Serie NouaAnul VI Nr. 2 Martie - Mai2004

Stirile din cuprinsul acestui buletin sunt preluate cu acordul Agentiei Nationale de Presa ROMPRESCopierea acestor informatii este strict interzisa fara acordul acesteia

Copyright 2004

Nimeni nu poate invoca în apararea sa necunoasterea legii

CENTRALIZATORUL DE PUNCTAJ EMC - prezent in pagina a II-a anumarului 1 al revistei pe anul in curs, insotit de copii dupa acteledoveditoare, certificate ca fiind conforme cu originalul sub propria semnaturasi de tabelul nominal(cu prezentarea succinta, in ordinea cronologica, atuturor evenimentelor trecute in centralizator) si indosariate intr-un dosar deincopciat, POATE FI DEPUSE LA SEDIUL ORGANIZATIEI PANA LASFARSITUL ANULUI 2004 .

Va invitam sa prezentati de urgenta, la sediul nostru, FISA DE EVIDENTA -dupa modelul prezentat in pagina a III-a a numarului 1 al revistei pe anul incurs, insotit a de copie dup a AUTORIZATIA DE LIBERA PRACTICAMEDICALA eliberata de D.S.P.

AVIZAREA/REAVIZAREA CABINETELOR MEDICALE - in vedereaacesteia, se va prezenta si schit a de plan pentru spatiul in care urmeazasa se desfasoare activitatea cabinetului.

EVIDENTE INTERNE ALE C.M.R.

Incepand cu 1 iunie, Colegiul local va trece la monitorizarea respectariiobligatiei de achitare a cotizatiei de catre membrii sai.Reamintim celor interesati ca obligatiile pecuniare catre organizatie seachita trimestrial; Cotizatiile datorate si neplatite, in acest termen determinaplata unor penalit ati de 0.3% pe zi int arziere din valoarea datorat a.Neplata cotizatiei datorate Colegiului Medicilor din Romania pe o perioadade 6 luni si dupa atentionarea scrisa a consiliului local se sanctioneaza cususpendarea dreptului de libera practica p ana la plat a cotizatieidatorate si a penalit atilor aferente.Intrucat nu a ap arut un act normativ care sa precizeze cadrul legal deorganizare si functionare al Colegiului Dentistilor , obligatia revine simedicilor stomatologi(cu sau fara specialit ate), inscrisi in organizatie.

CEI SANCTIONATI VOR FI NOMINALIZATI IN PAGINILE REVISTEI,INCEPAND CU NUMARUL VIITOR!!!

SANCTIUNI

Colegiul Medicilor Prahovastr . Ana Ipatescu nr . 59, Ploiesti, cod post al 100337, Prahova, tel. 0244.51.33.25; fax. 0244.59.56.24

Aparitia ultimelor noutati in ceea ce priveste programul de educatie medicala continua, stabilireaconsecintelor legate de neindeplinirea punctajului de catre medici, au determinat o serie de reactii inrandul colegilor nostri, fapt ce ne determina sa facem o serie de precizari pe aceasta tema.Notiunea de educatie medicala continua a aparut in legislatia romana din 1997, an in care a inceput siactivitatea Colegiului Medicilor din Romania, si in care, prin Hotararea de Guvern nr. 740 din 13 noiembrie1997 cu privire la organizarea invatamantului postuniversitar medical si farmaceutic uman se preciza ca„formele de invatamant postuniversitar medical uman sunt: rezidentiatul, dobandirea unei alte specialitati,forme de pregatire continua medicala , dobandirea de competente, precum si celelalte forme deperfectionare postuniversitara prevazute de Legea invatamantului nr. 84/1995, republicata, cu modificarileulterioare“ (art.3). Plecand de la aceste dispozitii, Consiliul National al C.M.R. a elaborat si aprobatprogramul de educatie medicala continua, forma initiala suferind o ultima modificare in 2001 (prezentat inpag. a II-a a acestei reviste) .Cadrul legislativ va fi modificat in 2002, Hotararea de Guvern 899 din 22 august 2002 privindorganizarea invat amantului postuniversit ar medical si farmaceutic uman (publicata in M.Of.660/5.IX.2002) precizand ca educatia medicala continua, ca forma de invatamant postuniversitar medicalsi farmaceutic uman este organizata de catre Colegiul Medicilor din Romania(...) si este coordonata deMinisterul Sanatatii si Familiei. Programele nationale de educatie medicala continua sunt avizate deMinisterul Sanatatii si Familiei.Acelasi act normativ defineste educatia medicala continua ca fiind totalitatea activitatilor de pregatireteoretica si/sau practica destinate personalului care lucreaza in domeniul medical si farmaceutic uman,in vedere dobandirii/imbunatatirii nivelului de cunostinte, abilitati si aptitudini necesare cresterii calitatiiasistentei medicale si nivelului de performanta in domeniul respectiv.

Reamintim celor interesati ca Biroul local al C.M.R. si-a indeplinit obligatia de mediatizare la timp aacestui program prin afisarea lui la sediul organizatiei, publicarea pe pagina web si in primul numar alrevistei(nr. I/decembrie 1999), revenind ulterior cu numeroase detalii, in momentul in care au aparutmodificari de interes pentru Dvs.

DIN SUMARProgramul National de Educatie

Medicala Continua - in pagina a II-a-

Zilele Medicale Prahovene- in pagina a III-a

Acredit area cabinetelor medicale- in pagina a IV-a-

Accesul gravidei la consult atii siinvestigatii

Asistent a medicala de urgent aprespit aliceasca;

Afectiunile care pot determina amanareainceperii scolarizarii

- in pagina a V-a-

NOUTATI in prescrierea medicamentelor- pag. a VI-a-

Identificarea nou-nascutului la nastere - pag. a VI-a -

Concediul de RISC MA TERNAL- pag. a X-a

CONSTATAREA decesului- pag. a X-a

DREPTURILE PACIENTILOR- pag. a XII-a

Dementele - clasificare, etiop atologie,criterii de diagnostic si principii

terapeutice- pag. XIII -a-

LEGITIMATII C.M.R.

INCEPAND CU 1 IUNIE 2004, VA PUTETIRIDICA DE LA SEDIUL COLEGIULUILEGITIMATIA DE MEMBRU; PENTRUACEASTA, ESTE OBLIGATORIEPREZENTAREA UNEI FOTOGRAFII ALB-NEGRU/COLOR, DE DIMENSIUNEA 2,5X2,5cm. LEGITIMATIA SE ELIBEREAZA PE LOC SINUMAI CELOR CARE AU COTIZATIAPLATITA LA ZI.

AVIZE SI AUTORIZATII DE LIBERA PRACTICA

In perioada 1.07.2004 - 31.12.2004 avizul de libera practica se elibereaza numai daca este indeplinitpunctajul de 200 puncte educatie medicala continua pentru intervalul 1999 - 2004, respectiv 40puncte/an pentru medicii pensionari .

Incepand cu 1.01.2005 avizul de libera practica se elibereaza numai daca este indeplinit punctajul de 200puncte educatie medicala continua pentru intervalul 2000 - 2004, respectiv 40 puncte/an pentrumedicii pensionari .

IN ATENTIA CONDUCERILOR UNITATILOR SANITARE:Va rugam sa verificati daca autorizatiile de libera practica medicala detinute de medicii angajati respectaconditiile de validitate prevazute de Legea 74/1995 si O.M.S. 84/1995.

TRIMITEREA ACESTEI REVISTE SE FACE LA ADRESA DIN BAZA DE DATE. ADRESATI-VASECRETARIATULUI C.M.R. IN VEDEREA REACTUALIZARII ADRESEI DE CONTACT.

obtinerea de competente: 75 credite. obtinerea titlului de medic primar (inclusiv a 2-a

specialitate): 250 credite. obtinerea doctoratului: 300 credite. obtinerea masteratului: 150 credite.

Calcularea "Punct ajului medicului" se va face de la dat a de 1.01.1999.Punct ajul minim admis la nivel national = 200 puncte/5 ani.Procesul de evaluare profesionala a medicilor se face prin calculareapunctajului medicului pe o perioada de 5 ani de la data ultimei avizaride libera practica medicala si nu presupune sanctionari pana in anul2005. Medicii la care expira termenul autorizarii de libera practica medicalape parcursul anului 2004 si nu au realizat minimul de 200 de puncteobligatorii vor primi o avertizare ce le ofera posibilitatea de a lerealiza pana cel tarziu in anul 2005, in luna de nastere a fiecaruia.Incepand cu 2005, neindeplinirea celor 200 puncte va duce lasanctionarea de catre Colegiu a celor in cauza cu mustrare si li se vapune in vedere sa recupereze diferenta de punctaj in urmatoarele 3luni. Se va solicita semnarea unui document privind aceastaatentionare, iar pentru cei care refuza se va intocmi un proces-verbal.In cazul in care nici peste 3 luni nu se realizeaza punctajulprofesional minim, se considera lipsa de interes pentru mentinereanivelului de performanta profesional si CMR va cere ridicareadreptului de libera practica pe o durata limitata pana la acumulareapunctelor pentru medicul in cauza. Orice sanctiune disciplinara vamarca permanent cariera medicului, in tara sau peste hotare.

Colegiul Medicilor din RomâniaDepartametul Profesional Stiintific

Anexa IDosar de acredit are a furnizorilor de EMC(...........................................................................................)

Anexa II

Cerere de credit are a formelor de EMC(........................................................................................................................)

Anexa III

Reguli privind desfasurarea formelor de EMC

Firmele producatoare de medicamente sau echipamente medicale NU potfi organizatori in cadrul programului national de EMC. Ele pot fi sponsori.Invit atiile:Vor avea antetul organizatorilor si semnatura reprezentantilor acestuia. Sponsorul nu are dreptul de a-si folosi antetul propriu si nici de a semnainvitatiile; are dreptul de a-si preciza pozitia de sponsor pe invitatie. Vor contine denumirea formei de EMC si cel putin un sumar alprogramului acesteia. Programul:Va preciza in mod clar organizatorii si sponsorii. Va contine toate detaliile de desfasurare: orele, locul, numele si titlulstiintific/profesional al vorbitorilor, titlul exact al comunicarii/conferintei; sevor da date exacte privind manifestarile satelite. Va preciza numarul de ore de EMC conferit de catre Comisia Nationala deEMC. Titlul comunicarii/conferintei nu va contine denumiri comerciale ci doarDCI. Poate contine reclame ale sponsorilor. Diplomele:Contin datele de identitate ale participantilor. Sunt inseriate iar lista cu participantii si seriile diplomelor eliberate sunttransmise CMR. Se semneaza de organizatori. Contin numarul de ore de EMC conferit de catre Comisia Nationala deEMC. Nu contin nici o referire la sponsor. Desfasurarea formelor de EMC:Nu se permite reprezentantilor sponsorului de a deschide sau conchideforma respectiva de EMC. Acesta poate face DOAR anunturi legate deorganizarea non-stiintifica (mese festive, organizare transport, altefestivitati). Nu se permite folosirea in timpul expunerii doar a denumirii comerciale.Aceasta trebuie sa fie dublata INTODEAUNA de DCI. Este permisa afisarea in sala de panouri publicitare ale sponsorului,precum si distribuirea de materiale promotionale participantilor.

Furnizorii si sponsorii formelor de EMC care nu se supun regulilorprogramului national de EMC al CMR pot pierde aceasta calitate prindecizia Comisiei Nationale de EMC.

Pagina a III-a Buletin Informativ Nr. II Martie-Mai 2004

ZILELE MEDICALE PRAHOVENEIn perioada 14-16 octombrie 2004 la Sinaia, in organizarea AMF - filiala Prahova, Societatii Romane de Cardiologie - FilialaPrahova, Colegiului Medicilor Prahova, Societatii de MG/MF - Filiala Prahova, Spitalului Judetean de Urgenta Ploiesti siDirectiei de Sanatate Publica.Tema manifestarii va fi: „ Actualitati in diagnosticul si tratamentul sindroamelormicrovasculare“ , coordonator stiintific al consfatuirii fiind prof. dr . Ghighina Carmen.Simpozionul a fost structurat in sase sectiuni, fiecare dintre acestea fiind girata si coordonata de personalitati stiintifice

Boli de nutritie si metabolism - Acad. Prof. Dr. Ionescu TargovisteCardiologie - Prof. Dr. Ghighina CarmenMedicina Interna - Prof. Dr. Stefanita Tanaseanu]Nefrologie - Prof. Dr. Mihai VoiculescuNeurologie - Prof. Dr. Constantin PopaOftalmologie - Prof. Dr. Benone Carstocea

Lucrarile consfaturii se vor desfasura in sala de conferinte a hotelului „New Montana“ - SinaiaTaxa de participare, daca se plateste pana la 01.09.2004, este de 800.000 lei pentru medicii primari si specialisti si de400.000 pentru medicii rezidenti si se va achita prin mandat postal sau personal pe adresa secretariatului organizatoric.Aceasta include dreptul de participare la consfaturie, mapa, caietul de referate, programul si ecusonul consfaturii.Informatii se pot obtine de la:Dr. Predescu, presedinte organizatoric: tel 0722.594.359 sau 0244.537.711 int 116/151, email: dco33@infoploiesti.roDr. E. Olteanu, secretar: tel. 0244.537.711 int 187Dana Petre, secretar cazare: 0244.537.711 int 216

ALTE MANIFESTARIIn organizarea Societatii de MG/MF Prahova- in 1IUNIE 2004, „ Statine si inhibitori moderni ai ECA in managementul riscului cardiovascularcrescut“ , in curs de creditare. Detalii la secretariatul Colegiului din 31.05.2004- in 9 IUNIE 2004, la Hotelul Prahova Plazza din Ploiesti, incepand cu ora 14.00 va avea loc simpozionul: „Accidentevasculare cerebrale - conduita terapeutica preventiva si curativa “ , creditata cu 2,6 ORE EMC.

