\nu\ XLV Nr. 4 20 Ianuarie 1929

3 L e i literar

ANTIM IVIRE AN U

50/ - U N I V E R S U L L I T E R A R

C t i t o r i i M I T R O P O L I T U L A N T I M

CONST. P Â C L H

Via ta lui A n t i m I v i r e a n u (nume le ce-1 avea î n a i n t e de c ă l u g ă r i r e s 'a ş ters ) în­cepe delà t ăe r ea şi î n c r u s t a r e a d u h u l u i s ă u c re ş t i n în l emn, îh iconi ţe sriu în li­te re . In f iecare t ă e t u r ă ca r e c o n t u r a li­ni i le severe de r â v n ă t r a n s c e d e n t a i ă or­todoxă ale v r e - u n u i m a r t i r , or i l ini i le p a s t o r a l e ale v r e - u n u i s fân t , A n t i m îşi s i m ţ e a (nu r e c u n o ş t e a ; g â n d u l ace s i a l-ar fi orbi t pe loc pe el s l u g a u m i l ă a Domnu lu i ) suf le tu l s ă u l ă m u r i t p r i n fo­cul c red in ţe i . In l i t e ra pe ca re o t ă i a , ca apo i î n e g r i t ă cu c e r n e a l ă să se facă vie şi s ă joace în ochi i n e a m u r i l o r , a d e m e ­n i t o r ccj şi g â n d u l de sub ea, A n t i m s im­ţea i n i m a lu i î m b u c ă t ă ţ i n d u - s e p e n t r u î n v ă ţ a r e a a l t o r a şi a l t o r a , de a p r e a m ă r i pe D o m n u l . Acestea l-au a d u s pe el î n Bucureş t i i lui C o n s t a n t i n B r â n c o v e a n u , ca re p r i n f a i m o a s a lu i bogă ţ ie p e n t r u ca r e t u r c i i îi d ă d u s e r ă n u m e l e de Allim bey (p r inc ipe le a u r u l u i ) , p r i n m â n d r i a lui de boer o r t o m a n şi p r i n g u s t u r i l e lu i c î i n e cu cele ale p r i n c i p i l o r d in Bizan­ţu l dc o d i n i o a r ă , făcuse d in c u r t e a s a u n a d in cele m a i s t r ă l u c i t e d in or ient . Aici e r a r ă s j i â n t i a d i p l o m a t i c ă a or ien­tu lu i cu occ iden tu l şi d i n r a p o a r t e l e t r i m i s u l u i suedez Hyl téen , al lu i C a r o ! al X l l - l ea se vede f ina şi c o m p l i c a t a sfo­r ă r i e pol i t ică pe ca re o s p r i j i n e a u t u r c a pe B r â n c o v e a n u , de sc r i i nd n u m e l e a-gen ţ i lo r de d iverse n a ţ i o n a l i t ă ţ i , de pe l â n g ă c u r t e a a c e s t u i a .

B u c u r e ş t i i a v e a u pe v r e m e a aceea ceva d in l in ia r a f i n a t ă şi p e r v e r s ă (vân­tu r i l e d i n F a n a r î n c e p u s e r ă s ă ba ta bine) aceea se c h i a m ă n e o b i z a n t i n i s m : u n fel de rococo r o m â n e s c , m a i echi­l i b r a t de l u c i d i t a t e a su f l e tu lu i şi g reu­t a t e a p ă m â n t u l u i aces ta . Se vede a-cest l uc ru în mice f loare de m a r m u r ă de pe z idur i le pa l a t e lo r d i n Po t log i şi Mogoşoaia clar m a l v â r t o s în cuv in te le d o i m u s t r a r e a le ace lu i a ca r e venise cu g â n d u l D o m n u l u i în ţ ă r i l e n o a s t r e , pen­t r u că ace s t ea vo rb ind suf le tu lu i î n el t r ebu ia să deosebească ca rac t e r i s t i ce l e pe ca re apo i a v e a s ă le c e a r n ă l a s i ta m o r a l e i c reş t ine . Şi zice u n d e v a A n t i m :

Oare să fie a c u m a v r e - u n a at;a ? Ba, căc i ia scoa te m â n a Sa re i ! o v ă d p l i n ă de cocă. Scoate şi m â n a une i m u e r i de a c u m ! o văd p l i n ă de inele şi scule . — C a u t şi văd f a t a S a r e i p l i n ă de pie lm (un a m e s t e c de fă ină şi a p ă ca ldă , cu e a u n g femeile p â i n e a î n a i n t e de a o coace). Văd şi fa ta une i m u e r i de a c u m p l i n ă de flea'curi d r ă c e ş t i ; şi cu ace ia a-r a t ă c ă D u m n e z e u n ' a fost v r edn i c s ă fi c ă ch ip m u e r i i . ş t i i , o m u e r e c u m s ă p lac i b ă r b a t u l u i t ă u ? Cu în ţ e l epc iune cu c u r ă ţ e n i e , şi cu b u n ă t a t e şi cu b lân­deţe n u cu f l eacur i de aces tea .

Aceste î m p u n s ă t u r i în a q u a forte pe a r a m a v r e m i i n e d ă o p a r t e d in l ini i le epocii b r â n c o v e n e ş t i .

In aces t fel de v i a ţ ă t r ebue să c a d ă A n t i m cu l i tere le lu i chi r i l ice , greceş t i ,

şi a r a b e . Dar cu i n t u i ţ i a lu i c l a r ă el a văzu t că pe p ă m â n t u l n o s t r u s ă m â n ţ a dospeş te c â n d e a r u n c a t ă de ţ ă r a n şi de e l ş i -a a p r o p i a t suf le tu l şi ca e g u m e n al S n a g o v u l u i (lt>98—1705) el ş i -a p leca t u r e c h e a la g l a s u l lu i i-a în ţe les c l a r i t a ­tea şi n e î n t i n a r e a ca f a ţ a b i se r i ceasca e r a a t r a s m u l t de a c e a s t a şi s 'a l ipi t de el. P ă m â n t u l d u n ă r e a n ca r e a r e o a t â t de p u t e r n i c ă fo r ţ ă de f e c u n d a r e a da t d in g e o r g i a n u l t i pogra f pe v l ă d i c a al Ungro-Vlah ie i , A n t i m . Şi n u v l ă d i c a A n t i m ca re la a n u l 1705 în l u n a M a r t i e (se deschidea 1 m u g u r u l slovei r o m â n e ş t i ) ia locul , ca episcop, în locul v i n o v a t u l u i I l a r ion , la R â m n i c u - V â l c e a , în ca r e cin­st i t s c a u n s t ă p â n ă l a 1709. Nici cel ca re , •apoi la ajfcest d in u r m ă an , e î n ă l ţ a t in locul d e c e d a t u l u i Teodosie , ca mi t ropo l i t al Ungro-Vlah ie i , şi e x a r c h al P l a i u r i l o r

*ЛвПіИ >.iU mai ^іпхс tntzBa'fliv

U n manuscr i s al Mitropolitului Ant im

Căci desp re aceste gre le d e m n i t ă ţ i sme­r i t u l A n t i m în s c r i s o a r e a de desv inovă -ţ i r e ce a' s c r i s o c ă t r e M ă r i a Sa Cons t an -d in Vodă B a s a r a b ( C o n s t a n t i n B r â n c o ­v e a n u ) crede :

„ E u aici în ţ a r ă n ' a m veni t de voea mea , n ic i de vre-o s ă r ă c i e s a u l ipsă , n ic i m ă n ă s t i r e a Snc>govului o a m lua t -o cu deas i l a ; i a r ce a m l u c r a t în 7 a n i ce a m fost acolo (nu a t â t d i n ven i tu l casei , c â t d in sudor i l e feţei mele) l u c r ă r i l e acelea, m ă r t u r i s e s c l a toţi , şi m ă c a r că M ă r i a ta m ă pofteai s ă ies de acolo , i a r c ine au fost pr ic inui tor i / i ieş i r i i mele vor d a s e a m a î n a i n t e a lui D u m n e z e u (nu poa te t rece n e o b s e r v a t ă f ina i n s i n u a r e ) : i a r înca i l ea a m eşi t cu c ins te , şi n i m e n e a nu m i - a u l u a t seama' , căc i se vedea că a m făcu t şi a m a d a o s , i a r n ' a m s t r i ca t ,

La Ep i scop ia R â m n i c u l u i p u i u m a r ­tor pe D u m n e z e u ca r e c u n o a ş t e a s c u n ­sur i l e i n ime i că nici în v i su l m e u m i - a m î n c h i p u i t să m ă fac Arh i e r eu , c u n o s c â n -d u - m ă pre m i n e m a i p ă c ă t o s şi m a i ne­v r edn i c decâ t toţi оатоепіі p ă m â n t u l u i .

L ă s â n d la o p a r t e tot ce e pro tocol şi m a n i e r ă d i n cuvin te le aces t ea vedem ce m o d e s t ă p ă r e r e avea A n t i m despre per­s o a n a sa în a s e m e n e a d e m n i t ă ţ i .

P ă m â n t u l r o m â n e s c î n să a a f la t pe t i­pogra fu l A n t i m şi pe g l ă s u i t o r u l Dida­hiilor.

In slova pe ca re o c i t im noi a s ­tăzi ( a t â t de p r o s t i t u a t ă în une le lo­cur i ) d a c ă n e - a m t r u d i să vedem t re ­

c â n d pe ş i ru r i l e ei n e g r e su f le tu lu i \ d ică i An t im , ce l i m p e d e n i s ' a r p ă r e a ' ş i r u i r e a , i a r p l u m b u l ei g r e u , c a s â n i tea. (Vorbesc, n u de s lova cu ca r e joi n u i t t ipogra fu l ne m u t i l e a z ă gându l ) .

Atâ ta r â v n ă de t ipograf a fost în at A n t i m că, î n t o r c â n d u - ş i p r i v i r e a în ti de r ă g a z s p r e locur i le o r ig ine i sale, t r i m i s de aici ucen ic i de-ai s ă i care t i p ă r i t în a n u l 1710 Bib l ia şi a l te cl în l i m b a g e o r g i a n ă U n e x e m p l a r din cea s t a t i p ă r i t u r ă se ş t i a p ă s t r a t pi î n a i n t e de războ i , în m u z e u l arheolo de là Tiflis.

La s f â r ş i tu l a c e s t u i e x e m p l a r se i seşte o s t rofă în l i te re georg iene , i v e r s u r i r o m â n e ş t i , c a r i a m i n t e ş t e t i m p u l de a u r a l t ipograf ie i , c â n d tii g r a fu l n u p u t e a t e r m i n a p c a r t e d« în s t i h u r i (as tăz i el le p r iveş te bleg de cele m a i m u l t e or i le culege pe ne zu te).

Des igu r suf le tu l t i p o g r a f u l u i de ; î ncă n u s t ă p â n pè m a ş i n a s a d in ce ce m a i pe r fec tă d a r m a i i n f e rna l ă , poa te s ă i s b u e n e a s c ă în s t i h u r i d u p ă ca r e t i p ă r i t u r ă ca suf le tu l tipografii n l tor v r e m u r i , c â n d m â n a e r a legaţi d i r e c t ă şi cea m a i t r a i n i c ă î n t r e gâni şi m a t e r i a de p l ă s m u i t a meş t e şugu l !

Şi cu toa te că A n t i m Ivi rea 'nu du ros tu l mi t ropo l i ţ i l o r de a t u n c i a intrat s foră r i i l e d ip loma t i ce şi ş i -a a r ă t a t c zul s ă u de b u n g e o r g i a n şi de b u n ; adop t iv al Ţ ă r i i R o m â n e ş t i , u r â n d tu rc i , p e n t r u ca r e u r ă Ei şi p ie r i t , sul tu l lu i se gă se ş t e î n t r ' u n f r a g m e n t ci d ă cea m a i p r e c i s ă ideie de î n t r e g „Dodahiile" ( î n v ă ţ ă t u r i ) lu i . Ţ i n u t e b i se r i ca m e t r o p o l i t a n ă d in B u c u r e ş t i t r e a n i i 1709 şi 1716, s u n t ceva un ic l i t e r a tu ra ' n o a s t r ă şi în e locvenţa noi t r ă b i se r i cească . A v â n d s t r ă l u c i t e n dele pe u n I o a n C h r i s o s t o m şi pe u n I Min ia t , „Didahiile" V l ă d i c ă i A n t i m I r e a n u s u n t s e rmone lè bossue t i ene i mas i l l on i ene ale o ra to r i e i n o a s t r e bi r iceş t i . S u n t unai d i n t r e cele m a i bune t e r a t u r i ale s f â r ş i t u l u i seco lu lu i a l Xî şi î n c e p u t u l secolu lu i al XXI I I . Lăsa la o p a r t e les tu l de i m a g i n i consacri în oratoria- b i se r i cească , c a r e d e s d ( d in m a r i i o r a t o r i or todoxi , a r ă t a ţ i a sus , d ă m peste cu lo r i p r o a s p e t e сопГ n a t e d in l u tu l p l a s t i c cu c a r e se s m £

t uesc (oalele n o a s t r e şi d in s c u m p î a c (

roş ie ca re d ă r â u r i l e s c o a r ţ e l o r ţ ă r ă n e | C

R e d ă m : , .După ce a a s c u n s soare le toij razele lui şi s 'a s t i n s de to t l u m i n a zi î n t r u î n t u n e r i c u l nop ţ i i , şi c â n d cerul 1

os tenea lă a fost î nch i s p r e s o m n bT

ochi i lui , a t â t a câ t n ic i l u n a n u prii ghefj, n ic i u n a d in stelele cele m a i ml c

avea deschise t â m p l e l e lor cele de j g in t" . |

I m a g i n e vie şi d r e a p t ă , a că re i deceii n u î n t u n e c ă de loc c u l o a r e a ( c u m . crede de m u l t e or i azi) .

„Didah i i l e " lui A n t i m I v i r e a n u su

U N I V E R S U L L I T E R A R . 51

N O T E B I O - B I B L I O G R A F I C E De or ig ina din Iv i r ia Cu u c a z u l u i p r i n

alentele lui a r t i s t ice şi a scu ţ i t a - i in te -igenţă a junge u n u l din cei m a i b u n i naeştr i x i logravor i d in c a p i t a l a i m p e -iului Otoman.

In anu l 1690 -e a'dus de C o n s t a n t i n î râncoveanu p e n t r u a per fec ţ iona a r t a ipografică la noi, sp re a în lesn i t i pă r i ­t a căr ţ i lor biser iceşt i or todoxe, a că re i ntensificare e r a abso lu t ce ru tă , f a ţ ă de >ropaganda ca lv ină , care avea ca p r i n ­

cipal i n s t r u m e n t t i p a r u l . P o t r i v i t îm-' p r e j u r ă r i l o r de a t u n c i c â n d t ipogra f şi c ă l u g ă r n u e r a u doi inş i deosebiţ i , An­dre i I v i r e n n u se c ă l u g ă r i şi p r i m i n u ­mele de A n t i m .

In a n u l 1698 e n u m i t e g u m e n l a m ă ­n ă s t i r e a S n a g o v u l u i , u n d e r ă m a s e , înf i in ţ â n d acolo o t ipogra f ie , p â n ă la a n u l 1705 c â n d e a les ep i scop a l R â m n i c u l u i şi N o u l u i Sever in .

La 1709 e r i d i c a t în s c a u n u l mi t ropol ie i

Gravură in lemn, de Mitropol i tul Ant im

s t r ăbă tu t e de u n perfect suflu teologic, erudi t şi pedagpgic p l a sa t . C o m p a r a ţ i i colorate aveau i n t e n ţ i a de a p r i n d e a s ­cu l tă toru l şi a-1 p u r t a pe d r u m u r i l e a s -

;pre ale dogmei . D a r în ca t i ru l a ce s t a teologic i n t r o s p e c t â n d m a i a d â n c d ă m peste o m a r e s a t i r ă . Nu e acolo ţ i p ă t u l mis t ic a l d o m i n i c a n u l u i SaVonarola , con-turzionat, de ideea c h i n u r i l o r de d incolo de moar t e .

Sa t i r a aceas t a î n c h e g a t ă î n r p m â n e ş t e a re şi ceva din b ic iu i tu l g r e u al sa t i r e i la t ine, m o r a l şi p ro fund social , d a r şi mul t din or todoxia cu c e a r t a d o m o a l â , clar r i g u r o a s ă ca şi sf inţi i éi a b s t r a c ţ i .

Aceste predic i ţ i n u t e la zile m a r i c â n d

l u m e a ob ic inueş te a t u n c i , ca şi a c u m , s ă se î m b u l z e a s c ă m a i m u l t în b iser ic i , s u n t d o c u m e n t u l u m a n cel m a i ve r i t ab i l a l v r emi i b r â n c o v e n e ş t i . Suf le tul o m e n e s c cfire se sba te a p r o a p e exclusiv î n t r e cei doi poli a i mora l e i , a r p u t e a fi r econs t i ­tu i t i l u s t r u în c a d r u l epocii de a t u n c i , din predic i le lu i A n t i m .

A n t i m I v i r e a n u şi-a p u s s u b t ea scu r i l e t i p a r u l u i s ă u p e n t r u n e a m u l r o m â n e s c , ca t oa t e m a r i l e p e r s o n a l i t ă ţ i , suf le tu l Iui de c reş t in şi p r e s a r e a lui , p e n t r u im­p r i m a t , n u i a fost cu obidă , ci cu oftat de u ş u r a r e că a d u s b ine j u g u l lu i Cr is-tos si al n e a m u l ii ca re i s'al î n c r e d i n ţ a t .

CONST. P Â C L E

din B u c u r e ş t i , pe ca re o p ă s t o r i , În ţe lep t şi cu suflet de b u n r o m â n , t i m p de 7 a n i .

I n a n u l 1711 cade în d i s g r a ţ i a lu i C o n s t a n t i n B r â n c o v e a n u f a ţ ă de c a r e se r e s t ab i l e ş t e p r i n d o u ă apologi i , f a i m o a s e în aces t gen .

I n t r e a n i i 1714—1716 în t i m p u l d o m n i e i lu i Ş te fan C a n t a c u z i n a) i s p r ă v i t m ă n ă s ­t i rea d i n B u c u r e ş t i , care- i p o a r t ă n u m e l e p â n ă azi ş i de sp re ca r e Del Chiaro, agen­tu l v e n e ţ i a n la c u r t e a Ţ ă r i i R o m â n e ş t i a r e cuv in t e de a d m i r a ţ i e .

A n u l 1716, f a t a l p e n t r u ţ a r ă şi p e n t r u m i t r o p o l i t u l A n t i m , face ca s ă vie D o m n f a n a r i o t u l Nicolae M a v r o c o r d a t , c a r e im-p i l ă r ă u ţ a r a .

Tot în aces t a n u n r e g i m e n t a u s t r i a c ca lcă t r e c ă t o a r e a C â i n e n i şi p r o d u s e p r i n a c e a s t a s p a i m ă grozaVă l a c u r t e a lu i Ma­v r o c o r d a t , c a r e şi fugi s p r e G i u r g i u . Mi­t ropo l i t u l A n t i m a că re i po l i t i că î n c l i n a p e n t r u c reş t in i , u r â n d grozaiv pe T u r c i , şi ca t o a t ă ţ a r a şi p e M a v r o c o r d a t , n u u r m ă pe D o m n care-1 r u g a s e s ă f acă a-ceas t a .

L u c r u r i l e r e s t a b i l i n d u - s e î n f a ^ a r e a ' lu i M a v r o c o r d a t , a c e s t a se n ă p u s t i cu o g r o z a v ă fur ie a s u p r a lu i A n t i m .

A n t i m fu c o n s t r â n s să -ş i d e a d e m i s i a ; гфоі fu ca t e r i s i t de p a t r i a r h i a d i n Cons-t a n t i n o p o l d u p ă c e r e r e a t u rc i l o r . F u ex­c lus def in i t iv d i n m o n a h i s m şi r e a d u s la vech iu l n u m e de A n d r e i .

Şi i a t ă c u m to t Del Chiaro d ă f ina lu l a-cestei t r a g e d i i .

„Des t i t u i tu l A n t i m fu d e g r a t í a t şi a c u ­za t ca v r ă j i t o r şi a m ă g i t o r ; i se r i d i c ă po tcap iu l şi i se p u s e fes r o ş u ; îi l u ă n u m e l e de A n t i m şi-i dete pe cel de Andre i , căc i a ş a se n u m i a în m i r e n i e ; i se ceti şi a p l i c ă s e n t i n ţ a de închisorfre p e r p e t u ă în m â n ă s t i r e a de là Mun te l e Si­n a i .

P u s n o a p t e a î n t r ' u n ca r , fu d a t în p a z a a câ to rva ' T u r c i , c a r i a j u n g â n d în Gal i -pole, l â n g ă r â u l „Dulcia", c a r e t r ece p r i n A d r i a n o p o l e u c i s e r ă pe n e n o r o c i t u l a r ­h iep iscop , şi m e m b r e l e lu i f u r ă a r u n c a t e în z isu l r âu . . .

Grozavu l caz a l uc ide r i i a r h i e p i s c o p u ­lu i (pe c â n d to ţ i îl c r e d e a u că este În­chis lai M u n t e l e S ina i ) , p u s e t o a t ă Va la -h i a î n t r ' o o r ib i l ă c o n s t e r n a ţ i u n e " .

A n t i m I v i r e a n u a t i p ă r i t şi a s c r i s : „Psaltirea a proorocului şi împăratului

David B u c u r e ş t i , 1694 (cu o p r e f a ţ ă de el) 2). Sf(d)nta şi D(u)mnezeiasca evanghe­

lie Snagov , 1697. 3). Carte sau lumină din dogmele bi­

sericii răsăritului Snagov , 1699. 4). Floarea darurilor de pre grecie scoa

să pre rumânie, Snagov , 1700. 5). Noul Testament, B u c u r e ş t i , 1703. 6). Antologhion adecă floarea, cuvinte­

lor, R â m n i c , 1705. 7). Evhologhion adecă M(o)l(i)fs(e)nic,

R â m n i c , 1706. 1710.

9). Octoich. T â r g o v i ş t e , 1712. 10). Dumnezeeştile şi sfintele liturghii,

Târgov i ş t e , 1713. 11). Ceaslov, Tâ rgov i ş t e 1715. 12). Predice (Didahii mss). Se m a i a d a o g ă sc r i so r i pol i t ice d in

ca re r e l e v ă m pe cea a d r e s a t ă lu i Ş te fan C a n t a c u z i n de o f ină şi i n s i n u a n t ă d ip lomaţ ie , _

52. - U N I V E R S U L L I T E R A R

I» o e ж • e ARTUR ENAŞESCU

CÎNTECE I

Uitate cînturi, de demult Cu nasul în sobă ascult, In ceasuri tîrzii.

