lucr�rilor necesit� ocuparea definitiv� �i/sau temporar� a unor suprafe�e de teren, activarea unui parc de utilaje de construc�ii �i transport, organizarea de �antier, stabilirea bazelor de utilaje, a depozitelor de materiale, consumuri de materii prime �i materiale etc.

Activit��ile din �antier implic� manipularea unor substan�e poluante pentru sol �i subsol. În categoria acestor substan�e trebuie inclu�i carburan�ii, combustibilii, vopselele, solven�ii etc. Aprovizionarea, depozitarea �i alimentarea utilajelor cu motorin� reprezint� activit��i poten�ial poluatoare pentru sol �i subsol, în cazul pierderilor de carburant �i infiltrarea în teren a acestuia.

În sintez�, principalii poluan�i ai solului proveni�i din activit��ile de construc�ie a drumului sînt grupa�i dup� cum urmeaz�:

• Pulberi rezultate în procesele de excavare, înc�rcare, transport, desc�rcare a p�mîntului pentru terasamente

• Sedimentarea poluan�ilor din aer, proveni�i din circula�ia mijloacelor de transport, func�ionarea utilajelor de construc�ii, fabrici de asfalt, fabrici de beton etc;

• Scurgeri necontrolate de hidrocarburi (uleuri, lubrifican�i, carburan�i, vopsele) în amplasamentul �antierului �i în timpul transportului îmbr�c�min�ilor bituminoase, care pot fi antrenate de apele de precipita�ii pe sol.

• Scurgeri de ape înc�rcate cu lian�i, lapte de ciment �i suspensii de la platformele de preparare a betoanelor sau de la loca�iile de punere în oper� a acestora.

• Stocarea necontrolata a de�eurilor, si

• Depuneri de substan�e poluante(SO2, NOx si metale grele), prin precipita�ii .

Principalul impact asupra solului în perioada de execu�ie este consecin�a ocup�rii temporare de terenuri pentru platforme, baze de aprovizionare �i produc�ie, organiz�ri de �antier, halde de de�euri etc. Reconstruc�ia ecologic� a tuturor acestor zone este obligatorie.

Impactul produs asupra solului de cumulul de activit��i desf��urate în perioada de execu�ie este putin important, avand in vedere amploarea si natura lucrarilor. Toate suprafe�ele ocupate vor induce modific�ri stucturale în profilul de sol.

Pe timpul execut�rii lucr�rilor de construire, factorul de mediu sol va fi influen�at, impactul manifestându-se prin:

• Favorizarea eroziunii.

23

• Pierderea caracteristicilor naturale ale stratului de sol fertil prin depozitare neadecvat� în haldele de steril rezultate din decopert�ri.

• Izolarea unor suprafe�e de sol, fa�� de circuitele ecologice naturale, prin betonarea acestora.

• Devers�ri accidentale ale unor substan�e/compu�i direct pe sol care pot afecta acest factor de mediu pân� la adâncimi de maxim 30 cm. Posibilitatea este relativ redus� în condi�iile respect�rii m�surilor pentru protec�ia mediului iar remedierea este facil� �i posibil a fi efectuat� imediat.

• Depozitarea necontrolat� a de�eurilor, a materialelor de construc�ie sau a de�eurilor tehnologice.

• Modific�ri calitative ale solului sub influenta poluan�ilor prezen�i în aer (modific�ri calitative �i cantitative ale circuitelor geochimice locale).

• Degradarea fizic� superficial� a solului pe arii foarte restrânse adiacente drumului în zona excav�rilor - se apreciaz� o perioad� scurt� de reversibilitate dup� terminarea lucr�rilor �i refacerea acestor arii.

• Circula�ia intens� a utilajelor de construc�ie în punctele de lucru pentru transportul materialelor, turnarea asfaltului �i betoanelor, refacerea sistemului de evacuare a apelor pluviale.

• Func�ionarea mijloacelor auto.

• Devierea �i restric�ionarea temporar� a circula�iei.

Poluarea în timpul execu�iei lucr�rilor de construire are efectul cel mai important asupra solului. Aceast� poluare este temporar�, legat� de durata realiz�rii reabilit�rilor -modernizarilor �i poate fi redus� prin m�surile corespunz�toare luate de constructori.

5.1.4 Protectia ecosistemelor terestre si acvatice

Principala pierdere potentiala determinata de lucrari este legata de efectul de dezorganizare spatiala a ecosistemelor si generarea unor efecte de bariera produse de infrastructura liniara respectiva.

Un efect potential de amintit este deschiderea structurilor orizontale ale ecosistemelor prin denudare si sau eliminarea vegetatiei suport, lucrari de terasamente etc. Astfel de lucrari conduc la aparitia unor arii lipsite de vegetatia de baza, relativ restranse ca suprafata, in care pot aparea noi succesiuni ecologice, primele specii instalandu-se elementele pioniere si cele ubicvitare.

Toate speciile de p�s�ri identificate în zon� cuib�resc pe suprafe�e întinse �i sunt r�spândite uniform pe întreaga suprafa�� i nu punctiform. Din acest punct de vedere se consider� ca impactul este neglijabil.

În al doilea rând, fragmentarea habitatelor nu este important� pentru aceste specii deoarece ele cuib�resc �i se hr�nesc pe suprafe�e mari de o parte �i alta a drumului. Singurul aspect poten�ial negativ ar putea fi reprezentat de o rat� crescut� de accidentare a acestora. Mai mult, fragmentarea este deja realizata, astfel ca in acest moment s-a realizat un echilibru, in care lucrarile propuse se vor inscrie fara consecinte negative semnificative.

Pentru alte categorii fenologice de p�s�ri (migratoare) nu va exista un impact negativ evident.

Ca o concluzie generala sunt de mentionat urmatoarele aspecte particulare ale impactului asupra structurii ecosistemelor si echilibrelor naturale:

• Fragmentare produs� de lucrarea propus� este estimat� a avea o intensitate redus� pân� la medie, care nu poate conduce la pierderi semnificative de popula�ii animale

24

pe termen lung. Lucrarile se inscriu in buna parte peste un amplasament ocupat de acelasi tip de folosinta.

• Dezechilibrele induse de lucrare vor avea caracter reversibil intr-un interval de cativa ani.

• Aceste dezechilibre vor fi sub forma unor reluari a unor presiuni antropice deja cunoscute de ecosistemele suport, la care ecosistemele analizate au reusit o adaptare fireasca in urma lucrarilor de construire efectuate pe infrastructura rutiera si feroviara existenta.

• Reabilitarea drumului va conduce la intensificarea factorilor de stress asupra ecosistemelor naturale, atat prin lucrarile directe cat si prin efecte colaterale cum sunt intensificarea traficului rutier.

Dar trebuie subliniat inca o data ca acest proiect se aplica pe un amplasament deja ocupat de acelasi tip de activitate, ca urmare folosintele terenului, respectiv zona amintita nu va fi afectata semnificativ.

Din cele prezentate se poate trage concluzia c� realizarea lucrarilor propuse, pe traseul deja existent nu pune în pericol speciile naturale identificate si delimitate in zona.

5.1.5 Protectia impotriva zgomotului si vibratiilor

Sursele de zgomot si vibratii

Sursele de zgomot �i vibra�ii sunt reprezentate de vehiculele si utilajele de lucru, transport si terasiere.

Impact generat de zgomotul �i vibra�iile din construc�ii

Zgomotul reprezint� un factor de mediu omniprezent pentru care este greu de stabilit limita de toleran�� între nivelul acceptat �i cel nociv, în func�ie de o multitudine de factori de ordin fizic (din punct de vedere acustic, la nivel de receptor sau alte variabile externe).

Influen�a zgomotului asupra organismului uman depinde de o serie de factori:

• factori lega�i de zgomot: intensitate, frecven��, perioade de ac�iune, caracterul zgomotului (continuu sau intermitent);

• factori lega�i de organismul uman: vârst�, activitate, condi�ie fizic�, sensibilitate individual�;

• factori lega�i de locul ac�iunii: dimensiune spa�ial�, configura�ia câmpului, structura arhitectonic� etc.

În general, efectele zgomotului depind de caracteristicile �i complexitatea activit��iilor ce trebuie efectuate. Activit��ile simple, repetitive �i monotone sunt mai pu�in afectate de zgomot.

Expunerea la zgomot poate determina diferite tipuri de reac�ii, mai ales dac� zgomotul este nea�teptat sau de natur� necunoscut�. Aceste reflexe sunt mediate de sistemul nervos vegetativ �i sunt cunoscute sub numele de reac�ii de stres.

Pentru a limita impactul posibil al polu�rii sonore asupra s�n�t��ii popula�iei, se recomand� urm�toarele m�suri:

• exploatarea utilajelor numai în cadrul parametrilor func�ionali;

• stabilirea si respectarea unui program de lucru, cu laurea in considerare a orelor de odihna pentru populatia locala;

• monitorizarea nivelului de zgomot pentru a adopta m�surile de corectare a polu�rii sonore excesive.

25

�antierul va genera probleme legate de emisiile de zgomot �i vibra�ii, rezultate fie din activit��i în sine, fie din mi�carea materialelor.

Pentru a prezenta în mod adecvat diferitele aspecte referitoare la zgomotul produs de diferite mijloace, au fost luate în considerare trei niveluri de conformare:

• surse de zgomote; • proximitatea zgomotelor; • distan�a zgomotului

Fiecare dintre aceste niveluri de conformare prezint� caracteristici proprii.

În cazul surselor de zgomot, fiecare utilaj trebuie studiat separat �i se presupune c� va func�iona în câmp deschis. Aceast� faz� a studiului permite în�elegerea tr�s�turilor inerente ale fiec�rei surse disociat de mediul de lucru. M�sur�torile de zgomot la surs� sunt indispensabile atât pentru compararea nivelului de zgomot al ma�inilor unelte din aceea�i categorie, cât �i pentru a ob�ine informa�ii cu privire la puterea acustic� a utilajelor din categorii diferite.

Ma�inile de construc�ii �i vehiculele de transport sunt principalele surse de zgomot �i vibra�ii pe timpul perioadei de construc�ie. Ele sunt de obicei amplasate în zona central� a �antierului de construc�ie. Tabelul urm�tor (Tabelul 2) prezint� intensitatea general� a surselor de zgomot pentru utilajele de construc�ii folosite în mod obi�nuit.

Tabelul 2

Numele utilajului Nivel de zgomot (dbA) excavator 80 - 100 buldozer 80 – 100 ma�in� transportoare 75 - 95 perforator 90 - 110 betonier� 75 - 90 macara 95 - 105 compresor 75 - 90 autocamion de mare tonaj 70 – 80 pistol de nituit 85 - 100

Se vor pune în eviden�� situa�iile în care este posibil ca pe timpul lucr�rilor s� apar� necesitatea de a efectua m�sur�tori acustice �i eventual de a instala bariere acustice.

Legat de activitatea de transport din exteriorul �antierului, vor trebui s� se foloseasc� la maxim rutele în afara localitatilor.

Zgomotul la surs� �i zgomotul din zona apropiat� au caracteristici acustice corespunz�toare naturii �i locului de func�ionare a echipamentelor în perioada construc�iei. Zgomotul la distan��, care nu intereseaz� evaluarea de fa��, este influen�at de factori externi, cum ar fi viteza �i direc�ia vântului, gradientul temperaturii �i vântului, absorb�iei undelor sonore de c�tre teren /sol (efectul de teren), absorb�ia în aer (în func�ie de presiunea, temperatura, umezeala relativ�, frecven�a zgomotului), tipul de teren �i de vegeta�ie.

Echipamentele susmen�ionate produc între 70 dB (A) �i 110 dB(A) în condi�ii normale de func�ionare. Se estimeaz� c� nivelurile de zgomot în zonele de lucru pot s� nu ajung� la Leq.24h mai mare de 75 dB(A).

Limita de toleran�� impus� prin legisla�ia român� – 65dB(A) – pentru zgomotul produs de sta�iile de betoane /asfalt, sortare/m�cinare nu poate fi respectat� decât dac� acestea vor fi amplasate la peste 250 m de zonele reziden�iale. Acela�i lucru este valabil pentru gropile de împrumut. De altfel, nivelul de zgomot la fa�ad� �i în interiorul locuin�elor va trebui monitorizat periodic, pentru a se lua m�suri de atenuare a acestuia.

26

În ceea ce prive�te traficul de serviciu prin eventualele localit��i traversate, se estimeaz� c� nivelurile de zgomot la marginea drumului pot s� nu ating� nici ele Leq.24h de peste 65dB(A), valoarea impus� de STAS 10 144/ 1 – 80 pentru drumurile utilizate (categoria I-III).

În ceea ce prive�te vibra�iile, de�i exist� motiv ca ele s� se produc� în structura amplasamentului, mai ales în cazul utilajelor grele, drumul analizat nu este a�ezat pe o funda�ie din roc� de baz� �i exist� straturi intermediare în sistemul drumului, cu rolul de întrerupere a vibra�iilor. Din acest motiv, nu se consider� necesar s� se �in� seama de problema apari�iei unor niveluri de intensitate a vibra�iilor peste cele admise de SR 12025/1994.

Impactul este local, de scurta durata si itermitent.

Amenajari si dotari pentru protectia impotriva zgomotului si vibratiilor

Programul de lucru in interiorul localitatilor va fi adaptat astfel incat sa asigure perioadele de odihna a localnicilor. In vecinatatea zonelor sensibiile (scoli, gradinite, spitale) vor fi adoptate restricitii suplimentare privind ritmul si manevrele utilajelor de lucru, dar si in ce priveste tipul utilajelor de lucru. Nu se considera necesare masuri alte de minimizare.

5.1.6 Protectia impotriva radiatiilor

Nu pot rezulta în condi�ii normale �i în situa�ia actual� surse de radia�ii.

5.1.7 Protectia asezarilor umane si a altor obiective de interes public

În ansamblu, efectele nefavorabile datorate ocup�rii terenurilor cu lucr�ri de construc�ii se limiteaz� numai la zone locale �i la durata perioadei de construc�ie. La încheierea lucr�rilor, terenurile ocupate vor necesita reabilitare ecologic� pentru a reveni la folosin�a ini�ial�.

Efecte asupra sistemelor de transport

Impactul construc�iei asupra unei p�r�i a transportului local va dura pe toat� perioada de construc�ie. Acesta se va manifesta în special prin:

• La deschiderea �antierelor �i c�ilor de acces, precum �i la construirea intersec�iilor, o parte a drumurilor existente ar putea fi închise sau restrictionate, ceea ce va determina probleme de circula�ie la nivel local;

• Transferul utilajelor de construc�ie, al materialelor �i lucr�rile de s�p�turi �i umpluturi cu p�mânt �i piatr� pentru rambleuri �i debleuri va dura pe toat� perioada de construc�ie �i ca urmare, drumurile din apropierea �antierelor de construc�ii vor deveni mai aglomerate datorit� num�rului mai mare de vehicule �i utilaje de construc�ie care, într-o anumit� perioad�, vor afecta fluen�a circula�iei.

5.1.8 Protectia peisajului

În afar� de faptul c� peisajul va fi modificat de noile structuri, ce se vor ridica pe timpul construc�iei, activit��ile de construc�ie vor afecta �i priveli�tea, îns� numai temporar. În timpul lucr�rilor de construc�ie, unele suprafe�e vor fi utilizate temporar pentru realizarea �antierelor, depozitarea materialelor, depozitatea sterilului etc.

Efecte semnificative localizate asupra peisajului vor ap�rea cel mai probabil pe �antierele de construc�ii pentru intersec�ii, respectiv pentru podete. Gropile de împrumut, locurile de depozitare �i eliminare a surplusului de material vor avea de asemenea un impact advers asupra peisajului.

Apoi, lucr�rile de construc�ii vor determina o serie de efecte nefavorabile asupra peisajului, dintre care urm�toarele puncte sunt cele mai pregnante:

• C�ile de acces �i organiz�rile de �antier, care vor afecta peisajele existente din zonele respective, producând dizarmonie vizual� locala;

27

• Zgomot, praf �i ape uzate generate de activit��ile de construc�ii �i vehicule vor polua drumurile �i construc�iile locale, afectând astfel peisajul �i priveli�tea.

Efectul pozitiv consta in faptul ca peisajul degradat al drumului va fi inlocuit de un drum cu aspect placut, chiar daca acest aspect este dat de asfalt.

Impact asupra patrimoniului cultural �i siturilor arheologice

Prin natura si amploarea lor, respectiv reabilitarea unor facilitati existente pe acelasi amplasament, lucrarile propuse nu vor avea efecte negative asupra resurselor arheologice din zon�. Aceasta datorit� si ariei relativ reduse de perturbare, cu drumuri de acces si locatii pentru organizarea de santier de mici dimensiuni.

In perimetrul localitatilor lucrarile vor fi realizate cu precautia necesara protectiei patrimoniului cultural si arhitectonic existent.

Se va interzice ocuparea unor terenuri din afara traseului drumului fara aprobarea autoritatilor locale.

Daca prin lucrarile executate se vor descoperii situri arheologice lucrarile de constructii vor fi oprite si se va solicita expertiza specialistilor in domeniu.

5.1.9 Gospodarirea de�eurilor solide din construc�ii asupra mediului

Categoriile de lucr�ri vor produce urmatoarele tipuri de deseuri (Tabelul 3):

Tabelul 3

Lucrare De�euri Lucr�ri de funda�ii De�euri solide, pulverulente Inlocuiri, finisare de structuri existente

Deseuri metalice, betoane, namoluri, criblura, moloz

Repara�ii curente la echipamente Uleiuri uzate, anvelope uzate, de�euri metalice Organizare de �antier De�euri menajere, hârtie, ambalaje

Muncitorii din construc�ii pot asimila de�eurile solide rezultate din activit��i de construc�ie �i efectele lor asupra mediului cu cele ale de�eurilor menajere. Acest tip de de�euri poate fi colectat �i eliminat de firmele de salubritate din zonele urbane, în timp ce în zonele rurale poate provoca prejudicii mediului în sol, vegeta�ie �i ap�.

De�eurile menajere generate de angaja�ii �antierului, cum ar fi: hârtie, saci, plastic, sticle, de�euri alimentare, se vor depozita în containere, fiind evaluate a fi de 0,3 kg/persoan� �i zi, astfel c� în raport cu num�rul de 30 de angaja�i va reprezenta circa 9 kg/zi.

La sfâr�itul fiec�rei s�pt�mâni, timp de 2 ore, locurile de munc� vor fi cur��ate �i de�eurile îndep�rtate. De�eurile reutilizabile (saci) vor fi colectate separat �i reutilizate.

Deseurile inerte vor fi refolosite la umpluturi. Deseurile metalice vor fi valorificate.

De�eurile toxice �i periculoase provin de la carburan�i (benzin�), lubrifian�ii �i acidul sulfuric necesare pentru buna func�ionare a utilajelor. Alimentarea cu carburant a utilajelor se va face cu autocisterne, ori de câte ori va fi necesar.

Utilajele vor fi aduse pe amplasament în bun� stare de func�ionare, �i la reviziile tehnice se va face schimbul de ulei.

Se va face de asemenea schimbul de ulei la fiecare schimbare de sezon în ateliere autorizate, unde se va schimba �i uleiul hidraulic �i de transmisie.

28

In Tabelul 4 sunt prezentate in sinteza modalitatile propuse de gestionare a deseurilor rezultate.

Tabelul 4 Tip de�eu Mod de colectare / evacuare Observa�ii

Menajer sau asimilabile

În interiorul incintei se vor organiza puncte de colectare prev�zute cu containere de tip pubel�. Periodic (cel pu�in s�pt�mânal) acestea vor fi golite de ma�inile de salubritate.

Se vor elimina la depozitul local de de�euri.

De�euri metalice

Se vor colecta temporar în incinta de �antier, pe platforme �i/sau în containere specializate.

Se vor valorifica prin firme specializate

De�euri materiale de construc�ii

Apari�ia acestei categorii de de�euri implic� o abordare specific�. Din punct de vedere al poten�ialului contaminant, aceste de�euri nu ridic� probleme deosebite, fiind vorba în special de steril �i resturi de beton �i metal. În ceea ce prive�te valorificarea �i eliminarea lor, în func�ie de contextul situa�iei se propune utilizarea materialului pentru umpluturi, nivel�ri.

Se vor valorifica prin firme specializate

Steril de la amenajare drumuri

Se încarc� în mijloace de transport �i se evacueaz� la locul de depozitare prestabilit împreun� cu autorit��ile locale.

Se va asigura reutilizarea ori de cate pori va fi posibil

Uleiuri uzate Materiale cu poten�ial periculos atât asupra mediului înconjur�tor cât �i a manipulan�ilor. Vor fi stocate �i depozitate corespunz�tor, în vederea valorific�rii. Se va p�stra o eviden�� strict�.

Vor fi predate unit��ilor de recuperare specializate.

Anvelope uzate

De�euri tipice pentru organiz�rile de �antier din România. În cadrul spa�iilor de depozitare pe categorii a de�eurilor va fi rezervat� o suprafa�� i anvelopelor.

Se vor valorifica conform prevederilor legale in vigoare specifice acestor deseuri. Se recomand� interzicerea în mod expres prin acordul de mediu a arderii acestor materiale.

5.1.10 Gospodarirea substantelor toxice si periculoase

Lucr�rile de reabilitare a tronsonului de drum presupun utilizarea unor categorii de materiale care pot fi încadrate în categoria substan�elor toxice �i periculoase. Aceste materiale sunt:

• Lubrifian�i (uleiuri, vaseline);

• Lacuri �i vopsele, diluan�i - utilizate în cadrul lucr�rilor de între�inere, protec�ie �i marcaje rutiere.

Pot s� apar� probleme în timpul manipul�rii �i utiliz�rii acestor produse de c�tre unit��ile specializate în lucr�ri de repara�ii ale drumurilor. Personalul angajat al acestor unit��i trebuie s� respecte normele specifice de lucru pentru desf��urarea în condi�ii de siguran�a deplin� a opera�iilor respective. Recipien�ii folosi�i trebuie recupera�i �i valorifica�i corespunz�tor. În locurile de munc� în care se g�sesc mai multe substan�e toxice având un efect sinergic de tip aditiv, aprecierea riscului �i a m�surilor de protec�ia muncii necesare, se face având în vedere ac�iunea combinat� a acestora. Se consider� c� au efect sinergic de tip aditiv substan�ele toxice care au ca �int� a agresivit��ii lor acela�i organ sau sistem al organismului, ori care au acela�i mecanism de ac�iune.

29

�inând cont de de durata redus� de execu�ie (de expunere pentru muncitori) se poate afirma c� impactul asupra muncitorilor în etapa de execu�ie este minor.

Tabelul 5

Concentra�iile maxime admise de substan�e toxice în atmosfera zonei de munc�

Concentra�ie maxim� admis� (mg/m3)

Denumirea substan�ei

Medie Vârf

Acetaldehid� 90 180

Amoniac 15 30

Benzen C P 15 30

Dioxid de sulf (anhidrid� sulfuroas�) 5 10

Crom hexavalent C 0,05 -

Cadmiu PC 0,05 -

Crom trivalent 0,50

Cupru (pulberi) 0.50 1,50

Etil benzen 200 300

Etil toluen 300 400

Formaldehid� PC 1,20 3

Heptan(n) 1500 3000

Hidrocarburi alifatice (white-spirit, solvent nafta, petrol lampant, motorin�)

700 1000

Hidrocarburi policiclice aromatice C 0,20 -

Metan 1200 1500

Nichel (compu�i solubili) C 0,10 0,50

Octan 1500 2000

Ozon 0.10 0,20 Oxizi de azot (exprima�i în NO2) 5 8

Pentan 1800 2400

Plumb �i compu�i (în afar� de PbS) 0,05 0,10

Propan 1400 1800 Seleniu (compu�i) 0.10 0,20

Toluen 100 200

Xilen P 200 300

În perioada de execu�ie a lucr�rilor proiectate, posibilitatea dep��irii concentra�iilor maxim admisibile de substan�e toxice în atmosfera zonei de munc�, pentru fazele tehnologice propuse, este foarte redus�. Considerând totodat� perioada relativ scurt� de execu�ie a lucr�rilor propuse se poate aprecia c� nu exist� riscul apari�iei unor boli profesionale prin expunerea la noxele generate de aceste activit��i.

5.1.11 Protectia mediului socio-economic

Analiza impactului asupra mediului socio-cultural este inclus� în analiza amplasamentului, a datelor statistice �i a altor rapoarte �i documenta�ii. Impactul poten�ial al proiectului asupra mediului socio-economic în perioada de construc�ie este identificat �i analizat în ceea ce prive�te:

• Tipul impactului (pozitiv sau negativ);

30

• Natura impactului (direct sau indirect);

• Amploarea �i semnifica�ia (redus, mediu, puternic etc.)

• M�rimea/locul impactului

Pentru perioada de construc�ie au fost identificate urm�toarele efecte:

Popula�ie �i a�ez�ri

Popula�ie afectat� direct

În zona de influen�� direct� a traseului se afla mai multe localitati.

Popula�ia locala va fi direct afectat� prin reabilitarea acestei �osele. Impactul va fi legat de perioada de construc�ie (termen scurt) dar �i de perioada de exploatare. Acest impact nu va necesita m�suri de atenuare.

Accesul la proprietati va fi temporar restrictionat prin realizarea lucrarilor de reabilitare – modernizare in interiorul localitatilor tranzitate.

Mutarea / str�mutarea persoanelor

Nu au fost identificate propriet��i, constructii, cl�diri în zona de influen�� direct� a sectoarelor de drum �i nu va fi necesar� str�mutarea persoanelor.

Structura social� �i valorile culturale

Perturbare social�

Construc�ia/reabilitarea drumului nu va avea un impact direct referitor la perturbarea social�.

Perturb�rile indirecte pot fi îns� puse în leg�tur� cu congestionarea circula�iei în perioada de construc�ie în punctele de intersec�ie. În timpul construc�iei vor trebui implementate m�suri precum încetinirea circula�iei sau dirijarea acesteia.

Cazarea muncitorilor in faza de construc�ie

Proiectul de construc�ie va necesita tabere de muncitori �i majoritatea angaja�ilor vor locui probabil în amenaj�ri temporare, acestea putând afecta sistemul social local în diferite moduri, de exemplu pot promova un comportament indezirabil.

De�i se va apela probabil ori de câte ori va fi posibil la for�a de munc� local�, antreprenorii proiectului vor folosi si personal semicalificat �i calificat din afar�. Oricum numarul lucratorilor este redus. Posibilitatea conflictelor etnice este redus�, dar ocazional pot ap�rea, ca de altfel �i conflictele personale din diverse motive, adeseori legate de b�utur�. Disponibilitatea unor cantit��i mai mari de lichidit��i pentru muncitorii flotan�i poate genera conflicte personale.

Impact asupra siturilor de patrimoniu cultural

Impactul asupra resurselor culturale �i estetice nu este considerat ca important; nu sunt necesare m�suri de protectie speciale.

Valori imobiliare

Pierdere de teren agricol

Nu se vor produce pierderi permanente semnificative de teren agricol. Efectul este local.

Îndep�rtarea de case �i alte cl�diri

Nu au fost identificate propriet��i imobiliare sub form� de construc�ii în zona de influen�� direct� a drumului �i nu va fi necesar� îndep�rtarea unor case sau alte cl�diri.

Siguran�a rutier�

Accidentele din perioada de construc�ie datorit� circula�iei de �antier �i utilajelor �i datorit� interferen�elor cu alte drumuri

31

Lucr�rile de construc�ie a drumului pot cauza accidente datorate circula�iei de serviciu �i utilajelor utilizare. În plus, conduc�torii auto de pe drumurile locale ce interfereaz� cu drumul în construc�ie sunt mai vulnerabili la accidente rutiere �i congestionarea circula�iei �i sunt necesare m�suri de atenuare.

Dezvoltare economic�

În faza de construc�ie, proiectul va avea un efect pozitiv asupra dezvolt�rii economice din zon� datorit� cre�rii oportunit��ilor de locuri de munc� pe termen scurt legate de activit��ile de construc�ii.

5.2 IN PERIOADA DE EXPLOATARE

5.2.1 Protectia calitatii apelor

Surse existente �i posibile de poluare a apelor

Poten�iale surse de impurificare a apelor în perioada de func�ionare sunt date de:

• depunerea direct� pe luciul apei a poluan�ilor rezulta�i din trafic; • devers�ri de ape uzate neepurate, direct în emisari; se consider� ape uzate, apele

pluviale ce spal� drumul; • devers�ri în emisari ale apelor poten�ial poluate cu substan�e toxice �i/sau

periculoase rezultate din accidente rutiere.

Poluarea apelor de suprafa�� datorit� exploat�rii drumurilor se produce în perioadele ploioase prin antrenarea materiilor solide �i lichide depuse pe calea de rulare.

Materiile poluante antrenate de ploi sunt drenate prin �an�urile laterale �i evacuate în emisarii naturali, respectiv apele de suprafa�� intersectate de traseul drumului.

Debitele masice �i natura substan�elor poluante provenite din accidente rutiere, posibil poluatoare pentru cursurile de ap� sau apele subterane, nu pot fi evaluate. În cazuri de accidente rutiere, rapiditatea interven�iei �i eficien�a acesteia reprezint� elementele principale de reducere a riscului de poluare. Dar trebuie subliniat ca acest drum are ca principala destinatie asigurarea accesului spre zone locuite, astfel ca nu se previzioneaza ca traficul va fi de natura sa produca accidente cu consecinte poluatoare.

Apele meteorice impurificate colectate în lungul drumului constituie principala surs� de poluare. Pe suprafa�a perimetrului drumului, dar �i pe taluzurile rambleelor, în timpul ploilor, în special al celor toren�iale se colecteaz� ape care se scurg lateral, acestea fiind preluate de câtre sistemul de �an�uri �i rigole ce înso�esc traseul drumului.

Problemele care se pot ivi în special cu ocazia “primei ploi” care are caracter toren�ial �i care apare dup� o perioad� mai lung� de timp, de obicei de dou� ori pe an, sunt generate de apele care cad �i spal� suprafa�a carosabilului de substan�e cu caracter poluant cum ar fi: reziduuri de combustibili near�i rezulta�i din gazele de e�apament, reziduuri provenite din uzura pneurilor, în special la frânari energice, reziduuri metalice provenite din uzura autovehiculelor, scurgeri de uleiuri �i gr�simi minerale, reziduuri provenite din uzura c�ii de rulare. La acestea se mai pot ad�uga substan�e folosite în timpul iernii pentru eliminarea poleiului sau pentru degivrarea parbrizelor �i toat� gama de produse lichide sau solide - extrem de greu de apreciat - care se deverseaz� pe drum cu ocazia unor avarii sau accidente.

Epurarea apelor

Apele meteorice scurse de pe platforma drumului se vor desc�rca în canale.

Se consider� c� nu este necesar ca debitul de ape meteorice rezultat de pe întreaga suprafa�� a drumului, calculat s� fie colectat �i transportat c�tre o sta�ie de epurare a apelor

32

uzate. De asemenea se consider� c� nu este necesar� realizarea unor instala�ii speciale de tratare a apelor uzate de-a lungul drumului.

Este de a�teptat ca acest fenomen va avea loc în perioadele de ploi abundente, astfel încât debitul de ap� al oricarui curs de apa va fi mai ridicat decât în situa�ia normal�, fenomenul de dilu�ie asigurând reducerea concentra�iilor; apele acestor pâraie vor avea o turbiditate ridicat� astfel încât oricum nu va fi folosit� în scopuri menajere.

Debite �i concentra�ii de poluan�i comparativ cu normele legale în vigoare

Avand in vedere traficul prognozat si masurile propuse de colectare - evacuare a apelor meteorice, nu sunt de presupus depasiri ale indicatorilor normati.

În func�ie de evolu�ia traficului rutier �i a indicatorilor de calitate a apelor evacuate se va evalua necesitatea îmbun�t��irii m�surilor specifice pentru protec�ia mediului.

5.2.2 Protectia aerului

Traficul rutier este singura sursa de impurificare a atmosferei aferent� obiectivului studiat.

Poluan�ii emi�i în atmosfer�, caracteristici arderii interne a carburantilor în motoarele vehiculelor rutiere, sunt reprezenta�i de un complex de substan�e anorganice �i organice sub form� de gaze �i de particule, con�inând: oxizi de azot (NO, NO2, N2O), oxizi de carbon (CO, CO2), oxizi de sulf, metan, mici cantit��i de amoniac, compu�i organici volatili nonmetanici (inclusiv hidrocarburi rezultate din evaporarea benzinei din carburatoare �i rezervoare), particule înc�rcate cu metale grele (Pb, Cd, Cu, Cr, Ni, Se, Zn).

Emisiile au loc în apropierea solului (nivelul gurilor de e�apament), dar turbulen�a creat� de deplasarea vehiculelor în stratul de aer de lâng� sol �i de diferen�a de temperatur� dintre gazele de e�apament �i aerul atmosferic conduc la o în�l�ime de emisie de circa 2 m (conform informa�iilor din literatura de specialitate). Sursa reprezentat� de traficul rutier este o surs� liniar�.

Date fiind caracteristicile fizice ale acestei surse nu se pune problema determin�rii concentra�iilor de poluan�i în emisie. Sursa nu poate fi evaluat� în raport cu normele prev�zute în OM 462/93, ci în func�ie de impactul s�u asupra calit��ii atmosferei.

Emisiile pot varia în timp, depinzând de intensitatea �i de structura traficului (pe categorii de vehicule). Este dificil s� se estimeze foarte precis emisiile în timp, acestea fiind determinate de o multitudine de variabile independente.

5.2.3 Protectia solului si subsolului

Surse de poluanti pentru sol si subsol

Dup� punerea în exploatare a drumului, sursele de poluare a solului se constituie în:

• Surse de poluare sezonier�, determinate de interven�iile din timpul iernii

În timpul iernii, pentru topirea ghe�ii de pe carosabil, se împr��tie aproximativ 2-4 m3 de sare pe 1 km de drum. Se apreciaz� c� efectul polu�rii sezoniere generate de drumurile ce urmeaz� executate este redus. Aceast� apreciere are în vedere lucr�rile de colectare �i evacuare a apelor din precipita�ii, lucr�ri care asigur� reducerea polu�rii terenurilor adiacente lucr�rii.

• Surse de poluare cronic� specific� circula�iei rutiere

Poluarea cronic� are în vedere substan�ele poluante sub form� solid�, lichid� sau gazoas� evacuate în mediu prin circula�ia autovehiculelor în timpul reabilit�rii �i exploat�rii drumului.

Poluan�ii proveni�i din circula�ia rutier� au urm�toarele surse:

• reziduuri din combustibil nears;

• reziduuri provenite din uzura pneurilor;

33

• reziduuri metalice provenite de la uzura �i coroziunea vehiculelor;

• uleiuri �i gr�simi minerale;

• reziduuri provenite din uzura drumului;

Lucrari si dotari pentru protectia solului si subsolului

Pentru protec�ia solului �i subsolului în perimetrul sectorului de drum, se recomanda:

• colectarea, depozitarea �i eliminarea corespunz�toare a tuturor categoriilor de de�euri (lichide, menajere, tehnologice);

• ecologizarea continua a parcarilor de pe traseu;

• înierbarea suprafe�elor de sol neacoperite de vegeta�ie si protectia cu sol ranforsat si cu ziduri de sprijin a debleurilor sapate in loes;

• verificarea periodic� a sistemului de captare �i evacuare a apelor meteorice;

• verificarea periodic� a calit��ii solului (pH, metale grele) din zona de influen��.

5.2.4 Protectia ecosistemelor terestre si acvatice

Poluanti si activitati ce pot afecta ecosistemele terestre si acvatice

Traficul auto va genera în aerul ambiental o serie de substan�e �i compu�i chimici dintre care, NOx, SO2, CO, Pb, HAP, Cd, Cr, Ni, cu efecte toxice cunoscute asupra speciilor vegetale �i animale.

Impactul poluan�ilor atmosferici gazo�i asupra st�rii de s�n�tate a vegeta�iei �i a faunei se afl� cu mult sub limitele de protec�ie pentru termene lungi de expunere.

Emisiile de metale grele constituie, atât în prezent, cât �i dup� efectuarea lucr�rilor de reabilitare, un factor de risc pentru animale, datorit� capacit��ii de acumulare a acestora în sol �i în vegeta�ie.

Lucrari, dotari si masuri pentru protectia faunei si florei terestre si acvatice

Referitor la înc�rcarea atmosferei în zon� cu agen�i poluan�i rezulta�i din traficul auto, se poate aprecia c� exist� pu�ine elemente ce pot conduce la minimizarea impactului provocat de acestea. Aceasta se va realiza în timp, pe m�sura introducerii unor m�suri legislative restrictive privind emisiile de la autovehicule.

În privin�a interferen�elor cu flora si fauna, acest aspect nu este considerat semnificativ deoarece prezen�a acestora este limitat� �i se rezum� la micro faun�. Este necesar s� se eviden�ieze c� perioada de exploatare nu provoac� o distrugere direct� a faunei, deoarece contextul teritorial de referin�� nu traverseaz� traseul drumului �i este deja modificat de activit��ile precedente, respectiv de existenta acestuia.

Pentru protec�ia faunei nu se consider� necesar� construirea de garduri speciale de protec�ie, având în vedere traficul redus �i pode�ele nou construite, care pot fi folosite pentru subtravers�ri de acestea.

5.2.5 Protectia impotriva zgomotului si vibratiilor

Sursele de zgomot si vibratii

Sursele de zgomot �i vibra�ii, în perioada de operare sunt reprezentate de vehiculele aflate în circula�ie.

Analiza teoretic� în lungul traseului soselei pentru anul 2027 (perioada de exploatare), a ar�tat c� nivelurile de zgomot Leq. 24h la limita drumului, la o în�l�ime de 1m vor fi de 74

34

dB(A) la o vitez� de 90 km/h. Traficul prognozat nu este unul semnificativ; nivelul echivalent aferent in mediul urban (maxim 68 dB(A) la limita portiunii asfaltate a drumului) se incadreaza in nivelul de zgomot Lech stabilit prin STAS 10144/1-80 si legislatia europeana.

Amenajari si dotari pentru protectia impotriva zgomotului si vibratiilor

Nu se considera necesare alte masuri de minimizare.

In vederea reducerii la sursa a nivelurilor de zgomot, proiectul promoveaza un sistem rutier pe baza de asfalt poros.

Viteza va fi strict limitata in raport cu proximitatea localitatilor, respectiv a locuintelor, conform normelor legale in vigoare.

5.2.6 Protectia impotriva radiatiilor

Nu este cazul.

5.2.7 Protectia asezarilor umane si a altor obiective de interes public

Nivelul de poluare generat de emisiile din traficul rutier imediat dup� terminarea lucr�rilor de reabilitare �i în viitor nu va determina situa�ii critice de s�n�tate a popula�iei (NO2 + particule în suspensie �i SO2 + particule în suspensie)

Adoptarea în legisla�ia na�ional� a Directivelor EU privind emisiile de la autovehicule va conduce la diminuarea concentratiilor de poluanti in aer.

În ceea ce prive�te obiectivele construite, trebuie f�cuta precizarea c� o parte din emisiile de poluan�i sunt reprezentate de gaze agresive. Se apreciaz� c�, indiferent de intensitatea traficului, concentra�iile de SO2 �i NOx se situeaz� în grupa A de agresivitate. Totodat� traficul auto este responsabil de prezen�a particulelor slab solubile, care determin� încadrarea mediului atmosferic de la slab agresiv pân� la agresiv. Se apreciaz� c� în perioadele caracterizate de umezeal� ridicat� a aerului atmosferic (în principal sezonul rece), ac�iunea acestor particule poate fi considerat� agresiv�.

5.2.8 Protectia peisajului

Zona proiectului a fost deja modificat� prin prezen�a amplasamentului �oselei.

Se recunoa�te c� efectele asupra peisajului vor ap�rea sub dou� forme:

• efecte asupra structurii fizice �i esteticii peisajului;

• efecte asupra amenaj�rii vizuale a peisajului pentru receptori.

Referitor la primul aspect, modific�rile de scar� �i dimensiuni, introduse prin structurile proiectului în peisaj reprezint� cei mai eviden�i factori de impact.

În privin�a receptorilor reziden�iali (respectiv persoanele ce locuiesc în satele �i a�ez�rile de pe traseu) ei sunt considera�i a fi cel mai sensibil grup de receptori datorit� intereselor imobiliare �i expunerii permanente la proiect dup� finalizarea acestuia. De asemenea, utilizatorii drumului pot fi considera�i receptori, îns� caracterul tranzitoriu al expunerii acestora face ca sensibilitatea lor s� fie mult mai mic� fa�� de aceea a locuitorilor expu�i permanent la vederea structurilor �i a traficului ce se desf��oar� pe acestea.

Comparativ cu situatia actuala, peisajul va fi imbuntatit. Tipul �i nivelul impactului este îns� diferit pe diferite sectoare ale proiectului, corespunz�tor diferitelor grade de sensibilitate a peisajului �i prezen�ei receptorilor.

35

Modificarea vizual� ad�ugat� de noile structuri, ca �i de fluxul circula�iei este bine cunoscut�, la ea ad�ugându-se în timpul nop�ii cea luminoas� creat� de farurile autovehiculelor. Nu sunt prev�zute sisteme de iluminat pe lungimea drumului, cu exceptia celor din localitatile traversate.

5.2.9 Gospodarirea deseurilor

În timpul exploat�rii drumului vor rezulta o serie de de�euri specifice transportului rutier dar �i de�euri datorate unui comportament neadecvat al participan�ilor la traficul rutier cum ar fi aruncarea de diverse ambalajele, dar nu numai, din autovehicolele în mers direct în natur� sau în special în parcajele amenajate. Aceste de�euri sunt de natura de�eurilor menajere, fiind constituite din hârtie, pungi, folii de polietilen�, ambalaje PET, materii organice (resturi alimentare).

Pentru a asigura managementul deseurilor in conformitate cu legislatia nationala, se vor încheia contracte cu operatorii de salubritate locali în vederea colectarii deseurilor menajere din parcari si a celor cur��ate prin grija personalului de exploatare a drumului.

Ca urmare a scurgerii apelor de pe suprafa�a carosabilului, sunt de precizat urm�toarele:

• Materialul colectat în �an�uri �i camerele pode�elor este asimilabil unui deseu inert, cu poten�ial toxic redus indus in special de concentra�ia mica de metale grele;

• Acestea urmeaz� a fi cur��ate periodic, n�molul urmând a fi evacuat în cel mai apropiat depozit amenajat corespunz�tor.

5.2.10 Gospodarirea substantelor toxice si periculoase

Lucr�rile de între�inere a tronsonului de drum presupun utilizarea unor categorii de materiale care pot fi încadrate în categoria substan�elor toxice �i periculoase. Aceste materiale sunt:

• Lacuri �i vopsele, diluan�i - utilizati în cadrul lucr�rilor de între�inere, protec�ie �i marcaje rutiere.

Pot s� apar� probleme în timpul manipul�rii �i utiliz�rii acestor produse de c�tre unit��ile specializate în lucr�ri de între�inere �i repara�ii ale drumurilor. Personalul angajat al acestor unit��i trebuie s� respecte normele specifice de lucru pentru desf��urarea în condi�ii de siguran�a deplin� a opera�iilor respective.

Recipien�ii folosi�i trebuie recupera�i �i valorifica�i corespunz�tor.

5.2.11 Protectia mediului socio-economic

Popula�ie �i a�ez�ri

Popula�ie afectat� direct

Popula�ia va fi afectat� direct prin exploatarea �oselei. Impactul va fi pozitiv prin confortul creat, facilitarea dezvoltarii transportului local si prin faptul ca va creste valoarea imobiliara a zonei.

Structura social� �i valorile culturale

Degradarea resurselor culturale �i estetice

Reabilitarea drumului va avea un impact estetic pozitiv, comparativ cu situatia actuala, asupra peisajului. Elementele acestuia ce vor determina un impact negativ de durat� asupra esteticii peisajului sunt por�iunile cu rambleu �i sec�iunile cu structuri majore. Solutiile tehnice adoptate vor diminua acest efect.

Efecte asupra siturilor de patrimoniu cultural

36

Impactul asupra resurselor culturale �i estetice este important pentru zona. Nu sunt prognozate efecte negative. Din contra, cresterea valorii turistice a zonei, vor creste resursele financiare atrase, astfel incat va permite o mai buna valorificare a acestora.

Imbunatarirea structurii caii rutiere ca determina reducerea vibratiilor, cu efecte benefice asupra caldirilor din zona tranzitata.

Valori imobiliare

Constructii

Valoarea imobiliara a zonei va creste dupa realizarea si darea in exploatare a drumului reabilitat.


Nu se produc modificari semnificative fata de situatia actuala. Terenul ocupat suplimentar este redus ca suprafata si va avea efecte locale. Accesul la terenurile agricole este asigurat prin prevederea racodarilor necesare la drumurile locale de acces, inclusiv a celor agricole.

Acces la serviciile sociale

Îmbun�t��irea accesului la unit��ile educa�ionale, de s�n�tate, transport, centre urbane

Îmbun�t��irea drumului poate afecta în mod considerabil accesibilitatea unit��ilor �i serviciilor deoarece drumurile creeaz� leg�turi cu rol crucial între resursele fizice �i utilizatorii din centrele rurale �i periurbane. Proiectul de drum este important pentru asigurarea posibilit��ii de transport rutier îmbun�t��it la nivel local �i regional. Se apreciaza c� drumul va îmbun�t��i accesul la unit��ile de înv��mânt �i s�n�tate din zona.

Siguran�a rutier�

Reducerea accidentelor prin îmbun�t��irea drumului & îmbun�t��irea designului

Cre�terea num�rului de accidente datorit� motoriz�rii �i vitezei de deplasare

Proiectul va determina o reducere a num�rului de accidente prin îmbun�t��irea designului, a suprafe�ei �i semnaliz�rii, comparativ cu drumul actual. Pe de alt� parte, proiectul va contribui la cre�terea num�rului de accidente datorate vitezei mai mari de deplasare �i cre�terii gradului de motorizare.

În exploatarea drumurilor, accidentele sunt provocate de diferi�i factori: vitez� excesiv�, neglijen��/neaten�ie, dep��iri incorecte, defec�iuni mecanice, obstruc�ionarea drumului, lipsa de experien�� a conduc�torului auto, perturbare de c�tre pasageri �i altele. Accidentele de circula�ie de pe drumul proiectat în viitor for fi probabil mai curând în func�ie de volum al traficului, decât de starea îmbun�t��it� a drumului.

În perioada de exploatare, în ansamblu siguran�a rutier� se va îmbun�t��i, dar va necesita dezvoltarea serviciilor de interven�ie rapid� �i capabilitatea de service. Dificult��ile legate de siguran�a circula�iei datorit� exploat�rii �oselei sunt anticipate ca semnificative la intersec�ii.

Dezvoltarea economic�

Reabilitarea propus� va avea în general un efect pozitiv asupra dezvolt�rii economice din zon� datorit�:

- cre�rii oportunit��ii de locuri de munc� legate de lucr�rile de construc�ie �i între�inere / gospod�rire în faza de exploatare;

- se favorizeaza dezvoltarea transportului rutier public, cu efecte asupra reducerii consumului de carburanti;

- dezvoltarea unor noi oportunitati de afaceri in domeniul economic si turistic.

37

6 LUCRARI DE RECONSTRUCTIE ECOLOGICA

In acest domeniu se propune realizarea urmatoarelor:

- datorita posibilitatii folosirii drumurilor publice pentru transportul betoanelor sau al altor materiale, se va impune curatarea pneurilor de pamant sau de alte reziduuri din santier in aceasta situatie.

- utilajele si mijloacele de transport vor fi verificate periodic in ceea ce priveste nivelul de monoxid de carbon si concentratiile de emisii in gazele de esapament si vor fi puse in functiune numai dupa remedierea eventualelor defectiuni.

- se va exercita un control sever la transportul de beton din ciment cu autobetoniere, pentru a se preveni in totalitate descarcari accidentale pe traseu sau spalarea tobelor si aruncarea apei cu lapte de ciment in parcursul din santier sau drumurile publice.

- procesele tehnologice care produc praf vor fi reduse in perioadele cu vant puternic, sau se va urmari o umectare mai intensa a suprafetelor.

- la sfarsitul saptamanii se va efectua curatirea fronturilor de lucru, eliminandu-se toate deseurile.

- se vor reface la stadiul initial si li se va reda folosinta initial pentru toarte zonele ocupate temporar in perioada de realizare a proiectului.

- toate deseurile vor fi evacuate si depozitate, conform specificului si caracteristicilor lor.

- zonele accidental contaminate cu ape uzate fecaloid-menajere vor fi cur��ate, evitându-se astfel apari�ia unor situa�ii de risc epidemiologic pentru s�n�tatea popula�iei.

Dup� finalizarea lucr�rilor de construire, eventualele zone ocupate temporar de proiect vor fi cur��ate si nivelate, iar terenul readus la starea ini�ial�, prin acoperirea cu p�mânt vegetal si plantarea de vegeta�ie. Ultima tran�� de plat� a lucr�rilor se va face doar dup� ce constructorul a f�cut dovada red�rii în form� ini�ial� a suprafe�elor de teren ocupate temporar.

Monitorizarea acestor activit��i se va asigura de c�tre o firm� de specialitate, care va efectua totodat� �i monitorizarea lunar� a performan�elor activit��ii antreprenorului general cu privire la protec�ia mediului.

Având în vedere durata lung� de via�� a proiectului, precum �i probabilitatea extrem de ridicat� de extindere ulterioar� a duratei sale de via��, nu se consider� necesar� evaluarea fazei de închidere final� a amplasamentului proiectat.

Dupa finalizarea lucr�rilor la suprastructur�, zonele afectate vor fi curatate si nivelate, iar terenul readus la starea initiala, prin acoperirea cu pamant vegetal si plantarea de vegetatie.

Se mentioneaza totodata ca, in conformitate cu legislatia actuala, stabilirea terenurilor de amplasare a organizarilor de santier, a bazelor de productie, a variantelor de circulatie, a gropilor de imprumut si a depozitelor de deseuri, precum si a celorlalte terenuri ocupate temporar se face de catre constructori la elaborarea ofertelor sau chiar in perioada de executie, in baza unei intelegeri cu proprietarul terenului.

38

7 PREVEDERI PENTRU MONITORIZAREA MEDIULUI

Monitorizand masurile de protectia mediului pe parcursul constructiei presupune, in special, urmarirea progresului diminuarii si controlului impactului dar si a activitatilor de constructii care sunt solicitate contractorilor.

Informatiile disponibile se vor folosi in trei tipuri de monitorizare:

• activitati in constructii;

• efecte ale proiectului asupra mediului;

• progresul intern al grupului de management de mediu.

Perioada de constructie

Principalele domenii de monitorizare sunt:

• Traficul auto – intensitate si tip autovehicule;

• Verificare cote de fundare a sistemului rutier, dupa scarificarea si compactarea terenului existent;

• Capacitatea de transport a debitelor de apa in zona podurilor (ape mari);

• Calitatea materialelor folosite;

• Verificare pante de curgere rigole pereate;

• Verificare cote fundare podete, cote radier, cote elevatie;

• Eroziuni si depuneri pe traseul canalelor de colectare a apelor;

• Stabilitatea consolidarilor si apararilor de mal.

Perioada de exploatare În vederea supravegherii calit��ii factorilor de mediu �i a monitoriz�rii activit��ii se propun urm�toarele m�suri minime, f�r� a exclude îns� adoptarea unor m�suri suplimentare:

• monitorizarea nivelurilor de poluan�i specifici traficului (noxe �i zgomot);

• monitorizarea periodic� a tas�rilor umpluturii;

• verificare cale (imbatrinire, rosturi, trotuare);

• verificare parapeti, borduri de siguranta; • monitorizarea periodica a nivelului de poluare a apelor subterane si de suprafa�a;

Perioada de operare are un impact semnificativ asupra mediului, în condi�iile intensific�rii traficului. Astfel, va exista o concentrare importanta a traficului pe arterele reabilitate, cu noxe însemnate si perturb�ri ale popula�iei riverane.

Exploatarea lucr�rilor proiectate va avea efecte benefice asupra mediului, cel mai important lucru fiind dat de cre�terea gradului de confort �i siguran�� a popula�iei. O bun� între�inere a lucr�rilor, monitorizarea continu� a func�ion�rii întregului sistem cu interven�ii operative în cazul semnal�rii unor deficien�e în func�ionarea acestuia, vor asigura men�inerea impactului asupra mediului în limite admisibile.

RAPORT LA STUDIUL DE EVALUARE A IMPACTULUI ASUPRA MEDIULUI

Pagina (i)

CUPRINS

Pagina

LIMIT RILE STUDIULUI .............................................................................................................................................A

1 INFORMA II GENERALE ......................................................................................................................................1

1.1 DESCRIEREA PROIECTULUI .....................................................................................................................................1 1.1.1 Scopul si importanta obictivului de investitii: .............................................................................................1

1.1.1.1 Scopul proiectului .....................................................................................................................................................1 1.1.1.2 Utilitatea proiectului..................................................................................................................................................2

1.1.2 Utilitatea publica si modul de incadrare in planurile de urbanism si amenajarea teritoriului ...............2 1.1.3 Descrierea lucrarilor.....................................................................................................................................3

1.1.3.1 Situatia existenta........................................................................................................................................................3 1.1.3.2 Solutia proiectata .......................................................................................................................................................5 1.1.3.3 Exproprieri .................................................................................................................................................................8 1.1.3.4 Organizari de santier. Surse de balast, agregate si pamant. Zone de depozitare deseuri......................................8

1.1.3.4.1 Organizari de santier.........................................................................................................................................8 1.1.3.4.2 Surse de balast ..................................................................................................................................................9 1.1.3.4.3 Gropi de împrumut ...........................................................................................................................................9 1.1.3.4.4 Zone de depozitare deseuri ..............................................................................................................................9 1.1.3.4.5 Scenarii de lucru analizate in prezentul studiu ............................................................................................ 10

1.2 DURATA DE EXPLOATARE A DRUMULUI ..............................................................................................................10 1.3 POLUAREA GENERATA DE ACTIVITATE ................................................................................................................10

1.1.4 Impactul negativ...........................................................................................................................................11 1.1.4.1 In perioada de executie a drumului ....................................................................................................................... 11 1.1.4.2 In perioada de exploatare. ...................................................................................................................................... 12

1.1.5 Impactul pozitiv............................................................................................................................................12 1.1.5.1 In perioada de executie. ......................................................................................................................................... 12 1.1.5.2 In perioada de exploatare. ...................................................................................................................................... 13

1.4 PRODUCTIA SI NECESARUL DE RESURSE ENERGETICE .........................................................................................13

2 PROCESE TEHNOLOGICE...................................................................................................................................15

2.1 PROCESE TEHNOLOGICE DE PRODUCTIE ...............................................................................................15 2.2 ACTIVITATI DE DEZAFECTARE..................................................................................................................18 2.3 CONSUMURI DE CARBURANTI ÎN PERIOADA DE EXECUTIE............................................................18 2.4 TRAFICUL AFERENT LUCRARILOR ...........................................................................................................18

3 DE EURI ....................................................................................................................................................................19

3.1 IN PERIOADA DE EXECUTIE ...................................................................................................................................19 3.1.1 Deseuri inerte si nepericuloase...................................................................................................................19 3.1.2 Deseuri toxice si periculoase ......................................................................................................................20

3.2 IN PERIOADA DE EXPLOATARE .............................................................................................................................21 3.2.1 Deseuri inerte si nepericuloase...................................................................................................................21 3.2.2 De euri toxice i periculoase ......................................................................................................................21

4 IMPACTUL POTENTIAL ASUPRA MEDIULUI SI POSIBILITATI DE DIMINUARE ..........................22

4.1 APA.......................................................................................................................................................................22 4.1.1 Hidrologie i hidrogeologie ........................................................................................................................22 4.1.2 Surse de poluare a apei i emisii de poluan i ............................................................................................23

4.1.2.1 În perioada de execu ie .......................................................................................................................................... 23 4.1.2.2 În perioada de exploatare....................................................................................................................................... 24

4.1.3 Impactul produs asupra resurselor de ap ................................................................................................25 4.1.3.1 În perioada de construc ie ...................................................................................................................................... 25 4.1.3.2 În perioada de exploatare....................................................................................................................................... 25

4.1.4 Posibilit i de diminuare sau eliminare a impactului ...............................................................................27 4.1.4.1 În perioada de execu ie .......................................................................................................................................... 27 4.1.4.2 În perioada de exploatare....................................................................................................................................... 29


Pagina (ii)

4.2 AERUL.................................................................................................................................................................29 4.2.1 Clima i calitatea aerului ............................................................................................................................29

4.2.1.1 Clima....................................................................................................................................................................... 29 4.2.1.2 Calitatea aerului...................................................................................................................................................... 30

4.2.2 Emisii de poluan i în aer i protec ia calit ii aerului ..............................................................................31 4.2.2.1 În perioada de construc ie ...................................................................................................................................... 31 4.2.2.2 În perioada de operare............................................................................................................................................ 37

4.2.3 Impactul produs asupra aerului..................................................................................................................38 4.2.3.1 Impactul produs asupra aerului în perioada de construc ie ................................................................................. 40 4.2.3.2 Impactul produs asupra aerului în perioada de func ionare................................................................................. 43

4.2.4 Posibilit i de diminuare sau eliminare a impactului ...............................................................................45 4.2.4.1 In perioada de constructie ...................................................................................................................................... 45 4.2.4.2 In perioada de operare............................................................................................................................................ 45

4.3 TRAFIC ................................................................................................................................................................46 4.3.1 Impact poten ial în faza de construc ie.......................................................................................................46 4.3.2 Impact poten ial în faza de exploatare .......................................................................................................46

4.4 ZGOMOT I VIBRA II .....................................................................................................................................47 4.4.1 Situa ia actual – surse de zgomot i vibra ii ............................................................................................47 4.4.2 Impact poten ial în faza de construc ie.......................................................................................................47

4.4.2.1 În perioade de constructie ...................................................................................................................................... 47 4.4.2.2 În perioade de exploatare....................................................................................................................................... 50

4.4.3 Posibilit i de diminuare sau eliminare a impactului ...............................................................................52 4.4.3.1 În perioade de constructie ...................................................................................................................................... 52 4.4.3.2 În perioade de exploatare....................................................................................................................................... 52

4.5 SOLUL I SUBSOLUL ......................................................................................................................................53 4.5.1 Condi ia actual a componentei .................................................................................................................53

4.5.1.1 Geologia.................................................................................................................................................................. 54 4.5.1.2 Seismicitate............................................................................................................................................................. 55 4.5.1.3 Potentialul producerii alunecarilor de teren.......................................................................................................... 56

4.5.2 Surse de poluare a solului i subsolului .....................................................................................................56 4.5.2.1 În perioada de execu ie .......................................................................................................................................... 56 4.5.2.2 În perioada de exploatare....................................................................................................................................... 57

4.5.3 Impactul produs asupra solului i subsolului ............................................................................................58 4.5.3.1 În perioada de execu ie .......................................................................................................................................... 58 4.5.3.2 În perioada de exploatare....................................................................................................................................... 60


4.6 CARACTERIZAREA COMPONENTEI BIOTICE A ECOSISTEMELOR LIMITROFE...........................62 4.6.1 Flora i Vegeta ia ........................................................................................................................................63 4.6.2 Fauna............................................................................................................................................................64 4.6.3 Arii protejate ................................................................................................................................................68

4.6.3.1 Lunca Siretului Inferior – ROSPA0071................................................................................................................ 68 4.6.3.2 Situl Natura 2000 ROSCI0072 - Dunele de nisip de la Hanul Conachi ............................................................. 69

4.6.4 Impact poten ial ...........................................................................................................................................71 4.6.5 Posibilit i de diminuare sau eliminare a impactului ...............................................................................72

4.6.5.1 Perioada de execu ie............................................................................................................................................... 73 4.6.5.2 Perioada de operare ................................................................................................................................................ 73

4.7 SUBSTAN E RADIOACTIVE .........................................................................................................................74 4.8 PEISAJUL ............................................................................................................................................................74 4.9 MEDIUL SOCIAL SI ECONOMIC...................................................................................................................74

4.9.1 Zone locuite i alte obiective.......................................................................................................................75 4.9.2 Impact poten ial în faza de construc ie.......................................................................................................77

4.9.2.1 For a de munc angrenat ...................................................................................................................................... 77 4.9.2.2 Impactul produs asupra a ez rilor umane i a altor obiective............................................................................. 78

4.9.2.2.1 Impactul poluantilor iritanti generali............................................................................................................ 78 4.9.2.2.2 Impactul poluantilor specifici ai prelucrarii bitumului ............................................................................... 79 4.9.2.2.3 Impactul poluarii cu PM10 in perioada de construire .................................................................................. 79 4.9.2.2.4 Impactul expunerii la zgomot ....................................................................................................................... 80 4.9.2.2.5 Impactul asupra zonelor de protec ie sanitar .............................................................................................. 81 4.9.2.2.6 Impactul asupra obiectivelor construite ....................................................................................................... 81


Pagina (iii)

4.9.3 Impact poten ial în faza de exploatare .......................................................................................................81 4.9.3.1 For a de mun angrenat ........................................................................................................................................ 81 4.9.3.2 Impactul poluarii cu PM10 ..................................................................................................................................... 81 4.9.3.3 Impactul produs asupra a ez rilor umane i a altor obiective............................................................................. 82

4.10 CONDI II CULTURALE I ETNICE, PATRIMONIUL CULTURAL......................................................82

5 ANALIZA ALTERNATIVELOR ...........................................................................................................................83

5.1 ALTERNATIVA 0 ....................................................................................................................................................83 5.2 ALTERNATIVE ANALIZATE ...................................................................................................................................83

5.2.1 Traseu in plan ..............................................................................................................................................83 5.2.2 Siguranta circulatiei ....................................................................................................................................83 5.2.3 Sistem rutier .................................................................................................................................................84 5.2.4 Scurgerea apelor..........................................................................................................................................84 5.2.5 Demararea proiectului ................................................................................................................................85 5.2.6 Solutii tehnice si tehnologice.......................................................................................................................85

6 MONITORIZAREA ..................................................................................................................................................87

6.1 FAZA DE CONSTRUCTIE.........................................................................................................................................87 6.2 FAZA DE EXPLOATARE..........................................................................................................................................87 6.3 FAZA DE INCHIDERE A UNOR COMPONENTE SI DE REFACERE A MEDIULUI .........................................................87 6.4 PLAN DE MONITORIZARE ......................................................................................................................................88 6.5 IMPACTUL REMANENT ..........................................................................................................................................88

7 SITUATII DE RISC ..................................................................................................................................................90

7.1 ANALIZA POSIBILITATII APARITIEI UNOR ACCIDENTE INDUSTRIALE CU IMPACT SEMNIFICATIV ASUPRA

MEDIULUI.........................................................................................................................................................................90 7.1.1 Accidente potentiale in perioada de executie.............................................................................................90 7.1.2 Accidente potentiale in perioada de exploatare. .......................................................................................91

7.1.2.1 Evaluarea riscului producerii unor accidente i avarii cu impact major asupra s n t ii popula iei i mediului în perioada de exploatare ........................................................................................................................................................ 91

7.2 MASURI DE PREVENIRE A ACCIDENTELOR ...........................................................................................................91 7.2.1 Masuri de prevenire in etapa de executie ..................................................................................................91 7.2.2 Masuri de prevenire a accidentelor in perioada de exploatare................................................................92

8 DESCRIEREA DIFICULTATILOR......................................................................................................................94

8.1 DIFICULTATI TEHNICE ..........................................................................................................................................94 8.2 DIFICULTATI PRACTICE.........................................................................................................................................94

9 REZUMAT FARA CARACTER TEHNIC ...........................................................................................................95

9.1 DESCRIEREA PROIECTULUI CE URMEAZA A FI CONSTRUIT ..................................................................................95 9.1.1 Proiectul propus...........................................................................................................................................95

9.1.1.1 Traseul in plan ........................................................................................................................................................ 95 9.1.1.2 Profilul longitudinal ............................................................................................................................................... 95 9.1.1.3 Profilul transversal tip............................................................................................................................................ 95 9.1.1.4 Structura sistemului rutier proiectat ...................................................................................................................... 96 9.1.1.5 Scurgerea apelor ..................................................................................................................................................... 96 9.1.1.6 Siguranta circulatiei ............................................................................................................................................... 97 9.1.1.7 Drumuri laterale ..................................................................................................................................................... 97 9.1.1.8 Parcari si statii de autobuz ..................................................................................................................................... 97

9.1.2 Lucrari de arta .............................................................................................................................................97 9.1.3 Mutari si protejari instalatii........................................................................................................................97 9.1.4 Exproprieri ...................................................................................................................................................97

9.2 METODOLOGII UTILIZATE IN EVALUAREA IMPACTULUI ASUPRA MEDIULUI.......................................................98 9.3 IMPACTUL PROGNOZAT ASUPRA MEDIULUI .........................................................................................................98

9.3.1 APA ...............................................................................................................................................................98 9.3.1.1 În perioada de construc ie ...................................................................................................................................... 98 9.3.1.2 În perioada de exploatare....................................................................................................................................... 99


Pagina (iv)

9.3.2 AER ............................................................................................................................................................ 101 9.3.2.1 În perioada de construc ie .................................................................................................................................... 101 9.3.2.2 În perioada de func ionare ................................................................................................................................... 101

9.3.3 ZGOMOTUL ............................................................................................................................................. 102 9.3.3.1 În perioade de constructie .................................................................................................................................... 102 9.3.3.2 În perioade de exploatare..................................................................................................................................... 102

9.3.4 SOLUL SI SUBSOLUL ............................................................................................................................. 102 9.3.4.1 În perioada de execu ie ........................................................................................................................................ 102 9.3.4.2 În perioada de exploatare..................................................................................................................................... 103

9.3.5 COMPONENTA BIOTICA A ECOSISTEMELOR LIMITROFE ........................................................... 104 9.3.5.1 Flora i Vegeta ia ................................................................................................................................................. 104 9.3.5.2 Fauna..................................................................................................................................................................... 106 9.3.5.3 Arii protejate......................................................................................................................................................... 110 9.3.5.4 Impact poten ial .................................................................................................................................................... 113

9.3.6 PEISAJUL ................................................................................................................................................. 114 9.3.7 MEDIUL SOCIO-ECONOMIC................................................................................................................ 114

9.3.7.1 În perioada de construire...................................................................................................................................... 114 9.3.7.2 În perioada de exploatare..................................................................................................................................... 114

9.4 MASURILE DE DIMINUARE A IMPACTULUI ........................................................................................................ 115 9.4.1 APA ............................................................................................................................................................ 115

9.4.1.1 În perioada de execu ie ........................................................................................................................................ 115 9.4.1.2 În perioada de exploatare..................................................................................................................................... 116

9.4.2 AER ............................................................................................................................................................ 117 9.4.2.1 In perioada de constructie .................................................................................................................................... 117 9.4.2.2 In perioada de operare.......................................................................................................................................... 117



9.4.5 COMPONENTA BIOTICA A ECOSISTEMELOR LIMITROFE ........................................................... 119 9.4.5.1 In perioada de execu ie ........................................................................................................................................ 120 9.4.5.2 In perioada de operare.......................................................................................................................................... 120

9.4.6 PEISAJUL ................................................................................................................................................. 121 9.4.6.1 În perioada de execu ie ........................................................................................................................................ 121

9.5 CONCLUZII CARE AU REZULTAT DIN EVALUAREA IMPACTULUI ASUPRA MEDIULUI ....................................... 121

BIBLIOGRAFIE ............................................................................................................................................................ 122

ANEXE

Anexa A – Amplasarea in teritoriu

RAPORT PRIVIND EVALUAREA IMPACTULUI ASUPRA MEDIULUI

Pagina (A)

LIMIT RILE STUDIULUI

IMPORTANT: Citi i prezenta sec iune înainte de a acorda credit deplin oric ror dintre opiniile, îndrum rile, recomand rile sau concluziile prezentate în acest studiu.

a) Prezentul raport a fost elaborat pentru i la solicitarea S.C. Consitrans S.R.L. (CONSITRANS), în urma acord rii unui contract de consultan S.C. ASA Environmental Services S.R.L. (ASA-ES).

b) Nu se asum nici o îndatorire sau angajament i nu se acord nici o garan ie în privin a opiniilor, îndrum rilor, recomand rilor sau concluziilor prezentate în prezentul studiu nici unei ter e p r i, cu excep ia CONSITRANS.

c) La analizarea prezentului raport i înainte de a-i acorda credit deplin, trebuie avute în vedere condi iile contractului încheiat între CONSITRANS i ASA-ES.

d) Toate activit ile desf urate pentru elaborarea acestui raport au folosit i au la baz cuno tin ele profesionale ale ASA-ES i interpretarea:

• standardelor i normativelor, • tehnologiei, • legisla iei

Române ti i ale Comunit ii Europene, în vigoare în prezent (decembrie 2007).