In organizarea Fundatiei MEDIS Campina- in 25 iunie, „Disfunctia erectila“ , la Casa de Cultura a Tineretului Campina, incepand cu ora 9.30. Manifestarecreditata cu 8,6 ORE EMC. Taxa de participare de 200.000 lei se va achita pe loc

EMC

la zi

Pagina a V-a Buletin Informativ Nr. II Martie-Mai 2004

Potrivit O.M.S. 270/2004, asistenta medicala de urgenta prespitaliceasca se defineste ca acea activitate cu mod de lucru "in asteptarea solicitarii, pregatitpentru interventie", realizata prin serviciile publice de ambulanta si prin alte servicii publice si private care au in obiectul lor de activitate asistenta medicala deurgenta si sunt autorizate sa isi desfasoare activitatea in Romania conform reglementarilor 'legale in vigoare. Ea include toate etapele de acordare a asistenteimedicale de urgenta in faza prespitaliceasca, incepand cu acordarea primului ajutor calificat si completandu-se, unde este cazul, cu asistenta medicalaavansata de urgenta pana la predarea pacientului la structurile de primiri urgente.Asistenta medicala de urgenta prespitaliceasca a pacientului critic se asigura de serviciile publice de ambulanta si de alte servicii publice de urgenta autorizate,sub coordonarea directa a dispeceratelor publice de urgenta "112".(5) Serviciile private de urgenta prespitaliceasca asigura asistenta de urgenta pacientilor critici aflati pe listele proprii de abonati sau pacientilor care seadreseaza direct acestor servicii, cu plata directa a serviciilor medicale.Serviciile medicale publice de ambulanta si alte servicii publice de urgenta prespitaliceasca si de transport sanitar raspund solicitarilor telefonice la numarul961 (numarul 112 in cazul dispeceratelor si al centrelor de apel unic) sau, in cazul serviciilor private, la numere proprii alocate in acest sens prin dispecerateleproprii.Functionarea acestor srevicii se face exclusiv in baza unei autorizatii de functionare eliberata de directia de sanatate publica judeteana, serviciul public deambulanta/alt serviciu public si/sau privat de asistenta de urgenta prespitaliceasca si transport sanitar, care solicita aceasta autorizare, avand obligatia de arespecta conditiile de dotare minima obligatorii, prevazute in anexa la acest act normativ.

ACCESUL GRAVIDEI LA INVESTIGATII PARACLINICE SI CONSULTURI DE

SPECIALITATE

ASISTENTA MEDICALA DE URGENTA PRESPITALICEASCA

Art. 1. - Servicile medicale recomandate femeii gravide sunt efectuate in regim de urgenta.Art. 2. - Laboratoarele de analize medicale si alte investigatii paraclinice, cabinetele de specialitate, alte unitati sanitare care au contract cu casele de asiguraride sanatate furnizeaza la prezentarea gravidei serviciul medical recomandat.Art. 3. - Gravidele nu sunt inscrise pe liste de asteptare, iar serviciul medical nu este reprogramat decat in caz de imposibilitate obiectiva de a fi efectuat.

(extras din O.M.S. 458/2004 privind ameliorarea accesului gravidelor la investigatii p araclinice si consulturi de specialit ate)

AFECTIUNI CARE POT DETERMINA AMANAREA INCEPERII SCOLARIZARIIPotrivit ultimelor modificari ale legii invatamantului, in clasa I sunt inscrisi copiii care implinesc varsta de 6 ani pana la data inceperii anului scolar. La cererea scrisa a parintilor, tutorilor sau a sustinatorilor legali, inscrierea in clasa I a copiilor care implinesc varsta de 6 ani pana la data inceperii anuluiscolar va fi amanata cu un an. Baremul medical cu afectiunile care pot constitui cauze de amanare a inceperii scolarizarii la varsta de 6 ani(vezi pct.1-88) vafi aplicat in mod orient ativ de catre medicii de familie si/sau medicii scolari, in contextul clinic individual al fiecarui copil suferind de o afectiuneacuta severa sau cronica , se arata in O.M.S. 430/2004

1. Tulburari severe de nutritie (cu greutate corporala sub 16 kg la baieti si sub 15kg la fete si/sau hemoglobina sub 9,5 g/dl)2. Tuberculoza (indiferent de localizare) in evolutie si formele recent stabilizate (sub6 luni de la stabilizare)3. Leziuni cardiace (congenitale sau dobandite) organice, cu semne incipiente saumanifeste de decompensare4. Tulburari de ritm cardiac patente5. Boli circulatorii cu tulburari manifeste (arteriopatii, venopatii, limfopatii)6. Bronhopneumopatii cronice trenante 7. Astm bronsic sub tratament8. Hepatita virala acuta (in ultimele 12 luni)9. Hepatita cronica (persistenta sau agresiva)10. Sindroame de malabsorbtie neechilibrate terapeutic 11. Alte afectiuni digestive cronice cu semne manifeste 12. Glomerulonefrita (in ultimele 12 luni)13. Alte nefropatii cronice cu semne de decompensare 14. Anemii cronice feriprive cu hemoglobina sub 9,5 g/dl 15. Anemii hemolitice cu crize de hemoliza si/sau splenomegalie16. Anemie Biermer17. Talasemie majora Cooley 18. Aplazii medulare19. Purpura trombocitopenica idiopatica cu splenomegalie 20. Agranulocitoza21. Hipersplenism22. Hemopatii cu sangerari 23. Histiocitoza X cronica24. Boala Hand-Schuller-Cristian 25. Sarcoidoza26. Reumatism articular acut, inclusiv Coreea Sydenham (in ultimele 6 luni)27. Reumatisme cronice in faze evolutive28. Colagenoze (lupus eritematos diseminat, sclerodermie, dermatomiozita,periarterita nodoasa)29. Boli maligne (leucemie, limfoame si reticuloane maligne etc.)30. Imunodeficiente primare31. Diabet zaharat insulinodependent tip I32. Boli metabolice cu impact asupra dezvoltarii somatice si neuropshice33. Tireotoxicoza (hipertiroidie) 34. Tiroide cornice35. Insuficienta cortico-suprarenala primara 36. Mixedem congenital37. Diabet insipid 38. Sindrom Turner39. Sindrom adrenogenital (hiperplazie suprarenala congenitala) cu pierdere desare40. Deficiente de crestere staturala din orice cauza (sub 107 cm la baieti si sub 105cm la fete)41. Alte endocrinopatii manifeste42. Obezitate cu insuficenta respiratorie restrictive sub 75%43. Intarziere mentala usoara (coeficient de inteligenta 50-69)44. Intelect de limita (coeficient de inteligenta 70-89) 45. Tulburari de dezvoltare a limbajului si vorbirii46. Tulburari specifice de dezvoltare motorize47. Tulburari invalidante ale dezvoltarii (autism infantil etc.)

48. Tulburari hiperkinetice49. Tulburari emotionale si imaturitate afectivcomportamentala(anxios-fobica etc.)50. Tulburari ale functiei sociale (mutism electiv etc.) 51. Ticuri cronice (motorii, vocale, boala Gilles de la Tourette)52. Alte tulburari de comportament si emotionale (encomprezis, enurezis dium,bolboroseala, balbism etc.) 53. Tulburari mentale organice54. Traumatism cranian forte (in ultimele 6 luni) si sechele dupa traumatism cranian55. Epilepsie cu crize rezistente la tratament56. Handicap motor sau neuromotor (paralizii cerebrale infantile - boala Little,plegii; boli neuromusculare - miastenii, distrofie musculara Duchenne, miotonii,miopatii; afectiuni inflamatorii, tumorale, vasculare cerebrale sau periferice)57. Meningita sau meningoencefalita (in ultimul an) on sechele dupa acestea58. Alte afectiuni neuropsihice manifeste59. Hipoacuzii cu pierdere sociala de auz mai mare de 20 decibeli60. Otita medie supurata bilaterala recidivanta (in ultimele 6 luni)61. Tulburari de dictie si fonatie, care impiedica o comunicare cvasinormala(dificultati importante in pronuntarea unor foneme, rinolalie, sigmatism etc.)62. Sindrom Meniere63. Alte boli O.R.L. severe64. Scaderea acuitatii vizuale dupa corectie la ambii ochi sub 1/2 cc65. Scaderea acuitatii vizuale dupa corectie la un ochi sub 1/10 (inclusiv lipsa unuiochi), indiferent de acuitatea vizuala la celalalt ochi66. Miopie progresiva cu leziuni de coroidoza miopigena la fundul de ochi67. Astigmatism cu tulburari mari de acomodare68. Strabism cu tulburari accentuate de motilitate oculars, care necesita tratamentortoptic (sau cu ambliopie forte on medie, in curs de recuperare)69. Alte afectiuni grave oculare (glaucom congenital, dezlipiri de retina sub 1 an, cuacuitate vizuale normala etc.) 70. Eczema cronica intinsa, rebela la tratament71. Dermatoza micotica manifesta 72. Dermatoze buloase73. Psoriazis intins74. Alte boli cronice de piele cu tulburari manifeste75. Malformatii congenitale ale membrelor (ectromelii transversale saulongitudinale, aplazii de membre on de segmente de membre)76. Scolioze congenitale sau esentiale mai marl de 20° 77. Inegalit ati de membre,mai marl de 2 cm78. Luxatie congenitala de sold79. Picior stramb congenital in tratament 80. Artrogripoza81. Pectus excavatum cu insuficienta respiratorie de tip restrictiv sub 75%82. Osteomielita acute sau cronica 83. Sechele motorii dupa poliomielita 84. Tumori benigne sau maligne ale aparatului locomotor 85. Osteocondrita de sold86. Orice afectiune traumatica totala chirurgicala cu osteosinteza metalica (fracturi)87. Alte afectiuni osteomusculoarticulare, congenitale sau dobandite, cu semneclinice manifeste88. Orice afectiune cronica severa pe care specialistul din domeniul medicalrespectiv o considers stanjenitoare unei scolarizari normale la varsta de 6 ani.

BAREMUL MEDICAL

Pagina a VII-a Buletin Informativ Nr. II Martie-Mai 2004

LISTA medicamentelor din Programul social pentru perioada 2003-2004

Semnificatia coloanelor din t abelul de mai jos este urmatoarea: A - Forma farmaceutica;B - Concentratia; C - T ara

Pagina a IX-a Buletin Informativ Nr. II Martie-Mai 2004

Calitatea si securitatea sangeluiMinisterul Sanatatii va finaliza, in scurt timp, un proiect de lege privind calitateasi securitatea sângelui. Actul normativ va stabili cadrul general legal almedicinii transfuzionale care este una din cele mai importante componente alesanatatii publice, informeaza MS, intr-un comunicat transmis, marti, Rompres.Mii de români au nevoie, anual, de transfuzii cu sânge. Conform datelorstatistice, numai anul trecut au fost cerute Institutului de Hematologie 505.296de pungi de sânge, iar in primul trimestru al acestui an cererea a ajuns deja la140.000 de pungi. La ora actuala doar doi la suta din populatie doneazasânge, existând 17 donatori la 1.000 de locuitori. "Vrem ca sângele care ajunge la pacienti sa respecte standardele europene decalitate si securitate. Persoanele care nu vor respecta prevederile noii legi vorfi sanctionate in functie de gravitatea faptelor savârsite", a declarat dr. OvidiuBrinzan, ministrul Sanatatii.Proiectul noii legi prevede norme clare de calitate si securitate pentru sângeleuman si componentele sanguine. In scopul asigurarii unui inalt nivel deprotectie a sanatatii pacientilor, legea mai reglementeaza si modul in care secolecteaza sângele, precum si cum se face controlul sângelui uman si acomponentelor sanguine. Modalitatile de stocare si distributie ale sângeluidestinat transfuziilor sunt si ele prevazute de aceasta lege.In lege exista capitole destinate protectiei datelor, dispozitii privitoare laatributiile centrelor de transfuzii, dar si reglementari privind introducerea sauscoaterea sângelui uman din tara sau a produselor derivate din sânge sauplasma.Conform legii, se vor lua toate masurile pentru asigurarea securitatii datelor siimpiedicarea adaugirilor, inlaturarilor sau modificarilor neautorizate, in fisiereledonatorilor sau in registrele de excludere, cât si transferul neautorizat deinformatii si se vor introduce proceduri care sa rezolve orice lipsa de legaturaintre date.Proiectul de lege prevede si sanctiuni pentru cei care o incalca. Astfel,persoanele ale caror abateri de la lege constituie contraventii vor plati amenziintre 5 si 15 milioane de lei. Si infractiunile se vor pedepsi, in functie degravitatea faptei, fie prin inchisoare, fie prin amenzi de la 20 pâna la 50milioane de lei.Noua lege a sângelui este realizata in concordanta cu toate normele UniuniiEuropene.Proiectul de lege se afla in prezent pe site-ul Ministerului Sanatatii la adresawww.ms.ro. Toti cei care sunt interesati pot transmite reprezentantilor MS,propuneri si sugestii pentru imbunatatirea sa.De asemenea, Ministerul Sanatatii are in vedere recompensarea donatorilor desânge prin cinci tichete de masa pentru o donare. "Cu totii trebuie saconstientizam necesitatea si importanta donarii de sânge. Românii trebuie sainteleaga ca fiecare dintre noi sau dintre cei dragi pot avea nevoie la unmoment dat de sânge pentru ca viata sa le fie salvata. Ca si in majoritateatarilor europene, in România donarea voluntara este gratuita. Prin acordareaunor recompense donatorilor nostri vrem sa evitam unele disfunctionalitaticare, din pacate, mai exista in centrele de donare. Totusi populatia va trebui sainvete sa faca acest lucru din spirit civic", a declarat ministrul Ovidiu Brinzan.

1. HLG.2. Uree serica3. Glicemie4. TGO

5. TGP6. Examen complet de urina(sumar+sediment)

INVESTIGATII MEDICALE

PARACLINICE DE URGENTA(analize ce se emit in regim de urgenta)

Programe de cooperare internationala in domeniulpsihiatrieiIn cadrul Proiectului Bancii Mondiale de Reforma a Sistemului Sanitar din Romania,la Spitalul Clinic de Psihiatrie "Prof. dr. Alexandru Obregia" din Bucuresti a fostinfiintat un Centru de Sanatate Mintala (Centrul TREPTE). Proiectul are ca scopasigurarea continuitatii ingrijirilor pacientilor externati in ambulator si a reinsertiei lorsociale. Extinderea experientei acestui centru poate fi considerata eligibila de catreBanca Mondiala, pentru alte centre universitare.In prezent se pregateste implementarea unui centru comunitar la Spitalului dePsihiatrie "Dr. Constantin Gorgos" Bucuresti, finantat prin Pactul de stabilitate siOrganizatia Mondiala a Sanatatii cu suma de 80.000 de euro. Acest centru vafunctiona incepand cu luna septembrie 2004.Ministerul Sanatatii va sprijini spitalele de psihiatrie pentru initierea unor programe dereabilitare a infrastructurii prin Programul Bancii Mondiale si a Bancii Europene deInvestitii.In cadrul proiectului de reabilitare a asistentei mamei si copilului, ce va fi finantatprintr-un imprumut de la Banca Mondiala, in valoare de 120 de milioane de dolari, seva propune ca o parte a proiectului sa fie focalizat spre imbunatatirea serviciilor depsihiatrie.In cadrul proiectului PHARE destinat bolilor netransmisibile si sanatatii mintale,Ministerul Sanatatii a inclus, ca element prioritar, realizarea unei retele informaticecare va sta la baza Registrului National Unic al Bolnavilor Psihici.Exista posibilitatea ca Ministerul Sanatatii sa obtina o finantare de aproximativ250.000 de euro din partea Uniunii Europene prin Programul PHARE.