Un duh mi le suflă, domol, Prin gura coşului gol, Cînd para tăciunilor vii,

Sub spuză, dispare ; cînd, tot, E farmec, tăcere, uitare, Şi ceasul cu-a lui minutare,

Ţi-e singur prieten, în casă. Un duh mi le suflă, domol, In noaptea imensă şi-o plasă,

I)c visuri, înă'nvălue, greu ; E vremea ce curge ? Sunt eu ? Tăcerea profundă, m'apasă...

II

Plâng stele pe cer, Sub ghiara sorbilor ; Ce tainic mister, Le'nvălue,

In adâncul nopţilor ?

III Tu nu ştii şi nu vei şti vre-odată, Adâncul dor şi dragostea curată, Ce naşte, într'un suflet de femee, Cînd. stelele, ca mii de ochi, scîntee, Brăzdând nemărginirea cu idealuri ; Cînd, ceruri se deschid în două maluri. Şi "nţelepeiunea curge ca un rîu, Printrînsul, In inimi ! Cînd cerul, o carte e ; Cu slove aurite, Pe care-un înger bun, ni le trimite, Şi le citim cu ochi întredeschişi, de-nbie!

IOAN GEORGESCU

CUVÂNT IN PUSTIU... Aş vrea să fiu călătorul pe care-l încuie drumul în noapte sa lăcuiască'n gura unei colibi de-adăpoetire ce-opreşte'n stuh ploaia din cer şi semnele toate.

ANDREI TUDOR

DUH DE SEARĂ Aci în carte seara mai greu e zăvorită, cu sufletul şi vremea închisă între foi ; şi-abia de simţi cum vorba fluid e coborâtă din cor şi limpezime, plutind cu paseri moi.

Şi tot din cărţi uleasă, în ele ( an in i t i fa . stai inimă de piatră cu semne şi opriri, în nuda fără cercuri, când seara e topită cu lună şi cu stele, în ape şi-nminitri.

Stutornicită vremea pe toate, cum o apă:— în orele aceleaşi şi gândul e la fel. Abia aştept, şi singur, seara să reînceapă M să închid lumina în piatra din inel.

CICERONE TIIEODORESCU

SLAVĂ IN AMINTIRE

.Nopţile mele nu le pot uita.

De voiu iubi ce nu m'a iubit Şi prietenia şi viaţa Bunávestirea soarelui, Binefacerea somnului, Cântecul pur, fără elegie, Frunza fără vânt s'o adie,

Sufletul meu, nedestăinuit, — Taină 'ncuiată Ce m'a torturat, Clopot de cleştar caro, stat,, Când o să bată Se va fi spart, —.

Ne mai întors glasul trecutului Ca un ceasornic neauzit, Numai veghind ruina pierdutului Timp, deasupra-i zidit,

Câte m'au asuprit, De fi le-oiu cânta.

Nopţile noastre Nu le poţi uitn.~

S'aştepte iifrigurat pân'se scurg sghiaburile cerului Şj < U j e r a j , s t e a

ca un blestem gropilor de tină, [ n a i D a mea oaste, năvălite de şerpi sburători de ploaie Tremurai, în vaste ce turbură văzduhul şi-1 închină. îngheţuri albastre...

U N I V E R S U L L I T E R A R . —

j u r ă m A n t u l p r e o t u l u i S Ă R M A N U L K L O P Ş T O C K

Păr in te le Ibriş e cel lasA h a p s â n , mai h r ăpă re ţ .şi m a i t u r b u l e n t locu i to r l in tot cupr insul Ciurezulu i , a l p lăş i i , ba chiar până şi al j ude ţu lu i .

Nu este ga rd în c o m u n a Ciurez pes te Mire să nu se fi iscat d i h o n i a î n t r e popa (briş şi vecinuF de dincolo de el. Nu este inie in sat pe unde să nu fi t r e c u t bom-faneala provocatoare a î n d r u m ă t o r u l u i ipiritual al Ciurezului la a d r e s a ace lu i a fin par tea că ru i a se î n d r e p t a o c a r a con-liberului lui Krist . Nu e b ă t ă t u r ă ca r e lă nu fi asurz i t de b a z a b u c i a m a n d a t a ­tului lui Dumnezeu — prea -cuv ioş i a sa , ireot Ibriş, smer i t s lu j i tor al „Sfinţilor împăraţi Constantin şi Elena" p a t r o n i ii bisericei cu acelaş n u m e din sa tu l t iurez, păfetorit de în ţ e l epc iunea sa, Ireot Ibriş . f Isgonit pen t ru n e o r â n d u i a l ă , vrajba 1 gâlcevile aceloraş i p u r t ă r i în s lu jba «se r i ce i Voronca din s a t u l cu ace la ş lume de pe meleagur i l e T e l e o r m a n u l u i , jopa Ibriş nu fu m a i bine p r i m i t în rtu.jba a l t a ru lu i „Sfinţilw împăraţi Con-tanlir. şi Elena" din Ciurez şi u n d e nu n t â r z i ă si-şi p r i p ă ş e a s c ă aceleaş i apu-saturi revoluţ ionare , car i îl a l u n g a s e din iforonca peste Argeş, aci în Ciurez . In îiurpz a in t r a t gol. f ă r ă opinci , fără riubea încins 4 cu funie de tei peste că-Başa de cânepă a cu ră ţ en i e i sufleteşti fcucând pe to iagul pr ibegie i s m e r e n i a 5-tului Ion Botezătorul şi o dăsaga p l i n ă |u l u m i n a g â n d u r i l o r de s ă n ă t o a s ă în-j rumare ce avea să semene pe în t in -(erile păgâne ale Ciurezu lu i . I Plete negre se ros togol iau u n s e cu intdelemn, din s t r a ş i n a une i ţ u r c a n e :are pe vreme î m b r ă c a s e un miel în t r eg , p v ă r s â n d în jurul cami lu i p r eo tu lu i cel ton, u m i l i n ţ a mis t i că a p ropovădu i to ­ri ut.

Preo tu l Ibr iş a b ă t u t în p o a r t a preo-lilui pe care avea să-1 în locu ia scă în j iurez , păr in te le Reldie, ca re se r e t r ă g e a

l imi ta de vâ r s t ă d in s lu jba a l t a r u -ШІ, la oraş , unde-1 a ş t e n t a o b i n a cu patru ca tur i în u l i ţ a B ă r b ă t e s c u - N o u . In ginere căp i t an în a r m a t a ţ ă r i i , r eu ş i t Iroaspăt la e x a m e n u l de m a i o r şi o ca-ietă par t i cu la ră în t e z a u r u l bănc i i „Fa-411ГЧІ rte Miere" în fundul că r e i a ro i au irfiricile t u rnn te în a u r ale celor 40 a n i hcheiaţ i de m i r u i a l ă în p r a g u l a l t a r u -ui bisericei „Sfinţii împăraţi Constan­ta şi Elena" din Ciurez.

Păr in te le Beldie 1-a găzdu i t ca s i m p l u rate tntru-Domnul, p â n ă avea să se îm-

fcinească c lăd i rea cea n o u ă p reo ţească , l idicată pr in subscr ip ţ ie pub l ică în furtea bisericei C iurezu lu i şi u n d e preo­tul Ibriş avea să-şi a d ă p o s t e a s c ă în ţe lepciunea. to iagul şi d ă s a g a . ! P â n ă în v r e m e a aceia, p ă s t o r u l cel nou îmbuca d i n t r ' u n bl id cu fami l ia popii Beldie, î m p ă r ţ i n d s e a r a la cu lca re . I n pat , a fară , sub t a v a n u l u n o r duzi Jin povesti cu Geantă ii p a r a c l i s e r u l . In şasă. într 'un pat , d o r m i a cami l biser ici i î in Ciurez. popa Beldie : î n t r ' a l t u l , p reo ­teasa Rcblie. Un p a t r ă m â n e a gol. în mijlocul încăper i lo r moWorîte. cu m i r o s !e colivă s ă r acă şi cu u n t d e l e m n n ros t l e le turghie , pe a c ă r u i c u v e r t u r ă se [iriniilf>au de c u l t ă v r eme flori defuncte jle doliu, i a r d e a s u p r a t r e m u r a lent , ne­contenit, pb insoa rea a u r i e a u n e i can­dele care nu se m a i s t i ngea — p a t u l fănosatului F lue rnş , feciorul cel m a r e lela medicină, din Bucu re ş t i al pomi leldi». înnecat în sezonul t r ecu t la bă i

la A m a r a , u n d e îl t r i m i s e s e D-rul Bote-za tu , m e d i c u l p lăş i i p e n t r u u n sco rbu t rebel , c ă p ă t a t în c a m p a n i e .

In al p a t r u l e a şi col d in u r m ă p a t d in salonul c a r e d a cu u n g e a m în coşa ru l lu i Baiazid, t a u r u l m i z a n t r o p , de p r ă -silă, c u m p ă r a t d in c i r e a d a S t a t u l u i şi cu u n a l t u l în s t a u l u l a r i d şi î m p ă d u ch ia t al oilor, d o r m i a de 18 p r i m ă v e r i D-şoara S a s i n c a C o n d i o g l u - - Condioglu d u p ă n u m e l e a d e v ă r a t de famil ie al preo­t u l u i Beldie de d i n a i n t e de popie, d in vre­m u r i l e de s e m i n a r i s m frivol şi în a l că - , r u i d o n j u a n i s m zămis l i s e pe S a s i n c a сиГ a c t u a l a p r eo t ea să , Po l i xen i a Condiogluy, i n ă s c u t ă D r ă n ă i l ă . azi d u p ă popa Beldie .R * S a s i n c a Condiog lu , n ă d e j d e a b ă t r â n e ţ e - I lor p r e o t u l u i Beldie şi m â n d r e ţ e a Ciure - 1 I zu lu i , de là u n c a p ă t la a l t u l al s a tu lu i— n ă d e j d e ca r e a v e a să se î n f ă p t u i a s c ă în * b i n a u a d in u l i ţ a B ă r b ă t e s c u - N o u de î n - ţ d a t ă ce d. Ulise Cosâmbescu , c ă p i t a n în ' a r m a t a r o m â n ă şi g inere le în a ş t e p t a r e al popi i Beldie, avea să-şi coasă la ch ip iu g a l o n u l de m a i o r de gen iu .

D ă s a g a , t o i agu l opinci le , b l idul şi pa­tul de s u b duzi , c a r i a c c e n t u a u p l ă c u t cuv ioasa u m i l i n ţ ă d in î n t r e a g a a l c ă t u i r e nede f in i t ă a n o u l u i p ă s t o r d in Ciurez— preo tu l Ib r i ş , - - s ă r ă c i a şi s i m p l i t a t e a lor l a o l a l t ă p u n â n d în f ă p t u r a lu i de p r o p o v ă d u i t o r ceva d in f a r m e c u l şi in­t r a n s i g e n ţ a i n v u l n e r a b i l ă a S f â n t u l u i Ion Bo teză to ru l , t u r b u r ă a d â n c într 'o . , v r eme , l i n i ş t ea şi c u m i n ţ e n i a Sas inca

In i a t a c u l fecioriei m a m e i sale Po l i - i xen ia Congiodlu , azi p r e o t e a s a Beldie, cunoscuse u n t ab lou : sc lavul cel n e g r u l şi h i d o s a d u c â n d smer i t , din o r d i n u l • î m p ă r a t u l u i , pe t a v ă . la p ic ioare le Sa-lomeei t r i u m f a l e , goa lă şi î n v i n g ă t o a r e , c apu l S f â n t u l u i Ion Boteză to ru l uc i s cu b a r d a .

Si a c u m oasne te le Ib r i ş îl evoca cu o î n f r i g u r a r e Î n g r i j o r ă t o a r e .

Seme ţ i a p roverb ia le i c u m i n ţ e n i i a fe­tei si s m e r e n i a de o viclenie c u m p ă t a t ă a p r e o t u l u i Ib r i ş , o a p r o p i a u m a i v â r t o s vie t e n t a ţ i a b l e s t e m a t u l u i t ab lou , deschi-zându- i p r ă p a s t i a u n e i a d e m e n i r i a că­rei p u n t e n u e r a p r e a m u l t d e p a r t e în­t i n s ă .

P r e o t u l Ib r i ş în ţe lese t u r b u r a r e a Sa-sincSi şi t o a t ă păstoria lu i n u se m a i

î n d r e p t a a c u m decâ t sp re m l ă d i e r e a voinţei fetei în a c?.rei v i r t u t e o t r a v a t ab lou lu i cel ne t r ebn ic , s ă p a s e u r m e a d â n c i — S a v n c - i do rea c a p u ! popii Ib r i ş — popa Tbriş, m â n a fecioarei Sa­s inca .

I n t r e t imn , b i n a u a d in ul i ţa B ă r b ă ­tescu-Nou, î n t â r z i a ca şi g a l o n u l de m a i o r R1 c ă p i t a n u l u i de gen iu Ulise Cosâmbescu , ceeace, î n t r ' o m ă s u r ă , de­r u t ă o a r e c u m pe h a r p a g o n u l Beldie. P r e o t u l Beldie, l a c o m do procente , t r a n ­s fo rmase c a n i t a l u l — p r e a m u l t e firfirici în a u r , p e n t r u c u t i a Bănc i i „Fagurul de Miere" — în diferi te î m p r u m u t u r i pe ipoteci şi a c u m n u se p r e a î n d u r a să le f ă r â m e p e n t r u acce l e r a r ea l u c r ă ­r i lo r clăldirei.

In s ch imb , în Ciurez, l u c r u r i l e se p re ­c ip i t au .

S a s i n c a ofta semni f i ca t iv sp re p ă r i n ­tele Ib r i ş , d â n d a în ţe lege p r e o t u l u i şi preotese i Beldie că g a l o n u l de là o r a ş a fost o m o m e a l ă , în v r e m e ce, p ă s t o r u l cel n o u Ib r i ş , ofta m a i semni f ica t iv sp re S a s i n c a în al c ă r u i suflet t ab lou l pă­r in tesc cu Sa lomeea şi cu capu l Sfân­

tu lu i Ion Boteză to ru l se c o n t u r a m a i h o t ă r î t .

Ţ i g a n i i de là b ina , r ă m a ş i în u r m ă cu p l a t a , p ă r ă s i r ă r â n d pe r â n d luc ru l , t r e c â n d p r o v o c a t o r i p r i n fa ţa a n t r e p r e ­n o r u l u i c a r e le r id i ca , p u r şi s i m p l u , u m e r i i în n a s , i a r c ă p i t a n u l de g e n i u Ulise C o s â m b e s c u pe de a l t ă p a r t e , fu c h e m a t g r a b n i c î n t r ' o c o m i s i u n e de re c r u ţ a r e , p ă r ă s i n d c a p i t a l a f ă ră vreo ş t i re d i n s p r e Ciurez sp re o r a ş şi vice versa .

I n s c h i m b însă , în c a s a popi i Beldie d in Ciurez , z ă p ă c e a l a c rescu t r e p t a t cu n o u a a t i t u d i n e a.... S f â n t u l u i Ion Bo t eză to ru l f a ţ ă de S a s i n c a , c u m şi aceea a Salomeei . . faţă de p o p a Ib r i ş .

Se svonise c h i a r că t ine r i i se în tâ l ­n e a u s u b duzi , pole indu-ş i f r umuse ţ ea p rocen te lo r cu f i r im i tu r i l e de a u r pe ca r i c loşca cu pu i o c e r n e a d in cuibul ei î n c r e m e n i t la o r a ace ia în p i scu l ce­r u l u i .

D a r i scod i rea e r a p u s ă la cale tot de popa l b r i s p e n t r u a for ţa m â n a p ă r i n ­ţ i lor s ă s p a r g ă o d a t ă g a ş c a bârfe l i lor , ceeace u i m i p ro fund pe p ă r i n t e l e Beldie, ca re obse rva în r e v ă r s a t toa te la locul lor, — pe S a s i n c a des tu l de c a l m ă în a ş t e r n t î t u r i l e ei de m i r e a s ă , i a r pe mi ­rele Ib r i ş n e d u m e r i t , pe d u l a m a de s u b duzi , de n e g h i o b i a Sf- tu lui Ion Bote­ză to ru l c a r e că lcase în p ic ioa re d iv ini le p o r u n c i a le Sa lomee i , p e n t r u ca, în s c h i m b u l n e m u r i r e i ce îl a ş t e p t a , să se a l e a g ă cu c a p u l t ă i a t — toa t e aces tea , d u p ă exp l i ca ţ iun i l e da t e de S a s i n c a , cu pr iv i re l a t ab lou l cel i scodi tor , î n t r ' o n o a p t e fără stele, în p o r u m b i .

T ă r ă ş e n i a î n s ă n e a v â n d s ă d ă i n u i a ­scă m a i m u l t , se c u r m ă pe n e a ş t e p t a t e cu s c h i m b a r e a ve r ighe t e lo r în t re . . . Sa­lomeea Condioglu şi... Sfântul Ion Ibriş Botezătorul d in Ciurez . în s a l o n u l d in­t r e c o ş a r u l lui Ba iaz id şi s t a u l u l pl in de p ă d u c h i a l oilor.

P o p a Beldie se r o t r a s e în b i n a u a de là o r a ş , d e o c a m d a t ă t e r m i n a t ă n u m a i de roşu , s c u z â n d pe S a s i n c a fa ţă de ma­iorul c a r e se r e î n t o a r s e d i n de lega ţ ie tot căpitan, e x p l i c â n d că o a ş t e p t a r e de p r e a l u n g ă d u r a t ă , a r fi fost vexa to r i e p e n t r u m i r e a s a i n t r a t ă şi a ş a în g u r a lumi i , in v r e m e ce S a s i n c a b i n e c u v â n t a t ab lou l a d u c ă t o r de fer ic i re . I a r p r e o t u l Ib r i ş t r e c â n d u - ş i a s c u n z ă t o a r e a de s u b duzi , în s a l o n u l de m i r e a s ă a l Sa s incă i , şi î m b r ă c â n d ş a lva r i i , g i u b e a u a şi po t cap iu l p reo ţesc , se aşeză , ho tă r î t , . cu

to i agu l p ă s t o r i e i la „ s u b ţ i o a r ă , în f run­t ea b iser ic i i Sfinţii împăraţi Constan­tin şi Elena" d in v a t r a s a t u l u i Ciurez .

#

Cocoţat în c a p u l d r e g ă t o r i e i c u r a r i -s i rei suf le te lor şi a l î n l ă t u r a r e ! g reşe Iilor l u m e ş t i , p o p a Ib r i ş t r a s e u l u c ă n o u ă p e n t r u casă n o u ă .

Vic le imul p r eo tu lu i Beldie în ca re popa Ib r i ş îşi a d ă p o s t i s e f ă ţ a r n i c a lu i p r i p ă ş e a l ă , r ă m a s e î n c h i s p e n t r u s ch im-n ic ia s o c r u l u i şi a soacre i , g ă z d u i ţ i v re ­m e l n i c în p l i m b ă r i l e , vizitele şi nevoile casei de là o r a ş l a Ciurez .

U l u c a cea n o u ă p e n t r u c a s a cea n o u ă a p r e t o t u l u i I b r i ş n u a fost î n s ă t r a s ă la d i ch i su l ei.

S foa ra pop i i I b r i ş se î n d r e a p t ă , cu r e a c r ed in ţ ă , oblu sp re ţ a r i n a vec inu­lu i şi p ă s t o r u l de suflete omeneş t i , in­t r ă cu l in i a u luc i l o r în p ă m â n t u l p r o ­p r i e t a r u l u i meg ie ş !

— „De ce mă fur i t a i c ă p ă r i n t e ?

54. — UNIVERSUL LIT [Ti AR

— „ S u n t рѳ locul m e u c reş t ine ! — „De ce mi a i co t ropi t r ăzo ru l , t a ică

p ă r i n t e ? — „ R ă z o r u l este a l m e u c reş t ine ! — „De ce a i înf ipt b u t u c u l în p ă m â n ­

tul m e u , t a i că p ă r i n t e ? — „ P ă m â n t u l D-tale cade... . pe pă­

m â n t u l m e u , c r e ş t ine ! Şi întrec; Ciurezu l s'a a d u n a t , ca p r i n

m i n u n e , l a f a ţ a loculu i u n d e t r i m i s u l lui D u m n e z e u Ib r i ş , co t ropia a v e r e a c r e ş t i n u l u i lui D u m n e z e u î ncă l ca t !

— „Atunc i să ne j u d e c ă m , ta ică pă­r in t e ?

— „Să ne j u d e c ă m taică !

— „De ce te p l â n g i m ă i r u i n â n e ? Se a d r e s ă j u d e c ă t o r u l c ă t r e r e c l a m a n t u l î ncă l ca t .

— „Mi-a c iup i t d in loc p ă r i n t e l e Ib r i ş ! — ..Acte ni ? — „Dacă este în joc u n preot , la ce

să m a i folosească ele a c t e l e ? — . .Atunci cu ce dovedeşt i cu]pa pà

r â t u l u i ? — „Cu inrămdvtul preotului — ui te

c rucea ! Să ju re ! — . .Preotu l este d i s p e n s a t de j u r ă ­

m â n t ! Alte dovezi n u ai ? — .Jurământul preotului! — „Mis iunea lui f ăcând d e p l i n ă cre­

d i n ţ ă în just i ţ ie . logea a p ă r ă pe preot de j u r ă m â n t ! Ce dovezi a i m a i pu tea p r o d u c e ? *>

.Jurffrr<ântul preotului"! — ..Afirmări le u n u i preot s u n t pr i

mi t* d rep t b u n e in iust i t ie în baza ju­r ă m â n t u l u i p res ta t Ia î n v e s t i t u r a sa

înaintea, a l t a r u l u i ! Nisca iva probe , al­tele decâ t j u r ă m â n t u l , nu ti s 'ar brodi la î n d e m â n ă ?