Eventualele modific ri intervenite în documentele men ionate mai sus pot face ca opiniile, îndrum rile, recomand rile sau concluziile prezentate în prezentul raport s devin necorespunz toare sau incorecte. Cu toate acestea, la formularea opiniilor, îndrum rilor, recomand rilor i concluziilor, ASA-ES a avut în vedere modific rile preconizate ale legisla iei i reglement rilor de mediu, pe care le cunoa te. Dup data pred rii prezentului raport, ASA-ES nu va avea nici o obliga ie de a anun a clientul în privin a oric ror astfel de modific ri sau în privin a repercusiunilor acestora.

e) ASA-ES ia la cuno tin faptul c a fost contractat , în parte, datorit cuno tin elor i experien ei pe care le de ine în domeniul mediului. ASA-ES va lua în considerare i va analiza, în contextul cuno tin elor i experien ei de care dispune, toate informa iile ce îi vor fi puse la dispozi ie, precum i orice alte informa ii semnificative de care ASA-ES are cuno tin . În m sura în care informa iile puse la dispozi ia ASA-ES nu sunt incoerente sau incompatibile, ASA-ES va avea dreptul de a se baza pe acestea i de a considera, f r verific ri independente, c astfel de informa ii sunt exacte i complete, iar ASA-ES nu va avea nici o obliga ie de a verifica acurate ea i integralitatea unor astfel de informa ii.

f) Con inutul prezentului raport reprezint opinia profesional exprimat de consultan i de mediu cu experien . ASA-ES nu asigur consultan juridic de specialitate i va fi necesar consultarea unor avoca i.

g) În rezumatul non-tehnic al acestui raport, ASA-ES a prezentat principalele constat ri i recomand ri. Cu toate acestea, alte p r i ale prezentului raport indic limit rile informa iilor ob inute de ASA-ES astfel încât orice îndrum ri, opinii sau recomand ri prezentate în aceast sec iune trebuie considerate valabile numai în contextul întregului raport.

h) Serviciile profesionale asigurate de ASA-ES în cadrul prezentului contract au avut în vedere numai aspectele de mediu privind condi iile de subsol în acest amplasament. Aspectele geotehnice, inclusiv recomand rile tehnice privind proiectarea i construc ia de impermeabiliz ri i funda ii lucr rilor, re elelor subterane i stabilitatea drumului nu intr în aria de acoperire a termenilor de referin pentru realizarea acestui raport. Pentru fundamentarea acestor solu ii va fi necesar consultarea unor geotehnicieni.


Pagina (B)

i) Rezultatele prezentului studiu nu trebuie considerate în nici un caz ca fiind o garan ie c amplasamentul este liber de absolut orice contaminan i din activit i din trecut sau din prezent, cu excep ia acelor contaminan i men iona i acest raport. Constat rile incluse în prezentul raport sunt fundamentate pe determin rile efectuate de APM Galati în zona de interes în ultimii ani, precum i pe condi iile observate în cadrul examin rilor vizuale desf urate în cursul lunii noiembrie 2007. Nu se ofer nici o asigurare în privin a modific rii respectivelor condi ii ulterior momentului examin rii sau în aria dintre sau din afara amplasamentelor examinate.


Pagina (1)

1 INFORMA II GENERALE

1 Denumirea obiectivului de investi ii: REABILITARE DN 25 TECUCI – SENDRENI KM. 0+000 – KM. 68+130

2 Amplasamentul obiectivului: Sectorul de drum propus pentru reabilitare DN 25, este o artera rutiera care face legatura intre municipiul Tecuci si localitatea Sendreni

3 Proiectantul lucr rilor: CONSITRANS SRL, Bucuresti

4 Beneficiarul lucr rilor: Compania Na ional de Autostr zi i Drumuri Na ionale din România

5 Sursa de finan are: Bugetul de stat / Fonduri comunitare 6 Perioada de executie propus : 24 luni 7 Autorul studiului: SC ASA Environmental Services SRL

Bucuresti 8 Telefon/fax: 0745 013 300 / 0746 139 344 9 Persoana de contact: Prof. dr. ing. Adrian Gazdaru / Florentin

Cojocariu

1.1 DESCRIEREA PROIECTULUI

1.1.1 Scopul si importanta obictivului de investitii:

1.1.1.1 Scopul proiectului

- ranforsarea sistemului rutier existent in vederea maririi capacitatii portante si imbunatatirea suprafetei de rulare;

- largirea sistemului rutier pentru o parte carosabila de 7,00 m cu benzi de incadrare de 0.50 m si o platforma de 9,00 m;

- imbunatatirea scurgerii apelor in lungul drumului prin constructia de rigole pereate sau de pamant;

- inlocuirea podetelor cu deschideri mai mici de 2,00 m conform Ordinului A.N.D. nr. 93/303/21.02.1992, a celor degradate sau cu sectiune de scurgere insuficienta si lungirea podetelor ce se mentin precum si reparatii;

- prevederea de podete noi acolo unde ele apar ca necesare;

- sporirea sigurantei circulatiei prin amenajarea corespunzatoare, la nivel, a intersectiilor cu alte drumuri publice;


Pagina (2)

- sporirea sigurantei circulatiei prin prevederea de parapete, precum si inlocuirea celor existente degradate;

- imbunatatirea drenajului sistemului rutier prin drenuri transversale continue si drenuri longitudinale;

1.1.1.2 Utilitatea proiectului

Starea pe alocuri proast a drumului i a podurilor, pode elor, an urilor i rigolelor par ial necorespunz toare de pe traseul drumului analizat are efecte negative asupra economiei i transportatorilor auto, prin cre terea timpilor i costurilor de transport pe tronsonul respectiv, prin cre terea consumului de carburant, precum i prin m rirea costurilor legate de între inerea i repara ia mijloacelor de transport.

Utilitatea proiectului const în rezolvarea acestor probleme, precum i în facilitarea pe viitor a unui sistem eficient de între inere atât a carosabilului cât i a structurii de rezisten .

1.1.2 Utilitatea publica si modul de incadrare in planurile de urbanism si amenajarea teritoriului



- Tecuci km. 0+000 – km. 3+500 L= 3,500 km - Draganesti km. 6+888 – km. 9+381 L = 2,493 km. - Barcea km. 9+381 – km. 13+760 L = 4,379 km. - Umbraresti km. 13+760 – km. 18+014 L = 4,254 km. - Ivesti km. 18+014 – km. 24+855 L = 6,841 km. - Liesti km. 24+855 – km. 29+800 L = 4,945 km. - Hanul Conachi km. 31+930 – km. 34+450 L = 2,520 km. - Tudor Vladimirescu km. 36+310 – km. 39+900 L = 3,590 km. - Vames km. 43+200 – km. 44+230 L = 1,030 km. - Piscu km. 45+880 – km. 48+325 L = 2,445 km. - Independenta km. 51+090 – km. 53+020 L = 1,930 km. - Branistea km. 59+300 – km. 59+700 L = 0,400 km. - Sendreni km. 66+200 – km. 67+950 L = 1,750 km



Obiectivele specifice au in vedere reabilitarea, modernizarea si dezvoltarea infrastructurii de transport pentru imbunatatirea confortului calatorilor, cresterea sigurantei acestora si a


Pagina (3)

eficientizarii transportului de marfa in vederea alinierii sistemului national de transport la sistemul european, maximizarea efectelor pozitive asupra mediului si minimizarea impactului global si local pe care activitatile de transport le genereaza, astfel ca modernizarea DN 25 este o prioritate pentru atingerea acestor obiective.

1.1.3 Descrierea lucrarilor

1.1.3.1 Situatia existenta

Traseul in plan



In conformitate cu Ordonanta nr 43/1997 viteza de baza pentru clasa tehnica III zona de campie in care se incadreaza si drumul analizat este de v = 50-80 km/h.

Traseul in profil longitudinal



Profil transversal


Structura rutiera




Pagina (4)

Foto 1. Foto 2.


Scurgerea si evacuarea apelor








Pagina (5)

1.1.3.2 Solutia proiectata

Traseul in plan

Traseul drumului national va urmari incadrarea in prevederile STAS 863/85 prin pastrarea amplasamentului actual al drumului avand in vedere ca prin tema de proiectare nu se cere studierea unor variante de ocolire a localitatilor sau a corectiilor.

Profilul longitudinal




Profilul transversal tip



Sistemul rutier



Sistemul de ranforsare a carosabilului existent a fost adoptat intre km. 3+500 – km. 17+000, km. 25+000 – km. 41+300, km. 44+000 – km. 48+800 si km. 51+000 – km. 68+130 astfel:




Pagina (6)


Sistemul rutier pentru consolidarea acostamentului existent a fost adoptat:



15 cm piatra sparta

25 cm balast

Intre km 41+300 – km 44+000, unde se ridica linia rosie cu aproximativ 1.00m, s-a prevazut sistemul rutier nou pe intreaga latime a profilului transversal. Pe aceasta zona s-a studiat un profil transversal tip in care se prevede desfacerea straturilor asfaltice din alcatuirea sistemului rutier existent pana la stratele drenante.




25 cm piatra sparta

25 cm balast

Umplutura din balast

De asemenea intre Km 17+000 – 25+000 si Km 48+800 – 51+000 s-a proiectat un sistem rutier nou care sa asigure capacitatea portanta in aceste zone. S-a propus o solutie cu stuctura rutiera semirigida si anume:




25 cm piatra sparta

25 cm balast

40 cm perna de balast

geogrila

geotextil

Scurgerea apelor




Pagina (7)


Podete




Drumuri laterale


Drumurile laterale vor fi amenajate pe 25 m cele din pamant, din care 10 m vor fi asfaltati iar 15 m impietruiti sau balastate, iar pentru cele cu asfalt existent s-a prevazut un covor asfaltic pe 10 m.

Intersectiile cu drumurile publice sunt prevazute a fi amenajate in conformitate cu normativul C 173-1986. Acestea sunt situate la: km. 11+300– DJ 252; km. 15+132 – DC 58; km. 12+275 – DJ 253; km. 19+851 – DJ 254; km. 31+225 – DJ 204; km. 49+590 – DJ 255; km. 68+130 – DN 2B.

Parcari si statii auto


Trotuare


Parapete




Pagina (8)

Mutari si protejari instalatii


- retea electrica aeriana de joasa tensiune; - retea aeriana de telecomunicatii; - conducte apa.



1.1.3.3 Exproprieri

Lucrarile de reabilitare a drumului national DN 25 conduc la ocuparea unor suprafete reduse de teren din zona limitrofa acestuia (in total cca 1.6 ha teren agricol).

Ridicarea liniei rosii intre km 41.300 – km 44.000 impune ocuparea unei suprafete agricole de cca 1.1 ha.

Reamenajarea intersectiei cu DJ 255 de la km 49.590 impune deasemenea ocuparea unei suprafete agricole de 0.5ha.

1.1.3.4 Organizari de santier. Surse de balast, agregate si pamant. Zone de depozitare deseuri

În zonele învecinate cu sectorul de drum care face obiectul acestui studiu se manifest o acut lips de terenuri libere, disponibile pentru organiz rile de antier, depozitarea sterilului rezultat din excava ii, sau pentru amenajarea de gropi de împrumut.

1.1.3.4.1 Organizari de santier

In conformitate cu prevederile H.G. 729 din 22/08/2000 care aproba Normele de aplicare a procedurilor pentru atribuirea contractelor de achizitie publica “Organizarea de santier” ca descriere sumara face parte din Proiectul Tehnic al Investitiei si anume se specifica ca in acesta se vor face numai referiri cu privire la ea.

Conform legislatiei subsidiare, organizarea de santier constituie atributia si raspunderea Antreprenorului General ca amplasament, solutii, dotari si pentru aceasta va fi nevoie de un Raport distinct privind Evaluarea Impactului asupra Mediului.

In acest sens, constructorului ii va reveni obligatia

de a obtine certificatele de urbanism pentru lucrarile proprii;

de a obtine toate avizele si acordurile pentru acestea;


Pagina (9)

de a obtine autorizatie de construire pentru lucrarile provizorii,

de a reda terenurile ocupate temporar la forma initiala cu amenajarile stabilite de organele competente.

Dintre principalele condi ii minime necesare pentru amenajarea unei organiz ri de antier enumer m :

distan e mici de transport pentru materialele aprovizionate; situarea cât mai aproape de centrul de greutate al lucr rii; posibilit i de transport pe calea ferat ; posibilit i de asigurare cu costuri minime a utilit ilor (ap , electricitate); situarea în zone care s afecteze cât mai pu in via a i activitatea localnicilor.

In consecinta se poate aprecia ca activitatile si constructiile de organizare de santier nu se vor dezvolta pe traseul drumului, si ca in orice caz nu vor produce un impact semnificativ asupra acestei zone.

1.1.3.4.2 Surse de balast

În conformitate cu legislatia nationala, amplasarea eventualelor puncte de lucru si suprafata lor este stabilita de câstigatorul licitatiei pentru executarea lucrarilor. Cu toate acestea, având în vedere cerintele de calitate si existenta în zona a unor astfel de resurse, se presupune ca piatra naturala si balastul vor fi cumparate de la cariere/balastiere existente pe raza judetului. Transportul lor se va efectua cel mai probabil cu mijloace auto.

1.1.3.4.3 Gropi de împrumut

În conformitate cu legislatia nationala, amplasarea eventualelor puncte de lucru si suprafata lor este stabilita de câ tigatorul licitatiei pentru executarea lucrarilor. Cu toate acestea, având în vedere cerintele de calitate, se presupune ca datorita proprietatilor coezive ale solului excavat, materialului folosit pentru terasamente va consta în cea mai mare parte din materiale locale, în speta din pamânt rezultat din excavarile ce vor fi parte a programului de construire.

În functie de decizia antreprenorului, este posibila crearea unor gropi de împrumut, de dimensiune redusa.

1.1.3.4.4 Zone de depozitare deseuri

In conformitate cu prevederile H.G. 729 din 22/08/2000 care aproba Normele de aplicare a procedurilor pentru atribuirea contractelor de achizitie publica, amplasarea eventualelor puncte de lucru i suprafa a lor este stabilit de câ tig torul licita iei pentru executarea lucr rilor. Cu toate acestea, se poate presupune c toate materialele inerte vor putea fi folosite în umpluturi locale, de exemplu carierele de balast, sau transportate la groapa municipal de de euri menajere cea mai apropiata.

Toate de eurile rezultate, care pot fi asimilate de eurilor municipale, vor fi transportate la groapa de de euri a municipiului Galati.


Pagina (10)

1.1.3.4.5 Scenarii de lucru analizate in prezentul studiu

Pentru a avea o dimensiune a efectelor pe care le pot produce asupra Mediului activitatile specifice organizarii de santier, in continuare sunt prezentate principale date care au stat la baza analizelor realizate in prezentul studiu:

Volumele principalelor materiale, semifabricate si prefabricate ce vor fi puse in opera sunt estimate dupa cum urmeaza:

• S p tur i umplutur p mânt – 250 mii mc • Balast i piatr spart – 300 mii mc • Beton asfaltic de toate categoriile – 250 mii tone • Beton de ciment – 100 mii tone • Alte materiale global – 100 mii tone

Numarul de utilaje ce va lucra in perioada de varf pe santier va fi de:

• 12 autobasculante de 30 t • 1 autocisterna de 5000 l • 2 autocamioane de 12 t • 3 autovehicule u oare • 2 autobetoniere de 20 t • 2 Excavatoare • 1 Repartitoare beton bituminos • 4 Utilaje compactare • 1 Macara

1.2 DURATA DE EXPLOATARE A DRUMULUI

Ca durat de exploatare pentru drumurile cu structuri rutiere suple – bituminoase – se ia în considerare o perioad de minim 12 ani, în medie 30 ani.

1.3 POLUAREA GENERATA DE ACTIVITATE

Transporturile au un puternic impact asupra Mediului, la scara regionala si chiar globala si pe termen lung, generand accidente cu pierderi de vieti omenesti, sau ale unor capacitatii vitale, pagube economice insemnate precum si o poluare fonica si chimica unerori ireversibila, cu modificari substantiale in peisaj si chiar in comportamentul uman si in societate.

Dimensiunea acestor fenomene si caracterul acestora este diferentiat pe tipul sistemelor de transport: terestru de suprafata, subteran, aerian si pe apa.

Pe de alta parte, circulatia bunurilor si a oamenilor, a stat si sta la baza dezvoltarii societatii umane, permitand schimburile comerciale, diviziunea mondiala a muncii, specializarea si libera concurenta intr-o lume in care acum globalizarea este un fenomen marcant si in puternica extindere.

Referindu-ne strict la transporturile auto terestre respectiv la drumuri, care fac obiectul acestui Studiu se poate constata ca impactul lor se poate manifesta ca impact negativ mai bine perceput, in special de egologistii “puri”, dar trebuie retinut ca in acelasi timp ele au


Pagina (11)

si un insemnat impact pozitiv asupra ecomomiei, dezvoltarii societatii ca si asupra oamenilor.

Impactul negativ consta in esenta in fragmentarea habitatelor si poluare, iar cel pozitiv in facilitarea schimburilor pornind de la bunuri materiale si pana la idei, circulatia populatiei, dezvoltarea turismului etc.

In acelasi timp, ambele categorii de impact se manifesta diferit in perioadele de realizare si de exploatare a unui drum.

In cele ce urmeaza se vor prezenta sintetic elementele de impact grupate asa cum s-a aratat mai sus.

1.1.4 Impactul negativ

1.1.4.1 In perioada de executie a drumului

De la inceput trebuie subliniat faptul ca proiectul analizat se refera la modernizarea unui drum existent, in cea mai mare parte lucrarile ce se vor realiza limitandu-se la amplasamentul existent, fara sa impuna ocuparea unor suprafete de teren care in prezent ar fi destinate altor folosinte.

Cu toate ca in prezent datorita tehnologiilor de executie moderne, a unor materiale putin agresive pentru mediu, si a unei mecanizari avansate, perioadele de executie s-au diminuat mult, ceea ce reduce timpul de impact pe traseu, efectele respective pot fi in esenta urmatoarele:

1. Miscari de terasamente, deblee si/sau ramblee cu excavatii in traseu ori in gropi de imprumut, care genereaza, modificari in stratele superioare de pamant, chiar dezechibrul lor natural si uneori schimbari ale pesajului natural.

2. Emisii importante de praf si noxe produse de gazele de esapament de la motoarele puternice – 100-200 C.P – ale mijloacelor mecanice de transport si ale utilajelor de construc ii.

3. Perturbarea prin zgomot si noxe ale habitatelor, faunei si florei, uneori pe benzi laterale de peste 1km, din axul lucrarilor.

4. Emisii de noxe de diferite tipuri cu ocazia executarii lucrarilor de constructii cum ar fi praf la betonari, zidarii, sau gaze in cazul betoanelor bituminoase.

5. Perturbarea scurgerii naturale a apelor prin lucrarile la poduri, care pot produce atat cresterea locala a nivelurilor apei, cat si a turbiditatii raurilor in special cu ocazia dezafectarii unor elemente de sustinere.

6. Excavatii importante in zone cu deblee mari sau in cele aproape de versanti, care pot produce un dezechilibru insemnat in stratele de pamant si presupun lucrari de


Pagina (12)

sustinere si protectie provizorii ori definitive, uneori in solutii dificile si care nu pot rezolva definitiv in toate situatiile perturbarile produse.

7. Intersectarea unor situri arheologice necunoscute, scoase la iveala de lucrari, care presupun operatii de salvare, ce ingreuneaza sau intarzie programul de executie. Uneori asemenea situri nu sunt sesizate si sunt acoperite pentru totdeauna.

8. Discomfort important prin poluare fonica, luminoasa, vibratii si emiterea de noxe, care se manifesta asupra populatiei din asezarile situate in apropierea santierelor.

9. Posibilitatea aparitiei unor conflicte sociale intre populatia autohtona si personalul muncitor, in general mai violent si care va fi relativ numeros in timpul executiei lucrarilor.

10. Consumuri semnificative de materii prime, materiale i energie, cu consecin e negative asupra epuiz rii reurselor materiale i energetice, în special atunci când este vorba de resurse neregenerabile.

In final se poate concluziona ca in perioada de executie impactul negativ este important, la modul cel mai general, dar durata acestuia este limitata de la cateva luni pana la 1-3 ani, iar aria sa de manifestare va fi local sau regional .

1.1.4.2 In perioada de exploatare.

1. Fragmentarea definitiva a habitatelor cu posibilitatea disparitiei unor populatii de animale sau a unor forme de flora; acest impact este nesemnificativ in acest caz având în vedere c drumul ce se va reabilita este în exploatare de mult vreme i ca urmare acesta a g sit deja un echhilibru cu flora i fauna local .

2. Concentrarea importanta a traficului pe noile coridoare astfel create/reabilitate cu noxe insemnate si perturbari ale mediului dar si a populatiei riverane.

3. Cresterea pericolului de accidente pe traseu ca urmare a vitezelor sporite de circulatie acceptate, cu efecte asupra participantilor la trafic dar si prin explozii, sau incendii produse de autovehiculele grele.

4. Circulatia in comun, cu viteze mari, a autoturismelor si mijloacelor de transport greu.

5. Modificarea prin deviere sau anulare a unor rute de transport traditionale si bine cunoscute, ceea ce poate perturba activitati conomice sau sociale bine consolidate in timp.

1.1.5 Impactul pozitiv.

1.1.5.1 In perioada de executie.

1. Dezvoltarea cu caracter oarecum temporar a unor activitati economice legate de constructia drumului: procurarea de materiale de constructii, semi ori prefabricate,


Pagina (13)

aprovizionarea cu carburanti si lubrefianti, repararea si intretinerea mijloacelor de transport si a utilajelor.

2. Dezvoltarea unui flux comercial pentru bunuri de consum, in special de alimente pentru populatia de muncitori ce lucreaza pe santier.

3. Crearea temporara de locuri de munca pentru populatia autohtona, concomitent cu posibilitatea pentru o parte din aceasta de a se califica intr-o meserie noua.

4. Ridicarea nivelului economic, de civilizatie si de informare al populatiei locale.


Beneficiul principal in exploatare al unui drum modernizat se regaseste in ansamblul economiei unei tari si regiuni astfel:

1. Crearea unui coridor de transport modern cu toate beneficiile ce decurg: cresterea vitezei de parcurgere a unor trasee cu reducerea timpului de deplasare, diminuarea consumului de carburanti, reducerea nivelului de uzur al autovehiculelor prin scaderea accelerarilor si decelerarilor dar si a regimului de functionare a motoarelor, a blocajelor in traseu si in special la tranzitul prin localitati.

2. Diminuarea pericolului de accidente specific drumurilor inguste, cauzate de depasiri si tranzitare prin localitati cu circulatie pietonala importanta.

3. Reorganizarea generala a retelei rutiere din zonele strabatute, cu cresterea fluentei in circulatie si imbunatatirea legaturilor intre asezari.

4. Cresterea posibilitatilor de dezvoltare economica a zonei tranzitate de drumul realibiltat; cresterea atractivitatii economice a zonei, respectiv a investitorilor din afara zonei; dezvoltarea turismului si a altor activitati ce pot duce la cresterea veniturilor populatiei locale; facilitarea dezvoltarii rutelor de transport in comun, cu efecte benefice asupra reducerii consumului energetic.

Scopul principal al Raportului la Studiul de evaluare al impacului este de a lua in considerare elementele de impact negativ de a propune masuri si solutii de eliminare sau reducere a lor, de a maximiza elementele de impact pozitiv, astfel incat lucrarile sa se incadreze cat mai bine in mediul natural si sa reduca situatiile de conflict existente.

1.4 PRODUCTIA SI NECESARUL DE RESURSE ENERGETICE

Pentru execu ia lucr rilor de modernizare a DN 25 este necesar efectuarea urm toarelor lucr ri, conform tabelului urm tor:


Pagina (14)

Tabel 1. 1: Cantit í de lucr ri Descrierea lucrarii Mii tone

P mânt 53

Balast 105

Mixturi asfaltic 213

Beton de ciment 6.2

Tabel 1. 2: Productia si necesarul resurselor energetice Produc ie Resurse folosite pentru asigurarea produc iei

Consumuri Nume Cantit i totale Nume

DN 26 Furnizor

Mixtur asfaltic * 213000 mc P cur 32 t PETROM

Bitum 7863 t Suplacu de Barcau

Energie electric 41 MW CONEL

Beton de ciment* 6200 mc Energie electric 1,3 MW CONEL

Ciment 210 mc

Transport de materiale

375 mii l Motorin

PETROM

Utilaje pe amplasament

150 mii l Motorin

PETROM

* Nu se produce pe amplasament.

Tabel 1. 3: Materii prime folosite Clasificarea i etichetarea substan elor i compu ilor chimici

Materia prime Total Sector

A Categoria Periculos/Nepericulos

Cod privind principala proprietate periculoas

Fraze de risc

P cur * 22 t P H3B; H6 Inflamabil, toxic

Bitum* 210 t P H3B; H6 Inflamabil, toxic

Aditivi mixturi asfaltice*

21 t P H3B; H6 Inflamabil, toxic

Agregate naturale* 200 mii mc N - -

Ciment* 210 t P H4 Iritant

Aditivi beton* 0.5 t N - -

P mânt 53 mii mc N - -

Mixturi asfaltic 213 mii mc P H6 Toxic

Beton de ciment 6 mii t N - -

Balast 105 mii mc N - -

Motorin – transport 375 mii l P H3B; H6 Inflamabil, toxic

Motorin – utilaje pe amplasament

150 mii l P H3B; H6 Inflamabil, toxic

* Materii prime in instala iile furnizorilor de betoane


Pagina (15)

2 PROCESE TEHNOLOGICE

2.1 PROCESE TEHNOLOGICE DE PRODUCTIE

In cazul proiectului analizat procesele tehnologice sunt aferente doar perioadei de constructie si acestea sunt prezentate in continuare pe grupe de lucrari.

2.1.1 Terasamente.

Defrisarea unor arbusti si arbori cu diametre sub 10 cm se face cu buldozerul cu echipament de defrisor, incarcarea in autobasculante si apoi evacuarea pentru a fi utilizati ca lemn de foc.

Decaparea pamantului vegetal se efectueaza cu buldozerul.

Sapatura in debleu în teren mediu se face cu excvatorul cu incarcare direct in autobasculanta si transport in zonele de umplutura.

Umpluturile in ramblee presupun nivelarea pamantului descarcat din autobasculante cu buldozerul, si apoi compactarea cu cilindru lis tractat de un buldozer.

Imbracarea taluzurilor cu iarba consta din asternerea pamantului vegetal pe taluz cu cupa excavatorului si nivelarea lui cu buldozerul si manual.

Scarificarea acostamentelor se efectueaza cu buldozerul echipat cu scarificator.

2.1.2 Suprastructura drumului.

Asternerea stratului de balast presupune descarcarea lui din autobasculante, nivelarea cu buldozerul si compactarea cu cilindrul vibrator tractat de un buldozer. Stratul de piatra sparta in fundatie va urma aceiasi tehnologie. Stratul de agregate naturale stabilizate cu ciment presupune prepararea amestecului in statia de betoane, aducerea lui pe amplasament si apoi utilizarea tehnologiei de mai sus.

Amorsarea suprafetelor cu emulsie cationica cu rupere rapida se face cu o autocisterna speciala.

Stratul de baza din mixtura asfaltica cu bitum si agregate concasate executat la cald. Mixtura se va prepara in afara amplasamentului si va fi adusa pe santier cu autobasculante cu incalzire, descarcata in repartitoare si apoi compactata cu cilindri specifici pentru asfalt. Stratul de legatura din binder de criblura si agregate concasate executat la cald va urma tehnologia de mai sus. Strat de uzura din beton bituminos, aceiasi tehnologie.


Pagina (16)

2.1.3 Drumuri laterale

Stratul de piatra sparta din fundatii fara impanare si innoroire se executa prin nivelerea cu buldozerul dupa care se va compacta cu un cilindru lis tractat de buldozer.

Amorsarea suprafetelor cu emulsie cationica va fi facuta cu o autocisterna speciala. Stratul de baza din mixturi asfaltice va urmarii tehnologia specifica prezentata mai sus.

Solutia sa va aplica la intersectiile cu drumuri laterale.

2.1.4 Santuri si rigole

Demolarea zidariei din beton la santuri si rigole necorespunzatoare se face cu excavator, care va fi folosit si la strangerea materialului in gramezi si incarcarea in autobasculante, dupa care se executa evacuarea din amplasament.

Rigola carosabila din prefabricate se va realiza cu ajutorul unei macarale montata pe un excavator. Santul nepereat presupune realizarea escavatiei cu excavatorul. Santurile pavate cu elemente prefabricate presupun montarea de prefabricate cu o macara. Decolmatarea santurilor existente se va efectua cu excavator cu cupa profilata.

2.1.5 Parapeti si bariere

Se vor monta cu o macara pe pneuri cu acces facil i manual.

2.1.6 Semnalizari si marcaje

Se vor monta: stalpi de dirijare, indicatori kilometrici, indicatori hectometrici, stalpi pentru indicatoare de circulatie, marcaje rutiere, fiind ncesara o macara pe pneuri si o masina de marcat.

2.1.7 Poduri si podete

Principalele tehnologii folosite sunt urmatoarele:

- demolari de zidarie si betoane la cele existente cu excavatorul, strangerea materialului rezultat, incarcarea in autobasculante si evacuarea din amplasament

- demolari elemente din beton armat, cu ciocan pneumatic sau prin explozii controlate, strangerea materialului, incarcarea in autobasculante si evacuarea din amplasament

Pentru constructia podetelor noi va fi necesar turnarea de beton armat cu tehnologiile binecunoscute de excavare, cofrare, armare si betonare.


Pagina (17)

2.1.8 Managementul amplasamentului constructiei

În perioada executiei lucrarilor de modernizare se vor lua urmatoarele masuri organizatorice:

- marcarea limitelor cadastrale ale amplasamentului în vederea respectarii cu strictete a perimetrului afectat constructiei;

- amenajarea corespunzatoare a drumurilor de acces la fronturile de lucru, utilizându-se pe cât posibil drept cale de rulare pentru utilaje traseul actual al drumului;

- elaborarea unor grafice de lucru, care sa tina cont de timpii de rulare si de punere în opera a materialelor preparate în exterior (betoane, mixtura asfaltica), pentru sincronizarea programelor de lucru ale bazelor de productie cu cele ale utilajelor din amplasamentul drumului; scopul acestei actiuni este reprezentat de eliminarea posibilitatii rebutarii sarjelor de material deja preparat, tinând cont de sensibilitatea zonelor;

- asigurarea pazei si securitatii utilajelor si instalatiilor din frontul de lucru;

- asigurarea utilajelor necesare unor bune desfasurari a lucrarilor.

2.1.9 Managementul materialelor

La realizarea tronsonului de drum se vor folosi doua grupe mari de materiale:

- materiale locale

- materialele de constructii propriu zise

O grupa speciala o constituie carburantii si lubrifiantii pentru utilaje si mijloacele de transport care se vor asigura în afara lucrarii de catre detinatorii mijloacelor mecanizate.

Masurile pentru managementul corect al materialelor se vor grupa în:

- masuri pentru asigurarea calitatii, care vor consta în certificate si documente de calitate, iar pentru pamânturi în determinari facute în santier;

- masuri pentru garantarea cantitatilor necesare constând din documente de transport, cântariri sau masuratori pe esantioane sau pe total livrare;

- masuri specifice pentru a se evita degradarile prin acoperire sau depozitare corespunzatoare;

- masuri pentru a se asigura o mecanizare corecta si intensiva a manipularilor folosind practic numai utilajele specifice: autoîncarcatoare, stivuitoare, macarale etc.;


Pagina (18)

- masuri pentru protectia muncii în toate operatiile de transfer, încarcare, descarcare care se realizeaza pe seama instructajelor specifice si echipamentelor de protectie;

- masuri pentru întretinerea si spalarea permanenta a drumurilor zonale si a cailor de santier prin nivelarea lor cu autogredere, plombare cu balast, stropire;

- masuri pentru a se evita poluarea cu praf si pulberi prin folosirea de mijloace de transport etanse.

2.2 ACTIVITATI DE DEZAFECTARE

Lucrarile prezentate mai sus nu presupun activitati de dezafectare importante.

2.3 CONSUMURI DE CARBURANTI ÎN PERIOADA DE EXECUTIE

Dat fiind volumul de lucrari si diversitatea morfologica a traseului estimarea emisiilor produse de lucrul utilajelor, ca medie pe unitate de lungime si timp ar putea denatura dimensiunea efectelor prin diminuarea lor.

Consumurile totale de carburantí in perioada de executie (estimate) 12.7 l/h km.

2.4 TRAFICUL AFERENT LUCRARILOR

Traficul va fi reprezentat de deplasarea autovehiculelor pentru transportul materialelor de constructie a obiectivului, pentru transportul deseurilor rezultate în perioada de executie, precum si pentru alte activitati conexe (transport carburanti pentru utilaje, transport apa si hrana pentru personalul de executie, transport personal pentru supraveghere si control etc.).

Insumand cantitatile de terasamente, materiale, semifabricate si prefabricate ce vor fi vehiculate in ampriza drumului in perioada celor 2 ani de executie rezulta ca acestea reprezinta circa 575000 tone respectiv ca o medie cca. 60 tone/ora.

Considerand distanta medie maxima de transport de 10 km si o capacitate medie de transport de 30 tone/autovehicul, rezulta un trafic de circa 2 vehicule/ora/sens.

Se mentioneaza ca dimensionarea traficului de lucru s-a facut luând în considerare accesul în amplasament pe infrastructura rutiera existenta


Pagina (19)

3 DE EURI

Deseurile produse ca urmare a realizarii si exploatarii drumului se estimeaza separat pe cele doua etape executie, respectiv exploatare.


3.1.1 Deseuri inerte si nepericuloase

Pentru realizarea fundatiei rutiere va fi necesara excavarea si indepartarea din amplasament a unor terasamente necorespunzatoare - pamant mocirlos, sau cu continut mare de material biodegradabil - care vor fi transportate la gropile de de euri menajere din zon , pentru a se asigura umplerea lor.

Pentru imbracamintea rutiera si celelalte constructii se vor pune in opera materiale granulare - balast, piatra sparta, nisip - precum si alte produse ca betoanele de ciment sau asfaltice, caramida, alte elemente prefabricate.

De eurile din construc ii se clasific dup cum urmeaz :

01.04.08 de euri de piatr i sp rturi de piatr ;

17.01.07 beton, c r mizi, materiale ceramice;

17.02.01 lemn;

17.02.02 sticl ;

17.02.03 materiale plastice;

17.04.07 amestecuri metalice;

17.05 p mânt i materiale excavate;

17.09.00 de euri amestecate de materiale de construc ie.

Examinând lista de mai sus, se constat c nu apar de euri periculoase întrucât aceast categorie de de euri nu se genereaz prin lucr rile de construc ie proiectate.

De eurile de lemn, sticl , materiale plastice se încadreaz în categoria de eurilor menajere; sunt generate de personalul de execu ie a lucr rilor de construc ii.

De eurile de p mânt i materiale excavate, piatr i sp rturi de piatr , beton, c r mizi, materiale ceramice sunt de euri provenite de la excava iile necesare pentru realizarea lucr rilor proiectate.

Se apreciaza ca nivelul de pierderi tehnologice inevitabile, cu ocazia transportului, depozitarii sau punerii in opera va fi de ordinul a cca. 2%. Din acestea se vor putea folosii pentru a realiza diverse umpluturi locale cca. 75%.


Pagina (20)

Se impune ca toate aceste de euri inerte asimilabile de eurilor de demolare, în total cca. 35.000 mc, s fie evacuate i depozitate într-o groap ecologic de de euri, cu ocazia retragerii mijloacelor de transport din santier. Pentru acestea antreprenorul general al lucr rilor va trebui s încheie contracte cu operatorii de salubritate locali în vederea depozit rii lor.

Deseurile menajere rezultate in amplasament de la personalul de executie hartie, pungi, folii de plastic, butelii, resturi alimentare vor fi depozitate in conteinere la locurile de munca in continua miscare si ele se estimeaza a fi de ordinul a 0,3 kg/om i zi deci fata de numarul de personal de 100 vor reprezenta cca. 7 t anual. Eliminarea lor se va efectua periodic prin grija executantilor, la firme specializate pentru revalorificarea dupa caz a acestora sau la o rampa ecologica apropiata.

La sfâr itul s pt mânii se vor afecta 2 ore pentru cur enia fronturilor de lucru, când se vor elimina toate elementele care au devenit de euri.

Deseurile din demolari vor fi folosite pentru realizarea umpluturilor necesare realizarii diverselor componente ale drumului.

De eurile reciclabile i cele de ambalaj vor fi colectate diferen iat i valorificate conform legisla iei în vigoare.

3.1.2 Deseuri toxice si periculoase

Substan ele toxice i periculoase pot fi: carburan ii (motorina), lubrifian ii i acidul sulfuric, necesare func ionarii utilajelor, precum i vopseaua pentru marcajul rutier.

Alimentarea cu carburan i a utilajelor va fi efectuat cu cisterne auto, ori de câte ori va fi necesar.

Utilajele cu care se va lucra vor fi aduse în antier în perfect stare de func ionare, având f cute reviziile tehnice i schimburile de lubrifian i. Schimbarea lubrifian ilor se va executa dup fiecare sezon de lucru în ateliere specializate, unde se vor efectua i schimburile de uleiuri hidraulice i de transmisie.

În cazul în care vor fi necesare opera ii de între inere sau schimbare a acumulatorilor auto, acestea nu se vor executa în antier, ci intr-un atelier specializat, unde se vor efectua i schimburile de anvelope.

Vopseaua pentru marcaje va fi adusa in recipienti etansi din care va fi descarcata in utilajele de lucru respective. Bidoanele goale vor fi restituite producatorilor sau distribuitorilor, dup caz, conform nomelor legale specifice.


Pagina (21)



În timpul exploat rii vor rezulta o serie de de euri specifice transportului rutier dar i de euri datorate unui comportament neadecvat al participan ilor la traficul rutier cum ar fi aruncarea de diverse amalajele, dar nu numai, din autovehicolele în mers direct în natur sau în special în parcajele amenajate. Aceste de euri sunt de natura de eurilor menajere. Cele cu caracter “salbatec”, ca i cele colectate din parcaje, vor trebui cur ate prin grija personalului de exploatare a drumului. Ele se estimeaz a fi de ordinul a 7-8 m3 anual, pe baza datelor de trafic.

Ca urmare a scurgerii apelor de pe suprafa a carosabil , în special cu ocazia primei ploi, vor fi sp late diverse reziduuri din circula ie (scurgeri de carburan i i lubrefian i, urme de pulberi din anvelope de la frân ri etc), care vor fi deversate în anturile i rigolele laterale. Aceste ape ce pot fi intens poluate vor fi conduse la decantoare ce vor fi amplasate pe re eaua de an uri, scop în care, la traficul prognozat, pot fi folosite i camerele de c dere ale pode elor. Solu iile concrete urmeaz a fi stabilite de proiectant cu ocazia proiectului tehnic întrucât presupun elemente de detaliu ca pantele longitudinale ale traseului, puncte de desc rcare a apei decantate etc. În leg tur cu aceste decantoare sunt de precizat urm toarele:

- Materialul colectat în ele este asimilabil n molului provenit din epurarea apelor uzate, iar poten ialul toxic este indus de concentra ia mare de metale grele;

- Aceste decantoare urmeaz a fi vidanjate i cur ate periodic, n molul urmând a fi evacuat în localit ile de cap t într-o ramp ecologic sau la una din sta iile de epurare din apropiere;

3.2.2 De euri toxice i periculoase

Lucr rile de între inere a tronsonului de drum presupun utilizarea unor categorii de materiale care pot fi încadrate în categoria substan elor toxice i periculoase. Produsele cele mai frecvent folosite sunt:

- Motorina - carburant utilizat de utilaje i în bun parte i de vehiculele de transport;

- Benzina;

- Lubrifian i (uleiuri, vaseline);

- Lacuri i vopsele, diluan i - utilizate în cadrul lucr rilor de între inere, protec ie i marcaje rutiere.

Pot s apar probleme în timpul manipul rii i utilizarii acestor produse de c tre unit ile specializate în lucr ri de între inere i repara ii ale drumurilor. Personalul angajat al acestor unit i trebuie s respecte normele specifice de lucru pentru desf urarea în condi ii de siguran a deplin a opera iilor respective. Se vor asigura instructaje periodice pentru pregatirea personalului de exploatare în interven ii operative atunci când se produc astfel de evenimente. Recipien ii folosi i trebuie recupera i i valorifica i corespunz tor.


Pagina (22)

4 IMPACTUL POTENTIAL ASUPRA MEDIULUI SI POSIBILITATI DE

DIMINUARE

4.1 APA

4.1.1 Hidrologie i hidrogeologie

Apele freatice se situeaz la baza loessului sau a nisipurilor (de teras sau de dune), între 0,5 i 20m adâncime i au o mineralizare de 2-7 g/l.

Re eaua hidrografic este reprezentat de râul Bârlad, care str bate aceast câmpie pe ultimii 60 km ai cursului s u i o serie de pâraie. Debitul Bârladului este de 9.3 m/sec. la Tecuci, iar din volumul scurgerii anuale (294.48 mil. m3), 42,26% se scurge primavara, 21% vara, 18.4% toamna i 18.34% iarna. Câmpia Tecuciului este str b tut în partea de nord de o serie de pâraie care izvor sc din Colinele Covurluiului-B l neasa Corozel i Tecucel iar în partea sudic se afla cursul temporar al C lma uiului, ce debu eaza în lacul T l basca (139 ha) de lâng satul Tudor Vladimirescu.

În Câmpia Covurluiului, doar pâraiele Geru i Suhurlui au ap permanent, ele avandu- i izvoarele tot în Colinele Covurluiului. O serie de afluen i ai acestor pâraie au scurgere temporar (Gologan, Valea Rea). Valea Lozova (32 km), ce izvora te din partea de nord a Câmpiei Covurluiului, debu eaz în limanul fluviatil omonim, iar Valea M linei (21 km) cu o serie de afluen i (Milo , Manolache, Gârboavele) debu eaz în limanul fluviatil M lina. Tot un astfel de liman (C tu a) se afla la marginea vestic a ora ului Gala i.

Regimul hidrologic al organismelor fluviatile se afl sub influen a unui climat temperat-continental, cu unele nuan e de excesivitate. Re eaua hidrografic din aceast câmpie prezint , în cea mai mare parte, o alimentare mixt , predominant nivo-pluvial .

Sursa subterana contribuie cu 10—35%. Râurile prezint ape mari în perioada februarie-martie, viituri mai reduse datorate ploilor în sezoanele de var i toamn , iar în restul intervalului sunt, în general, ape mici.

Regimul scurgerii prezint situa ii caracteristice. Astfel, în afar de Siret, celelalte râuri din aceast subunitate de câmpie se pun în eviden prin debite cu valori medii multianuale destul de sc zute. Din datele înregistrate la o serie de sta ii hidrometrice în perioada 1950-1967 rezult c principalele artere hidrografice prezint , în medie, cel mai ridicat procent al scurgerii primavara, cu valori între 48,6% (pe Bârlad la Tecuci) i 45,3% (pe Siret la Lungoci).

În celelalte anotimpuri, volumul scurgerii se reduce treptat, în ordine, situându-se perioada de var , de iarn i de toamn , când se constat cea mai mic scurgere a apelor.

Scurgerea medie, în timpul anului oscileaza diferit de la o luna la alta i de la un râu la altul, în func ie de sursele de alimentare i de particularit ile regimului climatic. În perioada 1950-1975, cele mai ridicate valori ale debitelor medii lunare le-a înregistrat principalul colector al apelor din aceasta regiune, râul Siret (de la 62,3 pân la 327,0


Pagina (23)

m3/s). Valoarea maxim a scurgerii medii lunare s-a produs de obicei în martie, aprilie i mai, iar cea minim , la sfar itul toamnei i începutul iernii.

Scurgerea maxim , care evolueaz în corela ie cu factorii genetici naturali i în primul rând cu cei climatici, ne ofer valori diferite de la un sistem la altul i de la o perioad de timp la alta. Astfel, debitele maxime cu asigurarea de 1% sunt cuprinse între 350 m3/s, pe Bârlad la Tecuci i 3 970 m3/s pe Siret la Lungoci.

Scurgerea minim se inscrie cu debite nesemnificative, mergând pân la secarea unor râuri în anumite luni i în diferi i ani i altele care prezint un regim semipermanent de scurgere. Cea mai mare valoare a scurgerii minime considerat la asigurarea de 95% s-a înregistrat pe Siret (26 m3/s la Lungoci i 34 m3/s la v rsarea în Dun re).

Scurgerea solid s-a manifestat în perioada 1950-1967 cu valori între 23kg/s pe Bârlad la Tecuci i 440 kg/s pe Siret la Lungoci.

4.1.2 Surse de poluare a apei i emisii de poluan i

4.1.2.1 În perioada de execu ie

În perioada de execu ie a lucrarilor propuse, sursele posibile de poluare a apelor sunt: execu ia propriu-zis a lucr rilor, traficul de antier i organiz rile de antier.

Astfel, lucr rile de terasamente determin antrenarea unor particule fine de p mânt care pot ajunge în apele de suprafa . Manipularea i punerea în oper a materialelor de construc ii (beton, bitum, agregate etc) determin emisii specifice fiec rui tip de material i fiec rei opera ii de construc ie. Se pot produce pierderi accidentale de materiale,

combustibili, uleiuri din ma inile i utilajele antierului. Manevrarea defectuoas a autovehiculelor care transport diverse tipuri de materiale sau a utilajelor în apropierea cursurilor de ap pot conduce la producerea unor devers ri accidentale în acestea.

Volumul particulelor solide mobilizate prin eroziune la lucr ri de construc ie de drumuri nu este neglijabil. Dup datele din literatura de specialitate, volumul eroziunilor specifice execu iei drumurilor poate fi de cca. 2000 t/km. Trebuie mentionat ca in acest caz este vorba de reabilitarea unui drum existent si ca urmare volumul eroziunilor va fi mult mai mic.

Eroziunea p mântului, cu efect negativ asupra apelor de suprafa , se manifest i în prezent i se va manifesta cu intensitate m rit în perioada de execu ie a drumului. Eroziunea afecteaz terenurile naturale, taluzele neprotejate i platforma drumului în lucru.

În cazurile în care lucr rile se desf oar în apropierea cursurilor intersectate, toate acestea pot produce direct poluarea apelor. De asemenea, apele provenite din precipita ii care spal suprafa a antierului pot antrena depunerile i astfel, indirect, acestea ajung în cursurile de ap .


Pagina (24)

Traficul greu, specific antierului, determin diverse emisii de substan e poluante în atmosfer (NOx, CO, SOx - caracteristice carburantului motorin -, particule în suspensie etc). De asemenea, vor fi i particule rezultate prin frecare i uzur (din calea de rulare, din pneuri). Atmosfera este sp lat de ploi, astfel încât poluan ii din aer sunt transfera i în ceilal i factori de mediu (apa de suprafa i subteran , sol etc).

În ceea ce prive te organiz rile de antier, locul acestora nu este înc stabilit. Trebuie acordat o aten ie sporit protec iei mediului în aceste loca ii.

Sta iile de alimentare cu carburan i i de între inere a utilajelor i mijloacelor de transport sunt surse potentiale de poluare a apelor de suprafa i subterane. Aceste sta ii trebuie avizate la faza de proiect i verificate periodic în timpul func ion rii din punct de vedere al protec iei mediului. Este de a teptat ca antreprenorul s nu construiasc sta ii noi pentru alimentarea autovehiculelor i utilajelor de lucru, în acest sens fiind folosite dot rile antreprizei. Oricum distribu ia carburan ilor la utilajele de lucru se va face la fa a locului, adic direct la punctele de lucru. În realizarea acestor opera ii vor trebui luate m surile de precau ie i protec ie necesare pentru a se evita desc rcarea carburan ilor în mediu liber. Vor fi prev zute mijloace simple de interven ie în cazul unor sc p ri de carburan i: t vi metalice sub furtunele de alimentare, l zi cu nisip pentru absorb ia carburan ilor scur i, decaparea solului poluat si depozitarea in conditii sigure a acestuia in vederea neutralizarii etc.

Organiz rile de antier, func ie de complexitatea activit ii acestora, trebuie, de asemenea, avizate i controlate din punct de vedere al protec iei mediului. Înainte de avizarea dot rilor i a activit ilor este necesar s se ob in avizul pentru amplasamentul organiz rii de antier.

În categoria surselor poten iale de poluare a apelor trebuie inclus i poluarea accidental rezultat din posibilele accidente de circula ie în care sunt implicate cisterne ce transport substan e periculoase.

În faza actual de elaborare a proiectului, nu se cunosc tehnologiile pe care constructorii le vor folosi. Ei vor solicita autoriza ii pentru func ionarea bazelor de produc ie/tehnologiilor folosite.

4.1.2.2 În perioada de exploatare

Apele meteorice impurificate colectate în lungul drumului constituie principala surs de poluare. Pe suprafa a perimetrului drumului, dar i pe taluzurile rambleelor, în timpul ploilor, în special al celor toren iale se colecteaz ape care se scurg lateral, acestea fiind preluate de câtre sistemul de an uri i rigole ce înso esc traseul drumului.


Pagina (25)

4.1.3 Impactul produs asupra resurselor de ap

4.1.3.1 În perioada de construc ie

Se apreciaz c emisiile de substan e poluante (provenite de la traficul rutier specific antierului, de la manipularea i punerea în oper a materialelor) care ar putea ajunge

direct sau indirect în apele de suprafa sau subterane nu sunt în cantit i importante i nu modific încadrarea în categorii de calitate a apei.

Cantit ile de poluan i care vor ajunge în mod obi nuit în perioada de execu ie în cursurile de ap nu vor afecta ecosistemele acvatice sau folosin ele de ap . Numai prin deversarea accidental a unor cantit i mari de combustibili, uleiuri sau materiale de construc ii s-ar putea produce daune mediului acvatic.

În ceea ce prive te posibilitatea de poluare a stratului freatic, se apreciaz c i aceasta va fi relativ redus . Se va impune depozitarea carburan ilor în rezervoare etan e, între inerea utilajelor (sp larea lor, efectuarea de repara ii, schimburile de piese, de uleiuri, alimentarea cu carburan i etc.) numai în locurile special amenajate (pe platforme de beton, prev zute cu decantoare pentru re inerea pierderilor).

Conform Ordinului 1146/2002 pentru aprobarea Normativului privind obiectivele de referin pentru clasificarea calit ii apelor de suprafa , cursurile intersectate de drum au fost încadrate în mare majoritate în clasa III de calitate. Apa din precipita ii care va ajunge în aceste ape dup ce a sp lat platforma antierului nu va modifica încadrarea în categorii de calitate a apelor.

Pentru apele uzate care vor rezulta de la organiz rile de antier se va impune respectarea limitelelor de înc rcare cu poluan i a apelor uzate evacuate în resursele de ap stabilite conform NTPA – 001/2002, respectiv HG 352/2005, în cazul în care acestea se vor evacua dup epurare într-un curs de ap din apropierea organiz rilor. Dac acestea se vor evacua în re eaua de canalizare existent a unei localit i din vecin tate, concentra iile maxime admisibile vor fi cele stabilite de NTPA – 002 “Normativ privind condi iile de evacuare a apelor uzate în re elele de canalizare ale localit ilor”. Dac , dup epurare apele uzate menajere se vor desc rca pe terenurile învecinate, se propune impunerea respect rii limitelor stabilite prin STAS 9450 – 88 “Condi ii tehnice de calitate a apelor pentru irigarea culturilor agricole”.

Impactul este caracterizat astfel:

minor advers;

termen scurt;

efect local sau regional.


Impactul poate fi produs asupra apelor de suprafa în special de apele de ploaie care cad pe suprafa a drumului.


Pagina (26)

Lucr rile prev zute pentru scurgerea apelor meteorice ( anturi, pode e) vor împiedica stagnarea apei pe platforma drumului, contribuind la p strarea suprafe ei acesteia în condi ii bune.

Apa care spal platforma drumului este înc rcat cu diferi i poluan i rezulta i de la traficul rutier (de la emisiile autovehiculelor, de la pierderile de carburan i i uleiuri, de la frecarea între pneurile autovehiculelor i calea de rulare etc.) sau adu i de vânt de pe terenurile învecinate.

Pentru diminuarea cantit ii de substan e poluante care pot ajunge în apele de suprafa , se apreciaz c solu ia optim din punct de vedere tehnico-economic in acest caz este utilizarea a dou trepte de decantare i evacuarea apelor epurate în emisari în condi iile de calitate impuse de NTPA-001, doar în zonele în care folosin ele actuale i de perspectiv ale resursei de ap impun acest lucru. Prima treapt de decantare, cu o eficien de 70 – 75% poate fi realizat de an urile pentru colectarea apelor de pe carosabil, iar a doua treapt , cu o eficien de circa 70 % urmând a fi realizat prin camerele de disipare ale pode elor. Pentru restul traseului drumului se va monitoriza calitatea apei desc rcate de canalele colectoare i se va evalua dispersia acestora în pâraiele emisar respectiv în emisarul final.

Pentru ca în an urile drumului – prima treapt - s se ob in un efect de decantare cu un randament de 70 – 75 % a materiilor în suspensii grosiere si a metalelor grele con inute în acestea, este necesar ca pe acestea viteza de curgere a apei s fie de circa 0,2 m/s ( inând seama c viteza de neînn molire este de peste 0,3 m/s).

Acest deziderat se va ob ine printr-o proiectare corelat a pode elor i a an urilor în faza de proiect tehnic.

În cadrul activit ilor de între inere apar în mod curent i alte surse de poluare din care cea mai important este împr tierea s rii (NaCl) în perioadele de înghe . Se aprecieaz c , în anii cu ierni aspre, se folosesc cca. 5t/an/km de sare pentru dezghe area p r ii carosabile. Aceast sare este sp lat de ape i împr tiat pe terenurile riverane. Studiile sistematice efecutate în alte ri atest c ionii de Na sunt pu in mobili i se fixeaz în sol pe primii 10-40 cm. Ionul de Cl este mult mai mobil i poate ajunge în apele subterane. Nu s-au semnalat polu ri periculoase ale factorilor de mediu ca rezultat al sp l rii s rii de pe carosabil. Cantit i mari de NaCl se pot infiltra în teren în cazurile de stocare necorespunz toare.

În cadrul activit ii de între inere este posibil s fie folosite substan e fertilizante i ierbicide pentru spa iile verzi de pe taluze i din parc ri. Suprafe ele sunt reduse i cantit ile de substan e periculoase folosite de asemenea reduse. Apreciem c impactul acestei activit i este nesemnificativ în zona sectoarelor de drum proiectate.

Nu se prelimin un impact asupra apelor subterane, deoarece apele uzate sunt colectate i desc rcate în emisari de suprafa , infiltra ia fiind redus având în vedere caracteristicile geologice ale terenului tranzitat de drum, respectiv de canalele de colectare a apelor meterorice.


Pagina (27)

Dispersia poluan ilor în bazinele acvatice

Apele pluviale colectate, pot fi evacuate în cursuri naturale de ap - în condi iile respect rii prevederilor NTPA-001 i condi iilor specifice impuse de CN Apele Române. Din acest punct de vedere, evacuarea apelor uzate epurate nu va conduce la probleme deosebite privind dispersia poluan ilor în mediile acvatice.

Daune produse ecosistemelor acvatice i folosin elor de ap

În condi ii normale de exploatare a folosin elor, situa iile generatoare de impact asupra resurselor de ap nu se întâlnesc. Pot ap rea îns , în condi ii specifice, evenimente generatoare de daune. Acestea sunt prezentate în tabelul urm tor.

Nr. Activitate / Eveniment Domeniul

Afectat Impact Posibil Observa ii

1 Colmatarea rigolelor perimetrale pluviale din amplasamentul drumului

Solul

Posibile litigii legate nu atât de

contaminare cât de afectarea folosin ei terenului învecinat

Deficient administrativ . Abatere de la reglement rile

în vigoare, sanc ionat de autoritatea de mediu i

sanitar .

2 Evacuarea apelor pluviale în cursurile naturale de ap

Apele de suprafa

Posibile litigii legate nu atât de nivelul de contaminare cât de posibila afectare a folosin ei bazinului

acvatic

E necesar acordarea unei aten ii sporite în ceea ce prive te prepurarea apelor.

Efecte posibile pozitive pentru calitatea apelor

Exploatarea si intretinerea adecvata a drumului analizat in situatia modernizarii lui poate induce efecte pozitive (respectiv de îmbun t ire a calit ii apelor subterane sau de suprafa ) asupra sistemului hidrologic din care face parte:

• colectarea riguroas a apelor meteorice, reducerea eroziunii solului, reducerea înc rc rii cu particule în suspensie;

• fluentizarea traficului, cu efecte asupra reduceri emisiilor de gaze poluante, respectiv a înc rc rii apelor de precipita ii în acest tip de poluan i;

• reamenajarea pode elor, cosntruirea unor pode e noi, reducând astfel riscul inund rii unor zone, a eroziunii terenului în zonele de acumulare a acestor ape;

• amenajarea sec iunii aval de pode e, pentru decantare i disipare cu efecte benefice asupra colmat rii i eroziunii din aval de sec iunea acestora.

4.1.4 Posibilit i de diminuare sau eliminare a impactului


La aceast faz a proiectului nu se poate spune cu exactitate unde vor fi amplasate organiz rile de antier, locul precum i num rul acestora urmând a fi stabilit de constructor.

Se recomand ca amplasamentele organiz rilor de antier s nu se afle în apropierea apelor de suprafa , a p durilor i s fie în afara localit ilor. Totu i, pentru limitarea sau eliminarea impactului se prev d unele lucr ri speciale: instala ii de epurare a apelor uzate


Pagina (28)

(fos septic ) provenite de la organizarea de antier, decantor pentru lamul de la sta ia de betoane, paltforme impermeabilizate de lucru etc.

Locurile unde vor fi construite aceste organiz ri trebuie s fie astfel stabilite încât s nu aduc prejudicii mediului natural sau uman (prin afectarea vegeta iei, prin impunerea unor defri ri, prin afectarea structurii solului, emisii atmosferice, prin producerea unor accidente cauzate de traficul rutier din antier, de manevrarea materialelor, prin desc rcarea accidental a ma inilor care transport materialele în cursurile de ap de suprafa , prin producerea de zgomot etc). Trebuie evitat amplasarea lor în apropierea unor zone sensibile (lâng cursurile de ap care constituie surse de alimentare cu ap , lâng capt rile de ap subteran ) sau trebuie asigurat respectarea condi iilor de protec ie a acestora. De asemenea, se recomand ca ele s ocupe suprafe e cât mai reduse, pentru a nu scoate din circuitul actual suprafe e prea mari de teren.

Pentru organiz rile de antier i bazele de produc ie se recomand proiectarea unui sistem de canalizare, epurare i evacuare atât a apelor menajere, provenite de la cantin , spa ii igienico-sanitare, cât i pentru apele meteorice care spal platforma organiz rii. Func ie de num rul de persoane care va utiliza apa în scop menajer se va adopta un sistem cu una sau mai multe fose septice (bazine vidanjabile), care se vor vidanja periodic, sau o sta ie de epurare tip monobloc, care s asigure un grad ridicat de epurare, astfel încât apa epurat s poat fi desc rcat într-un emisar sau pe terenul înconjur tor, cu luarea m surilor de protec ie adecvate.

Platforma organiz rii trebuie proiectat astfel încât apa meteoric s fie i ea colectat printr-un sistem de an uri sau rigole pereate, unde s se poat produce o sedimentare înainte de desc rcare, sau pot fi prev zute guri de scugere, de unde apa s fie introdus în sta ia de epurare modulat prev zut pentru ape menajere.

În perioada de execu ie a lucr rilor, se recomand amplasarea unor bazine decantoare în apropierea cursurilor de ap . În general orice m sur de bun management al lucr rilor de construc ii, bunele practici vor asigura implicit i protec ia mediului.

Legea calit ii în construc ii, nr. 10/1995 stabile te un set de practici destinate s asigure cre terea calit ii în lucr rile de construc ii. Prevederile importante ale acestei legi, cu referire la protec ia mediului sunt sintetizate în continuare:

Art. 3. Instituirea unui sistemn al calit ii în construc ii, care s conduc la realizarea i exploatarea unor construc ii de calitate corespunz toare, în scopul protej rii vie ii oamenilor, a bunurilor materiale, a societ ii i a mediului înconjur tor.