Medicii de familie solicita desfiintarea celor doua listepentru medicamente compensate si gratuite Adunarea Generala a Colegiului Medicilor din România (CMR) a dezbatut, vineri(7mai /Rompres), in prezenta ministrului Sanatatii, dr. Ovidiu Brinzan, situatia mediciniiprimare. In memorandumul inaintat cu acest prilej ministrului Sanatatii, CMR solicita: definireaconcreta in Contractul Cadru a pachetului minim de servicii medicale si a celuistandard; promovarea unei initiative legislative pentru reducerea categoriilor depersoane care beneficiaza de asigurare fara plata contributiei; recunoasterea CMR capartener de dialog in privinta tuturor deciziilor din sistem si co-autor al ContractuluiCadru; aplicarea unitara a prevederilor Contractului Cadru.De asemenea, in memorandum se cere ca evidenta asiguratilor sa fie efectuata deCasele de Asigurari de Sanatate (CAS) iar corectarea valorii punctului sa se faca infunctie de un criteriu unic, stabilit in fiecare judet; reintroducerea bugetului de practicain medicina primara si adoptarea lui in ambulatoriul de specialitate; elaborareanormelor de functionare a ambulatoriului de specialitate, fiind integrate, in modechitabil, activitatile ambulatoriului de spital, a cabinetelor private, a centrelor dediagnostic rurale si urbane intr-un sistem ce va fi discutat si convenit de comun acord.CMR mai cere in memorandum garantarea unui venit minim decent pentru medici,finantarea cabinetelor medicale care au minimum 1.000 de inscrisi cu sume care saacopere toate cheltuielile si sa asigure medicului un venit egal cu cel al graduluiprofesional stabilit prin buget.Un alt punct al memorandumului cere desfiintarea listelor A si B cuprinzândmedicamentele care pot fi prescrise de catre medici, deoarece genereaza inechitateintre diversele categorii de medici, birocratie si risipa. Totodata, medicii de familiespun ca prin cele doua liste este limitata exercitarea profesiei.Reprezentantii medicilor de familie si CMR au cerut ministrului Sanatatii gasireasolutiilor optime care sa permita cumpararea cabinetelor medicale si nuconcesionarea lor. Dr. Ovidiu Brinzan a mentionat, in context, ca pentru momentconcesionarea ar putea constitui o solutie fezabila fata de vânzare care presupune untimp indelungat de aplicare. CMR solicita si discutarea proiectului de regulament privind efectuarea garzilor sisustinerea rezidentiatului in baza unor standarde nationale, cu subiecte la primavedere. Totodata, CMR solicita includerea sa in Comitetul National pentruRationalizarea Serviciilor de Sanatate.

Accidentele de munca - in crestereIn 2003 s-au inregistrat 329 de victime ca urmare a accidentelor de munca, numarul de cazuri contrastând cu tendinta de scadere inregistrata in anii precedenti (304in 2002, 281 in 2001, 315 in 2000), a subliniat, vineri, prof. dr. Dan Dermengiu, directorul Institutului National de Medicina Legala "Mina Minovici" cu prilejul prezentariiRaportului de activitate pe 2003. Referindu-se la accidentele de circulatie mortale, directorul IML a mentionat ca numarul victimelor a scazut, dar a remarcat odiferenta semnificativa intre judete. Astfel, exista judete cu o incidenta mult mai mare fata de media nationala (11,6 cazuri la 100.000 de locuitori pe an), precumMehedinti - 42,7, Ialomita - 22,7, Arad - 19,7, Timis - 17,7 cazuri. Pe de alta parte, exista judete cu o incidenta mult mai mica decât media nationala: Dâmbovita - 4,2 ;Olt - 4,3 cazuri la 100.000 locuitori.

O noua Lege a produselor si substantelor stupefianteRomania va avea o noua Lege a produselor si substantelor stupefiante, incepand din acest an. Anual, mii de romani au nevoie de medicamente care sa le alinesuferintele provocate de boli ca SIDA, cancerul sau chiar reumatismul. Aceste medicamente contin substante stupefiante si psihotrope, care, dupa afirmatiilespecialistilor, dau o dependenta fizica si chiar psihica atunci cand sunt utilizate. Din aceasta cauza ele trebuie atent supravegheate si monitorizate. Mnisterului Sanatatii a reusit sa elaboreze noua lege.Noul proiect de lege stabileste reguli clare asupra cadrului legal privind circuitul produselor ce contin substantestupefiante si psihotrope incepand de la producerea lor si pana ce acestea ajung la pacienti. Acesta va stabili si care sunt documentele necesare prescrierii sieliberarii medicamentelor de acest tip, reglementarile privind importul si exportul acestora, modul de transport, depozitare, distributie en gros sau en detail etc., astfelincat sa nu fie ingradit sub nici o forma accesul pacientilor la tratament, dar in conditiile unui consult strict supravegheat.

angajatorul ca are obligatia sa le transfere la alt loc de munca, cu mentinereasalariului de baza brut lunar.2. Intocmeste si semneaza , impreuna cu angajatorul, raportul de evaluareprivind riscurile la care este supusa salariat a la locul ei de muncaCand?

-Anual-La orice modificare a conditiilor de munca, natura, gradul si durata

expunerii salariatelor gravide/care au nascut recent/care alapteaza-Cand exista solicitarea salariatei de a i se aplica masurile de

protectiei a starii de maternitate (vezi pct. 1)Scop: d eterminarea oricarui risc pentru pentru securitatea sau sanatatea lor sioricarei repercusiuni asupra sarcinii ori alaptarii3. Sa completeze corespunzator si in limit a atributiilor si sa semneze petoate I nformarile privind protectia maternit atii la locul de munca , ce se voremite nominal salariatelor 4. Sa dispuna efectuarea de examene p araclinice si de laborator , dupa caz,in functie de noxele const atate la locuriel de munca, cu respect area NGPM,pentru a se st abili influent a acestora asupra st arii de sanat ate a salariatelor .5. Vizeaza, prin grija angajatorului, certificatele medicale pentru acordareaconcediului de risc maternal , in caset a "cod diagonstic", sub semnatura,parafa si st ampila, cu privire la imposibilit atea indeplinirii de catre angajatora obligatiilor prevazute de lege si al motivul pentru care nu a putut fi evit ataacordarea acestei prest atii.6. Face recomandari angajatorului , daca in urma efectuarii controalelormedicale periodice se const ata modificari ale st arii de sanat ate a salariatei,in conditiile in care buletinele de analiza dovedesc ca nu au exist at depasiriale valorilor limite de expunere profesonala la agenti in cadrul locului demunca al salariatei, sa modifice in mod corespunzator conditiile si/sauorarul de munca ori, daca nu e posibil, sa rep artizeze salariat a la alt loc demunca fara riscuri pentru sanat ate sau securit ate.

ANEXE:

ANEXA Nr. 1L I S T A minimala a agentilor , procedeelor si conditiilor de muncasusceptibile sa prezinte un risc specific de expunere (care necesit aevaluare)A. Agenti 1. Agenti fizici, considerati ca agenti cauzali pentru leziuni ale foetusului si/saudezlipirea de placenta, in special:a) socuri, vibratii sau miscari bruste;b) manipularea manuala de mase grele, implicand riscuri in special la nivelulcoloanei vertebrale dorsolombare;c) zgomot;d) radiatii ionizante;e) radiatii neionizante;f) ambiante termice extreme, reci sau calde;g) miscari si pozitii de munca, deplasari (fie in interiorul,fie in exteriorul unitatii), oboseala mentala, fizica, alte eforturi fizice legate deactivitatea salariatelor prevazute la art. 2 lit. c)-e).2. Agenti biologici Agentii biologici din grupele de risc 2, 3 si 4, definite astfelconform legislatiei in vigoare, in masura in care se cunoaste ca acesti agenti saumasurile terapeutice cerute de existenta lor pun in pericol sanatatea femeiigravide si a copilului ce urmeaza a se naste si in masura in care nu figureaza inanexa nr. 2.3. Agenti chimici Urmatorii agenti chimici, in masura in care se stie ca pun inpericol sanatatea femeii gravide si a copilului ce urmeaza a se naste si in masurain care nu figureaza in anexa nr. 2:

a) agentii cancerigeni si/sau mutageni, in masura in care nu sunt mentionati inlistele de valori limita de expunere profesionala la agenti chimici si pulberi dinnormele generale de protectie a muncii si in masura in care nu figureaza in anexanr. 2;b) agentii chimici prevazuti in lista de valori limita de expunere profesionala laagenti chimici din normele generale de protectie a muncii;c) mercurul si derivatii sai;d) medicamentele antimitotice;e) monoxidul de carbon;f) agentii chimici periculosi cu cale de absorbtie cutanata.B. Procedee Procedeele industriale ce pot duce la aparitia cancerului,prevazute in normele generale de protectie a muncii.C. Conditii de munca Activitati subterane miniere.ANEXA Nr. 2L I S T A minimala a agentilor , procedeelor si conditiilor de munca, careconstituie risc de expunere si in prezent a carora care salariatelegravide/care alapteaza nu pot fi obligate de angajator sa realizeze activit ati.A. Salariatele gravide 1. Agenti a) Agenti fizici:- activitatea in atmosfera hiperbarica, de exemplu in incinte presurizate si lascufundari subacvatice b) Agenti biologici:- toxoplasma;- virusul rubeolei, exceptand cazurile in care se dovedeste ca salariata gravidaeste suficient protejata fata de acesti agenti prin imunizare.c) Agenti chimici:- plumbul si derivatii acestuia, in masura in care pot fi absorbiti de organismuluman.2. Conditii de munca Activitati subterane miniereB. Salariatele care alapteaza1. AgentiAgenti chimici - plumbul si derivatii sai, in masura in care pot fi absorbiti deorganismul uman.2. Conditii de muncaActivitati subterane miniere.ANEXA Nr. 3Munci in conditii cu caracter insalubru sau greu de suport at sunturmatoarele:1. Colectarea, transportul si depozitarea dejectiilor menajere, umane, animaliere;2. Igienizarea grupurilor sanitare3. Sapatul santurilor4. Incarcatul sau descarcatul cu lopata al diverselor produse5. Ridicarea unor greutati mai mari de 10 Kg6. Munca in conditii de expunere la temperaturi extreme Nota: prin temperaturi extreme se intelege temperaturile exterioare ale aerului,care:a) depasesc +37oC sau, corelate cu conditii de umiditate mare, pot fi echivalatecu acest nivel;b) scad sub -20oC sau, corelate cu conditii de vant intens, pot fi echivalate cuacest nivel.Temperaturile prevazute sunt temperaturi monitorizate si certificate de InstitutulNational de Meteorologie si Hidrologie si transmise de centrele regionale aleacestuia.

Pagina a XI-a Buletin Informativ Nr. II Martie-Mai 2004

Progrese recente ale tehnicilor si echipamentelorecocardiograficeEcografia este o metoda noninvaziva si se poate face ambulatoriu sau la patulbolnavului, a declarat pentru Rompres prof. dr. Carmen Ginghina, presedintaSocietatii Romane de Cardiologie, cu ocazia simpozionului "Progrese recente aletehnicilor si echipamentelor ecocardiografice", gazduit de Teatrul de Opereta dinBucuresti.In privinta tehnicilor, a mentionat prof. dr. Carmen Ginghina, in prezent seutilizeaza tehnici tridimensionale recent introduse cum ar fi 3D, Doppler tisularcolor, care coloreaza tesuturile in functie de viteza cu care se misca acestea.In domeniul echipamentelor a aparut ecocardiograful miniaturizat (cat o carte), cucare se poate acorda asistenta medicala bolnavilor aflati in varf de munte, depilda, a spus presedinta Societatii Romane de Cardiologie. Ea a precizat careuniunea medicala beneficiaza de prezenta unor personalitati marcante indomeniu, intre care se afla si presedintele Societatii Europene de Cardiologie,prof. dr. Fausto Pinto, societate care s-a transformat in Asociatie si din care faceparte si Romania.In cadrul simpozionului se desfasoara si un curs ABC de ecocardiografie.Ecocardiograful ajuta la diagnosticarea bolilor vasculare, congenitale, iar in cazulcardiopatiei ischemice estimeaza anumite aspecte.Dr. Mircea Ioan Coman, presedintele Grupului de lucru de ecocardiografie dincadrul Societatii Romane de Cardiologie, s-a referit la preocuparile pentrupromovarea prezentei romanesti in domeniu, respectiv utilizarea efectuluiCoanda, care urmeaza sa fie prezentat la simpozionul de anul viitor.Ecocardiografia evidentiaza miscarea fluxului sanguin care se poate vizualiza cuajutorul efectului Coanda.Dr. Mircea Ioan Coman opineaza ca in 10-15 ani medicii de familie pot avea oinstruire in domeniu, si cu ajutorul miniecocardiografului vor putea sadiagnosticheze urgentele medicale pe care apoi sa le trimita la specialist.Privitor la diagnosticarea cu ultrasunete, dr. Coman a spus ca acestea potdistinge tesuturile tumorale.In legatura cu malformatiile congenitale cardiace care se identifica cu ajutorul

ecocardiografului, specialistul a mentionat ca acestea reprezinta 1 la suta dintrenasteri. Diagnosticarea lor tardiva duce la complicatii.Potrivit prof. dr. Eduard Apetrei, seful Clinicii de Cardiologie a Institutului deCardiologie "Prof.dr. C.C.Iliescu", 2,5 milioane de romani sufera de boli de inima.El a aratat ca peste tot in lume se remarca o scadere a acestora, mai putin la noi.Intre cauze se numara alimentatia, sedentarismul, fumatul, stresul. Prof. dr.Apetrei a subliniat ca ecocardiografia da posibilitatea unui diagnostic corect. O noua fabrica de medicamente la Targu MuresMures, 25 mai /Rompres/ - O noua fabrica de medicamente a fost inaugurata laTargu Mures de compania Lek Pharma Tech, din cadrul grupului Sandoz, parte adiviziei de produse generice a Novartis. La festivitate au participat premierulSloveniei, Anton Rop, aflat intr-o vizita oficiala in Romania, si ministrul Sanatatii,Ovidiu Brinzan. Specializata in productia de macrolide, noua unitate, avand osuprafata de 4.500 mp, va include linii de productie, laboratoare, spatii dedepozitare, precum si o cladire administrativa. Dintr-o investitie totala in Romaniade peste 30 milioane de dolari, centrul de competenta pentru productia demacrolide din Targu Mures reprezinta mai mult de 12 milioane de dolari. Nouafabrica va furniza produse pentru a satisface solicitarile in continua crestere aleintregii piete europene.Aparat Doppler cu ultrasunete care evalueaza stareavaselor de sangeCluj-Napoca, 25 mai /Rompres/ - In premiera pentru Romania, la Cluj-Napoca vafunctiona un aparat Doppler cu ultrasunete ce va evalua starea vaselor de sangela pacientii cu risc de boli cardiovasculare si de evenimente fatale, cum ar fiinfarctul miocardic ori accidentele vasculare cerebrale. Aparatul, care va functionain centrul universitar medical clujean, a aparut recent pe piata medicalainternationala, fiind prezentat ca o noutate, anul trecut, la Viena, la un congres despecialitate. Dispozitivul Doppler a fost pus la dispozitia medicilor de la InstitutulInimii "Nicolae Stancioiu", Spitalul de Recuperare si Centrul de Diabet de catrecompania Aventis International.