— „Atunc i , acte le ! — „Adu actele ! J u d e c ă t o r u l dete ci'uiea la o p a r t e ,

m u t a c ă l i m a r a d in loc, î m p i n s e sp re s t â n g a condica de soroc i r i şi sp r e d r eap ­ta t ab lou l de t e r m e n e şi î n a l t ă n d oche­lar i i sp r e f run te , citi în h â r t i i l e prezen­ta te , c o n t r o l â n d h r i soave le cu p l a n u r i l e în fă ţ i şa t e şi p l a n u r i l e cu h r i soave le .

Apoi d u p ă u n r ă s t i m p , a d u c â n d la loc c rucea , c ă l i m a r a , condica de soroci r i . tabloul de t e r m e n e şi oche lar i i , se ros t i

r ă s p i c a t , CU ochii în ochii p reo tu lu i , dispensat de jurământ :

— .Judecata constatând că pârului preotul Ibriş. la consolidarea împrej­muitei proprietăţii sul" dinspre pro-.,i,ritlutea reclamantului încălcat, a „ignorat punctul de reper însemnul ne „plan cu litera „ 4 " ţi lecui in titlurile „acestuia rv numărul I. prelungind „sfoara direct din punctul , 4 — 1 " în „punttul „P—//" ' , desfiinţând astfel tri ..unghiul format de aceste două initiale ..panele de contact a!e proprietăţii am-..belor părţi în proces şi păgubind astfel „pe reclamant în averea sa pe o por-,.1'nine în lung de l!i in , pe o lăţime ..medie de 10 cm. la primul capăt şi ..cu o lărgime spre capătul onus d" „circa 30 cm. proportional ru linia de „іпсчгсаге, admit" acţiunea aşa cirn .este formulată şi obligă pe pârâtul

..preotul Ibriş din comuna Ciurez să

.respecte întocmai linia proprietăţii re-„tlamantului Tănăsnclie Critlu ăin uceiaş comună, din spre linia proprie

„talii preotului pârât Ibriş, conform ..tillurilor, planurilor şi hârtiilor pre-„•ehlute în instanţă de către partea în­călcată.

G E M E N I I

Sân t eu şi f ra te -meu. Pe f ra te -meu îl c h i a m ă Vin t i l ă , i a r pe m i n e Victor . Une­or i , pe el îl c h i a m ă Victor , şi pe m i n e Vintilă". Alteori , pe u n u l d in noi îl chia­m ă şi V in t i l ă şi Victor , i a r pe celă la l t n u l c h i a m ă n i c i c u m ! In ce pr iveş te vârsta, socot ind d u p ă ac te le s t ă r i i civile, Victor e cu câ t eva m i n u t e m a i b ă t r â n decâ t Vin t i l ă . S 'ar p u t e a s ă fie i n v e r s : Vint i lă , m a i b ă t r â n cü câ t eva m i n u t e de­câ t Victor . Căci a s p u s n a ş a :

— P ' ă s t a d in d r e a p t a , să-1 c h e m e .Vic­tor ; i a r pe cel d in s t â n g a , să-1 cheme Vin t i l ă .

In p a H e a d r e a p t ă e r a m eu, i a r în s t â n g a f ra te -meu. B ine 'n ţe les că m a i t â r z i u ne -au a m e s t e c a t : eu a m ffast cul­ca t în s t â n g a , şi f r a t e -meu V i n t i l ă în d r e a p t a . Nu d i n g re şd lă , ci f i indcă se­m ă n ă m u n u l cu celă la l t , c a ş i c u m u n u l d i n no i a r fi fost în d o u ă e x e m p l a r e ! D a r n u m e l e a u r ă m a s : Vic tor în d r e a p ­ta ,—Vint i l ă in s tânga 1 . I a t ă dece, u n e o r i , ne c h i a m ă pe f iecare 'n p a r t e şi Vic tor şi Vin t i l ă , i a r a l teor i nu ne c h i a m ă nici­c u m .

F i e c a r e d in noi , a r e douăzec i .şi t re i de a n i , căci cele c â t e v a m i n u t e n u con tează . Avem 1.75 m . î n ă l ţ i m e şi câ te şaptezeci de k i l o g r a m e . N i c i u n u l d i n t r e no i n u a r e v r e u n s e m n p a r t i c u l a r , c a r e să-1 deose­bească de ce lă la l t , N i c i u n u l n u este nici m a i pros t , n i c i m a i deş tep t decât celă la l t . A m â n d o i a v e m aceleaş i g u s t u r i şi ace­leaşi p a t i m i . L u m e a ne c o n f u n d ă şi pe a m â n d o i ne soqoteşte u n u l . C â n d a m fost l a r e c r u t a r e , u n p l u t o n i e r a s t r i g a i d i n t r ' u n r e g i s t r u :

— Vic tor S t ăno iu ! A r ă s p u n s f ra te -meu, deşi , d u p ă pă re ­

r ea m e a . t r e b u i a să r ă s p u n d eu. — Vin t i l ă S t ăno iu ! A m r ă s p u n s eu. — Bine , d a r d- ta ai m a i fost o d a t ă !—

zise colonelul . — A fost f ra te -meu ! Colonelul n ' a crezut , şi-a d a t o r d i n s ă

v ină şi f ra te -meu. F u r ă m aşeza ţ i u n u l l â n g ă a l tu l .

— C u m te c h i a m ă pe d-ta?—mă 'ntre-bă colonelul .

— Vic tor S t ă n p i u ! — Atunc i , pen t ruce - a i r ă s p u n s la nu­

mele de Vin t i l ă ? !

M I R C E A DAMIAN c

— F i i n d c ă r ă s p u n s e s e f r a t e -meu l a _ de Victor , şi to t u n a este ! >j

— C u m o s ă fie tot u n a ? 1 L — Aşa ! c

Mili tar i i s u n t o a m e n i o r d o n a ţ i . aceea , co lone lu lu i nu- i p l ăcu aceas t ă j c u r c ă t u r ă , şi c u m fusesem a m â n d o i ( { 1

c r u ţ a ţ i p e n t r u cava le r i e , p o r u n c i să I r e p a r t i z a ţ i l a d o u ă r e g i m e n t e difer.j sp r e a se ev i ta or ice ames t ec . Aşa s'a^ î n t â m p l a t : eu a m fost î n c o r p o r a t la j r e g i m e n t de roş io r i , i a r f ra te -meu щ u n u l de c ă l ă r a ş i . D a r p ă r i n ţ i i nieio< n ' a u ş t i u t c a r e d i n t r e noi este la r a ş i , şi c a r e la roş io r i . Uneor i n^, c u r c a n i şi noi, ş i ' n i m e r e a m u n u l la r í j mentül celuilalt . . . j .

Eu şi cu f ra te -meu , n u s u n t e m i_ p r i e t en i , n ic i d u ş m a n i . Uneor i , ne c t ă m şi ne b a t e m în p a r t e . P e n t r u întâjl d a t ă , n e - a m c e r t a t în pân t ece l e man , E r a m înghesu i ţ i , ş i - a m dalt lu i frate-n ' u n picior în b u r t ă , că p r e a se b ă g a , suf le tul meu ! El s 'a s u p ă r a t şi ra_ s p u s :

— Vi tă ! As ta m ' a i n d i g n a t peste m ă s u r ă

de -a tunc i îi po r t p ică . Nu u m b l ă m n i c i o d a t ă î m p r e u n ă . Du'

u n e o r i n e ' n t â l n i m , î n t â m p l ă t o r , pe st^. dă . Ne u i t ă m cur ioş i şi n e d u m e r i ţ i uf la a l tu l , şi f iecare c rede că ce lă la l t e Alteori , se î n t â m p l ă ca u n u l d in noi . , m e a r g ă î n t r ' o fami l ie u n d e ce lă la l t ţj_ l u a t v r e u n a n g a j a m e n t de c a r e nu Г ţ i nu t . Atunci , f iecare, pe r â n d , se sci_ cu u n s i n g u r c u v â n t :

— F r a t e - m e u ! _ D a r n u p r e a a v e m c reza re , f i indcă

şt ie m u l t ă l ume că s u n t e m doi fraţ i \ , men i , u n u l d u p ă ch ipu l şi a s e m ă n a i ) ce lu i la l t . Din pr ic ina 1 a s t a , ne l u ă m fOjf te des la b ă t a e . n

A d o u a c e a r t ă m a i se r ioasă , a m aviiş, d in p r i c i n a u n e i c i ta ţ i i . î n t r ' o VinerjL] la p r â n z , m ă ' n t o r c e a m d in o r a ş . Cândf i n t r u pe p o a r t ă , m ă ' n t â m p i n ă u n agi delà j u d e c ă t o r i e cu o c i ta ţ ie , în с а г е ц і sc r i s : „Vic tor S t ă n o i u , i n c u l p a t !" , |

—- I scă l i ţ i , vă r o g !—mă i n v i t ă oi%, şi-mi în t in se u n cre ion .

— Nu s u n t eu ! r j - C u m n u s u n t e ţ i dv ? ! ( | , - Aşa. S u n t eu, d a r n u s u n t eu. _

— Vasăz ică , to t dv. s u n t e ţ i ! | — Ba nici d e c u m . Eu s u n t eu.

acela d in c i t a ţ i e n u s u n t eu . ţ e

- P ă i b ine ! n u vă c h i a m ă Victor ^ no iu ? , t i

— Fi reş t e . D a r m ă m a i c h i a m ă şi \, t i lă şi n u m ă c h i a m ă n i c i c u m ! , (ц

- Asta î n s e a m n ă că pu t e ţ i p r imi__ t a t i a ! ,j

— Des igur . Şi tot a t â t de b ine pot n'o p r i m e s c !

- Nu m a i în ţe leg n i m i c ! n e

— M ă m i r ! _ - Cine e Victor S t ă n o i u ? ~

— - Eu s u n t . D a r m a i a m u n frate _ meii , pe care-1 c h i a m ă dealsemeni Vicţ g

- P a r c ' a ţ i s p u s ceva de Vin t i l ă ! _ — Vin t i l ă s u n t eu ; Vin t i l ă e şi fn g

m e u ! _1 - Si ca re e Vic tor ? ! A m â n d o i şi n i c i u n u l ; c u m vrei s 'o ) a ţ Omul îşi duse m â n a la cap ca ş i cu l t t fi c ă u t a t să-ş i a d u n e min ţ i l e , apoi stjq-

d e p ă r t a î n j u r â n d u - n e de m a m ă , « c j n'a a v u t r ă b d a r e s ă ne facă pe rând, , un an sau doi, c u m se fac oahnenii...

U N I V E R S U L L I T E R A R . -7 55

In casă, fr;de-meu era în fur ia t . — Numai nenoroci r i mi-ai pricinuit ele

. nd te cunosc ! — se p lânse el de îivda-ce mă văzu.

— Iată ceeace voiam să-ţi s p u n si eu ! — Asa?

( - Aşa ! Çi ne l u a r ă m la bă tae cu intenţii'- ca

I Icare să-1 schi lodească pe ce lă la l t a ş a

Í, încât să putem fi deosebiţ i ! D a r ne epăr ţ i ră păr in ţ i i .

! Pin ziua aceia, s u n t e m d u ş m ; Iii de H barte. Mama, c rezând că n u m a i în fe-\ I acesta va p u t e a să (ocolefiscă o neno-Í1 cire, ho tă r î cn unu l să se m u t e d in casa 1 irintească. Am t r a s la sor ţ i , ş i-a căzu t '; se mute Victor. — Da, d a t c ă r e i V i c t o r ? — în t r ebă

I ama. lJ Frate-meu a f i rma eă-i el Victor : eu 3 asemeni s p u n e a m că sun t Victor . Ne 3' h ram i a r ă ş la bă t ee . In cele d in u r m ă ,

1 hotăr î ca să m ă m u t eu. :— Atunci, ne -am înţeles şi 'n p r i v i n ţ a

j Imelor, — zise m a m a . Cel ce p leacă , e j ctor : — iar cel ce r ă m â n e , e Vin t i lă . I Pes J e trei zile mi-a.m înch i r i a t o

meră mobilată î n t r ' u n ca r t i e r foar te •spartet şi m ' a m hotă r i t să m ă căsă ­pesc. De-atunci. nu m ' a m m a i în t â ln i t ! frate-meu decât în ziua când ne-am răera t pen t ru u l t i m a oa r ă . Din încăe-r e a aceea*, ne a m ales f iecare cu câ te Ï semn p a r t i c u l a r foarte deosebit , l ' i te cum s'au petrecut l uc ru r i l e : Puţ in t inm dună ce m ' a m i n s t a l a t în

' lua locuinţă, a m cunoscu t , î n t r ' o f.'ATni-l pe d-şoara Otilia Chi rescu . La a doua Nâlnire. i-a m s)ius : [— Domnişoară , a m de g â n d s ă m ă că-lorcsc ! f— Foar te bine Uci ! — a r ă s p u n s ea. cu cine ai de g â n d să te căsă to reş t i ?

— Cu d u m n e a t a ! Bine. să rve c ă s ă t o r i m !

ta ne-a fost înţe legerea ! upă trei s ă p t ă m â n i , ne-am logodit,

toarcă mea soţie, mi-a ceru t unele ur ir i Í s up ra familiei . I-arh s p u s tot

ş t iam şi ceeace nu ş t i a m , d a r n 'a m nő­it n imic de .frate-meu Vinti lă- A m ba­de seamă n u m a i decât că fac o p ros -şi or idecâte ori venea vorba de fa­ri mea, voiam să-i s p u n că m a i a m frate gemen care -a r p u t e a să fie luat

ept eu, d a r a m tăcu t . Rine. d a r v reau să-ţ i cunosc şi eu

rinţi i . Peh t ruce nu i-ai c h e m a t la lo-lnă ?! — m ă ' n t r e h a logodnica .

Las'că-i c h e m ă m Ia n u n t ă , Nu-i des-că m ă cuonst i pe m i n e ? ! vreme, a m fost fericiţ i şi c b a b i i

entam să facem nuntc.1 Dar n u n t a nu făcut, căci i a r ă ş m ' a m a m e s t e c a t cu

ate-nipti si domni şoa ra Ofili-» nici azi , «fie l impede cu ca re d in noi s'a lo-odif ! F— Credeam că eşti un om c ins t i t ! — i i snuse ea în t r 'o zi. — Şi sunt cu adevă ra t un fom cinst i t . — Da ? Ai p u t e a să -mi spui r t u n c i cu

e te pl imbai eri pe s t r a d a F l o r i l o r ? Eri nici n ' a m t i e cu t pe s t r a d a Flo-

— Eu am văzut b ine : te p l imba i er i s t rada Florilor, cu o d a m ă

— Poate, al fost f r a t e - m e u ! — îi spun , r ă să-mi dau s e a m a . — Mai eşti şi p ros t ! Ce frate ? ! P a r ' c ă

eai că nu . m a i ai n ic iun frate. Se te să m ă orbeşti p â n ă ' n t r ' a t â t ? r C â n d ţe-am văzut cum te vad a c u m a !

N 'am mai zis n imic . A tâ t e r a m de ză-cit, încât nu m ă puteaîn d u m i r i d a c ă

i sunt eu, sau sunt f ra te-meu ! Z iua

aceia , t r e b u i a s ă se s f â r şească î n s ă r ă u de tot. Căci i a t ă ce s 'a ' n t â m p l a t :

F r a t e - m e u . c a r e n u - m i cunoş tea adre­sa f i indcă n u i-o s p u s e s e m nic i lui , nici părinţilor, v e n e a a d e s e a la" u n p r i e t en ca r e locu ia în ace i a ş ca r t i e r . I n z iua cu p r i c ina , s e ' n t â l n e ş t e cu logodnica ' m e a , c a r e t o c m a i p lecase 'n o r a ş . II s t r i gă :

— Victore ! P e el îl c h e m a Vin t i l ă . Aşa s tab i l i se

m a m a c â n d ne-a.m desinărţi t . D a r m a i ' n a i n t e îl c h e m a s e şi Victor . Deaceea, c â n d îl s t r i g ă logodn ica mea , s t ă t u lo­cu lu i .

— Te duc i la ' n t â l n i r e ? — î n t r e b ă ea cu răutate, c r e z â n d că s u n t eu.

F r a t e - m e u , c a r e e r a d u p ă chef, găs i că a v e n t u r a e a m u z a n t ă şi pe u r m ă i-se ivise p r i l e ju l c a să-şi r ă z b u n e .

— Da, m ă d u c l a ' n t â l n i r e ! — r ă s p u n s e el z â m b i n d . D a r t u u n d e m e r g i ?

I n t r a s e d i rec t în ro lu l meu ! — S ă fac n i ş t e t â r g u e l i . — P o t s ă te 'nso ţesc ? — Da. T r e b u e î n s ă m a i în tâ i să- ţ i ceri

i e r t a r e p e n t r u cele î n t â m p l a t e er i . — D a r ce s ' a ' n t â m p l a t er i ? ! — Ai şi u i t a t ? ! — Da, a m u i t a t ! — şi zâmbi . — î m i f ă g ă d u e ş t i că ai s ă fii cumin t e? — Iţ i j u r ! Logodnic i i mele, îi p l ăcu ges tu l . Ii luă

b r a ţ u l , şi p o r n i r ă a m â n d o i să facă t a r guel i . Se 'n toar i . e ră pe s ea r ă , fericiţi şi z â m b i t o r i . Logodn ica mea , îl r e ţ i n u lo m a s ă .

— Astăz i a i fost d r ă g u ţ ! - se bucu­r ă ea.

F r a t e - m e u . când af lase că і logodit , se desmet ic i se şi-i p ă r e a r ă u .

— Stii ce ? — zise . Eu n u s u n t el ! — Cine ? — Eu n u s u n t fr ;fe-nieu ! — I a r ai î n c e p u t cu p r o s t i i l e ? ! — Nu surit p ros t i i , o rede-mă. Eu s u n t

eu, şi f r a t e -meu e a l tu l ! — I sp răveş t e , d r a g u l meu. Te-nm ie r ta t — Dar în ţe lege că n u s u n t el. Am glu­

mi t . E a r â s e : — F i r e ş t e . Tu eşti tu, şi eşti logodni­

cul m e u . —Ba n u s u n t deloc ; e f ra te -meu !

— Destul . T u eşt i . F r a t e - m e u , cercă eă-.şi a d u c ă a m i n t e

d a c ă s 'a logodi t v r e ' o d a t ă . — Nu, n u s u n t eu ! — C u m n u eşt i t u ? ! — E u s u n t , d a r n u s u n t eu logodni­

cul t ă u ; ace la e f ra te -meu ! Şi se p r e g ă t i s ă plece. — Vrei s ă m ă s u p e r i ? !— zise logodni­

ca m e a , ş i ' ncepu s ă p l â n g ă . — Dacă n u s u n t eu... — T o t u ş , m e r g i p r e a d e p a r t e uneor i ! F r a t e - m e u , îşi făcu socoteli : ,.de lop.o-

dit n u m ' a m logodit n i c ioda t ă , ş t iu bine. Cel logodi t e f ra te -meu, şi ea m 'a lua t d rep t el. A c u m a t r e b u e să r ă m â n , ş i 'nda-tă re i au m a s a , plec. Mâ ine s'or descurca e i ! " >;

Si-r ' r ă m a s . . In t i m p u l aces ta , eu a v e a m r e m u ş c ă r i .

căci — fă ră să v r e a u — îmi s u p ă r a s e m logodnica . De frate m e u nici vorbă să-i m a i p o m e n e s c ; n u m^ar fi c rezut . Do­tă r i i , în cele d in u r m ă , să m ă socotesc d rep t f ra te -meu a ş a c u m el se socotise t irent eu . să-i s p u n , umi l i t , că 'n t . r ' adevăr m ă p l i m b a s e m cu o femee pe s t r a d a Flo­r i lor , şi să-i cer i e r t a r e . Sea ra , plecai , deci, sp r e locu in ţa ei.

D a r aci . l u c r u r i l e s 'au î n c u r c a t ! — Ai u i t ö t ceva ? — mă'ntâmpină lo

godn ica r â z â n d .

— D r a g ă , i a r t ă -mă . . . — Ui tucu le !— şi m ă s ă r u t ă , Nu ş t i a m ce să m a i cred. — F i i n d c ă te-ai în to r s , m a i r ă m â i . Şi

m ă t â r î în sa lon . — E u ? ! — Uite ce f i g u r ă face ! Dewigur că tu ! — D a r n u m ' a m î n t o r s deloc ! — Va s ă zică, nici n'f>i p leca t ? ! — De u n d e să plec ? ! — C u m de u n d e s ă pleci ? ! D a ici.

— C â n d ? ! — I a r începi ! Dar n ic i n u s u n t zece

m i n u t e de c â n d n e - a m s c u l a t de là m a s ă ! Nu m â n c a s e m delà a m i a z ă ! — AŞPJ da r . eu a m m â n c a t cu t ine a s -

t ă s e a r ă ? - Uf ! că p l i c t i s i to r m a i eşt i ! Des igu r

c'ai m â n c a t cu m i n e . — Dar , d r a g a m e a , s u n t m o r t de foa­

me ! Dacă sus ţ i i c 'arn l u a t n v ' s a cu t ine , n ' a m fost eu, ci f ra te -meu. Eu n u s u n t f r a t e -meu , că ' s f l ă m â n d ! D a r c u m a a-j u n s el a ic i ? !

Logodn ica m e a se s u p ă r ă : — A fost des tu l . Şti i b ine că t e ^ m ier­

ta t . P o v e s t e a cu f r a t e - t ău a deven i t ab­s u r d ă şi m ă pl ic t i seş te .

— N u , n u , t r e b u e să ne 'n ţe legem, căci n e - a m a m e s t e c a t ! Vasăz ică , el a lua ' r

m a s a ' cu tine.. . — S lăbeş te -mă , d r a g ă ! Tu ai lua t

m a s a cu m i n e . Şi-mi povest i c u m se ' n t â ln i se cu mine .

c u m a m m e r s în o ra ş , ce c a d o u r i i -am făcut , c u m a m s t a t la m a s ă . . . Adică, toc­m a i ceeace făcuse cu f ra te -meu 1

— Dragă . . . m ă cunoş t i b ine ? ! — Dacă te cunosc ! Crede-mă , te-ai în­

t r e c u t cu g l u m a . — Şi s u n t eu ? ! Nu r ă s p u n s e . Se u i t a ţ i n t ă la m i n e şi

p a r c ă n u ştia< ce să facă : să r â d ă , s a u să p l â n g ă ? !