Art. 5. Asigurarea calit ii în construc ii prin: (a) rezisten i stabilitate; (b) siguran în exploatare; (c) siguran la foc; (d) igien , s n tatea oamenilor, refacerea i protectia mediului; (e) protec ia împotriva zgomotului.

Art. 11. Pe perioada realiz rii construc iilor nu este permis utilizarea materialelor f r certificat de calitate, care trebuie s aigure nivelul de calitate corespunz tor cerin elor.


Pagina (29)

Art. 12. Agrementele tehnice pentru produse, procedee i echipamente noi în construc ii stabilesc aptitudinea de utilizare, condi iile de fabrica ie, de trasnport, de depozitare, de punere în oper , i de între inere a acestora.

Contractul de realizare a lucr rilor prev zute în proiectul analizat va fi definit sub criteriile prev zute în Conditions of Contract for Plant and Design-Build elaborat de FIDIC (Federation Internationale des Ingenieurs Conseils). Referitor la protec ia mediului, clauza 4.18 prevede:

“Contractorul va lua toate m surile rezonabile pentru protec ia mediului (atât în

interiorul amplasamentului cât i în exteriorul acestuia) i pentru limitarea daunelor i

perturb rilor aduse popula iei i bunurilor materiale, rezultate din poluare, noxe, zgomot

sau alte consecin e ale activit ilor sale.

Contractorul va trebui s asigure c emisiile, efluen ii desc rca i la suprafa rezulta i

din activit ile de construc ii nu vor dep i valorile limit prev zute în Cerin ele

Antreprenorilor, respectiv pe cele stabilite prin reglement ri specifice aplicabile.”


Este necesar ca autoritatea de exploatare a acestui drum s stabileasc o schi de plan de management de mediu care s cuprind , printre altele urm toarele ac iuni:

• plan de alarmare i interven ie rapid în cazul unor accidente cu deversare important de lichide poluante;

• mijloacele necesare pentru neutralizarea poluarilor accidentale datorate scurgerilor de compu i lichizi toxici;

• revizuirea, actualizarea i între inerea corespunz toare, conform noilor condi ii ale traficului pentru semnalizarea rutier , menit s reduc riscul accidentelor;

• verificarea sec iunii de curgere a pode elor, cur area acestora în caz de colmatare natural sau de blocare artificial ;

• între inerea rigolelor de scurgere riverane drumului;

4.2 AERUL

4.2.1 Clima i calitatea aerului

4.2.1.1 Clima

Clima acestei câmpii este temperat cu un accentuat grad de continentalism. Radia ia solar global are valori cuprinse între 120 i 125 kcal/cm2/an (123.7 la Gala i), Temperatura medie anual a aerului variaz între 9-10°C în Podi ul Covurluiului i Depresiunea Elanului i 9.5 i 10.5°C în Câmpia Covurluiului. La Gala i, valoarea


Pagina (30)

acesteia este de 10.5°C, iar la Tecuci de 9.8°C. Temperatura medie a lunii ianuarie înregistreaz -3.0°C la Gala i i -4.0°C la Tecuci, iar cea a lunii iulie este de 22.5°C la Gala i i 21.7°C la Tecuci.

Temperatura maxim absolut a fost de 39.4°C i s-a înregistrat la Tecuci pe 5.VIII.1951, iar cea minim absolut a fost de -29.3°C, înregistrat tot la Tecuci pe 25.1.1942. Num rul zilelor de iarn este de 35 la Gala i i 35.8 la Tecuci, al celor cu înghet este de 91.3 la Gala i i 112.1 la Tecuci, al celor de var , de 98.2 la Gala i i 99.2 la Tecuci, iar al celor tropicale de 31.5 la Gala i i 32.1 la Tecuci.

Umezeala relativ medie anual a aerului variaz între 72 i 76%, iar nebulozitatea medie anual variaz între 5 i 5,5 zecimi. La Tecuci, 34.8% din zilele unui an sunt senine, 33.2% au cerul acoperit i 32% noroase. La Gala i Soarele str luce te, în medie, 2 145.5 ore pe an.

Precipitatiile atmosferice însumeaz între 380 i 480 mm/an (Tecuci, 467.0 mm; Gala i, 440.2 mm; Piscu, 419.6 mm; Pechea, 380.8 mm). Prima ninsoare la Tecuci cade în medie pe 4.XII, iar ultima pe 17.III. Analiza dinamicii atmosferice arat predominarea vânturilor din sectoarele nord (24.8%), nord-est (12.7%), sud-vest (12.9%) i sud (10.7%).

4.2.1.2 Calitatea aerului

Transportul este una din principalele cauze de contaminare a aerului cu gaze poluante i

particule ultrafine produse de motoarele pe benzin sau motorin . Ca substan e poluante, pe primul loc se situeaz gazele de e apament. Volumul, natura i concentra ia poluan ilor emi i, depind de tipul de autovehicul, de natura combustibilului i de condi iile tehnice de func ionare. Se eviden iaz în mod deosebit gazele cu efect de ser (CO2, CH4, N2O), acidifian i (NOx, SO2), metale grele (Cd, Pb), hidrocarburi policiclice aromatice, compu i organici volatili, .a.

Alte efecte negative generate de trafic:

- consum crescut de energie - trenurile sau transportul public consum mult mai pu in energie;

- supraaglomerarea ora elor - num rul autovehiculelor cre te mult mai repede decât capacitatea infrastructurilor, în acest fel se pierde timp, spa ii i combustibil din aceast cauz ;

- de euri în cantit i mari provenite de la func ionarea automobilelor: ulei de motor, baterii pe baz de plumb, materiale plastice nereciclabile;

Astfel, la nivel global, s-a demonstrat c :

- în localit ile urbane, practic, 2/3 din emisia de dioxid de azot este datorat transportului urban;


Pagina (31)

- autovehiculele sunt responsabile pentru 14% din emisiile de dioxid de carbon

provenite de la arderea tuturor combustibililor fosili de pe glob;

- un singur automobil, la vitez medie, elimin la fiecare kilometru peste 2 grame de dioxid de carbon.

4.2.2 Emisii de poluan i în aer i protec ia calit ii aerului


Emisiile datorate desf ur rii lucr rilor de modernizare a unui drum sunt asociate în principal cu mi carea p mântului, cu manevrarea altor materiale, precum i cu construirea în sine a unor facilit i specifice.

Emisiile de praf variaz adesea în mod substan ial de la o zi la alta, în func ie de nivelul activit iilor, de opera iile specifice i de condi iile meteorologice dominante. O mare parte a acestor emisii este generat de traficul echipamentelor i autovehiculelor de lucru în amplasamentul construc iei.

Natura temporar a lucr rilor de construc ie le diferen iaz de alte surse nedirijate de praf, atât în ceea ce prive te estimarea, cât i controlul emisiilor. Realizarea lucr rilor de modernizare a unui drum const într-o serie de opera ii diferite, fiecare cu durata i poten ialul proprii de generare a prafului. Cu alte cuvinte, emisiile din amplasamentul unei construc ii au un început i un sfâr it care pot fi bine definite, dar variaz apreciabil de la o faz la alta a procesului de construc ie. Aceste particularit i le diferen iaz de marea majoritate a altor surse nedirijate de praf, ale c ror emisii au fie un ciclu relativ sta ionar, fie un ciclu anual u or de eviden iat.

Execu ia lucr rilor implic folosirea utilajelor specifice diferitelor categorii de opera ii, ceea ce conduce la apari ia unor surse de poluan i caracteristici motoarelor cu ardere intern . În plus, aprovizionarea cu materiale de construc ie necesar a fi puse în oper implic utilizarea de autovehicule pentru transport care, la rândul lor, genereaz poluan i caracteristici motoarelor cu ardere intern .

Regimul emisiilor acestor poluan i este, ca i în cazul emisiilor de praf, dependent de nivelul activit ii i de opera iile specifice, prezentând o variabilitate substan ial de la o zi la alta, de la o faz la alta a procesului.

Ca urmare, modul de abordare privind estimarea emisiilor de la lucr rile de execu ie a construc iilor utilizat i recomandat în rile dezvoltate (Agen ia European de Mediu - EEA, Agen ia de Protec ia Mediului a SUA - USA EPA) se bazeaz pe luarea în considerare a lucr rilor în ansamblu, care se execut pe întreaga arie implicat sau, dup caz, pe por iuni ale acestei arii, f r a se urm ri în detaliu planul de execu ie pentru proiectul unei anumite construc ii.

În lucrarea de fa , luând în considerare tipurile i volumele de lucr ri, tipurile de materiale implicate în proces, categoriile de opera ii specifice, precum i perioada de


Pagina (32)

execu ie propus , s-au identificat sursele de poluare a atmosferei i s-a elaborat inventarul emisiilor caracteristice, luând ca baze de timp o or i întreaga perioad de execu ie de un an.

Surse de poluan i pentru aer posibile i existente. Concentra ii i debite masice de poluan i pe faze tehnologice sau de activitate

Realizarea investi iei propuse implic , în perioada de execu ie:

- lucr ri în amplasamentul obiectivului:

lucr ri cuprinzând refacerea i consolidarea terasamentelor i modernizarea sistemului rutier, a lucr rilor de art i de pe traseu, a canalelor de colectare a apelor pluviale;

lucr ri colaterale

- traficul auto de lucru.

În cele ce urmeaz se prezint sursele i emisiile de poluan i atmosferici specifice amplasamentelor i lucr rilor aferente men ionate.

A. Surse i emisii de poluan i în amplasamentul obiectivului

Lucr rile de execu ie includ opera ii care se constituie în surse de emisie a prafului în atmosfer . Aceste opera ii sunt aferente manevr rii p mântului i materialelor balastoase, precum i perturb rii suprafe elor terasamentelor.

O surs suplimentar de praf este reprezentat de eroziunea vântului, fenomen care înso e te, în mod inerent, lucr rile de construc ie. Fenomenul apare datorit existen ei, pentru un anumit interval de timp, a suprafe elor de teren neacoperite expuse ac iunii vântului.

Praful generat de manevrarea materialelor i de eroziunea vântului este, în principal, de origine natural (particule de sol, praf mineral).


- s paturile, excava iile;

- umpluturile;

- realizarea sistemului rutier (punerea în oper a balastului);

- realizarea celorlalte lucr ri: poduri, pode e, ziduri de sprijin, ap r ri de mal.

Aceste surse de praf sunt înso ite de surse de emisie a poluan ilor specifici motoarelor cu ardere intern , reprezentate de motoarele utilajelor care execut opera iile respective.


Pagina (33)

O alt surs de poluan i specifici motoarelor cu ardere intern este reprezentat de traficul auto de lucru (autovehiculele care transport materiale i produse necesare construc iei).

Lucr rile din amplasamentul drumului, i în special cele pentru consolidarea terasamentului, constituie sursele cu cel mai ridicat poten ial de poluare a atmosferei.

Utilajele, indiferent de tipul lor, func ioneaz cu motoare Diesel, gazele de e apament evacuate în atmosfer con inând întregul complex de poluan i specific arderii interne a motorinei: oxizi de azot (NOx), compu i organici volatili nonmetanici (COVnm), metan (CH4), oxizi de carbon (CO, CO2), amoniac (NH3), particule cu metale grele (Cd, CU, Cr, Ni, Se, Zn), hidrocarburi policiclice (HAP), bioxid de sulf (SO2).

Complexul de poluan i organici i anorganici emi i în atmosfer prin gazele de e apament con ine substan e cu diferite grade de toxicitate. Se remarc astfel prezen a, pe lâng poluan ii comuni (NOx, SO2, CO, particule), a unor substan e cu poten ial cancerigen eviden iat prin studii epidemiologie efectuate sub egida Organiza iei Mondiale a s n t ii i anume: cadmiul, nichelul, cromul i hidrocarburile aromatice policiclice (HAP).

Se remarc , de asemenea, prezen a protoxidului de azot (N2O) - substan incriminat în epuizarea stratului de ozon stratosferic - i a metanului care, împreun cu CO, au efecte la scar global asupra mediului, fiind gaze cu efect de ser .

Cantit ile de poluan i emise în atmosfer de utilaje depind, în principal, de urm torii factori:

- tehnologia de fabrica ie a motorului;

- puterea motorului;

- consumul de carburant pe unitatea de putere;

- capacitatea utilajului;

- vârsta motorului/utilajului.

Sursele de emisie a poluan ilor atmosferici specifice obiectivului studiat sunt surse la sol sau în apropierea solului (în l imi efective de emisie de pân la 4 m fa de nivelul solului), deschise (cele care implic manevrarea p mântului) i mobile.

Caracteristicile surselor i geometria obiectivului înscriu amplasamentul, în ansamblu, în categoria surselor liniare.

Se men ioneaz c emisiile de poluan i atmosferici corespunz toare activit ilor aferente lucr rii sunt intermitente.

Determinarea debitelor masice de poluan i evacua i în atmosfer în timpul execut rii lucr rilor de modernizare a drumului s-a f cut cu urm toarele metodologii:


Pagina (34)

- metodologia US EPA/AP-42/2003 pentru particulele emise din manevrarea materialelor, perturbarea suprafe elor i prin eroziune eolian ; i

- metodologia EEA/EMEP/CORINAIR-2007 elaborat sub egida Agen iei Europene de mediu pentru poluan ii emi i de utilaje.

Se men ioneaz c surselor caracteristice activit ilor din amplasamentul obiectivului nu li se pot asocia concentra ii în emisie, fiind surse libere, deschise, nedirijate. Din acela i motiv, acestea nu pot fi evaluate în raport cu prevederile OM 462/93 i nici cu alte normative referitoare la emisii.

În vederea determin rii emisiilor de poluan i în atmosfer din aria pe care se vor desf ura lucr rile s-au luat în considerare urm toarele elemente:

- categoriile de lucr ri ce urmeaz a fi executate;

- cantit ile de materiale manevrate pe categorii de lucr ri;

- intensitatea lucr rilor;

- tipul utilajelor;

- num rul de utilaje pe tipuri;

- capacitatea i consumul de carburan i ale utilajelor, pe tipuri de utilaje

- durata lucr rilor / perioada de func ionare.

În ceea ce prive te alte surse de poluare a aerului aferente lucr rilor de modernizare acestea sunt reduse din urm toarele motive:

- prepararea betonului i a asfaltului se face în afara antierului;

- procesele tehnologice în sine sunt nepoluante (montaj tuburi, montaj parape i, etc.);

O surs mai consistent o constituie produ ii organici volatili, care se eman cu ocazia depunerii îmbr c min ii bituminoase.

Emisiile de poluan i în atmosfer au o durat egal cu durata zilnic a programului de lucru (în principiu 8-10 ore/zi), putând prezenta unele varia ii de la o ora la alta i de la o zi la alta. Totodat , având în vedere c durata anual a lucr rilor este de 7-9 luni / an (prim vara + vara + toamna), în sezonul de iarn emisiile înceteaz . În perioada anual de lucru vor exista, de asemenea, varia ii ale emisiilor, atât datorit categoriilor de opera ii care se vor executa la un moment dat, cât i datorit varia iei condi iilor meteorologice.

Emisiile de particule generate de eroziunea eolian pot avea loc continuu, pe toat perioada de construc ie, debitele masice variind apreciabil cu viteza vântului.


Pagina (35)

Se men ioneaz c pentru a evita subestimarea situa iei s-au luat în considerare:

- intensit ile maxime ale lucr rilor;

- condi iile care favorizeaz cele mai mari emisii (desf urarea simultan a unor lucr ri, con inut maxim de particule cu diametre mici, sub 75 μm în materialele manevrate, umiditatea minim a solului i a balastului, etc.);

- antrenarea particulelor prin eroziune eoliana atât de pe suprafe ele perturbate, cât i de pe gr mezile de p mânt;

- folosirea de utilaje clasice echipate cu motoare Diesel lipsite de orice sistem de control al emisiilor (obi nuite pe antierele de construc ii din România, cum sunt buldozere, excavatoare, tractoare cu scarificator, etc.).

Se specific faptul c emisiile de particule din timpul lucr rilor de manevrare a p mântului sunt direct propor ionale cu con inutul de particule mici (d < 75 μm), invers propor ionale cu umiditatea solului / p mântului i, dup caz, cu viteza de deplasare i cu greutatea utilajului.

Determinarea debitelor masice de particule emise în atmosfera s-a efectuat în func ie de spectrul dimensional caracteristic particulelor emise i a materialului implicat pentru fiecare activitate i surs . Debitele masice de particule specifice activit ilor/surselor men ionate s-au determinat pentru urm toarele diametre echivalente (d) ale particulelor:

- particule cu d 30 μm;



- particule cu d 2,5 μm (particule care p trund în bronhii i în pl mâni, a a numitele particule “respirabile”).

Particulele rezultate din gazele de e apament de la utilaje se încadreaz , în marea lor majoritate, în categoria particulelor respirabile.

Particulele cu diametre 30 μm se reg sesc în atmosfer ca particule în suspensie. Cele cu diametre mai mari se depun rapid pe sol.

Rezultatele privind debitele masice de poluan i sunt prezentate în tabelele urm toare.


Pagina (36)

Tabel 4. 1 : Debite masice de particule emise în atmosfer în timpul lucr rilor de modernizare – Emisii pe unitatea de lungime i timp

Debite masice pe spectrul dimensional (kg

/ or ) Nr.

crt. Categorie lucrare / opera ie

d 30 μm

d 15 μm

d 10 μm

d 2,5 μm

1 Cur are teren 0,098 0,059 0,049 0,020

2 Defri are copaci + dezr d cinare cioate 0,078 0,047 0,039 0,016

3 Decapare p mânt vegetal 0,157 0,094 0,078 0,031

4 S p turi 0,176 0,106 0,088 0,035

5 Umpluturi + compactare + nivelare 0,235 0,141 0,117 0,047

6 Îmbr care taluzuri cu p mânt 0,196 0,117 0,098 0,039

7 T iere + îndep rtare asfalt + decapare sistem rutier

0,391 0,235 0,196 0,078

8 Concasare umed 0,078 0,047 0,039 0,016

9 Strat balast + strat agregate naturale 0,274 0,164 0,137 0,055

TOTAL 1,604 0,963 0,802 0,321

10 Eroziune (kg . km / or ) 0,215 0,129 0,108 0,043

Tabel 4. 2: Debite masice maxime orare de poluan i emi i în atmosfer de utilaje în timpul lucr rilor de modernizare

NOx CH4 COV CO N2O SO2 PM10 Cd Cu Cr Ni Se Zn HAP

g/h/km g/h/km*10-3

675.8 2.4 98.0 218.8 18.0 138.5 989.4 0.1 23.5 0.7 1.0 0.1 13.8 46.0

Valorile totale din tabelele referitoare la emisiile de particule reprezint debite masice maxime orare, care ar apare, în mod ipotetic, dac întreaga gam de lucr ri s-ar executa simultan, situa ie foarte pu in probabil .

Valorile totale din tabelele referitoare la emisiile de poluan i genera i de utilaje reprezint situa ia ipotetic , în care întreaga serie de utilaje ar lucra simultan pentru efectuarea tuturor lucr rilor necesare construirii tronsonului, în intervalul de timp estimat. Valorile maxime orare reprezint vârfurile de emisie posibile caracteristice func ionarii unui set de utilaje.

O surs suplimentar de emisie a unor substan e în atmosfer este asociat activit ii de marcare a drumului. Marcarea se efectueaz cu vopsea pe baz de ap , implicând un consum de 500 kg/km pentru o cale rutier cu dou fire, cu câte o band de circula ie pe fir. Durata opera iei de marcare a tronsonului DN 25 este estimat la 24 ore.

Activitatea de aplicare a vopselei este înso it de emisii în atmosfer de compu i organici volatili (COV) rezulta i din evaporarea frac iilor volatile con inute în vopsea.


Pagina (37)

Vopselele pe baz de ap pot avea un con inut de solven i organici de 2-10 %. Considerând un con inut de 10% solven i organici în vopseaua pentru marcare, rezult urm toarele rate maxime de emisie a COV:

1170 kg/24 ore; 48,0 kg/h;

În cazul în care se va utiliza vopsea cu un con inut mai redus de solven i organici, emisiile se vor diminua corespunz tor.

Se men ioneaz c , în cazul a ternerilor asfaltice, de pe suprafe ele respective se emit în atmosfer cantit i mai mici sau mai mari de compu i organici volatili.

Cantit ile de COV emise sunt puternic dependente de tipul de asfalt utilizat pentru realizarea sistemului rutier.

În cazul în care va fi utilizat asfaltul diluat cu produse petroliere, emisiile de COV vor fi semnificative i se vor prelungi pe un interval de cca. un an dup aplicare, în func ie de tipul produsului. Dac se va folosi asfalt diluat, cu înt rire rapid (acest tip are cel mai mare con inut de diluant: 45%), cantitatea total de COV emis în atmosfer va fi de 119 tone, ratele de emisie atingând:

în prima zi dup a ternere: 3,264 kg/m; dup o lun de la a ternere: 0,576 kg/m.

B. Traficul auto de lucru

Debitele masice de poluan i genera i de traficul auto de lucru s-au determinat cu metodologia EEA/EMEP/CORINAIR-2007 (pentru poluan ii emi i de autovehicule) i cu metodologia US EPA/AP-42/2003 pentru particule emise de pe arterele de trafic (considerate nepavate sau acoperite cu praf, în perioade lipsite de precipita ii).

Debite masice totale de poluan i emi i din traficul auto de lucru implicat în executarea lucr rilor de modernizare a drumului sunt prezentate în tabelul de mai jos.

Tabel 4. 3: Debite masice maxime orare de poluan i emi i în atmosfer în timpul lucr rilor de modernizare – vehicule de lucru (g/h/km)

NOx CH4 COV CO N2O SO2 PM10 Cd Cu Cr Ni Se Zn

g/h/km g/h/km*10-3

1374.5 8.0 262.7 1100.9 3.9 278.4 138.4 0.3 54.7 1.6 2.3 0.3 32.2

4.2.2.2 În perioada de operare

Traficul rutier este singura surs de impurificare a atmosferei în perioada de exploatare.

Traficul rutier este singura surs de poluare a atmosferei în perioada de exploatare a drumului. Pentru estimarea emisiilor din trafic la nivelul anilor 2024 au fost considerate prognozele referitoarea la traficul mediu zilnic pe tronsoanele studiate (în perspectiva unui scenariu mediu de exploatare) dar i cele legate de modific rile structurii parcului de


Pagina (38)

autovehicule pe România, ceea ce presupune existen a în majoritate a autovehiculelor echipate cu motoare EURO IV i foarte pu ine motoare echipate EURO III. De asemenea a fost luat în calcul modificarea compozi iei carburan ilor în sulf si plumb.

Tabel 4. 4: Emisii generate de traficul rutier pe DN 25 (perioada de exploatare) – debite masice

NOx CH4 COV CO N2O SO2 PM10 Benzen Cd Cu Cr Ni Se Zn

g/h/km g/h/km*10-3

313.2 1.2 37.8 204.3 0.9 71.3 9.7 0.4 0.4 67.3 2.0 2.8 0.4 39.6

În cazul emisiilor de particule au fost estimate separat emisiile provenite din resuspensie, fenomen ce const în antrenarea în aer a particulelor de pe suprafa a carosabil datorit turbulen ei induse de trafic.

4.2.3 Impactul produs asupra aerului

Evaluarea impactului surselor aferente activit ilor de construc ie i operare s-a efectuat

prin modelare matematic , rezultatele raportându-se la valorile limit prev zute de:

- Standardul na ional pentru calitatea aerului (STAS 12574/87) - Ordin 592 / 2002 privind stabilirea valorilor limit , a valorilor de prag i a

criteriilor i metodelor de evaluare a dioxidului de sulf, dioxidului de azot i oxizilor de azot, pulberilor în suspensie (PM10 i PM2,5)

- Ordin 448 /2007 privind evaluarea pentru arsen, cadmiu, mercur, nichel, hidrocarburi aromatice policiclice în aerul înconjur tor

- Ordinul 756/92 privind stabilirea pragurilor de alert i interven ie

Tabel 4. 5 : VL pentru sursele de poluare pentru aer - STAS 12574/87 Valori limit prev zute de STAS 12574/87

30 minute 24 h Anual

Pulberi totale în suspensie (PTS) 500 μg/m3 150 μg/m3 75 μg/m3

Cd - 0,02 μg/m3 -

Cr 6+ - 1,5 μg/m3 -

Tabel 4. 6 : VL i VG ( Ordin Nr. 592/2002 i Ordin 448 /2007) Valori - limita i valori - ghid prev zute de Directivele UE Perioada de mediere

VL = 200 μg/m - 18 dep iri admise 1 h NO2

VL = 40 μg/m 1 an

NOx VG = 30 μg/m - pentru protec ia ecosistemelor sensibile în zone neconstruite

1 an

CO VL = 10.000 μg/m3 8h (medii dinamice)

VL = 350 μg/m3 - 24 dep iri admise 1 h

VL= 125 μg/m3 - 3 dep iri admise 24 h

SO2

VL= 20 μg/m3 , protec ie ecosisteme 1 an


Pagina (39)

Valori - limita i valori - ghid prev zute de Directivele UE Perioada de mediere

VL = 50 μg/m3 – 35 dep iri admise 24 h Particule în suspensie cu 10 μm-PM10 VL = 40 μg/m3 pân în 2010 i 20

μg/m3 din anul 2010 1 an

Pb VL =0.5μg/m3 pentru protec ia popula iei

1 an

Benzen VL = 5μg/m3 pentru protec ia popula iei 1 an

As VL = 6 ng/m3 pentru protec ia popula iei

1 an

Cd VL = 5 ng/m3 pentru protec ia popula iei

1 an

Ni VL = 20 ng/m3 pentru protec ia popula iei

1an

HAP VL = 1 ng/m3 pentru protec ia popula iei

1 an

VL - valoare limita curent

VG - valoare – ghid

Pentru modelarea dispersiei poluan ilor proveni i de la surse de tip liniar a fost folosit modelul CALINE 4, model de dispersie recomandat de US EPA, pentru asemenea aplica ii opera ionale:

CALINE4 este un model de tip gaussian proiectat s estimeze concentra iile de poluan i în vecin tatea arterelor stradale deschise de lungime finit (sau pentru orice surs de tip liniar).

Modelul presupune discretizarea arterei stradale în subsegmente i sumarea la nivelul receptorilor a contribu iilor individuale.

Modelul apeleaz la conceptul existen ei unei zone uniforme de amestec ce se întinde pe întreaga l ime a arterei plus 3 m de o parte i de alta a str zii. Extinderea zonei de amestec este în acord cu faptul c existen a turbulen ei induse mecanic de deplasarea vehiculelor sau termic datorit gazelor fierbin i emise de trafic produce o cre tere a parametrului orizontal ini ial de dispersie.

Parametrii verticali de dispersie sunt estima i la nivelul zonei de amestec ( z1 = 1.8 + 0.11* Tr) unde Tr este timpul de reziden a a poluan ilor în zona de amestec i la distan e de 10 km ( z0). Parametrul de dispersie în zona de amestec nu depinde a adar de stabilitatea atmosferic sau de rugozitate. Între valorile parametrului în aceast zon i valorile la 10 km distan a de artera se genereaz o curb de interpolarea.

Modelul poate trata i fenomenul de depunere uscat în cazul particulelor prin considerarea unei viteze de depunere uscat i depunere gravita ional.

Versiunea îmbun t it CALINE 4 include o schem fotochimic pentru estimarea concentra iilor de NO2, bazat pe echilibrul NO2-NO-O3. Pentru prognozarea orar a câmpurilor de concentra ii de NO2 (NOx) este necesar cunoa terea concentra iilor de


Pagina (40)

fond (urban sau regional, în func ie de localizarea sursei liniare) i a unor date meteo suplimentare cum ar fi nebulozitatea necesar în parametrizarea radia iei nete.

Datele de intrare

- Date meteorologice orare: direc ie vânt, viteza vânt, în l ime de amestec, clasa de stabilitate (Pasquill), nebulozitate

- Dimensiunile geometrice ale arterei: lungime, l ime, în l ime, localizarea geografic (latitudine, longitudine)

- Date de trafic: debite masice orare pe unitatea de lungime pe fiecare arter . - Concentra ii de fond (urban sau regional) – date orare

Date de ie ire

- iruri orare de valori ale concentra iilor în receptori predefini i - Valori statistice: maxime, medii, percentile.

Modelarea matematic s-a realizat pe o gril cu dimensiunea de 96 x 48 km folosind un pas de 10 m. Câmpurile de concentra ii din ace ti receptori au fost interpolate prin metode specifice iar rezultatele sunt prezentate sub forma h r ilor de poluare in anexe

4.2.3.1 Impactul produs asupra aerului în perioada de construc ie

În tabelele de mai jos sunt prezentate sintetic concentra iile maxime de poluan i ob inute prin modelare matematic , pe fiecare tronson de drum.

Poluarea cu PM10

Concentra ia pe perioade de mediere

(μg/m3)

Observa ii

24 h Medie anual 24 h Media anual

33.968 24.099 <VL <VL

Poluarea cu pulberi totale în suspensie

Concentra ia pe perioade de

mediere

(μg/m3)

Observa ii

1 h 24 h Media anual

1 h 24 h

Media anual

161.115 48.552 18.392 <VL, <PA

<VL, <PA

<VL

Poluarea cu NO2


(μg/m3)

Observa ii

1 h Media anual 1 h Media anual

65.112 11.558 <VL, <PA <VL


Pagina (41)

Poluarea cu NOx


(μg/m3)

Observa ii

Media anual Media anual

17.332 <VL

Poluarea cu SO2


(μg/m3)

Observa ii

1 h 24 h Media anual 1 h 24 h Media anual

24.068 6.282 2.130 <VL, <PA <VL <VL

Poluarea cu CO


(μg/m3)

Observa ii

8 h Maxima 8 h

146.0 <VL

Poluarea cu metale grele –Cd, Ni

Cd


(ng/m3)

Observa ii


0.015 0.019 <VL, <PA <VL

1) STAS 12574/87

2) Ordin 448 /2007

Ni


(ng/m3)

Observa ii


0.076 <VL

1) Ordin 448 /2007

Poluarea cu benzen


(μg/m3)

Observa ii


0.019 <VL


Pagina (42)

Poluarea cu hidrocarburi aromatice policiclice (HAP)


(μg/m3)

Observa ii


0.328 <VL

1) Ordin 448 /2007

Rezultatele prezentate în lucrare reprezint situa ia impactului maxim asupra calit ii atmosferei în perioada de construc ie. Valorile maxime ale concentra iilor au loc de regul la nivelul amplasamentelor în construc ie sau în imediata vecin tate a acestora (de-a lungul drumului). Din analiza tabelelor de sus se poate observa c nu vor exista dep iri ale valorilor limit .

Efecte de sinergism

În atmosfera din zona amplasamentului tronsoanelor de drum vor fi prezente, în timpul programului de lucru (8-10 ore/zi) poluan i cu ac iune sinergic :

• particule în suspensie (TSP) i SO2;

• particule în suspensie (TSP) i NO2

• NO2 i SO2.

Datorit concentra iilor relativ mari de NO2 i TSP în stricta vecin tate a surselor exist posibilitatea dezvolt rii unui efect sinergic.

Factorii de mediu care pot fi afecta i de emisiile de poluan i atmosferici

Popula ia. În zona de execu ie a lucr rilor de construc ie, concentra iile maxime pentru 30 minute sau 1h ale principalilor poluan i (TSP, NO2, NOx,) pot atinge:

TSP 128- 161 μg/m (peste VL impus de 12574/87);

NO2: 51 - 65 μg/m (sub VL impus de ordin 592/2002);

Având în vedere legisla ia na ional , popula ia va putea fi afectat numai de efectul sinergic al particulelor în suspensie i NO2. Dep irile limitei de protec ie a s n t ii pentru efectele sinergice ale acestor doi poluan i apar numai pentru perioade scurte de timp de maximum 1h i la distan e de maxim 25 m de perimetrul lucr rilor.

Vegeta ia. În timpul perioadei de execu ie pot ap rea situa ii pe termen scurt de stress chimic asupra vegeta iei datorate expunerii la poluarea cu NOx.

Solul i subsolul. În perioada de execu ie, în amplasamentul drumului i pe drumurile de acces utilajele i vehiculele vor emite particule înc rcate cu metale grele, care se vor depune pe solul din jur. Exist deci posibilitatea contamin rii solului cu Cd, Cu, Cr, Ni, Se, Zn, local, în zonele amintite.


Pagina (43)

Construc iile. Gazele acide (NO2, SO2) i particulele emise în atmosfer în timpul lucr rilor vor aduce un aport temporar la cre terea agresivit ii mediului atmosferic.

4.2.3.2 Impactul produs asupra aerului în perioada de func ionare

În tabelele de mai jos sunt prezentate sintetic concentra iile maxime de poluan i ob inute prin modelare matematic , pe fiecare tronson de drum pentru perioada de operare.

Poluarea cu PM10

Concentra ia pe perioade

de mediere

(μg/m3) Observa ii

24 h Medie anual 24 h

Media anual

1.500 1.078 <VL <VL

Poluarea cu NO2


(μg/m3) Observa ii


14.367 3.062 <VL, <PA <VL

Poluarea cu NOx


(μg/m3) Observa ii


4.597 <VL

Poluarea cu SO2


mediere

(μg/m3) Observa ii


8.395 1.929 0.965 <VL, <PA <VL <VL

Poluarea cu CO


mediere

(μg/m3) Observa ii

8 h Maxima mediei dinamice pe

8h

47.8 <VL


Pagina (44)

Poluarea cu metale grele –Cd i Ni

Cd


(ng/m3) Observa ii


0.013 0.010 <VL, <PA <VL

1) STAS 12574/87

2) Ordin 448 /2007

Ni


(ng/m3) Observa ii


0.069 <VL

1) Ordin 448 /2007

Poluarea cu benzen


(μg/m3) Observa ii


0.003 <VL

Rezultatele prezentate în lucrare reprezint situa ia impactului mediu asupra calit ii atmosferei. Valorile maxime ale concentra iilor au loc de regul la nivelul axului drumului sau în imediata vecin tate a drumului.

Din analiza tabelelor de sus se poate observa c nu vor exista dep iri ale valorilor limit în cazul vreunui poluant. De asemenea, datorit valorilor mici ale concentra iilor de poluan i generate exclusiv de traficul drumului în perioada de operare nu se estimeaz dep iri ale valorilor limit prin coroborarea cu concentra iile de fond existente în vecin tatea drumului.

Efecte de sinergism

În perioda de exploatare a drumului vor fi prezen i în atmosfer , poluan i cu ac iune sinergic :

- PM10 i SO2; - PM10 i NO2 - NO2 i SO2.

Datorit concentra iilor mici de NO2 i PM10 în stricta vecin tate a surselor nu exist posibilitatea dezvolt rii unui efect sinergic.


Pagina (45)


Popula ia. În imediata vecin tate a drumurilor, concentra iile maxime pentru 1h sau 24 h ale principaliilor poluan i (NO2, NOx, PM10) efect pot atinge:

NO2: 11,6 – 14,4 μg/m (sub VL, 1h); PM10: 0,57 – 1,5 μg/m (sub VL, pe 24 h);

Vegeta ia. În timpul perioadei de exploatare nu pot ap rea situa ii de stress chimic asupra vegeta iei datorate expunerii la poluarea cu NOx.

Solul i subsolul. În perioada de func ionare, se vor emite particule înc rcate cu metale grele, care se vor depune pe solul din imediata vecin tate a drumului. Exist deci posibilitatea contamin rii solului cu Cd, Cu, Cr, Ni, Se, Zn, local, în zonele amintite.


4.2.4.1 In perioada de constructie

Umectarea permanent a suprafe elor neasfaltate. Procesele tehnologice care produc mult praf cum este cazul umpluturilor de p mânt vor fi reduse în perioadele cu vânt puternic.

Folosirea de utilaje cu motoare cu emisii reduse, corespunz toare normelor EURO III sau EURO IV va conduce la reducerea semnificativ a emisiilor de gaze din timpul func ion rii acestora.

Utilajele i mijloacele de transport vor fi verificate periodic în ceea care prive te nivelul de concentra iile de emisii în gazele de e apament i vor fi puse în func iune numai dup remedierea eventualelor defec iuni.

Se recomand ca la lucr ri s se foloseasc numai utilaje i mijloace de transport dotate cu motoare Diesel care nu produc emisii de Pb i foarte pu in monoxid de carbon.

4.2.4.2 In perioada de operare

Singura m sur aplicabil este respectarea normelor europene privind calitatea carburan ilor i de asemenea asigurarea pe plan na ional a existen ei unui parc de autovehicule ce respect normele de poluare impuse la nivelul anului 2024. A a cum s-a precizat în cadrul studiului, calculele de emisie de poluan i s-au realizat în ipoteza existen ei la nivelul anului 2024 a unui parc auto predominant de tip EURO IV i foarte pu in alc tuit din autovehicule EURO III. În realitate autovehicule dotate cu motoare EURO V, hibride sau func ionând cu alt tip de carburant nepoluant despre care literatura nu propune deocamdat factori de emisie, vor exista în acea perioad de operare. A adar ipoteza introdus la calcul emisiilor ar fi putut conduce la u oare supraestim ri ale acestora.

Reducerea emisiilor de poluan i în aer va putea fi realizat i prin introducerea unor restric ii de vitez în zonele situate în vecin tatea localit ilor, cunoscând fiind faptul c


Pagina (46)

vitezele de rulaj mari conduc la emisii semnificative de poluan i datorit cre terii consumului de carburant

4.3 TRAFIC

Traficul de calcul are la baza recensamantul din 2000 date obtinute de la CESTRIN .

Dru

m

Sect

or

lung

ime

Bic

icle

te,

mot

ocic

lete

Aut

otur

ism

e ve

hicu

le u

soar

e

Aut

ocam

ioan

e si

der

ivat

e cu

2

osii

Aut

ocam

ioan

e si

der

ivat

e cu

3

sau

4 os

ii

Aut

oveh

icul

e ar

ticu

late

Aut

obuz

e

Tra

ctoa

re

vehi

cule

sp

ecia

le

Aut

ocam

ioan

e cu

2,

3,4

osii

cu

rem

orca

(tr

an

ruti

er)

Veh

icul

e cu

tr

acti

une

anim

ala

Tot

al

vehi

cule

fi

zice

DN 25 3+920 15+285 11,365 204 3412 313 200 438 400 25 137 107 5236

DN 25 15+285 31+320 16,035 134 3585 230 175 386 326 11 131 27 5005

DN 25 31+320 49+600 18,280 15 3370 261 122 445 251 8 95 46 4613

DN 25 49+600 68+130 18,530 44 4830 376 234 596 510 10 129 29 6758

Prin aplicarea coeficientilor medii de evolutie pentru anii necesari studiului a rezultat traficul prognozat. Acesta se calculeaza pe baza MZA pentru anul de baza 2005 la care se aplica coeficientii medii de crestere pentru perioada studiata. Acesti coeficienti sunt furnizati de Cestrin in urma prelucrarii datelor recensamantului de circulatie din 2005. Valorile MZA pentru anul 2024 sunt prezantate in tabelul urmator

Dru

m

Sect

or

lung

ime

Bic

icle

te,

mot

ocic

lete

Aut

otur

ism

e ve

hicu

le u

soar

e

Aut

ocam

ioan

e si

der

ivat

e cu

2 os

ii A

utoc

amio

ane

si d

eriv

ate

cu

3 sa

u 4

osii

Aut

oveh

icul

e ar

ticu

late

Aut

obuz

e

Tra

ctoa

re

vehi

cule

spec

iale

Aut

ocam

ioan

e cu

2,

3,4

osii

cu

rem

orca

(tr

an

ruti

er)

Veh

icul

e cu

trac

tiun

e an

imal

a

Tot

al

vehi

cule

fizi

ce

DN 25 3+920 15+285 11365 128 6926 659 372 752 614 40 252 50 9793

DN 25 15+285 31+320 16035 84 7278 484 326 662 501 17 241 13 9606

DN 25 31+320 49+600 18280 9 6841 550 227 764 386 13 174 21 8985

DN 25 49+600 68+130 18530 28 9805 792 436 1023 783 16 237 14 13132

4.3.1 Impact poten ial în faza de construc ie

Semnalizarea pe timpul executiei se va organiza in conformitate cu ‘Norme metodologice privind conditiile de inchidere a circulatiei si de instituire a restrictiilor de circulatie in vederea executarii de lucrari in zona drumului public si/sau pentru protejarea drumului’, functie de situatia concreta si se va supune avizarii serviciului Siguranta circulatiei din cadrul CNADNR si aprobarii Inspectoratelor Judetene ale Politiei Rutiere.

4.3.2 Impact poten ial în faza de exploatare

Datorit amelior rii caracteristicilor geometrice, precum i a reabilit rii sistemului rutier existent, condi ile de trafic vor fi mult îmbun t ite. La acesta va contribui i semnalizarea ce urmeaz a fi proiectat în faza de Proiect Tehnic, i care va fi compus din:


Pagina (47)

• marcaje orizontale :

axul drumului – cu linie continua in toate zonele unde depasirea este interzisa (curbe periculoase, zone fara vizibilitate, intersectii, etc)

axul drumului – cu linie intrerupta in toate zonele unde depasirea este permisa

ambele margini ale partii carosabile.

• panouri indicatoare pentru

curbe stanga/dreapta

curbe periculoase

limitare de viteza

prioritate de circulatie pe zonele de drum fara vizibilitate

limitare de gabarit

limitare de tonaj

prioritate de circulatie pe zonele cu intersectii cu drumuri laterale

Semnalizarea va fi supusa avizarii serviciului Siguranta circulatiei din cadrul CNADNR si aprobarii Inspectoratelor Judetene ale Politiei Rutiere.

4.4 ZGOMOT I VIBRA II

4.4.1 Situa ia actual – surse de zgomot i vibra ii

Sursele de zgomot sunt reprezentate de traficul rutier si/sau feroviar destul de redus (de asemenea surs de vibra ii), precum i de o serie de activit i gospod re ti din zonele locuite.

În ceea ce prive te încadrarea nivelelor înregistrate de zgomot i vibra ii în legisla ia na ional , având în vedere traficul existent, nu se poate pune problema dep irii limitelor impuse.


4.4.2.1 În perioade de constructie

Faza de santier va genera probleme legate de emisiile de zgomot i vibra ii produse atat de activit ile propriu-zise, cat si de transportul materialelor.

Pentru prezentarea corect a diferitelor aspecte legate de zgomotul produs de diferite instala ii apar inând unitatii, problema s-a abordat la trei niveluri de observare:

- zgomot la surs ;

- zgomot în câmp apropiat;


Pagina (48)

- zgomot în câmp îndep rtat.

Fiec ruia din cele trei niveluri de observare îi corespund caracteristici proprii.

In cazul zgomotului la surs studiul fiec rui echipament se face separat i se presupune plasat în câmp liber. Aceast faz a studiului permite cunoa terea caracteristicilor intrinseci ale sursei independent de ambian a lor de lucru.

M sur rile de zgomot la surs sunt indispensabile atât pentru compararea nivelurilor sonore ale utilajelor din aceea i categorie, cât i de a avea o informa ie privitoare la puterile acustice ale diferitelor categorii de utilaje.

Când avem de-a face cu zgomot continuu, m surarea puterii acustice constituie determinarea esen ial privind zgomotul la surs . Pentru cunoa terea modului de repartizare a acestei puteri acustice în spa iu, se pot ad uga acestei valori indica ii privind directivitatea.

Este important ca m surarea puterii acustice a diferitelor utilaje sa se efectueze în condi ii de func ionare real , deoarece acest factor este influen at de numero i factori, neputând caracteriza un utilaj printr-o singur valoare a puterii acustice.

Când zgomotul este tranzitoriu se efectueaz o m surare a nivelului acustic de expunere, sau a factorului de emisie unitar .

In cazul zgomotului în câmp apropiat, ca nivel de observare, se ine seama c fiecare utilaj este amplasat într-o ambian ce-i poate schimba caracteristicile acustice.

Intereseaz în acest caz nivelul acustic ob inut la distan e cuprinse între câ iva metri i câteva zeci de metri fa de surs .

Pentru a avea sens este necesar ca valoarea nivelului de presiune acustic înscris s fie înso it de distan a la care s-a efectuat m surarea.

Fa a de situa ia în care sunt îndeplinite condi iile de câmp liber, acest nivel de presiune acustic poate fi amplificat în vecin tatea sursei sau atenuat prin prezenta de ecrane naturale sau artificiale între surs i punctul de masur .

Deoarece m sur rile în câmp apropiat sunt efectuate la o anumit distan de utilaje, este evident c în majoritatea situa iilor, zgomotul în câmp apropiat reprezint , de fapt, zgomotul unui grup de utilaje i mai rar al unui utilaj izolat.

Dac în cazul primelor dou niveluri de observare caracteristicile acustice sunt strâns legate de natura utilajelor i de dispunerea lor, zgomotul în câmp îndep rtat, adic la câteva sute de metri de surs , depinde în mare m sur de factori externi suplimentari cum ar fi:

- fenomene meteorologice i în particular: viteza i direc ia vântului, gradientul de temperatur i de vânt;


Pagina (49)

- absorb ia mai mult sau mai pu in important a undelor acustice de c tre sol, fenomen denumit “efect de sol”;

- topografia terenului; - vegeta ia.

În acest nivel al studiului, observa iile privind zgomotul se refer în general la întregul obiectiv analizat.

Reabilitarea drumului implic folosirea de utilaje de mas mare, care, prin deplasarile lor, provoac vibra ii. La aceste utilaje se adaug autocamioanele, care au o mas mare chiar când circul f r înc rc tur .

Utilajele folosite in construc ii i vehiculele de transport sunt principalele surse de zgomot i vibra ii pe timpul perioadei de construc ie a proiectului. Tabelul urm tor prezint nivelurile de zgomot ale surselor reprezentate de utilajele de construc ii folosite în mod obi nuit.

Utilajul Nivel de zgomot in dB(A) la 15 m

distanta excavator 80 – 90 buldozer 80 – 90 ma in transportoare 75 – 85 perforator 85 – 90 betonier 75 – 85 macara 75 – 85 compresor 75 – 85 autocamion de mare tonaj 75 – 85 pistol de nituit 80 – 85

Zgomotul la surs i zgomotul din camp apropiat au caracteristici acustice corespunz toare naturii i locului de func ionare a echipamentelor în perioada de construc ie. Zgomotul la distan , care nu intereseaz evaluarea de fa , este influen at de o serie de factori externi, cum ar fi viteza i direc ia vântului, gradientul temperaturii i vântului, absorb iei undelor sonore de c tre teren / sol (efectul de sol), absorb ia în aer (în func ie de presiunea, temperatura, umezeala relativ , frecven a zgomotului), tipul de teren i de vegeta ie.

Echipamentele susmen ionate produc între 70 dB (A) i 90 dB(A) în condi ii normale de func ionare. Se estimeaz c nivelurile de zgomot în zonele de lucru pot s nu ajung la Leq.24h (mediat pe 24 h) mai mare de 70 dB(A).

Limita maxim admisibila impus prin legisla ia român – 65 dB(A) – pentru zgomotul produs de sta iile de betoane / asfalt, sortare/m cinare nu poate fi respectat decât dac acestea vor fi amplasate la peste 250 m de zonele reziden iale. Acela i lucru este valabil pentru gropile de împrumut. De altfel, nivelul de zgomot la fa ad i în interiorul locuin elor va trebui monitorizat periodic, pentru a se lua m suri de atenuare a acestuia.


Pagina (50)

În ceea ce prive te traficul de serviciu prin eventualele localit i traversate, se estimeaz c nivelurile de zgomot la marginea drumului pot s nu ating nici ele Leq.24h de peste 65dB(A), valoarea impus de STAS 10 144/ 1 – 80 pentru drumurile utilizate (categoria I-III).

În ceea ce prive te vibra iile, de i exist motiv ca ele s se produc în structura amplasamentului, mai ales în cazul utilajelor grele, drumul analizat nu este a ezat pe o funda ie din roc de baz i exist straturi intermediare în sistemul drumului, cu rolul de întrerupere a vibra iilor. Din acest motiv, nu se consider necesar s se in seama de problema apari iei unor niveluri de intensitate a vibra iilor peste cele admise de SR 12025/1994. La trecerea utilajelor grele prin localit i se va limita viteza de deplasare a acestora la maxim 40 km/h.

4.4.2.2 În perioade de exploatare

Principalele surse generatoare de zgomot datorate exploat rii obiectivului sunt reprezentate de utilajele implicate în procese tehnologice i de traficul rutier.

Deoarece exist receptori amplasa i aproape de axa drumului, se consider necesar monitorizarea periodic a nivelului de zgomot.

Pentru traficul rutier, metodologia franceza XPS 31-133 (vezi bibliografie) folose te ca dat de intrare LAW / m (nivelul de putere acustic pe metrul de drum).

Dependenta de frecvent a nivelului de putere acustic , in dB(A), a unei surse punctiforme i într-o band de o octav j se calculeaz din nivelurile de emisie sonor pentru vehicule, folosind urm toarea ecuatie:

)()lg(10/ iRlLL imAWAWi +++=

unde:

mLAw / este nivelul de putere acustic pe metrul de lungime asociat sursei liniare în

band de o octav , în dB(A), dat prin:

201010lg*10 10

*lg10

10

*lg10

/ ++=

++ hvhvlvlv QEQE

mAWL

R(j) este valoarea spectral , în dB(A), pentru banda de o octav j, dat în tabelul urm tor.

Lw este nivelul de putere acustic al vehiculului;

Elv este emisia de zgomot pentru autovehicule u oare (<3,5t) conform nomogramei din metodologie


Pagina (51)

Ehv este emisia de zgomot pentru autovehicule grele (3,5t) conform nomogramei din metodologie

Qlv este nr. de vehicule u oare (<3,5t) în intervalul de referint (1 or )Qhv este nr. de vehicule grele (>3,5t) în intervalul de referint (1 or ) este corec ia de suprafa de rulare

li este lungimea unui sector al sursei liniare, reprezentat de componenta punctiform i

Q este nr. de vehicule în intervalul de referint (1 or )

În acest fel sursa liniar reprezentat de drum se modeleaz prin surse punctiforme care permit aplicarea relatiilor cuprinse în ISO 9613-2

pentru traficul rutier urban

j Octave band in Hz Values of R(j) in dB(A) 1 125 -14.5 2 250 -10.2 3 500 -7.2 4 1000 -3.9 5 2000 -6.4 6 4000 -11.4

Corec ia de suprafa de rulare

Suprafa de rulare Corec ia 0-60 km/h 61-80 km/h 81-130 km/h Suprafa poroas

- 1 - 2 dB - 3 dB Beton asfaltic 0 dB

Trebuie specificat c la în l imi diferite harta acustic poate varia datorit efectului solului i directivit tii particulare a surselor. Evaluarea de fa a fost efectuat în conformitate cu SR ISO 1996, ISO 9613-2:1996, STAS 10 009/88 precum i cu cerin ele Directivelor UE 2002/49/EC i 20/14/EC.

În STAS 10009/88 (ACUSTICA URBAN – cap.2, tabelul 1 – Limite admisibile pentru nivelul de zgomot) sunt specificate valorile admisibile pentru nivelul de zgomot extern pe str zi, m surat la bordura trotuarului ce delimiteaz spa iul carosabil, stabilit în func ie de categoria tehnic a str zilor (respectiv intensitatea circula iei).

Tipul str zii (conform STAS

10144/1 – 80) Nivel echivalent zgomot

Lech* dB(A)

Valoarea curbei de

zgomot Cz** dB(A)

Nivel maxim de zgomot L10 dB(A)

Strad de clasa tehnic IV, de uz local 60 55 70 Strad de clasa tehnic III, de colectare 65 60 75 Strad de clasa tehnic II, de leg tur 70 65 80 Strad de clasa tehnic I, osea 75 – 85*** 70 - 80*** 85 - 95***

* Nivelul l de zgomot echivalent se calculeaz diferit pentru timpul zilei i noapte, potrivit STAS 6161/1-79. ** Evaluarea dup curbele de zgomot Cz nu se utilizeaz decât în cazul zgomotului cu un pronun at caracter static. *** Pentru proiectarea lucr rilor. Trebuie adoptate m surile necesare pentru ob inerea unor niveluri echivalente (real m surat), cât

mai apropiate posibil de valorile minime din tabel, f r a se accepta dep irea valorilor maxime.


Pagina (52)

În art. 2.5. din acela i standard (tabelele 1…4) se specific : “amplasarea unui bloc de locuin e pe str zi de diferite clase tehnice sau la limita unor zone func ionale, precum i gestionarea traficului rutier se vor realiza astfel încât, începând cu valorile admisibile proiectate (la care s-au aplicat corec iile necesare) prin alegerea solu iilor tehnice adecvate, s se asigure o valoare de 50 dB(A) a nivelului de zgomot exterior cl dirii, m surat la 2 m distan fa de fa ada cl dirii în conformitate cu STAS 6161/89, respectiv curba de zgomot Cz45”.

În evaluare a fost considerat o vitez medie de transport de 50 km/h in localitati si de 90 km/h in afara localitatilor.

Traficul prezentat in subcapitolul precedent nu este unul semnificativ; nivelul echivalent aferent in mediul urban (67,8 dB(A)) se incadreaza in nivelul de zgomot Lech stabilit prin STAS 10144/1-80 si legislatia europeana.



În afara respect rii reglement rilor române cu privire la organizarea antierelor, se pot ad uga urm toarele recomand ri:

Lucr rile ce trebuie s se desf oare la distan e mai mici de 200 m de zonele populate, se vor desf ura numai pe timpul zilei (7 a.m. – 9 p.m.) sau vor fi izolate cu panouri metalice;

Se va limita viteza de deplasare a traficului greu în interiorul localit ilor la 40 km/h;

Distribu ia activit ilor pe antierul de construc ie trebuie studiat astfel încât activit ile produc toare de zgomot s fie izolate;

Depozitarea materialelor pe antierul de construc ie trebuie s se fac astfel încât s se creeze bariere acustice în direc ia a ez rilor umane;

Sistemul de absorb ie a zgomotului cu care sunt dotate utilajele trebuie între inut în mod regulat.


Trebuie efectuat periodic o monitorizare a traficului i a nivelului de zgomot. În cazul dep irii limitei de zgomot vor fi montate panouri fonoabsorbante in zonele cu folosinte sensibile sau se vor impun restric ii suplimentare de vitez .

Ca masuri de protectie impotriva propagarii zgomotelor si limitare a sursei relativ continue s-a adoptat un sistem rutier elastic ce va conduce la atenuarea presiunii acustice resemtite in imediata vecinatate, suprafata rugoasa a stratului asfaltic asigurand absortia zgomotelor


Pagina (53)

4.5 SOLUL I SUBSOLUL

4.5.1 Condi ia actual a componentei

Relieful Câmpiei Gala iului este grefat pe forma iunile pliocene (psefite u or cimentate, de culoare ro ie) din nord (pân în dreptul localitatii Pechea), peste care se afl orizontul Pietri urilor de B l b ne ti, care trece spre sud într-un nivel de nisipuri ce cad spre Dun re. În sudul câmpiei exista i depozite lacustre din Pleistocenul mediu (Stratele de Barbo i), peste care se g sesc depozite loessoide.

Altitudinile maxime în Câmpia Gala iului sunt de circa 200 m la limita cu Colinele Covurluiului i sub 12 m la nivelul luncilor. Din punct de vedere geomorfologic, Câmpia Covurluiului se caracterizeaz printr-o fragmentare mai mare i prezen a interfluviilor-platou. Câmpia Tecuciului, în schimb este foarte slab fragmentat , fiind alcatuit dintr-un complex de terase: Podoleni (2-4 m), Tecuci (5-8 m), Cernicari (10-20 m) i Ghidigeni (60-70 m). Podurile ultimelor dou terase reprezint circa 70% din suprafa a total a acesteia (Obreja, 1965). Pe suprafa a terasei Cernicari se afl cantonate importante depozite de nisipuri între satele Ungureni (la nord) i Hanu Conachi (la sud). Energia de relief atinge 70-100 m în partea nordic a Câmpiei Covurluiului i 40-70 m în restul acesteia, în timp ce în Câmpia Tecuciului are valori sub 40 m.

Fragmentarea reliefului are valori cuprinse între 0,75-1,5 km/km2 în Câmpia Covurluiului i doar 0,5—0,7 km/km în cea a Tecuciului. Ponderea suprafe elor interfluviale orizontale

are valori cuprinse între 20 i 50% în cea mai mare parte a Câmpiei Covurluiului, iar ponderile de peste 75% caracterizeaz Câmpia Tecuciului. Pantele versan ilor în Câmpia Covurluiului pot ajunge pân la 25°. Interfluviile-platou din Câmpia Covurluiului se deosebesc de câmpurile Câmpiei Române prin adâncimea relativ mare a v ilor ce le m rginesc (40-70 m), de aici i denumirea populara de podi dat acestora (Sficlea, 1980). Dominante sunt v ile de tip consecvent (Geru, Suhurlui, Lozova, M lina). În Câmpia Covurluiului sunt evidente i formele de relief fluvio-denuda ional: sp l ri areolare pe majoritatea versan ilor, oga e i ravene, alunec ri de teren. Sficlea (1980) a identificat o serie de terase ale Prutului în estul acestei câmpii (de 35-40 m si 57-65 m), iar în sudul ei 2 terase ale Siretului: de Piscu (7-20 m) i Vame (25-35 m).

Câmpia Covurluiului este o câmpie de glacis care la contactul cu Colinele Covurluiului, prezint în l imile cele mai mari (respectiv 150 - 200 m), de unde coboar lin câtre Siret, terminându-se la altitudine absolut de 15-100 m. Este alc tuit din forma iuni fluviatile i fluvio-lacustre pleistocene, care apar in la cel putin dou genera ii de conuri aluviale

vechi depuse de râurile principale.

Climatul periglaciar a favorizat apari ia unui volum însemnat de materiale care se acumulau în luncile râurilor din Subcarpa i pe grosimi de 20-30 m. A rezultat astfel, un strat de aluviuni c ruia ii corespund, în câmpie, agestrele Putnei, Milcovului, Râmnicului etc. Conuri întinse au depus i Bârladul i Prutul.

Ridicarea intens a Subcarpa ilor c tre finele Pleistocenului superior i într-o anumit m sur a Podi ului Covurluiului a fost înso it , pe de o parte, de adâncirea râurilor i


Pagina (54)

deta area terasei de 20-40 m în aceste unit i, iar pe de alt parte, de formarea unei noi

genera ii de conuri. Unele apar in genera iei de pâraie care se formeaz la marginea dealurilor (Suhurlui, Geru, Chineja etc.). Partea superioar a acestei genera ii de conuri se racordeaz cu aluviunile terasei de 3-10 m din Subcarpa i i Colinele Covurlui. În general, conurile se afund spre Siret si sunt acoperite de aluviuni mai noi. Pozi ia sectorului lor final a depins, pe de o parte, de deplasarea albiei Siretului, care în unele cazuri le-a limitat prin eroziune, iar pe de alt parte, de pozi ia arealelor cu subsiden maxim . M rimea diferit a conurilor, ale c ror contururi pot fi înc urmarite în teren, este determinat , în principal, de deosebirile în volumul de materiale aduse i de pozi ia ariei subsidente. Local, diferen ele dintre conuri au fost accentuate prin dezvoltarea re elei secundare de v i sau au fost diminuate de c tre depunerile loessoide. Acestea din urm au grosimi de la 1 m (în sectoarele mai înalte i cu panta mai accentuat ) pân la peste 15 m (la baza câmpiei de glacis).

Atât înclinarea general a câmpiei, cât i a stratelor ce o alc tuiesc reprezint rezultatul ridic rii neotectonice la contactul cu unit ile limitrofe. În bun m sura i subsiden a intens cu caracter permanent din sectorul Suraia-N moloasa-M xineni a impus c derea stratelor din exterior spre interior. În acest sens nu se poate vorbi de o câmpie piemontan n scut la baza unui contact hipsometric i structural. Aici s-a dezvoltat o câmpie de nivel

de baz , care prin ridicarea mai accentuat la exterior a c patat, pe de-o parte, un u or caracter structural (un monoclin în afirmare), iar pe de alt parte, înfiin area unei largi suprafe e de glacis. Acest ultim aspect a fost determinat de plana ia derulat pe fa ia de contact cu Subcarpa ii (afla i în proces de ridicare puternic ) i cu Podi ul Moldovei (u oara ridicare) anterior acumul rilor loessoide.

Câmpia Tecuciului este o câmpie de terase care se extind de o parte i de alta a Bârladului. Aici apar terase la altitudini relative de 3-5 m i 8-15 m.Pe cea mai înalt teras sunt dune de nisip, care iau amploare în dreptul locait ii Hanu Conachi. Pe stânga Bârladului mai exist o treapt ale c rei depozite au caracter fluvio-lacustru (Mindel-Riss) i care reprezint acumul ri ale Siretului i Bârladului. Eroziunea exercitat de Bârlad în câmpia înalt , în Pleistocenul superior (dup acumularea depozitelor loessoide), a dus la t ierea frun ii care apare ast zi atât de evident.

4.5.1.1 Geologia

De la endreni traseul DN 25 este paralel cu lunca Siretului, pe stânga acesteia, la limita Câmpiei Siretului inferior cu Câmpia Gala iului. De la localitatea Ive ti parcursul drumului urmeaz valea Bârladului, pe care îl traverseaz pe teritoriul administrativ al comunei Dr g ne ti. Întregul traseu al DN 25, între localit ile endreni-Tecuci, se suprapune pe unitatea de relief denumit Câmpia Gala iului

Sub denumirea de Câmpia Gala iului sunt cuprinse, de fapt, dou unit i de câmpie, cu denumiri deja consacrate, acelea de Câmpia Covuluiului i Câmpia Tecuciului, aflate în sudul Moldovei, la nord de Siret. Dac pentru Câmpia Tecuciului încadrarea la Câmpia Român nu sufer obiec iuni, în schimb Câmpia Covurluiului are particularit i de natur fizico-geografic care ofer posibilitatea încadr rii sale, atât la Câmpia Român , cât i la Podi ul Moldovei, în acest din urm caz putând fi considerat cea mai sudic prelungire a


Pagina (55)

acestuia pân la Dun re. Limita între Câmpia Covurluiului i cea a Tecuciului este dat de valea parâului Geru, afluent al Siretului.

În partea de nord, Câmpia Gala iului este delimitat de aliniamentul localit tilor Nicore ti -Crive ti-Corod-Valea M rului, apoi pe Valea Ijdilenilor, pân la Frumu i a aproape de Prut, dincolo de aceasta fiind unit i ale Podi ului Moldovei (Colinele Tutovei Între Siret i Bârlad i Colinele Covurluiului între Bârlad i Prut). În est, între Frumu i a i Gala i se

învecineazî cu lunca Prutului, iar spre sud i vest limita acestei câmpii este dat de lunca Siretului.

Fundamentul Câmpiei Gala iului. Este dat de platforma de tip alpin a Covurluiului, care nu este altceva decat extremitatea nord-vestic a Orogenului Nord-Dobrogean afundat (Ionesi, 1994), delimitat în nord de falia Adjud-Oancea. În cadrul acestui tip de fundament, cea mai mare parte revine Pânzei de M cin, alc tuit din isturi cristaline, depozite sedimentare paleozoice i magmatite prealpine. Peste acest fundament cutat se a tern depozite neogene, ce apar in ciclului de sedimentare Badenian superior-Romanian, la care se adaug forma iuni cuaternare. Depozitele apar inând Badenianului superior (gresii, calcare) au fost puse în eviden în partea de nord a Câmpiei Tecuciului ( epu-Buciumeni-Matca-Umbr re ti). Urmeaz apoi sedimentar depus in Sarma ian, Volhinian, Basarabian, Chersonian i Meo ian. Cele mai vechi depozite care apar la zi apar in Pon ianului i sunt vizibile pe stânga Bârladului, la nord de Ungureni. Ele sunt alcatuite din nisipuri, argile, cu unele intercala ii de gresii friabile. În lungul v ilor care strabat Câmpia Covurluiului apar la zi depozitele romaniene, cu caracter epiclastic (nisipuri, pietri uri, argile), similare celor din Podi ul Bârladului de la nord. În forma iunea nisipurilor g lbui de tip Bere ti-M lu teni, cu o grosime de 40 m la Smârdan, s-a identificat o fauna bogata de molu te (Unio nicolaianus, U. stoliczkai, U. saredbergeri).

Tot în Câmpia Covurluiului, de vârst romanian , sunt considerate i Pietri urile de B l b ne ti, al caror orizont înclin de la nord spre sud, astfel ca pe Dealul Bouriei de langa satul Scânteie ti, el se afl la altitudinea de 110 m, iar la Tuluce ti, acesta se g se te la baza versan ilor, mai spre sud afundându-se sub nivelul talvegului v ilor.