(5) Medicii care au implinit varsta de pensionare - 60 de ani femeile si 65 de ani barbatii - nupot detine functia de director general, director general adjunct, in cadrul Ministerului Sanatatii sial ministerelor si institutiilor centrale cu retea sanitara proprie, al directiilor de sanatate publicajudetene si a municipiului Bucuresti, al Casei Nationale de Asigurari de Sanatate si al caselorjudetene de asigurari de sanatate, precum si functiile de director general si director generaladjunct de spital cu exceptia functiilor de director general si director general adjunct de spitalclinic universitar si institute de cercetare, pentru persoanele prevazute la alin. (2).(6) Medicii detinuti sau internati din motive politice, aflati in situatiile prevazute la art. 1 alin. (1)si (2) din Decretul-lege nr.118/1990 privind acordarea unor drepturi persoanelor persecutate dinmotive politice de dictatura instaurata cu incepere de la 6 martie 1945, precum si celordeportate in strainatate on constituite in prizonieri, republicat, cu modificarile si completarileulterioare, pot fi mentinuti, la cerere, in activitatea profesionala, pe baza certificatului anual desanatate. Aceste prevederi se aplica si medicilor care, din motive politice, au fost obligati sa isiintrerupa studiile o anumita perioada, obtinandu-si licenta cu intarziere, ori celor care au fostimpiedicati sa isi reia activitatea profesionala.(7) Prin derogare de la prevederile alin. (4), medicii de familie stabiliti in mediul rural isi potcontinua activitatea dupa implinirea varstei de pensionare, la cerere, cu aviz anual eliberat deMinisterul Sanatatii si Colegiul Medicilor din Romania, pe baza certificatului de sanatate.Art. 17. - (1) In cazul in care un medic isi intrerupe activitatea profesionala sau se afla intr-osituatie de incompatibilitate pe o perioada mai mare de 5 ani, Colegiul Medicilor din Romaniava reatesta competenta profesionala a acestuia, in vederea reluarii activitatii medicale.(2) Procedura privind modalitatile si conditiile de verificare si atestare a nivelului profesional sestabileste de catre Consiliul National al Colegiului Medicilor din Romania.(3) Prevederile alin. (1) se aplica si medicilor cetateni ai unui stat membru al Uniunii Europene,ai unui stat apartinand Spatiului Economic European sau ai Confederatiei Elvetiene, cudomiciliul in Romania.Art. 18. - (1) Practicarea profesiei de medic de catre o persoana care nu are aceasta calitateconstituie infractiune si se pedepseste conform Codului penal.(2) Colegiul Medicilor din Romania, prin presedintele Coegiului teritorial, este in drept saexercite actiunea civila sau sa sesizeze, dupa caz, organele judiciare sau autoritatilecompetente, pentru urmarirea si trimiterea in judecata a persoanelor care isi atribuie sau careintrebuinteaza fara drept titlul ori calitatea de medic sau care practica in mod nelegal medicina.(3) Actiunea penala impotriva unui membru al Colegiului Medicilor din Romania, cu privire lafapte ce au legatura cu exercitarea profesiei de medic, se pune in miscare cu in5tiintareaprealabila a colegiului al carui membru este medicul respectiv.(4) Instantele de judecata civile sau penale, din oficiu, vor comunica Colegiului Medicilor dinRomania hotararile judecatoresti, ramase definitive, prin care s-au pronuntat cu privire la fapteexercitate in timpul si in legatura cu profesia de catre medici pe teritoriul Romaniei.CAPITOLUL IIDISPOZITII PRIVIND EXERCITAREA PROFESIEI DE MEDIC PE TERITORIUL ROMANIEI DECATRE MEDICII CETATENI AI UNUI STAT MEMBRU AL UNIUNII EUROPEAE, AI UNUI STATAPARTINAND SPATIULUI ECONOMIC EUROPEAN SAU AI CONFEDERATIEI ELVETIENESECTIUNEA 1 Dispozitii privind facilitarea deptului de stabilireArt. 19. - La intrarea in profesie, medicii cetateni ai unui stat membru al Uniunii Europene, aiunui stat apartinand Spatiului Economic European sau ai Confederatiei Elvetiene vor prezentaautoritatilor romane competente certificatul cazierului judiciar emis de statul membru de originesau de provenienta sau, in lipsa acestuia, un document echivalent emis de acel stat.Art. 20. - (1) Pentru accesul la una din activitatile medicale sau pentru exercitiul acesteia,medicii cetateni ai unui stat membru al Uniunii Europene, ai unui stat apartinand SpatiuluiEconomic European sau ai Confederatiei Elvetiene vor prezenta autoritatilor competenteromane certificatul de sanatate fizica si psihica eliberat de statul membru de origine sau deprovenienta. (2) In situatia in care, pentru accesul si exercitiul activitatii prevazute la alin. (1), statul membrude origine sau de provenienta nu impune o astfel de cerinta si, in consecinta, nu emitecetatenilor sai un astfel de document, autoritatile competente romane accepta din parteaacestuia un atestat echivalent certificatului de sanatate.Art. 21. - (1) Cererile medicilor cetateni ai unui stat membru al Uniunii Europene, ai unui statapartinand Spatiului Economic European sau ai Confederatiei Elvetiene cu privire la accesul inRomania la una din activitatile medicale se solutioneaza de catre Ministerul Sanatatii, incolaborare cu Colegiului Medicilor din Romania, in termen de 3 luni de la data depuneriidosarului complet de catre cel interesat.(2) Dosarul prevazut la alin. (1) trebuie sa cuprinda urmatoarele documente:a) documentul de identitate;b) diploma de medic obtinuta in Romania, diploma de medic obtinuta sau, dupa caz,recunoscuta intr-un stat membru al Uniunii Europene, intr-un stat apartinand SpatiuluiEconomic European sau in Confederatia Elvetiana, respectiv atestatul de echivalare emis deMinisterul Educatiei si Cercetarii in cazul diplomelor de medic obtinute intr-un stat tert si care nuau fost recunoscute de unul din statele membre enumerate;c) in situatia medicilor specialisti, si diploma, certificatul sau titlul care atesta specializarea inuna din specialitatile clinice sau paraclinice prevazute de Nomenclatorul specialitatilor medicale,medico-dentare si farmaceutice pentru reteaua de asistenta medicala sau de normele UniuniiEuropene, dupa caz;d) certificatul de sanatate sau atestatul echivalent al acestuia, emis de statul membru de originesau de provenienta;e) certificatul de cazier judiciar, emis de statul membru de origine sau de provenienta, in cazulin care intrarea in profesie se face in Romania iar, in lipsa acestuia, documentul echivalent emisde statul respectiv.(3) Deciziile autoritatilor competente romane in aceste cazuri pot fi atacate la instanta decontencios administrativ.(4) In situatia prevazuta la art. 22, cererea de reexaminare suspenda termenul legal desolutionare. Autoritatile competente romane vor continua procedura prevazuta la alin. (1) dupaprimirea raspunsului din partea statului membru consultat sau dupa expirarea termenului de 3luni prevazut de normele Uniunii Europene pentru formularea raspunsului de catre statelemembre consultate in aceste situatii.Art. 22. - (1) Atunci cand autoritatile competente romane au cunostinta de fapte grave si precisecare pot avea repercusiuni asupra inceperii activitatii profesionale sau asupra exercitariiprofesiei de medic in Romania, comise de medicii cetateni ai unui stat membru al UniuniiEuropene, ai unui stat apartinand Spatiului Economic European sau ai Confederatiei Elvetiene,anterior stabilirii in Romania si in afara teritoriului sau, acestea informeaza statul membru deorigine sau de provenienta al celor in cauza.(2) Autoritatile competente romane comunica statului membru gazda informatiile solicitate cuprivire la sanctiunile disciplinare de natura profesionala sau administrativa, precum si cu privirela sanctiunile penale interesand exercitiul profesiei de medic, aplicate medicilor pe durataexercitarii profesiei in Romania.(3) Autoritatile competente romane analizeaza informatiile transmise de statul membru gazdacu privire la faptele grave si precise comise de medicii cetateni romani sau care provin dinRomania, anterior stabilirii in statul membru gazda si in afara teritoriului, sau fapte care potavea repercusiuni asupra inceperii activitatii profesionale sau asupra exercitarii profesiei demedic in acel stat.(4) Autoritatile competente romane decid asupra naturii si amplorii investigatiilor pe care leintreprind in situatiile pentru care au fost sesizate si comunica statului membru gazda, in termende 3 luni de la primirea solicitarii acestuia, consecintele care rezulta cu privire la atestatele sidocumentele pe care le-au emis in cazurile respective.(5) Autoritatile competente romane asigura confidentialitatea informatiilor transmise.Art. 23. - Documentele prevazute la art. 19, 20 si 22 sunt valabile 3 luni de la data emiterii.SECTIUNEA a 2-a Dispozitii cu privire la libera prestare a serviciilor medicale

Art. 24. - (1) Medicii cetateni ai unui stat membru al Uniunii Europene, ai unui stat apartinandSpatiului Economic European sau ai Confederatiei Elvetiene, stabiliti in unul din aceste state,sunt exceptati de la obligatia inscrierii in Colegiul Medicilor din Romania, precum si de la platacotizatiei de membru, atunci cand solicita accesul la una din activitatile de medic, in vedereaprestarii temporare de servicii medicale in Romania.(2) Acestia sunt inregistrati automat la Colegiul Medicilor din Romania pe durata prestariitemporare de servicii medicale, in vederea aplicarii prevederilor art. 28, pe baza informariiMinisterului Sanatatii.(3) Exercitarea activitatilor de medic in aceste situatii se face cu drepturile si respectareacelorlalte obligatii prevazute de lege pentru medicii cetdteni romani.(4) Atunci cand, pe durata prestarii temporare de servicii in Romania, persoanele enumerate laalin.(1) incalca dispozitiile profesionale cu caracter disciplinar sau administrativ prevazute delege, autoritalile competente romane informeaza statul membru in care cei in cauza suntstabiliti.Art. 25. - (1) Prestarea temporara de servicii medicale pe teritoriul Romaniei de catre cetateniunui stat membru al Uniunii Europene, ai unui stat apartinand Spatiului Economic European sauai Confederatiei Elvetiene stabiliti in unul din aceste state se face pe baza urmatoarelordocumente:a) declaratia prealabila adresata autoritatilor competente romane de catre solicitant, declaratiein care se precizeaza durata de prestare a activitatii medicale, natura si locul de desfasurare aacestor activitati. In cazuri de urgente medicale, declaratia poate fi facuta in termen demaximum 7 zile de la incetarea prestarii acestor activitati;b) dovezi prin care autoritatile competente ale statului membru in care este stabilit atesta casolicitantul exercita legal activitatile respective pe teritoriul acelui stat;c) dovezi prin care autoritatile competente ale statului membru de origine sau de provenientaatesta ca solicitantul este posesor al diplomelor, certificatelor sau altor titluri de medic prevazutede normele Uniunii Europene pentru prestarea activitatilor in cauza.(2) Documentele prevazute la alin. (1) sunt valabile timp de 12 luni de la data emiterii lor.Art. 26. - (1) In caz de prestare temporara a serviciilor care antreneaza deplasarea prestatoruluiin Romania, medicii cetateni ai unui stat membru al Uniunii Europene, ai unui stat apartinandSpatiului Economic European sau ai Confederatiei Elvetiene, stabiliti in unul din aceste state,sunt exceptati de la procedura de acreditare prevazuta de legislatia asigurarilor sociale desanatate.(2) Acestia au obligatia de a informa in prealabil Casa Nationala de Asigurari de Sanatateasupra serviciilor pe care urmeaza sa le presteze pe teritoriul Romaniei, iar in caz de urgenta,in termen de maximum 7 zile de la prestarea acestora.Art. 27. - Incepand cu data aderarii la Uniunea Europeana, autoritatile competente romane vorretrage, dupa caz, temporar sau definitiv, dovezile prevazute la art. 25 alin. (1) lit. b) eliberatemedicilor cetateni romani, precum si medicilor care intrunesc conditiile prevdzute la art. 1 lit. b)- d), cu domiciliul in Romania, in cazul in care acestora li se aplica sanctiunile prevazute delege cu ridicarea dreptului de libera practica a profesiei.SECTIUNEA a 3-a Dispozitii comune cu privire la dreptul de stabilire si libera prestare deservicii medicaleArt. 28. - Medicii cetateni ai unui stat membru al Uniunii Europene, ai unui stat apartinandSpatiului Economic European sau ai Confederatiei Elvetiene care, in timpul exercitarii profesieiin Romania, incalca dispozitiile, legile si regulamentele profesiei, raspund potrivit legii.Art. 29. - (1) Medicii cetateni ai unui stat membru al Uniunii Europene, ai unui stat apartinandSpatiului Economic European sau ai Confederatiei Elvetiene care exercita profesia de medic inRomania au dreptul de a atasa la titlul profesional prevazut la art. 11 titlul legal de formareobtinut in statul membru de origine sau de provenienta, in limba statului emitent si, eventual,abrevierea acestui titlu. Titlul de formare va fi insotit de numele si locul institutiei sau alorganismului emitent.(2) Daca titlul respectiv de formare desemneaza in Romania o pregatire complementaraneinsusita de beneficiar, acesta va utiliza in exercitiul profesiei forma corespunzatoare a titlului,indicata de autoritatile competente romane.Art. 30. - (1) Medicii cetateni ai unui stat membru al Uniunii Europene, ai unui stat apartinandSpatiului Economic European sau ai Confederatiei Elvetiene, care au domiciliul si exercitaprofesia de medic in Romania, au obligatia de a se informa la autoritatile competente cu privirela legislatia din domeniul sandtatii, domeniul securitatii sociale, precum si cu privire la Codul dedeontologie medicala.(2) In vederea furnizarii informatiilor prevazute la alin. (1), autoritatile romane competente vororganiza, la nivelul structurilor teritoriale si centrale, birouri de informare legislative.CAPITOLUL III ORGANIZAREA SI FUNCTIONAREA COLEGIULUI MEDIA.ILOR DINROMANIASECTIUNEA 1 Dispozitii generaleArt. 31. - (1) Colegiul Medicilor din Romania se organizeaza si functioneaza ca organizatieprofesionala a corpului medical, de interes public, apolitica si fara scop patrimonial, avand caprincipal obiect de activitate controlul si supravegherea exercitarii profesiei de medic.(2) Colegiul Medicilor din Romania are autonomie institutionala si isi exercita atributiile faraposibilitatea vreunei imixtiuni.Art. 32. - (1) Colegiul Medicilor din Romania se organizeaza si functioneaza pe criteriiteritoriale, la nivel national si judetean, respectiv la nivelul municipiului Bucuresti.(2) Intre Colegiul Medicilor din Romania si colegiile teritoriale exista raporturi de autonomiefunctionala, organizatorica si financiara.(3) Sediul Colegiului Medicilor din Romania este in municipiul Bucuresti.SECTIUNEA a 2-a Atributiile Colegiului Medicilor din RomaniaArt. 33. - (1) Colegiul Medicilor din Romania are urmatoarele atributii:a) asigura aplicarea legilor, regulamentelor si normelor care organizeaza si reglementeazaexercitarea profesiei de medic;b) apara demnitatea si promoveaza drepturile si interesele membrilor sai in toate sferele deactivitate; apara onoarea, libertatea si independenta profesionala a medicului, precum si dreptulacestuia de decizie in exercitarea actului medical,c) asigura respectarea de catre medici a obligatiilor ce le revin fata de bolnav si de sanatateapublica;d) elabolaboreaza si adopta Statutul Colegiului Medicilor si Codul de deontologie medicala;e) controleaza si supravegheaza modul de exercitare a profesiei de medic, indiferent de formade exercitare si de unitatea sanitara in care se desfasoara, precum si aplicarea legilor siregulamentelor specifice;f) colaboreaza cu Ministerul Sanatatii la formarea, specializarea si perfectionarea pregatiriiprofesionale a medicilor; g) actioneaza, atat singur cat si impreuna cu autoritati/institutii publice cu atributii in domeniu, invederea asigurarii calitatii actului medical in unitatile medicale;h) elaboreazd ghiduri si protocoale de practica medicala, criteriile si conditiile privind asigurareacalitatii actului medical, pe care le propune, spre aprobare, Ministerului Sanatatii;i) colaboreaza cu Ministerul Sanatatii la elaborarea metodologiei de acordare a graduluiprofesional si tematica de concurs;j) organizeaza forme de educatie medicala continua si de ridicare a gradului de competentaprofesionala a membrilor sai; k) colaboreaza cu Ministerul Sanatatii la elaborarea criteriilor si standardelor de dotare acabinetelor de practica medicala independenta;1) stabileste si reglementeaza regimul de publicitate a activitatilor medicale;m) asigura cadrul necesar desfaasurarii unei concurente loiale bazate exclusiv pe promovareacompetentei profesionale;n) controleaza modul in care sunt respectate de catre angajatori independenta profesionala amedicilor si dreptul acestora de decizie in exercitarea actului medical;o) promoveaza si stabileste relatii pe plan extern cu institutii si organizatii similare;