— C u m d r a c u a a j u n s el aici ? ! — C i n e ? — F r a t e - m e u ! î n c e p u să p l â n g ă şi m ă n v i n u i că -mi

bat joc de ea. — D a r ce s ă fac d a c ă n u s u n t eu ? ! — C u m n u eşt i tu ? — E u sun t , d a r a c e l a cu ca re -a i fost

în o r a ş şi-ai s t a t l a m a s ă , e f r a t e -meu . A m u n f ra te g e m e n ce-mi s e a m ă n ă ca şi c u m a ş fi eu !

In m o m e n t u l acela , i n t r ă s e rv i toa rea . C â n d d ă d u cu ochi i de m i n e , r ă m a s e "nfiptă 'n p r a g .

— D o m n u e ş 'aici ş i 'n su f r age r i e ? ! — m ă ' n t r e b ă e a cu u n a e r t â m p i t ,

— C u m o s ă fiu ş 'aici ş i 'n su f r age r i e ?! Ce, s u n t D u h u l S fân t ? ! S u n t aici , m ă vezi d o a r .

— D a r sun te ţ i ş i 'n su f r age r i e ! L o g o d n i c a m e a , î ngă lben i se . — Să şt i i că i f ra te -meu ! — ii s p u n .

Des igur , a u i t a t ceva. — ş i zici că e c ineva în s u f r a g e r i e ? —

î n t r e b pe se rv i toa re . Ai v ă z u t b ine ? — S u n t e ţ i dv., d o m n u l e ! P l e c a r ă m to ţ i t re i in suf rager ie . Aci,

e r a f r a t e -meu ! — II vezi ? ! Logodn i ca m e a şi-a lui f ra te -meu, îşi

p i e rdu c u n o ş t i n ţ a . I a r eu şi cu el, ne l u a r ă m la b ă t a e . A v e a m l a ' n d e m â n ă s c a u n e , cu ţ i te şi fa r fur i i . A d o u a zi, ne -am trezi t a m â n d o i la sp i ta l a v â n d ur­m ă t o a r e l e s e m n e p a r t i c u l a r e : eu picio­ru l s t â n g f rân t , — i a r el och iu l d rep t scos !

De-a tunci , l u m e a ne deosebeşte . Dar tot n u ştie l impede ca re d in noi a r e pi­ciorul f rânt , şi c a r e ochiul scos...

J МШОЕЛ DAMIAN

56. - U N I V E R S ! / ! . L I T E R A R

î n t r ' u n sfer t de ceas , sz!u In v e c i n ă t a t e a cetelor Mânec i i , s a u „ploi lor ne s f â r ş i t e a le A t l a n t i c u l u i . Un i i d i n t r e cei m a i pu ­te rn ic i sc r i i to r i f rancez i s u n t p rov inc i a l i şi a u r ă m a s p rov inc i a l i în oner i le lor —-M a u r i a c n ' a s c ă p a t n i c i o d a t ă de v u e t u l A t l an t i cu lu i , de g e a m ă t u l l a n d e l o r n o a p ­tea , de t â r â i t u l p lo i lor dezolante , in crea­ţ i a s a — a i citi t , n u ? acea h a l u c i n a n t ă Geni t r ix . — D a r tot ceru l de u n a l b a s t r u z iua şi n o a n t e a . c u m n u m i l-as fi p u t u t î n c h i p u i n i c ioda t ă , tot sötírele, t o a t ă forţa , t o a t ă b i f ră t ia acestei P r o v e n c e se r egăsesc în cântece le lu i F r e d e r i c M i s t r a l . Casa lu i e a ic i . pe o s t r a d ă p r i n r i n a l ă , a p r o a p e de u n d e s t a u — şi In a l t ă p a r t e a o r a ş u l u i se s ă s e ş t e s t a t u i a lui A u g u s t e Comte , . cuge tă toru l pozit ivist , sever , fin al Mon tpe l l i e r -u lu i ca si R e n o u v i e r . a l c ă r u i b u s t e In c u r t e a f acu l t ă ţ i i de l i tere — i a t ă pe doi d i n t r e cei ş an t e m a i m!»ri g â n d i t o r i a l F r a n ţ e i de là D e s c a r t e s în­coace, î n ş i r a ţ i de c u r â n d î n t r ' u n a r t i co l de T h i b a u d e t : Descar tes , M a l e b r a n c h e , Condi l lac , Ma ine de B i r a n . Renouv ie r , Auguste Comte , Be rc son . Soare le şi vi­n u l n u împied ică , poa te d in po t r ivă , ecjo-z i u n e a c u g e t ă r i i p ro funde . Soare le şi vi­n u l '— c â n d a m esi t î n t â i a o a r ă , m a i m u l t din î n t â m p l a r e , d in o r a s , In sp re no rd . a m văzu t , câ t m ' a u ţinut ochi i de i u r î m n r e i n r si p â n ă la poalele Ceveni-lor — d o u ă d u n e de p i a t r ă , p r e l u n g i , j m p n * e . a r g i n t i i — g r ă d i n i l e de v i t ă r u ­g in i t ă , s u b b ă t a i a soa re lu i .

Am umhlrt. m u l t . ne poteci s i n u a a s e , p r i n t r e g r ă d i n i deschise , şi a l te le î m p r e j m u i t e cu p i a t r ă , p r i n t r e casele î m p r ă ş ­t ia te , f r u m o a s e . In p ' a t r ă , b o e r e ţ t i a-ргояре . a le cu l t i va to r i l o r — a m reven i t In a l te eile, s u r p r i n s de f iecare d a t ă de aspec te norrf, p rovoca te d<" jocul soa re ­lu i , al nor i lo r , a l v â n t u l u i , d^ î n a i n t a ­r e a t o a m n e i — a m eşi t p r i n a l te p ă r ţ i , pe s e a r ă , o d a t ă d u n ă o zi de l u c r u — u m b r a se l ă s ă tot m a i repede , r a r e p u n c ­

te de l u m i n ă c l ipeau In î n t u n e r i c , şi L e r a m pe d r u m , c u m c â n t ă copiii noap ca s ă n u a u d ă t ă c e r e a — î n t r ' o bună a m g ă s i t viţele î n g r o p a t e p e n t r u somi de i a r n ă s u b p ă m â n t p r o a s p ă t , mus r o i a t — g h i c e a m v i a ţ a o a m e n i l o r de aic i . d a r , c i udă ţ en i e , n ' a m î n t â l n i t , u n u l Ia l u c r u , n i c i o d a t ă . Şi casele I ' ;

moaşe , de p i a t r ă , p ă r e a u ne locui te , il chise, cu vole ts -ur i le l ă s a t e . L a o coti j r ă de d r u m , î n ă l ţ a t ă , b ă t u t ă d in to < p ă r ţ i l e de soa re , e o c a s ă m a r e , cu teri spa ţ ioase , a l bă cu feres t re verzi — e

s a n a t p r i u de t ube rcu lo ş i . " s

A m v ă z u t e ş ind î n t r ' o zi s u r o r i tinrt de c a r i t a t e , ş i î n t r ' o s e a r ă a ven i t o < mee s i m p l ă , f ă r ă v â r s t ă , cu u n copilit b r a ţ e . P

Vezi, a m Începu t să- ţ i s p u n despre n e î n j u r u l o r a ş u l u i , î n a i n t e de a-ţi s< vesti desp re o r a ş în s i n e — d a r a ş a a m ti r u t şi eu c u o n ş t i n ţ ă cu l u c r u r i l e pe аег T r e p t a t , a m să- ţ i s p u n desp re toa te : dc; p r e v i a ţ a u n i v e r s i t a r ă , desp re biserior cu v i t r a l i u r i s p i r i t u a l i z a t e de l u m i p desp re bibl ioteci le t ă cu t e , desp re m o v ménte le vechi , desp re l ib ră r i i l e m i c i n

calde , desp re o a m e n i , f rancezi şi strai desn re viaţa ' cafenelelor , a s t răz i lo r " să l i lo r de spec tacol — desp re m a r e a ' ' 1

p r o p i a t ă la ca r e a m a l e r g a t d i n t r u e i

ceput , de câ t eva or i , la ca r e a ş aleP* în fiece zi de m i - a r l ă s a l u c r u l v r e m e ) r

a ş fi t r e b u i t să- ţ i s p u n azi ceva desf 0

ea, d a r m ' a m p r i n s cu al te le , şi &ie< s u n t l u c r u r i desp re ca r e vorbesc cu tn că, acelea c a r i m ' a u e m o ţ i o n a t cel a mu l t . li

P o a t e să- ţ i povestesc d a t a v i i t oa re dţ p r e m u z e u l F a h r e , u n u l d i n t r e cele mr boga te a le F r a n ţ e i , şi a l c ă r u i centet^; se v a s e r b a l i inr 1 c ea l a l t ă . P u ţ i n ă scu r i t u r ă , foa r te m u l t ă p i c t u r ă , capodowrj ale m a e ş t r i l o r celor m a i m a r i . Am el r

cau t , să - ţ i t r i m e t şi r e p r o d u c e r i bu; g, Te l a s a c u m cu b ine . SIGUE f

Ai p r iv i t v r e ' o d a t ă p r i n lent i le le m a r i ale u n u i b inoc lu ? In loc s ă vezi l u c r u ­ri le m ă r i t e şi a p r o p i a t e , le vezi m u l t de­p ă r t a t e , e ' râ j iee la u n loc, mic i de tot. Im ace laş t i m p foar te c l a r ă , m a i l u m i n o a s ă p a r c ă , t r e m u r ă t o a r e ca s u b b ă t a i a u n u l ref lec tor a lb . p u t e r n i c . E i m a g i n e a ce mi -a s u g e r a t - o î n t â i u l g â n d ce v r o i a m să-ţ i a ş t e r n pe h â r t i e : că o r a ş u l a c e s t a de p rov inc ie f ranceză , în ca r e m ă găsesc de a p r o a p e t re i l un i , p r e z i n t ă în mic , d a r c o n c e n t r a t şi c lar , m a i toa te aspecte le vieţii sociale , c u l t u r a l e , a r t i s t i ce f rance­ze. Se c o m o a r ă de ohiceiu o raşe le ger-ma'ne. în a f a r a Capi ta le i , c u / o r a ş e l e p ro ­v inc ia le f ranceze , se s p u n e : Leipzig, F r a n k f u r t , M ü n c h e n , au v i a ţ a lor indi ­v i d u a l ă cu ca re p a r t i c i p ă l a v i a ţ a ger­m a n ă î n t r e a b ă în tot ce a r e e a ca r ac t e ­r is t ic , o raşe le f ranceze î n s ă s u n t m o a r t e , îmbâcs i te , t e rne , b ă t a i a de i n i m ă a P a ­r i su lu i n u а і и п т е p â n ă la ele - ei b ine , n u e relevă r a t . M ă a ş t e p t a m l a a«a ceva c â n d a m ven i t încoace, şi azi d u p ă t re t lun i , pot s p u n e că s u n t în F r a n ţ a , c u m a s fi nutui+-o s e n i n e rf« m ' a s f i af lat 'ia P a ­r i s — n u v r e a u să cr!d în e x t r e m a onusă . -să s n u n că î n c ă m a i m u l t m ă af lu In F r a n ţ a la Montnelh 'er decâ t la P a r i s , " ° ta pr î n s e m n a şi s ă déplacez p u n c t u l de vedere .

P e n t r u a n u vorbi d in f r ' un î n c e p u t des-ijre p a t r i m o n i u l de civi l izaţ ie f rancez p r o p r i u zis. dospre яИ.а , si g â n d i r e a deş­i r e f r ămân ta r e . - ' po l i t i că şi s o n a t ă f r an ­ceze s«-ti s n u n că P â n ă şi ceeace p a r e a cons t i t u i îndeosebi o c a r a c t e r i s t i c ă a P a r i s u l u i . i n W n a t i o n a l i t a t e a , se reea:-seste aici . Mon tpe lhe r -u l e o r a ş u n i v e r s i ­ta r , cel m a i vechi o r a ş univer«i*ar ad FiTT-нр+оі — fiaion'+.a'+'e.a rte ma 't 'Vină, ves t i t ă d in l umea î n t r e a c ă i n s t a l a t ă în­t r 'o fos tă m â n ă s t i r e boned ic t inS , v a f> finee npste n n ţ i n e deceni i ont su te de a n i de eviotpnfă. în ..salle des fê tes" a facul­tă ţ i i de l i tere se f a u s t e o p lacă d m 1890. pusă a t u n c i Ia s ă r b ă t o r i r e a a 600 de a n i de f i in ţa re a. c°eaoe c'a rnnn-ii* InbVi ..Ecole тя"р" m a i anoi ..Ecole des a r t s et des Ьеііеч-lettre«" popfru a deveni , s u b g u v e r n ă m â n t u l celei de a t r e i a r epub l i c i „ F a c u l t é des l e t t r es de l ' un ive r s i t é de MontrePieir" . Si vin s t u d e n ţ i d in l u m e a î n t r e a g ă , p e n t r u m e d i c i n ă ma'i a les , d a r şi p e n t r u d rep t , ş t i in ţe , l i tere — 53 de na ­ţ i un i a u fost r e p r e z e n t a t e a n u l t r ecu t , In f r u n t e cu polonezi i , b u l g a r i i , r o m â n i i , eg ip teni i , t r e c â n d p r i n toa te n e a m u r i l e e u r o p e n e , s f â r ş i n d cu negr i i , a n a m i ţ i i , foar te n u m e r o ş i , chinezi i , j aponez i i . Vin d in toa te co l ţur i le a p r o p i a t e şi d e p ă r t a ­te de mi i de k i l o m e t r i , s ă s t ea câ ţ i va a n i aici , să înveţe p e n t r u v i a ţ ă şi se în to rc cei m a i m u l ţ i a c a s ă Î n s e m n a ţ i p e n t r u t o t d e a u n a cu d â r a ş t i in ţe i , c u l t u r e i , a r ­tei f ranceze în suflet , pe ca r e de ac i Îna in t e se vor s t r â n g e , c o n c e n t r a , defi­n i t i va toa te ape le p r o a s p e t e a le g â n d i r i i şi s i m ţ i r i i lor .

Şi m a i d u c cu ei In a m i n t i r e si ceeace e n u m a i a l a c e s t u i colţ de p ă m â n t — căci p r i n ce ţ i - a m s p u s lo î n c e p u t n ' a m v r u t s ă n e g Montpe l l i e r -u lu i or ice c a r a c ­t e r p a r t i c u l a r . D i m p o t r i v ă , d a c ă o c u p ă locul de s e a m ă ce-1 a r e în v i a ţ a f rance­ză, apoi în m a r e p a r t e g r a ţ i e p u t e r n i c e ­lor sale t r ă s ă t u r i d i s t inc t ive — n u se in­t e g r e a z ă decâ t ce e d i f e ren ţ i a t m a i î n t â i . Nu se t r ă e ş t e , n u se g â n d e ş t e , n u se s im­te la fel la u n s n r e z e c e k i l o m e t r i de marea . M e d i t e r a n ă , u n d e te duce t r e n u l local TROTEANU: Cap de expresie MARIA G R I G O R E S C U : P o r t r e t

M O N T P E L L I E R

U N I V E R S U L L I T E R A R . — 57

cr i t ica l i t e r a r a GENIALITATE

j 5'a reprezenta t zilele aces tea la Tea*-ij il Naţional o d r a m ă î n t r ' u n act , s c r i s ă it gri;e l i t e ra ră şi cu des tul nerv , d a r j I o formula, p rea veche, p e r i m a t ă de a ti de zile. Procedeul d in „ Г І т Л п и " de I ieterlinck de a ţ ine a fa ră d in scenă

rsonajul mor t s a u pe m o a r t e şi de a le rbi despre el filozoficeşte, dater, ză de ! I de an i şi a r e n u n ţ a t la el în F r a n ţ a

1 fctă lumea socotindu-1 p r e a ieftin. C u m I r enun ţa t şi la a tmos fe ra r u s e a s c ă de

[meni necăjiţ i oare în acelaş i azil vor-p ssc filozoficeşte despre m o a r t e , c u m d. 1 l i m i u însuş i e pe cale să r e n u n ţ e l a i lealizarea pe r sona ju lu i b u n d in p iesă , I fcându-i can de Cris t şi s că ldandu-1 în ! Imin-ă electrică, ca la caba re t . " P r i e t e n i i a u t o r u l u i s u n t î n s ă e n t u s i a s -iljati de acest act şi u n u l d i n t r e ei „gen }. mia l " explică ser ios de ce a c tu l aces t a I ' „profund" :

da tă unu l din g â n d u r i l e ca re s u n t su-•t în piesa ă lui S a d o v e a n u . Ne a m i n -

işte cu t o a t ă o r i g i n a l i t a t e a o t e h n i c ă i rdică. In d ia logul p e r s o n a g i i l o r gă -

gm nu oda tă două înţelesuri pentru a-',eaşi frază, pe când în t r e c u t des tu i înfrăţi ne si leau să a u z i m vorbe goale

un s ingu r înţeles . Şi to tuş i p rocedeu l Hui Sadoveanu a r e o s impl i c i t a t e

m m a r e a r t ă . O p i ldă : Bo lnavu l m u r i ­éund e îngr i i i t de un intern. I n t e r n e Bk8 nu n u m a i u n doctor de sp i ta l , ci in-

Irn (adică în noi) e şi u n s i m ţ ă m â n t r e -ţ f i n s >̂ e cpro ţ] n n t e m n u m i suflet.—«au

pu tem 8ІЯѵі c â n d îl r e c u n o a ş t e m că e isusi m â n t u i t o r u l . C o n d u c e r e a palralelă celor două în ţe lesur i — doctor b u n şi

lân tu i tor—merge p r i n p iesă cu o înde-pâna re doza tă cu tac t . Ce d e p a r t e s u n -èm de t ea t ru l adu l te r . în aces t ac t c a r e fc sile«te să te gândeş t i , i a r m o a r t e a în-loreste poezia. Si ce subiect a d m i r a b i l fa r ă m â n e p j r a r t e a cu to t o p o r t u n i s m u l miltor specta tor i ce f r enuen tează tea-irnl n- imai ca să-şi a ju te d iges t ia , s u p r a -ir^nindu-se cu u n spectacol de p u l p e foaie".

Asa d a r t â n ă r u l a u t o r e „ p r o f u n d " en t ru că a lua t c u v â n t u l i n t e r n în du-ul lui sens de i n t e rn de sp i ta l şi i n t e r n

sufleteşte. (In modu l ace s t a p u t e a să i acă insă- d r a m a şi m a i „boga tă în în ţe­l e s " dacă a d m i t e a că i n t e r n u l a r e u n frate. . . i n t e rn la s fân tu l Sava) . I Deci socoate t r a d u c ă t o r u l de l i t e ra -fcură nordică , serios, că p r o f u n z i m e a a-fcesfei l i t e ra tu r i s tă în c a r a c t e r u l ei oa-Bumbuireriu. I a t ă c u m înţe leg t ine r i i ge-şniali delà' noi şi ceeace ci tesc şi ceeace pcr iu ei înşişi , des igur . I a t ă c u m se fcreiază curente le şi c u m se î n t e m e i a z ă t g r u p ă r i l e " . [ In orice caz e locul să ne î n t r e b a m ce pe î n t â m p l a cu piesa, dacă în locul in-[ lemului e ra u n „extern" , căci s ' au vă-pu t şi . „extern i" ca re să î n g r i j e a s c ă devotat de bolnavi ? [ Devenea şi ea ex te rnă ? Dar c r i t i cu l d r a m a t i c g e n i a l ? El ce d e v e n e a ?

C. P .

LITERATURA DE „PENSEES"-URI L i t e r a t u r a de , .pensées"-ur i a fost ca

r a o t e r i s t i c ă d i f e r i t o r epoci d i n a n t i c h i t a t e a g r e c o - r o m a n ă , ebree , zendă , india­nă , etc . I n v r e m u r i l e m o d e r n e ea a a t i n s a p o g e u l în t i m p u l lu i Ludovic a l XIV, ca apo i s ă dec l ine d in ce în ce m a i mu l t , p â n ă ce a s t ă z i n u m a i este c u l t i v a t ă a-p roape de nic i u n cuge t ă to r . In aces t eseu vom î n c e r c a s ă e x p l i c ă m acest fenomen de d i s p a r i ţ i e a u n u i gen l i t e ra r , ches­t i une ce i n t r ă în d o m e n i u l sociologiei l i t e r a r e .

Ce s u n t „pensées" -ur i l e ? R ă s p u n s u l ce se i m p u n e i m e d i a t a r fi : nişte re­flexii scurte. P r i n u r m a r e aces t gen li­t e r a r a r a v e a m a i d e g r a b ă , ca p r i n c i p a l ă c a r a c t e r i s t i c ă forma, şi n u fondul . Ce înch id i n t r ' î n s e l e ? — O c u g e t a r e ; o m a ­x i m ă s a u p r i n c i p i u de conducere în via­ţ ă ; o obse rva ţ i e l a p i d a r ă a s u p r a socie­t ă ţ i i ş i m o r a v u r i l o r ; o t r ă s ă t u r ă con cisă ş i s a i a n t ă d e ps ichologie femeiască şi în gene re o m e n e a s c ă . — Aşa d a r fon dul lor este variabil.

Cit ind u-1 pe La B r u y è r e , Rochefou cau l t , P a s c a l , Chamfo r t , etc., d in l e c t u r a lor, s ' a r d e s p r i n d e u r m ă t o a r e a def in i ţ ie a „ p e n s é e s ' - u r i l o r : In u l t i m a a n a l i z ă „pensées"-ur i le s u n t n o t a ţ i a u n e i r e ­flexii, f ă c u t ă de u n om de spirit, c a r e c o n c e n t r e a z ă î n c a d r u l r e s t â n s al une i p ropoz i ţ i un i s a u fraze, o c u g e t a r e s a u conc luz ia une i î n t â m p l ă r i l a c a r e a fosf p ă r t a ş .

In seco lu l Rege lu i Soare , pe r soane le in te l igen te , cul te şi î n z e s t r a t e cu o pe r ­fectă v ib r a ţ i e i n t e l ec tua l ă la t o a t e n u a n ­ţele sensibi le ale vieţii suf le teş t i şi so­ciale, se n u m e a u oameni de spirit. Aceas­t ă d e n u m i r e venea de-acolo, că în con­f o r m i t a t e cu sp i r i t u l ga l ic , ei î m b r ă c a u observa ţ i i l e l o r i n h a i n a s p i r i t u a l ă a i roni i şi a t u t u r o r jocur i lo r de cuv in te , h i l a r i a n t e . •

Aceşt i o a m e n i de sp i r i t o b i c i n u i a u să noteze sp i r i t e l e lor cele m a i b u n e , re ­flexiile pe ca r i le făceau a s u p r a n a t u r i i omeneş t i , a vieţi i de là Cur te , a s u p r a lor, a a m o r u l u i , a femeilor, etc . Toa te aceşti; n o t a ţ i u n i s cu r t e , c a r i r e z u m a u uneor i î n t â m p l ă r i a m p l e , e r a u a p o i culese şi d a t e pub l i c i t ă ţ i i s u b f o r m a a c e a s t a de f r â n t u r i .