În cea mai mare parte a Câmpiei Covurluiului, ca i în partea vestic a Câmpiei Tecuciului luturile loessoide pleistocene îmbrac aproape întregul spa iu al interfluviilor. Loessul (predominant prafos) atinge circa 70 m grosime în dreptul satului Costi (Sficlea, 1980). Nu trebuie s uitam c aproape de Gala i, în Forma iunea pleistocen de Barbo i-Babele s-a pus în eviden o bogat faun de molu te fluviatile (Viviparus sethiops,

Corbicula fluminalis, Pisidium covurluiensis). Depozitele holocene domin în lunca Siretului i în Câmpia Tecuciului.

4.5.1.2 Seismicitate


Potrivit normativului P 100 – 92, privind protectia antiseismica a constructiilor de locuinte social-culturale, agrozootehnice si industriale DN 25 se incadreaza in zona seismica “B” cu “Ks” = 0,25 si,,C” cu “Ks” = 0.20, avand “Tc” = 0,15 sec


Pagina (56)

4.5.1.3 Potentialul producerii alunecarilor de teren

Conform normativului GT006-97, elaborat de I.S.P.I.F. privind zonarea teritoriului functie de potentialul de producere a alunecarilor de teren, zona in care este amplasat DN 25 este caracterizata cu potential scazut.

4.5.2 Surse de poluare a solului i subsolului

Sursele existente de poluare a solului pe traseul drumului sunt reprezentate prin:

depozitarea necontrolat a de eurilor provenite de la localit ile apropiate;

utilizarea îngr mintelor chimice i pesticidelor din grupa I i II de toxicitate pentru fertilizare, respectiv combaterea bolilor i a d un torilor (aceast surs de poluare i-a redus efectul datorit restrângerii utiliz rii);

circula ia rutier pe drumurile învecinate: depuneri de gaze, depuneri de particule solide din eroziunea mecanismelor de rulare, scurgeri de produse petroliere sp late de apele de precipita ii, agen i chimici folosi i la dejivrare;

activit ile agen ilor economici din zon ;

În sintez , referitor la starea solurilor în zona studiat , pe baza datelor existente se constat urm toarele:

în cazul solurilor urbane (din vecin tatea zonelor industriale i a c ilor rutiere cu trafic intens), se semnaleaz poluarea cu metale grele;

solurile afectate de reziduuri zootehnice sunt nesemnificative ca suprafa ;

suprafe e mai importante sunt afectate de reziduuri menajere (gunoaie, moloz) i industriale;

iriga ia practicat pe suprafe e reduse nu a determinat înr ut irea calit ii solurilor.


Activit ile specifice antierului implic manipularea unor cantit i importante de substan e poluante pentru sol i subsol. În categoria acestor substan e trebuie inclu i carburan ii, combustibilii, vopselele, solven ii, pulberile antrenate de apele de precipita ii i/sau curen ii de aer etc. Aprovizionarea, depozitarea i alimentarea utilajelor cu

motorin reprezint activit i poten ial poluatoare pentru sol i subsol, în cazul pierderilor de carburant i infiltrarea în teren a acestuia.

Sta ia de asfalt i sta iile de alimentare cu carburant vor trebui avizate din punct de vedere al protec iei mediului într-o faz anterioar începerii lucr rilor de execu ie, monitorizarea acestor sta ii în perioada de execu ie este obligatorie. Este obligatorie ob inerea avizelor pentru amplasarea acestor sta ii.

O alt surs poten ial de poluare dispers a solului i subsolului este reprezentat de activitatea utilajelor în fronturile de lucru. Utilajele pot pierde carburant i ulei din cauza defec iunilor tehnice. Neobservate i neremediate, aceste pierderi reprezint surse de


Pagina (57)

poluare a solului i subsolului, cantit i mari deversate riscând s degradeze i calitatea apelor subterane.

Erodarea sau poluarea solului împiedic dezvoltarea vegeta iei pe suprafe ele afectate. Refacerea vegeta iei se produce în perioade de timp de ordinul anilor sau zecilor de ani.

În sintez , principalii poluan i ai solului proveni i din activit ile de construc ie specifice drumului sînt grupa i dup cum urmeaz :

Poluan i direc i, reprezenta i în special de pierderile de produse petroliere care apar în timpul aliment rii cu carburan i, a repara iilor, a func ion rii defectuoase a utilajelor etc.

La acestea se adaug pulberile rezultate în procesele de excavare, înc rcare, transport, desc rcare a p mântului pentru terasamente.

Poluan i ai solului prin intermediul mediilor de dispersie, în special prin sedimentarea poluan ilor din aer, proveni i din circula ia mijloacelor de transport, func ionarea utilajelor de construc ii, fabrici de asfalt, fabrici de beton etc.

Poluan i accidentali, rezulta i în urma unor devers ri accidentale la nivelul zonelor de lucru sau c ilor transport i de acces.

Poluan i sinergici, în special asocierea SO2 cu particule de praf.

Substan ele poluante prezente în emisii i susceptibile de a produce un impact sesizabil la nivelul solului sînt SO2, NOx i metalele grele.

Trebuie men ionat i faptul c lucr rile de terasamente de i nu sînt poluante, conduc la degradarea solului i induc modific ri structurale în profilul de sol.

Poluan ii emi i în timpul perioadei de execu ie se reg sesc în marea lor majoritate în solurile din vecin tatea fronturilor de lucru i a zonelor în care se desf oar activit i în perioada de execu ie. Excep ie fac poluan ii depu i pe suprafe ele betonate i colecta i în apa pluvial ulterior decantat .

Se apreciaz c terasamentele drumului vor absorbi 50% din depunerile de poluan i. Restul de 50% se reg sesc în zonele limitrofe pe distan e ce variaz pîn la 30-50 m.


Poluan ii ce caracterizeaz calitatea aerului în perioada de exploatare sunt cei rezulta i ca urmare a traficului auto. Dintre ace tia, NOX, SO2 i metalele grele (în special Pb) sunt cei mai periculo i pentru contaminarea solului.

Exploatarea drumului se va face cu generarea unor concentra ii semnificative de poluan i de-a lungul întregii perioade de func ionare, poluan i al c ror efect direct cumulativ asupra solului reprezint principalul factor cauzator de dezagremente.


Pagina (58)

Din emisiile totale de poluan i rezulta i ca urmare a traficului desf urat pe drum, se estimeaz c 60% se vor depune pe distan e de pân la 100 m pe solul din ambele p r i ale carosabilului, concentra ia, respectiv cantitatea depus sc zând semnificativ cu distan a fa de axul drumului. Se va putea totodata delimita o zon sensibil ca fiind aceea cuprins pe o l ime de 30 m în ambele p r i ale drumului i pe întreaga lungime a acestuia, unde va avea loc depunerea majorit ii poluan ilor.

Rezultate în urma proceselor de combustie din motoarele autovehiculelor ce folosesc benzina cu plumb, debitele masice de Pb vor înregistra o sc dere considerabil în timp datorit reducerii num rului de utilizatori ai benzinei cu Pb. Plumbul se acumuleaza în sol, avand o remanen de sute de ani.

Un rol important la înc rcarea solului cu diver i poluan i îl au i precipita iile. Se men ioneaz c precipita iile, odat cu "sp larea" atmosferei de poluan i i depunerea acestora pe sol. Totodata precipita iile favorizeaz i poluarea solului în adâncime precum i a apei freatice.

Se recomand urm rirea periodic a calit ii solului, pentru identificarea situa iilor de dep ire a concentra iilor de metale grele în zona de influen a drumului.

4.5.3 Impactul produs asupra solului i subsolului


Principalul impact asupra solului în perioada de execu ie este consecin a ocup rii temporare de terenuri pentru drumuri provizorii, platforme, baze de aprovizionare i produc ie, organiz ri de antier, halde de de euri etc. Reconstruc ia ecologic a zonei este obligatorie.

Impactul produs asupra solului de cumulul de activit i desf urate în perioada de execu ie este important. Toate suprafetele ocupate vor induce modific ri stucturale în profilul de sol.

Formele de impact identificate în perioada de execu ie pot fi:

Înl turarea stratului de sol vegetal i construirea unui profil artificial prin lucr rile de terasamene executate pe ampriza drumului.

Deteriorarea profilului de sol pe o adâncime de 3-5 m prin exploatarea gropilor de împrumut

Apari ia eroziunii.

Pierderea caracteristicilor naturale a stratului de sol fertil prin depozitare neadecvat a acestuia în haldele de sol rezultate din decopert ri.

Înl turarea/degradarea stratului de sol fertil în zonele unde vor fi realizate noi drumuri tehnologice, sau devieri ale actualelor c i de acces.


Pagina (59)

Izolarea unor suprafe e de sol, fa de circuitele ecologice naturale, prin betonarea acestora.

Devers ri accidentale ale unor substan e/compu i direct pe sol.

Depozitarea necontrolat a de eurilor, a materialelor de construc ie sau a de eurilor tehnologice.

Poten iale scurgeri ale sistemelor de coletare ape uzate.

Modific ri calitative ale solului sub influen a poluan ilor prezen i în aer (modific ri calitative i cantitative ale circuitelor geochimice locale).

În cele ce urmeaz sunt prezentate efectele poluan ilor atmosferici asupra solului, cu precizarea c aceste efecte se vor manifesta cu preponderen pe solurile aflate în vecin tatea amplasamentelor. Se consider existen a unei zone sensibile pân la distan a de 30 m fa de opera iunile de execu ie desf urate.

• Particule de praf (rezultate din manevrarea p mântului, a materialelor de construc ie i arderea combustibililor)

Suprafe ele de sol pe care se realizeaz o depunere de 300 - 1000 g/mp/an, pot fi afectate de modific ri ale pH-ului precum i susceptibile de modific ri structurale.

Din punct de vedere al polu rii solului, eventualele dep iri ale CMA în aer de c tre particulele în suspensie nu ridic probleme, atâta timp cât acestea sunt generate la manevrarea volumelor de p mânt. Pe suprafa a particulelor sunt acumulate îns cantit i considerabile de poluan i (în principal metale grele) care prin depunerea particulelor sedimentabile ajung pe sol.

Alte particule decât cele de p mânt, generate în perioada de execu ie sunt provenite de la materialele de construc ii dintre care ponderea cea mai mare o au particulele de ciment.

• SO2 i NOx

Ace ti oxizi sunt considera i a fi principalele substan e r spunz toare de formarea depunerilor acide.

Procesul de formare a depunerilor acide începe prin antrenarea celor doi poluan i în atmosfer care, în contact cu lumina solar i vaporii de ap formeaz compu i acizi. Alteori gazele pot antrena praf sau alte particule care ajung pe sol în form uscat . Depunerile acide pot ap rea îns la distan e variabile, în general fiind greu de identificat sursa exacta i de cuantificat concentra iile la nivelul solului.

Efectul acestor depuneri, în special al ploilor acide este acidifierea solului care atrage dup sine s r cirea faunei din sol, crearea unor condi ii de anabioz fa de unele specii de plante i sc derea capacit ii productive a solului.


Pagina (60)

Respectarea prevederilor proiectului i monitorizarea din punct de vedere al protec iei mediului constituie obliga ia factorilor implica i pentru limitarea efectelor adverse asupra solului i subsolului în perioada execu iei obiectivului.

Impactul pentru perioada de execu ie este caracterizat astfel:

negativ moderat, pe termen scurt;

local ca arie de manifestare;

efecte reversibile.


Principalii poluan i elimina i prin gazele de evacuare ale autovehiculelor sunt: monoxidul de carbon (CO), oxizii de azot (NOx), hidrocarburi parafinice i aromatice (Hc), oxizi de sulf (SO, SO2), particule (fum) – în cazul aliment rii cu combustibili diesel - plumb i compu i ai plumbului – forma i la utilizarea aditivilor pe baz de plumb.

Pe lâng efectul direct al acestor poluan i asupra mediului, mai exist i efecte indirecte. Atmosfera este sp lat de ploi, astfel încât poluan ii din aer sunt transfera i în ceilal i factori de mediu (apa de suprafa i subteran , sol, vegeta ie, faun ) i ajung în final s afecteze s n tatea omului.

În ara noastr , pân în prezent nu s-a eviden iat poluarea terenurilor ca rezultat al circula iei rutiere. Concentra iile de Pb, Ni, Zn în sol în vecin tatea drumurilor s-au încadrat în prevederile Ordinului 756/1997 privind evaluarea polu rii mediului, respectiv au rezultat mai mici decât pragurile de alert pentru soluri mai pu in sensibile.

În viitor, prevederile reglement rilor care cer ca adaosul de plumb din benzin s scad , precum i utilarea autovehiculelor cu dispozitive antipoluante, vor elimina i aceast poten ial poluare. Nivelul emisiilor de plumb nu va impune restric ii în ceea ce prive te culturile agricole pe terenurile din vecin tatea oselei.

În perioada de exploatare o problem ar putea fi depozitarea ilegal pe sol a de eurilor rezultate de la activit ile care se vor desf ura la marginea drumului. Colectarea i depozitarea acestora vor fi reglementate pentru fiecare unitate în parte atunci când acestea vor solicita Agen iei de Protec ia Mediului teritoriale autoriza ia de mediu.

Se apreciaz c nu vor interveni schimb ri în calitatea i structura solului i subsolui, decât în cazul unor devers ri accidentale i a neinterven iei la timp a celor abilita i.

Caracterizarea impactului este dat de urm toarele atribute:

minor, cu componente pozitive, având în vedere fluentizarea traficului, reducerea ambuteiajelor, minimizarea consumului de carburan i, reducerea timpului de deplasare, cre terea duratei de exploatarea a autovehiculelor participante la trafic;

impact regional;

termen lung.


Pagina (61)



În afar de m surile cu caracter general indicate anterior, se recomand prevederea unor construc ii i echipamente speciale pentru reducerea impactului.

Se recomand ca platformele bazelor de produc ie s aib o suprafa de beton sau piatr spart , stabilizata pentru a împiedica sau reduce infiltra iile de substan e poluante; prevederea unor rigole de dirijare a eventualelor scurgeri, cu debu area în ba e impermeabilizate din care s se poat colecta operativ lichidele contaminante.

Tot pentru bazele de produc ie, trebuie avut în vedere ca platformele de între inere i sp lare a utilajelor s fie realizate cu pant astfel încât s asigure colectarea apelor reziduale (rezultate de la sp larea ma inilor), a uleiurilor, a combustibililor, i apoi introducerea acestora într-un decantor care s fie cur at periodic, iar depunerile s fie transportate la cea mai apropiat sta ie de epurare sau la un depozit de deseuri.

În incinta organiz rilor de antier trebuie s se asigure scurgerea apelor meteorice, care spal o suprafa mare, pe care pot exista diverse substan e de la eventualele pierderi, pentru a nu se forma b l i, care în timp se pot infiltra în subteran, poluând solul i stratul freatic. Evacuarea lor poate fi f cut la cel mai apropiat emisar sau chiar pe terenul înconjur tor dup trecerea printr-un bazin –decantor.

Apele uzate menajere provenite de la organizarea de antier trebuie introduse într-o fos septic care va fi vidanjat periodic i evacuat la o sta ie de epurare din apropiere cu care s-a încheiat în prealabil un contract de servicii.

Pentru perioada de execu ie constructorul are obliga ia de a realiza toate m surile de protec ie a mediului pentru obiectivele poluatoare sau poten ial poluatoare (bazele de produc ie, depozitele de materiale, organiz rile de antier, carierele de p mânt).

Constructorul are de asemenea obliga ia reconstruc iei ecologice a terenurilor ocupate sau afectate. În acest sens o aten ie special se va acorda zonelor ocupate temporar pentru realizarea bretelelor de deviere pentru execu ie podurilor sau pode elor:

aplicarea tehnologiei de execu ie prin bretele de ocolire doar acolo unde nu este posibil s se refac pode ul sau podul prin execu ia etapizat , respectiv prin organizarea traficului în aceast zon doar pe un singur sens de mers;

limitarea la minimul necesar a suprafe ei ocupate de trosonul ocolitor;

înainte de construirea bretelei de ocolire, solul vegetal va fi excavat i depozitat într-un depozit special astfel încât, la terminarea lucr rilor, s asigure materialul de refacere a structurii vegetale a solului;

realizarea în perimetrul bretelelor de ocolire a unor lucr ri care s permit dezafectarea rapid i u oar a acestora la finalizarea lucr rilor la pode e;

recalibrarea sec iunii de curgere a albiei dup dezafectarea bretelei de deviere;


Pagina (62)

refacerea structurii solului prin a ezarea solului vegetal.

Monitorizarea lucr rilor de execu ie va asigura adoptarea m surilor necesare de protec ia mediului.


Pentru îmbun t irea calit ii apelor meteorice care spal drumul înainte de deversarea lor in emisar s-au propus bazine decantoare si decantoare – separatoare de grasimi.

Pentru protec ia calit ii apelor subterane i a solului, adminsitra iei na ionale a drumurilor îi revin urm toarele obliga ii:

dotarea parc rilor cu co uri de colectare a de eurilor, desc rcarea periodic a acestora, între inerea general a spa iilor de parcare prin cur area periodic , vopsirea, igienizarea acolo unde este cazul;

promovarea unui program de educare, con tientizare a participan ilor la trafic pentru men inerea unui mediu curat i protec ia acestuia;

organizarea unui sistem de control prin care s poat fi depistate operativ depunerile clandestine de de euri sau orice alte materiale inutilizabile în vecin tatea drumului;

dotarea echipelor de interven ie cu mijloacele necesare remedierii oric ror degrad ri fizice, chimice ce apar în perimetrul drumului ca urmare a traficului sau a accidentelor de circula ie;

semnaliazrea traficului va fi riguros organizat astfel încât s asigure minimizarea accidentelor de circula ie.

4.6 CARACTERIZAREA COMPONENTEI BIOTICE A ECOSISTEMELOR LIMITROFE

DN 25 în sectorul Gala i – Tecuci traverseaz , preponderent, ecosisteme antropizate reprezentate prin terenuri agricole, p duri-planta ii sau p duri cu interven ii antropice majore, localit i propriu-zise, canale etc. Suprafe ele cu vegeta ie natural sunt pu ine în zon i amplasate la dep rtare de DN 25; este i cazul Rezerva iei naturale P durea i Dunele de la Hanu Conachi situat dincolo de calea ferat i de localitatea cu acela i nume.

Traseul DN 25 în sectorul endreni – Hanu Conachi trece la limit i prin Sitului de Protec ie Avifaunistic Lunca Siretului Inferior (cod ROSPA 0071).

În cele ce urmeaz vom prezenta o caracterizare general a componentei biotice a zonei, cu enumerarea elementelor Natura 2000, care a fundamentat tiin ific pSPA-ul Lunca Siretului Inferior, sit de interes european.


Pagina (63)

4.6.1 Flora i Vegeta ia

Din punct de vedere botanic zona studiat se reg se te urm toarele teritorii majore de vegeta ie, considerate în direc ia Tecuci-Gala i:

Stepe danubiene cu graminee i dicotiledonate (Stipa lessingiana, Festuca valesiaca,

Delphinium fissum, Campanula macrostycha) în complex cu p duri de stejar brum riu (Quercus pedunculiflora) cu ar ar t t resc (Acer tataricum) i stejar pufos (Quercus pubescens)

Zona fiind intens antropizat , dominante fiind terenurile agricole, p durile ini iale se reg sesc decât fragmentar, asocia ia cu prezen a cea mai frecvent din vegeta ia original fiind Medicagini-Festucetum valesiacae Wagner 1940. Aceste fitocenozele se reg sesc pe terenuri plane, realizând acoperiri de 90-100%. În aceste asocia ii instalate pe terenuri p r site de culturi domin speciil xerofile. Cracteristice pentru asocia ie sunt speciile Festuca valesiaca, Medicago falcata, Medicago lupulina i Medicago minima. Al turi de acestea, cel mai frecvent apar speciile: Agropyron cristatum, Agropyron pectinatum,

Dorycnium herbaceum, Jurinea arachnoidea, Taraxacum serotinum, Linux austriacus,

Phlomis pungens, Salvia austriaca, Stipa capillata, Teucrium polium, Cynodon dactylon,

Achilea setacea, Astragalus onobrychis, Filipéndula vulgaris, Salvia pratensis,

Botriochloa ischaemum, Euphorbia cyparissias, Plantago lanceolata, Potentilla

argentea, Potentilla arenaria, Lolium perenne, Lotus corniculatus, Trifolium repens, etc.

Psamostepe danubiene (Stipa borystenica, Koeleria glauca, Molugo cerviana) în complex de p duri i stejar brum riu (Quercus pedunculiflora)

Acest tip de vegeta ie, format pe nisipuri rezultate din depunerei eoliene, se reg se te în Câmpia Tecuciului - Dunele de nisip de la Hanul Conachi. Asocia ia principal a acestor paji ti stepice este Festucetum vaginatae (Rapaics 1923) Soó 1946. Vegeta ia este rar , s rac în specii. Elementele caracteristice, Centaurea arenaria, Astragalus varius,

Echinops ruthenicus, Agropyron ruthenicum, Tragopogon floccosus, sunt prezente mai ales sub forma unor pâlcuri pe spin rile dunelor unde nisipul este mai stabilizat.

Vegeta ia lemnoas este constituit din fragmente de p dure formate din: Quercus

pedunculiflora, Q. robur, Q. petraea, Populus tremula, P. alba, P. nigra, Betula pendula.

Mai multe detalii privind acest teritoriu sunt date în cadrul prezent rii Rezerva iei Hanu Conachi.

Stepe vestpontice cu graminee (Stipa ucrainica, Stipa lessingiana) i dicotiledonate cu Caragana mollis

Contrar caracteristicilor teritoriului de vegeta ie natural în care este încadrat zona, vegeta ia ierboas natural lipse te aproape în totalitate, ca rezultat al activit ilor antropice, vegeta ia existent în prezent fiind una de paji ti secundare. i în aceast subzon , ca urmare a interven iilor antropice, fitocenoza cu acoperirile cele mai mari este Medicagini-Festucetum valesiacae Wagner 1940, prezentat anterior, prezen a speciilor ca Capsella bursa-pastoris, Onopordon acanthium, Scleranthus annuss, Cirsium vulgare semnalând degradarea paji tilor stepice.


Pagina (64)

Al turi de Medicagini-Festucetum valesiacae în aceast zon mai putem reg si asocia iile Botriochloetum ischaemi (Krist. 1937) i Euphorbietum stepposae Burduja et al. 1956. Fitocenozele de Botriochloetum ischaemi prezint un avansat proces de ruderalizare în anumite locuri, semnalat i de prezen a unor specii ca: Carthamus lanatus, Verbena

officinalis, Lactuca serriola. În ceea ce prive te asocia ia Euphorbietum stepposae, acesata vegeteaz pe terenuri xerofile, fitocenozele reflect nd stadii avansate de ruderalizare. Speciile cele mai frecvent întâlnite sunt: Artemisia austriaca, Euphorbia

seguierana, Centaurea diffusa, Xeranthemum annuum, Eryngium campestre, al turi de care sunt prezente i multe buruieni, ca: Carduus acanthoides, Convolvulus arvensis, Cynodon

dactylon, Erodium cicutarium, Lappula marginata, Anthemis ruthenica.

P duri de lunc danubian-pontice (Quercus robur, Quercus pedunculiflora, Fraxinus

angustifolia, Fraxinus paliase) în complex cu z voaie de plop (Populus alba, Populus

nigra) i salcie (Salix alba),

Aceste p duri se reg sesc decâ foarte fragmentar în zona studiat , fiind prezente pe suprafe e ceva mai însemnate între Tuluce ti i Galati. P durile asocia iei Fraxino

angustifoliae-Quercetum pedunculiflorae se reg sesc pe terenuri plane, cu pânza de ap freatic aproape de suprafa . În stratul arborescent cele mai reprezentative specii sunt Quercus pedunculiflora, Q. robur, Fraxinus angustifolia i F. excelsior. În stratul arbustiv mai frecvent apar: Cornus sanguinea, Evonymus europaeus, Ligustrum vulgare. Sinuzia ierboas este relativ bogat , mai des întâlnite fiind speciileGeum urbanum,

Polygonatum latifolium, Galium aparine, Lapsana communis.

în zon predomin îns fitocenozele secundare, dintre care cea mai întâlnit este Agropyretum repentis Burduja et al. 1956. Asocia ia apare în special pe marginea culturilor agricole, pe pârloage i la marginea drumurilor de p mânt din terenurile agricole. Dintre speciile cele mai frecvente amintim: Cirsium arvense, Capsella bursa-

pastoris, Poa angustifolia, Cardaria draba, Conyza canadensis, Artemisia absinthium,

Tanacetum vulgare, Euphorbia helioscopia, Brachypodium pinnatum, Cynodon dactylon,

Galium humifusum, Potentilla argentea, Achillea millefolia.

4.6.2 Fauna

Nevertebratele acvatice i terestre intr în componenta biotic a tuturor ecosistemelor acvatice, terestre i de ecoton, ocupând verigile complexelor trofice, îndeplinind cele mai diferite func ii, în calitate de fitofage, pr d toare, detritofage, coprofage.

În cele ce urmeaz vom prezenta o succint analiz a grupelor de nevertebrate semnificative, precum:

molu tele acvatice i terestre, dintre care gasteropodele terestre sunt dependente de natura solului, ca factor determinant în structura cochiliei; deosebit de bine reprezentate, în zon , sunt popula iile speciilor: Acroloxus lacustris, Physa

frontinalis, Planorbis planorbis Radix auricularia, Stagnicola palustris, Succinea

putris, Succinea oblonga,Vertigo antivertigo, Vertigo pygmaea, Theodoxus

danubialis, Viviparus contectus, etc.


Pagina (65)

araneele (p ianj nii), tr iesc în aceast zon , cu prec dere, în s lci e i foarte multe sunt specii nepreten ioase, euritope. Dintre cele mai r spândite specii le men ion m pe urm toarele: Achaearanea riparia, Enoplognatha ovata, Robertus arundineti,

Theridion impressum, Bathyphantes nigrinus, Dicymbium nigrum, Diplostyla

concolor, Erigone atra, Erigone dentipalpis, Hypomma bituberculatum, Maso

sundevalli, Meioneta mollis, Meioneta rurestris, Neriene clathrata, Neriene montana,

Prinerigone vagans, Tenuiphantes mengei, Walckenaeria antica, Pachygnatha

clercki, Pachygnatha degeeri, Tetragnatha montana, Aculepeira ceropergia,

Larinioides cornutus, Singa hamata, Alopecosa pulverulenta, Pardosa agrestis,

Pardosa amentata, Pardosa palustris, Pardosa riparia,Trochosa ruricola, Trochosa

terricola, Pisaura mirabilis, Dictyna arundinacea, Clubiona lutescens, Clubiona

phragmitis, Phrurolithus festivus, Misumena vatia, Ozyptila praticola, Xysticus

cristatus, Xysiticus floricola, Evarcha falcata. insectele, considerat grupul de organisme de cel mai mare succes evolutiv, este bine

reprezentat i are o pondere important i în zona studiat . Între insecte, coleopterofauna este reprezentat în ecosistemul studiat prin specii apar inând familiilor: Carabidae, Staphilinidae, Chrysomelidae, Curculionidae, Coccinelidae, Lagriidae, Scarabeidae. Heteropterele reprezint , al turi de homoptere fitofagii de talie mijlocie, rolul lor fiind limitat la nivelul epigaionului, i mult mai extins la nivelul hypergaionului. În zona luat în studiu a fost pus în eviden un num r însemnat de specii, dintre care aici amintim pe Notostira erratica, Nabis rugosus, Syromastes marginatus precum i specii din familiile Reduviidae i Pentatomidae. Fauna de lepidoptere se caracterizeaz prin p strarea dominan ei nete a familiei Nymphaelidae, urmat de Pieridae, familia Papilionidae fiind cea mai slab reprezentat . Hipergaionul zonei este dominat i de ortoptere, fiind semnalate destul de multe specii dintre care Pachitrachis gracilis, Euthysthira brachyptera i Grillus

campestris etc. Important protectiv este Saga pedo (cosa ul de step ). Între diptere domin brachicerele prin reprezentan ii mai multor familii, precum: Muscidae, Phoridae, Sphaeroceridae, Chloropidae, Scatophagidae, Heleomysidae i Syrphidae. Dintre nemathocere domin , firesc, reprezentan ii familiilor Tipulidae, Ceratpogonidae i Chironomidae.

Vertebratele, prin toate cele cinci grupe, sunt bine reprezentate, dar prezen semnificativ au în zon prin popula iile de p s ri, preponderent acvatice i prin herpetofaun .

Mamiferele. În zon , este consemnat prezen a popula iilor urm toarelor specii: Erinaceus europeus, Lepus europaeus, Sciurus vulgaris, Spermophilus citellus,

Dryomys nitedula, Glis glis, Muscardinus avellanarius, Ondatra zibethica, Vulpes

vulpes, Canis aureus, Meles meles, Martes martes, Martes foina, Putorius putorius,

Mustela erminea, Mustela nivalis, Felis silvestris, Sus scrofa, Capreorus capreorus.

P s rile. Un recens mânt zonal consemneaz prezen a unui num r impresionant de specii, aproape 230. Dintre acestea 46 sunt incluse în Cartea Ro ie a Vertebratelor din România (D. Munteanu, 2005), iar 45 prezint interes protectiv deosebit la nivel european, fiind listate Natura 2000.

Gavia stellata Cufundar mic Gavia arctica Cufundar polar Tachybaptus ruficollis Corcodel mic Podiceps cristatus Corcodel mare

Podiceps grisegena Corcodel cu gât ro u Podiceps auritus Corcodel de iarn Podiceps nigricollis Corcodel cu gât negru Phalacrocorax carbo Cormoran mare


Pagina (66)

Phalacrocorax pygmeus Cormoran mic Pelecanus onocrotalus Pelican comun Pelecanus crispus Pelican cre Botaurus stellaris Buhai de balt Ixobrychus minutus Stârc pitic Nycticorax nycticorax Stârc de noapte Ardeola ralloides Stârc galben Ixobrychus minutus Stârc pitic Nycticorax nycticorax Stârc de noapte Ardeola ralloides Stârc galben Egretta garzetta Egret mic Egretta alba Egret mare Ardea purpurea Stârc ro u Ardea cinerea Stârc cenu iu Ciconia nigra Barz neagr Ciconia ciconia Barz alb Plegadis falcinellus ig nu Platalea leucorodia Lop tar Cygnus olor Leb d cucuiat Cygnus cygnus Leb d de iarn Anser fabalis Gâsc de sem n tur Anser albifrons Gârli mare Anser erythropus Gârli mic Anser anser Gâsc de var Branta ruficollis Gâsc cu gât ro u Tadorna ferruginea Califar ro u Tadorna tadorna Califar alb Anas penelope Ra fluier toare Anas strepera Ra pestri Anas crecca Ra mic Anas platyrhynchos Ra mare Anas acuta Ra suli ar Anas querquedula Ra cârâitoare Anas clypeata Ra lingurar Netta rufina Ra cu ciuf Aythya ferina Ra cu cap castaniu Aythya nyroca Ra ro ie Aythya fuligula Ra mo at Aythya marila Ra cu cap negru Somateria mollissima Eider Melanita fusca Ra catifelat Bucephala clangula Ra sun toare Mergus albellus Fer stra mic Mergus merganser Fer stra mare PernIs apivorus Viespar Milvus migrans Gaie neagr Milvus milvus Gaie ro ie Haliaeetus albicilla Codalb Circus aeruginosus Herete de stuf Circus cyaneus Herete vân t Circus macrourus Herete alb Circus pygargus Herete sur Accipiter gentilis Uliu porumbar Accipiter nisus Uliu p s rar Buteo buteo orecar comun Buteo rufinus orecar mare

Aquila pomarina Acvil ip toare mic Aquila clanga Acvil ip toare mare Hieraaetus pennatus Acvil mic Pandion haliaetus Uligan pescar Falco tinnunculus Vânturel ro u Falco vespertinus Vânturel de sear Falco columbarius oim de iarn Falco subbuteo oimul rândunelelor Falco cherrug oim dun rean Falco peregrinus oim c l tor Perdix perdix Potârniche Coturnix coturnix Prepeli Phasianus colchicus Fazan Rallus aquaticus Cârstel de balt Porzana porzana Creste pestri Porzana parva Creste cenu iu Porzana pusilla Creste mic Crex crex Cristel de câmp Gallinula chloropus G inu de balt Fulica atra Li i Grus grus Cocor Haematopus ostralegus Scoicar Himantopus himantopus C t lig Recurvirostra avosetta Ciocîntors Glareola pratincola Ciovlic ruginie Charadrius dubius Prund ra gulerat mic Charadrius hiaticula Prund ra gulerat mare Charadrius alexandrinus Prund ra de s r tur Pluvialis apricaria Ploier auriu Pluvialis squatarola Ploier argintiu Vanellus vanellus Nagâ Calidris minuta Fugaci mic Calidris ferruginea Fugaci ro cat Calidris alpina Fugaci de rm Limicola falcinellus Prunda de n mol Philomachus pugnax B t u Lymnocryptes minimus Beca in mic Gallinago gallinago Beca in comun Capella media Beca in mare Scolopax rusticola Sitar de p dure Limosa limosa Sitar de mal Numenius tenuirostris Culic cu cioc sub ire Numenius arquata Culic mare Tringa erythropus Fluierar negru Tringa totanus Fluierar cu picioare ro ii Tringa stagnatilis Fluierar de lac Tringa nebularia Fluierar cu picioare verzi Tringa ochropus Fluierar de z voi Tringa glareola Fluierar de mla tin Actitis hypoleucos Fluierar de munte Phalaropus lobatus Not ti Larus minutus Pesc ru mic Larus ridibundus Pesc ru râz tor Larus canus Pesc ru sur Rissa tridactyla Pesc ru cu trei degete


Pagina (67)

Gelochelidon nilotica Pesc ri râz toare Sterna caspia Pesc ri mare Sterna hirundo Chir de balt Sterna albifrons Chir mic Chlidonias hybridus Chirighi cu obraji albi Chlidonias niger Chirighi neagr Chlidonias leucopterus Chirighi cu aripi albe Columba oenas Porumbel de scorbur Columba palumbus Porumbel gulerat Streptopelia decaocto Gugu tiuc Streptopelia turtur Turturic Cuculus canorus Cuc Athene noctua Cucuvea Strix aluco Huhurez mic Asio otus Ciuf de p dure Asio flammeus Ciuf de câmp Caprimulgus europaeus Caprimulg Alcedo atthis Pesc ra albastru Merops apiaster Prigorie Coracias garrulus Dumbr veanc Upupa epops Pup z Jynx torquilla Capîntortur Picus canus Ghionoaie sur Picus viridis Ghionoaie verde Dryocopus martius Cioc nitoare neagr Dendrocopos major C.pestri mare Dendrocopos syriacus C.de gr dini Dendrocopos medius C.de stejar Dendrocopos minor C.mic Galerida cristata Ciocârlan Alauda arvensis Ciocârlie de câmp Riparia riparia L stun de mal Hirundo rustica Rândunic Delichon urbica L stun de cas Anthus campestris Fâs de câmp Anthus trivialis Fâs de p dure Anthus pratensis Fâs de lunc Motacilla flava Codobatur galben Motacilla cinerea Codobatur de munte Motacilla alba Codobatur alb Bombycilla garrulus M t sar Troglodytes troglodytes Ochiuboului Erithacus rubecula M c leandru Luscinia luscinia Privighetoare de z voi Luscinia megarhynchos Privighetoare ro cat Phoenicurus phoenicurus Codro de p dure Saxicola rubetra M r cinar mare Saxicola torquata M r cinar negru Oenanthe oenanthe Pietrar sur Turdus merula Mierl Turdus pilaris Coco ar Turdus philomelos Sturz cânt tor Turdus viscivorus Sturz de vâsc Locustella luscinoides Grelu el de stuf Locustella naevia Grelu el p tat Locustella fluviatilis Grelu el de z voi

Acrocephalus melanopogon Privighetoare de balt Aschoenobae-nus L car mic Acrocephalus palustris L car de mla tin Acrocephalus scirpaceus L car de stuf Acrocephalus arundinaceus L car mare Hippolais icterina Frunz ri galben Sylvia nisoria Silvie porumbac Sylvia curruca Silvie mic Sylvia communis Slvie cu cap sur Sylvia borin Silvie de z voi Sylvia atricapilla Silvie cu cap negru Phylloscopus sibilatrix Pitulice sfârâitoare Phylloscopus collybita Pitulice mic Phylloscopus trochilus Pitulice fluier toare Regulus regulus Au el cu cap galben Regulus ignicapillus Au el sprâncenat Muscicapa striata Muscar sur Ficedula parva Muscar mic Ficedula albicollis Muscar gulerat Ficedula hypoleuca Muscar negru Panurus biarmicus Pi igoi de stuf Aegithalos caudatus Pi igu codat Parus palustris Pi igoi sur Parus ater Pi igoi de br det Parus coeruleus Pi igoi albastru Parus major Pi igoi mare Sitta europaea iclean Certhia familiaris Cojoaic de p dure Remiz pendulinus Boicu Oriolus oriolus Grangur Lanius collurio Sfrâncioc ro iatic Lanius minor Sfrâncioc cu frunte neagr Lanius excubitor Sfrâncioc mare Garrulus glandarius Gai Pica pica Co ofan Corvus monedula St ncu Corvus frugilegus Cioar de sem n tur Corvus corone cornix Cioar griv Corvus corax Corb Sturnus vulgaris Graur Sturnus roseus L custar Passer montanus Vrabie de câmp Fringilla coelebs Cintez Fringilla montifringilla Cintez de iarn Carduelis chloris Florinte Carduelis carduelis Sticlete Carduelis spinus Scatiu Carduelis cannabina Cânepar Loxia curvirostris Forfecu Pyrrhula pyrrhula Mugurar Coccothraustes coccothraustes Botgros Emberiza citrinella Presur galben Emberiza hortulana Presur de gr din Emberiza schoeniclus Presur de stuf Miliaria calandra Presur sur


Pagina (68)

Herpetofauna zonei este bine reprezentat zonal i anume:

reptilele prin 7 specii: Emys orbicularis estoasa de ap Lacerta agilis opârla cenu ie Lacerta viridis Gu ter Natrix tesselata arpe de ap

Elaphe longissima arpele lui Esculap Coronella austriaca arpe de alun Vipera berus Vipera neagr

iar amfibienii prin 10 specii: Triturus vulgaris Triton comun Triturus cristatus Tritonul cu creast Bombina bombina Izvora cu burta ro ie Pelobates fuscus Broasca de p mânt Bufo bufo Broasc râioas brun Bufo viridis Broasc râioas verde

Hyla arborea Brot cel Rana ridibunda Broasc de lac Rana esculenta Broasc mic Rana dalmatina Broasc ro ie de p dure Natrix tesselata arpe de ap

ihtiofauna zonei este bogat , fiind format din popula iile a cca. 17 specii de pe ti, dintre care 8 specii sunt Natura 2000.

Acipenser ruthenus Ceg Acipenser stellatus P strug Huso huso Morun Alosa pontica Scrumbia de dun re Chondrostoma nasus Scobar Barbus barbus Mrean

Aspius aspius Avat Abramis sapa Cosac Vimba vimba Moruna Gobio kesslerii antipai Gobio albinatus Porcu or Misgurnus fosilis ipar

Cobitis taenia Zvârlug Silurus glanis Somn Aspro zingel Pietrar Gobius kesslerii Guvid de balt Gobius fluviatilis Guvid

4.6.3 Arii protejate

Traseul DN 25 în sectorul Gala i – Tecuci trece:

la limita i prin SPA-ul Lunca Inferioar a Siretului (cod ROSPA0071), (în sectorul endreni – Hanu Conachi),

departe de Rezerva ia natural i SCI (cod ROSCI0072)P durea i Dunele Hanu Conachi.

4.6.3.1 Lunca Siretului Inferior – ROSPA0071

A fost declarat pentru urm toarele specii de p s ri:

A229 Alcedo atthis A029 Ardea purpurea A024 Ardeola ralloides A060 Aythya nyroca A196 Chlidonias hybridus A197 Chlidonias niger A031 Ciconia ciconia A030 Ciconia nigra A081 Circus aeruginosus A038 Cygnus cygnus A027 Egretta alba A026 Egretta garzetta

A189 Gelochelidon nilotica A135 Glareola pratincola A022 Ixobrychus minutus A338 Lanius collurio A339 Lanius minor A177 Larus minutus A023 Nycticorax nycticorax A019 Pelecanus onocrotalus A034 Platalea leucorodia A132 Recurvirostra avosetta A193 Sterna hirundo

În cadrul acestui SPA este inclus i Rezerva ia natural Balta T l basca (Legea nr. 5/2000), declarat i pentru prezen a speciilor de p s ri mai sus men ionate. Rezerva ia Balta T l basca este amplasat la dep rtare de traseul DN 25.


Pagina (69)

Referitor la impactul poten ial produs în urma desf ur rii lucr rilor de modernizare a drumului DN 25 în sectorul Gala i – Tecuci sunt de precizat urm toarele:

1. DN 25 în sectorul endreni – Hanu Conachi trece la limita SPA-ului Lunca Inferioar a Siretului în zonele: endreni– Brani tea; Vasile Alecsandri – Independen a; Piscu – Vame u;

2. DN 25 în sectorul endreni – Hanu Conachi trece prin SPA-ul Lunca Inferioar a Siretului în zonele: Brani tea – Vasile Alecsandri; Independen a – Piscu; Vame u – înainte de Tudor Vladimirescu; dup Tudor Vladimirescu – Hanu Conachi.

3. DN 25 trece la distan de Rezerva iile naturale P durea i Dunele Hanu Conachi i Balta T l basca.

Dup cum se poate observa din enumerarea de mai sus, majoritatea speciilor de p s ri care au fundamentat tiin ific propunerea SPA-ului Lunca Inferioar a Siretului sunt acvatice, sau depind de ecosistemele acvatice, ceea ce i explic concentrarea lor în valea propriu-zis a râului Siret i în imediata vecin tate a acestuia, în sistemul de b l i de tipul T l basca, amplasate la dep rtare i de regul , separate i prin calea ferat , de DN 25. Potrivit datelor consemnate atât de literatura de specialitate, cât i din practica curent starea de conservare a oric rui SPA ar putea fi afectat prin: desecarea zonelor umede; practicarea necontrolat a arderii stufului/vegeta iei (a miri tii i a pârloagelor); amplasarea de generatoare eoliene; folosirea excesiv a chimicalelor; practicarea dezordonat a pescuitului sportiv în imediata vecin tate a cuiburilor speciilor periclitate; braconaj (vân toarea in timpul cuib ritului, distrugerea cuiburilor, a pontei sau a puilor, deranjarea p s rilor in timpul cuib ritului (colonii); electrocutare si coliziune cu linii electrice; etc.

În contextul prezentat trebuie respectate urm toarele recomand ri atât pe perioada desf ur rii antierului, cât i pe termen lung, prin cre terea fluxului rutier, cu prec dere în perimetrul endreni – Hanu Conachi:

men inerea integrit ii zonei prin interzicerea de extrac ii de material (nisip, pietri etc), depunerea de materiale, poluarea de orice natur ;

respectarea perioadelor de clocire; montarea de panouri de avertizare.

4.6.3.2 Situl Natura 2000 ROSCI0072 - Dunele de nisip de la Hanul Conachi

Rezervatia Hanu Conachi este amplasat la contactul a dou unit i geomorfologice - Câmpia Tecuciului i Câmpia Siretului inferior -, pe depozite Holocene (Cuaternar) reprezentate de depozite aluviale cu stratificatie încruci ate, nisipuri i loessuri. Relieful din aria rezerva iei se prezint sub forma de dune, cu altitudinii variabile de origine fluviatil i eolian . Rezervatia cuprinde patru statiuni alese dup criterii tipologice:


Pagina (70)

1. P dure de stejar cu p ducel i salcâm având un covor vegetal bine dezvoltat;

2. Asocia ii de coada oricelului i secar (Achilleo ochroleucae-Secalietum sylvestris);

3. Pâlcuri de mesteac n i asocia ii de Brometem tectori;

4. Zona dunelor propriu-zise cu vegetatie s rac , cu elemente de flor arenicol .

În sit se reg se te specia prioritar Echium russicum. Al turi de aceasta se mai remarc speciile prioritare: Ornithogalum orthophyllum ssp. psamophilum, Allium guttatum,

Astragalus varius, Campanula macrostachya, Carex stenophylla, Delphinium fissum,

Dianthus giganteiformis ssp. kladovanus, Echinops ritro ssp. ruthenicus, Euphorbia

peplis, Galanthus elwesii, Juncus capitatus, Mollugo cerviana, Paeonia peregrine,

Rindera umbellate, Salix rosmarinifolia, Salvia aethiopis, Syrenia cana, S. montana,

Viola hymettia.

Habitatele identificate conform criterilor Natura 2000 în cadrul acestui sit sunt:

- Vegeta ie forestier ponto-sarmatic cu stejar pufos (91 AA)

Habitate cu valoare conservativ foarte mare în a c ror compozi ie floristic se remarc speciile Quercus pubescens, Cotinus coggygria (edificatoare), precum i: Galium

dasypodum, Asparagus tenuifolius, Filipendula vulgaris, Lathyrus niger, Piptatherum

virescens, Thalictrum minus,Vicia tenuifolia, Vinca herbacea, Vincetoxicum

hirundinaria, Bromus inermis, etc.

- Paji ti panonice i vest-pontice pe nisipuri (6260*)

Habitate cu valoare conservativ foarte mare în care se remarc asocia iile Plantaginetosum arenariae (Buia et al. 1960) Popescu et Sanda 1987 i Brometum

tectorum Bojko 1934. În cadrul paji tilor edificate de Plantago arenaria reg sim speciile: Achillea ochroleuca, Tragus racemosus, Apera maritima, Polygonum arenarium,

Gypsophila perfoliata, Corispermum marschallii, Corispermum nitidum, Erigeron

canadensis, Euphorbia seguierana, Centaurea arenaria, Scabiosa argentea, Chondrilla

juncea, Tribulus terrestris, Peucedanum arenarium, Silene otites, ssp. parviflora,

Erysimum diffusum, Silene borysthenica.

Pe dunele continentale nefixate cu Bromus tectorum cele mai importante specii sunt: Bromus tectorum, Secale sylvestre, Gypsophila paniculata, Tragus racemosus,

Polygonum arenarium, Corispermum marschallii, Silene conica, Corispermum nitidum,

Viola hymettia, Scabiosa ochroleuca.

Din rezerva ie au mai fost semnalate asocia iile:

- Gypsophileto muralis-Radioletum linoidis Mititelu et al. 1973 – cu speciile: Gratiola officinalis, Agrostis stolonifera, Agropyron repens, Centaurium

pulchellum i Juncus bufonius.


Pagina (71)

- Festucetum polesicae A. Oprea 1998 – cu speciile: Anthemis ruthenica, Alyssum

desertorum, Dianthus polymorphus, Erysimum diffusum, Koeleria glauca, Kochia

laniflora, Euphorbia seguerana, Achillea ochroleuca, Scabiosa ucrainica. - Achilleo ochroleucae-Secalietum sylvestris Mititelu et al. 1973 – cu speciile:

Astragalus varius, Asperula setulosa, Centauria arenaria ssp. borystenica,

Corispermum nitidum i Dianthus polymorphus. - Kochio laniflorae-Secalietum sylvestris Mititelu et al. 1973, în planta iile de

salcâm, cu speciile: Achillea ochroleuca, Polygonum arenarium, Veronica

praecox, Allium flavescens, Corispermum nitidum, Koeleria glauca, Plantago

arenaria. - Holoschoeno-Calamagrostetum epigeios Popescu et Sanda 1978 – cu speciile:

Achillea ochroleuca, Kochia laniflora, Scabiosa ucrainica, Secale sylvestre. - Scabioso argenteae-Artemisietum campestris Popescu et Sanda 1968 – cu

speciile: Achillea ochroleuca, Kochia laniflora, Silene otites, Koeleria glauca,

Viola hymettia.

4.6.4 Impact poten ial

Infrastructurile liniare sunt considerate a fi una dintre principalele cauze ale fragment rii ecosistemelor ce conduc la reducerea biodiversit ii la scar global (Fahrig 2003). Fragmentarea spa ial induce un stres suplimentar asupra ecosistemelor, concretizat prin reducerea biodiversit ii i implicit a stabilit ii ecosistemelor.

Lucr rile de reabilitare i modernizare a drumului conduc la intensificarea factoriilor de stres asupra ecosistemelor naturale. Aceast presiune dezvolt efecte pe termen scurt, care se manifest concret prin lucr rile directe de construc ie i amenajare i pe termen lung, prezente pe toat durata exploat rii, ca urmare a intensific rii traficului rutier. În principal, efectele implic pierderi la nivelul diversit ii biologice, deci simplificarea ecosistemelor, sc derea stabilit ii i cre terea sensibilit ii acestora. Înregistrarea efectelor poate deveni perceptibil în câteva decenii.

Atât în faza de execu ie, cât i în faza de operare sunt necesare m suri preventive, cu efecte benefice semnificative directe sau indirecte asupra biodiversit ii i care sunt prezentate în cele ce urmeaz . Acestea vor fi impuse i sus inute financiar prin termenii de referin i buget.

Zona luat în studiu este deja afectat de interven ii antropice, precum:

• existen a pe suprafe e extinse a terenurilor agricole, planta ii; • existen a a numeroase localit i.

Prin modernizarea drumului, se a teapt , o cre tere în intensitate a traficului rutier i a presiunii antropice asupra zonei.

Rezumând, lucr rile de reabilitare i modernizare de drum vor avea urm toarul impact poten ial asupra florei i vegeta iei:

Denudarea / eliminarea solului i o parte a vegeta iei suport, ceea ce conduce la apari ia unor zone în care substratul a fost afectat i care deseori sunt lipsite de


Pagina (72)

vegeta ia de baz . Aceast interven ie poate favoriza instalarea unor specii pioniere, ubicviste, schimbând astfel caracterul ini ial al ecosistemului respectiv. În aceste situa ii se recomand replant ri cât mai urgente dup finalizarea lucr rilor, având îns în vedere atât criteriul temporal (rapiditatea cu care diferitele specii se dezvolt i sunt capabile s stabilizeze solul) cât i cel de specificitate (totusi este un tip de intereventie redus si limitat spatial).

Cre terea presiunii antropice prin cre terea traficului rutier. Se recomand montarea unor panouri informative i avertizoare cu privire la valorile naturale ale zonei i importan a men inerii i protej rii acestora (semnalarea limitelor zonelor protejate), crearea unor spa ii de popas cu posibilit i de depozitare a gunoaielor.

Lucr rile implicate în construc ia obiectivelor propuse în cadrul prezentului proiect, în general, nu aduc prejudicii elementelor Natura 2000 enumerate mai sus, deoarece lucr rile în timpul antierului vor fi atent monitorizate, în perimetru amplasat:

la limita SPA-ul Lunca Siretului Inferior ( endreni– Brani tea; Vasile Alecsandri – Independen a; Piscu – Vame u;)

i în SPA-ul Lunca Siretului Inferior (Brani tea – Vasile Alecsandri; Independen a – Piscu; Vame u – înainte de Tudor Vladimirescu; dup Tudor Vladimirescu – Hanu Conachi).

Se recomand :

men inerea integrit ii zonei prin interzicerea de extrac ii de material (nisip, pietri etc), depozitari provizorii de materiale;

respectarea perioadelor de clocire; montarea de panouri de avertizare. lucr rile preconizate se vor desf ura preponderent în perimetrul infrastructurii

rutiere preexistente; lucr rile de construc ie vor fi atent monitorizate, astfel încât elementele protejate,

i nu numai, s nu resimt efectele desf ur rii acestui proces.


Lucrarea de reabilitare i modernizare a drumului deja existent va conduce la intensificarea factorilor de stres asupra ecosistemelor deja afectate prin activitatea antropic intens din deceniile trecute, atât prin lucr rile directe de construc ie i amenajare (r scolirea i tasarea solului ce favorizeaz ruderalizarea vegeta iei i confer condi ii optime instal rii unor specii adventive, poten ial invazive) cât i prin efectele ce se vor men ine pe toat durata exploat rii, ca urmare a intensific rii traficului rutier.

Anumite zone învecinate traseului propus pentru lucr rile de reabilitare sunt recunoscute pentru importan a lor conservativ , fiind incluse în SPA-ul Lunca Siretului Inferior necesitând astfel o aten ie special . În aceste zone drumul str bate suprafe e de interes avifaunistic. Drept urmare, în aceste por iuni de drum se vor limita defri rile, instalarea de balastiere, polu rile fonice, i se vor ini ia activit i de men inere a integrit ii zonei.


Pagina (73)

4.6.5.1 Perioada de execu ie

O importan deosebit trebuie acordat sec iunii de drum cuprins între endreni i Hanu Conachi.

În cazul lucr rilor desf urate în acest sector, recomand m:

restric ionarea suprafe elor s pate i a celor denudate pe sectoarele de drum ce trec la limita i mai ales prin SPA-ul Lunca Siretului Inferior

limitarea defri rilor în vederea men inerii conectivit ii coridoarelor de vegeta ie i reducerii tulbur rii zonelor de contact dintre dou ecosisteme (zone ecotonale).

folosirea speciilor de plante native i locale în vederea renatur rii zonelor degradate, în perioada de post-construc ie,

programe de monitoring pentru evaluarea permanent a st rii de conservare a zonei.

În tronsoanele în care sunt prev zute lucr ri de l rgire a drumului prin afectarea albiei râului recomand m urm toarele:

coordonarea graficului de execu ie a lucr rilor de construc ie cu periodele de reproducere ale speciilor de interes protectiv;

evitarea deschiderii de balastiere în scopul folosirii nisipului din surse locale, depozitarea p mântului s pat, a sterilului i a altor materiale la o distan care s

nu permit scurgeri accidentale în albia râurilor, monitorizarea atent a lucr rilor propriu-zise; monitorizarea func ion rii antierului.

Prevenirea i reducerea poten ialelor surse poluante, d un toare tuturor componentelor biotice, prin:

managementul corespunz tor al traficului utilajelor (carburan i cu limite de toxicitate conform normelor în vigoare),

supravegherea eficient a modului i loca iei de depozitare a hidrocarburilor, a materialelor, i a altor substan e toxice în perimetrul antierului, astfel încât acestea s nu fie niciodat depozitate în, sau în apropierea siturilor protejate,

gestionarea eficient a de eurilor, transportarea imediat în cazul în care se lucreaz în, sau în apropierea siturilor protejate

Prevenirea impactului asupra tuturor componentelor biotice, cu prec dere asupra celor de interes protectiv va fi realizat prin.

planificarea i sus inerea material a unui program de realizare, monitorizare a m surilor de reducere a impacturilor, prin termenii de referin i buget.

4.6.5.2 Perioada de operare

Prevenirea riscurilor de fragmentare a habitatelor reprezint una din sursele cele mai agresive de impact. Având în vedere c traseul drumului DN 25 trece la limita i prin SPA-ul Lunca Siretului Inferior, sit Natura 2000 în care habiteaz componente biotice de importan tiin ific i protectiv deosebit , se impunemonitorizarea st rii de conservare din zona endreni-Hanu Conachi.


Pagina (74)

Pentru controlul surselor de poluare recomand m:

men inerea suprafe elor de protec ie în jurul habitatelor valoroase, restric ionarea accesului vehiculelor în aceste zone.

4.7 SUBSTAN E RADIOACTIVE

În situa ia actual i în condi ii normale de construc ie i operare nu pot rezulta surse de radia ii.

Eventualele test ri nedistructive ale materialelor permanente se vor face la fabricant sau în laboratore specilizate.

4.8 PEISAJUL

Prin finalizarea investi iei, peisajul nu va suferi, în general, modific ri semnificative. Amintim faptul c este vorba de o modernizare a unui drum existent, în sensul reabilit rii i readucerii sale în caracteristicile geometrice impuse de legisla ia na ional în domeniu.

Pentru a restrânge efectul asupra peisajului, prin graficele de lucr ri se va prevedea o e alonare a execu iei, astfel încât o por iune început s fie terminat integral i redat zonei într-o perioad cât mai scurt de lucru.

Ca rezultat al moderniz rii drumului analizat, aspecul vizual al zonei se va îmbun t ii fat de situatia actual .

4.9 MEDIUL SOCIAL SI ECONOMIC

Regiunilor str b tute de DN 25 fac parte din acestea bine populate i au o re ea de a ez ri variat ca m rime, func ie i origine.

A ez rile umane aflate în lungul traseului acestui drum se afl în administra ia jude ului Gala i.

De la endreni la Tecuci DN 25 deserve te urm toarele localit i: endreni, Brani tea, Independen a, Piscu, Tudor Vladimirescu, Lie ti, Ive ti, Umbr re ti, Barcea, Dr g ne ti, Tecuci.

Comuna endreni – situat în vecin tatea pârâului Bârl del, are în componen urm toarele sate: Movileni, endreni, erbe tii Vechi i însumeaz o popula ie de 3102 locuitori.

Comuna Brani tea, situat în vecin tatea B l ii Lozova, are în componen satele Traian, V. Alecsandri, Brani tea, Lozova, popula ia fiind de 4098 locuitori. Activit ile principale desf urate desf urate de locuitori sunt legate în principal de: agricultur , comer , baza de agrement Potcoava.


Pagina (75)

Comuna Independen a - Paralel cu DN 25, calea ferat Gala i – Tecuci traverseaz teritoriul comunei, creând un cadru favorabil dezvolt rii economice a a ez rii. Din punct de vedere al organiz rii administrativ – teritoriale, comuna Independen a este constituit dintr-o singur localitate; face parte din categoria comunelor de m rime medie având o popula ie de 4930 locuitori. Activit i: agricultur : 70%, ISPAT Sidex Gala i: 5%,

omeri: 6%, Pensionari: 12 %, Alte activit i: 7%. Industrie extractiv : Ti eiul exploatat în zonele Schela – Independen a – Slobozia Conachi constituie principala resurs mineral din teritoriu. Pe raza comunei exist dou fabrici (productie de napolitane si ulei alimentar).

Comuna Piscu - la sud de aceast localitate DN25 traverseaz cursul pârâului Suhul iar la nord vest de satul Vame – component al comunei – pârâul Gerul . Comuna, din punct de vedere administrativ teritorial cuprinde popula ia satelor Piscu i Vame . Num rul de locuitori ai comunei este de 7.963.

Comuna Tudor Vladimirescu, se afl în vecin tatea Lacului T l beasca, în care se vars Pâr ul C lm ui i are o popula ie de 5239 locuitori.

Satul Hanul Conachi, care apar ine administrativ comunei Fundeni care mai are în administrare satele Fundeni, Fundenii Noi, Lungoci, acestea însumând o popula ie de 3923 locuitori.

Comuna Lie ti, situat la confluen a râului Bârlad cu Siretul, are în componen dou sate, respectiv Lie ti i erb ne ti i o popula ie de 11.138 locuitori.

Comuna Ive ti situat pe valea Bârladului, are în componen satele Ive ti i Buce ti i o popula ie de 9.900 locuitori.

Comuna Umbr re ti, constituit din satele Umbr re ti, Condrea, Salcia, Sili tea, Torce ti, Umbr re ti-Deal.

Comuna Barcea, traversat de pârâul Corozel afluent dreapta al Bârladului, are în componen satele Barcea i Podoleni cu o popula ie de 6132 locuitori.

Comuna Dr g ne ti, pe teritoriul cestei comune DN 25 traverseaz Râul Bârlad. Are în componen satele Dr g ne ti i Malu Alb cu o popula ie de 6240 locuitori.

Municipiul Tecuci, cu o popula ie de 42094 locuitori situat pe promontoriul de confluen a pârâului Tecucel cu Bârladul, la o important r scruce de vechi drumuri comerciale care duceau spre Ia i i Gala i. În municipiul Tecuci sunt dezvoltate atât ramuri industriale (alimentar ) cât i agricole. De asemenea, Tecuciul este nod feroviar.

4.9.1 Zone locuite i alte obiective

Calitatea sistemelor de transport, pre ul terenurilor, preferin ele individuale de locuit, tendin ele demografice, tradi iile i constrângerile culturale, atractivitatea zonelor urbane actuale, toate acestea au un cuvânt de spus în felul în care se dezvolt o zon urban .


Pagina (76)

Ora ele, prin îns i natura lor, reprezint locuri în care se concentreaz în zone restrânse o popula ie numeroas . Aceast situa ie prezint anumite avantaje evidente din punctul de vedere al dezvolt rii economice i sociale. Cu toate acestea, popula ia urban continu s sufere din cauza unor probleme locale grave de mediu, precum expunerea la zgomot, gestionarea de eurilor, disponibilit i limitate de ap proasp t i lips de spa ii deschise.

Tabel 4. 7: Principalele orase din judetul Galati

Tabel 4. 8: Indicatori demografici i for a de munc

Anul Denumirea indicatorului U/M

2000 2001 2002 2003 2004 2005

Popula ia totalã, din care: nr. 644077 643253 619556 622936 621161 620500

-popula ia urbanã nr. 385329 383244 352042 355251 353349 352847

- în % fa ã de total % 59.8 59.6 56.8 57 56,9 56,9

-popula ia ruralã nr. 258748 260009 267514 267685 267812 267653

- în % fa ã de total % 40.2 40.4 43.2 43 43,1 43,1

Durata medie a vie ii ani 70,77 71,43 71,33 70.85 71,03 70,6

Popula ia de 0-4 ani nr. 35296 34858 32594 31686 30942 30217

- în % fa ã de total % 5,48 5,41 5,26 5,08 4,98 4,86

Popula ia scolarã nr. 138475 133748 129223 126680 124346 120545

- în % fa ã de popula ia totalã % 21,49 20,79 20,85 20,33 20,01 19,42

Popula ia în vârstã de muncã (la sfâr itul anului) nr. 394400 400300 400400 397100 399700 401300

-în % fatã de populatia totalã % 61,23 62,23 64,62 63,74 64,34 64,67

Popula ia civilã ocupatã (la sfâr itul anului) nr. 229400 230600 214800 202300 197700 198300


omeri ( la sfâr itul anului) nr. 33591 27189 35828 25277 21724 18442


Sursa: Anuarul statistic al jude ului Gala i 2006

Popula ia jude ului Gala i tr ie te în propor ie de 56,9 % în mediul urban. Se constat o cre tere a propor iei popula iei în mediul rural (de la 40.2% la 43.1%).

Fa de anul 2000 se constat o diminuare constant a num rului de locuitori ai jude ului cu aprox. 3.66 %, care a avut efecte i asupra structurii popula iei, astfel diminuarea num rului de locuitori care tr iesc în mediul urban a fost de 8.42%.

Bolile care pot fi influentate semnificativ prin proiectul mentionat sunt bolile respiratorii, cardiovasculare si tumorile.

Municipiu/Ora Popula ia (nr. loc.) Suprafa a(ha)

Gala i 296 697 24 642 Municipii

Tecuci 43 477 8 676

Tg. Bujor 8 262 8 123 Ora e

Bere ti 3 630 4 712


Pagina (77)

Poluarea aerului cu particule în suspensie favorizeaz dezvoltarea unor afec iuni la nivelul sistemului respirator, cardiovascular i a astmului. Studiile medicale au demonstrat c persoanele cu afec iuni ale pl mânilor i ale inimii sunt cele mai predispuse accidentelor la concentra ii mari de particule în aer astfel încât o dat cu cre terea cantit ii de PM 10 din mediu cre te i riscul de îmboln vire.

In Tabelul 4.20 sunt prezentate datele statistice privind morbiditatea determinata de poluarea iritanta, in municipiul Galati, in anul 2006

Tabel 4. 9: Morbiditatea în rela ie cu poluarea iritant în municipiul Gala i 2006

Cod Denumirea bolii Copii Adul i

C00-C14 Tumori maligne ale buzei,cavit ii bucale 7 6

C33-C34 Tumori maligne ale traheei,bronhiilor i pl mânilor 1 6

H00-H06 Afec iunile pleoapei,aparatului lacrimal i orbitei 56 76

H10-H13 Afec iunile conjunctivei 371 275

H00-H59 Alte afec iuni ale ochiului i anexelor sale 107 108

H65-H66 Otita medie 694 690

J02-J03 Faringita i amigdalita acut 4501 2674

J04-J05 Laringita i traheita acut 2161 1214

J00-J06 Alte afec iuni ale c ilor respiratorii 9496 4144

J12-J18 Pneumonia 1143 1418

J20-J21 Bron ita i bronsiolita acut 1717 1166

J30-J31 Rinita,rinofaringita i faringita cronic 1785 574

J32 Sinuzita cronic 414 515

J35 Amigdalita i adenoidita cronic 259 223

J30-J39 Alte boli ale c ilor respiratorii superioare 516 317

J40 Bron ita nespecificat ca acut sau cronic 443 276

J41-J42 Bron ita cronic 153 298

J43 Emfizemul 13 25

J44 Alte boli obstructive cronice 28 89

J45-J46 Astmul 168 163

J60-J70 Alte boli pulmonare datorate agen ilor externi 19 21

J95-J99 Alte boli ale aparatului respirator 35 56

K25-K28 Ulcerul gastric i duodenal 24 173

Sursa:Autoritatea Jude ean de S n tate Public Gala i


4.9.2.1 For a de munc angrenat

For a de munc care va fi necesar realiz rii proiectului nu a putut fi evaluat la acest nivel de proiectare, dar se prognozeaz ca circa 150 - 200 de persoane s poat fi angajate, direct sau indirect, pe durata moderniz rii drumului analizat.