Pagina a XIII-a Buletin Informativ Nr. II Martie-Mai 2004

Art. 54. - Adunarea generala nationala este condusa de catre prsedintele Colegiului Medicilordin Romania.Art. 55. - Adunarea generala nationala poate fi convocata de catre:a) presedintele Colegiului Medicilor din Romania; b) trei dintre membrii Biroului executiv;c) 1/3 dintre membrii Consiliului National al Colegiului Medicilor din Romania.Art. 56. - (1) Consiliul National al Colegiului Medicilor din Romania este alcatuit din cate unreprezentant al fiecarui judet, din 3 reprezentanti ai municipiului Bucuresti si din cate unreprezentant al medicilor din fiecare minister si institutie centrala cu retea sanitara proprie. Inafara de acestia, Consiliul National al Colegiului Medicilor din Romania poate fi asistat, cu rolconsultativ, de cate un reprezentant al Academiei de Stiinte Medicale, Ministerului Sanatatii,Ministerului Muncii, Solidaritatii Sociale si Familiei si Ministerului Justitiei.(2) Reprezentantii in Consiliul National al Colegiului Medicilor din Romania sunt alesi pe operioada de 4 ani de catre membrii consiliilor colegiilor teritoriale si reprezentantii acestora inAdunarea generala nationala, intruniti intr-o sedinta comuna.(3) Cheltuielile cu deplasarea si diurna reprezentantilor in Consiliul National al ColegiuluiMedicilor din Romania vor fi suportate de cstre colegiile ai caror reprezentanti sunt.(4) Consiliul National al Colegiului Medicilor din Romania se intruneste legal in prezenta a celputin 2/3 din numarul reprezentantilor stabiliti la alin. (1) si ia decizii cu majoritate simpla devoturi.Art.57.- Deciziile Consiliului National al Colegiului Medicilor din Romania sunt obligatorii pentrucolegiile locale si pentru toti medicii care practica medicina in Romania.Art. 58. - Atributiile Consiliului national:a) elaboreaza Statutul Colegiului Medicilor din Romania, precum si proiectele de modificare aacestuia;b) elaboreaza Codul de deontologie medicala, precum si proiectele de modificare a acestuia;c) colaboreaza cu Ministerul Sanatatii la elaborarea de norme privind exercitarea profesiei demedic pe teritorial Romaniei;d) colaboreaza cu Ministerul Sanatatii la elaborarea Nomenclatorului de specialitati medicale,medico-dentare si farmaceutice pentru reteaua de asistenta medicala;e) colaboreaza cu Ministerul Sanatatii la elaborarea tematicilor si a metodologiilor concursurilorsi examenelor pentru medici;f) stabileste sistemul de credite de educatie medicala continua, pe baza caruia se evalueazaactivitatea de perfectionare profesionala a medicilor;g) colaboreaza cu Ministerul Sanatatii la elaborarea criteriilor medicale de selectie a pacientilorin cazul unor tipuri de tratamente disponibile in numar limitat;h) aproba ghidurile si protocoalele de practica medicala;i) fixeaza cotizatia care trebuie platita obligatoriu de catre fiecare medic colegiului teritorial;j) gestioneaza bunurile Colegiului Medicilor din Romania si poate sa initieze si sasubventioneze actiuni interesand profesia medicala, actiuni de intrajutorare sau desponsorizare;k) solutioneaza, prin comisiile de specialitate, in termen de 30 de zile de la inregistrare,contestatiile formulate impotriva deciziilor date de consiliile judetene, respectiv al municipiuluiBucuresti, in conformitate cu regulamentele proprii;l) alege dintre membrii sai Biroul executiv al Colegiului Medicilor din Romania;m) propune adunarii generale nationale proiectul privind bugetul de venituri si cheltuieli alColegiului Medicilor din Romania;n) alege dintre membrii sai pe cei care vor forma comisiile de lucru;o) stabileste indemnizatiile membrilor Biroului executiv si indemnizatia de sedinta a membrilorComisiei superioare de disciplina;p) stabileste conditiile privind desfasurarea de catre cabinetele si unitatile medicale a publicitatii,iar prin comisia de specialitate aproba continutul materialului publicitar;r) la negocierea anuala a contractului-cadru, Consiliul National al Colegiului Medicilor dinRomania reprezinta medicii aflati in relatii contractuale cu casele de asigurari sociale desanatate.Art. 59. - Consiliul National al Colegiului Medicilor din Romania aproba exercitarea ocazionala,cu caracter didactic, de instruire, informare si schimb de experienta, a profesiei de medic, decatre medicii care nu au calitatea de membru al Colegiului Medicilor din Romania.Art. 60. - Consiliul National stabileste strategia si planul anual de control si supraveghere amodului de exercitare a profesiei de medic.Art. 61. - Biroul executiv al Colegiului Medicilor din Romania este format dintr-un presedinte,trei viceprsedinti si un secretar general, alesi in mod individual de catre Consiliul national, dintremembrii sai, pe o durata de 4 ani.Art. 62. - (1) Biroul executiv lucreaza legal in prezenta a cel putin trei dintre membrii sai siaproba deciziile cu votul a cel putin trei membri.(2) Biroul executiv se intruneste o data pe saptamana sau ori de cate ori este cazul, la cerereapresedintelui sau a cel putin doi dintre membrii sai. In conditiile stabilite de Statutul ColegiuluiMedicilor din Romania, votul poate fi exprimat si prin corespondenta sau in format electronic.Art. 63. - Atributiile Biroului executiv sunt urmatoarele:a) asigura activitatea permanenta a Colegiului Medicilor din Romania intre sedintele ConsiliuluiNational;b) aproba angajarea de personal si asigura executia bugetului Colegiului Medicilor dinRomania;c) intocmeste raportul anual de activitate si gestiune, pe care il supune aprobarii ConsiliuluiNational;d) accepta donatiile, legatele si sponsorizarile facute Colegiului Medicilor din Romania;e) executa hotararile adunarii generale nationale si ale Consiliului National;f) elaboreaza si supune spre avizare Consiliului National proiectul bugetului de venituri sicheltuieli, pe baza bugetelor locale;g) informeaza Consiliul National cu privire la deciziile emise intre sedintele Consiliului;h) indeplineste orice alte sarcini stabilite de cstre Consiliul National.Art. 64. - Biroul executiv coordoneaza activitatea comisiilor de lucru ale Consiliului National alColegiului Medicilor din Romania.Art. 65. - In exercitarea mandatului, membrii Biroului executiv, precum si membrii birourilorconsiliilor colegiilor teritoriale vor primi o indemnizatie lunara, al carei cuantum va fi aprobat,dupa caz, de Consiliul National, respectiv de consiliile colegiilor teritoriale.Art. 66. - Presedintele Biroului executiv al Consiliului National este presedintele ColegiuluiMedicilor din Romania.Art. 67. - Presedintele Colegiului Medicilor din Romania indeplineste urmatoarele atributii:a) reprezinta Colegiul Medicilor din Romania in relatiile cu persoanele fizice si juridice din tarasi strainatate;b) incheie contracte si conventii in numele Colegiului Medicilor din Romania, cu aprobareaBiroului executiv;c) convoaca si conduce sedintele adunari, generale si ale Consiliului National;d) aduce la indeplinire deciziile Biroului executiv, hotararile Consiliului National date in sarcinasa si rezolva problemele si lucrarile curente;e) angajeaza personalul de specialitate si administrativ;f) indeplingte orice alte sarcini stabilite de Consiliul National ori de Biroul executiv, potrivit legii.Art. 68. - (1) Nu pot primi sau exercita mandatul de membru al organelor de conducere aleColegiului Medicilor din Romania, atat la nivel national cat si teritorial, medicii care detin functiide conducere in cadrul Ministerului Sanatatii, respectiv al ministerelor si institutiilor cu reteasanitara proprie, al structurilor descentralizate ale acestuia ori in cadrul Casei Nationale deAsigurari de Sanatate, precum si al caselor de asigurari de sanatate.(2) Medicii pentru care, in timpul mandatului de membru al organelor de conducere, a survenitsituatia de incompatibilitate, sunt suspendati din functie. Suspendarea dureaza pand laincetarea situatiei de incompatibilitate sau pana la expirarea mandatului.