Astfel s'a n ă s c u t l i t e r a t u r a de „pen-sées"ur i . In aces te cu leger i se î n g r ă m ă ­deau , ca î n t r ' u n bab i lon ic t u r n , frag­m e n t e d in p e r s o n a l i t a t e a s c r i i t o ru lu i ca şi d i n a l t e i n d i v i d u a l i t ă ţ i ; fraze cu de­d e s u b t u r i şi vorbe de spir i t , c u g e t ă r i şi î n ţ e p ă t u r i . T o t u ş i aces t t a l m e ş - b a l m e ş a-pa ren t , era cea mai sintetică şi fidelă oglindă a vremii, cel m a i b u n zugrav i ­lo r a l m o r a v u r i l o r ş i oamen i lo r , a l vieţii sociale şi m o r a l e , a socie tă ţ i i . I a t ă dece aces t gen l i t e r a r avea u n m a r e succes : i a t ă p e n t r u c e e r a cu l t i va t ş i foar te cău ­t a t de c i t i tor i .

D a r n ' a u t o a t e culeger i le de „pensees"-u r i a c e a s t ă c a r a c t e r i s t i c ă . Aşa de pi ldă P a s c a l , M a r c Aure l iu , S c h o p e n h a u e r , etc., ogl indesc a l t ceva în căr ţ i le lor. P a s c a l notează reflexiile re l ig ioase . M a r c Aure

l iu og l indeş te suf le tu l şi filozofia stoici­lor. S c h o p e n h a u e r a d u n ă c u g e t ă r i l e pe ca re i Ie-a i n s p i r a t filozofia pe s imi s t ă . Aceste că r ţ i n ' a u c a r a c t e r i s t i c a celor<> sorise de o a m e n i i de sp i r i t . Ele n u sun i og l inda vieţii suf le teş t i şi sociale ale une i v remi o a r e c a r e , c i p u r şi s i m p l u naşt i r eg i s t r e de c u g e t ă r i filozofice.

De ce a u a b a n d o n a t m o d e r n i i genu l a c e s t a ? Din t r e i mot ive : a) d i n cauză că o cu legere de „pensées" -ur i e s te o babi lonie de idei ; b) d i n p r i c i n ă că une le reflexii e r a u confuze p e n t r u c i t i to ru l ca re n u e r a la c u r e n t c u e v e n i m e n t e l e la ca r i făcea a luz ie a u t o r u l ; c) f i indcă în v r e m u r i l e m o d e r n e sp i r i t u l de a n a l i z ă a l u a t locul s i n t e z ă .

Sp i r i tu l m o d e r n n u poa te s u p o r t a g â n ­d i r ea d e s o r d o n a t ă . , .Pensées"-ur i le sun t c u g e t ă r i d i s p a r a t e ce vizează di fer i te do­men i i . Ele exci tă g â n d i r e a , o op reş t e şi o s i leşte să reflecteze s a u m a i exact să-ş i a r g u m e n t e z e cu fapte d i n exper ien­ţ a p rop r i e , a d e v ă r u r i l e e n u n ţ a t e de au ­tor . „Pensées" -u r i l e , în c u r s u l c i t i r i i , n u î m p i n g m i n t e a în a d â n c i m e a u n e i ches­t i un i , ci d i m p o t r i v ă , o m u t ă de pe o floa re pe a l t a . M o d e r n u l u i nu - i p lace aceas t ă obos i toa re v a r i a b i l i t a t e de a b s t r a c ţ i u n i . El v r e a s ă se fixeze a s u p r a u n e i ches t iun i De aceea p re fe r ă a r t i co lu l de rev is tă s a u z iar , c a r e e x p u n e pe s c u r t o s i n g u r ă idee şi a r e o u n i c ă n e t e d ă concluzie . Mo­d e r n u l u r ă ş t e s p i r i t u l de m u s c ă a l he­t e roc l i tu lu i , ,pensée"-u.

I n a l doi lea r â n d , m a j o r i t a t e a cuge tă ­r i lo r s u n t î n s e m n ă r i scr ise în j u r u l u n o r î n t â m p l ă r i văzu te . C u g e t ă t o r u l e x t r a g e d in scenele vieţi i o esenţă. De cele m a i m u l t e or i ea este p r e a d i s t i l a t ă , prea a b s t r a c t ă . Alteori se m a n i f e s t ă s u b f o r m a une i a luz i i subt i le s a u î n d e p ă r t a t e , n e î n ­ţ e l easă c i t i t o ru lu i n e i n i ţ i a t . G e n e r a l u l şi obiect ivul este s ac r i f i c a t sub iec t ivu lu i , şi p a r t i c u l a r u l u i . In cazu l a c e s t a cuge­t a r e a devine obscu ră , confuză s a u v idă de în ţe les . F ă r ă de sc r i p ţ i a l a r g ă a eve­n i m e n t e l o r c a r e le-a d a t n a ş t e r e , „pen-sées"ur i le r ă m â n în m a j o r i t a t e a c a z u ­r i lo r s ă r a c e în fo r ţă şi c u p r i n s .

I n fine, în al t r e i l ea r â n d t r ebue sem­n a l a t ă o ex igen ţă p r i n c i p a l ă a sp i r i t u lu i a c t u a l . P e c â t ă v r e m e a n t i c u l şi c las i Cui î n d r ă g e a u s in teza şi a b s t r a c t u l , - -c o n t e m o p r a n u l u i îi p lace v i a ţ a vie, con­cre tu l , r e a l i t a t e a au to -b iog ra f i că ş i r e -p o r t a g i u l .

O m a x i m ă es te u n l u c r u a b s t r a c t , us ­ca t ca orice q u i n t e s e n ţ ă . M o d e r n u l u i îi p lace n a r a ţ i u n e a s p u m o a s ă şi e femeră a f i lmulu i vieţi i co t id iane . Şi de c u m v a a u ­tori i h a z a r d e a z ă c u g e t a r e a , e a n u se t r a ­duce p r i n expres i i d i rec te , ci se sub în ­ţelege, r ezu l t ă , r ă m â n e d u p ă c i t i t s u b f o r m ă d e i m p r e s i u n e , î n t o c m a i ca b u che tu l t ă m â i o s u l u i .

I a t ă p e n t r u ce în l i t e r a t u r a m o d e r n ă , „pensées" -ur i l e s u n t a p r o a p e i n e x i s t e n t e ; iar oamenii de spirit contemporani, sunt mai degrabă romancieri, ca moralişti.

C. MINCU

58. — U N I V E R S U L L I T E R A R

ВІІ % f iB *€ I ! l i * l ¥ * l ¥ f »

V I N C E N Z O M O N T I I t a l i a secolului XVII , s t ă p â n i t ă poli­

t iceşte de d o m n i s t r ă i n i span io l i şi a u s ­t r i a c a in m a r e p a r t e de p a p ă şi apoi de m a i m u l ţ i p r inc ip i , ce-.şi a v e a u s tă tu le ­ţele lor n a ţ i o n a l e , n ' a p u t u t să a i b ă o c o n ş t i i n ţ ă de s ine , izvorul de i n s p i r a ţ i e :-i cond i ţ i a de căp i t en ie p e n t r u desvol ta-r e a u n e i l i t e r a t u r i . In p r i v i n ţ a s p i r i t u a l ă a fost î n c ă l e c a t ă cu d e s ă v â r ş i r e de o in ­flexibilă r e a c ţ i u n e ca to l ică , i n s t a u r a t ă , d u p ă r e f o r m a re l ig ioasa . P o p u l a ţ i a rte toa te clasele sociale , r o a s ă de s u p e r s t i ­ţ i i , î n g r ă m ă d i t ă de rele m a i c iuda t e p re -jud i ţ i i re l ig ioase , îşi ţ i n e a suf le tu l încă­tuşa t in t r 'o r e s i g n a r e a p r o a p e fa ta l i s t ă . In mi j locu l aces tu i a b s o l u t i s m poli t ic şi re l igios m i ş c a r e a l i t e r a r ă n 'a p u t u t fi favor iza tă , d in ca re c a u z ă p o a r t ă pece­tea une i epoci de d e c a d e n ţ ă n u m i t ă •— Sécentûm. Din c o m p r e s i u n e a h e r m e t i c ă a celui ma i feroce iezu i t i sm ipocr i t , p r i n ­t r e e lebardele so lda ţ i lo r pape i ţî.şneşie f a i m o a s a m ă r t u r i s i r e s p o n t a n ă şi s in­ce r ă „Eppur si muove" a lui Gali lei . E r a i zbucn i r ea de revol tă a su f le tu lu i i t a l i an î n c ă t u ş a t de i g n o r a n ţ a p r e p o t e n t ă .

Con t ra Secen t i smu lu i r eac ţ ionează Ar'-cadia, ce lebra a c a d e m i e n ă s c u t ă la R o m a , pe la s f â r ş i t u l secolu lu i XVII . E a a b o r d e a z ă d in capu l loculu i poezia pa s ­to ra l ă , la m o d ă pe a t u n c i în E u r o p a a p u ­s e a n ă . Scopul Arcadiei a fost s ă s t r iveas ­că b o m b a s t i c i s m u l e x a g e r a t , a b u z u l de me ta fo re , ce d o m i n a l i t e r a t u r a secen t i s t ă . D a r în s c u r t şi Arcadia a l u n e c ă pe p a n t ă g reş i t ă . Idea l i zează v i a ţ a p a s t o r a l ă d â n -du-ne o poezie n u m a i l ap t e şi m ie r e , pli­nă de fr ivol i tă ţ i , o f t a tu r i a m o r o a s e si du l cegă r i i de tot felul, ce se po t r i vea cu f i rea u n o r c a r d i n a l i i ub i to r i de ce remo­nii şi a c u r t e z a n i l o r g a l a n ţ i încăc iu l i ţ i în p e r u c i p a r f u m a t e . Din i m e n s a c e a t ă a sc r i i to r i lo r Arcadiei, ce vedeau n a t u r a şi l e a l i t a t e a p r in p r i s m a î n t u n e c a t ă de sen­t i m e n t u l bucol ic conven ţ iona l , s ' au g ă s i t un i i s ă forţeze l imi te le , ce li e r a u i m p u s e şi s ă i a s ă la l a r g în a l te r e g i u n i m a i se­n ine a le a r t e i , i n s p i r a t e fie n a t u r a î n să ş i , f ă r ă p r e jud i ţ i i de şcoa lă . Deci con t r ibu ­ţ i a l i t e r a r ă a Arcadiei n ' a fost în î n t r e g i m e a r t i f i c i a l ă şi f ă r ă va loa r e . E a n e a dat. şi l u c r u r i b u n e (operi le lui Metasta-sio).

In c r i t i că şi i s tor ie îl a v e m pe Vicu şi Muratori. A r c a d i a a f o r m a t p u n t e a de t recere î n t r e Sccentismul decaden t şi epoca r o m a n i c ă a R i s o r g i m e n t u l u i na ­ţ iona l .

In a d o u a j u m ă t a t e a sec. XVII I ope­ri le lui Alfieri şi Parini a d u c p o p o r u l u i i t a l i an o î n v i o r a r e n a ţ i o n a l ă , c u l t i v â n d s e n t i m e n u l pol i t ic şi pa t r io t i c . î n c e p u s e p rocesu l a d â n c i l o r p re face r i sociale în v i a ţ a pol i t ică , l u p t a î n t r e c las ic i sm şi ro­m a n t i s m în l i t e r a t u r ă . Vâ r t e ju l revolu-t i un i i f ranceze , c â n d se g ă s e a în dezo­r i e n t a r e g e n e r a l ă . E a r ă m a s e u l u i t ă în fa ţa a t â t o r p r i n c i p i i şi a g i t a ţ i i c o n t r a r e . O a m e n i i e r a u n e u n i ţ i şi şovă i to r i în faţa h o t ă r î r i l o r . I a r d a c ă l u a u Vreo h o t a r t r e şi-o s c h i m b a u de m u l t e or i .

Epoca a c e a s t a cu tot felul de sch im­b ă r i pol i t ice şi sociale , se og l indeş te în v i a ţ a şi o p e r a lui Yinccnzo Monti, cel m a i î n s e m n a t poet i t a l i an d in t i m p u l acela . El s'a n ă s c u t la Alfonsinc l â n g ă Ravenua la 1751. De t â n ă r şi-a man i f e s ­t a t t a l e n t u l de poet p r i n v e r s u r i l a t i ne şi i t a l i ene . Debu tează în l i t e r a t u r ă la v â r s t a de 22 a n i p r in „La cisionc d'Eze-ihiclto, u n m i c poem de c u p r i n s biblic, sc r i s în ve r su l dan t e sc , îmb iba t î n s ă de inf luenţe f r u g o n i a n e şi a r c a d i c e . Când la 1778 v ine la R o m a Monti a v e a a c u m a o a r e c a r e r e p u t a ţ i e l i t e r a r ă . Era do r i t o r de glorie , de o vie i m p r e s i o n a b i l i t a t e şi sc a v â n t a u ş o r în t r ' o d i recţ ie , , ca m a i t â r z i u să o sch imbe cu a l t a . C a r d i n a l u l Şcipionc Borghese îl ea s u b s cu t u l s ă u î n t r o d u c â n d u - 1 în ce rcur i l e a r t i s t i ce şi literare, u n d e îşi face s t r â n s e l e g ă t u r i a-mica le cu s c u l p t o r u l Canova şi m a r e l e a r cheo log Ennio Guirinö Visconti. P e a t u n c i la R o m a c l a s i c i smul e ra t r i u m ­fă tor d â n d d i rec ţ ie în a r t ă şi poezie. In s c u r t a î n c e p u t să-1 pas ioneze a n t i c h i ­t a t e a c las ică . î m p r e u n ă cu C a n o v a cer­ce tează r u i n i l e d in R o m a şi cele d in P o m p e i . Glor iosul t r e c u t r o m a n cu per­fec ţ iunea lu i în a r t ă îi î n t ă r e ş t e sent i ­m e n t u l c las ic . Idea lu l , ce-i încă lzea su­fletul, e ra ca şi el s ă a j u n g ă aceeaş per­fecţ iune. Descoper indu-se î n t r e ru in i l e d in P o m p e i u n b u s t a l lu i Per ic le , a t r i ­bu i t Iui F i d i a s , Monti sc r ie „Prosopopca di Pericle", odă c las ică . Ceva m a i t â r z i u publ ică „Bcllezza dell 'Vniverso", o poe­zie de ocazie p e n t r u ce l eb ra r ea n u n ţ i i p r inc ipe lu i B r a s c h i , nepot a l pape i P i o VI. Poezia a c e a s t a p r i n f lu id i t a t ea şi a r ­m o n i a ve r su lu i , s p l e n d o a r e a i m a g i n i l o r şi p u t e r e a desc r ip t i vă a ei, îl r i d i c ă pe Monti d e a s u p r a t u t u r o r poeţ i lor , ce fur­n i c a u in c u p r i n s u l Arcad ie i — p ă d u r e a Parrasio, de pe Gianicolo . In ace la ş t i m p şi Canova în s c u l p t u r ă ne d ă a t â t e a ca-pod 'opere i n s p i r a t e de a r t a c las ică . De fapt aceş t i doi p r i e t en i Monti şi Canova, s u n t cei m a i expres iv i r e p r e z e n t a n ţ i a i c l a s i c i smu lu i i t a l i an .

T raged i i l e lui Alfieri, cu p u t e r n i c e ac­cente de t rez i re n a ţ i o n a l ă , pe ca re le-a v ă z u t r e p r e z i n t â n d u - s e la R o m a , îi s a p ă a d â n c în suf le tu l lui Monti d o r i n ţ a de a se înce rca şi el in t e a t r u . Şi în s c u r t sc r ie „Aristodemo" de i n s p i r a ţ i e c l a s i că şi cu a-ceea.ş t e n d i n ţ ă fă ţ işă c o n t r a t i r a n i l o r . Aristodemo s 'a r ep rez in t a t la R o m a şi a s t â r n i t fu ror i şi î n g r i j o r a r e în ce rcu r i l e papa l e , e n t u z i a s m în ce rcur i l e b u r g h e z e . Monti a fost a d e p t a l revo lu ţ ie i f ran­ceze. A r ă m a s î n s ă în s c u r t p r e a î n d u r e r a t în fa ţa v a l u r i l o r de s â n g e , c e r u t de revoluţ ie . S c h i m b a r e a b r u s c ă a sent i ­m e n t e l o r sa le fa ţă de revolu ţ ie , ne-o a r ă ­t a în p o e m a m i c ă „Bas'svilliana". Su­biectul c u p r i n d e uc ide r ea lu i Hugo Bass-viile, s e c r e t a r u l l e g a ţ i u n i i f ranceze d in Neapole , veni t la R o m a p e n r u p r o p a g a n ­d ă r e v o l u ţ i o n a r ă şi uc i s aici de c ă t r e plebea f a n a t i z a t ă . In a c e a s t ă p o e m ă Monti îşi e x p r i m ă t o a t ă o r o a r e a fa ţă de

ZAIIARIA CRIŢANU

revolu ţ ie . Tot în ace l a ş tini]) p u b l i c a t ,.Musogonia" alt p o e m m i c , la s fâ r ş i t c ă r u i a î n d e a m n ă pe r r a n c i s , î m p ă r ţ i Aus t r i e i la l u p t ă c o n t r a F r a n ţ e i . La aLe

r i ţ i u n e a lu i Napo leon şi victor i i le ac^ tu ia , Monti se face a d m i r a t o r u l lui . j r

1797 se î m p r i e t e n e ş t e cu Murmonl, ag lg ti .nt ii Iui Napoleon , şi p ă r ă s e ş t e ayr\>in, n e a ş t e p t a t e o r a ş u l R o m a . Din. du-şm^ ce a fost p â n ă a c u m a , se face dintr'odi.j i a r ă ş i p a r t i z a n u l idei lor republicaniloi v

l ă s a t s ă ' i se a r d ă „Bassvilliana" pe pi : n

din Mi lano . A c u m a îşi n u m i a s i n g u r 3 S

pera o r a p s o d i e mize rab i l ă . A m a i pul e

cat din nou „Musogonia" î n locu ind de^ ca ţ i a î m p ă r a t u l u i a u s t r i a c cu cântece t i r a m b i c e î n c h i n a t e lui Napoleon . Li<

In t i m p u l , c â n d Napoleon l u p t a g Egipt , a r m a t e l e a u s t r o - r u s e năvălesc h L o m b a r d i a . Monti de d a t a aceas t a вд s t a t o r n i c în conv inger i l e sa le politice ţ r e fug iază la P a r i s . Aici scr ie t ragere „Caio Gracco" şi ce lebra odă „Beta Нёц uniate spondc". In a c e a s t a c â n t ă victort Iui Napoleon , a r ă t â n d u - ş i deasemene ţe iub i re a d â n c ă şi s i n c e r ă p e n t r u pat; lui I t a l i a , d in ca re e r a exi la t . La 1801 r e î n t o a r c e în I t a l i a , u n d e e n u m i t prqj sor Ia P a v i a . î n c e p u s e o epocă m a i lin t i t ă p e n t r u Monti. In t i m p u l aces ta a frn

n u m i t poet şi i s to r iogra f al guvernăr i i t a l i an , deşi nu scr i sese i s tor ie niciodai

O d a t ă cu r e s t a u r a r e a d o m i n a ţ i u n i i b s t r i a ce 1815 în L o m b a r d i a , Monti era ] p r a g u l b ă t r â n e ţ i i şi poa te p e n t r u a п і ь (

vedea sil i t să-şi ia i a r ă ş i t o i agu l prf* giei s 'a r e s i g n a t şi a a d u s d in n o i oma,' a u s t r i a c i l o r . P e to ţ i s t ă p â n i t o r i i i a ci„, t a t şi-i c â n t a în n u m e l e libertăţii. [

Cântece le ace s t ea e r a u ace leaş i , аца1

c u p r i n s u l s e n t i m e n t e l o r . Le deosebi p d o a r că a s t ă z i e r a u î n c h i n a t e u n u i s e

p â n şi m â i n e a l t u i a . Ca să le facă şi r f ti m u l t a u s t r i a c i l o r pe p l ac a cons imţ i te i colaboreze la „Biblioteca italiana", e

v i s t ă i n s p i r a t ă de aceş t i a . In u l t imi i ut ai vieţii sa le s'a o c u p a t şl cu s tud i i f logice, c o m b ă t â n d pe ju r i ş t i în „Тш nosta". Vincenzo-Monti m o a r e d u p ă o ţ | ţ ă z b u c i u m a t ă , ca şi t i m p u l în cart t r ă i t , la 13 Oc tombr i e 1828.