Pagina (78)

4.9.2.2 Impactul produs asupra a ez rilor umane i a altor obiective

Expunerea la poluanti in aceasta perioada este acuta (intensitate mare si cu durata de 1-7 zile) sau subacute (intensitate medie si cu durta de 3-6 luni).

Expunerea la poluanti in aceasta perioada se datoreaza urmatoarelor surse:

utilaje dotate cu motoare diesel (particule, poluanti iritanti);

prelucrarea solului (particule in suspensie);

producerea, transportul si aplicarea bitumului (poluanti iritanti, poluanti specifici la prelucrarea bitumului);

surse de zgomot multiple.

4.9.2.2.1 Impactul poluantilor iritanti generali

Efectele adverse asupra starii de sanatate asociate expunerii acute si subacute la poluanti iritanti generali (pulberi in suspensie, NOx, SOx, funingine) se pot traduce prin afectarea aparatului respirator, a tegumentelor/mucoaselor etc.

Poluantii iritanti, substante cu mare reactivitate chimica, afecteaza cu precadere mucoasa cailor respiratorii si alveola pulmonara, precum si la concentratii mai ridicate conjunctiva si eventual cornea, efectele extrapulmonare fiind secundare.

Pentru populatie, expunerea subacuta (pe durata a 3-6 luni) la iritanti primeaza in producerea unor posibile efecte asupra starii de sanatate fata de expunerea acuta, accidentala. Expunerea relativ indelungat la concentratii moderate de iritanti poate determina aparitia unor modificari functionale si a unor leziuni anatomice ce se constituie lent si pot evolua asimptomatic. La nivelul aparatului respirator dupa o faza de modificari reflexe cu hipersecretie de mucus, paralizia cililor vibratili, urmeaza faza leziunilor distructive si inflamatorii cronice ale arborelui bronsic (necroze, distructii tisulare). Obstructia bronsica provoaca tulburari de distributie cu repercursiuni asupra raportului ventilatie/perfuzie si este agravata de fibroza pulmonara care o succede. Aceste etape constituie totodata mecanismul aparitiei ulterioare a emfizemului cu distrugerea de alveole pulmonare, a bronho pneumopatiei cronic obstructiv si a cordului pulmonar cronic. In aceasta categorie de efecte se grupeaza influenta asupra frecventei si gravitatii infectiilor respiratorii acute si subacute si asupra bronhopneumopatiei cronice nespecifice. Astfel este cunoscuta asocierea dintre nivelul crescut al iritantilor in aer si incidenta crescuta a infectiilor acute ale cailor respiratorii superioare si inferioare, pneumonia, virozele respiratorii cu durata, gravitate, internare. O serie de studii au aratat ca o morbiditate crescuta prin boli respiratorii acute la varsta copilariei duce la o incidenta mare de bronsite cronice la varsta adulta. Bronhopneumopatia cronica nespecifica (enfizemul pulmonar, bronsita cronica, astmul bronsic) reprezinta grupul de boli cel mai direct legat de poluarea iritanta a aerului, deoarece factorii poluanti la care se adauga si tabagismul constituie atat factori agravanti cat si factori provocatori.


Pagina (79)

Prin efectele indirecte asupra factorilor de mediu si a conditiilor de viata poluarea exterioara constituie un factor de disconfort mai ales in perioadele in care factorii zonali si meteorologici contribuie la concentrarea poluantilor si cresterea riscurilor pentru sanatate (ceata, calm atmosferic, inversie termica).

4.9.2.2.2 Impactul poluantilor specifici ai prelucrarii bitumului

Asfaltul (bitumul) este un amestec complex care contine parafine, hidrocarburi aromatice, compusi heterociclici care contin sulf, azot si oxigen. Emisiile din asfaltul incalzit sunt formate dintr-un amestec complex care includ vapori si fumuri. Fumurile sunt particule mici (1μm sau mai putin) rezultate din condensarea din starea gazoasa.

In procesul de transfer, depozitare si incarcare a bitumului principalele surse de poluare sunt reprezentate de:

bitumul topit transportul auto centrale termice si generatoarele electrice

Impactul asupra sanatatii difera substantial in functie de:

amplasarea obiectivului (statiei de mixturi asfaltice); respectarea normelor si standardelor specifice tehnologiei utilizate; marimea/capacitatea obiectivului; calificarea personalului care il deserveste; tipul energiei utilizate.

Componentele principale ale emisiilor in aer din asfalt sunt: Compusi heterociclici si compusi aromatici, Benzenul, Toluenul, Etil benzenul, Xilenii, Stirenul, Dioxanul, Piridina, Furfuralul, si Alcanii

Datele prezentate din literatura de specialitate permit sa se concluzionezea la nivelele posibil atinse de poluare a aerului cu compusi heterociclici, aromatici mono si policiclici precum si cu alcani rezultati in urma procesului tehnologic, in cazul de fata, nu se pot practic atinge concentratiile citate ca fiind nocive pentru populatia generala, neexpusa profesional. Efectele descrise de literatura presupun in primul rand expunerea profesionala, la concentratii ridicate si timp indelungat; carcinogenitatea este certa pentru unele substante (Benzo-a-pirenul, benzenul), iar pentru altele probabila, bazandu-se in mare parte pe experimente animale, rezultatele fiind extrapolate la om.

4.9.2.2.3 Impactul poluarii cu PM10 in perioada de construire

In acest caz scenariul adoptabil este expunerea acuta, pe termen scurt si cu valori crescute. Impactul pe termen scurt asupra sanatatii se poate desfasura pe un scenariu al efectelor acute pe sanatate, exprimate prin decese datorate afectiunilor respiratorii acute si prin indicele numarului de internati in spitale cu boli respiratorii acute.

Avand in vedere faptul ca expunerea la acest tip de poluant se face, in principal, în zone nelocuite, efectele potentiale pot fi evitate, inclusiv in zonele locuite, prin aplicarea de


Pagina (80)

masuri de scadere a expunerii (folosirea de procedee umede, umidificarea suprafetelor de lucru etc).

4.9.2.2.4 Impactul expunerii la zgomot

Zgomotul este un factor de mediu omniprezent pentru care limita dintre nivelul necesar si cel nociv, dependent de o multitudine de factori este greu de stabilit.

Influenta zgomotului asupra organismului uman depinde de a serie de factori ca:

factori care tin de zgomot: intensitatea, frecventa, timpul de actiune, caracterul zgomotului (continuu sau intermitent);

factori care tin de organism: varsta, activitatea, starea fizica, sensibilitatea individuala;

factori care tin de locul in care se desfasoara actiunea: dimensiunea spatiului, configuratia terenului, structura arhitecturala etc.

In general efectele zgomotului depind de caracteristicile si complexitatea activitatii ce trebuie efectuata. Activitatile simple, repetitive si monotone sunt mai putin afectate de zgomot.

Expunerea la zgomot poate provoca diverse tipuri de raspuns reflex, in special daca zgomotul este neasteptat sau de natura necunoscuta. Aceste reflexe sunt mediate de sistemul nervos vegetativ si sunt cunoscute sub demumirea de reactii de stres. Ele exprima o reactie de aparare a organismului si au un caracter reversibil in cazul zgomotelor de scurta durata. Repetarea sistematica sau persistenta a zgomotului produce alterari definitive ale sistemului neurovegetativ, tulburari circulatorii, endocrine, senzoriale, digestive etc.

Expunerea ocupationala, la niveluri destul de ridicate de zgomot, pe o perioada relativ scurta de timp este responsabila de efectele otice, de limitare a acuitatii auditive, precum si de manifestarea ca factor de risc asociat in aparitia si severitatea hipertensiunii arteriale, in cresterea riscului infarctului de miocard.

In cazul expunerii populatiei, caracterizat prin niveluri mai reduse dar persistente, efectele principale sunt cele nespecifice, datorate actiunii de stressor neurotrop a zgomotului. Acestea se manifesta in sfera psihica, de la simpla reducere a atentiei si capacitatilor mnezice si intelectuale, pana la tulburari psihice si comportamentale si sunt traduse clinic prin oboseala, iritabilitate, si senzatie de disconfort. O alta serie de efecte au caracter nespecific si, de cele mai multe ori, infraclinic cu o etiologie multifactoriala, evoluând de la simple modificari fiziologice la inducerea de procese patologice, cum ar fi aparitia tulburarilor nevrotice, agravarea bolilor cardiovasculare, tulburari endocrine etc.

In scopul limitarii posibilului impact al poluarii sonore asupra sanatatii populatiei se recomanda urmatoarele masuri:

- exploatarea utilajelor in limitele parametrilor normati de functionare;


Pagina (81)

- adoptarea unui program de lucru prin care s se asigure respectarea orelor de odihn ;

- monitorizarea nivelurilor de zgomot in scopul adoptarii masurilor de corectare a poluarii sonore excesive.

4.9.2.2.5 Impactul asupra zonelor de protec ie sanitar

În imediata apropiere a drumului nu sunt cunoscute zone de protec ie sanitar .

4.9.2.2.6 Impactul asupra obiectivelor construite

În România a fost elaborat o clasificare a mediilor atmosferice agresive asupra elementelor supraterane de beton armat i beton precomprimat, precum i instruc iuni tehnice pentru protec ia acestora (Buletinul construc iilor nr. 6/1987, indicativ C170-87).

Contribu ia poluan ilor emi i (gaze i particule agresive) în perioada de construc ie la cre terea ratelor de coroziune a construc iilor i instala iilor este minor .


4.9.3.1 For a de mun angrenat

For a de munc care va fi necesar exploat rii în condi ii optime a drumului analizat va fi angajat dup finalizarea lucr rilor. Trebuie men ionat faptul c r mâne la latitudinea beneficiarului varianta de exploatare pe care o va alege, adic de a investi într-o baz de între inere sau de a apela la o firm specializat .

4.9.3.2 Impactul poluarii cu PM10

Expunerea populatiei la actiunea factorilor de mediu in perioada de operare se dezvolta pe un scenariu de expunere cronica, pe termen lung. Ca urmare, impactul asupra sanatatii populatiei i a factorilor de mediu, in perioada de operare se desfasoara pe un scenariu al efectelor cronice.

Este de asteptat ca impactul asupra factorilor de mediu in perioada de operare sa fie pozitiv, de promovare a sanatatii pentru ca poluarea aerului este de asteptat sa scada, datorita flunetiz rii circulatiei intra- si interurbane. Va scade numarul de internari in spitale, iar morbiditatea la boli respiratorii se va imbunatati.

Este de asteptat ca in perioada de operare sa se ajunga la valori din ce in ce mai scazute a concentratiei medii anuale de PM10, ceeace va duce la scaderea indicelui de mortalitate datorat acestui aspect.

Scaderea poluarii aerului in faza de operare, impreuna cu imbunatatirea starii de salubritate a domeniului public va avea un rol determinant in obtinerea unr beneficii semnificative asupra starii de sanatate.


Pagina (82)


În urma realiz rii investi iei analizate, i având în vedere amplasarea drumului în mediul natural i construit, sunt de a teptat dezvolt ri ulterioare în zonele adiacente acestuia. Desi exista o multitudine de factori care pot interveni, in acest studiu se considera ca aceste dezvoltari vor avea un preponderent caracter de servicii sau de activitati industriale putin poluante.

Nivelul de poluare generat de emisiile din traficul rutier imediat dup terminarea lucr rilor de construire nu va genera situa ii critice de s n tate a popula iei.

În condi ii normale, perioada de operare nu va implica riscuri deosebite asupra infrastructurii prezente.

În ceea ce prive te obiectivele construite, trebuie f cuta precizarea c o parte din emisiile de poluan i sunt reprezentate de gaze agresive. Se apreciaz c , indiferent de intensitatea traficului, concentra iile de SO2 i NOx se situeaz în grupa A de agresivitate. Totodat traficul auto este responsabil de prezen a particulelor slab solubile, care determin încadrarea mediului atmosferic de la slab agresiv pân la agresiv. Se apreciaz c în perioadele caracterizate de umezeal ridicat a aerului atmosferic (în principal sezonul rece), ac iunea acestor particule poate fi considerat agresiv .

4.10 CONDI II CULTURALE I ETNICE, PATRIMONIUL CULTURAL

Valori imobiliare


Nu se vor produce pierderi permanente de teren agricol.

Demolarea de case/cl diri

Nu au fost identificate propriet i imobiliare sub form de construc ii în zona de influen direct a drumului i nu va fi necesar demolarea sau mutarea unor case sau alte cl diri.

Siguran a rutier

Accidentele din perioada de construc ie datorit circula iei de antier i utilajelor i datorit interferen elor cu alte drumuri

Lucr rile de construc ie a drumului pot cauza accidente datorate circula iei de serviciu i utilajelor utilizare. În plus, conduc torii auto de pe drumurile locale ce interfereaz cu oseaua în construc ie sunt mai vulnerabili la accidente rutiere i congestionarea circula iei i

sunt necesare m suri de atenuare.

Dezvoltare economic

În faza de construc ie, proiectul va avea un efect pozitiv asupra dezvolt rii economice din zon datorit cre rii oportunit ilor de locuri de munc pe termen scurt legate de activit ile de construc ii.


Pagina (83)

5 ANALIZA ALTERNATIVELOR

5.1 ALTERNATIVA 0

Nerealizarea investi íei va avea ca prima consecin deteriorarea în continuare a condi iilor de trafic, cu men inerea riscului pentru accidente, ambuteiaje cu emisii importante, lungirea timpilor de parcurs, deteriorarea vehiculelor participante la trafic, cresterea disconfortului atât pentru participan ii la trafic cât i pentru popula ia local .

5.2 ALTERNATIVE ANALIZATE

Drumul p streaz traseul DN 25 actual, cu exceptia largirii platformei drumului, a corectiilor de traseu, a lucrarilor de sporire a vizibilitatii si a santurilor proiectate.

O alt variant de traseu sau alt solu ie de drum de leg tur nu va putea oferii nici un avantaj tehnico-economic sau de mediu semnificativ.

5.2.1 Traseu in plan

In plan, traseul drumului este proiectat pentru viteza de 50 Km/h -90 Km/h. Curbele cu raze mici, sunt situate de regula in interiorul localitatilor, la intersectii cu drumuri laterale unde viteza este mai mica de 50 Km/h. Curbele mai mici decat raza minima recomandabila pentru viteza de proiectare respectiva s-au amenajat cu clotoide. De asemenea, cubele au fost amenajate cu supralargiri conform vitezelor de proiectare. Raza minima este de 29 m (la intersectii) si 55 m pe traseu (in interiorul localitatii). La amenjarea in plan s-a respectat STAS 863-85.


Drumurile laterale vor fi amenajate pe 25 m cele din pamant, din care 10 m vor fi asfaltati iar 15m impietruiti sau balastate, iar pentru cele cu asfalt existent s-a prevazut un covor asfaltic pe 10m .

Intersectiile cu drumurile publice sunt prevazute a fi amenajate in conformitate cu normativul C 173-1986.

Parcarile si statii auto pentru mijloacele de transport in comun locale, existente pe traseu, vor fi mentinute si amenajate corespunzator.

5.2.2 Siguranta circulatiei

A fost prevazuta inlocuirea parapetelui usor cu parapete de tip semigreu si greu cu glisiera metalica si completarea lor.


Pagina (84)

S-au prevazut de asemenea semnalizari verticale si marcaje atât pe timpul executiei cât si definitive.

5.2.3 Sistem rutier






25 cm piatra sparta

25 cm balast






5.2.4 Scurgerea apelor

Evacuarea apelor in lungul drumului este prevazuta sa se faca prin rigole si santuri (pereate si nepereate) in conformitate cu prevederile STAS-ului 10796/2-79 si cu situatia locala .


In ceea ce priveste evacuarea apelor de pe o parte pe alta a drumului se va realiza prin podete si poduri.

S-au prevazut podete noi dalate la drumurile laterale acolo unde lipsesc si podete tubulare diametrul 300 mm la intrarile in curti.

Acolo unde este necesar, in conformitate cu Ordinul A.N.D. nr 93/303/21.02.1992 podetele existente (tubulare, ovoidale si dalate) avand deschiderea sub 2,0 m vor fi


Pagina (85)

inlocuite cu podete avand deschiderea de 2,0 m si, pe cat posibil, o inaltime minima de 1,50 m pentru a putea fi curatate.



5.2.5 Demararea proiectului

Odatat cu asigurarea finan rii, demararea proiectului va avea loc anul 2008.

In conformitate cu legislatia actuala, stabilirea terenurilor de amplasare a organizarilor de santier, a bazelor de productie si a modului de organizare al acestora, a gropilor de imprumut si a depozitelor de deseuri, precum si a celorlalte terenuri ocupate temporar se face de catre constructori la elaborarea ofertelor, dar poate apare foarte bine si cazul unor terenuri ocupate temporar in faza de executie, doar in baza unei intelegeri cu proprietarul terenului.

In acest sens, constructorului ii va reveni obligatia de a obtine certificatele de urbanism pentru lucrarile proprii; de a obtine toate avizele si acordurile pentru acestea; de a obtine autorizatia de construire pentru lucrarile provizorii, care pot genera o usoara intarziere in demararea proiectului.

5.2.6 Solutii tehnice si tehnologice

Solutiile tehnice propuse sunt moderne, si au tinut cont de amplasarea drumului in unele zone sensibile din punct de vedere al conditiilor de mediu.

Prin caietele de sarcini care urmeaz s fie elaborate într-o faz ulterioar se va impune constructorului folosirea de echipamente i utilaje moderne, care s fie conforme cu prescrip iile tehnice impuse de beneficiar, precum i cu normele EURO II practicate actual în domeniul protec iei mediului.

Diferen e în impactul poten ial asupra mediului asociat cu diferite tehnologii este rela ionat cu:

1. Abilitatea de a ob ine parametrii de calitate a traficului în acord cu cerin ele Uniunii Europene, pentru majoritatea participan ilor la trafic;

2. Preferin a pentru rezisten a la înc rcare a drumului, a includerii erorilor de folosire, a riscurilor i a inadecv rii în între inere ;

3. Preferin a pentru procesele tehnologice ce genereaz cantit i minime de de euri, ce au un randament superior în execu ie i consumuri reduse de energie i materii prime ;


Pagina (86)

4. Preferin a pentru procese tehnologice relativ simple i a sistemelor de control.


Pagina (87)

6 MONITORIZAREA

6.1 FAZA DE CONSTRUCTIE

In vederea supravegherii calitatii factorilor de mediu si a monitorizarii activitatii se propune angajarea de catre antreprenorul general a unei firme de specialitate, care sa efectueze o monitorizare lunara a performantelor activitatii acestuia cu privire la protectia mediului.

Se mentioneaza totodata ca, in conformitate cu legislatia actuala, stabilirea terenurilor de amplasare a organizarilor de santier, a bazelor de productie, a gropilor de imprumut si a depozitelor de deseuri, precum si a celorlalte terenuri ocupate temporar se face de catre constructori la elaborarea ofertelor.






6.2 FAZA DE EXPLOATARE

Nu se consider necesare ac iuni speciale de monitorizare. Se face men iunea c determin ri ale nivelurilor de poluan i specifici (noxe, calitatea apelor evacuate în receptori naturali i zgomot) pot fi asigurate periodic, odat cu solicitarea unei noi autoriza ii de mediu.

6.3 FAZA DE INCHIDERE A UNOR COMPONENTE SI DE REFACERE A MEDIULUI


datorita folosirii drumurilor publice pentru transportul betoanelor sau al altor materiale, se va executa curatarea pneurilor de pamant sau de alte reziduuri din santier.

utilajele si mijloacele de transport vor fi verificate periodic in ceea ce priveste nivelul de monoxid de carbon si concentratiile de emisii in gazele de esapament si vor fi puse in functiune numai dupa remedierea eventualelor defectiuni.

se va exercita un control sever la transportul de beton din ciment cu autobetoniere, pentru a se preveni in totalitate descarcari accidentale pe traseu sau spalarea tobelor si aruncarea apei cu lapte de ciment in parcursul din santier sau drumurile publice.


Pagina (88)

procesele tehnologice care produc praf vor fi reduse in perioadele cu vant puternic, sau se va urmari o umectare mai intensa a suprafetelor.

lucr rile eventuale de reprofilare a albiei raurilor se vor efectua in perioadele secetoase, in scopul de a diminua impactul asupra calitatii apelor

la sfarsitul saptamanii se va efectua curatirea fronturilor de lucru, eliminandu-se toate deseurile.

Dupa finalizarea lucr rilor la suprastructur , toate zonele afectate vor fi curatate si nivelate, portiunile de drum nefolosite precum si variantele provizorii de circulatie dezafectate, iar terenul readus la starea initiala, prin acoperirea cu pamant vegetal si plantarea de vegetatie.

Monitorizarea acestor activit i se va asigura de c tre o firm de specialitate, care va efectua totodat i monitorizarea lunar a performan elor activit ii antreprenorului general cu privire la protec ia mediului.

Având în vedere durata lung de via a proiectului, precum i probabilitatea extrem de ridicat de extindere ulterioar a duratei sale de via , nu se consider necesar evaluarea fazei de închidere final a amplasamentului proiectat.

6.4 PLAN DE MONITORIZARE

Faza Factor de mediu?

Unde? Parametrii? Frecventa?

Conditii ini iale Nu este cazul

Aer Cele mai afectate zone rezidentiale

NOx, CO, SO2, PM10, pulberi totale, COV si acroleina

Apa Cele mai vulnerabile zone la emisii

pH, suspensii solide, Ca2+, Mg2+, SO4

2+, CBO, CCO, produse petroliere

Sol Cele mai vulnerabile zone la deversari

TPH

Zgomot Cele mai afectate zone rezidentiale

Nivel de zgomot – dB(A)

Constuire

Vegetatie Cele mai afectate zone Specii si habitate protejate

Lunar, de catre o firma specializata

Operare Zgomot Cele mai afectate zone rezidentiale

Nivel de zgomot – dB(A) Periodic, impreuna cu recensamantul de trafic

Dezafectare Nu este cazul; inainte de receptia finala este efectuata de aceeasi firma specializata, pentru toti factorii de mediu, incluzand managementul deseurilor

6.5 IMPACTUL REMANENT

Se apreciaz c m surile de atenuare i eliminare a impactului, propuse în prezentul raport, împreun cu obliga ia antreprenorului de respecta legisla ia de mediu existent la data semn rii contractului sunt suficiente pentru adresarea majorit ii impacturilor semnificative identificate a apare în perioada de execu ie a lucr rii.


Pagina (89)

Aceste m suri vor fi cuprinse în caietele de sarcini. M sura cu efecte maxime este aceea de folosire a unor utilaje i echipamente de lucru moderne, cu consumuri i emisii reduse de noxe în atmosfer .

Perioada de operare are un impact redus asupra mediului, în condi iile în care atât traficul actual cât i cel prognozat este unul mediu.


Pagina (90)

7 SITUATII DE RISC

7.1 ANALIZA POSIBILITATII APARITIEI UNOR ACCIDENTE INDUSTRIALE CU IMPACT SEMNIFICATIV ASUPRA MEDIULUI.

Accidentele potentiale de tip industrial pot si ele avea loc in mod diferit in perioadele de executie si exploatare.

7.1.1 Accidente potentiale in perioada de executie.

Acestea sunt de tipul celor care se produc pe santierele de constructii, fiind generate de indisciplina si de nerespectarea de catre personalul angajat a regulilor si normativelor de protectia muncii sau/si de neutilizarea echipamentelor de protectie, fiind posibile in legatura cu urmatoarele activitati:

- lucrul cu utilajele si mijloacele de transport

- circulatia rutiera interna si pe drumurile de acces

- incendii din felurite cauze

- electrocutari, arsuri, orbiri de la aparatele de sudura

- inhalatii de praf sau de gaze

- explozii ale buteliilor de oxigen sau ale altor recipienti, de la depozitarea de substante inflamabile

- surpari de versanti sau prabusiri de transee

- caderi de la inaltime, sau in excavatii

- striviri de elemente in cadere

- innec la executia podurilor si lucrari pe malul cursurilor de apa.

Aceste tipuri de accidente, cu exceptia prabusirilor de versanti sau a declansarii unor eventuale alunecari de teren, nu au efecte asupra mediului inconjurator, avand caracter limitat in timp si spatiu, dar pot produce pierderi de vieti omenesti sau invaliditate. Deasemeni ele pot avea si efecte economice negative prin pierderi materiale si intarzierea lucrarilor.

O alta categorie de accidente in aceasta perioada, poate avea loc in legatura cu populatia autohtona, care nu este obisnuita cu concentrarile de trafic induse pe drumurile de acces sau din zona, ori prin localitati. Deasemeni ele pot fi afectate de lucrari neterminate sau in curs, nesemnalizate ori fara elemente de avertizare-excavatii mari, schele, fire electrice cazute etc. Victimele sunt deobicei copiii mai curiosi si mai putin avizati atrasi de caracterul de noutate al santierului, iar perioada cea mai nefasta este a zilelor cand nu se lucreaza si controlul accesului la punctele de lucru este mai redus.


Pagina (91)

7.1.2 Accidente potentiale in perioada de exploatare.

Aceste accidente se datoreaza in mod covarsitor circulatiei dar pot apare si din alte cauze cum ar fi patrunderea oamenilor si animalelor domestice ori salbatice pe traseu, cedarea sau degradarea unor elememte de constructii etc.

Trecerea acestora in revista se prezinta astfel:

- accidente de circulatie propriu zise din cauza nerespectarii reglementarilor in vigoare, imputate deobicei vitezei excesive: ciocniri, tamponari, derapari, rasturnari produse indeosebi cu ocazia depasirilor fara asigurarea necesara.

- accidente datorate conditiilor meteorologice nefavorabile: ceata, polei, zapada, furtuni cu vanturi puternice, grindina.

- accidente datorate unor defectiuni ale sistemului rutier.

- accidente din defectiuni in realizarea lucrarilor: orbire de faruri, denivelari, semnalizari necorespunzatoare, gropi sau vandalizarea imprejmuirilor, a longrinelor de dirijare etc.

- accidente grave ca urmare a unor defectiuni tehnice la mijloacele de transport: explozii de pneuri, cedarea franelor, ruperi ale diverselor componente mecanice.

- accidente cu explozii sau incendii provocate de autovehicole ce transporta produse inflamabile ori substante toxice sau periculoase.

- accidente datorate strict conducatorilor auto: consumul de alcool, oboseala, discutii aprinse cu pasagerii, sau infarct, accidente cerebrale.

- accidente datorate caderii unor pietre din versanti, alunecari de maluri, caderi de arbori, cedari de ziduri de sprijin si aparari, inundatii sau seisme puternice.

7.1.2.1 Evaluarea riscului producerii unor accidente i avarii cu impact major asupra s n t ii popula iei i mediului în perioada de exploatare

De i DN 25 traverseaz zone locuite, datorit faptului c în perioada de exploatare parte din traficul greu va urma rute ocolitoare, traficul nu este foarte ridicat i deci nu exist un risc semnificativ de producere a unui accident cu impact major asupra popula iei.

In acest sens contribuie si noile reglementarile impuse transportatorilor de substante periculoase si explozive, dupa accidentul produs la Mihailesti.

În ceea ce prive te mediul este de re inut riscul afect rii apei de suprafa /subterane, a faunei s lbatice i a fondului forestier.

7.2 MASURI DE PREVENIRE A ACCIDENTELOR

Si in acest domeniu ele se diferentiaza pe cele doua etape.

7.2.1 Masuri de prevenire in etapa de executie

Aceste masuri trebuie luate de antreprenorul general si de sub contractanti cu respectarea Legislatiei romanesti privind Protectia Muncii, Paza contra incendiilor, Paza si Protectia


Pagina (92)

Civila, Regimul deseurilor si altele. Deasemeni se vor respecta prevederile Proiectelor de executie, a Caietelor de sarcini, a Legilor si normativelor privind calitatea in constructii.

Succint masurile se refera la:

- controlul strict al personalului muncitor privind disciplina in santier: instructajul periodic, portul echipamentului de protectie, verificari privind consumul de alcool, prezenta numai la locul de munca unde este afectat.

- verificarea inainte de intrarea in lucru a utilajelor, mijloacelor de transport, macaralelor, echipamentelor, mecanismelor si sculelor pentru a constata integritatea si buna lor functionare.

- verificarea la perioadele normate, a instalatiilor electrice, de aer comprimat, butelii de oxigen sau alte conteinere cu materiale explozive, inflamabile, toxice si periculoase.

- verificarea la intrarea in lucru, in special la reluarea saptamanala, a sprijinirilor si spraituirilor la excavatii, schele sau alte sustineri - la poduri in special.

- verificarea indicatoarelor de interzicere a accesului in anumite zone, a placutelor indicatoare cu insemne de pericol.

- realizarea de imprejmuiri, semnalizari si alte avertizari pentru a delimita zonele de lucru.

- controlul acesului persoanelor in santier

7.2.2 Masuri de prevenire a accidentelor in perioada de exploatare

- realizarea lucrarilor in stricta conformitate cu prevederile documentatriilor si caietelor de sarcini, asigurarea elementalor tehnice si geometrice ale caii de rulare.

- ralizarea de parapeti de ghidaj in amonte si aval de capetele de pod, racordati la acestea, pentru a nu fi lovite frontal la derapari sau devieri ale autovehiculelor.

- realizarea tuturor semnalizatoarelor rutiere necesare, in special a celor privind regimul de viteze si prioritati, amplasate astfel incat sa permita participantilor la trafic sa le perceapa si sa actioneze.

- patul sistemului rutier va fi situat pe un rambleu de minim 0,25 cm peste cota terenului natural, pentru a asigura scurgerea si descarcarea drenurilor transversale de constructie, daca nu sunt impuse alte cote de descarcare.

- muchiile taluzurilor se vor rotunjii in cazul rambleelor si debleelor cu distante pe verticala mai mari de 1-1,5 m pentru a face posibila degajare facila in caz de avarii sau accidente ale autovehiculelor precum si pentru interventii in caz ca acestea s-au produs.

- pentru a se asigura o incadrare buna in mediul inconjurator a lucrarilor, pantele taluzurilor mai inalte de 4 m vor fi diminuate gradat.

- pe rampele inalte de acces la poduri si podete vor fi prevazute casiuri de descarcare a apelor pluviale pentru a evita fenomenele de ravinare a taluzurilor.


Pagina (93)

- parapetii pietonali (spre calea de rulare) la podurile cu trotuare vor avea inaltimea de minim 1m.

Toate lucrarile si actiunile de mai sus sunt necesare si utile in masura in care ele sunt supravegheate permanent si intretinute in mod corespunzator.

Prin aceste masuri de prevenire se evita sau cel putin se diminueaza substantial pericolul de accidente in circulatie care desi nu afecteaza de obicei mediul, produc pagube insemnate si pierderi de vieti omenesti cu consecinte in domeniul protectiei vietii si activitatii oamenilor.


Pagina (94)

8 DESCRIEREA DIFICULTATILOR

8.1 DIFICULTATI TEHNICE

Nivelul de detaliere solicitat de legisla ia de mediu nu este corelat în totalitate cu legisla ia na ional , având în vedere faptul c multe dintre detaliile solicitate, cum ar fi, de exemplu, identificarea i analizarea alternativelor pentru organizarea de antier, pentru gropi de împrumut sau gropi de de euri de construc ii se face la faza de Proiect Tehnic doar la nivel de recomandare.


8.2 DIFICULTATI PRACTICE

Timpul scurt de elaborare a lucr rii nu permite analizarea detaliat a condi iilor pe amplasament, fiind binecunoscut faptul c pentru analizarea condi iilor biologice i hidrologice sunt necesare analize sistematice, pe o perioad de cel pu in un an de zile.

Impunerea m surilor de atenuare i eliminare a impactului beneficiarului nu este posibil , în condi iile în care elaboratorul studiului are o rela ie direct , contractual , cu proiectantul lucr rii.

Având în vedere faptul c , de cele mai multe ori, constructorul nu este interesat în recomand rile studiilor de impact, precum i faptul c beneficiarul nu impune întotdeauna în caietele de sarcini un plan de management al mediului, devine imperios necesar impunerea m surilor recomandate în prezentul studiu în execu ie, prin acordul de mediu ce urmeaz a fi eliberat.


Pagina (95)

9 REZUMAT FARA CARACTER TEHNIC

9.1 DESCRIEREA PROIECTULUI CE URMEAZA A FI CONSTRUIT

9.1.1 Proiectul propus

Drumul p streaz traseul DN 25 actual, cu mici modific ri, descrise în cele ce urmeaz .

9.1.1.1 Traseul in plan

Fata de situatia existenta, in vederea incadrarii in prevederile STAS 863/85, sunt necesare corectii in plan ale traseului existent pentru viteza de proiectare de 50-60 km/h in localitati, respectiv 80 km/h in afara localitatilor.

Acestea constau in principal din corectia unor curbe lipsite de vizibilitate.

In localitatile rurale traversate de traseul drumului national se va urmari incadrarea in prevederile STAS 863/85 prin pastrarea amplasamentului actual al drumului avand in vedere ca prin tema de proiectare nu se cere studierea unor variante de ocolire a localitatilor.

9.1.1.2 Profilul longitudinal

In profil longitudinal linia rosie proiectata urmareste in principiu niveleta drumului existent, la care se vor adauga grosimile de ranforsare. In zonele inundabile semnalate cu terenuri sensibile la inmuiere sa studiat corectarea profilului longitudinal prin ridicarea platformei drumului intre km 41+300 – km 44+000 cu aproximativ 1.00 m fatade niveleta actuala, aceasta neavand impliatii majore in profil transversal.



9.1.1.3 Profilul transversal tip

In conformitate cu ‘‘Normele privind incadrarea in categorii a drumurilor nationale’’ aprobate cu Ordinul Ministerului Transporturilor nr. 43/27.01.1998 drumul national DN 25 Tecuci - Sendreni este incadrat ca ‘‘drum national principal’’.

In conformitate cu ‘‘Normele tehnice privind proiectarea, construirea si modernizarea’’ aprobate cu Ordinul Ministerului Transporturilor nr. 45/27.01.1998 drumul trebuie sa aiba o parte carosabila de 7,00 m cu benzi de incadrare de 0.50m si o platforma de 9,00 m.


Pagina (96)

9.1.1.4 Structura sistemului rutier proiectat

Pentru proiectarea sistemului rutier s-au folosit datele din determinarea grosimii straturilor rutiere .






25 cm piatra sparta

25 cm balast





Intre km 41+300 – km 44+000, unde se ridica linia rosie cu aproximativ 1.00 m s-a prevazut sistemul rutier nou prezentat anterior pe intreaga latime a profilului transversal.

Pe aceasta zona s-a studiat un profil transversal tip in care se prevede desfacerea straturilor asfaltice din alcatuirea sistemului rutier existent pana la stratele drenante.

9.1.1.5 Scurgerea apelor





Pagina (97)

9.1.1.6 Siguranta circulatiei


9.1.1.7 Drumuri laterale

DN 25 intersecteaza la nivel cu 7 drumuri clasate (judetene sau comunale) a caror amenajare s-a facut conform Normativului CD 173-2001.

DN 25 se intersecteaza cu drumuri laterale locale, ulite si drumuri agricole a caror amenajare se va face pe o lungime de 25 m, pe latimea existenta, conform temei de proiectare.

9.1.1.8 Parcari si statii de autobuz

In localitati acolo unde exista spatii de parcare la intrare si iesire s-a prevazut amenajarea si modernizarea lor cu trotuare si copertine pentru vreme nefavorabila.

9.1.2 Lucrari de arta

Lucr rile necesare pentru reabilitarea podurilor constau din: suprabetonarea pl cii; refacerea dispozitivelor pentru acoperirea rosturilor de dilata ie; reamenajarea c ii de rulare pe pod; a hidroizola iei i a parape ilor; repara ii trotuare; repara ii guri de scurgere; repara ii la aripi i sferturi de con; amenaj ri de albie, amonte i aval; repara ii i complet ri la racordarea cu terasamentele - pl ci de racordare, sc ri de acces i casiuri, i lucr ri de repara ii la infrastructur

9.1.3 Mutari si protejari instalatii

Toti proprietarii de instalatii situate in zona adiacenta drumului, au fost sesizati in scris, fiind informati despre lucrarile de reabilitare ce urmeaza a fi executate.

Acestia si-au dat in scris acordul de principiu pentru mutarea instalatiilor, urmând ca in faza urmatoare de proiectare sa fie contactati proiectantii de specialitate in vederea intocmirii documentatiilor pentru mutarea si protejarea instalatiilor respective.

9.1.4 Exproprieri

Lucrarile de reabilitare a drumului national DN 25 conduc la ocuparea unor suprafete de teren din zona limitrofa acestuia.




Pagina (98)

9.2 METODOLOGII UTILIZATE IN EVALUAREA IMPACTULUI ASUPRA MEDIULUI

Pentru evaluarea daunelor ce ar putea avea loc cu prilejul modernizarii s-au facut calcule folosind programe specializate de modelare, avand la baza legislatia romaneasca si cea din Uniunea Europeana. Din ele a rezultat ca proiectul nu genereaza un impact semnificativ asupra mediului, pe o perioada mare de timp.

Lucrarile asa cum s-a mai aratat sunt obisnuite si nu pot da loc la indoieli privind posibile pericole ce le-ar putea avea in timpul constructiei sau dupa aceea.

In ceea ce priveste situatia dupa ce se va termina modernizarea drumului, aceasta va fi imbunatatita in special datorita faptului ca pulberile in suspensie si gazele degajate de autovehicole vor fi mai mici datorita unei circulatii fara multe franari sau accelerari, precum i datorit unei viteze mai potrivite cu conditiile de circulatie.

9.3 IMPACTUL PROGNOZAT ASUPRA MEDIULUI

9.3.1 APA







Pentru apele uzate care vor rezulta de la organiz rile de antier se va impune respectarea limitelelor de înc rcare cu poluan i a apelor uzate evacuate în resursele de ap stabilite conform NTPA – 001/2002, respectiv HG 352/2005, în cazul în care acestea se vor


Pagina (99)

evacua dup epurare într-un curs de ap din apropierea organiz rilor. Dac acestea se vor evacua în re eaua de canalizare existent a unei localit i din vecin tate, concentra iile maxime admisibile vor fi cele stabilite de NTPA – 002 “Normativ privind condi iile de evacuare a apelor uzate în re elele de canalizare ale localit ilor”. Dac , dup epurare apele uzate menajere se vor desc rca pe terenurile învecinate, se propune impunerea respect rii limitelor stabilite prin STAS 9450 – 88 “Condi ii tehnice de calitate a apelor pentru irigarea culturilor agricole”.


minor advers;

termen scurt;









În cadrul activit ilor de între inere apar în mod curent i alte surse de poluare din care cea mai important este împr tierea s rii (NaCl) în perioadele de înghe . Se aprecieaz c , în anii cu ierni aspre, se folosesc cca. 5t/an/km de sare pentru dezghe area p r ii


Pagina (100)

carosabile. Aceast sare este sp lat de ape i împr tiat pe terenurile riverane. Studiile sistematice efecutate în alte ri atest c ionii de Na sunt pu in mobili i se fixeaz în sol pe primii 10-40 cm. Ionul de Cl este mult mai mobil i poate ajunge în apele subterane. Nu s-au semnalat polu ri periculoase ale factorilor de mediu ca rezultat al sp l rii s rii de pe carosabil. Cantit i mari de NaCl se pot infiltra în teren în cazurile de stocare necorespunz toare.










Solul





sanitar .


Apele de suprafa


acvatic







Pagina (101)



9.3.2 AER









9.3.2.2 În perioada de func ionare






Pagina (102)

9.3.3 ZGOMOTUL











9.3.4 SOLUL SI SUBSOLUL


Principalul impact asupra solului în perioada de execu ie este consecin a ocup rii temporare de terenuri pentru drumuri provizorii, platforme, baze de aprovizionare i


Pagina (103)

produc ie, organiz ri de antier, halde de de euri etc. Reconstruc ia ecologic a zonei este obligatorie.



Înl turarea stratului de sol vegetal i construirea unui profil artificial prin lucr rile de terasamente executate pe ampriza drumului, apari ia eroziunii.


Pierderea caracteristicilor naturale ale stratului de sol fertil prin depozitare neadecvat a acestuia în haldele de sol rezultate din decopert ri.





Poten iale scurgeri ale sistemelor de canalizare/coletare ape uzate.



Impactul pentru perioada e execu ie este caracterizat astfel:

negativ, pe termen scurt;


efecte reversibile.




Pagina (104)






minor, cu componente pozitive, având în vedere fluentizarea traficului, reducerea ambuteiajelor, minimizarea consumului de carburan i, reducerea timpului de deplasare, cre terea duratei de exploatare a autovehiculelor participante la trafic;

impact regional;

termen lung.

9.3.5 COMPONENTA BIOTICA A ECOSISTEMELOR LIMITROFE




9.3.5.1 Flora i Vegeta ia



Pagina (105)

















Al turi de Medicagini-Festucetum valesiacae în aceast zon mai putem reg si asocia iile Botriochloetum ischaemi (Krist. 1937) i Euphorbietum stepposae Burduja et al. 1956. Fitocenozele de Botriochloetum ischaemi prezint un avansat proces de ruderalizare în


Pagina (106)

anumite locuri, semnalat i de prezen a unor specii ca: Carthamus lanatus, Verbena














9.3.5.2 Fauna






danubialis, Viviparus contectus, etc. araneele (p ianj nii), tr iesc în aceast zon , cu prec dere, în s lci e i foarte multe

sunt specii nepreten ioase, euritope. Dintre cele mai r spândite specii le men ion m pe urm toarele: Achaearanea riparia, Enoplognatha ovata, Robertus arundineti,



Pagina (107)


















Gavia stellata Cufundar mic Gavia arctica Cufundar polar Tachybaptus ruficollis Corcodel mic Podiceps cristatus Corcodel mare Podiceps grisegena Corcodel cu gât ro u Podiceps auritus Corcodel de iarn Podiceps nigricollis Corcodel cu gât negru Phalacrocorax carbo Cormoran mare

Phalacrocorax pygmeus Cormoran mic Pelecanus onocrotalus Pelican comun Pelecanus crispus Pelican cre Botaurus stellaris Buhai de balt Ixobrychus minutus Stârc pitic Nycticorax nycticorax Stârc de noapte Ardeola ralloides Stârc galben Ixobrychus minutus Stârc pitic


Pagina (108)

Nycticorax nycticorax Stârc de noapte Ardeola ralloides Stârc galben Egretta garzetta Egret mic Egretta alba Egret mare Ardea purpurea Stârc ro u Ardea cinerea Stârc cenu iu Ciconia nigra Barz neagr Ciconia ciconia Barz alb Plegadis falcinellus ig nu Platalea leucorodia Lop tar Cygnus olor Leb d cucuiat Cygnus cygnus Leb d de iarn Anser fabalis Gâsc de sem n tur Anser albifrons Gârli mare Anser erythropus Gârli mic Anser anser Gâsc de var Branta ruficollis Gâsc cu gât ro u Tadorna ferruginea Califar ro u Tadorna tadorna Califar alb Anas penelope Ra fluier toare Anas strepera Ra pestri Anas crecca Ra mic Anas platyrhynchos Ra mare Anas acuta Ra suli ar Anas querquedula Ra cârâitoare Anas clypeata Ra lingurar Netta rufina Ra cu ciuf Aythya ferina Ra cu cap castaniu Aythya nyroca Ra ro ie Aythya fuligula Ra mo at Aythya marila Ra cu cap negru Somateria mollissima Eider Melanita fusca Ra catifelat Bucephala clangula Ra sun toare Mergus albellus Fer stra mic Mergus merganser Fer stra mare PernIs apivorus Viespar Milvus migrans Gaie neagr Milvus milvus Gaie ro ie Haliaeetus albicilla Codalb Circus aeruginosus Herete de stuf Circus cyaneus Herete vân t Circus macrourus Herete alb Circus pygargus Herete sur Accipiter gentilis Uliu porumbar Accipiter nisus Uliu p s rar Buteo buteo orecar comun Buteo rufinus orecar mare Aquila pomarina Acvil ip toare mic Aquila clanga Acvil ip toare mare Hieraaetus pennatus Acvil mic Pandion haliaetus Uligan pescar Falco tinnunculus Vânturel ro u Falco vespertinus Vânturel de sear Falco columbarius oim de iarn Falco subbuteo oimul rândunelelor

Falco cherrug oim dun rean Falco peregrinus oim c l tor Perdix perdix Potârniche Coturnix coturnix Prepeli Phasianus colchicus Fazan Rallus aquaticus Cârstel de balt Porzana porzana Creste pestri Porzana parva Creste cenu iu Porzana pusilla Creste mic Crex crex Cristel de câmp Gallinula chloropus G inu de balt Fulica atra Li i Grus grus Cocor Haematopus ostralegus Scoicar Himantopus himantopus C t lig Recurvirostra avosetta Ciocîntors Glareola pratincola Ciovlic ruginie Charadrius dubius Prund ra gulerat mic Charadrius hiaticula Prund ra gulerat mare Charadrius alexandrinus Prund ra de s r tur Pluvialis apricaria Ploier auriu Pluvialis squatarola Ploier argintiu Vanellus vanellus Nagâ Calidris minuta Fugaci mic Calidris ferruginea Fugaci ro cat Calidris alpina Fugaci de rm Limicola falcinellus Prunda de n mol Philomachus pugnax B t u Lymnocryptes minimus Beca in mic Gallinago gallinago Beca in comun Capella media Beca in mare Scolopax rusticola Sitar de p dure Limosa limosa Sitar de mal Numenius tenuirostris Culic cu cioc sub ire Numenius arquata Culic mare Tringa erythropus Fluierar negru Tringa totanus Fluierar cu picioare ro ii Tringa stagnatilis Fluierar de lac Tringa nebularia Fluierar cu picioare verzi Tringa ochropus Fluierar de z voi Tringa glareola Fluierar de mla tin Actitis hypoleucos Fluierar de munte Phalaropus lobatus Not ti Larus minutus Pesc ru mic Larus ridibundus Pesc ru râz tor Larus canus Pesc ru sur Rissa tridactyla Pesc ru cu trei degete Gelochelidon nilotica Pesc ri râz toare Sterna caspia Pesc ri mare Sterna hirundo Chir de balt Sterna albifrons Chir mic Chlidonias hybridus Chirighi cu obraji albi Chlidonias niger Chirighi neagr Chlidonias leucopterus Chirighi cu aripi albe Columba oenas Porumbel de scorbur


Pagina (109)

Columba palumbus Porumbel gulerat Streptopelia decaocto Gugu tiuc Streptopelia turtur Turturic Cuculus canorus Cuc Athene noctua Cucuvea Strix aluco Huhurez mic Asio otus Ciuf de p dure Asio flammeus Ciuf de câmp Caprimulgus europaeus Caprimulg Alcedo atthis Pesc ra albastru Merops apiaster Prigorie Coracias garrulus Dumbr veanc Upupa epops Pup z Jynx torquilla Capîntortur Picus canus Ghionoaie sur Picus viridis Ghionoaie verde Dryocopus martius Cioc nitoare neagr Dendrocopos major C.pestri mare Dendrocopos syriacus C.de gr dini Dendrocopos medius C.de stejar Dendrocopos minor C.mic Galerida cristata Ciocârlan Alauda arvensis Ciocârlie de câmp Riparia riparia L stun de mal Hirundo rustica Rândunic Delichon urbica L stun de cas Anthus campestris Fâs de câmp Anthus trivialis Fâs de p dure Anthus pratensis Fâs de lunc Motacilla flava Codobatur galben Motacilla cinerea Codobatur de munte Motacilla alba Codobatur alb Bombycilla garrulus M t sar Troglodytes troglodytes Ochiuboului Erithacus rubecula M c leandru Luscinia luscinia Privighetoare de z voi Luscinia megarhynchos Privighetoare ro cat Phoenicurus phoenicurus Codro de p dure Saxicola rubetra M r cinar mare Saxicola torquata M r cinar negru Oenanthe oenanthe Pietrar sur Turdus merula Mierl Turdus pilaris Coco ar Turdus philomelos Sturz cânt tor Turdus viscivorus Sturz de vâsc Locustella luscinoides Grelu el de stuf Locustella naevia Grelu el p tat Locustella fluviatilis Grelu el de z voi Acrocephalus melanopogon Privighetoare de balt Aschoenobae-nus L car mic Acrocephalus palustris L car de mla tin Acrocephalus scirpaceus L car de stuf

Acrocephalus arundinaceus L car mare Hippolais icterina Frunz ri galben Sylvia nisoria Silvie porumbac Sylvia curruca Silvie mic Sylvia communis Slvie cu cap sur Sylvia borin Silvie de z voi Sylvia atricapilla Silvie cu cap negru Phylloscopus sibilatrix Pitulice sfârâitoare Phylloscopus collybita Pitulice mic Phylloscopus trochilus Pitulice fluier toare Regulus regulus Au el cu cap galben Regulus ignicapillus Au el sprâncenat Muscicapa striata Muscar sur Ficedula parva Muscar mic Ficedula albicollis Muscar gulerat Ficedula hypoleuca Muscar negru Panurus biarmicus Pi igoi de stuf Aegithalos caudatus Pi igu codat Parus palustris Pi igoi sur Parus ater Pi igoi de br det Parus coeruleus Pi igoi albastru Parus major Pi igoi mare Sitta europaea iclean Certhia familiaris Cojoaic de p dure Remiz pendulinus Boicu Oriolus oriolus Grangur Lanius collurio Sfrâncioc ro iatic Lanius minor Sfrâncioc cu frunte neagr Lanius excubitor Sfrâncioc mare Garrulus glandarius Gai Pica pica Co ofan Corvus monedula St ncu Corvus frugilegus Cioar de sem n tur Corvus corone cornix Cioar griv Corvus corax Corb Sturnus vulgaris Graur Sturnus roseus L custar Passer montanus Vrabie de câmp Fringilla coelebs Cintez Fringilla montifringilla Cintez de iarn Carduelis chloris Florinte Carduelis carduelis Sticlete Carduelis spinus Scatiu Carduelis cannabina Cânepar Loxia curvirostris Forfecu Pyrrhula pyrrhula Mugurar Coccothraustes coccothraustes Botgros Emberiza citrinella Presur galben Emberiza hortulana Presur de gr din Emberiza schoeniclus Presur de stuf Miliaria calandra Presur sur



Pagina (110)









9.3.5.3 Arii protejate




Lunca Siretului Inferior – ROSPA0071







Pagina (111)

1. DN 25 în sectorul endreni – Hanu Conachi trece la limita SPA-ului Lunca Inferioar a Siretului în zonele:

endreni– Brani tea; Vasile Alecsandri – Independen a; Piscu – Vame u;

2. DN 25 în sectorul endreni – Hanu Conachi trece prin SPA-ul Lunca Inferioar a Siretului în zonele:

Brani tea – Vasile Alecsandri; Independen a – Piscu; Vame u – înainte de Tudor Vladimirescu; dup Tudor Vladimirescu – Hanu Conachi.






Situl Natura 2000 ROSCI0072 - Dunele de nisip de la Hanul Conachi



Pagina (112)





În sit se reg se te specia prioritar Echium russicum. Al turi de aceasta se mai remarc speciile prioritare: Ornithogalum orthophyllum ssp. psamophilum, Allium guttatum, Astragalus varius,

Campanula macrostachya, Carex stenophylla, Delphinium fissum, Dianthus giganteiformis ssp.

kladovanus, Echinops ritro ssp. ruthenicus, Euphorbia peplis, Galanthus elwesii, Juncus

capitatus, Mollugo cerviana, Paeonia peregrine, Rindera umbellate, Salix rosmarinifolia, Salvia

aethiopis, Syrenia cana, S. montana, Viola hymettia.



Habitate cu valoare conservativ foarte mare în a c ror compozi ie floristic se remarc speciile Quercus pubescens, Cotinus coggygria (edificatoare), precum i: Galium dasypodum, Asparagus

tenuifolius, Filipendula vulgaris, Lathyrus niger, Piptatherum virescens, Thalictrum minus,Vicia

tenuifolia, Vinca herbacea, Vincetoxicum



Habitate cu valoare conservativ foarte mare în care se remarc asocia iile Plantaginetosum

arenariae (Buia et al. 1960) Popescu et Sanda 1987 i Brometum tectorum Bojko 1934. În cadrul paji tilor edificate de Plantago arenaria reg sim speciile: Achillea ochroleuca, Tragus

racemosus, Apera maritima, Polygonum arenarium, Gypsophila perfoliata, Corispermum

marschallii, Corispermum nitidum, Erigeron canadensis, Euphorbia seguierana, Centaurea

arenaria, Scabiosa argentea, Chondrilla juncea, Tribulus terrestris, Peucedanum arenarium,

Silene otites, ssp. parviflora, Erysimum diffusum, Silene borysthenica.

Pe dunele continentale nefixate cu Bromus tectorum cele mai importante specii sunt: Bromus

tectorum, Secale sylvestre, Gypsophila paniculata, Tragus racemosus, Polygonum arenarium,

Corispermum marschallii, Silene conica, Corispermum nitidum, Viola hymettia, Scabiosa

ochroleuca.


- Gypsophileto muralis-Radioletum linoidis Mititelu et al. 1973 – cu speciile: Gratiola

officinalis, Agrostis stolonifera, Agropyron repens, Centaurium pulchellum i Juncus

bufonius. - Festucetum polesicae A. Oprea 1998 – cu speciile: Anthemis ruthenica, Alyssum


laniflora, Euphorbia seguerana, Achillea ochroleuca, Scabiosa ucrainica. - Achilleo ochroleucae-Secalietum sylvestris Mititelu et al. 1973 – cu speciile: Astragalus

varius, Asperula setulosa, Centauria arenaria ssp. borystenica, Corispermum nitidum i Dianthus polymorphus.


Pagina (113)

- Kochio laniflorae-Secalietum sylvestris Mititelu et al. 1973, în planta iile de salcâm, cu speciile: Achillea ochroleuca, Polygonum arenarium, Veronica praecox, Allium

flavescens, Corispermum nitidum, Koeleria glauca, Plantago arenaria. - Holoschoeno-Calamagrostetum epigeios Popescu et Sanda 1978 – cu speciile: Achillea

ochroleuca, Kochia laniflora, Scabiosa ucrainica, Secale sylvestre. - Scabioso argenteae-Artemisietum campestris Popescu et Sanda 1968 – cu speciile:

Achillea ochroleuca, Kochia laniflora, Silene otites, Koeleria glauca, Viola hymettia.

9.3.5.4 Impact poten ial








Denudarea / eliminarea solului i o parte a vegeta iei suport, ceea ce conduce la apari ia unor zone în care substratul a fost afectat i care deseori sunt lipsite de vegeta ia de baz . Aceast interven ie poate favoriza instalarea unor specii pioniere, ubicviste, schimbând astfel caracterul ini ial al ecosistemului respectiv. În aceste situa ii se recomand replant ri cât mai urgente dup finalizarea lucr rilor, având îns în vedere atât criteriul temporal (rapiditatea cu care diferitele specii se dezvolt i sunt capabile s stabilizeze solul) cât i cel de specificitate (totusi este un tip de intereventie redus si limitat spatial).



Pagina (114)




Se recomand :


respectarea perioadelor de clocire; montarea de panouri de avertizare. lucr rile preconizate se vor desf ura preponderent în perimetrul infrastructurii rutiere

preexistente; lucr rile de construc ie vor fi atent monitorizate, astfel încât elementele protejate, i nu

numai, s nu resimt efectele desf ur rii acestui proces.

9.3.6 PEISAJUL



9.3.7 MEDIUL SOCIO-ECONOMIC

9.3.7.1 În perioada de construire

Nivelul de poluare generat de emisiile din lucr rile de construire nu va genera situa ii critice de s n tate a popula iei.

Perioada de construire nu va implica riscuri semnificative asupra mediului economic respectiv asupra infrastructurii prezente, în proiect fiind prev zute lucr ri de protec ie a acestora.


Este de asteptat ca impactul factorilor de mediu in perioada de operare sa fie pozitiv, de promovare a sanatatii pentru ca poluarea aerului este de asteptat sa scada.

Scaderea poluarii aerului in faza de operare, impreuna cu imbunatatirea starii de salubritate a domeniului public va avea un rol determinant in obtinerea acestor beneficii asupra starii de sanatate.

În urma realiz rii investi iei analizate, i având în vedere amplasarea drumului în mediul natural i construit, sunt de a teptat dezvolt ri ulterioare în zonele adiacente acestuia. Desi exista o

multitudine de factori care pot interveni, in acest studiu se considera ca aceste dezvoltari vor avea un preponderent caracter de servicii sau de activitati industriale putin poluante.


Pagina (115)

În condi ii normale, perioada de operare nu va implica riscuri semnificative asupra mediului economic si social.

9.4 MASURILE DE DIMINUARE A IMPACTULUI

9.4.1 APA



Se recomand ca amplasamentele organiz rilor de antier s nu se afle în apropierea apelor de suprafa , a p durilor i s fie în afara localit ilor. Totu i, pentru limitarea sau eliminarea impactului se prev d unele lucr ri speciale: instala ii de epurare a apelor uzate (fos septic ) provenite de la organizarea de antier, decantor pentru lamul de la sta ia de betoane, paltforme impermeabilizate de lucru etc.







Pagina (116)






“Contractorul va lua toate m surile rezonabile pentru protec ia mediului (atât în interiorul

amplasamentului cât i în exteriorul acestuia) i pentru limitarea daunelor i perturb rilor

aduse popula iei i bunurilor materiale, rezultate din poluare, noxe, zgomot sau alte consecin e

ale activit ilor sale.

Contractorul va trebui s asigure c emisiile, efluen ii desc rca i la suprafa rezulta i din

activit ile de construc ii nu vor dep i valorile limit prev zute în Cerin ele Antreprenorilor,

respectiv pe cele stabilite prin reglement ri specifice aplicabile.”









Pagina (117)

9.4.2 AER








Reducerea emisiilor de poluan i în aer va putea fi realizat i prin introducerea unor restric ii de vitez în zonele situate în vecin tatea localit ilor, cunoscând fiind faptul c vitezele de rulaj mari conduc la emisii semnificative de poluan i datorit cre terii consumului de carburant

9.4.3 ZGOMOTUL








Pagina (118)







În afar de m surile cu caracter general indicate deja, se recomand prevederea unor construc ii i echipamente speciale pentru reducerea impactului.

Se recomand ca platformele bazelor de produc ie s aib o suprafa de beton sau piatr spart impermeabilizata, pentru a împiedica sau reduce infiltra iile de substan e poluante; prevederea unor rigole de dirijare a eventualelor scurgeri, cu debu area în ba e impermeabilizate din care s se poat colecta operativ lichidele contaminante.

Tot pentru bazele de produc ie, trebuie avut în vedere ca platformele de între inere i sp lare a utilajelor s fie realizate cu pant astfel încât s asigure colectarea apelor reziduale (rezultate de la sp larea ma inilor), a uleiurilor, a combustibililor, i apoi introducerea acestora într-un decantor care s fie cur at periodic, iar depunerile s fie transportate la cea mai apropiat sta ie de epurare.

În incinta organiz rilor de antier trebuie s se asigure scurgerea controlata a apelor meteorice, care spal o suprafa mare, pe care pot exista diverse substan e de la eventualele pierderi, pentru a nu se forma b l i, care în timp se pot infiltra în subteran, poluând solul i stratul freatic. Evacuarea lor poate fi f cut la cel mai apropiat emisar sau chiar pe terenul înconjur tor dup trecerea printr-un bazin – decantor.

Apele uzate menajere provenite de la organizarea de antier trebuie introduse într-un bazin care va fi vidanjat periodic iar apa va fi evacuat la o sta ie de epurare din a propiere cu care s-a încheiat în prealabil un contract de servicii.

Pentru perioada de execu ie constructorul are obliga ia de a realiza toate m surile de protec ie a mediului pentru obiectivele poluatoare sau poten ial poluatoare (bazele de produc ie, depozitele de materiale, organiz rile de antier, carierele de p mânt). Constructorul are de asemenea obliga ia reconstruc iei ecologice a terenurilor ocupate sau afectate. În acest sens o aten ie special se va acorda zonelor ocupate temporar pentru realizarea bretelelor de deviere pentru execu ia podurilor sau pode elor:

practicarea tehnologiei de execu ie prin bretele de ocolire doar acolo unde nu este posibil s se refac pode ul sau podul prin execu ia etapizat , respectiv prin organizarea traficului în aceast zon doar pe un singur sens de mers;


Pagina (119)









Pentru protec ia calit ii apelor subterane i a solului administra iei na ionale a drumurilor îi revin urm toarele obliga ii:

dotarea parc rilor cu co uri de colectare a de eurilor, desc rcarea periodic a acestora, între inerea general a spa iilor de parcare, vopsirea, igienizarea acolo unde este cazul;

promovarea unui program de educare, con tientizare a participan ilor la trafic pentru men inerea unui mediu curat i protec ia acestuia; instituirea unor reglemenatri privind pedepsirea celor care au un comportament necorespunzator;



se vor cotrola periodic sec iunile de scurgere ale podurilor, atât pe pâraiele permanente cât mai ales pe cele nepermanente, în vederea asigur rii sec iunii de curgere dimensionate prin proiectul tehnic;

semnalizarea traficului va fi riguros organizat astfel încât s asigure minimizarea accidentelor de circula ie.



Anumite zone învecinate traseului propus pentru lucr rile de reabilitare sunt recunoscute pentru importan a lor conservativ , fiind incluse în SPA-ul Lunca Siretului Inferior necesitând astfel o aten ie special . În aceste zone drumul str bate suprafe e de interes avifaunistic. Drept urmare, în


Pagina (120)

aceste por iuni de drum se vor limita defri rile, instalarea de balastiere, polu rile fonice, i se vor ini ia activit i de men inere a integrit ii zonei.

9.4.5.1 In perioada de execu ie









evitarea deschiderii de balastiere în scopul folosirii nisipului din surse locale, depozitarea p mântului s pat, a sterilului i a altor materiale la o distan care s nu

permit scurgeri accidentale în albia râurilor, monitorizarea atent a lucr rilor propriu-zise; monitorizarea func ion rii antierului.










Pagina (121)



9.4.6 PEISAJUL



9.5 CONCLUZII CARE AU REZULTAT DIN EVALUAREA IMPACTULUI ASUPRA MEDIULUI

Perioada de execu ie genereaz impacturi de intensitati diferite, pe o perioad redus de timp, cu efecte în marea lor majoritate reversibile si locale. Se apreciaz c m surile de atenuare i eliminare a impactului, propuse în prezentul raport, împreun cu obliga ia antreprenorului de a respecta legisla ia de mediu existent la data semn rii contractului sunt suficiente pentru minimizarea majorit ii impacturilor identificate a apare în perioada de execu ie a lucr rii.

În acest sens se consider necesar impunerea unei conduite corespunz toare cu privire la protec ia mediului i gospod rirea de eurilor i prin acordul de mediu ce va fi eliberat.

Investi ia propus va avea un impact redus asupra mediului în perioada de operare.


Pagina (122)

BIBLIOGRAFIE

B n rescu P., 1964, Pisces-Osteichthyes. Fauna R.P.R. vol. 13, Edit. Academiei, Bucure ti. 961 p.

Botnariuc N. & V.Tatole (eds) 2005 – Cartea Rosie a Vertebratelor din Romania, Academia Romana, Muzeul National de Istorie Naturala Grigore Antipa, Bucuresti

Cogalniceanu, D., Aioanei, F., Matei, B., 2000. Amfibienii din Romania – determinator. Ed. Ars Docendi, Bucuresti.; Fuhn, I., 1960, Fauna R.P.R. – vol. XIV, fasc. I: Amphibia. Editura Academiei Române, Bucure ti

Doni N., Ivan D., Coldea G., Sanda V., Popescu A., Chifu T., Pauc -Com nescu M., Mititelu D., Bo caiu N. 1992. Vegeta ia României. Editura Tehnic Agricol , Bucure ti.

Doni N., Popescu A., Pauc -Com nescu M., Mih ilescu S., Biri I.A. 2005. Habitatele din România. Editura Tehnic Silvic , Bucure ti.