(3) Numarul de mandate in organele de conducere de la nivel teritorial si national nu estelimitat.SECTI UNEA a 6-a Raspunderea disciplinaraArt. 69. - (1) Medicul raspunde disciplinar pentru nerespectarea legilor si regulamentelorprofesiei medicale, a Codului de deontologie medicala si a regulilor de buna practicaprofesionala, a Statutului Colegiului Medicilor din Romania, pentru nerespectarea deciziilorobligatorii adoptate de organele de conducere ale Colegiului Medicilor din Romania, precum sipentru orice fapte savarsite in legatura cu profesia, care sunt de natura se prejudicieze onoareasi prestigiul profesiei sau ale Colegiului Medicilor din Romania.(2) Raspunderea disciplinara a membrilor Colegiului Medicilor din Romania, potrivit prezenteilegi, nu exclude raspunderea penala, contraventionala, civila sau materiala, conformprevederilor legale.Art. 70. - (1) Plangerea impotriva unui medic se depune la colegiul al carui membru estemedicul. In cazul medicilor cetateni ai unui stat membru al Uniunii Europene, ai unui statapartinand Spatiului Economic European sau ai Confederatiei Elvetiene, plangerea se depunela colegiul in raza caruia medicul isi desfasoara activitatea.(2) Biroul Consiliului dispune trimiterea dosarului disciplinar la comisia de disciplina.(3) Impotriva deciziei de respingere a plangerii, persoana care a facut plangerea poate depunecontestatie la colegiul a carui decizie se contesta. Aceasta se solutioneaze de catre Biroulexecutiv al Consiliului National.(4) Plangerile impotriva unui membru al organelor de conducere de la nivel teritorial saunational se inainteaza Comisiei superioare de disciplina.Art. 71. - (1) In cadrul fiecarui colegiu teritorial se organizeaza si functioneaza comisia dedisciplina, independenta de conducerea colegiului, care judeca in complete de trei membriabaterile disciplinare savarsite de medicii inscrisi in acel colegiu.(2) La nivelul Colegiului Medicilor din Romania se organizeaza si functioneaza Comisiasuperioara de disciplina, independenta de conducerea colegiului, care judeca in complete decinci membri contestatiile formulate impotriva deciziilor comisiilor de discipline teritoriale.(3) Unul dintre membrii comisiilor de disciplina este desemnat de directiiile de sanatate publica,la nivel teritorial si de catre Ministerul Sanatatii, la nivelul Comisiei superioare de disciplina.(4) Procecdura judecarii abaterilor este prevazuta in Statutul Colegiului Medicilor din Romania.Art. 72. - (1) Membrii comisiilor de discipline de la nivelul colegiului teritorial sunt alesi de catreadunarea generala a colegiului, iar membrii Comisiei superioare de disciplina vor fi alesi decatre adunarea generala nationala.(2) Membrii comisiilor de disciplina vor fi alesi din randul medicilor primari cu o vechime inprofesie de peste 7 ani si care nu au avut abateri disciplinare in ultimii 5 ani.(3) Functia de membru al comisiei de discipline este incompatibila cu orice alta functie in cadrulColegiului Medicilor din Romania.(4) Durata mandatului membrilor comisiilor de discipline este de 6 ani.(5) Calitatea de membru al comisiilor de disciplina inceteaza prin deces, demisie, pierdereacalitatii de membru al Colegiului Medicilor din Romania ori prin numirea unui alt reprezentant incazul membrilor desemnati de catre Ministerul Sanatatii sau directia de sanatate publica.Art. 73. - (1) Membrii comisiilor de disciplina se aleg prin vot secret si pe baza candidaturilordepuse.(2) La nivel teritorial se va alege un numar de 5-9 membri, iar la nivelul national, 10.(3) Membrii comisiilor de disciplina isi vor alege un presedinte care conduce activitateaadministrativa a comisiilor de discipline.(4) Presedintele comisiei de disciplina prezinta adunarii generale raportul anual al activitatiicomisiei de disciplina.Art. 74. - (1) Sanctiunile disciplinare sunt: a) mustrare;b) avertisment; c) vot de blam;d) amenda de la 1.000.000 lei la 15.000.000 lei. Plata amenzii se va face in termen de 30 dezile de la data ramanerii definitive a hotararii disciplinare. Neachitarea in acest termen atragesuspendarea de drept din exercitiul profesiei, pang la achitarea sumei;e) interdictia de a exercita profesia ori anumite activitati medicale pe o perioada de la o luna laun an;f) retragerea calitatii de membru al Colegiului Medicilor din Romania.(2) Retragerea calitatii de membru al Colegiului Medicilor din Romania opereaza de drept pedurata stabilita prin hotarare definitiva de instantele judecatoresti cu privire la interzicereaexercitarii profesiei.(3) La sanctiunile prevazute la alin. (1) se poate prevedea, dupa caz, obligarea celui sanctionatla efectuarea unor cursuri de perfectionare sau de educatie medicala, ori alte forme depregatire profesionala.Art. 75. - (1) Decizia pronuntata se comunica persoanei sanctionate, persoanei care a facutsesizarea, Ministerului Sanatatii, Biroului executiv al Colegiului Medicilor din Romania sipersoanei cu care medicul sanctionat are incheiat contractul de munca.(2) In termen de 15 zile de la comunicare, persoana sanctionata, persoana care a facutsesizarea, Ministerul Sanatatii, presedintele colegiului teritorial sau Presedintele ColegiuluiMedicilor din Romania pot contesta decizia pronuntata de comisia de discipline a colegiuluiteritorial.Art. 76. - (1) Actiunea disciplinara poate fi pornita in termen de cel mult 6 luni de la datasavarsirii faptei sau de la data cunoasterii consecintelor prejudiciabile.(2) Sanctiunile prevazute la art.74 alin. (1) lit. a)-d) se radiaza in termen de 6 luni de la dataexecutarii lor, iar cea prevazute la lit. e), in termen de un an de la data expirarii perioadei deinterdictie.(3) In cazul aplicarii sanctiunii prevazute la art. 74 alin. (1) lit. f), medicul poate face o nouacerere de redobandire a calitatii de membru al colegiului dupa expirarea perioadei, stabilita prinhotarare judecatoreasca definitiva de interdictie a exercitarii profesiei, sau dupa 2 ani de la dataaplicarii sanctiunii de catre comisiile de discipline. Redobandirea calitatii de membru alColegiului Medicilor din Romania se face in conditiile prezentei legi.(4) In situatia in care, prin decizia comisiei de discipline, au fost dispuse si masurile prevazutela art.74 alin.(3), radierea sanctiunii se va face numai dupa prezentarea dovezii aducerii laindeplinire a masurii dispuse de comisia de discipline.(5) Repetarea unei abateri disciplinare pana la radierea sanctiunii aplicate constituie ocircumstanta agravanta care va fi avuta in vedere la aplicarea noii sanctiuni.Art. 77. - (1) Ancheta disciplinara se exercita prin persoane desemnate in acest scop de catrebiroul consiliului colegiului teritorial sau, dupa caz, de catre Biroul executiv al ColegiuluiMedicilor din Romania.(2) Unitatile sanitare sau cele de medicina legala au obligatia de a pune la dispozitia comisiilorde disciplina sau a persoanelor desemnate cu investigarea abaterilor disciplinare documentelemedicale solicitate, precum si orice alte date si informatii necesare solutionarii cauzei.Art. 78. - Impotriva deciziei de sanctionare a Comisiei superioare de discipline, in termen de 15zile de la comunicare, medicul sanctionat poate formula o actiune de anulare la sectia decontencios administrativ a tribunalului in raza caruia isi desfasoara activitatea.SECTIUNEA a 7-a Venituri si cheltuieliArt. 79. - Veniturile Colegiului Medicilor din Romania se constituie din:a) taxa de inscriere;b) cotizatiile lunare ale membrilor;c) contravaloarea serviciilor prestate membrilor sau persoanelor fizice si juridice, inclusiv dinorganizarea de cursuri si alte forme de educatie medicala continua;d) donatii si sponsorizari de la persoane fizice si juridice; e) legate;f) drepturi editoriale;g) incasari din vanzarea publicatiilor proprii;

Pagina a XV-a Buletin Informativ Nr. II Martie-Mai 2004

97. lovirea sau alte acte de violenta ce au avut ca rezultatvatamarea corporala, conform art. 180, 181, 182, 184 si 211(talharia) din Codul penal;98. lombosciatica;99. lupusul eritematos sistemic activ, cu manifestari renale

miocardice seroase, vasculitice;100. leucemia acuta in faza de evolutie initiala sau derecadere;101. leucemiile cronice cu hiperleucocitoza si sindrom deleucostaza;102. limfoame maligne cu mase ganglionare compresive;103. nevralgia cervicobrahiala;104. ocluziile intestinale;105. ocluziile vasculare retiniene;106. pusee acute de scleroza in placi;107. paraliziile periodice diskaliemice;108. pleureziile acute virale si bacteriene;109. pneumotoraxul neterapeutic;110. polimiozite acute;111. pneumopatia de aspiratie;112. plagi si traumatisme cardiopericardice si vasculare;113. plagi complicate;114. plagi ale globului ocular si organelor anexe;115. parodontita apicala acuta;116. pulpita acuta;117. poliradiculonevrita acuta;118. paralizia periferica de nerv facial;119. penetratia si perforatia ulcerelor;120. pancreatitele acute;121. peritonita;122. patologia inflamatorie acuta a uterului si anexelor;123. periartrita scapulolumelara - umerul acut hiperalgic;124. poliartrita reumatoida activa in puseu acut;125. pericardita acuta cu tamponada cardiaca;126. politraumatisme cu leziuni importante;127. reumatismul articular acut;128. rectocolita hemoragica - puseu acut - megacolonul toxic;129. reactiile alergice;130. reactiile alergice oculare;131. reactiile adverse, severe la terapia hipoglicemianta orala(cutanate si digestive);132. retentia acuta de urina;133. starile comatoase de cauza neurologica;134. starile confuzionale acute in afectiunile sistemice, inclusivin bolile nutritionale si metabolice ale sistemului nervos;

135. sindroamele cefalgice acute;136. sindroamele septice;137. sindromul de agitatie psihomotorie;138. sindromul psihopatic acut;139. sindromul catatonic;140. sindromul discomportamental violent;141. sarcina extrauterina;142. sincopa;143. sindromul de ischemie periferica acuta;144. supuratiile acute si cele cronice, reactualizate;145. sindroamele vestibulare in criza;146. surditatea brusc instalata sau brusc agravata;147. sangerarile uterine disfunctionale;148. sindromul de debit cardiac scazut prin colmatareavalvulelor;149. socul cardiogen si alte stari de debit cardiac scazut;150. sindroamele coronariene acute (infarctul acut de miocard,angina instabila);151. starile de instabilitate hemodinamica sau aritmia acutasurvenita la bolnavii cu cardiopatii cronice, care le pot pune inpericol viata;152. sindroame hemoragice cu manifestari clinice ce pun inpericol viata;153. sindromul febril;154. sindromul de hiperuricemie;155. traumatismele musculare neurovasculare, osteoarticulare,tegumentare si viscerale recente;156. traumatismele craniene si ale maduvei spinarii;157. traumatismele toracice cu insuficienta respiratorie;158. tulburarea depresiva cu risc suicidar;159. tulburarea anxioasa paroxistica (atacul de panica);160. tulburarea acuta de stres;161. traumatismele aparatului urinar;162. traumatismele aparatului locomotor (fracturi, luxatii,entorse, rupturi de tendoane, rupturi musculare), cu exceptiacelor determinate de alcoolism;163. tumorile maligne sangerande;164. tromboflebita orbito-cavernoasa;165. traumatismele orbito-oculare cu complicatii;166. traumatismele abdominale;167. tumorile neuroendocrine cu eliberari paroxistice deinsulina, VIP, serotonina, glucagon;168. trombembolismul pulmonar acut;169. tulburarile acute paroxistice de ritm supraventriculare;170. tahicardiile ventriculare;

171. tromboflebita acuta proximala severa;172. trombocitozele complicate cu eritromelalgie si cu altefenomene de constrictie a microcirculatiei;173. urgentele hipertensive (encefalopatia hipertensiva, crizahipertensiva, hemoragia cerebromeningee, eclampsia);174. uveita optica, cu exceptia celei alcoolo-tabagice;175. ulcerul gastroduodenal in puseu acut.II. Bolile infecto-contagioase din grupa A1. amibiaza (dizenterie amibiana);2. antraxul;3. bruceloza;4. difteria;5. febra butunoasa;6. febra galbena;7. febrele paratifoide A, B, C;8. febra Q;9. febra recurenta;

10. febra tifoida;11. filarioza, dracunculoza;12. hepatita virala;13. holera;14. infectia gonococica;15. leishmaniozele;16. lepra;17. leptospiroza;18. limfogranulomatoza inghinala benigna;19. malaria;20. meningita cerebrospinala epidemica;21. morva, meioidoza;22. pesta;23. poliomielita si alte neuroviroze paralitice;24. psitacoza-ornitoza;25. rabia;26. reumatismul articular acut;27. scarlatina;28. sifilisul;29. sancrul moale;30. tetanosul;31. tifosul exantematic;32. tuberculoza (toate formele si localizarile);33. tularemia;34. tusea convulsiva;35. complicatiile postvaccinale;36. infectia HIV.

Concediile medicale pentru incapacitate temporara de munca se acorda pe o durata de cel mult 180 de zile calendaristice in interval de un an, socotit de la prima zi deimbolnavire. Incepand cu a 91-a zi calendaristica concediul medical se poate prelungi p ana la 180 de zile, cu avizul medicului expert al asigurarilor sociale.In scopul evitarii pensionarii de invaliditate si mentinerii asiguratului in activitate medicul curant poate propune prelungirea concediului medical peste 180 de zile cu celmult 90 de zile, conform procedurilor stabilite de Casa Nationala de Pensii si Alte Drepturi de Asigurari Sociale.Medicii de familie au dreptul de a elibera certificate de concediu medical cu durata de 1-14 zile in una sau mai multe etape.In cazul mentinerii incapacitatii temporare de munca concediul medical se poate prelungi, la recomandarea medicilor primari ori a medicilor specialisti din ambulatoriulde specialitate sau spital, in etape succesive de maximum 31 de zile, pana la totalul de 90 de zile calendaristice in decursul unui an, socotit de la prima zi deimbolnavire.Medicii specialisti si medicii primari de specialitate care acorda certificate de concediu medical vor comunica medicului de familie concluziile lor privind diagnosticul,rezultatul investigatiilor, precum si recomandarile de recuperare; aceste date vor fi inscrise in evidentele primare ale bolnavului respectiv.Medicul de familie are obligatia sa ia in evidenta datele privind acordarea concediului medical.Durata de acordare a indemnizatiei pentru incapacitate temporara de munca poate fi mai mare in cazul unor boli speciale si se diferentiaza astfel:- pana la un an, in intervalul ultimilor 2 ani, pentru tuberculoza pulmonara si unele boli cardiovasculare stabilite potrivit anexei la prezentele instructiuni;- pana la un an, cu drept de prelungire pana la un an si jumatate de catre medicul expert al asigurarilor sociale al Casei Nationale de Pensii si Alte Drepturi deAsigurari Sociale, in intervalul ultimilor 2 ani, pentru tuberculoza meningeala, peritoneala si urogenitala, inclusiv a glandelor suprarenale, precum si pentru SIDA sicancer de orice tip, in functie de stadiul bolii;- pana la un an si jumatate, in intervalul ultimilor 2 ani, pentru tuberculoza pulmonara operata si osteoarticulara;- 6 luni, cu posibilitatea de prelungire pana la maximum un an, in intervalul ultimilor 2 ani, pentru alte forme de tuberculoza extrapulmonara, cu avizul medicului expertal asigurarilor sociale al Casei Nationale de Pensii si Alte Drepturi de Asigurari Sociale.Asiguratii bolnavi care prezinta unele boli cardiovasculare stabilite potrivit legii, conform anexei la prezentele instructiuni, au dreptul la un concediu medical de pana laun an, fara avizul medicului expert al asigurarilor sociale al Casei Nationale de Pensii si Alte Drepturi de Asigurari Sociale; in aceste cazuri certificatele de concediumedical se elibereaza de unitatile sanitare acreditate care acorda asistenta medicala de specialitate.Asiguratii bolnavi de SIDA si cancer de orice tip, in functie de stadiul bolii, beneficiaza de un concediu medical, cu drept de prelungire pana la un an si jumatate; inaceste cazuri certificatele de concediu medical se elibereaza de unitatile sanitare acreditate care acorda asistenta medicala, cu posibilitatea prelungirii de catremedicul expert al asigurarilor sociale al Casei Nationale de Pensii si Alte Drepturi de Asigurari Sociale.