Epoca lu i Mont i e r a de a ş a n a t u r ă , ;

Ir o i ice t ă c e r e e r a p r iv i t ă o suspecţiune: or ice m ă r t u r i s i r e e r a de cele m a i mi or i o d e c l a r a ţ i e p r i p i t ă . F i i n d c ă pe atu" se t r a t a , m a i m u l t de in t e re se străine 1 '" 1

ţ a r a lu i şi n u de ches t i un i i t a l i ene c ţ e i

le în ţe legea el, Monti nu-ş i o p u n e a ide 0

cu m e n t a l i t a t e a u n u i m a r t i r , voinţei r 1

so lu té a s t ă p â n i t o r i l o r t e m p o r a r i , ce. T <

p e r i n d a u a t u n c i pe p ă m â n t u l Italiei.*, om b l â n d şi incapab i l de u r ă e r a în n'.';l

fa ta l e x p u s la s c h i m b ă r i de a t i t u d i n i " p r i v i n ţ a pol i t ică . De aceea îl găs im M* p r o a p e t o t d e a u n a pe p a r t e a celor ir* t n i Cu toa t ă u ş u r i n ţ a a c e a s t a cu c: î.şi s c h i m b a o p i n i u n i l e în p r i v i n ţ a s i n f n

t i i ' o r fa ţă de s t ă p â n i t o r i i poli t ici , M«rai

a a v u t şi o p a r t e b u n ă a c a r a c t e r u l u i 1°* Şi-a iubi t cu p a s i u n e I t a l i a , c a r e pef tunci e ra p r a d a g e r m a n i l o r şi franci1

U N I V E R S U L L I T E R A » . - 59

c i n e m a l o g r a f u l

REÎNVIEREA INDUSTRIEI DE FILME A ITALIEI . \ie aducem a m i n t e cu toţi i , l a ce înă l -1 ве se r idicase i n d u s t r i a de fi lme i t a -<' h ă înainte de răzbpiu . P roduc ţ i i l e i t a -' pe rival izau cu cele f ranceze şi în ;! jilte privinţe, m a i ales ca m o n t a r e , le ! întreceau. A veni t î n să r ăzbo iu l şi o-1 jtă cu el şi decăde rea i n d u s t r i e i de íme caic a. dura t t a r a î n t r e r u p e r e p a n a

f a z i , - când pe p i a ţ a m o n d i a l ă a b i a se afei găsesc 4—5 filme i ta l iene şî aces t ea Щ valoare m a i r e d u s ă , ţ n s u ş i Ducele fi lua t a c u m în m â n ă

jestiunea şi a şi depus u n pro iec t de e pent ru î n c u r a j a r e a i ndus t r i e i n a -nale de filme. î n t r e a g a p r o d u c ţ i u n e

fi pusă sub con t ro lu l socie tă ţ i i uce". Renaş t e rea f i lmului i t a l i an v a fi • U r a t ă şi pr in d i spoz i ţ iunea c u p r i n s ă lege, care obligă fabrici le de filme d in • m u t a t e să se îng r i j ească de p l a s a r e a ţări le propr i i a f i lmelor i ta l iene, de

i irece n u m a i în sch imbul aces te i ga-piţii guve rnu l i t a l ian va î n g ă d u i im-

tul filmelor s t r ă i n e : a m e r i c a n e , f r an -e. germaine, etc.

i fBISERICA SI C I N E M A T O G R A F U L ii [вип zilele de 6—8 Noembr ie a a v u t loc Ia Iferis congresul comi t e tu lu i catol ic pen-

ü c inematograf (Comité Ca tho l ique du äjnenia) sub p a t r o n a t u l a rh i ep i scopu lu i

Pa r i s , c a r d i n a l u l Dubois . Ш5е ştie că in m u l t e ţ ă r i b i se r ica a r e şi Jltăzi o a t i t ud ine dacă nu ost i lă cel pu-ш rezervară fa ţă de c inematogra f . P r i n l l n g r e s u l delà P a r i s , c a r e a r e u n i t pe I | i ma i cunoscu ţ i r e p r e z e n t a n ţ i a i in-

istriei de filme şi a i c i n e m a t o g r a f u l u i pe înalţ i i d e m n i t ă ţ i a i biser icei ca to-

:e din F r a n ţ a , c i n e m a t o g r a f u l a fost abi l i ta t şi p rezen ta t l umi i în l u m i n a - i levărată : ca cel m a i i m p o r t a n t fac tor

educaţ ie publ ică . De a c u m î n a i n t e n u afimai biserica p r o t e s t a n t ă d i n A m e r i c a

• r . Idealul lui politic e r a u n i t a t e a I ta­lé i sub u n pr inc ipe d in c a s a Savoia . • J n l i t e r a t u r a i t a l i a n ă Monti este u n u l \ | n t r e r ep rez in t an ţ i i p r i n c i p a l i a i 2Veo-

Ï asirianului. Cul tul pen t ru aces t c u r e n t te rar şi 1-a m a n i f e s t a t în operi le lui

ţ vrosoponeu di Pericle, Musor/onia, I'ro-L leteo şi fa imoasa t r a d u c e r e a lliadei,

ire e neper i tor m o n u m e n t al l i t e r a tu ­ra :i i tal iene. Apor tu l lui Monti în l i t e ra ­li | ră constă în v i g u r o a s a o r ig ina l i t a t e ,

rin puterea descr ip t ivă , d â n d o deose-: [tă atenţ ie n a t u r i i , în a r m o n i a ve r su lu i j b te rn ie şi cu rgă to r , si în faptu l că a in-jfrebuinţyt în poezie l imba p o p u l a r ă i ta -p lană . In c iuda j a r g o n u l u i meş t e şug i t al jËrndemiilor. Reuşeş te să s p u n ă to tu l în «mod p lăcu t şi deosebit de va r i a t , în for­me plastice, ce nu se în tâ lnesc la alţ i po-

'J|i decât la Dan te şi Ariosto.

ZAIIARIA CRIŢANU

ci şi aceea cu m u l t m a i c o n s e r v a t i v ă a catol ic i lor d in E u r o p a va î n t r e b u i n ţ a ci­n e m a t o g r a f u l şi c a mij loc de p r o p a g a n ­d ă r e l ig ioasă , c a mij loc de c reş te re şi m o r a l i z a r e a m a s s e l o r . D a r nu n u m a i a t â t !... P r i n cuv in te le ros t i te l a c o n g r e s de cei m a i a u t o r i z a ţ i r e p r e z e n t a n ţ i a'i bi­sericei oficiale f ranceze s'a r e c u n o s c u t c i n e m a t o g r a f u l u i în g e n e r a l for ţa mora.*-l i za toa re şi r o lu l educa t iv , pe care-I în­dep l ineş te p r i n d r a m e , f i lme is tor ice , ve­de r i d in n a t u r ă , etc.*

D i s c u r s u l ros t i t cu aceafetă ocaz iune de ep i scopul de A r r a s , M o n s i g n o r e Ju ­lien, t r e b u e s ă fie u n m e m e n t o p e n t r u toţi ace ia c a r i a u u n c u v â n t în condu­ce rea u n e i ţ ă r i , u n s t r i g ă t de a l a r m ă î m p o t r i v a t u t u r o r ace lo ra c a r i p r i n fel de fel de a n g a r a l e şi m ă s u r i vexa tor i i c a u t ă s ă împied ice de svo l t a r ea n a t u r a l ă a c i n e m a t o g r a f u l u i , r e c u n o s c u t a s t ăz i ca fac tor de c u l t u r ă şi educa ţ i e cel p u ţ i n în aceeaş i m ă s u r ă ca şi t e a t r u l cu deo­seb i rea î n s ă că a c e s t a d in u r m ă n u r e u ­şeşte să a t r a g ă nici 10 la s u t ă d in pu ­blicul , c a r e c a u t ă Ia c i n e m a t o g r a f n u n u m a i d i s t r ac ţ i e ci şi s a t i s f ace rea do ru ­lui de ş t i i n ţ ă .

..Le C o u r r i e r C i n é m a t o g r a p h i q u e " , ca re pub l i că aces t d i s c u r s , r e levă în comen-t a r u l , ce-1 face even imen te lo r p e t r e c u t e la congres , i m p o r t a n ţ a n e s p u s de m a r e p e n t r u v i i to ru l f i lmulu i cuce r i r ea bise­ricei catol ice şi a c red inc ioş i lo r s ă i pen­t ru f rumuse ţ i l e şi bogăţ i i le a r t e i a şap tea ,

Z i u a de 7 N o e m b r i e 1928 va r ă m â n e a p e n t r u toa t e t i m p u r i l e cea m a i î n sem­n a t ă d a t ă i s to r i că în desvo l t a r ea c ine­m a t o g r a f u l u i .

Aceas t ă n o u ă a t i t u d i n e a biser icei ca­tolice n u v a r ă m â n e f ă r ă u r m ă r i . C h i a r s ă p t ă m â n a t r e c u t ă , a b i a c â t eva zile d u p ă congres , o c u n u n i e c i n e m a t o g r a f i c ă s 'a ce lebra t î n t r ' u n a d in biser ici le de f run te a le P a r i s u l u i c h i a r de că t r e p a r o h u l bi­sericei în o r n a t e l e şi cu a s i s t e n ţ a obi­c i n u i t ă .

T E N D I N Ţ E DE STAŢI F IC A R K A IN­D U S T R I E I DE F I L M E

In p a r l a m e n t u l g e r m a n , c o m p u s în m a j o r i t a t e ( re la t ivă) d in d e p u t a ţ i social-d e m o c r a ţ i , s ' a d e p u s de că t r e î n s u ş m i ­n i s t r u l f i nan ţ e lo r u n proiect de lege, p r i n c a r e s ' a r a s i g u r a S t a t u l u i m a j o r i ­t a t e a a b s o l u t ă a a c ţ i u n i l o r societăţ i i de fi lme . .Emelka" , l a ca r e Re ichu l e r a şi p â n ă a c u m co in t e r e sa t cu u n m a r e nu ­m ă r de a c ţ i u n i .

P a r t i z a n i i e t a t i ză r i i sus ţ in că p r in spor i r ea ' s t u d i o u r i l o r şi a te l ie re lor d in M ü n c h e n se va p u t e a d a o m a i m a r e im­p o r t a n ţ ă sec ţ iun i i c u l t u r a l e a societă ţ i i , c a r e de a l t c u m n i - a d a t şi în t r e c u t o m u l ţ i m e de fi lme in s t ruc t ive . Deputa ţ i i din dreapta , c o m b a t cu î n v e r ş u n a r e p ro ­iectul , deoarece , s p u n ei, S ta tu l n ' a r e ce căut i i în î n t r e p r i n d e r i cu rizic p r e a m a r e , u n d e t r e b u e l ă s a t ă n e s t â n j e n i t ă c o n c u r e n ţ a l iberă .

F I L M U L V O R B I T O R — B U C U R I A FA­B R I C A N Ţ I L O R DE F I L M E

DIN E U R O P A

T o a t e ce rcu r i l e c o n d u c ă t o a r e în b r a n ­şa f i lmulu i , în a f a r ă de câ t eva case m a r i d i n A m e r i c a , s u n t conv inse că în m a i pu ţ in de u n a n , v a l u l de însuf le ţ i r e ce s'a s t â r n i t în S ta te l e -Uni t e p e n t r u fil­m u l vorb i tor , se v a potol i cu d e s ă v â r ­ş i re . C h i a r şi în A m e r i c a se obse rvă de pe a c u m o r ă c i r e f a ţ ă de n o u a inven ţ iu -ne, m a i a les f a ţ ă de acele fi lme, în c a r i se a b u z e a z ă p r e a m u l t de d ia log . Deait-c u m filmele v o r b i t o a r e de p â n ă a c u m a u a p r o a p e toa te s c e n a r i i s labe şi m o n ­t a r e cu m u l t i n f e r i o a r ă f i lmelor obici­nu i te .

C u m î n s ă o m a r e p a r t e d in socie tă ţ i le de filme a u făcu t i n s t a l a ţ i i foar te costi­s i toa re , î n v e s t i n d m u l t e m i l i o a n e de do­la r i î n vede rea f ab r i că r i i şi a e x p l o a t ă r i i f i lmelor vo rb i toa re , e foar te posibi l că vre-o 2—3 a n i n u vor fi în s t a r e a p ro ­duce decâ t u n n u m ă r foar te r e d u s de filme nesonore , c ă u t a t e şi în E u r o p a . In felul a c e s t a i n d u s t r i i l e e u r o p e n e de fil­m e vor c â ş t i g a în aces t t i m p u n av t íns cons ide rab i l pe pieţele d in E u r o p a . Aceas ta cu a t â t m a i ales , î n t r u c â t In­t r o d u c e r e a pe s c a r ă î n t i n s ă a f i lmulu i vorb i to r în s tud iou r i l e a m e r i c a n e va sili pe m u l ţ i r eg izor i şi a r t i ş t i m a r i , a d u ş i d in E u r o p a , ca M u r n a , Lub i t sch , P o l a Negr i , ConrAd Veidt , G r e t a Garbo , E m i l J a n n i n g s , etc., să-ş i facă baga je le şi să-şi r e i a activitatea* p r o d i g i o a s ă în b ă t r â n a E u r o p ă .

CEA MAI MODES'J'A V E D E T A

De s i g u r că m a r e a vede tă a e c r a n u l u i , suedeza G r e t a Garbo , ş i -ar p u t e a p e r m i ­te u n lux cu m u l t m a i m a r e decâ t su ro ­rile ei b u rg h eze , fie ace s t ea c h i a r fiicele s a u soţi i le u n o r î m b o g ă ţ i ţ i de războ i . Din o n o r a r i u l de 1500 d o l a r i pe s ă p t ă m â n ă , a d i c ă 78.000 de d o l a r i a n u a l ( c am 12 mi ­l ioane lei), a b i a che l tueş te 30 de d o l a r i pe s ă p t ă m â n ă p e n t r u o c a m e r ă m o d e s t ă cu p e n s i u n e l a ho te lu l Mira» M a r e d in S a n t a Monica . Chel tuel i le ei p e n t r u toa­lete n u fac n ic i m ă c a r a t â t a . In felul a-ces ta G r e t a Ga rbo a economis i t î n m a i pu ţ in de 2 a n i pes te 100.000 de do la r i , de­p u ş i toţ i l a b a n c ă . Din aces t m i c cap i t a l şi c h i a r n u m a i d in dobânz i le lu i a r pu­teai t r ă i în mod p r i n c i a r to t r e s tu l vieţ i i .

D u p ă m a r e l e succes r e p u r t a t în ro lu l Anei K a r e n i n a , G r e t a Ga rbo a a v u t o s e a m ă de s u p ă r ă r i cu d i r e c ţ i u n e a fabr i -cei Met ro-Goldwyn, lai ca r e e a n g a j a t ă , cu regizor i i , cu colegii şi m a i a les cu co­legele inv id ioase . I n u r m a a c e s t o r a e foar te posibil că v a î n t o a r c e şi ea s p a t e ­le Arnericci şi poa te c h i a r şi c i n e m a t o ­g ra fu lu i .

G IL C. B I R A E S C U

«0. — U N I V E R S U L L I T E R A R

(üazeTari f i s a i i - a f i i . . .

• • 9 despre scabie sau rate . .

Ches t iunea , a i e u n i s tor ic : d. R o m u l u s Dianu, a... c r i t i ca t „ U n i v e r s u l L i t e r a r " in „ R a m p a " ! F ă c e a , p r i n t r e a l te le , con­s t a t a r e a că a m p u b l i c a t c a r i c a t u r i l e cola­bora to r i lo r , „ fă ră să le c e a r ă pub l i cu l " . Tot în aces t loc, i s'a. r ă s p u n s că n u sun ­t em s i n g u r i i ; oă e la noi o rev i s tă , „Opo­zi ţ ia" , c a r e i scă leş te or ice a r t ico l , jos , în loc de n u m e cu c a r i c a t u r a co l abo ra to ru lui . Se m a i vorbea în n o t i ţ a aceea, des­pre o i n sec t ă ş i -un i n s t r u m e n t . I se spu­nea ad ică , d-lui D ianu , că dedesub tu l a r ­t icolelor d-sa le pub l i ca t e în „Opoziţ ia" , la locul n o r m a l al s e m n ă t u r i i , c i t i to ru l des luşeş te n u m a i decâ t u n fel de insec­tă... a ş a ca o scabie v ă z u t ă la mic roscop . In t r a d u c e r e , a r veni a ş a : d. D ianu , a-duce cu s cab i a — s a u scab ia , a d u c e cu d. D ianu . Ceeace e tot una. . . Şi s 'a s u p ă ­ra t r ă u de tot d. R o m u l u s , tot în „ R a m ­pa" , î n v i n u i n d u - n e că l ' a m făcu t u r î t ! Inch ipu i ţ i -vă ! Nu , d D ianu , nu- i u r î t . D impot r ivă , e chiar . . . f r umos . Are oche­la r i şi n a s , j o a c ă tab le , d ă s f a tu r i „pă­r in t e ş t i " ' (să n u râde ţ i ) t i ne r i l o r scr i i ­tor i , în „ R d m p a " , b e a s c h w a r t z - u r i la Capsa. . . şi co laborează .

A s e m ă n a r e a cu scab ia s a u r â i a , avea a l t c ân t ec . F.ra, c u m s ' a r zice, n u m a i o a s e m ă n a r e m o r a l ă . Că, ad ică , „ t a l en tu l d- lui R o m u l u s este ca a c e a s t ă insec tă , ca re se ' n t i nde s u b pie lea o m u l u i şi-1 face s ă se s c a r p i n e . R â i a s a u s cab i a sau d. D i a n u (eu n u fac a l t ceva aici , decât să-1 l ă m u r e s c I) se 'n t insese , c â n d v a , şi pe la „ U n i v e r s u l L i t e r a r " . S 'au folosit i n să diferi te re ţe te , f i indcă e b o a l ă cu leac şi... s cab ia s a u d. D i a n u s a u r â i a , a r ă m a s n u m a i la „ R a m p a " . A s t a e t ă l ­m ă c i r e a , pe 'n ţe lesu l tu tu ro r . . .

comunicat... M ă r t u r i s i m că c h i a r d a c ă e... a ş a c u m

e, d. D i a n u ne a m u z ă to tuş , şi de aceea, n i se r u p e i n i m a c â n d i se î n t â m p l ă vre­u n inc iden t . P r i n u r m a r e n u g ă s i m cuvin­te de p r o t e s t a r e î m p o t r i v a nep lăce r i i pe ca re a a v u t s'o ' n d u r e î n t r u n a d in se­rile t r ecu te . S t a de vo rbă d i s c u t â n d des­p r e s c u m p u l s ă u p r i e t e n R a m o n de là S e r n a cu iubi ţ i i să i p r i e t e n i d-nii J i n g a şi Nicon în j u r u l ceşt i i de ş v a r ţ l a Capsa . Delà o m a s ă v e c i n ă u n t â n ă r p ic tor , d. T ă n ă s e s c u , d in mot ive pe ca r e le b ă n u i m n u m a i , i-a ap l ica t , p u r şi s i m p l u , colabo­r a t o r u l u i „ R a m p e i " , d o u ă p a l m e ; u n a pe-un obraz , — u n a pe ce lă la l t ; u n a cu d r e a p t a , — cea l a l t ă cu s t â n g a !

D. R o m u l u s D ianu , n ' a p u t u t r ipos ta , fireşte, b r u t a l i t ă ţ i i fizice, d a r — ca orice om civi l izat şi b ine c r e scu t—a „ves te j i t " i n d i g n a t p r i n t r ' u n c o m u n i c a t a p ă r u t în z i a ru l „ O r d i n e a " şi a l te vre-o două , p r o ­cedeul d-lui T ă n ă s e s c u , c a s ă afle t o a t ă ţ a r a şi as t fe l s ă c o m p r o m i t ă pe „a-gresor" .

Ne a l ă t u r ă m şi no i p r o t e s t u l u i r i d i c a t p r i n acel c o m u n i c a t , d e z a p r o b â n d cu ve-h e p i e n ţ ă pe ag re so r . N i m e n i n u poa te fi b ă t u t n u m a i p e n t r u m o t i v u l că sc r ie p ros t . Căci este. aces ta , u n d r e p t g a r a n ­t a t p r i n cons t i t u ţ i e şi d-lui R o m u l u s D i a n u ca şi d-lui Miha i l Sevas tos (cel cu n o a p t e pe créer ) . M. D.

G A R D I S T U L l ignai, mustăţi pe oală, bocanci cu ţinte grele.

Chipiu, galoane, nasturi, revolver şi curele — Un om c'un băţ i n mână ce stă pe la răscruci Anume ca să-fi spue pe unde să apuci, Anume ca să'ncurce birjarii şi tramvaiul, Să ţie'n loc pe'ntinsul întregei străzi alaiul De automobile şi să tot dea din mâni — Simbolic Vasilache pentru copii bătrâni. Din zori şi până'n noapte stă veşnic în picioare Şi'n jurul lui foeşte mulţimea călătoare : De-i vânt sau de e ploae, de-i vifor sau e ger El pururi e acolo, neobosit străjer Şi cu mişcări precise, ca o maşină vie, C'un fluer dirijează a străzii simfonie. E cel ce-aleargă 'n grabă de s'a comis vr'un furt Pe păgubaş să-1 eie cât mai abil din scurt Si să constate câte ferestre au fost sparte, Pungaşii că la vreme au şters-o şi-s departe Şi-apoi, muind creionul în gură, marţial, S-ă 'nsemne toate cele într'un proces verbal. Dar e un om de treabă, şi-i „autoritate" Prin băl(i şi prin hârtoape călcând cu demnitate : E păzitor al legii, şi-i... factor national De ai bucătăreasă cumva de prin... Ardeal. Ştrengarii, derbedeii îl ocolesc cu spaimă, In mahala, prin cârciumi se bucură de faimă Şi de cumva beţivii se 'ncearcă-a rezbel Numaidecât începe să fluere şi el. Copiii lui, acasă, arar îi văd obrazul— Se 'mpacă de minune cu strada şi necazul... Nu are sărbătoare, nu-i vesel şi nu-i trist Şi-ades îşi dă vieaţa pe-o leafă de... gardist. Iar când, în sări de iarnă târzii, ninsoarea cerne,... Când, strânşi pe lângă sobă ori răsturnaţi în perne Visăm, cu somn pe gene, la vremuri ce au fost El stă, uitat şi singur, întroenit, în post...

Dar vine primăvara şi'n noaptea parfumată Ce fericit e omul uitat de altădată !... Plimbând în coltul gurii ţigara cât un sfârc Pâşeşte dus pe gânduri cu paşi de cocos târc . E singur. Simte 'n suflet o stranie pornire. Spre cerul plin de stele el cată în neştire Şi-1 ţintueşte parcă buimac acolo'n drum Imensa feerie a cerului postum... ...Perseu şi Andromède alături... Mai departe Tremurător şi roşu stă enigmatic Marte, Stă Sirius şi Vega şi Alfa din Centaur Şi Orion... o ploae de mici bănuţi de aur Svârliţi cu dărnicie în patru zări albastre, Părând un văl mirific al sărăciei noastre Creiat din fantezia unui artist divin Când suferea 'ntr'o noapte, ca Baudelaire.- de splee Şi-atunci aşa deodată în uliţa pustie Răsună'n noapte-un şuer prelung de bucurie... Şi altul îi răspunde ca de pe alt tărâm... Şi iar pocnesc greoii bocanci pe caldarâm !...