Fuhn, I., Vancea, S., 1961. Fauna R.P.R. – vol. XIV, fasc. II: Reptilia. Ed. Acad. Rom., Bucuresti.

Marcu A., Rákosy L., 2002 - Catalogul colec iei de lepidoptere "Dr. Vladimir Olaru" din Complexul Muzeal de tiin ele Naturii Gala i. Complexul Muzeal de tiin ele Naturii Gala i, 172 pp.

Mititelu D., Mo iu T., Baraba N. 1973. Vegeta ia rezerva iei de nisipuri de la Hanu Conachi (jud. Gala i). Studii i Comunic. Muz. ti. Nat. Bac u, 6: 459-376.

Oprea A. 1998. Flora i vegeta ia din Câmpia Tecuciului i Bazinul Inferior al Siretului (Jud. Gala i). Rezumatul tezei de doctorat. Univ. „Al. I. Cuza” Ia i.

Simionescu V., 1965 – Contribu ii la cunoa terea sistematicii i r spândirii geografice a faunei de roz toare (Glires) din Moldova. Ana. t. Univ. “Al. I. Cuza” – Ia i, 11, 1: 127 – 142

*** OM 776/2007 privind declararea siturilor de importan comunitar ca parte integrant a re elei ecologice europene Natura 2000 în România. Monitorul Oficial nr. 615 din 05/09 /2007.

STUDIU DE IMPACT ASUPRA MEDIULUI

Pagina (i)

CUPRINS

Pagina


1.1 DESCRIEREA PROIECTULUI .....................................................................................................................................1 1.1.1 Scopul si importanta obictivului de investitii: .............................................................................................1

1.1.1.1 Scopul proiectului .....................................................................................................................................................1 1.1.1.2 Utilitatea proiectului..................................................................................................................................................2

1.1.2 Utilitatea publica si modul de incadrare in planurile de urbanism si amenajarea teritoriului ...............2 1.1.3 Descrierea lucrarilor.....................................................................................................................................3


1.1.3.4.1 Organizari de santier.........................................................................................................................................8 1.1.3.4.2 Surse de balast ..................................................................................................................................................9 1.1.3.4.3 Gropi de împrumut ...........................................................................................................................................9 1.1.3.4.4 Zone de depozitare deseuri ..............................................................................................................................9 1.1.3.4.5 Scenarii de lucru analizate in prezentul studiu ............................................................................................ 10

1.2 DURATA DE EXPLOATARE A DRUMULUI ..............................................................................................................10 1.3 POLUAREA GENERATA DE ACTIVITATE ................................................................................................................10

1.1.4 Impactul negativ...........................................................................................................................................11 1.1.4.1 In perioada de executie a drumului ....................................................................................................................... 11 1.1.4.2 In perioada de exploatare. ...................................................................................................................................... 12

1.1.5 Impactul pozitiv............................................................................................................................................12 1.1.5.1 In perioada de executie. ......................................................................................................................................... 12 1.1.5.2 In perioada de exploatare. ...................................................................................................................................... 13

1.4 PRODUCTIA SI NECESARUL DE RESURSE ENERGETICE .........................................................................................13

2 PROCESE TEHNOLOGICE...................................................................................................................................15

2.1 PROCESE TEHNOLOGICE DE PRODUCTIE ...............................................................................................15 2.2 ACTIVITATI DE DEZAFECTARE..................................................................................................................18 2.3 CONSUMURI DE CARBURANTI ÎN PERIOADA DE EXECUTIE............................................................18 2.4 TRAFICUL AFERENT LUCRARILOR ...........................................................................................................18

3 DE EURI ....................................................................................................................................................................19

3.1 IN PERIOADA DE EXECUTIE ...................................................................................................................................19 3.1.1 Deseuri inerte si nepericuloase...................................................................................................................19 3.1.2 Deseuri toxice si periculoase ......................................................................................................................20

3.2 IN PERIOADA DE EXPLOATARE .............................................................................................................................21 3.2.1 Deseuri inerte si nepericuloase...................................................................................................................21 3.2.2 De euri toxice i periculoase ......................................................................................................................21

4 IMPACTUL POTENTIAL ASUPRA MEDIULUI SI POSIBILITATI DE DIMINUARE ..........................22

4.1 APA.......................................................................................................................................................................22 4.1.1 Hidrologie i hidrogeologie ........................................................................................................................22 4.1.2 Surse de poluare a apei i emisii de poluan i ............................................................................................23

4.1.2.1 În perioada de execu ie .......................................................................................................................................... 23 4.1.2.2 În perioada de exploatare....................................................................................................................................... 24

4.1.3 Impactul produs asupra resurselor de ap ................................................................................................25 4.1.3.1 În perioada de construc ie ...................................................................................................................................... 25 4.1.3.2 În perioada de exploatare....................................................................................................................................... 25



Pagina (ii)

4.2 AERUL.................................................................................................................................................................29 4.2.1 Clima i calitatea aerului ............................................................................................................................29

4.2.1.1 Clima....................................................................................................................................................................... 29 4.2.1.2 Calitatea aerului...................................................................................................................................................... 30

4.2.2 Emisii de poluan i în aer i protec ia calit ii aerului ..............................................................................31 4.2.2.1 În perioada de construc ie ...................................................................................................................................... 31 4.2.2.2 În perioada de operare............................................................................................................................................ 37

4.2.3 Impactul produs asupra aerului..................................................................................................................38 4.2.3.1 Impactul produs asupra aerului în perioada de construc ie ................................................................................. 40 4.2.3.2 Impactul produs asupra aerului în perioada de func ionare................................................................................. 43

4.2.4 Posibilit i de diminuare sau eliminare a impactului ...............................................................................45 4.2.4.1 In perioada de constructie ...................................................................................................................................... 45 4.2.4.2 In perioada de operare............................................................................................................................................ 45

4.3 TRAFIC ................................................................................................................................................................46 4.3.1 Impact poten ial în faza de construc ie.......................................................................................................46 4.3.2 Impact poten ial în faza de exploatare .......................................................................................................46

4.4 ZGOMOT I VIBRA II .....................................................................................................................................47 4.4.1 Situa ia actual – surse de zgomot i vibra ii ............................................................................................47 4.4.2 Impact poten ial în faza de construc ie.......................................................................................................47

4.4.2.1 În perioade de constructie ...................................................................................................................................... 47 4.4.2.2 În perioade de exploatare....................................................................................................................................... 50

4.4.3 Posibilit i de diminuare sau eliminare a impactului ...............................................................................52 4.4.3.1 În perioade de constructie ...................................................................................................................................... 52 4.4.3.2 În perioade de exploatare....................................................................................................................................... 52

4.5 SOLUL I SUBSOLUL ......................................................................................................................................53 4.5.1 Condi ia actual a componentei .................................................................................................................53

4.5.1.1 Geologia.................................................................................................................................................................. 54 4.5.1.2 Seismicitate............................................................................................................................................................. 55 4.5.1.3 Potentialul producerii alunecarilor de teren.......................................................................................................... 56

4.5.2 Surse de poluare a solului i subsolului .....................................................................................................56 4.5.2.1 În perioada de execu ie .......................................................................................................................................... 56 4.5.2.2 În perioada de exploatare....................................................................................................................................... 57

4.5.3 Impactul produs asupra solului i subsolului ............................................................................................58 4.5.3.1 În perioada de execu ie .......................................................................................................................................... 58 4.5.3.2 În perioada de exploatare....................................................................................................................................... 60


4.6 CARACTERIZAREA COMPONENTEI BIOTICE A ECOSISTEMELOR LIMITROFE...........................62 4.6.1 Flora i Vegeta ia ........................................................................................................................................63 4.6.2 Fauna............................................................................................................................................................64 4.6.3 Arii protejate ................................................................................................................................................68

4.6.3.1 Lunca Siretului Inferior – ROSPA0071................................................................................................................ 68 4.6.3.2 Situl Natura 2000 ROSCI0072 - Dunele de nisip de la Hanul Conachi ............................................................. 69

4.6.4 Impact poten ial ...........................................................................................................................................71 4.6.5 Posibilit i de diminuare sau eliminare a impactului ...............................................................................72

4.6.5.1 Perioada de execu ie............................................................................................................................................... 73 4.6.5.2 Perioada de operare ................................................................................................................................................ 73

4.7 SUBSTAN E RADIOACTIVE .........................................................................................................................74 4.8 PEISAJUL ............................................................................................................................................................74 4.9 MEDIUL SOCIAL SI ECONOMIC...................................................................................................................74

4.9.1 Zone locuite i alte obiective.......................................................................................................................75 4.9.2 Impact poten ial în faza de construc ie.......................................................................................................77

4.9.2.1 For a de munc angrenat ...................................................................................................................................... 77 4.9.2.2 Impactul produs asupra a ez rilor umane i a altor obiective............................................................................. 78

4.9.2.2.1 Impactul poluantilor iritanti generali............................................................................................................ 78 4.9.2.2.2 Impactul poluantilor specifici ai prelucrarii bitumului ............................................................................... 79 4.9.2.2.3 Impactul poluarii cu PM10 in perioada de construire .................................................................................. 79 4.9.2.2.4 Impactul expunerii la zgomot ....................................................................................................................... 80 4.9.2.2.5 Impactul asupra zonelor de protec ie sanitar .............................................................................................. 81 4.9.2.2.6 Impactul asupra obiectivelor construite ....................................................................................................... 81


Pagina (iii)

4.9.3 Impact poten ial în faza de exploatare .......................................................................................................81 4.9.3.1 For a de mun angrenat ........................................................................................................................................ 81 4.9.3.2 Impactul poluarii cu PM10 ..................................................................................................................................... 81 4.9.3.3 Impactul produs asupra a ez rilor umane i a altor obiective............................................................................. 82

4.10 CONDI II CULTURALE I ETNICE, PATRIMONIUL CULTURAL......................................................82

5 ANALIZA ALTERNATIVELOR ...........................................................................................................................83

5.1 ALTERNATIVA 0 ....................................................................................................................................................83 5.2 ALTERNATIVE ANALIZATE ...................................................................................................................................83

5.2.1 Traseu in plan ..............................................................................................................................................83 5.2.2 Siguranta circulatiei ....................................................................................................................................83 5.2.3 Sistem rutier .................................................................................................................................................84 5.2.4 Scurgerea apelor..........................................................................................................................................84 5.2.5 Demararea proiectului ................................................................................................................................85 5.2.6 Solutii tehnice si tehnologice.......................................................................................................................85

6 MONITORIZAREA ..................................................................................................................................................86

6.1 FAZA DE CONSTRUCTIE.........................................................................................................................................86 6.2 FAZA DE EXPLOATARE..........................................................................................................................................86 6.3 FAZA DE INCHIDERE A UNOR COMPONENTE SI DE REFACERE A MEDIULUI .........................................................86 6.4 PLAN DE MONITORIZARE ......................................................................................................................................87 6.5 IMPACTUL REMANENT ..........................................................................................................................................87

7 CONCLUZII SI RECOMANDARI ........................................................................................................................89

7.1 CONCLUZII ........................................................................................................................................................89 7.1.1 APA ...............................................................................................................................................................89

7.1.1.1 În perioada de construc ie ...................................................................................................................................... 89 7.1.1.2 În perioada de exploatare....................................................................................................................................... 90

7.1.2 AER ...............................................................................................................................................................91 7.1.2.1 În perioada de construc ie ...................................................................................................................................... 91 7.1.2.2 În perioada de func ionare ..................................................................................................................................... 92

7.1.3 ZGOMOTUL ................................................................................................................................................92 7.1.3.1 În perioade de constructie ...................................................................................................................................... 92 7.1.3.2 În perioade de exploatare....................................................................................................................................... 93

7.1.4 SOLUL SI SUBSOLUL ................................................................................................................................93 7.1.4.1 În perioada de execu ie .......................................................................................................................................... 93 7.1.4.2 În perioada de exploatare....................................................................................................................................... 94

7.1.5 COMPONENTA BIOTICA A ECOSISTEMELOR LIMITROFE ..............................................................95 7.1.5.1 Flora i Vegeta ia ................................................................................................................................................... 95 7.1.5.2 Fauna....................................................................................................................................................................... 97 7.1.5.3 Arii protejate......................................................................................................................................................... 101 7.1.5.4 Impact poten ial .................................................................................................................................................... 103

7.1.6 PEISAJUL ................................................................................................................................................. 105 7.1.7 MEDIUL SOCIO-ECONOMIC................................................................................................................ 105

7.1.7.1 În perioada de construire...................................................................................................................................... 105 7.1.7.2 În perioada de exploatare..................................................................................................................................... 105

7.2 RECOMANDARI............................................................................................................................................. 106 7.2.1 APA ............................................................................................................................................................ 106

7.2.1.1 În perioada de execu ie ........................................................................................................................................ 106 7.2.1.2 În perioada de exploatare..................................................................................................................................... 107

7.2.2 AER ............................................................................................................................................................ 107 7.2.2.1 In perioada de constructie .................................................................................................................................... 107 7.2.2.2 In perioada de operare.......................................................................................................................................... 108




Pagina (iv)

7.2.5 COMPONENTA BIOTICA A ECOSISTEMELOR LIMITROFE ........................................................... 110 7.2.5.1 In perioada de execu ie ........................................................................................................................................ 110 7.2.5.2 In perioada de operare.......................................................................................................................................... 111

7.2.6 PEISAJUL ................................................................................................................................................. 112 7.2.6.1 În perioada de execu ie ........................................................................................................................................ 112

ANEXE



Pagina (1)




3 Proiectantul lucr rilor: CONSITRANS SRL, Bucuresti

4 Beneficiarul lucr rilor: Compania Na ional de Autostr zi i Drumuri Na ionale din România

5 Sursa de finan are: Bugetul de stat / Fonduri comunitare 6 Perioada de executie propus : 24 luni 7 Autorul studiului: SC ASA Environmental Services SRL

Bucuresti 8 Telefon/fax: 0745 013 300 / 0746 139 344 9 Persoana de contact: Prof. dr. ing. Adrian Gazdaru / Florentin

Cojocariu


1.1.1 Scopul si importanta obictivului de investitii:

1.1.1.1 Scopul proiectului








Pagina (2)



1.1.1.2 Utilitatea proiectului









Obiectivele specifice au in vedere reabilitarea, modernizarea si dezvoltarea infrastructurii de transport pentru imbunatatirea confortului calatorilor, cresterea sigurantei acestora si a


Pagina (3)

eficientizarii transportului de marfa in vederea alinierii sistemului national de transport la sistemul european, maximizarea efectelor pozitive asupra mediului si minimizarea impactului global si local pe care activitatile de transport le genereaza, astfel ca modernizarea DN 25 este o prioritate pentru atingerea acestor obiective.



Traseul in plan







Profil transversal


Structura rutiera




Pagina (4)

Foto 1. Foto 2.










Pagina (5)


Traseul in plan









Sistemul rutier







Pagina (6)





15 cm piatra sparta

25 cm balast





25 cm piatra sparta

25 cm balast






25 cm piatra sparta

25 cm balast


geogrila

geotextil

Scurgerea apelor




Pagina (7)


Podete




Drumuri laterale






Trotuare


Parapete




Pagina (8)






1.1.3.3 Exproprieri













Pagina (9)















Pagina (10)

1.1.3.4.5 Scenarii de lucru analizate in prezentul studiu

Pentru a avea o dimensiune a efectelor pe care le pot produce asupra Mediului activitatile specifice organizarii de santier, in continuare sunt prezentate principale date care au stat la baza analizelor realizate in prezentul studiu:

Volumele principalelor materiale, semifabricate si prefabricate ce vor fi puse in opera sunt estimate dupa cum urmeaza:

• S p tur i umplutur p mânt – 250 mii mc • Balast i piatr spart – 300 mii mc • Beton asfaltic de toate categoriile – 250 mii tone • Beton de ciment – 100 mii tone • Alte materiale global – 100 mii tone

Numarul de utilaje ce va lucra in perioada de varf pe santier va fi de:

• 12 autobasculante de 30 t • 1 autocisterna de 5000 l • 2 autocamioane de 12 t • 3 autovehicule u oare • 2 autobetoniere de 20 t • 2 Excavatoare • 1 Repartitoare beton bituminos • 4 Utilaje compactare • 1 Macara

1.2 DURATA DE EXPLOATARE A DRUMULUI

Ca durat de exploatare pentru drumurile cu structuri rutiere suple – bituminoase – se ia în considerare o perioad de minim 12 ani, în medie 30 ani.

1.3 POLUAREA GENERATA DE ACTIVITATE

Transporturile au un puternic impact asupra Mediului, la scara regionala si chiar globala si pe termen lung, generand accidente cu pierderi de vieti omenesti, sau ale unor capacitatii vitale, pagube economice insemnate precum si o poluare fonica si chimica unerori ireversibila, cu modificari substantiale in peisaj si chiar in comportamentul uman si in societate.

Dimensiunea acestor fenomene si caracterul acestora este diferentiat pe tipul sistemelor de transport: terestru de suprafata, subteran, aerian si pe apa.

Pe de alta parte, circulatia bunurilor si a oamenilor, a stat si sta la baza dezvoltarii societatii umane, permitand schimburile comerciale, diviziunea mondiala a muncii, specializarea si libera concurenta intr-o lume in care acum globalizarea este un fenomen marcant si in puternica extindere.

Referindu-ne strict la transporturile auto terestre respectiv la drumuri, care fac obiectul acestui Studiu se poate constata ca impactul lor se poate manifesta ca impact negativ mai bine perceput, in special de egologistii “puri”, dar trebuie retinut ca in acelasi timp ele au


Pagina (11)

si un insemnat impact pozitiv asupra ecomomiei, dezvoltarii societatii ca si asupra oamenilor.

Impactul negativ consta in esenta in fragmentarea habitatelor si poluare, iar cel pozitiv in facilitarea schimburilor pornind de la bunuri materiale si pana la idei, circulatia populatiei, dezvoltarea turismului etc.

In acelasi timp, ambele categorii de impact se manifesta diferit in perioadele de realizare si de exploatare a unui drum.

In cele ce urmeaza se vor prezenta sintetic elementele de impact grupate asa cum s-a aratat mai sus.

1.1.4 Impactul negativ

1.1.4.1 In perioada de executie a drumului

De la inceput trebuie subliniat faptul ca proiectul analizat se refera la modernizarea unui drum existent, in cea mai mare parte lucrarile ce se vor realiza limitandu-se la amplasamentul existent, fara sa impuna ocuparea unor suprafete de teren care in prezent ar fi destinate altor folosinte.

Cu toate ca in prezent datorita tehnologiilor de executie moderne, a unor materiale putin agresive pentru mediu, si a unei mecanizari avansate, perioadele de executie s-au diminuat mult, ceea ce reduce timpul de impact pe traseu, efectele respective pot fi in esenta urmatoarele:

1. Miscari de terasamente, deblee si/sau ramblee cu excavatii in traseu ori in gropi de imprumut, care genereaza, modificari in stratele superioare de pamant, chiar dezechibrul lor natural si uneori schimbari ale pesajului natural.

2. Emisii importante de praf si noxe produse de gazele de esapament de la motoarele puternice – 100-200 C.P – ale mijloacelor mecanice de transport si ale utilajelor de construc ii.

3. Perturbarea prin zgomot si noxe ale habitatelor, faunei si florei, uneori pe benzi laterale de peste 1km, din axul lucrarilor.

4. Emisii de noxe de diferite tipuri cu ocazia executarii lucrarilor de constructii cum ar fi praf la betonari, zidarii, sau gaze in cazul betoanelor bituminoase.

5. Perturbarea scurgerii naturale a apelor prin lucrarile la poduri, care pot produce atat cresterea locala a nivelurilor apei, cat si a turbiditatii raurilor in special cu ocazia dezafectarii unor elemente de sustinere.

6. Excavatii importante in zone cu deblee mari sau in cele aproape de versanti, care pot produce un dezechilibru insemnat in stratele de pamant si presupun lucrari de


Pagina (12)

sustinere si protectie provizorii ori definitive, uneori in solutii dificile si care nu pot rezolva definitiv in toate situatiile perturbarile produse.

7. Intersectarea unor situri arheologice necunoscute, scoase la iveala de lucrari, care presupun operatii de salvare, ce ingreuneaza sau intarzie programul de executie. Uneori asemenea situri nu sunt sesizate si sunt acoperite pentru totdeauna.

8. Discomfort important prin poluare fonica, luminoasa, vibratii si emiterea de noxe, care se manifesta asupra populatiei din asezarile situate in apropierea santierelor.

9. Posibilitatea aparitiei unor conflicte sociale intre populatia autohtona si personalul muncitor, in general mai violent si care va fi relativ numeros in timpul executiei lucrarilor.

10. Consumuri semnificative de materii prime, materiale i energie, cu consecin e negative asupra epuiz rii reurselor materiale i energetice, în special atunci când este vorba de resurse neregenerabile.

In final se poate concluziona ca in perioada de executie impactul negativ este important, la modul cel mai general, dar durata acestuia este limitata de la cateva luni pana la 1-3 ani, iar aria sa de manifestare va fi local sau regional .


1. Fragmentarea definitiva a habitatelor cu posibilitatea disparitiei unor populatii de animale sau a unor forme de flora; acest impact este nesemnificativ in acest caz având în vedere c drumul ce se va reabilita este în exploatare de mult vreme i ca urmare acesta a g sit deja un echhilibru cu flora i fauna local .

2. Concentrarea importanta a traficului pe noile coridoare astfel create/reabilitate cu noxe insemnate si perturbari ale mediului dar si a populatiei riverane.

3. Cresterea pericolului de accidente pe traseu ca urmare a vitezelor sporite de circulatie acceptate, cu efecte asupra participantilor la trafic dar si prin explozii, sau incendii produse de autovehiculele grele.

4. Circulatia in comun, cu viteze mari, a autoturismelor si mijloacelor de transport greu.

5. Modificarea prin deviere sau anulare a unor rute de transport traditionale si bine cunoscute, ceea ce poate perturba activitati conomice sau sociale bine consolidate in timp.

1.1.5 Impactul pozitiv.

1.1.5.1 In perioada de executie.

1. Dezvoltarea cu caracter oarecum temporar a unor activitati economice legate de constructia drumului: procurarea de materiale de constructii, semi ori prefabricate,


Pagina (13)

aprovizionarea cu carburanti si lubrefianti, repararea si intretinerea mijloacelor de transport si a utilajelor.

2. Dezvoltarea unui flux comercial pentru bunuri de consum, in special de alimente pentru populatia de muncitori ce lucreaza pe santier.

3. Crearea temporara de locuri de munca pentru populatia autohtona, concomitent cu posibilitatea pentru o parte din aceasta de a se califica intr-o meserie noua.

4. Ridicarea nivelului economic, de civilizatie si de informare al populatiei locale.


Beneficiul principal in exploatare al unui drum modernizat se regaseste in ansamblul economiei unei tari si regiuni astfel:

1. Crearea unui coridor de transport modern cu toate beneficiile ce decurg: cresterea vitezei de parcurgere a unor trasee cu reducerea timpului de deplasare, diminuarea consumului de carburanti, reducerea nivelului de uzur al autovehiculelor prin scaderea accelerarilor si decelerarilor dar si a regimului de functionare a motoarelor, a blocajelor in traseu si in special la tranzitul prin localitati.

2. Diminuarea pericolului de accidente specific drumurilor inguste, cauzate de depasiri si tranzitare prin localitati cu circulatie pietonala importanta.

3. Reorganizarea generala a retelei rutiere din zonele strabatute, cu cresterea fluentei in circulatie si imbunatatirea legaturilor intre asezari.

4. Cresterea posibilitatilor de dezvoltare economica a zonei tranzitate de drumul realibiltat; cresterea atractivitatii economice a zonei, respectiv a investitorilor din afara zonei; dezvoltarea turismului si a altor activitati ce pot duce la cresterea veniturilor populatiei locale; facilitarea dezvoltarii rutelor de transport in comun, cu efecte benefice asupra reducerii consumului energetic.

Scopul principal al Raportului la Studiul de evaluare al impacului este de a lua in considerare elementele de impact negativ de a propune masuri si solutii de eliminare sau reducere a lor, de a maximiza elementele de impact pozitiv, astfel incat lucrarile sa se incadreze cat mai bine in mediul natural si sa reduca situatiile de conflict existente.

1.4 PRODUCTIA SI NECESARUL DE RESURSE ENERGETICE

Pentru execu ia lucr rilor de modernizare a DN 25 este necesar efectuarea urm toarelor lucr ri, conform tabelului urm tor:


Pagina (14)

Tabel 1. 1: Cantit í de lucr ri Descrierea lucrarii Mii tone

P mânt 53

Balast 105

Mixturi asfaltic 213

Beton de ciment 6.2

Tabel 1. 2: Productia si necesarul resurselor energetice Produc ie Resurse folosite pentru asigurarea produc iei

Consumuri Nume Cantit i totale Nume

DN 26 Furnizor

Mixtur asfaltic * 213000 mc P cur 32 t PETROM

Bitum 7863 t Suplacu de Barcau

Energie electric 41 MW CONEL

Beton de ciment* 6200 mc Energie electric 1,3 MW CONEL

Ciment 210 mc

Transport de materiale

375 mii l Motorin

PETROM

Utilaje pe amplasament

150 mii l Motorin

PETROM

* Nu se produce pe amplasament.

Tabel 1. 3: Materii prime folosite Clasificarea i etichetarea substan elor i compu ilor chimici

Materia prime Total Sector

A Categoria Periculos/Nepericulos

Cod privind principala proprietate periculoas

Fraze de risc

P cur * 22 t P H3B; H6 Inflamabil, toxic

Bitum* 210 t P H3B; H6 Inflamabil, toxic

Aditivi mixturi asfaltice*

21 t P H3B; H6 Inflamabil, toxic

Agregate naturale* 200 mii mc N - -

Ciment* 210 t P H4 Iritant

Aditivi beton* 0.5 t N - -

P mânt 53 mii mc N - -

Mixturi asfaltic 213 mii mc P H6 Toxic

Beton de ciment 6 mii t N - -

Balast 105 mii mc N - -

Motorin – transport 375 mii l P H3B; H6 Inflamabil, toxic

Motorin – utilaje pe amplasament

150 mii l P H3B; H6 Inflamabil, toxic

* Materii prime in instala iile furnizorilor de betoane


Pagina (15)

2 PROCESE TEHNOLOGICE

2.1 PROCESE TEHNOLOGICE DE PRODUCTIE

In cazul proiectului analizat procesele tehnologice sunt aferente doar perioadei de constructie si acestea sunt prezentate in continuare pe grupe de lucrari.

2.1.1 Terasamente.

Defrisarea unor arbusti si arbori cu diametre sub 10 cm se face cu buldozerul cu echipament de defrisor, incarcarea in autobasculante si apoi evacuarea pentru a fi utilizati ca lemn de foc.

Decaparea pamantului vegetal se efectueaza cu buldozerul.

Sapatura in debleu în teren mediu se face cu excvatorul cu incarcare direct in autobasculanta si transport in zonele de umplutura.

Umpluturile in ramblee presupun nivelarea pamantului descarcat din autobasculante cu buldozerul, si apoi compactarea cu cilindru lis tractat de un buldozer.

Imbracarea taluzurilor cu iarba consta din asternerea pamantului vegetal pe taluz cu cupa excavatorului si nivelarea lui cu buldozerul si manual.

Scarificarea acostamentelor se efectueaza cu buldozerul echipat cu scarificator.

2.1.2 Suprastructura drumului.

Asternerea stratului de balast presupune descarcarea lui din autobasculante, nivelarea cu buldozerul si compactarea cu cilindrul vibrator tractat de un buldozer. Stratul de piatra sparta in fundatie va urma aceiasi tehnologie. Stratul de agregate naturale stabilizate cu ciment presupune prepararea amestecului in statia de betoane, aducerea lui pe amplasament si apoi utilizarea tehnologiei de mai sus.

Amorsarea suprafetelor cu emulsie cationica cu rupere rapida se face cu o autocisterna speciala.

Stratul de baza din mixtura asfaltica cu bitum si agregate concasate executat la cald. Mixtura se va prepara in afara amplasamentului si va fi adusa pe santier cu autobasculante cu incalzire, descarcata in repartitoare si apoi compactata cu cilindri specifici pentru asfalt. Stratul de legatura din binder de criblura si agregate concasate executat la cald va urma tehnologia de mai sus. Strat de uzura din beton bituminos, aceiasi tehnologie.


Pagina (16)

2.1.3 Drumuri laterale

Stratul de piatra sparta din fundatii fara impanare si innoroire se executa prin nivelerea cu buldozerul dupa care se va compacta cu un cilindru lis tractat de buldozer.

Amorsarea suprafetelor cu emulsie cationica va fi facuta cu o autocisterna speciala. Stratul de baza din mixturi asfaltice va urmarii tehnologia specifica prezentata mai sus.

Solutia sa va aplica la intersectiile cu drumuri laterale.

2.1.4 Santuri si rigole

Demolarea zidariei din beton la santuri si rigole necorespunzatoare se face cu excavator, care va fi folosit si la strangerea materialului in gramezi si incarcarea in autobasculante, dupa care se executa evacuarea din amplasament.

Rigola carosabila din prefabricate se va realiza cu ajutorul unei macarale montata pe un excavator. Santul nepereat presupune realizarea escavatiei cu excavatorul. Santurile pavate cu elemente prefabricate presupun montarea de prefabricate cu o macara. Decolmatarea santurilor existente se va efectua cu excavator cu cupa profilata.

2.1.5 Parapeti si bariere

Se vor monta cu o macara pe pneuri cu acces facil i manual.

2.1.6 Semnalizari si marcaje

Se vor monta: stalpi de dirijare, indicatori kilometrici, indicatori hectometrici, stalpi pentru indicatoare de circulatie, marcaje rutiere, fiind ncesara o macara pe pneuri si o masina de marcat.

2.1.7 Poduri si podete

Principalele tehnologii folosite sunt urmatoarele:

- demolari de zidarie si betoane la cele existente cu excavatorul, strangerea materialului rezultat, incarcarea in autobasculante si evacuarea din amplasament

- demolari elemente din beton armat, cu ciocan pneumatic sau prin explozii controlate, strangerea materialului, incarcarea in autobasculante si evacuarea din amplasament

Pentru constructia podetelor noi va fi necesar turnarea de beton armat cu tehnologiile binecunoscute de excavare, cofrare, armare si betonare.


Pagina (17)

2.1.8 Managementul amplasamentului constructiei

În perioada executiei lucrarilor de modernizare se vor lua urmatoarele masuri organizatorice:

- marcarea limitelor cadastrale ale amplasamentului în vederea respectarii cu strictete a perimetrului afectat constructiei;

- amenajarea corespunzatoare a drumurilor de acces la fronturile de lucru, utilizându-se pe cât posibil drept cale de rulare pentru utilaje traseul actual al drumului;

- elaborarea unor grafice de lucru, care sa tina cont de timpii de rulare si de punere în opera a materialelor preparate în exterior (betoane, mixtura asfaltica), pentru sincronizarea programelor de lucru ale bazelor de productie cu cele ale utilajelor din amplasamentul drumului; scopul acestei actiuni este reprezentat de eliminarea posibilitatii rebutarii sarjelor de material deja preparat, tinând cont de sensibilitatea zonelor;

- asigurarea pazei si securitatii utilajelor si instalatiilor din frontul de lucru;

- asigurarea utilajelor necesare unor bune desfasurari a lucrarilor.

2.1.9 Managementul materialelor

La realizarea tronsonului de drum se vor folosi doua grupe mari de materiale:

- materiale locale

- materialele de constructii propriu zise

O grupa speciala o constituie carburantii si lubrifiantii pentru utilaje si mijloacele de transport care se vor asigura în afara lucrarii de catre detinatorii mijloacelor mecanizate.

Masurile pentru managementul corect al materialelor se vor grupa în:

- masuri pentru asigurarea calitatii, care vor consta în certificate si documente de calitate, iar pentru pamânturi în determinari facute în santier;

- masuri pentru garantarea cantitatilor necesare constând din documente de transport, cântariri sau masuratori pe esantioane sau pe total livrare;

- masuri specifice pentru a se evita degradarile prin acoperire sau depozitare corespunzatoare;

- masuri pentru a se asigura o mecanizare corecta si intensiva a manipularilor folosind practic numai utilajele specifice: autoîncarcatoare, stivuitoare, macarale etc.;


Pagina (18)

- masuri pentru protectia muncii în toate operatiile de transfer, încarcare, descarcare care se realizeaza pe seama instructajelor specifice si echipamentelor de protectie;

- masuri pentru întretinerea si spalarea permanenta a drumurilor zonale si a cailor de santier prin nivelarea lor cu autogredere, plombare cu balast, stropire;

- masuri pentru a se evita poluarea cu praf si pulberi prin folosirea de mijloace de transport etanse.

2.2 ACTIVITATI DE DEZAFECTARE

Lucrarile prezentate mai sus nu presupun activitati de dezafectare importante.

2.3 CONSUMURI DE CARBURANTI ÎN PERIOADA DE EXECUTIE

Dat fiind volumul de lucrari si diversitatea morfologica a traseului estimarea emisiilor produse de lucrul utilajelor, ca medie pe unitate de lungime si timp ar putea denatura dimensiunea efectelor prin diminuarea lor.

Consumurile totale de carburantí in perioada de executie (estimate) 12.7 l/h km.

2.4 TRAFICUL AFERENT LUCRARILOR

Traficul va fi reprezentat de deplasarea autovehiculelor pentru transportul materialelor de constructie a obiectivului, pentru transportul deseurilor rezultate în perioada de executie, precum si pentru alte activitati conexe (transport carburanti pentru utilaje, transport apa si hrana pentru personalul de executie, transport personal pentru supraveghere si control etc.).

Insumand cantitatile de terasamente, materiale, semifabricate si prefabricate ce vor fi vehiculate in ampriza drumului in perioada celor 2 ani de executie rezulta ca acestea reprezinta circa 575000 tone respectiv ca o medie cca. 60 tone/ora.

Considerand distanta medie maxima de transport de 10 km si o capacitate medie de transport de 30 tone/autovehicul, rezulta un trafic de circa 2 vehicule/ora/sens.

Se mentioneaza ca dimensionarea traficului de lucru s-a facut luând în considerare accesul în amplasament pe infrastructura rutiera existenta


Pagina (19)

3 DE EURI

Deseurile produse ca urmare a realizarii si exploatarii drumului se estimeaza separat pe cele doua etape executie, respectiv exploatare.



Pentru realizarea fundatiei rutiere va fi necesara excavarea si indepartarea din amplasament a unor terasamente necorespunzatoare - pamant mocirlos, sau cu continut mare de material biodegradabil - care vor fi transportate la gropile de de euri menajere din zon , pentru a se asigura umplerea lor.

Pentru imbracamintea rutiera si celelalte constructii se vor pune in opera materiale granulare - balast, piatra sparta, nisip - precum si alte produse ca betoanele de ciment sau asfaltice, caramida, alte elemente prefabricate.

De eurile din construc ii se clasific dup cum urmeaz :

01.04.08 de euri de piatr i sp rturi de piatr ;

17.01.07 beton, c r mizi, materiale ceramice;

17.02.01 lemn;

17.02.02 sticl ;

17.02.03 materiale plastice;

17.04.07 amestecuri metalice;

17.05 p mânt i materiale excavate;

17.09.00 de euri amestecate de materiale de construc ie.

Examinând lista de mai sus, se constat c nu apar de euri periculoase întrucât aceast categorie de de euri nu se genereaz prin lucr rile de construc ie proiectate.

De eurile de lemn, sticl , materiale plastice se încadreaz în categoria de eurilor menajere; sunt generate de personalul de execu ie a lucr rilor de construc ii.

De eurile de p mânt i materiale excavate, piatr i sp rturi de piatr , beton, c r mizi, materiale ceramice sunt de euri provenite de la excava iile necesare pentru realizarea lucr rilor proiectate.

Se apreciaza ca nivelul de pierderi tehnologice inevitabile, cu ocazia transportului, depozitarii sau punerii in opera va fi de ordinul a cca. 2%. Din acestea se vor putea folosii pentru a realiza diverse umpluturi locale cca. 75%.


Pagina (20)

Se impune ca toate aceste de euri inerte asimilabile de eurilor de demolare, în total cca. 35.000 mc, s fie evacuate i depozitate într-o groap ecologic de de euri, cu ocazia retragerii mijloacelor de transport din santier. Pentru acestea antreprenorul general al lucr rilor va trebui s încheie contracte cu operatorii de salubritate locali în vederea depozit rii lor.

Deseurile menajere rezultate in amplasament de la personalul de executie hartie, pungi, folii de plastic, butelii, resturi alimentare vor fi depozitate in conteinere la locurile de munca in continua miscare si ele se estimeaza a fi de ordinul a 0,3 kg/om i zi deci fata de numarul de personal de 100 vor reprezenta cca. 7 t anual. Eliminarea lor se va efectua periodic prin grija executantilor, la firme specializate pentru revalorificarea dupa caz a acestora sau la o rampa ecologica apropiata.

La sfâr itul s pt mânii se vor afecta 2 ore pentru cur enia fronturilor de lucru, când se vor elimina toate elementele care au devenit de euri.

Deseurile din demolari vor fi folosite pentru realizarea umpluturilor necesare realizarii diverselor componente ale drumului.

De eurile reciclabile i cele de ambalaj vor fi colectate diferen iat i valorificate conform legisla iei în vigoare.

3.1.2 Deseuri toxice si periculoase

Substan ele toxice i periculoase pot fi: carburan ii (motorina), lubrifian ii i acidul sulfuric, necesare func ionarii utilajelor, precum i vopseaua pentru marcajul rutier.

Alimentarea cu carburan i a utilajelor va fi efectuat cu cisterne auto, ori de câte ori va fi necesar.

Utilajele cu care se va lucra vor fi aduse în antier în perfect stare de func ionare, având f cute reviziile tehnice i schimburile de lubrifian i. Schimbarea lubrifian ilor se va executa dup fiecare sezon de lucru în ateliere specializate, unde se vor efectua i schimburile de uleiuri hidraulice i de transmisie.

În cazul în care vor fi necesare opera ii de între inere sau schimbare a acumulatorilor auto, acestea nu se vor executa în antier, ci intr-un atelier specializat, unde se vor efectua i schimburile de anvelope.

Vopseaua pentru marcaje va fi adusa in recipienti etansi din care va fi descarcata in utilajele de lucru respective. Bidoanele goale vor fi restituite producatorilor sau distribuitorilor, dup caz, conform nomelor legale specifice.


Pagina (21)



În timpul exploat rii vor rezulta o serie de de euri specifice transportului rutier dar i de euri datorate unui comportament neadecvat al participan ilor la traficul rutier cum ar fi aruncarea de diverse amalajele, dar nu numai, din autovehicolele în mers direct în natur sau în special în parcajele amenajate. Aceste de euri sunt de natura de eurilor menajere. Cele cu caracter “salbatec”, ca i cele colectate din parcaje, vor trebui cur ate prin grija personalului de exploatare a drumului. Ele se estimeaz a fi de ordinul a 7-8 m3 anual, pe baza datelor de trafic.

Ca urmare a scurgerii apelor de pe suprafa a carosabil , în special cu ocazia primei ploi, vor fi sp late diverse reziduuri din circula ie (scurgeri de carburan i i lubrefian i, urme de pulberi din anvelope de la frân ri etc), care vor fi deversate în anturile i rigolele laterale. Aceste ape ce pot fi intens poluate vor fi conduse la decantoare ce vor fi amplasate pe re eaua de an uri, scop în care, la traficul prognozat, pot fi folosite i camerele de c dere ale pode elor. Solu iile concrete urmeaz a fi stabilite de proiectant cu ocazia proiectului tehnic întrucât presupun elemente de detaliu ca pantele longitudinale ale traseului, puncte de desc rcare a apei decantate etc. În leg tur cu aceste decantoare sunt de precizat urm toarele:

- Materialul colectat în ele este asimilabil n molului provenit din epurarea apelor uzate, iar poten ialul toxic este indus de concentra ia mare de metale grele;

- Aceste decantoare urmeaz a fi vidanjate i cur ate periodic, n molul urmând a fi evacuat în localit ile de cap t într-o ramp ecologic sau la una din sta iile de epurare din apropiere;

3.2.2 De euri toxice i periculoase

Lucr rile de între inere a tronsonului de drum presupun utilizarea unor categorii de materiale care pot fi încadrate în categoria substan elor toxice i periculoase. Produsele cele mai frecvent folosite sunt:

- Motorina - carburant utilizat de utilaje i în bun parte i de vehiculele de transport;

- Benzina;

- Lubrifian i (uleiuri, vaseline);

- Lacuri i vopsele, diluan i - utilizate în cadrul lucr rilor de între inere, protec ie i marcaje rutiere.

Pot s apar probleme în timpul manipul rii i utilizarii acestor produse de c tre unit ile specializate în lucr ri de între inere i repara ii ale drumurilor. Personalul angajat al acestor unit i trebuie s respecte normele specifice de lucru pentru desf urarea în condi ii de siguran a deplin a opera iilor respective. Se vor asigura instructaje periodice pentru pregatirea personalului de exploatare în interven ii operative atunci când se produc astfel de evenimente. Recipien ii folosi i trebuie recupera i i valorifica i corespunz tor.


Pagina (22)

4 IMPACTUL POTENTIAL ASUPRA MEDIULUI SI POSIBILITATI DE

DIMINUARE

4.1 APA

4.1.1 Hidrologie i hidrogeologie

Apele freatice se situeaz la baza loessului sau a nisipurilor (de teras sau de dune), între 0,5 i 20m adâncime i au o mineralizare de 2-7 g/l.

Re eaua hidrografic este reprezentat de râul Bârlad, care str bate aceast câmpie pe ultimii 60 km ai cursului s u i o serie de pâraie. Debitul Bârladului este de 9.3 m/sec. la Tecuci, iar din volumul scurgerii anuale (294.48 mil. m3), 42,26% se scurge primavara, 21% vara, 18.4% toamna i 18.34% iarna. Câmpia Tecuciului este str b tut în partea de nord de o serie de pâraie care izvor sc din Colinele Covurluiului-B l neasa Corozel i Tecucel iar în partea sudic se afla cursul temporar al C lma uiului, ce debu eaza în lacul T l basca (139 ha) de lâng satul Tudor Vladimirescu.

În Câmpia Covurluiului, doar pâraiele Geru i Suhurlui au ap permanent, ele avandu- i izvoarele tot în Colinele Covurluiului. O serie de afluen i ai acestor pâraie au scurgere temporar (Gologan, Valea Rea). Valea Lozova (32 km), ce izvora te din partea de nord a Câmpiei Covurluiului, debu eaz în limanul fluviatil omonim, iar Valea M linei (21 km) cu o serie de afluen i (Milo , Manolache, Gârboavele) debu eaz în limanul fluviatil M lina. Tot un astfel de liman (C tu a) se afla la marginea vestic a ora ului Gala i.

Regimul hidrologic al organismelor fluviatile se afl sub influen a unui climat temperat-continental, cu unele nuan e de excesivitate. Re eaua hidrografic din aceast câmpie prezint , în cea mai mare parte, o alimentare mixt , predominant nivo-pluvial .

Sursa subterana contribuie cu 10—35%. Râurile prezint ape mari în perioada februarie-martie, viituri mai reduse datorate ploilor în sezoanele de var i toamn , iar în restul intervalului sunt, în general, ape mici.

Regimul scurgerii prezint situa ii caracteristice. Astfel, în afar de Siret, celelalte râuri din aceast subunitate de câmpie se pun în eviden prin debite cu valori medii multianuale destul de sc zute. Din datele înregistrate la o serie de sta ii hidrometrice în perioada 1950-1967 rezult c principalele artere hidrografice prezint , în medie, cel mai ridicat procent al scurgerii primavara, cu valori între 48,6% (pe Bârlad la Tecuci) i 45,3% (pe Siret la Lungoci).

În celelalte anotimpuri, volumul scurgerii se reduce treptat, în ordine, situându-se perioada de var , de iarn i de toamn , când se constat cea mai mic scurgere a apelor.

Scurgerea medie, în timpul anului oscileaza diferit de la o luna la alta i de la un râu la altul, în func ie de sursele de alimentare i de particularit ile regimului climatic. În perioada 1950-1975, cele mai ridicate valori ale debitelor medii lunare le-a înregistrat principalul colector al apelor din aceasta regiune, râul Siret (de la 62,3 pân la 327,0


Pagina (23)

m3/s). Valoarea maxim a scurgerii medii lunare s-a produs de obicei în martie, aprilie i mai, iar cea minim , la sfar itul toamnei i începutul iernii.

Scurgerea maxim , care evolueaz în corela ie cu factorii genetici naturali i în primul rând cu cei climatici, ne ofer valori diferite de la un sistem la altul i de la o perioad de timp la alta. Astfel, debitele maxime cu asigurarea de 1% sunt cuprinse între 350 m3/s, pe Bârlad la Tecuci i 3 970 m3/s pe Siret la Lungoci.

Scurgerea minim se inscrie cu debite nesemnificative, mergând pân la secarea unor râuri în anumite luni i în diferi i ani i altele care prezint un regim semipermanent de scurgere. Cea mai mare valoare a scurgerii minime considerat la asigurarea de 95% s-a înregistrat pe Siret (26 m3/s la Lungoci i 34 m3/s la v rsarea în Dun re).

Scurgerea solid s-a manifestat în perioada 1950-1967 cu valori între 23kg/s pe Bârlad la Tecuci i 440 kg/s pe Siret la Lungoci.

4.1.2 Surse de poluare a apei i emisii de poluan i


În perioada de execu ie a lucrarilor propuse, sursele posibile de poluare a apelor sunt: execu ia propriu-zis a lucr rilor, traficul de antier i organiz rile de antier.

Astfel, lucr rile de terasamente determin antrenarea unor particule fine de p mânt care pot ajunge în apele de suprafa . Manipularea i punerea în oper a materialelor de construc ii (beton, bitum, agregate etc) determin emisii specifice fiec rui tip de material i fiec rei opera ii de construc ie. Se pot produce pierderi accidentale de materiale,

combustibili, uleiuri din ma inile i utilajele antierului. Manevrarea defectuoas a autovehiculelor care transport diverse tipuri de materiale sau a utilajelor în apropierea cursurilor de ap pot conduce la producerea unor devers ri accidentale în acestea.

Volumul particulelor solide mobilizate prin eroziune la lucr ri de construc ie de drumuri nu este neglijabil. Dup datele din literatura de specialitate, volumul eroziunilor specifice execu iei drumurilor poate fi de cca. 2000 t/km. Trebuie mentionat ca in acest caz este vorba de reabilitarea unui drum existent si ca urmare volumul eroziunilor va fi mult mai mic.

Eroziunea p mântului, cu efect negativ asupra apelor de suprafa , se manifest i în prezent i se va manifesta cu intensitate m rit în perioada de execu ie a drumului. Eroziunea afecteaz terenurile naturale, taluzele neprotejate i platforma drumului în lucru.

În cazurile în care lucr rile se desf oar în apropierea cursurilor intersectate, toate acestea pot produce direct poluarea apelor. De asemenea, apele provenite din precipita ii care spal suprafa a antierului pot antrena depunerile i astfel, indirect, acestea ajung în cursurile de ap .


Pagina (24)

Traficul greu, specific antierului, determin diverse emisii de substan e poluante în atmosfer (NOx, CO, SOx - caracteristice carburantului motorin -, particule în suspensie etc). De asemenea, vor fi i particule rezultate prin frecare i uzur (din calea de rulare, din pneuri). Atmosfera este sp lat de ploi, astfel încât poluan ii din aer sunt transfera i în ceilal i factori de mediu (apa de suprafa i subteran , sol etc).

În ceea ce prive te organiz rile de antier, locul acestora nu este înc stabilit. Trebuie acordat o aten ie sporit protec iei mediului în aceste loca ii.

Sta iile de alimentare cu carburan i i de între inere a utilajelor i mijloacelor de transport sunt surse potentiale de poluare a apelor de suprafa i subterane. Aceste sta ii trebuie avizate la faza de proiect i verificate periodic în timpul func ion rii din punct de vedere al protec iei mediului. Este de a teptat ca antreprenorul s nu construiasc sta ii noi pentru alimentarea autovehiculelor i utilajelor de lucru, în acest sens fiind folosite dot rile antreprizei. Oricum distribu ia carburan ilor la utilajele de lucru se va face la fa a locului, adic direct la punctele de lucru. În realizarea acestor opera ii vor trebui luate m surile de precau ie i protec ie necesare pentru a se evita desc rcarea carburan ilor în mediu liber. Vor fi prev zute mijloace simple de interven ie în cazul unor sc p ri de carburan i: t vi metalice sub furtunele de alimentare, l zi cu nisip pentru absorb ia carburan ilor scur i, decaparea solului poluat si depozitarea in conditii sigure a acestuia in vederea neutralizarii etc.

Organiz rile de antier, func ie de complexitatea activit ii acestora, trebuie, de asemenea, avizate i controlate din punct de vedere al protec iei mediului. Înainte de avizarea dot rilor i a activit ilor este necesar s se ob in avizul pentru amplasamentul organiz rii de antier.

În categoria surselor poten iale de poluare a apelor trebuie inclus i poluarea accidental rezultat din posibilele accidente de circula ie în care sunt implicate cisterne ce transport substan e periculoase.

În faza actual de elaborare a proiectului, nu se cunosc tehnologiile pe care constructorii le vor folosi. Ei vor solicita autoriza ii pentru func ionarea bazelor de produc ie/tehnologiilor folosite.


Apele meteorice impurificate colectate în lungul drumului constituie principala surs de poluare. Pe suprafa a perimetrului drumului, dar i pe taluzurile rambleelor, în timpul ploilor, în special al celor toren iale se colecteaz ape care se scurg lateral, acestea fiind preluate de câtre sistemul de an uri i rigole ce înso esc traseul drumului.


Pagina (25)

4.1.3 Impactul produs asupra resurselor de ap









minor advers;

termen scurt;





Pagina (26)










Pagina (27)








Solul





sanitar .


Apele de suprafa


acvatic











Se recomand ca amplasamentele organiz rilor de antier s nu se afle în apropierea apelor de suprafa , a p durilor i s fie în afara localit ilor. Totu i, pentru limitarea sau eliminarea impactului se prev d unele lucr ri speciale: instala ii de epurare a apelor uzate


Pagina (28)

(fos septic ) provenite de la organizarea de antier, decantor pentru lamul de la sta ia de betoane, paltforme impermeabilizate de lucru etc.










Pagina (29)



“Contractorul va lua toate m surile rezonabile pentru protec ia mediului (atât în

interiorul amplasamentului cât i în exteriorul acestuia) i pentru limitarea daunelor i

perturb rilor aduse popula iei i bunurilor materiale, rezultate din poluare, noxe, zgomot

sau alte consecin e ale activit ilor sale.

Contractorul va trebui s asigure c emisiile, efluen ii desc rca i la suprafa rezulta i

din activit ile de construc ii nu vor dep i valorile limit prev zute în Cerin ele

Antreprenorilor, respectiv pe cele stabilite prin reglement ri specifice aplicabile.”








4.2 AERUL

4.2.1 Clima i calitatea aerului

4.2.1.1 Clima

Clima acestei câmpii este temperat cu un accentuat grad de continentalism. Radia ia solar global are valori cuprinse între 120 i 125 kcal/cm2/an (123.7 la Gala i), Temperatura medie anual a aerului variaz între 9-10°C în Podi ul Covurluiului i Depresiunea Elanului i 9.5 i 10.5°C în Câmpia Covurluiului. La Gala i, valoarea


Pagina (30)

acesteia este de 10.5°C, iar la Tecuci de 9.8°C. Temperatura medie a lunii ianuarie înregistreaz -3.0°C la Gala i i -4.0°C la Tecuci, iar cea a lunii iulie este de 22.5°C la Gala i i 21.7°C la Tecuci.

Temperatura maxim absolut a fost de 39.4°C i s-a înregistrat la Tecuci pe 5.VIII.1951, iar cea minim absolut a fost de -29.3°C, înregistrat tot la Tecuci pe 25.1.1942. Num rul zilelor de iarn este de 35 la Gala i i 35.8 la Tecuci, al celor cu înghet este de 91.3 la Gala i i 112.1 la Tecuci, al celor de var , de 98.2 la Gala i i 99.2 la Tecuci, iar al celor tropicale de 31.5 la Gala i i 32.1 la Tecuci.

Umezeala relativ medie anual a aerului variaz între 72 i 76%, iar nebulozitatea medie anual variaz între 5 i 5,5 zecimi. La Tecuci, 34.8% din zilele unui an sunt senine, 33.2% au cerul acoperit i 32% noroase. La Gala i Soarele str luce te, în medie, 2 145.5 ore pe an.

Precipitatiile atmosferice însumeaz între 380 i 480 mm/an (Tecuci, 467.0 mm; Gala i, 440.2 mm; Piscu, 419.6 mm; Pechea, 380.8 mm). Prima ninsoare la Tecuci cade în medie pe 4.XII, iar ultima pe 17.III. Analiza dinamicii atmosferice arat predominarea vânturilor din sectoarele nord (24.8%), nord-est (12.7%), sud-vest (12.9%) i sud (10.7%).

4.2.1.2 Calitatea aerului

Transportul este una din principalele cauze de contaminare a aerului cu gaze poluante i

particule ultrafine produse de motoarele pe benzin sau motorin . Ca substan e poluante, pe primul loc se situeaz gazele de e apament. Volumul, natura i concentra ia poluan ilor emi i, depind de tipul de autovehicul, de natura combustibilului i de condi iile tehnice de func ionare. Se eviden iaz în mod deosebit gazele cu efect de ser (CO2, CH4, N2O), acidifian i (NOx, SO2), metale grele (Cd, Pb), hidrocarburi policiclice aromatice, compu i organici volatili, .a.

Alte efecte negative generate de trafic:

- consum crescut de energie - trenurile sau transportul public consum mult mai pu in energie;

- supraaglomerarea ora elor - num rul autovehiculelor cre te mult mai repede decât capacitatea infrastructurilor, în acest fel se pierde timp, spa ii i combustibil din aceast cauz ;

- de euri în cantit i mari provenite de la func ionarea automobilelor: ulei de motor, baterii pe baz de plumb, materiale plastice nereciclabile;

Astfel, la nivel global, s-a demonstrat c :

- în localit ile urbane, practic, 2/3 din emisia de dioxid de azot este datorat transportului urban;


Pagina (31)

- autovehiculele sunt responsabile pentru 14% din emisiile de dioxid de carbon

provenite de la arderea tuturor combustibililor fosili de pe glob;

- un singur automobil, la vitez medie, elimin la fiecare kilometru peste 2 grame de dioxid de carbon.

4.2.2 Emisii de poluan i în aer i protec ia calit ii aerului


Emisiile datorate desf ur rii lucr rilor de modernizare a unui drum sunt asociate în principal cu mi carea p mântului, cu manevrarea altor materiale, precum i cu construirea în sine a unor facilit i specifice.

Emisiile de praf variaz adesea în mod substan ial de la o zi la alta, în func ie de nivelul activit iilor, de opera iile specifice i de condi iile meteorologice dominante. O mare parte a acestor emisii este generat de traficul echipamentelor i autovehiculelor de lucru în amplasamentul construc iei.

Natura temporar a lucr rilor de construc ie le diferen iaz de alte surse nedirijate de praf, atât în ceea ce prive te estimarea, cât i controlul emisiilor. Realizarea lucr rilor de modernizare a unui drum const într-o serie de opera ii diferite, fiecare cu durata i poten ialul proprii de generare a prafului. Cu alte cuvinte, emisiile din amplasamentul unei construc ii au un început i un sfâr it care pot fi bine definite, dar variaz apreciabil de la o faz la alta a procesului de construc ie. Aceste particularit i le diferen iaz de marea majoritate a altor surse nedirijate de praf, ale c ror emisii au fie un ciclu relativ sta ionar, fie un ciclu anual u or de eviden iat.

Execu ia lucr rilor implic folosirea utilajelor specifice diferitelor categorii de opera ii, ceea ce conduce la apari ia unor surse de poluan i caracteristici motoarelor cu ardere intern . În plus, aprovizionarea cu materiale de construc ie necesar a fi puse în oper implic utilizarea de autovehicule pentru transport care, la rândul lor, genereaz poluan i caracteristici motoarelor cu ardere intern .

Regimul emisiilor acestor poluan i este, ca i în cazul emisiilor de praf, dependent de nivelul activit ii i de opera iile specifice, prezentând o variabilitate substan ial de la o zi la alta, de la o faz la alta a procesului.

Ca urmare, modul de abordare privind estimarea emisiilor de la lucr rile de execu ie a construc iilor utilizat i recomandat în rile dezvoltate (Agen ia European de Mediu - EEA, Agen ia de Protec ia Mediului a SUA - USA EPA) se bazeaz pe luarea în considerare a lucr rilor în ansamblu, care se execut pe întreaga arie implicat sau, dup caz, pe por iuni ale acestei arii, f r a se urm ri în detaliu planul de execu ie pentru proiectul unei anumite construc ii.

În lucrarea de fa , luând în considerare tipurile i volumele de lucr ri, tipurile de materiale implicate în proces, categoriile de opera ii specifice, precum i perioada de


Pagina (32)

execu ie propus , s-au identificat sursele de poluare a atmosferei i s-a elaborat inventarul emisiilor caracteristice, luând ca baze de timp o or i întreaga perioad de execu ie de un an.

Surse de poluan i pentru aer posibile i existente. Concentra ii i debite masice de poluan i pe faze tehnologice sau de activitate

Realizarea investi iei propuse implic , în perioada de execu ie:

- lucr ri în amplasamentul obiectivului:

lucr ri cuprinzând refacerea i consolidarea terasamentelor i modernizarea sistemului rutier, a lucr rilor de art i de pe traseu, a canalelor de colectare a apelor pluviale;

lucr ri colaterale

- traficul auto de lucru.

În cele ce urmeaz se prezint sursele i emisiile de poluan i atmosferici specifice amplasamentelor i lucr rilor aferente men ionate.

A. Surse i emisii de poluan i în amplasamentul obiectivului

Lucr rile de execu ie includ opera ii care se constituie în surse de emisie a prafului în atmosfer . Aceste opera ii sunt aferente manevr rii p mântului i materialelor balastoase, precum i perturb rii suprafe elor terasamentelor.

O surs suplimentar de praf este reprezentat de eroziunea vântului, fenomen care înso e te, în mod inerent, lucr rile de construc ie. Fenomenul apare datorit existen ei, pentru un anumit interval de timp, a suprafe elor de teren neacoperite expuse ac iunii vântului.

Praful generat de manevrarea materialelor i de eroziunea vântului este, în principal, de origine natural (particule de sol, praf mineral).


- s paturile, excava iile;

- umpluturile;

- realizarea sistemului rutier (punerea în oper a balastului);

- realizarea celorlalte lucr ri: poduri, pode e, ziduri de sprijin, ap r ri de mal.

Aceste surse de praf sunt înso ite de surse de emisie a poluan ilor specifici motoarelor cu ardere intern , reprezentate de motoarele utilajelor care execut opera iile respective.


Pagina (33)

O alt surs de poluan i specifici motoarelor cu ardere intern este reprezentat de traficul auto de lucru (autovehiculele care transport materiale i produse necesare construc iei).

Lucr rile din amplasamentul drumului, i în special cele pentru consolidarea terasamentului, constituie sursele cu cel mai ridicat poten ial de poluare a atmosferei.

Utilajele, indiferent de tipul lor, func ioneaz cu motoare Diesel, gazele de e apament evacuate în atmosfer con inând întregul complex de poluan i specific arderii interne a motorinei: oxizi de azot (NOx), compu i organici volatili nonmetanici (COVnm), metan (CH4), oxizi de carbon (CO, CO2), amoniac (NH3), particule cu metale grele (Cd, CU, Cr, Ni, Se, Zn), hidrocarburi policiclice (HAP), bioxid de sulf (SO2).

Complexul de poluan i organici i anorganici emi i în atmosfer prin gazele de e apament con ine substan e cu diferite grade de toxicitate. Se remarc astfel prezen a, pe lâng poluan ii comuni (NOx, SO2, CO, particule), a unor substan e cu poten ial cancerigen eviden iat prin studii epidemiologie efectuate sub egida Organiza iei Mondiale a s n t ii i anume: cadmiul, nichelul, cromul i hidrocarburile aromatice policiclice (HAP).

Se remarc , de asemenea, prezen a protoxidului de azot (N2O) - substan incriminat în epuizarea stratului de ozon stratosferic - i a metanului care, împreun cu CO, au efecte la scar global asupra mediului, fiind gaze cu efect de ser .

Cantit ile de poluan i emise în atmosfer de utilaje depind, în principal, de urm torii factori:

- tehnologia de fabrica ie a motorului;

- puterea motorului;

- consumul de carburant pe unitatea de putere;

- capacitatea utilajului;

- vârsta motorului/utilajului.

Sursele de emisie a poluan ilor atmosferici specifice obiectivului studiat sunt surse la sol sau în apropierea solului (în l imi efective de emisie de pân la 4 m fa de nivelul solului), deschise (cele care implic manevrarea p mântului) i mobile.

Caracteristicile surselor i geometria obiectivului înscriu amplasamentul, în ansamblu, în categoria surselor liniare.

Se men ioneaz c emisiile de poluan i atmosferici corespunz toare activit ilor aferente lucr rii sunt intermitente.

Determinarea debitelor masice de poluan i evacua i în atmosfer în timpul execut rii lucr rilor de modernizare a drumului s-a f cut cu urm toarele metodologii:


Pagina (34)

- metodologia US EPA/AP-42/2003 pentru particulele emise din manevrarea materialelor, perturbarea suprafe elor i prin eroziune eolian ; i

- metodologia EEA/EMEP/CORINAIR-2007 elaborat sub egida Agen iei Europene de mediu pentru poluan ii emi i de utilaje.

Se men ioneaz c surselor caracteristice activit ilor din amplasamentul obiectivului nu li se pot asocia concentra ii în emisie, fiind surse libere, deschise, nedirijate. Din acela i motiv, acestea nu pot fi evaluate în raport cu prevederile OM 462/93 i nici cu alte normative referitoare la emisii.

În vederea determin rii emisiilor de poluan i în atmosfer din aria pe care se vor desf ura lucr rile s-au luat în considerare urm toarele elemente:

- categoriile de lucr ri ce urmeaz a fi executate;

- cantit ile de materiale manevrate pe categorii de lucr ri;

- intensitatea lucr rilor;

- tipul utilajelor;

- num rul de utilaje pe tipuri;

- capacitatea i consumul de carburan i ale utilajelor, pe tipuri de utilaje

- durata lucr rilor / perioada de func ionare.

În ceea ce prive te alte surse de poluare a aerului aferente lucr rilor de modernizare acestea sunt reduse din urm toarele motive:

- prepararea betonului i a asfaltului se face în afara antierului;

- procesele tehnologice în sine sunt nepoluante (montaj tuburi, montaj parape i, etc.);

O surs mai consistent o constituie produ ii organici volatili, care se eman cu ocazia depunerii îmbr c min ii bituminoase.

Emisiile de poluan i în atmosfer au o durat egal cu durata zilnic a programului de lucru (în principiu 8-10 ore/zi), putând prezenta unele varia ii de la o ora la alta i de la o zi la alta. Totodat , având în vedere c durata anual a lucr rilor este de 7-9 luni / an (prim vara + vara + toamna), în sezonul de iarn emisiile înceteaz . În perioada anual de lucru vor exista, de asemenea, varia ii ale emisiilor, atât datorit categoriilor de opera ii care se vor executa la un moment dat, cât i datorit varia iei condi iilor meteorologice.

Emisiile de particule generate de eroziunea eolian pot avea loc continuu, pe toat perioada de construc ie, debitele masice variind apreciabil cu viteza vântului.


Pagina (35)

Se men ioneaz c pentru a evita subestimarea situa iei s-au luat în considerare:

- intensit ile maxime ale lucr rilor;

- condi iile care favorizeaz cele mai mari emisii (desf urarea simultan a unor lucr ri, con inut maxim de particule cu diametre mici, sub 75 μm în materialele manevrate, umiditatea minim a solului i a balastului, etc.);

- antrenarea particulelor prin eroziune eoliana atât de pe suprafe ele perturbate, cât i de pe gr mezile de p mânt;

- folosirea de utilaje clasice echipate cu motoare Diesel lipsite de orice sistem de control al emisiilor (obi nuite pe antierele de construc ii din România, cum sunt buldozere, excavatoare, tractoare cu scarificator, etc.).

Se specific faptul c emisiile de particule din timpul lucr rilor de manevrare a p mântului sunt direct propor ionale cu con inutul de particule mici (d < 75 μm), invers propor ionale cu umiditatea solului / p mântului i, dup caz, cu viteza de deplasare i cu greutatea utilajului.