Concediul medical pentru incapacitate temporara de munca

PRECIZARI & RECOMANDARI

1. Cod afectiune – ( Codificarea diagnosticului) este necesar a fi specificat in certificatul medical; orice modificare de cod presupune concediu medical initialCodificarea bolilor se face dupa Clasificatia Internationala a Maladiilor (CIM) Revizia a 10-a O.M.S., in conformitate cu anexa la instructiuni (anexa la Ordinul MSF-MMSS343-399/2001 pentru aprobarea Instructiunilor privind eliberarea certificatelor de concediu medical in baza carora se acorda indemnizatiile de asigurari sociale, modificatprin Ordinul MSF-MMSS 942-15/2002, care a fost prezentata in numarul anterior al revistei, pag. 14-15). Din momentul intrarii in vigoare a prezentelor instructiunicodificarea diagnosticului devine obligatorie . 2. Cod indemnizatie de asigurari sociale - este necesar a fi specificat in certificatul medical; orice modificare de cod presupune schimbarea procentuluiaplicat bazei de calcul st abilit a prin Legea 19/2000 La prelungirea in luna urmatoare a unui certificat medical, medicul st abileste codul de indemnizatie (ex. 01 - boala obisnuit a, 07 - urgent a medico-chirurgicala).3. Eliberarea certificatelor de concediu medical in caz de urgent aIn caz de urgente medico-chirurgicale certificatele medicale se acorda de medicul care a asistat urgenta(nota: acesta poate fi si un medic de familie, dar nu cel pe alcarui liste se afla pacientul), dar nu mai mult de 1-3 zile calendaristice, prelungirea fiind efectuata de medicul de familie, ambulatoriul de specialitate sau de spital.

Eliberati certificatele medicale cu respect area instructiunilor in vigoare.In momentul eliberarii acestor documente, asigurati-va ca evidentele medicale sunt complete si puse la punct; inscrierile din certificat trebuie sa fie justificatesi sa corespunda cu cele din evidentele existente la nivelul cabinetului.Evidentele trebuie sa fie bine alcatuite, det alit ate, cu complet ari adecvate la toate rubricile. Daca acestea sunt redact ate corect si corespunzator st arii de fapt,vor dovedi activit atea profesionala a medicului. Lip surile, neglijentele in actele medicale, stersaturile, corect arile, adaugirile si modificarile ulterioare potprovoca suspiciuni greu de inlaturat si, in functie de circumst ante, pot determina sanctionarea disciplinara(si nu numai) a medicului.Constituie abatere disciplinara, se arat a in st atutul C.M.R., fapt a savarsit a cu vinovatie prin care se incalca juramantul depus, legile si regulamentele specificeprofesiei de medic, Codul Deontologic, prevederile prezentului st atut sau care este de natura a prejudicia onoarea si prestigiul profesiei sau ale corpuluiprofesional reprezent ant de Colegiului Medicilor din Romania precum si declaratiile nereale facute in fat a organismelor Colegiul Medicilor din Romania.

Pagina a XVII-a Buletin Informativ Nr. II Martie-Mai 2004

Pagina a XIX - a Buletin Informativ Nr. II Martie-Mai 2004

Etape Interval de timp Observatii

Constatare deces Raspunde: medicul curant sau de medicul de garda

Completarea evidentelor medicale Raspunde: medicul curant sau de medicul de garda

Pastrarea cadavrului Timp de 2 ore de laconstatarea decesului

Cadavrul este pastrat in sectia unde a fost internat pacientul, intr-o camera special amenajata

Anuntarea apartinatorilor/reprezentantului legal

Dupa 2 ore de laconstatarea decesului

Raspunde: Un reprezentant al spitalului, special desemnat

Intocmirea biletului privind acordul deincinerare (daca este cazul)

De catre apartinatori/reprezentanti legali, pentru nou-nascutii decedati, mort-nascutii si avortonii. Acest act va insoti cadavrul la morga.

Scutirea de autopsie In cel mai scurt timp dela anuntarea decesulu,de preferinta in primele24 de ore

Apartinatorii/reprezentantii legali pot solicita scutirea de autopsie(formular tip).Se poate acorda numai daca exista nu exista dubii asupra tratamentului aplicat sau asupradiagnosticului de deces, precum si in cazul decesului survenit in cursul internarii pentru o curaperiodica a unei afectiuni cronice terminale.Nu se acorda in situatiile in care autopsia anatomopatologica este obligatorie.Scutirea de autopsie va fi aprobata de medicul curant, seful de sectie unde a decedat bolnavul,seful serviciului de anatomie patologice si directorul spitalului.

Transferul la serviciul anatomopatologicdin cadrul spitalului

Dupa 2 ore de laconstatarea decesului

Raspunde: Transferarea cadavrului la morga si depunerea in frigiderul mortuar/camera frigorificase face de Brancardierii sectiei unde a decedat bolnavul.Pacientul este transportat dezbracat, fara obiecte pretioase, invelit intr-un cearsaf sau introdus intr-un sac de plastic opac.

Actele care insotesc cadavrul - Acestea se transmit catre medicul anatomopatolog prin intermediulunui cadru medical din cadrul sectiei unde a decedat bolnavul:1. biletul de insotire a decedatului catre Serviciul de anatomie patologica(model tip). Pe biletul deinsotire a decedatului se va mentiona in scris, prezenta de proteze dentare fixe din aur.2. Foaia de observatie cu evolutia completata la zi, inclusiv constatarea decesului si epicriza dedeces, cu semnatura, parafa si data efectuarii. Aceasta se trimite cel mai tarziu pana la ora 9.00 azilei urmatoare survenirii decesului.3. BI/CI/pasaportul decedatului. Acesta se trimite cel mai tarziu pana la ora 9.00 a zilei urmatoaresurvenirii decesului.4. Nou-nascutii decedati, mort-nascutii si avortonii vor fi adusi in serviciul de anatomie patologiceinsotiti de un bilet privind acordul de incinerare(model-tip) semnat de parinte, apartinator sau dereprezentantul legalDe preferinta pe brat, decedatului i se va aplica o bratara de identificare cu: nume si prenume,varsta, sectia unde a fost internat, data si ora decesului, numarul foii de observatie.

Inregistrarea in registrul de inregistrare adecedatilor. Efectuarea autopsieianatomo-patologice

Numai dupa implinirea a24 de ore de la deces

Se efectueaza obligatoriu tuturor pacientilor decedati in spital, care nu sunt cazuri medico-legale,si, unde este necesara confirmarea, precizarea sau completarea diagnosticului clinic, inclusivtuturor copiilor pana la varsta de un an, indifferent de locul decesului, precum si deceselor maternecare nu sunt cazuri medico-legale.Efectuata de medicul anatomopatolog, dupa studierea foii de observatie a decedatului.La autopsie asista obligatoriu medicul sef de sectie la sectiei unde a decedat bolnavul, mediculcurant sau un alt medic desemnat de medicul sef de sectie al sectiei unde a decedat bolnavul.In cursul autopsiei se recolteaza fragmente din organele examinate pentru diagnosticulhistopatologic, care este obligatoriu.Daca in cursul autopsiei medicul anatomopatolog constata leziuni cu implicatii medico-legale,opreste autopsia si anunta organul judiciar compentent, potrivit legii. Decizia autopsieianatomopatologice(versus cea medico-legala) o ia medicul sef de serviciu de anatomie patologica,care raspunde pentru ea.Autop sia medico-legala se efectueaza in urmatoarele situatii prevazute expres de lege:A. Exista exista suspiciunea unor implicatii medico-legale:1.moarte violenta, chiar si atunci cand exista o anumita perioada intre evenimentele cauzale sideces;2.cauza mortii nu este cunoscuta;3.cauza mortii este suspecta. B. Pentru cetatenii straini decedati în spitalUn deces este considerat moarte suspect a în urmatoarele situatii expres si limit ativprevazute de lege: a.moarte subita; b.decesul unei persoane a carei sanatate, prin naturaserviciului, este verificata periodic din punct de vedere medical; c. deces care survine in timpulunei misiuni de serviciu, în incinta unei intreprinderi sau institutii; d. deces care survine în custodie,precum moartea persoanelor aflate în detentie sau private de libertate, decesele în spitalelepsihiatrice, decesele în spitale penitenciare, în inchisoare sau in arestul politiei, moartea asociatacu activitatile politiei sau ale armatei în cazul în care decesul survine în cursul manifestatiilorpublice sau orice deces care ridica suspiciunea nerespectarii drepturilor omului, cum estesuspiciunea de tortura sau oricare alta forma de tratament violent sau inuman; e.multiple deceserepetate in serie sau concomitent; f. cadavre neindentificate sau scheletizate; g. decese surveniteîn locuri publice sau izolate; h. moartea este pusa în legatura cu o deficienta în acordareaasistentei medicale sau în aplicarea masurilor de profilaxie ori de protectie a muncii; i. decesulpacientului a survenit în timpul sau la scurt timp dupa o interventie diagnostica sau terapeuticamedico-chirurgicala.

Cresterea duratei medii de viata nu se insoteste in mod obligatoriu si de ocrestere a calitatii vietii persoanelor de vârsta a treia. Printre cauzele careconcura la aceasta se numara si maladiile degenerative ale sistemuluinervos.Dementele au o pondere ridicata in cadrul acestora, cu o prevalenta in jurulvalorii de 3% la populatia adulta ;valoare ce creste odata cu vârstaatingându-se cifre de 16-25% la 80-85 de ani.CIM10,vol1(pag244), defineste dementa ca pe un ,,Sindrom datorat unei bolicerebrale, de obicei cronice si progresive, caracterizat prin alterarea a maimulte functii corticale superioare precum memoria, ideatia , orientarea,intelegerea ,calculul, capacitatea de a invata, limbajul si judecata. Sindromulnu este insotit de o obnubilare a constiintei. Deficientele functiilorcognitive(de cunoastere)se insotesc de obicei si uneori sunt precedate ,de odeteriorare a controlului emotional, a comportamentului social, sau almotivatiei. Sindromul survine in boala Alzheimer , in bolile vascularecerebrale si in alte afectiuni, primare si secundare, care ating creierul."Manualul American de Diagnostic Statistic Medical, a IV-a editie revizuita dinanul 2000 -afirma (pag146)ca : ,,Dementa se caracterizeaza prin aparitia anumeroase deficite cognitive (incluzând deteriorarea memoriei)care sedatoreaza efectelor fiziologice directe ale unei conditii medicale generale,efectelor persistente ale unei substante, ori ale unor etiologii multiple( de ex.efectelor combinate ale unei maladii cerebrovasculare si maladieiAlzheimer)."Tulburarile din aceasta sectiune au in comun simptomatologia dar sediferentiaza pe baza etiologiei."Clasificare dementelor:A.Clasificarea conform CIM 10 ,OMS 1993:

Cod de boala Alfa numeric:1)F00*Dementa in boala AlzheimerFOO.O*Dementa in boala Alzheimer ,cu debut precoce(inainte de 65 de ani)FOO.1*Dementa in boala Alzheimer ,cu debut tardiv(dupa 65 de ani,deobicei la finele deceniului al 8-lea)FOO.2* Dementa in boala Alzheimer, forma atipica sau mixta.2.)FO1 Dementa vasculara(D. este rezultatul unui infarct cerebral, datoratunei boli vasculare cerebrale, de ex. o hipertensiune. Infarctele sunt deobicei de mica extindere dar efectele lor sunt cumulative, aparitia mai ales lavârste inaintate).FO1.O Dementa vasculara cu debut acutFO1.1 Dementa vasculara prin infarcte multipleFO1.2 Dementa vasculara subcorticala (provocata de HTA, cu leziuniischemice in substanta alba profunda, si cortexul cerebral indemn);boala cecorespunde mult clinic cu tabloul bolii Alzheimer.FO1.3 Dementa vasculara mixta, corticala si subcorticalaF01.8 Alte forme de dementa vascularaFO1.9 Dementa vasculara fara precizare.3).F02* Dementa in cursul altor boli clasate in alte locuriFO2.O* Dementa in boala PickFO2.1* Dementa in boala Creutzfeldt -JacobFO2.2* Dementa in boala HuntingtonFO2.3* Dementa in boala ParkinsonFO2.4* Dementa in boala cu virusul HIVFO2.8* Dementa in alte boli clasate in alte locuri. Dementa in cursulcarentei de ac.nicotinic , vit B12;degenerescentei hepatolenticulare,epilepsie, hipercalcemie ,hipotiroidie dobândita, intoxicatii-prin monoxid de

Art. 1. - Unitatile sanitare de orice fel, denumite in continuare unitati, careacorda ingrijiri de sanatate sau ingrijiri terminale si in care sunt efectuateinterventii medicale, au obligatia de a furniza pacientilor informatii referitoarela:a) serviciile medicale disponibile si modul de acces la acestea;b) identitatea si statutul profesional al furnizorilor de servicii de sanatate;c) regulile si obiceiurile pe care trebuie sa le respecte pe durata internarii inunitati cu paturi;d) starea propriei sanatati;e) interventiile medicale propuse;f) riscurile potentiale ale fiecarei proceduri care urmeaza a fi aplicata;g) alternativele existente la procedurile propuse;h) date disponibile rezultate din cercetari stiintifice si activitati de inovaretehnologica;i) consecintele neefectuarii tratamentului si ale nerespectarii recomandarilormedicale;j) diagnosticul stabilit si prognosticul afectiunilor diagnosticate.Art. 2. - (1) Unitatile trebuie sa asigure accesul egal al pacientilor la ingrijirimedicale, fara discriminare pe baza de rasa, sex, varsta, apartenenta etnica,origine nationala, religie, optiune politica sau antipatie personala.(2) Fiecare unitate trebuie sa cuprinda in regulamentul propriu de organizaresi functionare prevederi referitoare la obligatia personalului angajat privinddreptul pacientilor la respect ca persoane umane.Art. 3. - Unitatile trebuie sa utilizeze toate mijloacele si resursele disponibilepentru asigurarea unui Malt nivel calitativ al ingrijirilor medicale.Art. 4. - In situatia in care interventiile medicale sunt refuzate de catrepacienti care isi asuma in scris raspunderea pentru decizia lor, acestoratrebuie sa Ii se explice consecintele refuzului sau opririi actelor medicale.Art. 5. - In situatia in care este necesara efectuarea unei interventii medicaleunui pacient care nu isi poate exprima vointa, personalul medical poatededuce acordul acestuia dintr-o exprimare anterioara a vointei, dacaaceasta este cunoscuta.Art. 6. - (1) In situatia in care, pentru efectuarea unei interventii medicale, sesolicita consimtamantul reprezentantului legal al pacientului, acesta trebuiesa fie implicat in adoptarea deciziei, in limitele capacitatii sale de i ntelegere.(2) In situatia in care furnizorii de servicii medicale considera ca interventiaeste in interesul pacientului, iar reprezentantul legal refuza sa isi deaconsimtamantul, unitatile au obligatia efectuarii in cel mai scurt timp posibil ademersurilor pentru constituirea comisiei de arbitraj de specialitate, inconformitate cu dispozitiile legale in vigoare.Art. 7. - (1) Fotografierea sau filmarea pacientilor in unitati, in cazurile incare imaginile sunt necesare pentru stabilirea diagnosticului si atratamentului sau pentru evitarea suspectarii unei culpe medicale, seefectueaza fara consimtamantul acestora.