V A L E R I U MARDARK

U N I V E R S U L L I T E R A R . - 61

•fer s e c i m c i c l e

c i i > m l e

b o u l o n era un negru , ma i n e g r u ca Iciunele si servea în t r 'o f e rma d in Con-L unde avea î n s ă r c i n a r e a să îng r i j ea S, şi să mulgă vaca s t ă p â n u l u i fermei . • n t r ' o zi s t ă p â n u l său , p e n t r u a-1 a-k a îi dă ru i un scăune l şi-i zise : I— De pe scăune lu l ă s t a , Boulon, o să lulgi mai bine vaca , |— Să t răeş t i s t ă p â n e ! zise Boulon şi I afară n u m a i decâ t ca s ă încerce . fel in t ră in g r a jdu l vacei d a r reveni Icăjit după o j u m ă t a t e de oră . fera lac de n ă d u ş a l ă şi aducea înapo i bune lu l . [Stăpânul său m i r a t îl î n t r ebă :

• Cum, Boulon nu m u l g i m a i bine pe scăunel ?

—Ferească D-zeu s t ă p â n e . Inch ipueş -i : vaca nu vrea să se urce pe. el.

Jn t â n ă r confrate p rez in tă p r i m u l ti poem lui F e r d i n a n d Divoire care-1

ă n b u z u n a r fă ră să-1 c i tească . — Vorbiţi-mi de proectele dv.! — ii e Divoire. Tânărul , pu ţ in i n t i m i d a t : — Când voi pa rven i s ă fac car ieră . . .

O car ie ră nu se face ! — Este adevăra t , v r e a u să spun , când i at inge cu lmea gloriei.. . h l a r t ă - m ă . Glor ia nu- i u n m u n t e ! lelălal t , roşeşte, bâ lbâe ceva, pe u r m ă !e. Dar Divoire re începe m a i priete-B : , i— Amicul meu, t e rmen i i dv. n u s u n t oprii. Pe rmi te ţ i -mi să vă suge res o іакіпа : spune ţ i : „când voi a j u n g e eu u l t imul e ta j , nu se va şt i . dacă va fi

Ыо gloria sau mizeria. . . Totul t r ebue evăzu t . . • ,

Mul ţ imea care m i ş u n ă în f iecare s e a r ă iprejurul cafenelei M o n t p a r n a s s e , este adevă ra t ă a m e s t e c ă t u r ă de ca r ac t e r e , ide nu toţi sun t a şa p r e c u m p a r . U n u l

exemplu, un gaze ta r g e r m a n pare -se . pieni n 'a citit v r eoda t ă scr ier i le lu i . el nu a re decât u n mij loc de ex i s ten ţă ,

p— Ce face el — î n t r e a b ă u n b u r g h e z I vecinul său . Celălal t r ă s p u n d e rece : ţ~ Oh, tapa j de noap te !

# l in t â n ă r au tor , şi nu d in cei m a i pu-n bine p lasa ţ i , la s fârş i tu l a n u l u i c re -indu-se în s ta re de a obţ ine p r e m i u l encour t , se duce î n t r ' u n a d in zile la Btorul său şi-1 î n t r e a b ă d a c ă „ b a n d a ' f e r a ga ta . 1 s'a a r ă t a t „ b a n d a " fa t idică , a v â n d à p r i m a t : „P remiu l Concour t , 1928". Şi p ă r u l nos t ru au to r , a co lpor ta t peste I nouta tea . Dar ceeace el n ' a ş t iu t , e I un om m a i în v â r s t ă , ca re a ş t e p t a I a n t i c a m e r ă când el a eşit , venea să fciteze pe edi tor tot în ace laş scop. B a l t rebue spus că edi toru l s'a g r ă b i t fc-i a r a t e aceeaş „ b a n d ă " şi că aces t lu­l l n u s'a î n t â m p l a t n u m a i în acea casă I editură....

b a z a r P R O B L E M A A U T O G R A F E L O R

Este p e r m i s s ă p u i în v â n z a r e scr iso­r i le l i t e r a ţ i l o r în v i a ţ ă ?

A c e a s t ă î n t r e b a r e a fost p u s ă de Ro­m a i n R o l l a n d în l e g ă t u r ă cu cele c â t eva sc r i so r i a u t o g r a f e a le a u t o r u l u i lu i J e a n Chr i s t ophe , p u s e în v â n z a r e de c ă t r e li­b r a r u l ed i to r S i m o n Vi ra . Avocaţ i i libr£>-r . i lu i a u a d u s a r g u m e n t e mu l t i p l e în ju­rul „ c a r a c t e r u l u i " conf idenţ ia l . Dacă s c r i s o a r e a n u es te o rd in conf ident ie l , s 'a s t ab i l i t că v â n z a r e a poa te fi t o l e r a t ă . I n cczul c o n t r a r , a u t o r u l a r e d r e p t u l să se o p u n ă . F ă r ă î ndo i a l ă , j u r a ţ i i s 'au pro­n u n ţ a t p e n t r u a c e a s t ă teză. D a r u n d e începe c a r a c t e r u l conf iden ţ ia l ? Şi o conf iden ţă este n e c e s a r conf iden ţ i a l ă ?... C o m e r ţ u l cu au tog ra fe l e sc r i i to r i lo r va fi, poa te , p u ţ i n d i m i n u a t , d a r este de­p a r t e de a fi i n t e rz i s .

P R E M I I

Se va dece rne în câ t eva zile, p r e m i u l G o u c o u r t şi p r e m i u l lui Vie Heureuse.. Dar se p a r e , că d in a n în a n l u m e a se p a s i o n e a z ă m a i p u ţ i n de aces te con­c u r s u r i . F ă r ă î n d o i c l ă d in c a u z ă c ă a-ceste p r e m i i pa r , a s t ăz i , p r e a s labe can­d ida ţ i lo r . Cinci m i i de f ranc i !...

A t u n c i c â n d se af lă de o b ţ i n u t p r emi i de zece mi i f r anc i de douăzec i de mi i de f ranc i , de t re izeci de mi i de f r anc i (pre­m i u l Br ieux) , de cincizeci de mi i de f ranci ( p r e m i u l F igu i è r e ) !...

P r i n t r e l u c r ă r i l e cf.'ri au a t r a s a ten­ţ i u n e a j u r i u l u i F i g u i è r e , c i t ă m : Cwce-ritorii de A n d r é M a l r a u x , Bleche de Pier­re Dr ieux, La Rochel le . Monestié le Hu­guenot de R a o u l S t e p h a n , L'Injustice est en Moi de Gabr ie l d 'Auba rède , Shult dc Aulteur de P a u l W i m e r e u x . L e Crépuscu­le de l'amour de Georges Day şi L'étran­ge raid du Margaret de Rober t Bouchet .

Soc ie ta t ea o a m e n i l o r de l i tere va de-cerne , în a d o u a j u m ă t a t e a lu i Decem­brie, cele t re izeci de p r e m i i de c a r i d is ­pune . P r e m i u l zis a l „Socie tă ţ i i o a m e n i ­lor de l i t e re" în va lod re de c inci m i i de f ranc i v a fi p e n t r u a d,oua o a r ă d i s t r i bu i t

P r e m i u l P i e r r e - C o r r a r d , în a m i n t i r e a lui P i e r r e C o r r a r d , uc i s în t i m p u l r ăz ­boiului şi p r e m i u l M a u r i c e Dekobra , des­t i n a t u n u i r o m a n l i t e r a r de a v e n t u r i , s u n t şi u n u l şi ce lă la l t de câ t r e t re i mi i f ranci .

Cercul l i t e r a r f rancez , p r e z i d a t de că­t re F o r t u n a t S t r o w s k i , de là Academie , deschide a l doi lea c o n c u r s de r o m a n .

U n p r e m i u de c inci m i i f r anc i este a-n u a l d e c e r n a t oper i i ined i te u n u i t â n ă r r o m a n c i e r de t r a d i ţ i e f ranceză , încă ne­c u n o s c u t p u b l i c u l u i .

P r e m i u l F i g u i è r e v a fi d i s t r i bu i t în vi i tor d u p ă ace leaş i n o r m e , d a r n u m a i din t re i în t re i an i .

c a r i c a t u r a z i l e i

A G E N T I N T R E P I D

UßOPj

— Daţ i -mi vce să v ă ofer p rospec tu l n o s t r u p e n t r u a s i g u r a r e a vieţii...,

(Show)

AŞA, DE FU DULIE . ,

* щ ;

— \ c e s t a e a u t o m o b i l u l D-vs. ? — Da ! d a r pen t ru -ce m ă î n t r eb i ? — Vă rog s ă -mi d a ţ i voe să m ă u r c

în el n u m a i c inci m i n u t e . V r e a u să- i fac să c r ape de necaz pe toţi p r i e t en i i mei .

(Life)

M Â N D R I E

Mama. — Aşa d a r şcoa la v o a s t r ă a fost, i n s p e c t a t ă azi de p r i n ţ u l moş t en i ­t o r ? T u ce i-ai s p u s p r i n ţ u l u i ?

Copilul. — Nimic , m a m a . Mama. — Nimic ! Copile, m â n d r i a te

va p ie rde .

fi i - U N I V E R S U L T . ITERA îl

f arfe redate in ежТга$е ÎNCHISORILE SOVIETICE

Youri Bezsonov • Nimic mai extraordinar decât aventurile fostului căpitan de cavalerie

Youti Bezsonov, din armata rusească. Arestat îndată după prăbuşirea ţarismului de atre bolşevici; re usina să evadeze şi să treacă la armata albă; căzut din nou în ghiarele faimoasei „Ceka" nume care a îngrozit toată Rusia; iarăş închis, judecat, condamnat, transportat delà o închisoare la alta, martor la atâtea condamnări la moarte... evadează din nou... ofiţer în armata albă, vagabond, lucrător cu ziua, argat, spărgător... toate aceste peripeţii le descrie nemeşteşugit, simplu, caşicănd ar povesti fapte de toate zilele.

;

Youri Bezsonov şi tovarăşi i să i de evadare. Delà s t â n g a la d r e a p t a : Bezsonov, Malbrodski, Malsagov, Snzonov, Priboudline.

ULTIMELE ZILE DE LIBERTATE

P a l a t u l de i a r n ă t r e b u i a să cap i tu leze . Afa ră , b a n d e l e hiolşevice şi c a n o n a d a „Aurore i " , i n l ă u n t r u p a n i c ă . Vo lun t a r i i , bolşevicii , b a t a l i o n u l femei lor şi cel al p rovoca to r i lo r , m e e t i n g u r i şi î m b ă r b ă ­t ă r i de là 101 de şefi. U n t ip cu b a r b ă , fie Axent iv , fie nou l „Dic t a to r " şi co­m a n d a n t a l p a l a t u l u i , Mal ian tov ic i , este Ы t r i b u n ă . R o a g ă , î n c e a r c ă s ă ' m b ă r b ă -teze, î n c e a r c ă s ă convingă . . .

Cine ? L a ce b u n ? „ G u v e r n u l ? " P e şe­ful lui ? S a u poa te pe o r a t o r în suş i ? Con­vorbi r i le p a r l a m e n t a r i l o r u rmează . . .

Cazaci i pot s ă i a s ă păs l rându- . ş i arme­le, Şi m ă găsesc astfel în s t r a d ă cu t re i revolvere în b u z u n a r .

O m u l e u r m ă r i t . . . F i a r a se a s v â r l e îm­po t r iva omului . . . O m u l devine a t u n c i f ia ră . S u n t e m pe cheiul pena tu lu i . P roec -to ru l „ A u r o r e i " ne ia d rep t ţ in tă . . . Dea-l u n g u l Nevei, au tomobi l e l e b l i n d a t e n e u r m ă r e s c . Nu se vede n i m i c . N imic de cât mi t r a l i e r e l e , c a r e vin d u p ă noi, ceea

ce c a u z e a z ă o senza ţ i e pen ib i l ă . O s i n g u ­r ă l ov i tu r ă , o s cân t ee şi explozia va' de­veni inev i tab i lă . P a n i c a îi va u r m a şi v.om fi m a s a c r a ţ i . D a r i a t ă în fine m i ­cul can;»l de i a rnă . . . Apoi podu l L i t e ine j . F r i c a d i s p a r e . U n d e s ă merg i ? V i a ţ a de v a g a b o n d începe . Cazac i i îm i p r o p u n s ă pe t rec n o a p t e a la ei. P r i m e s c şi s t a u la ei t r e i zile şi t r e i nop ţ i . O o r d o n a n ţ ă ne i n f o r m e a z ă că t re i so tn i i t r e c u t e de pa r ­tea bolşevici lor , a u a r e s t a t pe toţ i ofiţerii lor, c a r e l u a s e r ă parte la a p ă r a r e a P a l a tu lu i de i a r n ă . î m i s t r â n g revolvere le şi m ă duc a c a s ă , la hote l „As to r ia" .

Pes te câ t eva zile, în I a n u a r i e 1918 pă­ră s i i P e t r o g r a d u l de fr ica a r e s t ă r i i şi m ă i n s t a l a i Ia Solzy în g u v e r n ă m â n t u l Pskov .

PRIMELE ÎNCHISORI

Ca s ă t r ăe sc , î n c e r c a s e m felur i te me ser i i . Mă f ă cusem tăetor de l emne , a r g a t cu z iua , d a r n u m e r g e a . î m p r e u n ă cu u n p r i e t e n al meu , fostul eăpi ta 'n de ca­

va le r ie V l a d i m i r Nicolaevici Iuliev, g a n i z a s e m u n m i c c o m e r ţ de zahl M ă d u c e a m la P e t r o g r a d , unde-mi c u r a m z r .ha r ină , pe ca r e izbuteam s'o s c h i m b l a Solzy p e n t r u p â i n e .

R e v e n e a m la Solzy p r i n August cu urî n o u stoc de z a h a r i n ă . L a gai e r a p r e a m u l t ă l u m e . In j u r u l meu se tot învâ r t ea ' u n o m m ă r u n t , m i - a t r a s e a t e n ţ i a p e n t r u c ă e r a gl L u a i o t r ă s u r ă ca să a j u n g m a i r a c a s ă . N e b ă n u i n d n imic , m ă suii în(

m e a şi-o găs i i r ă v ă ş i t ă . P r o p r i e t a r u l veni în fugă şi m ă i

ţă că Iu l iev e r a a r e s t a t . Abia schi seni c â t e v a cuv in te , şi auz i i bătă uşe....

In ace la ş m o m e n t n ă v ă l i r ă ' n odai mul ţ i eekist i conduş i de ghebos.. . I din al Cekei, d i s p u n e a a res t a rea şi p e r e h e z i ţ i o n a r e a domic i l i u lu i . I j u r a t de t re i cekiş t i , fui c o n d u s la soa re .

P e n t r u p r i m a o a r ă u m b l a m pe s ca p r izon ie r . Mi e r a dezagreab i l . I c h i a r r u ş i n e de a n u fi ş t i u t să sei u r m ă r i r e .

In ace la ş t i m p m ă î n t r e b a m : „ce zaţ ie gra4 'ă pot s ă -mi a d u c ă ? "

î n c h i s o a r e a e r a o c l ă d i r e s c u n d ă , veche. Sa l a u n d e fui i n t r o d u s e r a cu feres t re ,obişnui te d a r cu zăbreb

P o d e a u a er;< u z a t ă . L a mi j loc a m a s ă m a r e şi d o u ă b ă n c i . O d a t ă ir v ă z u i . c u m i r a r e că to t o r a ş u l era» Foş t i ofi ţer i , j u d e c ă t o r i , doi no ta r i 1

doctor i cu fii lor , s t u d e n ţ i şi Iuliei b r ă ţ i ş a i pe Iu l iev ca r e -mi p o v e s t i ' î n t â m p l a s e în l ipsa m e a . Aflai că ' s i n g u r ă zi fu se se ră a r e s t a ţ i toţ i o( b u r g h e z i a ş i a r i s t o c r a ţ i a oraşului diferi te p r e t e x t e şi Scuzaţ i i . UurgL li-se ce rea p a r a l e , f ă r ă a l te ceren U n u l d in j u d e c ă t o r i e r a a c u z a t dt-;

cules s p i c u r i de g r â u depe câmp: r â n d as t fe l p â i n e a ţ ă r a n i l o r !" Aft n o a s t r ă , m a i ales ace ia a lu i Iuliev d in cele m a i s tup ide , d a r în acelaş s e r ioa să . S 'a r fi g ă s i t la el u n maii în c a r e se bat jocorea ideologia bolşi F u a c u z a t de p r o p a g a n d ă şi agi ta ţ i po t r i va g u v e r n u l u i soviet ic . Delà pí i n t e r o g a t o r , i-se c o m u n i c ă lu i Iulf v i n a s a e r a a t â t de g r a v ă , î ncâ t a' t ă ţ i l e locale n u p u t e a u decide de s1

Ж şt t rebuiau să-1 expedieze la Pe í ro -

Wogimul închisori i , e r a des tu l de віш-l t i c . Directorul , nu t r a t a p r e a r ă u pe testaţi . Dormeam pe jos d a r a v u s e s e m ne să ne aducem a ş t e r n u t u r i de -acasă . mţia a l imen ta ră , eraJ foar te insuf i -i n t ă . La G d i m i n e a ţ a ni-se a d u c e a a p ă E d ă cu câte-o fel ioară de p â i n e . L a lânz, în nişte ceaune m a r i , ni-se a d u ­l t tot a p ă caldă, ca re m i r o s e a a peş te : •a supa. După m a s ă , ni-se se rvea i a r ă ş l ă caldă. La cinci s ea ra , l i s ta b u c a t e -ir, era aceeaş ca la p r â n z . ILa mijlocul lui Sep tembr ie . f u r ă m mnsportaţ i la Petrjograd. Voiajul de-I r se "fără incidente , şi peste d o u ă zile •furăm cunoş t in ţă cu celebra „Gorokbo-pa". Odaia în ca re f u r ă m conduş i e r a l ă de vre'o 20 me t r i şi tot a t â t de lun -I, având o fe reas t ră ca re d a în cu r t e , • s e s e r ă î n g r ă m ă d i t e acolo vre 'o cinci-Ki de persoane ; o l ipsă de loc şi de r * r Imaipomenită . . . toate e lemente le socie-Kii erau reprezen ta te aici : u n advoca t , Bţeri, directori de bancă , medic i , s tu -Inţi, etc. P r i m a zi t recu l in iş t i tă . Z iua , Gorokäo-Ha, doarme ; noaptea , începe s ă t r ă i a s -L Arestaţi i d o r m e a u pe p a t u r i , cu r â n ­ji. Pe la miezul nopţi i , i n t e roga to r i i l e cepură. Arestaţii reveneau palizi , spe r i a ţ i . A-eninţarea mor ţe i r ă s u n a la u rech i l e p. In terogator i i le c o n t i n u a r ă t o a t ă [aptea. Oamenii t r e s ă r e a u îngrozi t : . I f m p u l nopţii fură aduş i vreo 20 de «staţi noi. Nu mai era loc p e n t r u ei. >re seară, a d o u a zi,- u ş a odăi i se des­fide mai larg ca de obiceiu, şi R iduc , iebri:.; c o m a n d a n t al Gorokhova ' ie i , in-I începu să c i tească l i s ta celor, car i •buiau să fie t ranspor ta i ţ i i a î n c h i s o i -1 S p a i e m a i a , lia fo r t ă rea ţ a P e t r e şi vei şi la î nch i soa rea R e r e a b i n ţ e a i a . >oi. cit ' l'ista celora, cari t r e b u i a u • d a m n a ţ i la m o a r t e . E s c o r t a veni , r -;ă pr izonier i i şi c a m e r a deveni mai ieră. Seara, sali a fu d i n nou c u p r i n s ă \ groază. După o s ă p t ă m â n ă , E i d u c lăru la ora. ob işnui tă , citi n u m e l e astre şi a n u n ţ ă că vom fi t r a n s f e r a i ! închisoarea Der iab in ţoa ia ,

Regimul era ace la ş ca.şi la Solzy, caş i Gorokhovaia : in loc de s u p ă u n li-

id care s e m ă n a cu a p a m u r d a r ă cu re se spă la vasele. După câ t eva s ăp -nân i deasememea reg im, a m v ă z u t cu hii mei oameni , căutâinkl în lăzi le Cil non ie capete de peş te a f u m a t şi de-rându- le pe loc. Cu toarte că r eg imu i a, destul de suportabili , i nce r t i t ud ine . ! a apăsă toare . Nu se î m p u ş c a c h i a r

închisoare. C o n d a m n a ţ i i e rau t r a n s -»rtaii la Gorokhovaia , J)e două ori pe să ip tămână se a d u c e a u inii serii de a r e s t a ţ i şi tot a tunc i se cea apelul ceilor, cari e rau clin nou •p i ş i la Gorokhovaia , fie p e n t r u a f •uscaţii , fie p e n t r u a fi in te roga ţ i , jpă trei lun i de tach'ííoare, s u n t e m í m a ti la p r i m u l in te roga tor .

PRIMUL INTEROGATOR

iudele de ins t ruc ţ ie e ra celebrul .In­ii. Mă pr imi în t ins aliène în fotoliu si tându-ş i p r ivYea a s u p r a mea . F ă r ă .-şi schimbe a t i t u d i n e a şi fără să oată un cuvân t , m ă pr iv i a fix, c a ş i cum

I fi v ru t să m ă hipnot izeze . La începu t b i ţ i i o neplăcere , îmi dădu i Insă sea-

1 că mi t rebu ia să p a r s lab, şi fără

sá fiu poftit m ă aşeza i pe s c a u n u l din l'aţu mcvsii j u d e l u i d e in s t ruc ţ i e .

J ü d i n s c h i m b ă b r u s c al t i tudinea şi cu o m i ş c a r e v i o l e n t ă deschise s e r t a r u l unei mese , scoase u n revo lver şi-1 ţ in t i rus • up r a m e a .

— Şti i ce te a m e n i n ţ ă ? — Nu ! — ş t i i dece eş t i a c u z a t ? — Nu ! — A h a ! Nu ş t ie . Deci n u vrei s ă re­

cunoş t i ? Cu a t â t m a i r ă u p e n t r u t ine . Vei fi î m p u ş c a t .

Pe urmă., v ă z â n d că nu poa te s ă m ă i n t i m i d e z e , i n t e r o g a t o r u l începu . Nu­

mele , p r o n u m e l e , r e g i m e n t u l , r ăzbo iu i , etc. R ă s p u n d e a m priai1 rnonos i labe . Veni vo> -ba de m a n i f e s t u l p e n t r u ca r e e r a m a r e s t a t . J u d e c ă t o r u l se indignă., u r l ă , îşi ciufuli pă ru l . . . mu izbut i însă să m ă

Celulă într'o veche închisoare rusească.

facă să r e c u n o s c n i m i c . Fui r e t r i m i s ia î nch i soa re . Tre i zi le în t reg i , J u r i e v şi cu m i n e ne î n t r e b a m : „o s ă n e ' m p u ş t e , sau o să ne d e a d r u m u l ?"