Determinarea debitelor masice de particule emise în atmosfera s-a efectuat în func ie de spectrul dimensional caracteristic particulelor emise i a materialului implicat pentru fiecare activitate i surs . Debitele masice de particule specifice activit ilor/surselor men ionate s-au determinat pentru urm toarele diametre echivalente (d) ale particulelor:




- particule cu d 2,5 μm (particule care p trund în bronhii i în pl mâni, a a numitele particule “respirabile”).

Particulele rezultate din gazele de e apament de la utilaje se încadreaz , în marea lor majoritate, în categoria particulelor respirabile.

Particulele cu diametre 30 μm se reg sesc în atmosfer ca particule în suspensie. Cele cu diametre mai mari se depun rapid pe sol.

Rezultatele privind debitele masice de poluan i sunt prezentate în tabelele urm toare.


Pagina (36)

Tabel 4. 1 : Debite masice de particule emise în atmosfer în timpul lucr rilor de modernizare – Emisii pe unitatea de lungime i timp

Debite masice pe spectrul dimensional (kg

/ or ) Nr.

crt. Categorie lucrare / opera ie

d 30 μm

d 15 μm

d 10 μm

d 2,5 μm

1 Cur are teren 0,098 0,059 0,049 0,020

2 Defri are copaci + dezr d cinare cioate 0,078 0,047 0,039 0,016

3 Decapare p mânt vegetal 0,157 0,094 0,078 0,031

4 S p turi 0,176 0,106 0,088 0,035

5 Umpluturi + compactare + nivelare 0,235 0,141 0,117 0,047

6 Îmbr care taluzuri cu p mânt 0,196 0,117 0,098 0,039

7 T iere + îndep rtare asfalt + decapare sistem rutier

0,391 0,235 0,196 0,078

8 Concasare umed 0,078 0,047 0,039 0,016

9 Strat balast + strat agregate naturale 0,274 0,164 0,137 0,055

TOTAL 1,604 0,963 0,802 0,321

10 Eroziune (kg . km / or ) 0,215 0,129 0,108 0,043

Tabel 4. 2: Debite masice maxime orare de poluan i emi i în atmosfer de utilaje în timpul lucr rilor de modernizare

NOx CH4 COV CO N2O SO2 PM10 Cd Cu Cr Ni Se Zn HAP

g/h/km g/h/km*10-3

675.8 2.4 98.0 218.8 18.0 138.5 989.4 0.1 23.5 0.7 1.0 0.1 13.8 46.0

Valorile totale din tabelele referitoare la emisiile de particule reprezint debite masice maxime orare, care ar apare, în mod ipotetic, dac întreaga gam de lucr ri s-ar executa simultan, situa ie foarte pu in probabil .

Valorile totale din tabelele referitoare la emisiile de poluan i genera i de utilaje reprezint situa ia ipotetic , în care întreaga serie de utilaje ar lucra simultan pentru efectuarea tuturor lucr rilor necesare construirii tronsonului, în intervalul de timp estimat. Valorile maxime orare reprezint vârfurile de emisie posibile caracteristice func ionarii unui set de utilaje.

O surs suplimentar de emisie a unor substan e în atmosfer este asociat activit ii de marcare a drumului. Marcarea se efectueaz cu vopsea pe baz de ap , implicând un consum de 500 kg/km pentru o cale rutier cu dou fire, cu câte o band de circula ie pe fir. Durata opera iei de marcare a tronsonului DN 25 este estimat la 24 ore.

Activitatea de aplicare a vopselei este înso it de emisii în atmosfer de compu i organici volatili (COV) rezulta i din evaporarea frac iilor volatile con inute în vopsea.


Pagina (37)

Vopselele pe baz de ap pot avea un con inut de solven i organici de 2-10 %. Considerând un con inut de 10% solven i organici în vopseaua pentru marcare, rezult urm toarele rate maxime de emisie a COV:

1170 kg/24 ore; 48,0 kg/h;

În cazul în care se va utiliza vopsea cu un con inut mai redus de solven i organici, emisiile se vor diminua corespunz tor.

Se men ioneaz c , în cazul a ternerilor asfaltice, de pe suprafe ele respective se emit în atmosfer cantit i mai mici sau mai mari de compu i organici volatili.

Cantit ile de COV emise sunt puternic dependente de tipul de asfalt utilizat pentru realizarea sistemului rutier.

În cazul în care va fi utilizat asfaltul diluat cu produse petroliere, emisiile de COV vor fi semnificative i se vor prelungi pe un interval de cca. un an dup aplicare, în func ie de tipul produsului. Dac se va folosi asfalt diluat, cu înt rire rapid (acest tip are cel mai mare con inut de diluant: 45%), cantitatea total de COV emis în atmosfer va fi de 119 tone, ratele de emisie atingând:

în prima zi dup a ternere: 3,264 kg/m; dup o lun de la a ternere: 0,576 kg/m.

B. Traficul auto de lucru

Debitele masice de poluan i genera i de traficul auto de lucru s-au determinat cu metodologia EEA/EMEP/CORINAIR-2007 (pentru poluan ii emi i de autovehicule) i cu metodologia US EPA/AP-42/2003 pentru particule emise de pe arterele de trafic (considerate nepavate sau acoperite cu praf, în perioade lipsite de precipita ii).

Debite masice totale de poluan i emi i din traficul auto de lucru implicat în executarea lucr rilor de modernizare a drumului sunt prezentate în tabelul de mai jos.

Tabel 4. 3: Debite masice maxime orare de poluan i emi i în atmosfer în timpul lucr rilor de modernizare – vehicule de lucru (g/h/km)

NOx CH4 COV CO N2O SO2 PM10 Cd Cu Cr Ni Se Zn

g/h/km g/h/km*10-3

1374.5 8.0 262.7 1100.9 3.9 278.4 138.4 0.3 54.7 1.6 2.3 0.3 32.2

4.2.2.2 În perioada de operare

Traficul rutier este singura surs de impurificare a atmosferei în perioada de exploatare.

Traficul rutier este singura surs de poluare a atmosferei în perioada de exploatare a drumului. Pentru estimarea emisiilor din trafic la nivelul anilor 2024 au fost considerate prognozele referitoarea la traficul mediu zilnic pe tronsoanele studiate (în perspectiva unui scenariu mediu de exploatare) dar i cele legate de modific rile structurii parcului de


Pagina (38)

autovehicule pe România, ceea ce presupune existen a în majoritate a autovehiculelor echipate cu motoare EURO IV i foarte pu ine motoare echipate EURO III. De asemenea a fost luat în calcul modificarea compozi iei carburan ilor în sulf si plumb.

Tabel 4. 4: Emisii generate de traficul rutier pe DN 25 (perioada de exploatare) – debite masice

NOx CH4 COV CO N2O SO2 PM10 Benzen Cd Cu Cr Ni Se Zn

g/h/km g/h/km*10-3

313.2 1.2 37.8 204.3 0.9 71.3 9.7 0.4 0.4 67.3 2.0 2.8 0.4 39.6

În cazul emisiilor de particule au fost estimate separat emisiile provenite din resuspensie, fenomen ce const în antrenarea în aer a particulelor de pe suprafa a carosabil datorit turbulen ei induse de trafic.

4.2.3 Impactul produs asupra aerului

Evaluarea impactului surselor aferente activit ilor de construc ie i operare s-a efectuat

prin modelare matematic , rezultatele raportându-se la valorile limit prev zute de:

- Standardul na ional pentru calitatea aerului (STAS 12574/87) - Ordin 592 / 2002 privind stabilirea valorilor limit , a valorilor de prag i a

criteriilor i metodelor de evaluare a dioxidului de sulf, dioxidului de azot i oxizilor de azot, pulberilor în suspensie (PM10 i PM2,5)

- Ordin 448 /2007 privind evaluarea pentru arsen, cadmiu, mercur, nichel, hidrocarburi aromatice policiclice în aerul înconjur tor

- Ordinul 756/92 privind stabilirea pragurilor de alert i interven ie

Tabel 4. 5 : VL pentru sursele de poluare pentru aer - STAS 12574/87 Valori limit prev zute de STAS 12574/87

30 minute 24 h Anual

Pulberi totale în suspensie (PTS) 500 μg/m3 150 μg/m3 75 μg/m3

Cd - 0,02 μg/m3 -

Cr 6+ - 1,5 μg/m3 -

Tabel 4. 6 : VL i VG ( Ordin Nr. 592/2002 i Ordin 448 /2007) Valori - limita i valori - ghid prev zute de Directivele UE Perioada de mediere

VL = 200 μg/m - 18 dep iri admise 1 h NO2

VL = 40 μg/m 1 an

NOx VG = 30 μg/m - pentru protec ia ecosistemelor sensibile în zone neconstruite

1 an

CO VL = 10.000 μg/m3 8h (medii dinamice)

VL = 350 μg/m3 - 24 dep iri admise 1 h

VL= 125 μg/m3 - 3 dep iri admise 24 h

SO2

VL= 20 μg/m3 , protec ie ecosisteme 1 an


Pagina (39)

Valori - limita i valori - ghid prev zute de Directivele UE Perioada de mediere

VL = 50 μg/m3 – 35 dep iri admise 24 h Particule în suspensie cu 10 μm-PM10 VL = 40 μg/m3 pân în 2010 i 20

μg/m3 din anul 2010 1 an

Pb VL =0.5μg/m3 pentru protec ia popula iei

1 an

Benzen VL = 5μg/m3 pentru protec ia popula iei 1 an

As VL = 6 ng/m3 pentru protec ia popula iei

1 an

Cd VL = 5 ng/m3 pentru protec ia popula iei

1 an

Ni VL = 20 ng/m3 pentru protec ia popula iei

1an

HAP VL = 1 ng/m3 pentru protec ia popula iei

1 an

VL - valoare limita curent

VG - valoare – ghid

Pentru modelarea dispersiei poluan ilor proveni i de la surse de tip liniar a fost folosit modelul CALINE 4, model de dispersie recomandat de US EPA, pentru asemenea aplica ii opera ionale:

CALINE4 este un model de tip gaussian proiectat s estimeze concentra iile de poluan i în vecin tatea arterelor stradale deschise de lungime finit (sau pentru orice surs de tip liniar).

Modelul presupune discretizarea arterei stradale în subsegmente i sumarea la nivelul receptorilor a contribu iilor individuale.

Modelul apeleaz la conceptul existen ei unei zone uniforme de amestec ce se întinde pe întreaga l ime a arterei plus 3 m de o parte i de alta a str zii. Extinderea zonei de amestec este în acord cu faptul c existen a turbulen ei induse mecanic de deplasarea vehiculelor sau termic datorit gazelor fierbin i emise de trafic produce o cre tere a parametrului orizontal ini ial de dispersie.

Parametrii verticali de dispersie sunt estima i la nivelul zonei de amestec ( z1 = 1.8 + 0.11* Tr) unde Tr este timpul de reziden a a poluan ilor în zona de amestec i la distan e de 10 km ( z0). Parametrul de dispersie în zona de amestec nu depinde a adar de stabilitatea atmosferic sau de rugozitate. Între valorile parametrului în aceast zon i valorile la 10 km distan a de artera se genereaz o curb de interpolarea.

Modelul poate trata i fenomenul de depunere uscat în cazul particulelor prin considerarea unei viteze de depunere uscat i depunere gravita ional.

Versiunea îmbun t it CALINE 4 include o schem fotochimic pentru estimarea concentra iilor de NO2, bazat pe echilibrul NO2-NO-O3. Pentru prognozarea orar a câmpurilor de concentra ii de NO2 (NOx) este necesar cunoa terea concentra iilor de


Pagina (40)

fond (urban sau regional, în func ie de localizarea sursei liniare) i a unor date meteo suplimentare cum ar fi nebulozitatea necesar în parametrizarea radia iei nete.

Datele de intrare

- Date meteorologice orare: direc ie vânt, viteza vânt, în l ime de amestec, clasa de stabilitate (Pasquill), nebulozitate

- Dimensiunile geometrice ale arterei: lungime, l ime, în l ime, localizarea geografic (latitudine, longitudine)

- Date de trafic: debite masice orare pe unitatea de lungime pe fiecare arter . - Concentra ii de fond (urban sau regional) – date orare

Date de ie ire

- iruri orare de valori ale concentra iilor în receptori predefini i - Valori statistice: maxime, medii, percentile.

Modelarea matematic s-a realizat pe o gril cu dimensiunea de 96 x 48 km folosind un pas de 10 m. Câmpurile de concentra ii din ace ti receptori au fost interpolate prin metode specifice iar rezultatele sunt prezentate sub forma h r ilor de poluare in anexe

4.2.3.1 Impactul produs asupra aerului în perioada de construc ie

În tabelele de mai jos sunt prezentate sintetic concentra iile maxime de poluan i ob inute prin modelare matematic , pe fiecare tronson de drum.

Poluarea cu PM10


(μg/m3)

Observa ii


33.968 24.099 <VL <VL

Poluarea cu pulberi totale în suspensie


mediere

(μg/m3)

Observa ii

1 h 24 h Media anual

1 h 24 h

Media anual

161.115 48.552 18.392 <VL, <PA

<VL, <PA

<VL

Poluarea cu NO2


(μg/m3)

Observa ii


65.112 11.558 <VL, <PA <VL


Pagina (41)

Poluarea cu NOx


(μg/m3)

Observa ii


17.332 <VL

Poluarea cu SO2


(μg/m3)

Observa ii


24.068 6.282 2.130 <VL, <PA <VL <VL

Poluarea cu CO


(μg/m3)

Observa ii

8 h Maxima 8 h

146.0 <VL

Poluarea cu metale grele –Cd, Ni

Cd


(ng/m3)

Observa ii


0.015 0.019 <VL, <PA <VL

1) STAS 12574/87

2) Ordin 448 /2007

Ni


(ng/m3)

Observa ii


0.076 <VL

1) Ordin 448 /2007

Poluarea cu benzen


(μg/m3)

Observa ii


0.019 <VL


Pagina (42)

Poluarea cu hidrocarburi aromatice policiclice (HAP)


(μg/m3)

Observa ii


0.328 <VL

1) Ordin 448 /2007

Rezultatele prezentate în lucrare reprezint situa ia impactului maxim asupra calit ii atmosferei în perioada de construc ie. Valorile maxime ale concentra iilor au loc de regul la nivelul amplasamentelor în construc ie sau în imediata vecin tate a acestora (de-a lungul drumului). Din analiza tabelelor de sus se poate observa c nu vor exista dep iri ale valorilor limit .

Efecte de sinergism

În atmosfera din zona amplasamentului tronsoanelor de drum vor fi prezente, în timpul programului de lucru (8-10 ore/zi) poluan i cu ac iune sinergic :

• particule în suspensie (TSP) i SO2;

• particule în suspensie (TSP) i NO2

• NO2 i SO2.

Datorit concentra iilor relativ mari de NO2 i TSP în stricta vecin tate a surselor exist posibilitatea dezvolt rii unui efect sinergic.









Pagina (43)


4.2.3.2 Impactul produs asupra aerului în perioada de func ionare

În tabelele de mai jos sunt prezentate sintetic concentra iile maxime de poluan i ob inute prin modelare matematic , pe fiecare tronson de drum pentru perioada de operare.

Poluarea cu PM10

Concentra ia pe perioade

de mediere

(μg/m3) Observa ii

24 h Medie anual 24 h

Media anual

1.500 1.078 <VL <VL

Poluarea cu NO2


(μg/m3) Observa ii


14.367 3.062 <VL, <PA <VL

Poluarea cu NOx


(μg/m3) Observa ii


4.597 <VL

Poluarea cu SO2


mediere

(μg/m3) Observa ii


8.395 1.929 0.965 <VL, <PA <VL <VL

Poluarea cu CO


mediere

(μg/m3) Observa ii

8 h Maxima mediei dinamice pe

8h

47.8 <VL


Pagina (44)

Poluarea cu metale grele –Cd i Ni

Cd


(ng/m3) Observa ii


0.013 0.010 <VL, <PA <VL

1) STAS 12574/87

2) Ordin 448 /2007

Ni


(ng/m3) Observa ii


0.069 <VL

1) Ordin 448 /2007

Poluarea cu benzen


(μg/m3) Observa ii


0.003 <VL

Rezultatele prezentate în lucrare reprezint situa ia impactului mediu asupra calit ii atmosferei. Valorile maxime ale concentra iilor au loc de regul la nivelul axului drumului sau în imediata vecin tate a drumului.

Din analiza tabelelor de sus se poate observa c nu vor exista dep iri ale valorilor limit în cazul vreunui poluant. De asemenea, datorit valorilor mici ale concentra iilor de poluan i generate exclusiv de traficul drumului în perioada de operare nu se estimeaz dep iri ale valorilor limit prin coroborarea cu concentra iile de fond existente în vecin tatea drumului.

Efecte de sinergism

În perioda de exploatare a drumului vor fi prezen i în atmosfer , poluan i cu ac iune sinergic :

- PM10 i SO2; - PM10 i NO2 - NO2 i SO2.

Datorit concentra iilor mici de NO2 i PM10 în stricta vecin tate a surselor nu exist posibilitatea dezvolt rii unui efect sinergic.


Pagina (45)














Reducerea emisiilor de poluan i în aer va putea fi realizat i prin introducerea unor restric ii de vitez în zonele situate în vecin tatea localit ilor, cunoscând fiind faptul c


Pagina (46)

vitezele de rulaj mari conduc la emisii semnificative de poluan i datorit cre terii consumului de carburant

4.3 TRAFIC

Traficul de calcul are la baza recensamantul din 2000 date obtinute de la CESTRIN .

Dru

m

Sect

or

lung

ime

Bic

icle

te,

mot

ocic

lete

Aut

otur

ism

e ve

hicu

le u

soar

e

Aut

ocam

ioan

e si

der

ivat

e cu

2

osii

Aut

ocam

ioan

e si

der

ivat

e cu

3

sau

4 os

ii

Aut

oveh

icul

e ar

ticu

late

Aut

obuz

e

Tra

ctoa

re

vehi

cule

sp

ecia

le

Aut

ocam

ioan

e cu

2,

3,4

osii

cu

rem

orca

(tr

an

ruti

er)

Veh

icul

e cu

tr

acti

une

anim

ala

Tot

al

vehi

cule

fi

zice

DN 25 3+920 15+285 11,365 204 3412 313 200 438 400 25 137 107 5236

DN 25 15+285 31+320 16,035 134 3585 230 175 386 326 11 131 27 5005

DN 25 31+320 49+600 18,280 15 3370 261 122 445 251 8 95 46 4613

DN 25 49+600 68+130 18,530 44 4830 376 234 596 510 10 129 29 6758

Prin aplicarea coeficientilor medii de evolutie pentru anii necesari studiului a rezultat traficul prognozat. Acesta se calculeaza pe baza MZA pentru anul de baza 2005 la care se aplica coeficientii medii de crestere pentru perioada studiata. Acesti coeficienti sunt furnizati de Cestrin in urma prelucrarii datelor recensamantului de circulatie din 2005. Valorile MZA pentru anul 2024 sunt prezantate in tabelul urmator

Dru

m

Sect

or

lung

ime

Bic

icle

te,

mot

ocic

lete

Aut

otur

ism

e ve

hicu

le u

soar

e

Aut

ocam

ioan

e si

der

ivat

e cu

2 os

ii A

utoc

amio

ane

si d

eriv

ate

cu

3 sa

u 4

osii

Aut

oveh

icul

e ar

ticu

late

Aut

obuz

e

Tra

ctoa

re

vehi

cule

spec

iale

Aut

ocam

ioan

e cu

2,

3,4

osii

cu

rem

orca

(tr

an

ruti

er)

Veh

icul

e cu

trac

tiun

e an

imal

a

Tot

al

vehi

cule

fizi

ce

DN 25 3+920 15+285 11365 128 6926 659 372 752 614 40 252 50 9793

DN 25 15+285 31+320 16035 84 7278 484 326 662 501 17 241 13 9606

DN 25 31+320 49+600 18280 9 6841 550 227 764 386 13 174 21 8985

DN 25 49+600 68+130 18530 28 9805 792 436 1023 783 16 237 14 13132


Semnalizarea pe timpul executiei se va organiza in conformitate cu ‘Norme metodologice privind conditiile de inchidere a circulatiei si de instituire a restrictiilor de circulatie in vederea executarii de lucrari in zona drumului public si/sau pentru protejarea drumului’, functie de situatia concreta si se va supune avizarii serviciului Siguranta circulatiei din cadrul CNADNR si aprobarii Inspectoratelor Judetene ale Politiei Rutiere.


Datorit amelior rii caracteristicilor geometrice, precum i a reabilit rii sistemului rutier existent, condi ile de trafic vor fi mult îmbun t ite. La acesta va contribui i semnalizarea ce urmeaz a fi proiectat în faza de Proiect Tehnic, i care va fi compus din:


Pagina (47)

• marcaje orizontale :

axul drumului – cu linie continua in toate zonele unde depasirea este interzisa (curbe periculoase, zone fara vizibilitate, intersectii, etc)

axul drumului – cu linie intrerupta in toate zonele unde depasirea este permisa

ambele margini ale partii carosabile.

• panouri indicatoare pentru

curbe stanga/dreapta

curbe periculoase

limitare de viteza

prioritate de circulatie pe zonele de drum fara vizibilitate

limitare de gabarit

limitare de tonaj

prioritate de circulatie pe zonele cu intersectii cu drumuri laterale

Semnalizarea va fi supusa avizarii serviciului Siguranta circulatiei din cadrul CNADNR si aprobarii Inspectoratelor Judetene ale Politiei Rutiere.

4.4 ZGOMOT I VIBRA II

4.4.1 Situa ia actual – surse de zgomot i vibra ii

Sursele de zgomot sunt reprezentate de traficul rutier si/sau feroviar destul de redus (de asemenea surs de vibra ii), precum i de o serie de activit i gospod re ti din zonele locuite.

În ceea ce prive te încadrarea nivelelor înregistrate de zgomot i vibra ii în legisla ia na ional , având în vedere traficul existent, nu se poate pune problema dep irii limitelor impuse.




Pentru prezentarea corect a diferitelor aspecte legate de zgomotul produs de diferite instala ii apar inând unitatii, problema s-a abordat la trei niveluri de observare:

- zgomot la surs ;

- zgomot în câmp apropiat;


Pagina (48)

- zgomot în câmp îndep rtat.

Fiec ruia din cele trei niveluri de observare îi corespund caracteristici proprii.

In cazul zgomotului la surs studiul fiec rui echipament se face separat i se presupune plasat în câmp liber. Aceast faz a studiului permite cunoa terea caracteristicilor intrinseci ale sursei independent de ambian a lor de lucru.

M sur rile de zgomot la surs sunt indispensabile atât pentru compararea nivelurilor sonore ale utilajelor din aceea i categorie, cât i de a avea o informa ie privitoare la puterile acustice ale diferitelor categorii de utilaje.

Când avem de-a face cu zgomot continuu, m surarea puterii acustice constituie determinarea esen ial privind zgomotul la surs . Pentru cunoa terea modului de repartizare a acestei puteri acustice în spa iu, se pot ad uga acestei valori indica ii privind directivitatea.

Este important ca m surarea puterii acustice a diferitelor utilaje sa se efectueze în condi ii de func ionare real , deoarece acest factor este influen at de numero i factori, neputând caracteriza un utilaj printr-o singur valoare a puterii acustice.

Când zgomotul este tranzitoriu se efectueaz o m surare a nivelului acustic de expunere, sau a factorului de emisie unitar .

In cazul zgomotului în câmp apropiat, ca nivel de observare, se ine seama c fiecare utilaj este amplasat într-o ambian ce-i poate schimba caracteristicile acustice.

Intereseaz în acest caz nivelul acustic ob inut la distan e cuprinse între câ iva metri i câteva zeci de metri fa de surs .

Pentru a avea sens este necesar ca valoarea nivelului de presiune acustic înscris s fie înso it de distan a la care s-a efectuat m surarea.

Fa a de situa ia în care sunt îndeplinite condi iile de câmp liber, acest nivel de presiune acustic poate fi amplificat în vecin tatea sursei sau atenuat prin prezenta de ecrane naturale sau artificiale între surs i punctul de masur .

Deoarece m sur rile în câmp apropiat sunt efectuate la o anumit distan de utilaje, este evident c în majoritatea situa iilor, zgomotul în câmp apropiat reprezint , de fapt, zgomotul unui grup de utilaje i mai rar al unui utilaj izolat.

Dac în cazul primelor dou niveluri de observare caracteristicile acustice sunt strâns legate de natura utilajelor i de dispunerea lor, zgomotul în câmp îndep rtat, adic la câteva sute de metri de surs , depinde în mare m sur de factori externi suplimentari cum ar fi:

- fenomene meteorologice i în particular: viteza i direc ia vântului, gradientul de temperatur i de vânt;


Pagina (49)

- absorb ia mai mult sau mai pu in important a undelor acustice de c tre sol, fenomen denumit “efect de sol”;

- topografia terenului; - vegeta ia.

În acest nivel al studiului, observa iile privind zgomotul se refer în general la întregul obiectiv analizat.

Reabilitarea drumului implic folosirea de utilaje de mas mare, care, prin deplasarile lor, provoac vibra ii. La aceste utilaje se adaug autocamioanele, care au o mas mare chiar când circul f r înc rc tur .

Utilajele folosite in construc ii i vehiculele de transport sunt principalele surse de zgomot i vibra ii pe timpul perioadei de construc ie a proiectului. Tabelul urm tor prezint nivelurile de zgomot ale surselor reprezentate de utilajele de construc ii folosite în mod obi nuit.

Utilajul Nivel de zgomot in dB(A) la 15 m

distanta excavator 80 – 90 buldozer 80 – 90 ma in transportoare 75 – 85 perforator 85 – 90 betonier 75 – 85 macara 75 – 85 compresor 75 – 85 autocamion de mare tonaj 75 – 85 pistol de nituit 80 – 85

Zgomotul la surs i zgomotul din camp apropiat au caracteristici acustice corespunz toare naturii i locului de func ionare a echipamentelor în perioada de construc ie. Zgomotul la distan , care nu intereseaz evaluarea de fa , este influen at de o serie de factori externi, cum ar fi viteza i direc ia vântului, gradientul temperaturii i vântului, absorb iei undelor sonore de c tre teren / sol (efectul de sol), absorb ia în aer (în func ie de presiunea, temperatura, umezeala relativ , frecven a zgomotului), tipul de teren i de vegeta ie.




Pagina (50)





Deoarece exist receptori amplasa i aproape de axa drumului, se consider necesar monitorizarea periodic a nivelului de zgomot.

Pentru traficul rutier, metodologia franceza XPS 31-133 (vezi bibliografie) folose te ca dat de intrare LAW / m (nivelul de putere acustic pe metrul de drum).

Dependenta de frecvent a nivelului de putere acustic , in dB(A), a unei surse punctiforme i într-o band de o octav j se calculeaz din nivelurile de emisie sonor pentru vehicule, folosind urm toarea ecuatie:

)()lg(10/ iRlLL imAWAWi +++=

unde:

mLAw / este nivelul de putere acustic pe metrul de lungime asociat sursei liniare în

band de o octav , în dB(A), dat prin:

201010lg*10 10

*lg10

10

*lg10

/ ++=

++ hvhvlvlv QEQE

mAWL

R(j) este valoarea spectral , în dB(A), pentru banda de o octav j, dat în tabelul urm tor.

Lw este nivelul de putere acustic al vehiculului;

Elv este emisia de zgomot pentru autovehicule u oare (<3,5t) conform nomogramei din metodologie


Pagina (51)

Ehv este emisia de zgomot pentru autovehicule grele (3,5t) conform nomogramei din metodologie

Qlv este nr. de vehicule u oare (<3,5t) în intervalul de referint (1 or )Qhv este nr. de vehicule grele (>3,5t) în intervalul de referint (1 or ) este corec ia de suprafa de rulare

li este lungimea unui sector al sursei liniare, reprezentat de componenta punctiform i

Q este nr. de vehicule în intervalul de referint (1 or )

În acest fel sursa liniar reprezentat de drum se modeleaz prin surse punctiforme care permit aplicarea relatiilor cuprinse în ISO 9613-2

pentru traficul rutier urban

j Octave band in Hz Values of R(j) in dB(A) 1 125 -14.5 2 250 -10.2 3 500 -7.2 4 1000 -3.9 5 2000 -6.4 6 4000 -11.4

Corec ia de suprafa de rulare

Suprafa de rulare Corec ia 0-60 km/h 61-80 km/h 81-130 km/h Suprafa poroas

- 1 - 2 dB - 3 dB Beton asfaltic 0 dB

Trebuie specificat c la în l imi diferite harta acustic poate varia datorit efectului solului i directivit tii particulare a surselor. Evaluarea de fa a fost efectuat în conformitate cu SR ISO 1996, ISO 9613-2:1996, STAS 10 009/88 precum i cu cerin ele Directivelor UE 2002/49/EC i 20/14/EC.

În STAS 10009/88 (ACUSTICA URBAN – cap.2, tabelul 1 – Limite admisibile pentru nivelul de zgomot) sunt specificate valorile admisibile pentru nivelul de zgomot extern pe str zi, m surat la bordura trotuarului ce delimiteaz spa iul carosabil, stabilit în func ie de categoria tehnic a str zilor (respectiv intensitatea circula iei).

Tipul str zii (conform STAS

10144/1 – 80) Nivel echivalent zgomot

Lech* dB(A)

Valoarea curbei de

zgomot Cz** dB(A)

Nivel maxim de zgomot L10 dB(A)

Strad de clasa tehnic IV, de uz local 60 55 70 Strad de clasa tehnic III, de colectare 65 60 75 Strad de clasa tehnic II, de leg tur 70 65 80 Strad de clasa tehnic I, osea 75 – 85*** 70 - 80*** 85 - 95***

* Nivelul l de zgomot echivalent se calculeaz diferit pentru timpul zilei i noapte, potrivit STAS 6161/1-79. ** Evaluarea dup curbele de zgomot Cz nu se utilizeaz decât în cazul zgomotului cu un pronun at caracter static. *** Pentru proiectarea lucr rilor. Trebuie adoptate m surile necesare pentru ob inerea unor niveluri echivalente (real m surat), cât

mai apropiate posibil de valorile minime din tabel, f r a se accepta dep irea valorilor maxime.


Pagina (52)

În art. 2.5. din acela i standard (tabelele 1…4) se specific : “amplasarea unui bloc de locuin e pe str zi de diferite clase tehnice sau la limita unor zone func ionale, precum i gestionarea traficului rutier se vor realiza astfel încât, începând cu valorile admisibile proiectate (la care s-au aplicat corec iile necesare) prin alegerea solu iilor tehnice adecvate, s se asigure o valoare de 50 dB(A) a nivelului de zgomot exterior cl dirii, m surat la 2 m distan fa de fa ada cl dirii în conformitate cu STAS 6161/89, respectiv curba de zgomot Cz45”.















Pagina (53)

4.5 SOLUL I SUBSOLUL

4.5.1 Condi ia actual a componentei

Relieful Câmpiei Gala iului este grefat pe forma iunile pliocene (psefite u or cimentate, de culoare ro ie) din nord (pân în dreptul localitatii Pechea), peste care se afl orizontul Pietri urilor de B l b ne ti, care trece spre sud într-un nivel de nisipuri ce cad spre Dun re. În sudul câmpiei exista i depozite lacustre din Pleistocenul mediu (Stratele de Barbo i), peste care se g sesc depozite loessoide.

Altitudinile maxime în Câmpia Gala iului sunt de circa 200 m la limita cu Colinele Covurluiului i sub 12 m la nivelul luncilor. Din punct de vedere geomorfologic, Câmpia Covurluiului se caracterizeaz printr-o fragmentare mai mare i prezen a interfluviilor-platou. Câmpia Tecuciului, în schimb este foarte slab fragmentat , fiind alcatuit dintr-un complex de terase: Podoleni (2-4 m), Tecuci (5-8 m), Cernicari (10-20 m) i Ghidigeni (60-70 m). Podurile ultimelor dou terase reprezint circa 70% din suprafa a total a acesteia (Obreja, 1965). Pe suprafa a terasei Cernicari se afl cantonate importante depozite de nisipuri între satele Ungureni (la nord) i Hanu Conachi (la sud). Energia de relief atinge 70-100 m în partea nordic a Câmpiei Covurluiului i 40-70 m în restul acesteia, în timp ce în Câmpia Tecuciului are valori sub 40 m.

Fragmentarea reliefului are valori cuprinse între 0,75-1,5 km/km2 în Câmpia Covurluiului i doar 0,5—0,7 km/km în cea a Tecuciului. Ponderea suprafe elor interfluviale orizontale

are valori cuprinse între 20 i 50% în cea mai mare parte a Câmpiei Covurluiului, iar ponderile de peste 75% caracterizeaz Câmpia Tecuciului. Pantele versan ilor în Câmpia Covurluiului pot ajunge pân la 25°. Interfluviile-platou din Câmpia Covurluiului se deosebesc de câmpurile Câmpiei Române prin adâncimea relativ mare a v ilor ce le m rginesc (40-70 m), de aici i denumirea populara de podi dat acestora (Sficlea, 1980). Dominante sunt v ile de tip consecvent (Geru, Suhurlui, Lozova, M lina). În Câmpia Covurluiului sunt evidente i formele de relief fluvio-denuda ional: sp l ri areolare pe majoritatea versan ilor, oga e i ravene, alunec ri de teren. Sficlea (1980) a identificat o serie de terase ale Prutului în estul acestei câmpii (de 35-40 m si 57-65 m), iar în sudul ei 2 terase ale Siretului: de Piscu (7-20 m) i Vame (25-35 m).

Câmpia Covurluiului este o câmpie de glacis care la contactul cu Colinele Covurluiului, prezint în l imile cele mai mari (respectiv 150 - 200 m), de unde coboar lin câtre Siret, terminându-se la altitudine absolut de 15-100 m. Este alc tuit din forma iuni fluviatile i fluvio-lacustre pleistocene, care apar in la cel putin dou genera ii de conuri aluviale

vechi depuse de râurile principale.

Climatul periglaciar a favorizat apari ia unui volum însemnat de materiale care se acumulau în luncile râurilor din Subcarpa i pe grosimi de 20-30 m. A rezultat astfel, un strat de aluviuni c ruia ii corespund, în câmpie, agestrele Putnei, Milcovului, Râmnicului etc. Conuri întinse au depus i Bârladul i Prutul.

Ridicarea intens a Subcarpa ilor c tre finele Pleistocenului superior i într-o anumit m sur a Podi ului Covurluiului a fost înso it , pe de o parte, de adâncirea râurilor i


Pagina (54)

deta area terasei de 20-40 m în aceste unit i, iar pe de alt parte, de formarea unei noi

genera ii de conuri. Unele apar in genera iei de pâraie care se formeaz la marginea dealurilor (Suhurlui, Geru, Chineja etc.). Partea superioar a acestei genera ii de conuri se racordeaz cu aluviunile terasei de 3-10 m din Subcarpa i i Colinele Covurlui. În general, conurile se afund spre Siret si sunt acoperite de aluviuni mai noi. Pozi ia sectorului lor final a depins, pe de o parte, de deplasarea albiei Siretului, care în unele cazuri le-a limitat prin eroziune, iar pe de alt parte, de pozi ia arealelor cu subsiden maxim . M rimea diferit a conurilor, ale c ror contururi pot fi înc urmarite în teren, este determinat , în principal, de deosebirile în volumul de materiale aduse i de pozi ia ariei subsidente. Local, diferen ele dintre conuri au fost accentuate prin dezvoltarea re elei secundare de v i sau au fost diminuate de c tre depunerile loessoide. Acestea din urm au grosimi de la 1 m (în sectoarele mai înalte i cu panta mai accentuat ) pân la peste 15 m (la baza câmpiei de glacis).

Atât înclinarea general a câmpiei, cât i a stratelor ce o alc tuiesc reprezint rezultatul ridic rii neotectonice la contactul cu unit ile limitrofe. În bun m sura i subsiden a intens cu caracter permanent din sectorul Suraia-N moloasa-M xineni a impus c derea stratelor din exterior spre interior. În acest sens nu se poate vorbi de o câmpie piemontan n scut la baza unui contact hipsometric i structural. Aici s-a dezvoltat o câmpie de nivel

de baz , care prin ridicarea mai accentuat la exterior a c patat, pe de-o parte, un u or caracter structural (un monoclin în afirmare), iar pe de alt parte, înfiin area unei largi suprafe e de glacis. Acest ultim aspect a fost determinat de plana ia derulat pe fa ia de contact cu Subcarpa ii (afla i în proces de ridicare puternic ) i cu Podi ul Moldovei (u oara ridicare) anterior acumul rilor loessoide.

Câmpia Tecuciului este o câmpie de terase care se extind de o parte i de alta a Bârladului. Aici apar terase la altitudini relative de 3-5 m i 8-15 m.Pe cea mai înalt teras sunt dune de nisip, care iau amploare în dreptul locait ii Hanu Conachi. Pe stânga Bârladului mai exist o treapt ale c rei depozite au caracter fluvio-lacustru (Mindel-Riss) i care reprezint acumul ri ale Siretului i Bârladului. Eroziunea exercitat de Bârlad în câmpia înalt , în Pleistocenul superior (dup acumularea depozitelor loessoide), a dus la t ierea frun ii care apare ast zi atât de evident.

4.5.1.1 Geologia

De la endreni traseul DN 25 este paralel cu lunca Siretului, pe stânga acesteia, la limita Câmpiei Siretului inferior cu Câmpia Gala iului. De la localitatea Ive ti parcursul drumului urmeaz valea Bârladului, pe care îl traverseaz pe teritoriul administrativ al comunei Dr g ne ti. Întregul traseu al DN 25, între localit ile endreni-Tecuci, se suprapune pe unitatea de relief denumit Câmpia Gala iului

Sub denumirea de Câmpia Gala iului sunt cuprinse, de fapt, dou unit i de câmpie, cu denumiri deja consacrate, acelea de Câmpia Covuluiului i Câmpia Tecuciului, aflate în sudul Moldovei, la nord de Siret. Dac pentru Câmpia Tecuciului încadrarea la Câmpia Român nu sufer obiec iuni, în schimb Câmpia Covurluiului are particularit i de natur fizico-geografic care ofer posibilitatea încadr rii sale, atât la Câmpia Român , cât i la Podi ul Moldovei, în acest din urm caz putând fi considerat cea mai sudic prelungire a


Pagina (55)

acestuia pân la Dun re. Limita între Câmpia Covurluiului i cea a Tecuciului este dat de valea parâului Geru, afluent al Siretului.

În partea de nord, Câmpia Gala iului este delimitat de aliniamentul localit tilor Nicore ti -Crive ti-Corod-Valea M rului, apoi pe Valea Ijdilenilor, pân la Frumu i a aproape de Prut, dincolo de aceasta fiind unit i ale Podi ului Moldovei (Colinele Tutovei Între Siret i Bârlad i Colinele Covurluiului între Bârlad i Prut). În est, între Frumu i a i Gala i se

învecineazî cu lunca Prutului, iar spre sud i vest limita acestei câmpii este dat de lunca Siretului.

Fundamentul Câmpiei Gala iului. Este dat de platforma de tip alpin a Covurluiului, care nu este altceva decat extremitatea nord-vestic a Orogenului Nord-Dobrogean afundat (Ionesi, 1994), delimitat în nord de falia Adjud-Oancea. În cadrul acestui tip de fundament, cea mai mare parte revine Pânzei de M cin, alc tuit din isturi cristaline, depozite sedimentare paleozoice i magmatite prealpine. Peste acest fundament cutat se a tern depozite neogene, ce apar in ciclului de sedimentare Badenian superior-Romanian, la care se adaug forma iuni cuaternare. Depozitele apar inând Badenianului superior (gresii, calcare) au fost puse în eviden în partea de nord a Câmpiei Tecuciului ( epu-Buciumeni-Matca-Umbr re ti). Urmeaz apoi sedimentar depus in Sarma ian, Volhinian, Basarabian, Chersonian i Meo ian. Cele mai vechi depozite care apar la zi apar in Pon ianului i sunt vizibile pe stânga Bârladului, la nord de Ungureni. Ele sunt alcatuite din nisipuri, argile, cu unele intercala ii de gresii friabile. În lungul v ilor care strabat Câmpia Covurluiului apar la zi depozitele romaniene, cu caracter epiclastic (nisipuri, pietri uri, argile), similare celor din Podi ul Bârladului de la nord. În forma iunea nisipurilor g lbui de tip Bere ti-M lu teni, cu o grosime de 40 m la Smârdan, s-a identificat o fauna bogata de molu te (Unio nicolaianus, U. stoliczkai, U. saredbergeri).

Tot în Câmpia Covurluiului, de vârst romanian , sunt considerate i Pietri urile de B l b ne ti, al caror orizont înclin de la nord spre sud, astfel ca pe Dealul Bouriei de langa satul Scânteie ti, el se afl la altitudinea de 110 m, iar la Tuluce ti, acesta se g se te la baza versan ilor, mai spre sud afundându-se sub nivelul talvegului v ilor.

În cea mai mare parte a Câmpiei Covurluiului, ca i în partea vestic a Câmpiei Tecuciului luturile loessoide pleistocene îmbrac aproape întregul spa iu al interfluviilor. Loessul (predominant prafos) atinge circa 70 m grosime în dreptul satului Costi (Sficlea, 1980). Nu trebuie s uitam c aproape de Gala i, în Forma iunea pleistocen de Barbo i-Babele s-a pus în eviden o bogat faun de molu te fluviatile (Viviparus sethiops,

Corbicula fluminalis, Pisidium covurluiensis). Depozitele holocene domin în lunca Siretului i în Câmpia Tecuciului.

4.5.1.2 Seismicitate


Potrivit normativului P 100 – 92, privind protectia antiseismica a constructiilor de locuinte social-culturale, agrozootehnice si industriale DN 25 se incadreaza in zona seismica “B” cu “Ks” = 0,25 si,,C” cu “Ks” = 0.20, avand “Tc” = 0,15 sec


Pagina (56)

4.5.1.3 Potentialul producerii alunecarilor de teren

Conform normativului GT006-97, elaborat de I.S.P.I.F. privind zonarea teritoriului functie de potentialul de producere a alunecarilor de teren, zona in care este amplasat DN 25 este caracterizata cu potential scazut.

4.5.2 Surse de poluare a solului i subsolului

Sursele existente de poluare a solului pe traseul drumului sunt reprezentate prin:

depozitarea necontrolat a de eurilor provenite de la localit ile apropiate;

utilizarea îngr mintelor chimice i pesticidelor din grupa I i II de toxicitate pentru fertilizare, respectiv combaterea bolilor i a d un torilor (aceast surs de poluare i-a redus efectul datorit restrângerii utiliz rii);

circula ia rutier pe drumurile învecinate: depuneri de gaze, depuneri de particule solide din eroziunea mecanismelor de rulare, scurgeri de produse petroliere sp late de apele de precipita ii, agen i chimici folosi i la dejivrare;

activit ile agen ilor economici din zon ;

În sintez , referitor la starea solurilor în zona studiat , pe baza datelor existente se constat urm toarele:

în cazul solurilor urbane (din vecin tatea zonelor industriale i a c ilor rutiere cu trafic intens), se semnaleaz poluarea cu metale grele;

solurile afectate de reziduuri zootehnice sunt nesemnificative ca suprafa ;

suprafe e mai importante sunt afectate de reziduuri menajere (gunoaie, moloz) i industriale;

iriga ia practicat pe suprafe e reduse nu a determinat înr ut irea calit ii solurilor.


Activit ile specifice antierului implic manipularea unor cantit i importante de substan e poluante pentru sol i subsol. În categoria acestor substan e trebuie inclu i carburan ii, combustibilii, vopselele, solven ii, pulberile antrenate de apele de precipita ii i/sau curen ii de aer etc. Aprovizionarea, depozitarea i alimentarea utilajelor cu

motorin reprezint activit i poten ial poluatoare pentru sol i subsol, în cazul pierderilor de carburant i infiltrarea în teren a acestuia.

Sta ia de asfalt i sta iile de alimentare cu carburant vor trebui avizate din punct de vedere al protec iei mediului într-o faz anterioar începerii lucr rilor de execu ie, monitorizarea acestor sta ii în perioada de execu ie este obligatorie. Este obligatorie ob inerea avizelor pentru amplasarea acestor sta ii.

O alt surs poten ial de poluare dispers a solului i subsolului este reprezentat de activitatea utilajelor în fronturile de lucru. Utilajele pot pierde carburant i ulei din cauza defec iunilor tehnice. Neobservate i neremediate, aceste pierderi reprezint surse de


Pagina (57)

poluare a solului i subsolului, cantit i mari deversate riscând s degradeze i calitatea apelor subterane.

Erodarea sau poluarea solului împiedic dezvoltarea vegeta iei pe suprafe ele afectate. Refacerea vegeta iei se produce în perioade de timp de ordinul anilor sau zecilor de ani.

În sintez , principalii poluan i ai solului proveni i din activit ile de construc ie specifice drumului sînt grupa i dup cum urmeaz :

Poluan i direc i, reprezenta i în special de pierderile de produse petroliere care apar în timpul aliment rii cu carburan i, a repara iilor, a func ion rii defectuoase a utilajelor etc.

La acestea se adaug pulberile rezultate în procesele de excavare, înc rcare, transport, desc rcare a p mântului pentru terasamente.

Poluan i ai solului prin intermediul mediilor de dispersie, în special prin sedimentarea poluan ilor din aer, proveni i din circula ia mijloacelor de transport, func ionarea utilajelor de construc ii, fabrici de asfalt, fabrici de beton etc.

Poluan i accidentali, rezulta i în urma unor devers ri accidentale la nivelul zonelor de lucru sau c ilor transport i de acces.

Poluan i sinergici, în special asocierea SO2 cu particule de praf.

Substan ele poluante prezente în emisii i susceptibile de a produce un impact sesizabil la nivelul solului sînt SO2, NOx i metalele grele.

Trebuie men ionat i faptul c lucr rile de terasamente de i nu sînt poluante, conduc la degradarea solului i induc modific ri structurale în profilul de sol.

Poluan ii emi i în timpul perioadei de execu ie se reg sesc în marea lor majoritate în solurile din vecin tatea fronturilor de lucru i a zonelor în care se desf oar activit i în perioada de execu ie. Excep ie fac poluan ii depu i pe suprafe ele betonate i colecta i în apa pluvial ulterior decantat .

Se apreciaz c terasamentele drumului vor absorbi 50% din depunerile de poluan i. Restul de 50% se reg sesc în zonele limitrofe pe distan e ce variaz pîn la 30-50 m.


Poluan ii ce caracterizeaz calitatea aerului în perioada de exploatare sunt cei rezulta i ca urmare a traficului auto. Dintre ace tia, NOX, SO2 i metalele grele (în special Pb) sunt cei mai periculo i pentru contaminarea solului.

Exploatarea drumului se va face cu generarea unor concentra ii semnificative de poluan i de-a lungul întregii perioade de func ionare, poluan i al c ror efect direct cumulativ asupra solului reprezint principalul factor cauzator de dezagremente.


Pagina (58)

Din emisiile totale de poluan i rezulta i ca urmare a traficului desf urat pe drum, se estimeaz c 60% se vor depune pe distan e de pân la 100 m pe solul din ambele p r i ale carosabilului, concentra ia, respectiv cantitatea depus sc zând semnificativ cu distan a fa de axul drumului. Se va putea totodata delimita o zon sensibil ca fiind aceea cuprins pe o l ime de 30 m în ambele p r i ale drumului i pe întreaga lungime a acestuia, unde va avea loc depunerea majorit ii poluan ilor.

Rezultate în urma proceselor de combustie din motoarele autovehiculelor ce folosesc benzina cu plumb, debitele masice de Pb vor înregistra o sc dere considerabil în timp datorit reducerii num rului de utilizatori ai benzinei cu Pb. Plumbul se acumuleaza în sol, avand o remanen de sute de ani.

Un rol important la înc rcarea solului cu diver i poluan i îl au i precipita iile. Se men ioneaz c precipita iile, odat cu "sp larea" atmosferei de poluan i i depunerea acestora pe sol. Totodata precipita iile favorizeaz i poluarea solului în adâncime precum i a apei freatice.

Se recomand urm rirea periodic a calit ii solului, pentru identificarea situa iilor de dep ire a concentra iilor de metale grele în zona de influen a drumului.

4.5.3 Impactul produs asupra solului i subsolului





Înl turarea stratului de sol vegetal i construirea unui profil artificial prin lucr rile de terasamene executate pe ampriza drumului.


Apari ia eroziunii.

Pierderea caracteristicilor naturale a stratului de sol fertil prin depozitare neadecvat a acestuia în haldele de sol rezultate din decopert ri.



Pagina (59)




Poten iale scurgeri ale sistemelor de coletare ape uzate.


În cele ce urmeaz sunt prezentate efectele poluan ilor atmosferici asupra solului, cu precizarea c aceste efecte se vor manifesta cu preponderen pe solurile aflate în vecin tatea amplasamentelor. Se consider existen a unei zone sensibile pân la distan a de 30 m fa de opera iunile de execu ie desf urate.

• Particule de praf (rezultate din manevrarea p mântului, a materialelor de construc ie i arderea combustibililor)

Suprafe ele de sol pe care se realizeaz o depunere de 300 - 1000 g/mp/an, pot fi afectate de modific ri ale pH-ului precum i susceptibile de modific ri structurale.

Din punct de vedere al polu rii solului, eventualele dep iri ale CMA în aer de c tre particulele în suspensie nu ridic probleme, atâta timp cât acestea sunt generate la manevrarea volumelor de p mânt. Pe suprafa a particulelor sunt acumulate îns cantit i considerabile de poluan i (în principal metale grele) care prin depunerea particulelor sedimentabile ajung pe sol.

Alte particule decât cele de p mânt, generate în perioada de execu ie sunt provenite de la materialele de construc ii dintre care ponderea cea mai mare o au particulele de ciment.

• SO2 i NOx

Ace ti oxizi sunt considera i a fi principalele substan e r spunz toare de formarea depunerilor acide.

Procesul de formare a depunerilor acide începe prin antrenarea celor doi poluan i în atmosfer care, în contact cu lumina solar i vaporii de ap formeaz compu i acizi. Alteori gazele pot antrena praf sau alte particule care ajung pe sol în form uscat . Depunerile acide pot ap rea îns la distan e variabile, în general fiind greu de identificat sursa exacta i de cuantificat concentra iile la nivelul solului.

Efectul acestor depuneri, în special al ploilor acide este acidifierea solului care atrage dup sine s r cirea faunei din sol, crearea unor condi ii de anabioz fa de unele specii de plante i sc derea capacit ii productive a solului.


Pagina (60)


Impactul pentru perioada de execu ie este caracterizat astfel:

negativ moderat, pe termen scurt;


efecte reversibile.





În viitor, prevederile reglement rilor care cer ca adaosul de plumb din benzin s scad , precum i utilarea autovehiculelor cu dispozitive antipoluante, vor elimina i aceast poten ial poluare. Nivelul emisiilor de plumb nu va impune restric ii în ceea ce prive te culturile agricole pe terenurile din vecin tatea oselei.




minor, cu componente pozitive, având în vedere fluentizarea traficului, reducerea ambuteiajelor, minimizarea consumului de carburan i, reducerea timpului de deplasare, cre terea duratei de exploatarea a autovehiculelor participante la trafic;

impact regional;

termen lung.


Pagina (61)



În afar de m surile cu caracter general indicate anterior, se recomand prevederea unor construc ii i echipamente speciale pentru reducerea impactului.

Se recomand ca platformele bazelor de produc ie s aib o suprafa de beton sau piatr spart , stabilizata pentru a împiedica sau reduce infiltra iile de substan e poluante; prevederea unor rigole de dirijare a eventualelor scurgeri, cu debu area în ba e impermeabilizate din care s se poat colecta operativ lichidele contaminante.

Tot pentru bazele de produc ie, trebuie avut în vedere ca platformele de între inere i sp lare a utilajelor s fie realizate cu pant astfel încât s asigure colectarea apelor reziduale (rezultate de la sp larea ma inilor), a uleiurilor, a combustibililor, i apoi introducerea acestora într-un decantor care s fie cur at periodic, iar depunerile s fie transportate la cea mai apropiat sta ie de epurare sau la un depozit de deseuri.

În incinta organiz rilor de antier trebuie s se asigure scurgerea apelor meteorice, care spal o suprafa mare, pe care pot exista diverse substan e de la eventualele pierderi, pentru a nu se forma b l i, care în timp se pot infiltra în subteran, poluând solul i stratul freatic. Evacuarea lor poate fi f cut la cel mai apropiat emisar sau chiar pe terenul înconjur tor dup trecerea printr-un bazin –decantor.

Apele uzate menajere provenite de la organizarea de antier trebuie introduse într-o fos septic care va fi vidanjat periodic i evacuat la o sta ie de epurare din apropiere cu care s-a încheiat în prealabil un contract de servicii.

Pentru perioada de execu ie constructorul are obliga ia de a realiza toate m surile de protec ie a mediului pentru obiectivele poluatoare sau poten ial poluatoare (bazele de produc ie, depozitele de materiale, organiz rile de antier, carierele de p mânt).

Constructorul are de asemenea obliga ia reconstruc iei ecologice a terenurilor ocupate sau afectate. În acest sens o aten ie special se va acorda zonelor ocupate temporar pentru realizarea bretelelor de deviere pentru execu ie podurilor sau pode elor:

aplicarea tehnologiei de execu ie prin bretele de ocolire doar acolo unde nu este posibil s se refac pode ul sau podul prin execu ia etapizat , respectiv prin organizarea traficului în aceast zon doar pe un singur sens de mers;






Pagina (62)





Pentru protec ia calit ii apelor subterane i a solului, adminsitra iei na ionale a drumurilor îi revin urm toarele obliga ii:

dotarea parc rilor cu co uri de colectare a de eurilor, desc rcarea periodic a acestora, între inerea general a spa iilor de parcare prin cur area periodic , vopsirea, igienizarea acolo unde este cazul;

promovarea unui program de educare, con tientizare a participan ilor la trafic pentru men inerea unui mediu curat i protec ia acestuia;



semnaliazrea traficului va fi riguros organizat astfel încât s asigure minimizarea accidentelor de circula ie.

4.6 CARACTERIZAREA COMPONENTEI BIOTICE A ECOSISTEMELOR LIMITROFE





Pagina (63)




















Pagina (64)















4.6.2 Fauna








Pagina (65)




















Gavia stellata Cufundar mic Gavia arctica Cufundar polar Tachybaptus ruficollis Corcodel mic Podiceps cristatus Corcodel mare

Podiceps grisegena Corcodel cu gât ro u Podiceps auritus Corcodel de iarn Podiceps nigricollis Corcodel cu gât negru Phalacrocorax carbo Cormoran mare


Pagina (66)

Phalacrocorax pygmeus Cormoran mic Pelecanus onocrotalus Pelican comun Pelecanus crispus Pelican cre Botaurus stellaris Buhai de balt Ixobrychus minutus Stârc pitic Nycticorax nycticorax Stârc de noapte Ardeola ralloides Stârc galben Ixobrychus minutus Stârc pitic Nycticorax nycticorax Stârc de noapte Ardeola ralloides Stârc galben Egretta garzetta Egret mic Egretta alba Egret mare Ardea purpurea Stârc ro u Ardea cinerea Stârc cenu iu Ciconia nigra Barz neagr Ciconia ciconia Barz alb Plegadis falcinellus ig nu Platalea leucorodia Lop tar Cygnus olor Leb d cucuiat Cygnus cygnus Leb d de iarn Anser fabalis Gâsc de sem n tur Anser albifrons Gârli mare Anser erythropus Gârli mic Anser anser Gâsc de var Branta ruficollis Gâsc cu gât ro u Tadorna ferruginea Califar ro u Tadorna tadorna Califar alb Anas penelope Ra fluier toare Anas strepera Ra pestri Anas crecca Ra mic Anas platyrhynchos Ra mare Anas acuta Ra suli ar Anas querquedula Ra cârâitoare Anas clypeata Ra lingurar Netta rufina Ra cu ciuf Aythya ferina Ra cu cap castaniu Aythya nyroca Ra ro ie Aythya fuligula Ra mo at Aythya marila Ra cu cap negru Somateria mollissima Eider Melanita fusca Ra catifelat Bucephala clangula Ra sun toare Mergus albellus Fer stra mic Mergus merganser Fer stra mare PernIs apivorus Viespar Milvus migrans Gaie neagr Milvus milvus Gaie ro ie Haliaeetus albicilla Codalb Circus aeruginosus Herete de stuf Circus cyaneus Herete vân t Circus macrourus Herete alb Circus pygargus Herete sur Accipiter gentilis Uliu porumbar Accipiter nisus Uliu p s rar Buteo buteo orecar comun Buteo rufinus orecar mare

Aquila pomarina Acvil ip toare mic Aquila clanga Acvil ip toare mare Hieraaetus pennatus Acvil mic Pandion haliaetus Uligan pescar Falco tinnunculus Vânturel ro u Falco vespertinus Vânturel de sear Falco columbarius oim de iarn Falco subbuteo oimul rândunelelor Falco cherrug oim dun rean Falco peregrinus oim c l tor Perdix perdix Potârniche Coturnix coturnix Prepeli Phasianus colchicus Fazan Rallus aquaticus Cârstel de balt Porzana porzana Creste pestri Porzana parva Creste cenu iu Porzana pusilla Creste mic Crex crex Cristel de câmp Gallinula chloropus G inu de balt Fulica atra Li i Grus grus Cocor Haematopus ostralegus Scoicar Himantopus himantopus C t lig Recurvirostra avosetta Ciocîntors Glareola pratincola Ciovlic ruginie Charadrius dubius Prund ra gulerat mic Charadrius hiaticula Prund ra gulerat mare Charadrius alexandrinus Prund ra de s r tur Pluvialis apricaria Ploier auriu Pluvialis squatarola Ploier argintiu Vanellus vanellus Nagâ Calidris minuta Fugaci mic Calidris ferruginea Fugaci ro cat Calidris alpina Fugaci de rm Limicola falcinellus Prunda de n mol Philomachus pugnax B t u Lymnocryptes minimus Beca in mic Gallinago gallinago Beca in comun Capella media Beca in mare Scolopax rusticola Sitar de p dure Limosa limosa Sitar de mal Numenius tenuirostris Culic cu cioc sub ire Numenius arquata Culic mare Tringa erythropus Fluierar negru Tringa totanus Fluierar cu picioare ro ii Tringa stagnatilis Fluierar de lac Tringa nebularia Fluierar cu picioare verzi Tringa ochropus Fluierar de z voi Tringa glareola Fluierar de mla tin Actitis hypoleucos Fluierar de munte Phalaropus lobatus Not ti Larus minutus Pesc ru mic Larus ridibundus Pesc ru râz tor Larus canus Pesc ru sur Rissa tridactyla Pesc ru cu trei degete


Pagina (67)

Gelochelidon nilotica Pesc ri râz toare Sterna caspia Pesc ri mare Sterna hirundo Chir de balt Sterna albifrons Chir mic Chlidonias hybridus Chirighi cu obraji albi Chlidonias niger Chirighi neagr Chlidonias leucopterus Chirighi cu aripi albe Columba oenas Porumbel de scorbur Columba palumbus Porumbel gulerat Streptopelia decaocto Gugu tiuc Streptopelia turtur Turturic Cuculus canorus Cuc Athene noctua Cucuvea Strix aluco Huhurez mic Asio otus Ciuf de p dure Asio flammeus Ciuf de câmp Caprimulgus europaeus Caprimulg Alcedo atthis Pesc ra albastru Merops apiaster Prigorie Coracias garrulus Dumbr veanc Upupa epops Pup z Jynx torquilla Capîntortur Picus canus Ghionoaie sur Picus viridis Ghionoaie verde Dryocopus martius Cioc nitoare neagr Dendrocopos major C.pestri mare Dendrocopos syriacus C.de gr dini Dendrocopos medius C.de stejar Dendrocopos minor C.mic Galerida cristata Ciocârlan Alauda arvensis Ciocârlie de câmp Riparia riparia L stun de mal Hirundo rustica Rândunic Delichon urbica L stun de cas Anthus campestris Fâs de câmp Anthus trivialis Fâs de p dure Anthus pratensis Fâs de lunc Motacilla flava Codobatur galben Motacilla cinerea Codobatur de munte Motacilla alba Codobatur alb Bombycilla garrulus M t sar Troglodytes troglodytes Ochiuboului Erithacus rubecula M c leandru Luscinia luscinia Privighetoare de z voi Luscinia megarhynchos Privighetoare ro cat Phoenicurus phoenicurus Codro de p dure Saxicola rubetra M r cinar mare Saxicola torquata M r cinar negru Oenanthe oenanthe Pietrar sur Turdus merula Mierl Turdus pilaris Coco ar Turdus philomelos Sturz cânt tor Turdus viscivorus Sturz de vâsc Locustella luscinoides Grelu el de stuf Locustella naevia Grelu el p tat Locustella fluviatilis Grelu el de z voi

Acrocephalus melanopogon Privighetoare de balt Aschoenobae-nus L car mic Acrocephalus palustris L car de mla tin Acrocephalus scirpaceus L car de stuf Acrocephalus arundinaceus L car mare Hippolais icterina Frunz ri galben Sylvia nisoria Silvie porumbac Sylvia curruca Silvie mic Sylvia communis Slvie cu cap sur Sylvia borin Silvie de z voi Sylvia atricapilla Silvie cu cap negru Phylloscopus sibilatrix Pitulice sfârâitoare Phylloscopus collybita Pitulice mic Phylloscopus trochilus Pitulice fluier toare Regulus regulus Au el cu cap galben Regulus ignicapillus Au el sprâncenat Muscicapa striata Muscar sur Ficedula parva Muscar mic Ficedula albicollis Muscar gulerat Ficedula hypoleuca Muscar negru Panurus biarmicus Pi igoi de stuf Aegithalos caudatus Pi igu codat Parus palustris Pi igoi sur Parus ater Pi igoi de br det Parus coeruleus Pi igoi albastru Parus major Pi igoi mare Sitta europaea iclean Certhia familiaris Cojoaic de p dure Remiz pendulinus Boicu Oriolus oriolus Grangur Lanius collurio Sfrâncioc ro iatic Lanius minor Sfrâncioc cu frunte neagr Lanius excubitor Sfrâncioc mare Garrulus glandarius Gai Pica pica Co ofan Corvus monedula St ncu Corvus frugilegus Cioar de sem n tur Corvus corone cornix Cioar griv Corvus corax Corb Sturnus vulgaris Graur Sturnus roseus L custar Passer montanus Vrabie de câmp Fringilla coelebs Cintez Fringilla montifringilla Cintez de iarn Carduelis chloris Florinte Carduelis carduelis Sticlete Carduelis spinus Scatiu Carduelis cannabina Cânepar Loxia curvirostris Forfecu Pyrrhula pyrrhula Mugurar Coccothraustes coccothraustes Botgros Emberiza citrinella Presur galben Emberiza hortulana Presur de gr din Emberiza schoeniclus Presur de stuf Miliaria calandra Presur sur


Pagina (68)














4.6.3.1 Lunca Siretului Inferior – ROSPA0071






Pagina (69)


1. DN 25 în sectorul endreni – Hanu Conachi trece la limita SPA-ului Lunca Inferioar a Siretului în zonele: endreni– Brani tea; Vasile Alecsandri – Independen a; Piscu – Vame u;

2. DN 25 în sectorul endreni – Hanu Conachi trece prin SPA-ul Lunca Inferioar a Siretului în zonele: Brani tea – Vasile Alecsandri; Independen a – Piscu; Vame u – înainte de Tudor Vladimirescu; dup Tudor Vladimirescu – Hanu Conachi.






4.6.3.2 Situl Natura 2000 ROSCI0072 - Dunele de nisip de la Hanul Conachi



Pagina (70)










Viola hymettia.



















pulchellum i Juncus bufonius.


Pagina (71)

- Festucetum polesicae A. Oprea 1998 – cu speciile: Anthemis ruthenica, Alyssum










Viola hymettia.









Denudarea / eliminarea solului i o parte a vegeta iei suport, ceea ce conduce la apari ia unor zone în care substratul a fost afectat i care deseori sunt lipsite de


Pagina (72)

vegeta ia de baz . Aceast interven ie poate favoriza instalarea unor specii pioniere, ubicviste, schimbând astfel caracterul ini ial al ecosistemului respectiv. În aceste situa ii se recomand replant ri cât mai urgente dup finalizarea lucr rilor, având îns în vedere atât criteriul temporal (rapiditatea cu care diferitele specii se dezvolt i sunt capabile s stabilizeze solul) cât i cel de specificitate (totusi este un tip de intereventie redus si limitat spatial).