(2) In toate situatiile care nu sunt prevazute la alin. (1) unitatile sunt obligatesa asigure obtinerea consimtamantului pacientului.Art. 8. - Participarea la activitati de cercetare stiintifica medicala apersoanelor care nu sunt capabile sa-si exprime vointa poate fi realizatanumai dupa obtinerea consimtamantului reprezentantilor legali si numai insituatia in care cercetarea respective este efectuata si in interesulpacientilor.Art. 9. - Unitatile trebuie sa asigure accesul neingradit al pacientilor la datelemedicale personale.Art. 10. - (1) In situatiile in care se solicita informatii cu caracter confidential,unitatile au obligatia sa asigure respectarea cadrului legal privind furnizareaacestora.(2) In situatiile in care datele referitoare la viata private, familiala apacientului influenteaza pozitiv stabilirea diagnosticului, tratamentul sauingrijirile acordate, unitatile le pot utiliza, dar numai cu consimtamantulacestora, fiind considerate exceptii cazurile in care pacientii reprezintapericole pentru ei insisi sau pentru sanatatea publica.Art. 11. - In situatiile in care sarcina reprezinta un factor de risc major siimediat pentru sanatatea femeii gravide, se acorda prioritate salvarii vietiimamei.Art. 12. - In asigurarea serviciilor din domeniul sanatatii reproducerii,unitatile trebuie sa asigure conditiile necesare alegerii de catre pacienti acelor mai sigure metode din punct de vedere al eficientei si lipsei de riscuri.Art. 13. - (1) Unitatile au obligatia de a asigura efectuarea de interventiimedicale asupra pacientului numai dace dispun de dotarile necesare si depersonal acreditat.(2) Interventiile medicale asupra pacientului pot fi efectuate in absentaconditiilor prevazute la alin. (1) numai in cazuri de urgenta aparute in situatiiextreme.Art. 14. - Unitatile pot asigura, la cererea pacientului sau a familiei acestuia,cadrul adecvat in care acesta poate beneficia de sprijinul familiei si alprietenilor, de suport spiritual si material pe tot parcursul ingrijirilor medicale.Art. 15. - (1) La cererea pacientilor internati, unitatile cu paturi trebuie saasigure conditiile necesare pentru obtinerea de catre acestia a altor opiniimedicale, precum si pentru acordarea de servicii medicale de catre mediciacreditati din afara unitatii.(2) Plate serviciilor medicale acordate pacientilor internati de catre mediciiprevazuti la alin. (1) se efectueaza in conformitate cu dispozitiile legale invigoare.Art. 16. - In scopul asigurarii continuitatii ingrijirilor acordate pacientilor,precum si a serviciilor comunitare necesare dupa externare, unitatilestabilesc parteneriate cu alte unitati medicale publice si nepublice,spitalicesti si ambulatorii, care dispun de medici, cadre medii sanitare si dealt personal calificat.

Normele de aplicare a Legii drepturilor pacientului nr. 46/2003prevazute in anexa la O.M.S. 386/2004, pubicat in M.Of. Nr . 356/22.IV.2004

P A C I E N T U L U I

Pagina a XXI- a Buletin Informativ Nr. II Martie-Mai 2004

DEMENTELE clasificare, etiopatogenie, criterii de diagnostic, principiiterapeutice

- sinteza sistemica -Dr .Mircea Dragan, Medic specialist p sihiatru

Pagina a XXIII - a Buletin Informativ Nr. II Martie-Mai 2004ameliorând simptomele cognitive ,in stadiile de debut si medii ale bolii. Aurol nu numai in alterarea mnezica, dar si asupra fenomenelorcomportamentale ,afective si delirante. Durata tratamentului este indefinita-atâta timp cât medicamentul manifesta efect terapeutic.-Donepezil(Aricept).cp de 5mg si 10mg.Doza obisnuita este de 10mg/zi.-Rivastigmin (Exelon)cp de 1,5mg ,3 mg si 4,5 mg. Doza zilnica intre 6 si 12mg.-Galantamin (Reminyl) cp de 4,8,12 mg; Tacrine(Cognex)cp10mg;medicamente ce nu sunt in nomenclatorul românesc.2.Gingko-biloba,cp40mg,doza 3cp/zi,medicament naturist ,preparat dinfrunzele arborelui cu acelasi nume ,de provenienta asiatica. Actiuneantioxidanta si vasoreglatoare.3.VitE-actiune antioxidanta4.Vin rosu ,mici cantitati,50mg/zi:actiune vasodilatatoare si antioxidanta5.Hormoni estrogeni6.Selegilinum-creste nivelul dopaminei in sistemul nigrostriatal, imbunatatindperformantele cognitive*Tratamentul simptomatic:-tulburarile comportamentale si delirante: Haloperidol, Risperidon,benzodiazepine-tulburarile depresive: inhibitori de recaptare de serotonina: paroxetin,sertralin, fluvoxamin, fluoxetin, stablon.*Masuri psihosociale, de supraveghere si ajutor ,exercitii de conservare sireimprospatare a memoriei si gândirii(lectura ,invatare de mici poezii, rebus),reinvatarea unor activitati casnice ,calcul matematic.Dementa vascularaA doua cauza de incidenta si prevalenta a morbiditatii prin demente,procentual la jumatatedin cifrele detinute de boala Alzheimer.Etiopatogenia- ateroscleroza vaselor mari si mici ale creierului.Debut :a)acut de tip ictal, prin Stroke (trombotic sau hemoragic) insotit dedeficite motoriiperiferice. b) insidios: prin boala vaselor mici, cu microinfarcte (resimtiteclinic si diagnosticate ca accidente ischemice tranzitorii)Criterii de diagnostic:A. Dezvoltarea de deficite cognitive multiple manifestata prin ambele:

1)deteriorarea memoriei(de a invata informatii noi, sau de a evocainformatii invatate anterior)

2)una sau mai multe dintre urmatoarele perturbari cognitive: a)afazia,b)agnozia, c)apraxia, d)perturbare in functia de executie(planificare,organizare, secventiere, abstractizare) B. Deficientele cognitive de la criteriile A1 si A2 cauzeaza fiecare odeteriorare semnificativa in functionarea sociala sau profesionala sireprezinta un declin semnificativ de la nivelul anterior de functionare.C. Semne si simptome neurologice de focar(de ex. exagerarea ROT, semnulBabinski, paralizie pseudobulbara, tulburari de mers, scaderea forteimusculare intr-o extremitate), ori date de laborator indicând o maladiecerebrovasculara (de ex. infarcte multiple implicând cortexul si substantaalba adiacenta) care sunt considerate a fi etiologic in corelatie cuperturbarea.D. Deficitele nu survin exclusiv in cursul deliriumului.Forme clinice:1.Cu delirium; deliriumul (starea confuzionala ) daca este suprapus pestedementa.2.Cu idei delirante: daca ideile delirante sunt elementul dominant.3.Cu dispozitie depresiva: daca dispozitia depresiva este elementul dominatsi nu sunt satisfacute criteriile de Episod depresiv major.4.Necomplicata:daca nici unul din elementele de mai sus nu sunt prezente.Date paraclinice:-Fund de ochi sugestiv ptr. ateroscleroza.-RMN hiperintensitati periventriculare in substanta alba si cea cenusie,cortical si subcortical. Atrofii focale sugestive pentru infarcte vechi, uneori cucalcificari secundare.-Date biologice :hiperglicemie, hiperlipidemie. Conditii medicale somatice asociate si predispozante:-Diabet zaharat, obezitate, insuficienta cardiaca, valvulopatii, HTA, boalavenoasa periferica, depresii, tulburari de stress, alcoolism, tabagism.In general un singur AVC chiar daca este insotit de deficite grave motorii side afazie nu conduce la dementa vasculara. Aceasta apare ca urmare aunor atacuri vasculare repetate.Diagnosticul diferential:-Dementa Alzheimer unde lipsesc ictusurile si fenomenele neurologice defocar.-Celelalte tipuri etiopatogenice de dementa.-Depresia severa post-Stroke. Tulburarile delirante, dispozitia intensdepresiva ce marcheaza grav comportamentul pacientului , modificarilecognitive, pot conduce la diagnosticarea eronata a unei demente de tipvascular. Utilizarea chestionarelor clinice de depresie si dementa cât siproba terapeutica cu antidepresive, transeaza diagnosticul.Tratamentul dementei vasculare:-Profilaxia factorilor de risc ai aterosclerozei-Tratarea bolilor cu risc tromboembolic-Mediatie adaptata etiopatogenetic: vasodilatatoare, anticoagulanta,nootropa, statine, Gingko.-Medicatia formelor clinice:

a).Formele cu delirium si tulburare deliranta : antipsihotice tipice -haloperidol, levomepromazin, tioridazin; antipsihotice atipice :risperidon,clozapin, olanzapin.b)Formele depresive: antidepresive de preferat din clasa tetraciclicelor (Mianserin, Maprotilin ) , sau a SSRI. Antidepresivele triciclice au datoritaefectelor indezirabile noradrenergice multe contraindicatii in patologiavasculara descrisa si trebuiesc prescrise cu prudenta .Alte tipuri de dementa:Dementa Huntington: debut la 30,40 de ani. Risc ereditar de transmitere ladescendenti 50%.Asociat sindromului demential sunt prezente fenomenede tip coreoatetozic, ataxie, caderi , pierderea capacitatii de ortostatism.Anatomopatologic, leziuni in corpii striati, ceeace provoaca imagine CT deventriculi ,,in furgon''. PET-hipometabolism striatal.Dementa Parkinson: trecut lung de sindrom hiperton-hipoinetic , tremor,simptome clinice, paraclinice si de laborator de ateroscleroza sistemica.Deficitul cognitiv este agravat de depresia frecvent asociata.Anatomopatologic leziuni degenerative si corpi Lewy in substanta neagra.Tratament : antiparkinsoniene dopaminergice , antidepresive IRSS,nootrope.Dementa prin hidrocefalie cu presiune normala. RMN -hidrocefalie(dilatare aventriculilor laterali).Cel mai adesea nu se poate descoperi intravitam cauzaobstructiei circulatiei LCR, fapt care impiedica o abordare terapeuticachirurgicala eficace.Dementa post-traumatica. Anamneza de traumatism grav cerebralunic(contuzie , dilacerare, sau hematom),sau multiplu in timp(prin box).Dementa Pick: boala cu transmisie autozomal dominanta, femeile au dublaincidenta fata de barbati. Atrofie corticala limitata la regiunea fronto-temporala .Clinic sindrom frontal important: apatie sau dezinhibitiepulsionala , modificari caracteriale de tip pseudopsihopatic la debut.Frecvent Dg. stabilit post -mortem prin prezenta incluziunilor intraneuronaleargentafile specifice .Dementa Creutzfeldt-Jackob: boala de cauzata de viruslent(prionica).,,Boala vacii nebune''.Anatomopatologic, encefalopatiespongiforma subacuta. Alaturi de fenomenele dementiale sunt prezentefenomene neurologice :ataxie ,hipertonie, dismetrie, adiadococinezie;mioclonii, miscari coreoatetozice. Transmitere prin contaminare alimentara,transplant de cornee, interventie neurochirurgicala, injectare de hormon decrestere. Evolutie foarte rapida ,in 5-6 luni ,spre deces. Fara terapiespecifica.Dementa din SIDA.Produsa de virusul HIV,ce poate fi izolat in LCR. Leziuninesistematice in substanta cenusie si alba cortico-subcortical. Pot fiprezente tumori, limfoame cerebrale si leziuni de tip meningoencefalitic prininfectii cu bacterii si fungi.Alaturi de sindromul demential, sunt prezente diferite simptome neurologice,cauzate de distributia leziunilor. In infectia HIVcongenitala dementa poate apare si lacopiii mici.

Bibliografie:-CIM 10(OMS)-Ministerul Sanatatii 1993-DSM IV-TR2000(Manual de Diagnostic si Statistica a Tulburarilor Mintale -editiaa patraRevizuita; Asociatia Psihiatrilor Liberi din România, Bucuresti 2003.-Examinarea spect cerebrala in diagnosticul dementelor. D.C. Marinescu, O.Bajenaru ; Congresul National de Neurologie ,Bucuresti ,2003-Abordarea clinica a diagnosticului de dementa. L.P. Dumbrava, I. Marginean,Congresul National de Neurologie ,Bucuresti ,2003-Principii de recuperare in tulburarile functiei cognitive; A. Constantinescu, C.D.Popescu,O.Jerca; Congresul National de Neurologie ,Bucuresti ,2003-Tratat de psihiatrie Oxford editia 2-a1994-Psihiatrie;V.Predescu 1976-Psihiatrie;V.Predescu 1989-Kaplan&Sadock's Comprehensive Textboock of Psychiatry Seventh Edition onCD-ROM-Geriatric Medicine -3Ed.1995 Part5, 59.-Treatement of Psychiatric Disorders-2nd Ed.1995-The Merck Manual of Diagnostic and Therapy-16th.Ed.1992-Crum R.M.,J.C.Anthony,S.S.Bassett,MF Folstein1993''Population-BasedNormsfor the Mini-Mental State Examination by Age and Educational Level-www.mental health.com-Dementia of the Alzheimer Type-American Description-Steve Berowitz-Thomas Jeffeson Univ.1999-Maladie D'Alzheimer-CostaPT,TFWilliams1996-Early Identification of Alzheimer Disease-PracticeGuideline-A.Makinnon&R.Mulligan-combining Cognitive Testing and Informant Report toIncrise Accuracy in Scrining for Dementia;WPA,Sydney,oct1997-M.Dragan -Importanta diagnosticarii si tratarii depresiilor asociateAVC Conferinta nationala de neurologie-nov2003-Lewy Body Disease-Tamara A,RichardA MD-Cleveland Ohio 2002-La demence a corps de Lewy-DrF.Lebert centre Medical de Monts de Flandre-NINDS Dementia With Lewy Bodies Information Page-Silver Spring MD-Combining Cognitive Testing and Informant Report to Increase Accuratcy inScreening for Dementia-A.Makinnon & R. Mulligan WPA