Căci d u p ă i n t e r o g a t o r i u , nu m a i şe­deai mulit în p u ş c ă r i e . P e s t e t re i zile, Z iduc îşi ci t i ca deobiceiu lista., pe c a r ; f i gu ra şi n u m e l e m e u : Bezsonov, eş; cu efectele t a l e ! E r a m c o n d a m n a t la m u n c ă sillnică şi p l e c a m s p r e Volog-da. Lui Su r i ev i-iau d a t d r u m u l pes te câ t eva zile. Log ică soviet-Vă.

VOLOGDA

Nişte bordée , s ă p a t e in p ă m â n t : i a tă n u i a n o a s t r ă î n c h i s o a r e . Condi ţ i i le vie­ţii, e rau u rmă i toa re l e : ne scuflam la o r a 5 d i m i n e a ţ a , ni s e d ă d e a i a r ă ş i a p ă caiidă şi o b u c ă ţ i c ă de p â i n e . Apoi e r a m î m b a r c a ţ i în v a g o a n e de vi te şi t r a n s ­po r t a ţ i la 20 k m . m a i la n o r d în spa te le a r m a t e l o r sov ie t ice , oare l u p t a u pá f rontul del'.a Arhanghels ic . Acolo, l u c r a m la s ă p a r e a t r a n ş e e l o r şi la i n s t a l a r e a ba ra j e lo r de s â r m ă g h i m p a t ă . F r i g u l , în a c e a s t ă r e g i u n e a Rusie i , a t i n g e în t impu l iernei 25—*30—35 de g r a d e "Cel­s iu s P e t i m p u l aces ta , t r e b u i a să lu­c r ă m .

Neîmbrăieaţi (eu a v e a m aceleaşi h a i n e cu care fusesem a r e s t a t in Augus t , şi o pe reche de citame uşoare) şi f l ămânz i . Nu ş t ; u ca re e r a m o r t a l i t a t e a acestei închisor i b l e s t e m a t e , p ă r ă s i t ă de t oa t ă

í N t V f c f t S Ü t . L I T E R XR. ' - <Й

l u m e a în mi j locu l p ă d u r i l o r şi a zăpe­zi lor şi c r e a t ă de i m a g i n a t a b o l n a v ă a boişevicillor. Şi n ic i n u m ă i n t e r e s u. L a ce h u n s ă ca lculez p r o c e n t e l e mor -ţ . lor. de ce s ă t e g â n d e ş t i l a posibi l i ­t a t ea mor ţ i i ? P e n t r u c ă s f â r ş i tu l ame­n i n ţ a in fiece oclipă pe f iecare d i n t r e noi . Ş t iu n u m a i , că în t i m p u l scur te i mele şeder i aicolo, m a i mu l ţ i o a m e n i au ine'ounit.

EVADAREA

M ă no tă r i i să evadez . E r a m in spa­tele a r m a t e i roş i i , ş i ş t i a m că la 20 sau 30 k m . m a i la no rd , s u n t a r m a t e l e albe. E v a d a r e a însă e r a impos ib i l ă , a t â t a t i m p cât n u m ă p u t e a m o r i en t a . Şi ca s ă m ă or ien tez , îmi t r e b u i a o b u s o : ă .

F i r imre condamna ţ i ' , se a f la şi u n fost c o m a n d a n t a l u n u i r e g i m e n t bol­şevic. Furaise ş i ' fusese c o n d a m n a t . D a r s i t u a ţ i a lui, e r a to tuş i p r i v i l e g i a t ă . Lo­cuia, în cel m a i b u n borde i , m e r g e a r a r la ' ut i i şi n u e r a pe r chez i ţ i ona t .

î n t r u n a clin zile, săipând în z ă p a d ă , u n u ! d i n t r e t o v a r ă ş i n o ş t r i , lovi un obuz r .eexploadat . F i r e ş t e că se făcu c e r ' în j u r u l lui , şi f iecare c ă u t a să-şi dea s c a m a de u n d e v i n e obuzul , c u m e a-ra.njat i u z a n t u l p e n t r u perouţ i ie i m e ­d i a t ă s a u î n t â r z i e r e , dece n ' a expljo.v da t , etc Mă a p r o p i a ! şi eu. î m i venise ideea să p rof i t de ocazie p e n t r u a m ă o r i en t a c h i a r foar te a p r o x i m a t i v , şi a d e t e r m i n a llinia f ron tu lu i i n t r e albi şi roş i .

Aprop i indu- tmă de fastul c o m a n d a n t aï r e g i m e n t u l u i roşu , îl î n t reba i :

— Aces t obuz v ine delà albi , s a u de là bolşevici ?

Şi m a r e îmi fu m i r a r e a , când îmi r ă s ­p u n s e :

— Vom şti î n d a t ă exact. Şi scoase d i n b u z u n a r o buso lă , cu

a j u t o r u l c ă r e i a s tab i l i că e r a u n obuz a! a lb i lor . L a v e d e r e a busdle i , m ă dec ise i imed ia t , s ă i-o fur în aceeaş s e a r ă şi să evadez a d o u a zi. Mă duse i , s e a r a , îu b o r d e i u l s ău . E r a a şeza t pe u n p a t de s c â n d u r i . M ă aşezai l â n g ă el şi anga j a i o convorb i re . P e s t e o j u m ă t a t e de oră , i z b u t i s e m să-i fur b u s o l a d i n b u z u n a r . A d o u a .zi', ia l uc ru , i zbu tu să m ă de­p ă r t e z d in ce în ce m a i m u l t î n p ă d u r e ' şi d u p ă pe r ipe ţ i i de nedese r i s , r u p t de obosea lă şi m o r t de f o a m e a junse i în l ini i le albiilor, a t o v a r ă ş i l o r m e i .

IN ARMATA ALBA

Deci, s u n t la a i ' m e i . T rebue să p r ev in pe ci t i tor , că n ' a m i n t e n ţ i a să vorbesc despre s i t u a ţ i a g e n e r a l ă a a r m a t e l o r pe frontul de là Arhanţghelsc . î m i poves tesc via ţa m e a şi n u voi vorbi decâ t de sp re e v e n i m e n t e l e car i au a v u t u n r a p o r t oa­recare cu m i n e . C r e d e a m in forţa. în ene rg ia , în idealistmull a r m a t e i albei Ş t i a m ce v a l o r e a z ă a r m a t a roş ie . P e n -t i u m i n e , i deea u n e i victor i i finali e a roşi lor , e ra inajdmisihiiă. Mi se p u s e la d ispozi ţ ie o locui roţă şi um m e d i c . Ia r a d o u a zi, od ihn i t , î m b r ă c a t , şi cu î n f ă ţ i ş a r e a u n u i om, fui t r i m i s la bi­r o u 1 de iniro raliaţi un i al a r m a t e i a lbe. Acolo, fui r e c u n o s c u t de u n p r i e t e n al meu , şeful to'rouliui de in fo rmaţ i i , co­lonelu l Oostantdi.

— O să pleci ch i a r astăzi p e n t r u O-nega, - îmi o r d o n ă eil. A c u m aşează - t e şi a scu l ta . I n c â t e v a zile A r h a n g h e l s c o să capi tu leze . Şi-mi zug răv i s i t u a ţ i a : o p a r t e d in t r u p e t r e c u s e r ă de partea br.işeviciior. A r m e l e şi muni ţ iun i ' l e lip-

64. - U N I V E R S I I I . L I T E R A R

sp.au. Şi cu toa t e s fa tu r i l e lui , A r b a n -ghe l sc n u fusese î n t ă r i t .

— Tu , ca t r a n s f u g , t r e b u e s ă pleci pr imire cei d i n t â i . Cu c ă r u ţ a , cu s a n i a sau pe jos, t r e b u i e să a jung i p â n ă (a M u r m a n s k , u n d e se g ă s e ş t e f ron tu l ge­n e r a l u l u i Skobe t in . As tăz i , l a m iezu l nop ţ i i , v a p leca tot pe a c e s t d r u m , bi­roul de i n f o r m a ţ i u n i şi de c o n t r a spio­n a j . P l e a c ă cu ei. Şt'ni că se p r e p a r ă masacru 1 ! ofiiţeriî'or. T o a t ă l u m e a p lea­că. Şi eu r ă m â n , ca şef al g a r n i z o a n e i , p e n t r u a r e m i t e A r h a n g h e l s c , bolşevi ­cilor. S t r ă i n ă t a t e a , nu-i p e n t r u m i n e .

A c e a s t ă d e c l a r a ţ i e n e a ş t e p t a t ă şi g r a v ă , făcu a s u p r a m e a o impre s i e ex­t r a o r d i n a r ă . L a 12 n o a p t e a , p leca i şi «u cu că ru ţ e l e b i r o u l u i de i n fo rma ţ i i .

D u p ă d o u ă s ă p t ă m â n i de m e r s , a jun­s e r ă m la M o r m a n s k şi c ă z u r ă m în m â i n i l e bolşevic i lor. G e n e r a l u l Skobe 1 -ţ in , p ă r ă s i s e f ron tu l şi fugise în F i n ­l anda . T r u p e l e se p r e d a s e r ă . F u m o ­m e n t u l cel m a i g roazn i c d in toată v ia ţa m e a . E r a m în imiposibi i i ta te să fuţg, şi ş t i a m că înch i so r i l e vor r e în ­cepe. F u r ă m închiişi în n i ş te b a r ă c i la Soroki , ( l â n g ă M o r m a n s k ) . Cekiş t i i , a-l egeau generalii, ca s ă cu re ţe l a t r i n e l e . Apoi f u r ă m î m b a r c a ţ i în v a g o a n e şi t r a n s p o r t a ţ i la Pe t rozavodsc .

DIN NOU PRIZONIER

L a î n c h i s o a r e a d i n P e t r o z a v o d s c , nu e r a loc p e n t r u toată l u m e a . Şi de aceea, fui î n c h i s î m p r e u n ă cu a l ţ i c a m a r a z i a i me i , î n t r ' u n fost s e m i n a r . Nu ni se d ă d e a nici um. fel de h r a n ă , şi t r e b u i a s ă ne-o p r o c u r ă m noi s i n g u r i p r i n toa te mi j loace le .

V a s t a m e a e x p e r i e n ţ ă în m a t e r i e de înch i soa re , îmi veni ' însă în a ju tor . Pazn ic i i p u t e a u fi c u m p ă r a ţ i . Şi d e a ceea, g r u p u l n o s t r u se pult ea h r ă n i con­venabili.' Pe s t e d o u ă s ă p t ă m â n i , f u r ă m ' . r anspor ta ţ i d in nou la Vologda. iu a l te b a r ă c i însă , decâ t ace lea în care fusesem d e ţ i n u t ipriima oa r ă . I zbu t i i să-mi a s c u n d i d e n t i t a t e a şi pes te d o u ă l u n i fu : trimiis ,1a î n c h i s o a r e a d i n A r h a n ­ghe l sc p e n t r u ca acolo să a p a r înî fa ţa t r i b u n a l u l u i r e v o l u ţ i o n a r .

JUDECATA

T r i b u n a l u l revol 'u ţ ionar d in A r h a n ­ghe l sc devenise ce l eb ra c h i a r în R u s i a s o v e t i c ă p e n t r u m o d u l lui exped i t iv de a j udeca . Execuţ i i le se făceau în massă.

D u p ă alte d o u ă luni îmi sosi, in s fâ r ş i t şi mie r â n d u l de a a p a r e în faţa j u d e l u i de i n s t r u c ţ i e . I n t e r o g a t o r u l în­cepu . J u d e c ă t o r u l d e i n s t r u c ţ i e , e r a u n m a r i n a r . Şi d u p ă p ă r e r e a m e a , u n o m c u m se cade. Din c a p u l loculu i î n t r e -n t p s e i in terogator iul , şi ad re sându- imă j u d e l u i de i n s t r u c ţ i e :

— Ascu l tă , d-tal-e ţi-i per fec t egal , şi eu ţ in foar te m u l t s ă -mi r e d a ţ i foto­graf i i le car i mii s ' au llu'a't la Vologda In i ' r ă s p u n s e p r i n t r ' o g l u m ă , şi fa ţă .te i n s i s t e n ţ a mea , cons imţ i s ă mi le îna-poeze. L u â n d d o s a r u l m e u , începu să-i r ă s fo ia scă sp re a găs i fotografi iile.

— Foogratfiile n u s u n t aici . I a t ă do­s a r u l .

Şi-mi a r ă t ă d o s a r u l , care nu con ţ inea decât c â t e v a file. îmi dădui seama că n u ex i s t ă depoziţ i i î m p o t r i v a mea, şi ' ncepu i s ă i poves t e sc tot ce-mi t r ecea p r i n cap . D u p ă o oră de conve r sa ţ i e a

; ; reabi lă , fui r e t r i m i s î n ce lu la m e a , şi a d o u a zi, a p ă r u i în fa la t r ibunaluSu - , . Şed in ţe l e era-u publ ice . In sa lă , n u e ra în să nici u n a u d i t o r .

— In piiö 'oare: T r i b u n a l u l . T re i j u d e c ă t o r i . L a mi j loc j u d e c ă t o ­

ru l m e u de in s t ruc ţ i e . Nici a c u z a r e , nici a p ă r a r e . I n t e r o g a t o r u l d u r ă t re i ore Apoi , ş e d i n ţ a se s u s p e n d ă . L a r e ­desch ide re , se d ă d u c u v â n t u l f iecăru°a d m acuza ţ i . Vorbi i foar te p u ţ i n , e v i t â n d vtol'enţeJle de l imba j şi f e r indu m ă de a d a or :ce de ta l i i d i n ca re «ă se p o a t ă deduce că e v a d a s e m o d a t ă d e l à Vo­logda. J u d e c ă t o r i i se r e t r a s e r ă în ca­m e r a de de l i be ra r e . Pe s t e c â t e v a m i ­nu te , ş e d i n ţ a se redesch i se d n nou şi sen t in ţe l e fu ră p r o n u n ţ a t e . P r o c e s u l m e u fusese u l t i m u l . De aceea t r e b u i să ascu l t s e n t i n ţ e l e a n t e r i o a r e . Cinci con­d a m n ă r i lia m o a r t e , d o u ă c o n d a m n ă r i la m u n c ă s i ln ică pe v ia ţ ă , pe u r m ă ve­n e a u câ te 10, 15, 5 a n i î n c h i s o a r e , e tc . In s f â r ş ' t , sosi şi r â n d u l m e u .

— Bezsonpv, c inci a n i . Şi pe u r m ă : „ d a r h l u u d în cons ide r a ţ i e d e t e n ţ i u n e a p r e ­ven t ivă , a m n i s t i i l e , etc., e p u s în l iber­t a te . " E r a m cu totul zăpăc i t . S e n t i n ţ a , f iguri le c o n d a m n a t iii or la m o a r t e , bu ­c u r i a de a t r ă i , l iber ta tea . . . E r a m g a t a l a o n c e , n u m a i să fiu l ibera t , — nu . Гп s fârş i t , n i s e r e m i t acte le , şi i a t ă - n e în s t r a d ă . E g r e u să r eda i în sc r i s sen­za ţ i a l ibe r t ă ţ i i . Şi e r e g r e t a b l că via1a ş te rge a t â t de iu t e aceas t ă s e n z a ţ i e de fericire .

P e t r e c u r ă m n o a p t e a , eu şi cu u n al­tu l d in cof.'egii me i l ibe ra ţ i , în t r ' o f am -lie care n e d ă d u s e o sp i t a l i t a t e . P r i m e j ­d ia d i s p ă r u s e . Totuş i , t r e b u i a să p l e c ă m cât m a i c u r â n d , căci p u t e a m fi d i n nou a r e s t a ţ i . I n sfârş i t , izbut i i să obţ in u n bilet p e n t r u P e t r o g r a d .

IN AFARA DIN LEGE

D u p ă i eş i rea d in înch i soa re , e r a m in m o d aa i tomat mobi l i za t . Şi p r m i s e m o rd in de a p leca pe f rontu l polonez . E r a m î n s ă h o t ă r â t să n u m ă înro lez in a r m a t a roş ie . De aceea m ă a s c u n s e i în-t r 'unuJ d in ca r t i e re le suspec te a le Pe -t r o g r a d u l u i .

„AFACERI"

T r e b u i a î n să să t r ăesc , şi e r a m h o t ă ­r â t s ă -mi p r o c u r ban i , p r i n or ice m i j ­loace. R e î n t â l n i s e m pe Iu r i ev , de ca re , p robab i l că ce t i to ru l îşi a m i n t e ş t e . Şi î m p r e u n ă cu el d ă d u r ă m o l o v i t u r ă la cas i e r i a une i insti tuiţ i i sov ie t i ce . I a t ă c u m s'a p e t r e c u t a f ace rea :

I z b u t i r ă m să c o r u p e m pe u n u l d ' n func ţ ionar i i i n s t i tu ţ i e i . Şi în t r ' o D u m i ­nică , a ce s t a ne i n t r o d u s e în i n s t i t u ţ i e . Un cor idor la rg , pe « a r e ne g r a b im să-1 p a r c u r g e m . O u ş e desch isă . I n t r ă m , şi-o t r â n t i m d u p ă noi .

— Sun te ţ i c a s i e ru l ? — Da! — Vă r u g ă m . . . t re i p a ş i î n a i n t e , şi-i

p u n e m revo lvere le în p i e p t . — Desch ide casa . Nu poa t e să n'aseuflte. D a r s u r p r i z a , îi

fi.ce să şovăe . Se ag i tă , s e ch 'bzueş te . . . — Desch ide casa... C a u t ă che ia . M â i n i l e i t r e m u r ă , c a s a

este desch i să . P a c h e t e l e de b a n c n o t e , e r a u a r a n j a t e în r a f tu r i .

— S t r â n g e ! V o i a m s ă g r ă b e s c o p e r a ţ i a . Dar emo­

ţia' e r a a t â t de p u t e r n i c ă , î n c â t I l i t să m ă p r o p t e s c d e m a s ă . lu r iê j v â r l e a p a c h e t e l e de b a n c n o t e în j

In sfârş i t , „ o p e r a ţ i a " se sfâij P o a r t a e înch i să , che ia scâr ţâ j broască . . . D in n o u cor idoru l . 1 cur t ea . In s fârş i t , în s t r a d ă , maş i i care o angajasem. . .

1 impu i t recu . Ban i i fu ră chel H o t ă r â r ă m să d ă m o n o u ă lovi tu Moscova, la u n u l d in depozi tele »t

t ice. S t u d i a s e m l o v i t u r a in toate n u n t e l e ei. Din depozi t , d i spă ru ră , pe r â n d , o rd ine , p e r m i s e de circii r eg i s t r e în t regi . . . î n t r ' u n c u v â n t , ţ r a r ă m t o a t e doaumen te l e necesare facerea t r e b u ' a r e a l i z a t ă în t re i f P r i m a : scoa te rea măr f i i d in depoi d o u a : t r anspor t a re i a m ă r f i i ; şi a v â n z a r e a .

î n t r ' o b u n ă d i m i n e a ţ ă , ne pre! r ă n i la depozi t , în ca l i t a t e de delegi depoz i tu lu i c e n t r a l de a l i m e n t e dii t r o g r a d . T i m p de trei ore, încarc în d o u ă a u t o c a m i o a n e , f ă ină de P a r v e n i r ă m să p a r c u r g e m fără den te , t oa t e ceCe t r e i e tape . Treci p r i n t oa t e pos tu r i l e de control , j sfâi.ş ' t , l i v r a r ă m m a r f a la u n al t i z i t soviet ic , c ă r u i a ii f ă c u r ă m o îi n a t ă r e d u c e r e d e p r e ţ u r i .

A Ş A S E A ARESTARE

P e s t e c â t eva lun i , r ă m ă s e s e m i f ă ră b a n i , şi c ă u t a m o n o u ă afacei se p r o p u s e să desg rap o comoară , p r i c t a r u l comoare i , îmi expuse a r e a . La î n c e p u t u l r evo lu ţ i e ' , loti casă d i n in su l a „ K a m e n n i " In ti perchez i ţ i i lo r , î ng ropase în gră d o u ă casete : î n t r ' u n a pusese şap de mi i c o r o a n e suedeze , şi in t r ' a t ta d o c u m e n t e şi aßte o m i e de coi D u p ă l o v i t u r a de s t a t başeviică, fusese puisa lia d i spoz i ţ i a une i fi şi l uc ră to r i i comun i ş t i s e ins tá l P r o p r i e t a r u l , nu î n d r ă z n e a să dej pe casetele , şi de aceea, îmi oferei j u m ă t a t e d ' n con ţ i nu tu l lor, daci t e a m să le desg rop . „Afacerea" îmi v e n e a s u b toate nap o r t u r i l e : era de p a r a l e , şi de sport. . . î n c e p u i si m i n e z topogra f i a g r ăd in i i . Gradin l u n g ă de 75 m. şi l a r g ă de 50, măi) de n i ş t e z idur i de p ' a t r ă . In f s ea r ă , m ă installant pe t r o t u a r u l dil casei , şi o b s e r v a m obice iur i le hx lor. P e s t e câ t eva zile, ş t i a m precis se Ating u l t ime le luim'ni, şi mai că g r ă d i n a n u era sup ravegh ia t l p r o c u r a i o lopă ţ ică şi în t r ' o j p lo ioasă de t o a m n ă , m ă pusei pei Alesei u n m o m e n t în c a r e n u n i m e n i p e s t r a d ă , şi să r i i peste G r ă d i n a , ca re imi p ă r e a a t â t de i cu t ă pe d ina fa r ă , îmi p ă r u de complec t n e c u n o s c u t ă . Ajoimsei j l a locul ind ica t d e p r o p r i e t a r u l o rei . S a p a scâ r ţ â i în p ă r â m n t . . . I ma i t a r e , s a p m a i a d â n c , — coi n icăe r i . Săpa i a p r o a p e jumătaiti noa.pte, fă ră să găsesc n i m ' C La şit, obosi t şi ud de p loae , puse i ] tu l la loc şi 1 acoper i i cu foi v

(Sfârşitul in N-rul, vi

T I P . Z I A R U L U I „ U N I V E R S U L ", STR. R R E Z O I A N U Nr. 11