Se recomand :


respectarea perioadelor de clocire; montarea de panouri de avertizare. lucr rile preconizate se vor desf ura preponderent în perimetrul infrastructurii

rutiere preexistente; lucr rile de construc ie vor fi atent monitorizate, astfel încât elementele protejate,

i nu numai, s nu resimt efectele desf ur rii acestui proces.





Pagina (73)

4.6.5.1 Perioada de execu ie









evitarea deschiderii de balastiere în scopul folosirii nisipului din surse locale, depozitarea p mântului s pat, a sterilului i a altor materiale la o distan care s

nu permit scurgeri accidentale în albia râurilor, monitorizarea atent a lucr rilor propriu-zise; monitorizarea func ion rii antierului.







4.6.5.2 Perioada de operare



Pagina (74)



4.7 SUBSTAN E RADIOACTIVE

În situa ia actual i în condi ii normale de construc ie i operare nu pot rezulta surse de radia ii.

Eventualele test ri nedistructive ale materialelor permanente se vor face la fabricant sau în laboratore specilizate.

4.8 PEISAJUL




4.9 MEDIUL SOCIAL SI ECONOMIC

Regiunilor str b tute de DN 25 fac parte din acestea bine populate i au o re ea de a ez ri variat ca m rime, func ie i origine.

A ez rile umane aflate în lungul traseului acestui drum se afl în administra ia jude ului Gala i.

De la endreni la Tecuci DN 25 deserve te urm toarele localit i: endreni, Brani tea, Independen a, Piscu, Tudor Vladimirescu, Lie ti, Ive ti, Umbr re ti, Barcea, Dr g ne ti, Tecuci.

Comuna endreni – situat în vecin tatea pârâului Bârl del, are în componen urm toarele sate: Movileni, endreni, erbe tii Vechi i însumeaz o popula ie de 3102 locuitori.

Comuna Brani tea, situat în vecin tatea B l ii Lozova, are în componen satele Traian, V. Alecsandri, Brani tea, Lozova, popula ia fiind de 4098 locuitori. Activit ile principale desf urate desf urate de locuitori sunt legate în principal de: agricultur , comer , baza de agrement Potcoava.


Pagina (75)

Comuna Independen a - Paralel cu DN 25, calea ferat Gala i – Tecuci traverseaz teritoriul comunei, creând un cadru favorabil dezvolt rii economice a a ez rii. Din punct de vedere al organiz rii administrativ – teritoriale, comuna Independen a este constituit dintr-o singur localitate; face parte din categoria comunelor de m rime medie având o popula ie de 4930 locuitori. Activit i: agricultur : 70%, ISPAT Sidex Gala i: 5%,

omeri: 6%, Pensionari: 12 %, Alte activit i: 7%. Industrie extractiv : Ti eiul exploatat în zonele Schela – Independen a – Slobozia Conachi constituie principala resurs mineral din teritoriu. Pe raza comunei exist dou fabrici (productie de napolitane si ulei alimentar).

Comuna Piscu - la sud de aceast localitate DN25 traverseaz cursul pârâului Suhul iar la nord vest de satul Vame – component al comunei – pârâul Gerul . Comuna, din punct de vedere administrativ teritorial cuprinde popula ia satelor Piscu i Vame . Num rul de locuitori ai comunei este de 7.963.

Comuna Tudor Vladimirescu, se afl în vecin tatea Lacului T l beasca, în care se vars Pâr ul C lm ui i are o popula ie de 5239 locuitori.

Satul Hanul Conachi, care apar ine administrativ comunei Fundeni care mai are în administrare satele Fundeni, Fundenii Noi, Lungoci, acestea însumând o popula ie de 3923 locuitori.

Comuna Lie ti, situat la confluen a râului Bârlad cu Siretul, are în componen dou sate, respectiv Lie ti i erb ne ti i o popula ie de 11.138 locuitori.

Comuna Ive ti situat pe valea Bârladului, are în componen satele Ive ti i Buce ti i o popula ie de 9.900 locuitori.

Comuna Umbr re ti, constituit din satele Umbr re ti, Condrea, Salcia, Sili tea, Torce ti, Umbr re ti-Deal.

Comuna Barcea, traversat de pârâul Corozel afluent dreapta al Bârladului, are în componen satele Barcea i Podoleni cu o popula ie de 6132 locuitori.

Comuna Dr g ne ti, pe teritoriul cestei comune DN 25 traverseaz Râul Bârlad. Are în componen satele Dr g ne ti i Malu Alb cu o popula ie de 6240 locuitori.

Municipiul Tecuci, cu o popula ie de 42094 locuitori situat pe promontoriul de confluen a pârâului Tecucel cu Bârladul, la o important r scruce de vechi drumuri comerciale care duceau spre Ia i i Gala i. În municipiul Tecuci sunt dezvoltate atât ramuri industriale (alimentar ) cât i agricole. De asemenea, Tecuciul este nod feroviar.

4.9.1 Zone locuite i alte obiective

Calitatea sistemelor de transport, pre ul terenurilor, preferin ele individuale de locuit, tendin ele demografice, tradi iile i constrângerile culturale, atractivitatea zonelor urbane actuale, toate acestea au un cuvânt de spus în felul în care se dezvolt o zon urban .


Pagina (76)

Ora ele, prin îns i natura lor, reprezint locuri în care se concentreaz în zone restrânse o popula ie numeroas . Aceast situa ie prezint anumite avantaje evidente din punctul de vedere al dezvolt rii economice i sociale. Cu toate acestea, popula ia urban continu s sufere din cauza unor probleme locale grave de mediu, precum expunerea la zgomot, gestionarea de eurilor, disponibilit i limitate de ap proasp t i lips de spa ii deschise.

Tabel 4. 7: Principalele orase din judetul Galati

Tabel 4. 8: Indicatori demografici i for a de munc

Anul Denumirea indicatorului U/M

2000 2001 2002 2003 2004 2005

Popula ia totalã, din care: nr. 644077 643253 619556 622936 621161 620500

-popula ia urbanã nr. 385329 383244 352042 355251 353349 352847

- în % fa ã de total % 59.8 59.6 56.8 57 56,9 56,9

-popula ia ruralã nr. 258748 260009 267514 267685 267812 267653

- în % fa ã de total % 40.2 40.4 43.2 43 43,1 43,1

Durata medie a vie ii ani 70,77 71,43 71,33 70.85 71,03 70,6

Popula ia de 0-4 ani nr. 35296 34858 32594 31686 30942 30217

- în % fa ã de total % 5,48 5,41 5,26 5,08 4,98 4,86

Popula ia scolarã nr. 138475 133748 129223 126680 124346 120545


Popula ia în vârstã de muncã (la sfâr itul anului) nr. 394400 400300 400400 397100 399700 401300

-în % fatã de populatia totalã % 61,23 62,23 64,62 63,74 64,34 64,67

Popula ia civilã ocupatã (la sfâr itul anului) nr. 229400 230600 214800 202300 197700 198300


omeri ( la sfâr itul anului) nr. 33591 27189 35828 25277 21724 18442


Sursa: Anuarul statistic al jude ului Gala i 2006

Popula ia jude ului Gala i tr ie te în propor ie de 56,9 % în mediul urban. Se constat o cre tere a propor iei popula iei în mediul rural (de la 40.2% la 43.1%).

Fa de anul 2000 se constat o diminuare constant a num rului de locuitori ai jude ului cu aprox. 3.66 %, care a avut efecte i asupra structurii popula iei, astfel diminuarea num rului de locuitori care tr iesc în mediul urban a fost de 8.42%.

Bolile care pot fi influentate semnificativ prin proiectul mentionat sunt bolile respiratorii, cardiovasculare si tumorile.

Municipiu/Ora Popula ia (nr. loc.) Suprafa a(ha)

Gala i 296 697 24 642 Municipii

Tecuci 43 477 8 676

Tg. Bujor 8 262 8 123 Ora e

Bere ti 3 630 4 712


Pagina (77)

Poluarea aerului cu particule în suspensie favorizeaz dezvoltarea unor afec iuni la nivelul sistemului respirator, cardiovascular i a astmului. Studiile medicale au demonstrat c persoanele cu afec iuni ale pl mânilor i ale inimii sunt cele mai predispuse accidentelor la concentra ii mari de particule în aer astfel încât o dat cu cre terea cantit ii de PM 10 din mediu cre te i riscul de îmboln vire.

In Tabelul 4.20 sunt prezentate datele statistice privind morbiditatea determinata de poluarea iritanta, in municipiul Galati, in anul 2006

Tabel 4. 9: Morbiditatea în rela ie cu poluarea iritant în municipiul Gala i 2006

Cod Denumirea bolii Copii Adul i

C00-C14 Tumori maligne ale buzei,cavit ii bucale 7 6

C33-C34 Tumori maligne ale traheei,bronhiilor i pl mânilor 1 6

H00-H06 Afec iunile pleoapei,aparatului lacrimal i orbitei 56 76

H10-H13 Afec iunile conjunctivei 371 275

H00-H59 Alte afec iuni ale ochiului i anexelor sale 107 108

H65-H66 Otita medie 694 690

J02-J03 Faringita i amigdalita acut 4501 2674

J04-J05 Laringita i traheita acut 2161 1214

J00-J06 Alte afec iuni ale c ilor respiratorii 9496 4144

J12-J18 Pneumonia 1143 1418

J20-J21 Bron ita i bronsiolita acut 1717 1166

J30-J31 Rinita,rinofaringita i faringita cronic 1785 574

J32 Sinuzita cronic 414 515

J35 Amigdalita i adenoidita cronic 259 223

J30-J39 Alte boli ale c ilor respiratorii superioare 516 317

J40 Bron ita nespecificat ca acut sau cronic 443 276

J41-J42 Bron ita cronic 153 298

J43 Emfizemul 13 25

J44 Alte boli obstructive cronice 28 89

J45-J46 Astmul 168 163

J60-J70 Alte boli pulmonare datorate agen ilor externi 19 21

J95-J99 Alte boli ale aparatului respirator 35 56

K25-K28 Ulcerul gastric i duodenal 24 173

Sursa:Autoritatea Jude ean de S n tate Public Gala i


4.9.2.1 For a de munc angrenat

For a de munc care va fi necesar realiz rii proiectului nu a putut fi evaluat la acest nivel de proiectare, dar se prognozeaz ca circa 150 - 200 de persoane s poat fi angajate, direct sau indirect, pe durata moderniz rii drumului analizat.


Pagina (78)


Expunerea la poluanti in aceasta perioada este acuta (intensitate mare si cu durata de 1-7 zile) sau subacute (intensitate medie si cu durta de 3-6 luni).

Expunerea la poluanti in aceasta perioada se datoreaza urmatoarelor surse:

utilaje dotate cu motoare diesel (particule, poluanti iritanti);

prelucrarea solului (particule in suspensie);

producerea, transportul si aplicarea bitumului (poluanti iritanti, poluanti specifici la prelucrarea bitumului);

surse de zgomot multiple.

4.9.2.2.1 Impactul poluantilor iritanti generali

Efectele adverse asupra starii de sanatate asociate expunerii acute si subacute la poluanti iritanti generali (pulberi in suspensie, NOx, SOx, funingine) se pot traduce prin afectarea aparatului respirator, a tegumentelor/mucoaselor etc.

Poluantii iritanti, substante cu mare reactivitate chimica, afecteaza cu precadere mucoasa cailor respiratorii si alveola pulmonara, precum si la concentratii mai ridicate conjunctiva si eventual cornea, efectele extrapulmonare fiind secundare.

Pentru populatie, expunerea subacuta (pe durata a 3-6 luni) la iritanti primeaza in producerea unor posibile efecte asupra starii de sanatate fata de expunerea acuta, accidentala. Expunerea relativ indelungat la concentratii moderate de iritanti poate determina aparitia unor modificari functionale si a unor leziuni anatomice ce se constituie lent si pot evolua asimptomatic. La nivelul aparatului respirator dupa o faza de modificari reflexe cu hipersecretie de mucus, paralizia cililor vibratili, urmeaza faza leziunilor distructive si inflamatorii cronice ale arborelui bronsic (necroze, distructii tisulare). Obstructia bronsica provoaca tulburari de distributie cu repercursiuni asupra raportului ventilatie/perfuzie si este agravata de fibroza pulmonara care o succede. Aceste etape constituie totodata mecanismul aparitiei ulterioare a emfizemului cu distrugerea de alveole pulmonare, a bronho pneumopatiei cronic obstructiv si a cordului pulmonar cronic. In aceasta categorie de efecte se grupeaza influenta asupra frecventei si gravitatii infectiilor respiratorii acute si subacute si asupra bronhopneumopatiei cronice nespecifice. Astfel este cunoscuta asocierea dintre nivelul crescut al iritantilor in aer si incidenta crescuta a infectiilor acute ale cailor respiratorii superioare si inferioare, pneumonia, virozele respiratorii cu durata, gravitate, internare. O serie de studii au aratat ca o morbiditate crescuta prin boli respiratorii acute la varsta copilariei duce la o incidenta mare de bronsite cronice la varsta adulta. Bronhopneumopatia cronica nespecifica (enfizemul pulmonar, bronsita cronica, astmul bronsic) reprezinta grupul de boli cel mai direct legat de poluarea iritanta a aerului, deoarece factorii poluanti la care se adauga si tabagismul constituie atat factori agravanti cat si factori provocatori.


Pagina (79)

Prin efectele indirecte asupra factorilor de mediu si a conditiilor de viata poluarea exterioara constituie un factor de disconfort mai ales in perioadele in care factorii zonali si meteorologici contribuie la concentrarea poluantilor si cresterea riscurilor pentru sanatate (ceata, calm atmosferic, inversie termica).

4.9.2.2.2 Impactul poluantilor specifici ai prelucrarii bitumului

Asfaltul (bitumul) este un amestec complex care contine parafine, hidrocarburi aromatice, compusi heterociclici care contin sulf, azot si oxigen. Emisiile din asfaltul incalzit sunt formate dintr-un amestec complex care includ vapori si fumuri. Fumurile sunt particule mici (1μm sau mai putin) rezultate din condensarea din starea gazoasa.

In procesul de transfer, depozitare si incarcare a bitumului principalele surse de poluare sunt reprezentate de:

bitumul topit transportul auto centrale termice si generatoarele electrice

Impactul asupra sanatatii difera substantial in functie de:

amplasarea obiectivului (statiei de mixturi asfaltice); respectarea normelor si standardelor specifice tehnologiei utilizate; marimea/capacitatea obiectivului; calificarea personalului care il deserveste; tipul energiei utilizate.

Componentele principale ale emisiilor in aer din asfalt sunt: Compusi heterociclici si compusi aromatici, Benzenul, Toluenul, Etil benzenul, Xilenii, Stirenul, Dioxanul, Piridina, Furfuralul, si Alcanii

Datele prezentate din literatura de specialitate permit sa se concluzionezea la nivelele posibil atinse de poluare a aerului cu compusi heterociclici, aromatici mono si policiclici precum si cu alcani rezultati in urma procesului tehnologic, in cazul de fata, nu se pot practic atinge concentratiile citate ca fiind nocive pentru populatia generala, neexpusa profesional. Efectele descrise de literatura presupun in primul rand expunerea profesionala, la concentratii ridicate si timp indelungat; carcinogenitatea este certa pentru unele substante (Benzo-a-pirenul, benzenul), iar pentru altele probabila, bazandu-se in mare parte pe experimente animale, rezultatele fiind extrapolate la om.

4.9.2.2.3 Impactul poluarii cu PM10 in perioada de construire

In acest caz scenariul adoptabil este expunerea acuta, pe termen scurt si cu valori crescute. Impactul pe termen scurt asupra sanatatii se poate desfasura pe un scenariu al efectelor acute pe sanatate, exprimate prin decese datorate afectiunilor respiratorii acute si prin indicele numarului de internati in spitale cu boli respiratorii acute.

Avand in vedere faptul ca expunerea la acest tip de poluant se face, in principal, în zone nelocuite, efectele potentiale pot fi evitate, inclusiv in zonele locuite, prin aplicarea de


Pagina (80)

masuri de scadere a expunerii (folosirea de procedee umede, umidificarea suprafetelor de lucru etc).

4.9.2.2.4 Impactul expunerii la zgomot

Zgomotul este un factor de mediu omniprezent pentru care limita dintre nivelul necesar si cel nociv, dependent de o multitudine de factori este greu de stabilit.

Influenta zgomotului asupra organismului uman depinde de a serie de factori ca:

factori care tin de zgomot: intensitatea, frecventa, timpul de actiune, caracterul zgomotului (continuu sau intermitent);

factori care tin de organism: varsta, activitatea, starea fizica, sensibilitatea individuala;

factori care tin de locul in care se desfasoara actiunea: dimensiunea spatiului, configuratia terenului, structura arhitecturala etc.

In general efectele zgomotului depind de caracteristicile si complexitatea activitatii ce trebuie efectuata. Activitatile simple, repetitive si monotone sunt mai putin afectate de zgomot.

Expunerea la zgomot poate provoca diverse tipuri de raspuns reflex, in special daca zgomotul este neasteptat sau de natura necunoscuta. Aceste reflexe sunt mediate de sistemul nervos vegetativ si sunt cunoscute sub demumirea de reactii de stres. Ele exprima o reactie de aparare a organismului si au un caracter reversibil in cazul zgomotelor de scurta durata. Repetarea sistematica sau persistenta a zgomotului produce alterari definitive ale sistemului neurovegetativ, tulburari circulatorii, endocrine, senzoriale, digestive etc.

Expunerea ocupationala, la niveluri destul de ridicate de zgomot, pe o perioada relativ scurta de timp este responsabila de efectele otice, de limitare a acuitatii auditive, precum si de manifestarea ca factor de risc asociat in aparitia si severitatea hipertensiunii arteriale, in cresterea riscului infarctului de miocard.

In cazul expunerii populatiei, caracterizat prin niveluri mai reduse dar persistente, efectele principale sunt cele nespecifice, datorate actiunii de stressor neurotrop a zgomotului. Acestea se manifesta in sfera psihica, de la simpla reducere a atentiei si capacitatilor mnezice si intelectuale, pana la tulburari psihice si comportamentale si sunt traduse clinic prin oboseala, iritabilitate, si senzatie de disconfort. O alta serie de efecte au caracter nespecific si, de cele mai multe ori, infraclinic cu o etiologie multifactoriala, evoluând de la simple modificari fiziologice la inducerea de procese patologice, cum ar fi aparitia tulburarilor nevrotice, agravarea bolilor cardiovasculare, tulburari endocrine etc.

In scopul limitarii posibilului impact al poluarii sonore asupra sanatatii populatiei se recomanda urmatoarele masuri:

- exploatarea utilajelor in limitele parametrilor normati de functionare;


Pagina (81)

- adoptarea unui program de lucru prin care s se asigure respectarea orelor de odihn ;

- monitorizarea nivelurilor de zgomot in scopul adoptarii masurilor de corectare a poluarii sonore excesive.

4.9.2.2.5 Impactul asupra zonelor de protec ie sanitar

În imediata apropiere a drumului nu sunt cunoscute zone de protec ie sanitar .

4.9.2.2.6 Impactul asupra obiectivelor construite

În România a fost elaborat o clasificare a mediilor atmosferice agresive asupra elementelor supraterane de beton armat i beton precomprimat, precum i instruc iuni tehnice pentru protec ia acestora (Buletinul construc iilor nr. 6/1987, indicativ C170-87).

Contribu ia poluan ilor emi i (gaze i particule agresive) în perioada de construc ie la cre terea ratelor de coroziune a construc iilor i instala iilor este minor .


4.9.3.1 For a de mun angrenat

For a de munc care va fi necesar exploat rii în condi ii optime a drumului analizat va fi angajat dup finalizarea lucr rilor. Trebuie men ionat faptul c r mâne la latitudinea beneficiarului varianta de exploatare pe care o va alege, adic de a investi într-o baz de între inere sau de a apela la o firm specializat .

4.9.3.2 Impactul poluarii cu PM10

Expunerea populatiei la actiunea factorilor de mediu in perioada de operare se dezvolta pe un scenariu de expunere cronica, pe termen lung. Ca urmare, impactul asupra sanatatii populatiei i a factorilor de mediu, in perioada de operare se desfasoara pe un scenariu al efectelor cronice.

Este de asteptat ca impactul asupra factorilor de mediu in perioada de operare sa fie pozitiv, de promovare a sanatatii pentru ca poluarea aerului este de asteptat sa scada, datorita flunetiz rii circulatiei intra- si interurbane. Va scade numarul de internari in spitale, iar morbiditatea la boli respiratorii se va imbunatati.

Este de asteptat ca in perioada de operare sa se ajunga la valori din ce in ce mai scazute a concentratiei medii anuale de PM10, ceeace va duce la scaderea indicelui de mortalitate datorat acestui aspect.

Scaderea poluarii aerului in faza de operare, impreuna cu imbunatatirea starii de salubritate a domeniului public va avea un rol determinant in obtinerea unr beneficii semnificative asupra starii de sanatate.


Pagina (82)


În urma realiz rii investi iei analizate, i având în vedere amplasarea drumului în mediul natural i construit, sunt de a teptat dezvolt ri ulterioare în zonele adiacente acestuia. Desi exista o multitudine de factori care pot interveni, in acest studiu se considera ca aceste dezvoltari vor avea un preponderent caracter de servicii sau de activitati industriale putin poluante.

Nivelul de poluare generat de emisiile din traficul rutier imediat dup terminarea lucr rilor de construire nu va genera situa ii critice de s n tate a popula iei.

În condi ii normale, perioada de operare nu va implica riscuri deosebite asupra infrastructurii prezente.

În ceea ce prive te obiectivele construite, trebuie f cuta precizarea c o parte din emisiile de poluan i sunt reprezentate de gaze agresive. Se apreciaz c , indiferent de intensitatea traficului, concentra iile de SO2 i NOx se situeaz în grupa A de agresivitate. Totodat traficul auto este responsabil de prezen a particulelor slab solubile, care determin încadrarea mediului atmosferic de la slab agresiv pân la agresiv. Se apreciaz c în perioadele caracterizate de umezeal ridicat a aerului atmosferic (în principal sezonul rece), ac iunea acestor particule poate fi considerat agresiv .

4.10 CONDI II CULTURALE I ETNICE, PATRIMONIUL CULTURAL

Valori imobiliare


Nu se vor produce pierderi permanente de teren agricol.

Demolarea de case/cl diri

Nu au fost identificate propriet i imobiliare sub form de construc ii în zona de influen direct a drumului i nu va fi necesar demolarea sau mutarea unor case sau alte cl diri.

Siguran a rutier

Accidentele din perioada de construc ie datorit circula iei de antier i utilajelor i datorit interferen elor cu alte drumuri

Lucr rile de construc ie a drumului pot cauza accidente datorate circula iei de serviciu i utilajelor utilizare. În plus, conduc torii auto de pe drumurile locale ce interfereaz cu oseaua în construc ie sunt mai vulnerabili la accidente rutiere i congestionarea circula iei i

sunt necesare m suri de atenuare.

Dezvoltare economic

În faza de construc ie, proiectul va avea un efect pozitiv asupra dezvolt rii economice din zon datorit cre rii oportunit ilor de locuri de munc pe termen scurt legate de activit ile de construc ii.


Pagina (83)

5 ANALIZA ALTERNATIVELOR

5.1 ALTERNATIVA 0

Nerealizarea investi íei va avea ca prima consecin deteriorarea în continuare a condi iilor de trafic, cu men inerea riscului pentru accidente, ambuteiaje cu emisii importante, lungirea timpilor de parcurs, deteriorarea vehiculelor participante la trafic, cresterea disconfortului atât pentru participan ii la trafic cât i pentru popula ia local .

5.2 ALTERNATIVE ANALIZATE

Drumul p streaz traseul DN 25 actual, cu exceptia largirii platformei drumului, a corectiilor de traseu, a lucrarilor de sporire a vizibilitatii si a santurilor proiectate.

O alt variant de traseu sau alt solu ie de drum de leg tur nu va putea oferii nici un avantaj tehnico-economic sau de mediu semnificativ.

5.2.1 Traseu in plan

In plan, traseul drumului este proiectat pentru viteza de 50 Km/h -90 Km/h. Curbele cu raze mici, sunt situate de regula in interiorul localitatilor, la intersectii cu drumuri laterale unde viteza este mai mica de 50 Km/h. Curbele mai mici decat raza minima recomandabila pentru viteza de proiectare respectiva s-au amenajat cu clotoide. De asemenea, cubele au fost amenajate cu supralargiri conform vitezelor de proiectare. Raza minima este de 29 m (la intersectii) si 55 m pe traseu (in interiorul localitatii). La amenjarea in plan s-a respectat STAS 863-85.


Drumurile laterale vor fi amenajate pe 25 m cele din pamant, din care 10 m vor fi asfaltati iar 15m impietruiti sau balastate, iar pentru cele cu asfalt existent s-a prevazut un covor asfaltic pe 10m .

Intersectiile cu drumurile publice sunt prevazute a fi amenajate in conformitate cu normativul C 173-1986.

Parcarile si statii auto pentru mijloacele de transport in comun locale, existente pe traseu, vor fi mentinute si amenajate corespunzator.

5.2.2 Siguranta circulatiei



Pagina (84)

S-au prevazut de asemenea semnalizari verticale si marcaje atât pe timpul executiei cât si definitive.

5.2.3 Sistem rutier






25 cm piatra sparta

25 cm balast






5.2.4 Scurgerea apelor




S-au prevazut podete noi dalate la drumurile laterale acolo unde lipsesc si podete tubulare diametrul 300 mm la intrarile in curti.



Pagina (85)



5.2.5 Demararea proiectului

Odatat cu asigurarea finan rii, demararea proiectului va avea loc anul 2008.


In acest sens, constructorului ii va reveni obligatia de a obtine certificatele de urbanism pentru lucrarile proprii; de a obtine toate avizele si acordurile pentru acestea; de a obtine autorizatia de construire pentru lucrarile provizorii, care pot genera o usoara intarziere in demararea proiectului.

5.2.6 Solutii tehnice si tehnologice

Solutiile tehnice propuse sunt moderne, si au tinut cont de amplasarea drumului in unele zone sensibile din punct de vedere al conditiilor de mediu.

Prin caietele de sarcini care urmeaz s fie elaborate într-o faz ulterioar se va impune constructorului folosirea de echipamente i utilaje moderne, care s fie conforme cu prescrip iile tehnice impuse de beneficiar, precum i cu normele EURO II practicate actual în domeniul protec iei mediului.

Diferen e în impactul poten ial asupra mediului asociat cu diferite tehnologii este rela ionat cu:

1. Abilitatea de a ob ine parametrii de calitate a traficului în acord cu cerin ele Uniunii Europene, pentru majoritatea participan ilor la trafic;

2. Preferin a pentru rezisten a la înc rcare a drumului, a includerii erorilor de folosire, a riscurilor i a inadecv rii în între inere ;

3. Preferin a pentru procesele tehnologice ce genereaz cantit i minime de de euri, ce au un randament superior în execu ie i consumuri reduse de energie i materii prime ;

4. Preferin a pentru procese tehnologice relativ simple i a sistemelor de control.


Pagina (86)

6 MONITORIZAREA

6.1 FAZA DE CONSTRUCTIE

In vederea supravegherii calitatii factorilor de mediu si a monitorizarii activitatii se propune angajarea de catre antreprenorul general a unei firme de specialitate, care sa efectueze o monitorizare lunara a performantelor activitatii acestuia cu privire la protectia mediului.

Se mentioneaza totodata ca, in conformitate cu legislatia actuala, stabilirea terenurilor de amplasare a organizarilor de santier, a bazelor de productie, a gropilor de imprumut si a depozitelor de deseuri, precum si a celorlalte terenuri ocupate temporar se face de catre constructori la elaborarea ofertelor.






6.2 FAZA DE EXPLOATARE

Nu se consider necesare ac iuni speciale de monitorizare. Se face men iunea c determin ri ale nivelurilor de poluan i specifici (noxe, calitatea apelor evacuate în receptori naturali i zgomot) pot fi asigurate periodic, odat cu solicitarea unei noi autoriza ii de mediu.

6.3 FAZA DE INCHIDERE A UNOR COMPONENTE SI DE REFACERE A MEDIULUI


datorita folosirii drumurilor publice pentru transportul betoanelor sau al altor materiale, se va executa curatarea pneurilor de pamant sau de alte reziduuri din santier.

utilajele si mijloacele de transport vor fi verificate periodic in ceea ce priveste nivelul de monoxid de carbon si concentratiile de emisii in gazele de esapament si vor fi puse in functiune numai dupa remedierea eventualelor defectiuni.

se va exercita un control sever la transportul de beton din ciment cu autobetoniere, pentru a se preveni in totalitate descarcari accidentale pe traseu sau spalarea tobelor si aruncarea apei cu lapte de ciment in parcursul din santier sau drumurile publice.


Pagina (87)

procesele tehnologice care produc praf vor fi reduse in perioadele cu vant puternic, sau se va urmari o umectare mai intensa a suprafetelor.

lucr rile eventuale de reprofilare a albiei raurilor se vor efectua in perioadele secetoase, in scopul de a diminua impactul asupra calitatii apelor

la sfarsitul saptamanii se va efectua curatirea fronturilor de lucru, eliminandu-se toate deseurile.

Dupa finalizarea lucr rilor la suprastructur , toate zonele afectate vor fi curatate si nivelate, portiunile de drum nefolosite precum si variantele provizorii de circulatie dezafectate, iar terenul readus la starea initiala, prin acoperirea cu pamant vegetal si plantarea de vegetatie.

Monitorizarea acestor activit i se va asigura de c tre o firm de specialitate, care va efectua totodat i monitorizarea lunar a performan elor activit ii antreprenorului general cu privire la protec ia mediului.

Având în vedere durata lung de via a proiectului, precum i probabilitatea extrem de ridicat de extindere ulterioar a duratei sale de via , nu se consider necesar evaluarea fazei de închidere final a amplasamentului proiectat.

6.4 PLAN DE MONITORIZARE

Faza Factor de mediu?

Unde? Parametrii? Frecventa?

Conditii ini iale Nu este cazul

Aer Cele mai afectate zone rezidentiale

NOx, CO, SO2, PM10, pulberi totale, COV si acroleina

Apa Cele mai vulnerabile zone la emisii

pH, suspensii solide, Ca2+, Mg2+, SO4

2+, CBO, CCO, produse petroliere

Sol Cele mai vulnerabile zone la deversari

TPH

Zgomot Cele mai afectate zone rezidentiale

Nivel de zgomot – dB(A)

Constuire

Vegetatie Cele mai afectate zone Specii si habitate protejate

Lunar, de catre o firma specializata

Operare Zgomot Cele mai afectate zone rezidentiale

Nivel de zgomot – dB(A) Periodic, impreuna cu recensamantul de trafic

Dezafectare Nu este cazul; inainte de receptia finala este efectuata de aceeasi firma specializata, pentru toti factorii de mediu, incluzand managementul deseurilor

6.5 IMPACTUL REMANENT

Se apreciaz c m surile de atenuare i eliminare a impactului, propuse în prezentul raport, împreun cu obliga ia antreprenorului de respecta legisla ia de mediu existent la data semn rii contractului sunt suficiente pentru adresarea majorit ii impacturilor semnificative identificate a apare în perioada de execu ie a lucr rii.


Pagina (88)

Aceste m suri vor fi cuprinse în caietele de sarcini. M sura cu efecte maxime este aceea de folosire a unor utilaje i echipamente de lucru moderne, cu consumuri i emisii reduse de noxe în atmosfer .

Perioada de operare are un impact redus asupra mediului, în condi iile în care atât traficul actual cât i cel prognozat este unul mediu.


Pagina (89)

7 CONCLUZII SI RECOMANDARI

7.1 CONCLUZII

7.1.1 APA









minor advers;

termen scurt;


Pagina (90)











Nu se prelimin un impact asupra apelor subterane, deoarece apele uzate sunt colectate i desc rcate în emisari de suprafa , infiltra ia fiind redus având în vedere caracteristicile


Pagina (91)

geologice ale terenului tranzitat de drum, respectiv de canalele de colectare a apelor meterorice.








Solul





sanitar .


Apele de suprafa


acvatic








7.1.2 AER





Pagina (92)






7.1.2.2 În perioada de func ionare





7.1.3 ZGOMOTUL






Pagina (93)
















Pagina (94)








Impactul pentru perioada e execu ie este caracterizat astfel:

negativ, pe termen scurt;


efecte reversibile.








Pagina (95)


minor, cu componente pozitive, având în vedere fluentizarea traficului, reducerea ambuteiajelor, minimizarea consumului de carburan i, reducerea timpului de deplasare, cre terea duratei de exploatare a autovehiculelor participante la trafic;

impact regional;

termen lung.





7.1.5.1 Flora i Vegeta ia











Pagina (96)

















angustifoliae-Quercetum pedunculiflorae se reg sesc pe terenuri plane, cu pânza de ap freatic aproape de suprafa . În stratul arborescent cele mai reprezentative specii sunt Quercus pedunculiflora, Q. robur, Fraxinus angustifolia i F. excelsior. În stratul arbustiv mai frecvent apar: Cornus sanguinea, Evonymus europaeus, Ligustrum vulgare.


Pagina (97)

Sinuzia ierboas este relativ bogat , mai des întâlnite fiind speciileGeum urbanum,






7.1.5.2 Fauna






danubialis, Viviparus contectus, etc. araneele (p ianj nii), tr iesc în aceast zon , cu prec dere, în s lci e i foarte multe

sunt specii nepreten ioase, euritope. Dintre cele mai r spândite specii le men ion m pe urm toarele: Achaearanea riparia, Enoplognatha ovata, Robertus arundineti,











reprezentat i are o pondere important i în zona studiat . Între insecte, coleopterofauna este reprezentat în ecosistemul studiat prin specii apar inând familiilor: Carabidae, Staphilinidae, Chrysomelidae, Curculionidae, Coccinelidae, Lagriidae, Scarabeidae. Heteropterele reprezint , al turi de homoptere fitofagii de talie mijlocie, rolul lor fiind limitat la nivelul epigaionului, i mult mai extins la nivelul hypergaionului. În zona luat în studiu a fost pus în eviden un num r însemnat de specii, dintre care aici amintim pe Notostira erratica, Nabis rugosus,


Pagina (98)

Syromastes marginatus precum i specii din familiile Reduviidae i Pentatomidae. Fauna de lepidoptere se caracterizeaz prin p strarea dominan ei nete a familiei Nymphaelidae, urmat de Pieridae, familia Papilionidae fiind cea mai slab reprezentat . Hipergaionul zonei este dominat i de ortoptere, fiind semnalate destul de multe specii dintre care Pachitrachis gracilis, Euthysthira brachyptera i Grillus








Gavia stellata Cufundar mic Gavia arctica Cufundar polar Tachybaptus ruficollis Corcodel mic Podiceps cristatus Corcodel mare Podiceps grisegena Corcodel cu gât ro u Podiceps auritus Corcodel de iarn Podiceps nigricollis Corcodel cu gât negru Phalacrocorax carbo Cormoran mare Phalacrocorax pygmeus Cormoran mic Pelecanus onocrotalus Pelican comun Pelecanus crispus Pelican cre Botaurus stellaris Buhai de balt Ixobrychus minutus Stârc pitic Nycticorax nycticorax Stârc de noapte Ardeola ralloides Stârc galben Ixobrychus minutus Stârc pitic Nycticorax nycticorax Stârc de noapte Ardeola ralloides Stârc galben Egretta garzetta Egret mic Egretta alba Egret mare Ardea purpurea Stârc ro u Ardea cinerea Stârc cenu iu Ciconia nigra Barz neagr Ciconia ciconia Barz alb Plegadis falcinellus ig nu Platalea leucorodia Lop tar Cygnus olor Leb d cucuiat Cygnus cygnus Leb d de iarn

Anser fabalis Gâsc de sem n tur Anser albifrons Gârli mare Anser erythropus Gârli mic Anser anser Gâsc de var Branta ruficollis Gâsc cu gât ro u Tadorna ferruginea Califar ro u Tadorna tadorna Califar alb Anas penelope Ra fluier toare Anas strepera Ra pestri Anas crecca Ra mic Anas platyrhynchos Ra mare Anas acuta Ra suli ar Anas querquedula Ra cârâitoare Anas clypeata Ra lingurar Netta rufina Ra cu ciuf Aythya ferina Ra cu cap castaniu Aythya nyroca Ra ro ie Aythya fuligula Ra mo at Aythya marila Ra cu cap negru Somateria mollissima Eider Melanita fusca Ra catifelat Bucephala clangula Ra sun toare Mergus albellus Fer stra mic Mergus merganser Fer stra mare PernIs apivorus Viespar Milvus migrans Gaie neagr Milvus milvus Gaie ro ie Haliaeetus albicilla Codalb


Pagina (99)

Circus aeruginosus Herete de stuf Circus cyaneus Herete vân t Circus macrourus Herete alb Circus pygargus Herete sur Accipiter gentilis Uliu porumbar Accipiter nisus Uliu p s rar Buteo buteo orecar comun Buteo rufinus orecar mare Aquila pomarina Acvil ip toare mic Aquila clanga Acvil ip toare mare Hieraaetus pennatus Acvil mic Pandion haliaetus Uligan pescar Falco tinnunculus Vânturel ro u Falco vespertinus Vânturel de sear Falco columbarius oim de iarn Falco subbuteo oimul rândunelelor Falco cherrug oim dun rean Falco peregrinus oim c l tor Perdix perdix Potârniche Coturnix coturnix Prepeli Phasianus colchicus Fazan Rallus aquaticus Cârstel de balt Porzana porzana Creste pestri Porzana parva Creste cenu iu Porzana pusilla Creste mic Crex crex Cristel de câmp Gallinula chloropus G inu de balt Fulica atra Li i Grus grus Cocor Haematopus ostralegus Scoicar Himantopus himantopus C t lig Recurvirostra avosetta Ciocîntors Glareola pratincola Ciovlic ruginie Charadrius dubius Prund ra gulerat mic Charadrius hiaticula Prund ra gulerat mare Charadrius alexandrinus Prund ra de s r tur Pluvialis apricaria Ploier auriu Pluvialis squatarola Ploier argintiu Vanellus vanellus Nagâ Calidris minuta Fugaci mic Calidris ferruginea Fugaci ro cat Calidris alpina Fugaci de rm Limicola falcinellus Prunda de n mol Philomachus pugnax B t u Lymnocryptes minimus Beca in mic Gallinago gallinago Beca in comun Capella media Beca in mare Scolopax rusticola Sitar de p dure Limosa limosa Sitar de mal Numenius tenuirostris Culic cu cioc sub ire Numenius arquata Culic mare Tringa erythropus Fluierar negru Tringa totanus Fluierar cu picioare ro ii Tringa stagnatilis Fluierar de lac Tringa nebularia Fluierar cu picioare verzi

Tringa ochropus Fluierar de z voi Tringa glareola Fluierar de mla tin Actitis hypoleucos Fluierar de munte Phalaropus lobatus Not ti Larus minutus Pesc ru mic Larus ridibundus Pesc ru râz tor Larus canus Pesc ru sur Rissa tridactyla Pesc ru cu trei degete Gelochelidon nilotica Pesc ri râz toare Sterna caspia Pesc ri mare Sterna hirundo Chir de balt Sterna albifrons Chir mic Chlidonias hybridus Chirighi cu obraji albi Chlidonias niger Chirighi neagr Chlidonias leucopterus Chirighi cu aripi albe Columba oenas Porumbel de scorbur Columba palumbus Porumbel gulerat Streptopelia decaocto Gugu tiuc Streptopelia turtur Turturic Cuculus canorus Cuc Athene noctua Cucuvea Strix aluco Huhurez mic Asio otus Ciuf de p dure Asio flammeus Ciuf de câmp Caprimulgus europaeus Caprimulg Alcedo atthis Pesc ra albastru Merops apiaster Prigorie Coracias garrulus Dumbr veanc Upupa epops Pup z Jynx torquilla Capîntortur Picus canus Ghionoaie sur Picus viridis Ghionoaie verde Dryocopus martius Cioc nitoare neagr Dendrocopos major C.pestri mare Dendrocopos syriacus C.de gr dini Dendrocopos medius C.de stejar Dendrocopos minor C.mic Galerida cristata Ciocârlan Alauda arvensis Ciocârlie de câmp Riparia riparia L stun de mal Hirundo rustica Rândunic Delichon urbica L stun de cas Anthus campestris Fâs de câmp Anthus trivialis Fâs de p dure Anthus pratensis Fâs de lunc Motacilla flava Codobatur galben Motacilla cinerea Codobatur de munte Motacilla alba Codobatur alb Bombycilla garrulus M t sar Troglodytes troglodytes Ochiuboului Erithacus rubecula M c leandru Luscinia luscinia Privighetoare de z voi Luscinia megarhynchos Privighetoare ro cat Phoenicurus phoenicurus Codro de p dure Saxicola rubetra M r cinar mare Saxicola torquata M r cinar negru


Pagina (100)

Oenanthe oenanthe Pietrar sur Turdus merula Mierl Turdus pilaris Coco ar Turdus philomelos Sturz cânt tor Turdus viscivorus Sturz de vâsc Locustella luscinoides Grelu el de stuf Locustella naevia Grelu el p tat Locustella fluviatilis Grelu el de z voi Acrocephalus melanopogon Privighetoare de balt Aschoenobae-nus L car mic Acrocephalus palustris L car de mla tin Acrocephalus scirpaceus L car de stuf Acrocephalus arundinaceus L car mare Hippolais icterina Frunz ri galben Sylvia nisoria Silvie porumbac Sylvia curruca Silvie mic Sylvia communis Slvie cu cap sur Sylvia borin Silvie de z voi Sylvia atricapilla Silvie cu cap negru Phylloscopus sibilatrix Pitulice sfârâitoare Phylloscopus collybita Pitulice mic Phylloscopus trochilus Pitulice fluier toare Regulus regulus Au el cu cap galben Regulus ignicapillus Au el sprâncenat Muscicapa striata Muscar sur Ficedula parva Muscar mic Ficedula albicollis Muscar gulerat Ficedula hypoleuca Muscar negru Panurus biarmicus Pi igoi de stuf Aegithalos caudatus Pi igu codat Parus palustris Pi igoi sur Parus ater Pi igoi de br det

Parus coeruleus Pi igoi albastru Parus major Pi igoi mare Sitta europaea iclean Certhia familiaris Cojoaic de p dure Remiz pendulinus Boicu Oriolus oriolus Grangur Lanius collurio Sfrâncioc ro iatic Lanius minor Sfrâncioc cu frunte neagr Lanius excubitor Sfrâncioc mare Garrulus glandarius Gai Pica pica Co ofan Corvus monedula St ncu Corvus frugilegus Cioar de sem n tur Corvus corone cornix Cioar griv Corvus corax Corb Sturnus vulgaris Graur Sturnus roseus L custar Passer montanus Vrabie de câmp Fringilla coelebs Cintez Fringilla montifringilla Cintez de iarn Carduelis chloris Florinte Carduelis carduelis Sticlete Carduelis spinus Scatiu Carduelis cannabina Cânepar Loxia curvirostris Forfecu Pyrrhula pyrrhula Mugurar Coccothraustes coccothraustes Botgros Emberiza citrinella Presur galben Emberiza hortulana Presur de gr din Emberiza schoeniclus Presur de stuf Miliaria calandra Presur sur











Pagina (101)

7.1.5.3 Arii protejate
















Pagina (102)
















Viola hymettia.



Pagina (103)


















pulchellum i Juncus bufonius. - Festucetum polesicae A. Oprea 1998 – cu speciile: Anthemis ruthenica, Alyssum










Viola hymettia.

7.1.5.4 Impact poten ial

Infrastructurile liniare sunt considerate a fi una dintre principalele cauze ale fragment rii ecosistemelor ce conduc la reducerea biodiversit ii la scar global (Fahrig 2003).


Pagina (104)

Fragmentarea spa ial induce un stres suplimentar asupra ecosistemelor, concretizat prin reducerea biodiversit ii i implicit a stabilit ii ecosistemelor.













Pagina (105)

Se recomand :





7.1.6 PEISAJUL



7.1.7 MEDIUL SOCIO-ECONOMIC

7.1.7.1 În perioada de construire










Pagina (106)

7.2 RECOMANDARI

7.2.1 APA











Pagina (107)



















7.2.2 AER




Pagina (108)







7.2.3 ZGOMOTUL











Pagina (109)















Pagina (110)
















7.2.5.1 In perioada de execu ie



Pagina (111)





















Pagina (112)

7.2.6 PEISAJUL



SUMAR NON-TEHNIC PRIVIND EVALUAREA IMPACTULUI ASUPRA MEDIULUI

Pagina (i)

CUPRINS

Pagina


1.1 DESCRIEREA PROIECTULUI .....................................................................................................................................1 1.1.1 Scopul proiectului ..........................................................................................................................................1 1.1.2 Utilitatea proiectului .....................................................................................................................................1 1.1.3 Utilitatea publica si modul de incadrare in planurile de urbanism si amenajarea teritoriului ...............2 1.1.4 Descrierea lucrarilor.....................................................................................................................................2


2 METODOLOGII UTILIZATE IN EVALUAREA IMPACTULUI ASUPRA MEDIULUI .........................10

3 IMPACTUL PROGNOZAT ASUPRA MEDIULUI............................................................................................11

3.1 APA.......................................................................................................................................................................11 3.1.1 În perioada de construc ie...........................................................................................................................11 3.1.2 În perioada de exploatare ...........................................................................................................................11

3.2 AER.......................................................................................................................................................................13 3.2.1 În perioada de construc ie...........................................................................................................................13 3.2.2 În perioada de func ionare ..........................................................................................................................14

3.3 ZGOMOTUL .......................................................................................................................................................14 3.3.1 În perioade de constructie ...........................................................................................................................14 3.3.2 În perioade de exploatare............................................................................................................................15

3.4 SOLUL SI SUBSOLUL ......................................................................................................................................15 3.4.1 În perioada de execu ie................................................................................................................................15 3.4.2 În perioada de exploatare ...........................................................................................................................16

3.5 COMPONENTA BIOTICA A ECOSISTEMELOR LIMITROFE..................................................................16 3.5.1 Flora i Vegeta ia ........................................................................................................................................17 3.5.2 Fauna............................................................................................................................................................18 3.5.3 Arii protejate ................................................................................................................................................22 3.5.4 Impact poten ial ...........................................................................................................................................25

3.6 PEISAJUL ............................................................................................................................................................26 3.7 MEDIUL SOCIO-ECONOMIC..........................................................................................................................26

3.7.1 În perioada de construire ............................................................................................................................26 3.7.2 În perioada de exploatare ...........................................................................................................................26

4 MASURILE DE DIMINUARE A IMPACTULUI ...............................................................................................27

4.1 APA.......................................................................................................................................................................27 4.1.1 În perioada de execu ie................................................................................................................................27 4.1.2 În perioada de exploatare ...........................................................................................................................28

4.2 AER.......................................................................................................................................................................29 4.2.1 In perioada de constructie...........................................................................................................................29 4.2.2 In perioada de operare ................................................................................................................................29

4.3 ZGOMOTUL .......................................................................................................................................................29 4.3.1 În perioade de constructie ...........................................................................................................................29 4.3.2 În perioade de exploatare............................................................................................................................30

4.4 SOLUL SI SUBSOLUL ......................................................................................................................................30 4.4.1 În perioada de execu ie................................................................................................................................30 4.4.2 În perioada de exploatare ...........................................................................................................................31


Pagina (ii)

4.5 COMPONENTA BIOTICA A ECOSISTEMELOR LIMITROFE..................................................................31 4.5.1 In perioada de execu ie................................................................................................................................32 4.5.2 In perioada de operare ................................................................................................................................33

4.6 PEISAJUL ............................................................................................................................................................33 4.6.1 În perioada de execu ie................................................................................................................................33

5 CONCLUZII CARE AU REZULTAT DIN EVALUAREA IMPACTULUI ASUPRA MEDIULUI..........34

ANEXE



Pagina (1)




3 Proiectantul lucr rilor: CONSITRANS SRL, Bucuresti 4 Beneficiarul lucr rilor: Compania Na ional de Autostr zi i Drumuri

Na ionale din România 5 Sursa de finan are: Bugetul de stat / Fonduri comunitare


1.1.1 Scopul proiectului









1.1.2 Utilitatea proiectului



Pagina (2)








Obiectivele specifice au in vedere reabilitarea, modernizarea si dezvoltarea infrastructurii de transport pentru imbunatatirea confortului calatorilor, cresterea sigurantei acestora si a eficientizarii transportului de marfa in vederea alinierii sistemului national de transport la sistemul european, maximizarea efectelor pozitive asupra mediului si minimizarea impactului global si local pe care activitatile de transport le genereaza, astfel ca modernizarea DN 25 este o prioritate pentru atingerea acestor obiective.



Traseul in plan



Pagina (3)






Profil transversal


Structura rutiera



Foto 1. Foto 2.



Pagina (4)









Traseul in plan







Pagina (5)




Sistemul rutier










15 cm piatra sparta

25 cm balast





25 cm piatra sparta

25 cm balast



Pagina (6)





25 cm piatra sparta

25 cm balast


geogrila

geotextil

Scurgerea apelor




Podete




Drumuri laterale




Pagina (7)




Trotuare


Parapete








1.1.4.3 Exproprieri





Pagina (8)

















Pagina (9)








Pagina (10)

2 METODOLOGII UTILIZATE IN EVALUAREA IMPACTULUI

ASUPRA MEDIULUI

Pentru evaluarea daunelor ce ar putea avea loc cu prilejul modernizarii s-au facut calcule folosind programe specializate de modelare, avand la baza legislatia romaneasca si cea din Uniunea Europeana. Din ele a rezultat ca proiectul nu genereaza un impact semnificativ asupra mediului, pe o perioada mare de timp.

Lucrarile asa cum s-a mai aratat sunt obisnuite si nu pot da loc la indoieli privind posibile pericole ce le-ar putea avea in timpul constructiei sau dupa aceea.

In ceea ce priveste situatia dupa ce se va termina modernizarea drumului, aceasta va fi imbunatatita in special datorita faptului ca pulberile in suspensie si gazele degajate de autovehicole vor fi mai mici datorita unei circulatii fara multe franari sau accelerari, precum i datorit unei viteze mai potrivite cu conditiile de circulatie.


Pagina (11)

3 IMPACTUL PROGNOZAT ASUPRA MEDIULUI

3.1 APA

3.1.1 În perioada de construc ie







3.1.2 În perioada de exploatare



Pagina (12)










Pagina (13)









3.2 AER

3.2.1 În perioada de construc ie









Pagina (14)

3.2.2 În perioada de func ionare





3.3 ZGOMOTUL

3.3.1 În perioade de constructie







Pagina (15)

3.3.2 În perioade de exploatare




3.4 SOLUL SI SUBSOLUL

3.4.1 În perioada de execu ie














Pagina (16)








3.5 COMPONENTA BIOTICA A ECOSISTEMELOR LIMITROFE





Pagina (17)




















Pagina (18)















3.5.2 Fauna








Pagina (19)




















Gavia stellata Cufundar mic Gavia arctica Cufundar polar Tachybaptus ruficollis Corcodel mic

Podiceps cristatus Corcodel mare Podiceps grisegena Corcodel cu gât ro u Podiceps auritus Corcodel de iarn


Pagina (20)

Podiceps nigricollis Corcodel cu gât negru Phalacrocorax carbo Cormoran mare Phalacrocorax pygmeus Cormoran mic Pelecanus onocrotalus Pelican comun Pelecanus crispus Pelican cre Botaurus stellaris Buhai de balt Ixobrychus minutus Stârc pitic Nycticorax nycticorax Stârc de noapte Ardeola ralloides Stârc galben Ixobrychus minutus Stârc pitic Nycticorax nycticorax Stârc de noapte Ardeola ralloides Stârc galben Egretta garzetta Egret mic Egretta alba Egret mare Ardea purpurea Stârc ro u Ardea cinerea Stârc cenu iu Ciconia nigra Barz neagr Ciconia ciconia Barz alb Plegadis falcinellus ig nu Platalea leucorodia Lop tar Cygnus olor Leb d cucuiat Cygnus cygnus Leb d de iarn Anser fabalis Gâsc de sem n tur Anser albifrons Gârli mare Anser erythropus Gârli mic Anser anser Gâsc de var Branta ruficollis Gâsc cu gât ro u Tadorna ferruginea Califar ro u Tadorna tadorna Califar alb Anas penelope Ra fluier toare Anas strepera Ra pestri Anas crecca Ra mic Anas platyrhynchos Ra mare Anas acuta Ra suli ar Anas querquedula Ra cârâitoare Anas clypeata Ra lingurar Netta rufina Ra cu ciuf Aythya ferina Ra cu cap castaniu Aythya nyroca Ra ro ie Aythya fuligula Ra mo at Aythya marila Ra cu cap negru Somateria mollissima Eider Melanita fusca Ra catifelat Bucephala clangula Ra sun toare Mergus albellus Fer stra mic Mergus merganser Fer stra mare PernIs apivorus Viespar Milvus migrans Gaie neagr Milvus milvus Gaie ro ie Haliaeetus albicilla Codalb Circus aeruginosus Herete de stuf Circus cyaneus Herete vân t Circus macrourus Herete alb Circus pygargus Herete sur Accipiter gentilis Uliu porumbar Accipiter nisus Uliu p s rar

Buteo buteo orecar comun Buteo rufinus orecar mare Aquila pomarina Acvil ip toare mic Aquila clanga Acvil ip toare mare Hieraaetus pennatus Acvil mic Pandion haliaetus Uligan pescar Falco tinnunculus Vânturel ro u Falco vespertinus Vânturel de sear Falco columbarius oim de iarn Falco subbuteo oimul rândunelelor Falco cherrug oim dun rean Falco peregrinus oim c l tor Perdix perdix Potârniche Coturnix coturnix Prepeli Phasianus colchicus Fazan Rallus aquaticus Cârstel de balt Porzana porzana Creste pestri Porzana parva Creste cenu iu Porzana pusilla Creste mic Crex crex Cristel de câmp Gallinula chloropus G inu de balt Fulica atra Li i Grus grus Cocor Haematopus ostralegus Scoicar Himantopus himantopus C t lig Recurvirostra avosetta Ciocîntors Glareola pratincola Ciovlic ruginie Charadrius dubius Prund ra gulerat mic Charadrius hiaticula Prund ra gulerat mare Charadrius alexandrinus Prund ra de s r tur Pluvialis apricaria Ploier auriu Pluvialis squatarola Ploier argintiu Vanellus vanellus Nagâ Calidris minuta Fugaci mic Calidris ferruginea Fugaci ro cat Calidris alpina Fugaci de rm Limicola falcinellus Prunda de n mol Philomachus pugnax B t u Lymnocryptes minimus Beca in mic Gallinago gallinago Beca in comun Capella media Beca in mare Scolopax rusticola Sitar de p dure Limosa limosa Sitar de mal Numenius tenuirostris Culic cu cioc sub ire Numenius arquata Culic mare Tringa erythropus Fluierar negru Tringa totanus Fluierar cu picioare ro ii Tringa stagnatilis Fluierar de lac Tringa nebularia Fluierar cu picioare verzi Tringa ochropus Fluierar de z voi Tringa glareola Fluierar de mla tin Actitis hypoleucos Fluierar de munte Phalaropus lobatus Not ti Larus minutus Pesc ru mic Larus ridibundus Pesc ru râz tor Larus canus Pesc ru sur


Pagina (21)

Rissa tridactyla Pesc ru cu trei degete Gelochelidon nilotica Pesc ri râz toare Sterna caspia Pesc ri mare Sterna hirundo Chir de balt Sterna albifrons Chir mic Chlidonias hybridus Chirighi cu obraji albi Chlidonias niger Chirighi neagr Chlidonias leucopterus Chirighi cu aripi albe Columba oenas Porumbel de scorbur Columba palumbus Porumbel gulerat Streptopelia decaocto Gugu tiuc Streptopelia turtur Turturic Cuculus canorus Cuc Athene noctua Cucuvea Strix aluco Huhurez mic Asio otus Ciuf de p dure Asio flammeus Ciuf de câmp Caprimulgus europaeus Caprimulg Alcedo atthis Pesc ra albastru Merops apiaster Prigorie Coracias garrulus Dumbr veanc Upupa epops Pup z Jynx torquilla Capîntortur Picus canus Ghionoaie sur Picus viridis Ghionoaie verde Dryocopus martius Cioc nitoare neagr Dendrocopos major C.pestri mare Dendrocopos syriacus C.de gr dini Dendrocopos medius C.de stejar Dendrocopos minor C.mic Galerida cristata Ciocârlan Alauda arvensis Ciocârlie de câmp Riparia riparia L stun de mal Hirundo rustica Rândunic Delichon urbica L stun de cas Anthus campestris Fâs de câmp Anthus trivialis Fâs de p dure Anthus pratensis Fâs de lunc Motacilla flava Codobatur galben Motacilla cinerea Codobatur de munte Motacilla alba Codobatur alb Bombycilla garrulus M t sar Troglodytes troglodytes Ochiuboului Erithacus rubecula M c leandru Luscinia luscinia Privighetoare de z voi Luscinia megarhynchos Privighetoare ro cat Phoenicurus phoenicurus Codro de p dure Saxicola rubetra M r cinar mare Saxicola torquata M r cinar negru Oenanthe oenanthe Pietrar sur Turdus merula Mierl Turdus pilaris Coco ar Turdus philomelos Sturz cânt tor Turdus viscivorus Sturz de vâsc Locustella luscinoides Grelu el de stuf Locustella naevia Grelu el p tat

Locustella fluviatilis Grelu el de z voi Acrocephalus melanopogon Privighetoare de balt Aschoenobae-nus L car mic Acrocephalus palustris L car de mla tin Acrocephalus scirpaceus L car de stuf Acrocephalus arundinaceus L car mare Hippolais icterina Frunz ri galben Sylvia nisoria Silvie porumbac Sylvia curruca Silvie mic Sylvia communis Slvie cu cap sur Sylvia borin Silvie de z voi Sylvia atricapilla Silvie cu cap negru Phylloscopus sibilatrix Pitulice sfârâitoare Phylloscopus collybita Pitulice mic Phylloscopus trochilus Pitulice fluier toare Regulus regulus Au el cu cap galben Regulus ignicapillus Au el sprâncenat Muscicapa striata Muscar sur Ficedula parva Muscar mic Ficedula albicollis Muscar gulerat Ficedula hypoleuca Muscar negru Panurus biarmicus Pi igoi de stuf Aegithalos caudatus Pi igu codat Parus palustris Pi igoi sur Parus ater Pi igoi de br det Parus coeruleus Pi igoi albastru Parus major Pi igoi mare Sitta europaea iclean Certhia familiaris Cojoaic de p dure Remiz pendulinus Boicu Oriolus oriolus Grangur Lanius collurio Sfrâncioc ro iatic Lanius minor Sfrâncioc cu frunte neagr Lanius excubitor Sfrâncioc mare Garrulus glandarius Gai Pica pica Co ofan Corvus monedula St ncu Corvus frugilegus Cioar de sem n tur Corvus corone cornix Cioar griv Corvus corax Corb Sturnus vulgaris Graur Sturnus roseus L custar Passer montanus Vrabie de câmp Fringilla coelebs Cintez Fringilla montifringilla Cintez de iarn Carduelis chloris Florinte Carduelis carduelis Sticlete Carduelis spinus Scatiu Carduelis cannabina Cânepar Loxia curvirostris Forfecu Pyrrhula pyrrhula Mugurar Coccothraustes coccothraustes Botgros Emberiza citrinella Presur galben Emberiza hortulana Presur de gr din Emberiza schoeniclus Presur de stuf Miliaria calandra Presur sur


Pagina (22)




















Pagina (23)














Pagina (24)





În sit se reg se te specia prioritar Echium russicum. Al turi de aceasta se mai remarc speciile prioritare: Ornithogalum orthophyllum ssp. psamophilum, Allium guttatum, Astragalus varius,

Campanula macrostachya, Carex stenophylla, Delphinium fissum, Dianthus giganteiformis ssp.

kladovanus, Echinops ritro ssp. ruthenicus, Euphorbia peplis, Galanthus elwesii, Juncus

capitatus, Mollugo cerviana, Paeonia peregrine, Rindera umbellate, Salix rosmarinifolia, Salvia

aethiopis, Syrenia cana, S. montana, Viola hymettia.



Habitate cu valoare conservativ foarte mare în a c ror compozi ie floristic se remarc speciile Quercus pubescens, Cotinus coggygria (edificatoare), precum i: Galium dasypodum, Asparagus

tenuifolius, Filipendula vulgaris, Lathyrus niger, Piptatherum virescens, Thalictrum minus,Vicia

tenuifolia, Vinca herbacea, Vincetoxicum



Habitate cu valoare conservativ foarte mare în care se remarc asocia iile Plantaginetosum

arenariae (Buia et al. 1960) Popescu et Sanda 1987 i Brometum tectorum Bojko 1934. În cadrul paji tilor edificate de Plantago arenaria reg sim speciile: Achillea ochroleuca, Tragus

racemosus, Apera maritima, Polygonum arenarium, Gypsophila perfoliata, Corispermum

marschallii, Corispermum nitidum, Erigeron canadensis, Euphorbia seguierana, Centaurea

arenaria, Scabiosa argentea, Chondrilla juncea, Tribulus terrestris, Peucedanum arenarium,

Silene otites, ssp. parviflora, Erysimum diffusum, Silene borysthenica.

Pe dunele continentale nefixate cu Bromus tectorum cele mai importante specii sunt: Bromus

tectorum, Secale sylvestre, Gypsophila paniculata, Tragus racemosus, Polygonum arenarium,

Corispermum marschallii, Silene conica, Corispermum nitidum, Viola hymettia, Scabiosa

ochroleuca.


- Gypsophileto muralis-Radioletum linoidis Mititelu et al. 1973 – cu speciile: Gratiola

officinalis, Agrostis stolonifera, Agropyron repens, Centaurium pulchellum i Juncus

bufonius. - Festucetum polesicae A. Oprea 1998 – cu speciile: Anthemis ruthenica, Alyssum


laniflora, Euphorbia seguerana, Achillea ochroleuca, Scabiosa ucrainica. - Achilleo ochroleucae-Secalietum sylvestris Mititelu et al. 1973 – cu speciile: Astragalus

varius, Asperula setulosa, Centauria arenaria ssp. borystenica, Corispermum nitidum i Dianthus polymorphus.


Pagina (25)

- Kochio laniflorae-Secalietum sylvestris Mititelu et al. 1973, în planta iile de salcâm, cu speciile: Achillea ochroleuca, Polygonum arenarium, Veronica praecox, Allium

flavescens, Corispermum nitidum, Koeleria glauca, Plantago arenaria. - Holoschoeno-Calamagrostetum epigeios Popescu et Sanda 1978 – cu speciile: Achillea

ochroleuca, Kochia laniflora, Scabiosa ucrainica, Secale sylvestre. - Scabioso argenteae-Artemisietum campestris Popescu et Sanda 1968 – cu speciile:

Achillea ochroleuca, Kochia laniflora, Silene otites, Koeleria glauca, Viola hymettia.












Pagina (26)




Se recomand :





3.6 PEISAJUL



3.7 MEDIUL SOCIO-ECONOMIC

3.7.1 În perioada de construire










Pagina (27)

4 MASURILE DE DIMINUARE A IMPACTULUI

4.1 APA










Pagina (28)





















Pagina (29)

4.2 AER

4.2.1 In perioada de constructie





4.2.2 In perioada de operare



4.3 ZGOMOTUL

4.3.1 În perioade de constructie







Pagina (30)


4.3.2 În perioade de exploatare



4.4 SOLUL SI SUBSOLUL









Pagina (31)

















4.5 COMPONENTA BIOTICA A ECOSISTEMELOR LIMITROFE



Pagina (32)


4.5.1 In perioada de execu ie


















Pagina (33)

4.5.2 In perioada de operare




4.6 PEISAJUL




Pagina (34)

5 CONCLUZII CARE AU REZULTAT DIN EVALUAREA IMPACTULUI

ASUPRA MEDIULUI

Perioada de execu ie genereaz impacturi de intensitati diferite, pe o perioad redus de timp, cu efecte în marea lor majoritate reversibile si locale. Se apreciaz c m surile de atenuare i eliminare a impactului, propuse în prezentul raport, împreun cu obliga ia antreprenorului de a respecta legisla ia de mediu existent la data semn rii contractului sunt suficiente pentru minimizarea majorit ii impacturilor identificate a apare în perioada de execu ie a lucr rii.

În acest sens se consider necesar impunerea unei conduite corespunz toare cu privire la protec ia mediului i gospod rirea de eurilor i prin acordul de mediu ce va fi eliberat.

Investi ia propus va avea un impact redus asupra mediului în perioada de operare.

2010 09 01 Modernizare DN 25 09 Studii de Mediu

Documents

Transcript of 2010 09 01 Modernizare DN 25 09 Studii de Mediu